Contraventii. Plangere contraventionala. Protectia consumatorilor. Sanctionarea altei persoane decat cea vinovata de savarsirea faptei. Chemarea in garantie.

(JUDECATORIA GIURGIU, SENTINTA CIVIL? NR.925 DIN DATA DE 02 FEBURARIE 2009)
       
       
       
       Contraventii. Plangere contraventionala. Protectia consumatorilor. Sanctionarea altei persoane decat cea vinovata de savarsirea faptei. Chemarea in garantie.
       
       Prin plangerea inregistrat? pe rolul acestei instante sub nr.5902/236/18.06.2008, contestatoarea SC T.E.S. SRL (denumita in continuare T.) a solicitat, in contradictoriu cu intimatul I.R.P.C.A.- O.J.P.C.G (denumit in continuare OJPC), anularea procesului verbal de contraventie nr.129/433 incheiat de intimat la data de 02.06.2008, sau in subsidiar, inlocuirea amenzii cu avertisment. Totodata s-a formulat cerere de chemare in garantie impotriva SC G.F. SA (denumita in continuare G.F.), precizandu-se ulterior ca se solicita obligarea acesteia la plata sumei de 5000 lei (cuantumul amenzii contraventionale) in cazul respingerii plangerii contraventionale.
       In motivarea actiunii contestatoarea a ar?tat c?, in esenta, urmatoarele: nu exista relatii contractuale intre proprietarul R.A. (in numele caruia a depus reclamatia la O.J.P.C.G. dl. J.F.) si contestatoare. Un astfel de raport exista intre proprietar si chematul In garantie G.F.
       Chiar daca exista un acord intre T. si G.F. pentru preluarea tuturor obligatiilor contractuale ale celei din urma, acest acord nu s-a finalizat in lipsa consimtamantului proprietarului. Sanctiunea a fost aplicata pentru montarea incorecta a repartitoarelor de costuri, operatiune efectuata de G.F. si pentru care doar aceasta societate ar trebui sa raspunda. T nu a facut decat sa citeasca repartitoarele si sa transmita rezultatul citirii catre G.F..
       In drept, plangerea a fost intemeiata pe disp. art.16 din OG nr.21/1992, OG nr.2/2001, art.973 C.civ. si art.60 C.proc.civ.
       Intimatul a formulat intampinare in termen legal, prin care a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiat?. Ulterior s-a invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a chematului in garantie.
       In motivarea intampin?rii, intimatul a ar?tat c?, desi cunostea existenta unor abateri la montajul repartitoarelor, T. a continuat repartizarea energiei termice, dand dovada de indiferenta si de un comportament necorespunzator, facturandu-se un consum nereal si fiind afectat interesul economic al consumatorului.
       In drept, intampinarea a fost intemeiata pe disp. art.7 lit.c a 2-a liniuta si art.50 lit.a din OG nr.21/1992, OG nr.2/2001 si art.115-118 C.proc.civ.
       Chematul in garantie G.F. a formulat intampinare prin care a aratat ca cererea este lipsita de temei, este lipsita de obiect si are o cauza ilicita, avand in vedere acordul incheiat cu T.
       In drept, intampinarea a fost intemeiata pe art.61-64 C.proc.civ. si pe principiul general pacta sunt servanda.
       Prin concluziile scrise din 30.01.2009 T. solicita respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a chematului in garantie, avand in vedere ca a fost invocata de intimat dupa repunerea pe rol si pentru un raport juridic de care este strain.
       In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri.
        Cererea de chemare in garantie a fost timbrata corespunzator.
       Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, fara a fi unita cu fondul, a fost totusi pusa in discutie la ultimul termen de judecata, instanta ramanand in pronuntare atat in ce priveste aceasta exceptie, cat si in ce priveste fondul cererilor.
       In privinta exceptiei, instanta face urmatoarele precizari:
       La termenul din 15.12.2008 intimatul a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a chematului in garantie, aratand ca cererea de chemare in garantie este neintemeiata si se incearca doar o tergiversare a cauzei.
       La termenul din 26.01.2009 pentru care a fost prorogata discutarea exceptiei, instanta a pus in discutie exceptia inadmisibilitatii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.
       Intimatul a insistat ca procesul verbal este intocmit pentru T si nu are ce cauta in cauza G.F. Contestatoarea arata ca G.F. are obligatia de a plati pentru daunele nascute in legatura cu serviciile prestate. Prin concluziile scrise T arata ca exceptia lipsei calitatii procesuale a fost invocata tardiv, dupa repunerea pe rol si, oricum, invocarea acestei exceptii se refera la un alt raport juridic dedus judecatii, motiv pentru care exceptia este inadmisibila si lipsita de interes.
