Actiune in revendicare admisa. Respingere cerere reconventionala stabilire drept de superficie

     Judecatoria Sinaia
Judecator POPESCU RUXANDRA

      
     SENTINTA CIVILA  NR. 975/04.08.2010
     Dosar nr. 1765/310/2008
     Domeniu: REVENDICARE (ACTIUNI, BUNURI, DREPTURI)
     Titlul:  Actiune in revendicare admisa. Respingere cerere reconventionala stabilire drept de superficie.
       
      Reclamantii au chemat in judecata pe parati pentru ca prin sentinta ce se va pronunta:
- sa fie obligati sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata de 388 mp situat in or. Busteni , ... , jud. Prahova ;
- sa se dispuna granituirea proprietatilor partilor;
- cu cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca, potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ... , sunt proprietarii unui teren in suprafata de 1.500,06 mp situat in or. Busteni , .. , jud. Prahova, drept inscris in CF Busteni ; totodata au dobandit , in indiviziune si in cote egale, si proprietatea  terenului cu destinatia de drum in suprafata indiviza de 51,36 mp, ce face parte integranta din terenul in suprafata totala de 449,55 mp, identificat cu numar cadastral 617/2/3. S-a mai aratat ca terenul in suprafata de 1.500,06 mp se invecineaza pe latura  de sud cu terenurile proprietatea paratilor ( loturile 17 si 18) pe care acestia au edificat constructii ce se suprapun partial pe terenul proprietatea reclamantilor, respectiv se suprapun pe o suprafata de 388 mp, astfel cum rezulta din masuratorile efectuate de catre persoane fizice autorizate ca urmare a ridicarii topo; reclamantii au mai sustinut ca i-au atentionat pe parati despre acest lucru si au incercat o rezolvare pe cale amiabila a situatiei create  chiar de catre parati,  insa acestia nu au dat curs respectivelor demersuri.
       In drept, actiunea a fost intemeiata pe disp. art.480 si 584 Cod civil.
         Paratul VBFG a formulat intampinare - cerere reconventionala (f.30-37) prin care a invocat exceptii: -a  necompetentei materiale a Judecatoriei Sinaia intrucat petitul 1 al cererii poate depasi suma de 500.000 lei; - a netimbrarii actiunii intrucat in speta nu sunt aplicabile prevederile art.15 lit.f din Legea nr.146/1997 referitoare la scutirea de taxa de timbru pentru actiunile in revendicare. Paratul a mai invocat nerespectarea disp. art.112 Cod pr.civ. privind mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le cuprinda cererea de chemare in judecata, in lipsa carora el nu-si poate pregati apararea; in acest sens a invocat si exceptia nulitatii cererii pentru nesemnare si a cerut anularea acesteia ca informa. Pe fondul cauzei, paratul a invederat ca a construit imobilul pe loturile 18 si 19 cu respectarea limitelor proprietatii personale, legalitatea constructiei putandu-se dovedi prin respectarea intocmai a Autorizatiei de construire nr.132/20 iulie 2004; la data de 20 iulie 2008 s-a efectuat receptia lucrarilor si prin procesul verbal incheiat cu aceasta ocazie s-a constatat ca paratul a respectat intrutotul limitele trasate si in general toate prevederile legale in vigoare.
         Paratul VBFG a solicitat pe linie reconventionala ca, in cazul in care se va dovedi - ca  prin constructia edificata a adus atingere dreptului de proprietate al reclamantilor - instanta sa dispuna instituirea in favoarea lui a unui drept de superficie pentru partea de constructie ce ar putea fi situata pe terenul proprietatea reclamantilor .
         In motivarea cererii sale reconventionale, paratul V. a invederat ca, in raport de disp. art.492 Cod civil, dreptul de superficie trebuie sa fie recunoscut chiar daca el nu este reglementat direct si expres in Codul civil, insa prin textul de lege sus-mentionat se instituie o prezumtie relativa de proprietate asupra constructiilor amplasate pe un teren in favoarea proprietarului terenului iar constructorul poate sa inlature aceasta prezumtie prin proba contrara si astfel devine titularul dreptului de superficie. Acest drept a fost, pana la urma, consacrat de legiuitorul roman prin art.11 din Legea nr.115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, lege in prezent abrogata de legea nr.7/1996 referitoare la cadastru si publicitate imobiliara; in art.19 al acestei din urma legi dreptul de superficie este enumerat expres printre drepturile reale imobiliare supuse inscrierii in cartea funciara si de asemenea este mentionat si la art.22 din Decretul nr.167/1958. Paratul a apreciat ca, in cazul admiterii actiunii reclamantilor, in echitate, solutia ar fi si admiterii cererii sale reconventionale in limita solicitata, manifestandu-si disponibilitatea de a plati o sulta in vederea compensarii unor eventuale prejudicii suferite de catre reclamanti in acest caz.
        Paratii TCP si TA au formulat intampinare-cerere reconventionala prin care au solicitat respingerea actiunii in ce priveste primul capat de cerere ca neintemeiata; cu cheltuieli de judecata.
         Pe linie reconventionala, paratii Teodorescu au solicitat sa se dispuna stabilirea liniei de hotar care delimiteaza proprietatea lor de proprietatea reclamantilor, urmand a se tine cont de actele lor de proprietate. In motivarea cererii reconventionale , paratii au aratat ca detin teren invecinat cu cel al reclamantilor si se impune stabilirea liniei de hotar intrucat intre parti au aparut neintelegeri cu privire la acest aspect, granituirea urmand sa se faca dupa identificarea si masurarea terenurilor partilor.
      

In drept, paratii si-au intemeiat cererea pe disp. art.584 Cod civil.
       Aceeasi parati T. au formulat completare la cererea reconventionala prin care au solicitat ca, si in contradictoriu cu paratul VBFG - proprietar al loturilor invecinate nr.18 si 19 - sa se dispuna stabilirea liniei de hotar care delimiteaza  proprietatea lor de proprietate coparatului, urmand sa se tina cont de actele lor de proprietate.
              Reclamantii au formulat intampinare  fata de cererile reconventionale.
      La termenul din 30.04.2009 reclamantii prin aparatorul lor ales au declarat ca au achitat taxa judiciara de timbru provizorie in raport de pretuirea lor asupra terenului (22.890 lei) - terenul avand categorie faneata, pretul fiind minimal - urmand a completa taxa de timbru ulterior, potrivit expertizei.
        In aceste conditii , la acelasi termen, paratul V, prin aparator ales, a declarat ca nu intelege sa mai sustina exceptiile netimbrarii si a necompetentei materiale a Judecatoriei Sinaia - instanta luand act despre aceasta.
        La cererea tuturor partilor s-a dispus efectuarea in cauza a unei expertize tehnice de specialitate topometrica potrivit obiectivelor solicitate atat de catre
         Raportul de expertiza tehnica topometrica a fost efectuat de catre cei trei experti: ing. Boeroiu Tiberiu, Irimescu Nicolae si Troasca Alexandru - desemnati prin tragere la sorti, cf.art.202 Cod pr.civ.
        Din examinarea probatoriului examinat in cauza, instanta retine urmatoarele:
        Reclamantii au dobandit de la vanzatorii .. terenul intravilan categorie pasuni, liber de constructii, in suprafata de 1500,06 m.p. ce face parte integranta din suprafata totala de 26.279,86 m.p., situata in or. Busteni, str.Ana Ipatescu, f.n., jud. Prahvova.
        Prin acelasi contract s-a transmis reclamantilor - cumparatori in indiviziune si in cote egale si dreptul de coproprietate asupra terenului cu destinatie de drum in suprafata indiviza de 51,36 m.p. ce face parte integranta din suprafata totala de 449,55 m.p. identificata cu nr. cadastral provizoriu 617/2/3.
        Prin Incheierea nr.... a Biroului de Carte Funciara din cadrul Judecatoriei Sinaia s-a dispus intabularea in C.F. individuala nr.819 N Busteni a dreptului de proprietatea asupra imobilului susmentionat in cote indivize de 1/3 fiecare al petentilor: cumparatorii PN si IG in devalmasie cu sotiile lor si cumparatorul CO drept de proprietate exclusiva.
        Paratul VBFG este proprietarul loturilor de teren nr.17 si 18 situate in or. Busteni, ... jud. Prahova - dobandite prin cumparare de la aceeasi vanzatori - potrivit contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr.... - cele doua loturi insumand, potrivit acestor acte, suprafata de 1218,01 m.p., invecinata cu terenul proprietatea reclamantilor; pe acest teren paratul a edificat o constructie potrivit Autorizatiei de construire nr.132/20 iulie 2004.
        Paratii TCP si TA au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului situat in orasul Busteni, str.Ana Ipatescu f.n. prin cumparare de la MCSB si MCAC potrivit contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. ...; Pe acest teren paratii T au edificat o constructie in regim de S +P+2E+M potrivit Autorizatiei de construire nr.6/29.01.2003 eliberata de Primaria orasului Busteni.
          Prin raportul de expertiza tehnica-topometrica (f.258-261) intocmit de catre expertii Boeroiu Tiberiu, Irimescu Nicolae si Troasca Alexandru au fost identificate , masurate ,inscrise pe planul de situatie terenurile proprietatea partilor, identificat, masurat , evaluat si inscris pe schita de plan terenul in litigiu revendicat de reclamanti, s-a stabilit linia de hotar ce delimiteaza proprietatile invecinate ale partilor, s-a stabilit suprafata de teren revendicata de reclamanti care se suprapune cu terenurile proprietatea paratilor si s-a identificat partea de teren proprietatea reclamantilor ocupata de constructiile edificate de catre parati.
        S-a constatat ca reclamantii stapanesc conform masuratorilor suprafata de 6.236 m.p. definita de conturul ABCEDEFGHA - suprafata inscrisa in actele de proprietate fiind de 6.564,61 m.p. (1500,06 m.p. conform cvc nr.2234/30 iulie 2001 si 5.064,55 m.p. conform cvc nr.2233/30 iulie 2001); rezulta ca reclamantii au mai putin decat suprafata din acte cu 328,61 m.p.
       A mai rezultat si ca paratul VBFG stapaneste suprafata de 1.364 m.p. definita de conturul GFIJG, cu 145,99 m.p. mai mult decat suprafata inscrisa in actele sale de proprietate (1.218,01 m.p. conform cvc nr.1036 si 1307/16.10.2002) .
       Paratii T stapanesc suprafata de 3.119 m.p. definita de conturul AHGJKLA, cu 356,15 m.p. mai mult decat suprafata inscrisa in actul de proprietate (2.762,85 m.p. conform cvc nr.859/10.09.2002).
       Prin suprapunerea planului de situatie rezultat din masuratori peste planul cadastral vizat de O.C.P.I. Prahova (plan de amplasament si delimitare, anexa la actele de proprietate ale partilor) a rezultat: - ca paratii T ocupa suprafata de 188 m.p. definita prin punctele AHMNA hasurata, din terenul proprietatea reclamantilor si : - paratul VB ocupa suprafata de 140 m.p. din terenul proprietatea reclamantilor evidentiat pe plan prin punctele GFOMG ,hasurata.
       Pe planul de situatie s-a evidentiat si faptul ca o parte din constructiile edificate de parati se afla pe terenul reclamantilor.
Totodata, s-a stabilit ca linia de hotar care respecta actele de proprietate ale partilor este data de aliniamentul punctelor N-M-O.
Modalitatea actuala de stapanire a proprietatilor partilor nu corespunde, in ceea ce ii priveste pe parati, in raport de care se invoca acapararea, actelor lor de dobandire ; astfel, cei trei experti concluzioneaza ca pe latura de vecinatate cu reclamantii , paratii Tocupa suprafata de 188 m.p. definita prin punctele AHMNA hasurata din terenul proprietatea reclamantilor si : - paratul VB ocupa suprafata de 140 m.p. din terenul proprietatea reclamantilor evidentiat pe plan prin punctele GFOMG ,hasurata.
Asa  fiind,  se  retine ca paratii au acaparat aceste suprafete de teren din proprietatea reclamantilor, context in care, in raport si de art. 480 Cod civil cererea in revendicare, astfel cum a fost precizata, este intemeiata si va fi admisa ca atare.
Dealtfel , chiar si paratii admit "  de plano " posibilitatea de a fi ocupat teren din proprietatea reclamantilor , insa contesta intinderea acestor suprafete.
Cu privire la pretentia de granituire, in raport si de art. 584 Cod civil, se va retine ca linia de granita a fost contestata de parti ,astfel ca se va admite aceasta pretentie si se va dispune granituirea proprietatilor limitrofe pe aliniamentul punctelor N-M-O , fiind stabilit ca linia de hotar care respecta actele de proprietate ale partilor este data de  acest aliniament.
      In privinta dreptului de superficie, este de remarcat ca acest drept nu este definit in legislatia noastra, dar existenta sa este unanim acceptata, apreciindu-se ca se intemeiaza pe prevederile art. 492 Cod civil.
      Astfel, potrivit prevederilor art. 492 Cod civil, orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamantului, sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamant cu cheltuiala sa si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste in contra.
      Prin urmare, in favoarea proprietarului terenului functioneaza prezumtia ca este si proprietarul supraedificatelor, dar prezumtia poate fi rasturnata, facandu-se dovada contrarie.
      Referitor la regimul juridic al dreptului de superficie, I.C.C.J., a retinut urmatoarele:
           "Dreptul de superficie este un drept real pe care o persoana, proprietar asupra constructiilor, a altor lucrari sau plantatii, il are pe suprafata de teren care apartine altei persoane, teren asupra caruia superficiarul capata un drept de folosinta.
           Astfel definit, dreptul de superficie are caracter imobiliar si perpetuu prin natura sa, existenta acestuia fiind dependenta de caracterul definitiv al constructiei, plantatiei sau lucrarii ce greveaza terenul pe care se afla.
           Dreptul de superficie nu este gratuit; pentru folosinta terenului, superficiarul putand fi obligat la plata unei indemnizatii." (Decizia nr. 4125/2005)
           Cu privire la temeiul nasterii dreptului de superficie, ICCJ, a decis:
"Reclamantul prin actiune solicita constatarea dreptului de superficie pe teren.
Dreptul solicitat se poate naste fie in baza legii, fie in baza conventiei dintre proprietarul terenului si proprietarul constructiei." (Decizia nr. 5138/2005-ICCJ).
      Dreptul de superficie a facut recent si obiectul unei analize a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in ca , uza Bock si Palade impotriva Romaniei:
      - stabilirea printr-o hotarare judecatoreasca a unui drept de folosinta asupra terenului proprietatea unui tert, nu poate fi echivalata nici cu o expropriere in fapt si nici cu o reglementare a folosirii bunului, dar are
      
      semnificatia unei "ingerinte" legate de prima fraza a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie (paragrf.57)
- expresia "dreptul de superficie", este mentionata in mai multe acte normative, care nu stabilesc regimul juridic al acestui drept (paragraf. 60);
- exista o jurisprudenta bogata privind dreptul de superficie, ceea ce in acceptiunea Curtii echivaleaza cu prevederea "ingerintei" in "lege" (paragraf. 61);
- conform jurisprudentei constante (echivalata de Curte cu prevederea ingerintei "in lege") in sistemul de drept romanesc, dreptul de superficie nu se poate naste decat din lege, prescriptie achizitiva, legat sau acordul partilor iar "simplul fapt de a ridica constructii pe terenul altuia, nu ar putea duce la constituirea unui drept de superficie pe terenul altuia, in lipsa unuia din cele patru elemente mentionate anterior.
      Concluzionand, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a retinut ca in speta pe care a analizat-o, fosta Curte Suprema de Justitie, constatand, contrar practicii judiciare constante, nasterea dreptului de superficie dintr-o simpla "...situatie de fapt care nu a fost urmarita sau cunoscuta de cei interesati", dand efect juridic "aparentei de drept", care nu se incadreaza in niciuna din cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, a pronuntat o hotarare prin care s-a adus atingere dreptului de proprietate fara ca ingerinta sa aiba temei in dreptul intern.
      Analizand cererea formulata de catre reclamanta, prin prisma jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, care are valoare egala cu textul Conventiei, si tinand cont de practica judiciara interna majoritara, instanta constata ca:
      Reclamantii au incontestabil "un bun" in sensul prevederilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv terenul proprietatea lor.
      Daca referitor la acest "bun" , contrar vointei proprietarului, instanta ar constata existenta unui drept de superficie,( astfel cum pretinde paratul V-B) acest fapt ar constitui in mod evident o "ingerinta" in sensul frazei intai a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
       Situatia nu ar putea fi analizata doar ca o atingere adusa folosintei terenului, ci trebuie analizata ca o lipsire de proprietate, pentru simplul motiv ca daca s-ar constata in favoarea paratului-reclamant V-B, dreptul de folosinta asupra terenului pe toata perioada existentei constructiei, proprietatea lui, care pretinde ca nu-si poate exploata corespunzator locuinta, s-ar aduce o atingere chiar substantei dreptului de proprietate (dreptul de superficie avand particularitatea, fata de alte dezmembraminte ale dreptului de proprietate, de a fi un drept perpetuu - a se vedea in acest sens Valeriu Stoica, Drept civil -Drepturile reale principale, vol. 1, Editura Humanitas 2004-pag. 559 si practica ICCJ mai sus citata).
      Pentru ca o astfel de privare sa fie in acord totusi cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ar trebui "sa fie prevazuta de lege", "sa urmareasca un scop legitim", iar ingerinta in dreptul de proprietate ar trebui sa raspunda criteriului proportionalitatii (a se vedea in acest sens paragrafele 78 din Hotararea pronuntata de CEDO in Cauza Brumarescu impotriva Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 414/2000).
      In prezenta cauza, se constata ca dreptul pretins de paratul-reclamant Vasiliu-Bujor nu are la baza niciuna dintre cauzele care pot duce la nasterea dreptului de superficie, ceea ce inseamna ca ingerinta " nu este prevazuta de lege ".
      In speta, dreptul nu s-ar fi putut naste din conventia partilor, pentru ca intre reclamanti si acest parat-reclamant nu exista o astfel de intelegere , reclamantii manifestandu-si in mod categoric opozitia de a se institui dreptul de superficie asupra partii din terenul proprietatea lor, ocupata de constructia edificata de acest parat.
Intr-adevar , astfel cum sustine paratul V, in art.19 din Legea nr. 7/1996 dreptul de superficie este enumerat expres printre drepturile reale imobiliare supuse inscrierii in cartea funciara si de asemenea acest drept mai este mentionat si la art.22 din Decretul nr.167/1958;  aceasta , insa, nu are semnificatia unui alt mod de constituire   in sistemul de drept romanesc, decat cele enumerate anterior, respectiv  decat din :  lege, prescriptie achizitiva, legat sau acordul partilor, iar "simplul fapt de a ridica constructii pe terenul altuia", nu ar putea duce la constituirea unui drept de superficie pe terenul aceluia, in lipsa unuia din cele patru elemente mentionate anterior.
Fata de cele expuse mai sus, instanta va respinge cererea sa reconventionala ca neintemeiata.