       In ce ne priveste, instanta apreciaza ca exceptia nu este tardiv invocata, dat fiind ca este vorba de o exceptie de interes public, astfel incat poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii, chiar dupa repunerea pe rol.
       In rest, suntem in acord cu T atunci cand afirma ca OJPC nu poate formula aparari in privinta unui raport juridic in care nu este parte.
       OJPC este parte doar in raportul juridic de drept contraventional. El nu a participat in niciun mod la nasterea sau executarea raportului juridic dintre T si G.F.. Mai mult, din motivarea exceptiei, se pare ca intimatul nu a inteles rolul chemarii in garantei si efectele pe care aceasta cerere le produce. Potrivit art.60 C.proc.civ., partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva carei ar putea sa se indrepte, in cazul in care ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.
       Cererea de chemare in garantie nu pune in discutie cererea principala, cu care are doar un raport incidental.
       Referirile pe care T le face cu referire la relatiile sale cu G.F., se putea face si in lipsa cererii de chemare in garantie, ca simple aparari.
       Este dreptul contestatoarei, in conditiile in care solicita si obligarea G.F. la plata de despagubiri sa formuleze o cerere de chemare in garantie, fara a putea fi interpretat acest act ca o incercare de tergiversare a procesului.
       Insistam ca judecarea in acelasi timp a chemarii in garantie nu influenteaza in niciun mod solutia asupra plangerii contraventionale, fiind simplificata exclusiv procedura obtinerii de despagubiri de catre T daca este cazul.
       Fata de aceste considerente, OJPC este complet strain de raportul juridic de garantie dedus judecatii pe cale incidentala, iar admiterea sau respingerea cererii de chemare in garantie nu influenteaza in niciun mod rezultatul plangerii, ci este tocmai invers, astfel incat nici nu exista un interes pentru OJPC de a invoca aceasta exceptie. Nejustificand nici calitatea, nici interesul, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a chematului in garantie invocata de intimat ca inadmisibila.
       In ce priveste plangerea contraventionala, instanta face urmatoarele precizari.
       La data de 15.05.2008, sub nr.2606, s-a inregistrat la OJPC reclamatia formulata de J.F. in numele proprietarului apartamentului nr.33 din sos. Bucuresti, bl.114, sc.3, R.A. Se reclama ca repartitoarele sunt montate eronat (repartitorul din bucatarie trebuia montat in dormitor), ceea ce a dus la inregistrarea unui consum foarte mare, chiar si atunci cand robinetul este inchis.
       Pentru a solutiona aceasta reclamatie, intimatul a invitat la sediu un reprezentant la T. Contestatoarea a formulat un raspuns catre intimat inregistrat la 29.05.2008, prin care a aratat ca sesizarile sau reclamatiile trebuie indreptate catre G.F., pentru ca T nu face decat un serviciu de citire. Se mai arata ca un reprezentant al T  a vizitat apartamentul in cauza, constatand ca repartitoarele erau pozitionate gresit.
       La 02.06.2008 s-a intocmit procesul verbal prin care a fost sanctionata contestatoarea cu amenda de 5000 lei pentru savarsirea contraventiei prev. de art.7 lit.c a 2-a liniuta din OG nr.221/1992 si sanctionata de art.50 alin.1 lit.a din acelasi act normativ, pentru efectuarea de servicii cu afectarea interesului economic al consumatorilor.
       In cuprinsul procesului verbal, in afara enumerarii unor acte sau reproducerii unor sustineri ale contestatoarei se fac urmatoarele consideratii relevante: repartitoarele in apartamentul in cauza au fost montate gresit; desi T a constatat aceasta eroare, a continuat totusi sa citeasca si sa repartizeze costurile; in perioada 01.11.2007-31.03.2008 a rezultat ca 17,69% din costurile totale au fost repartizate numai apartamentului in cauza, in vreme ce toate celelalte apartamente impreuna (39 la numar) au totalizat 83,31 % din costuri, adica aprox. 2,11 % pe fiecare apartament. Rezulta ca apartamentului nr.33 i-au fost repartizate costuri de peste 8 ori mai mare decat media celorlalte 39 de apartamente.
       Potrivit art.34 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta este datoare s? verifice procesul verbal atat sub aspectul legalit?tii, cat si al temeiniciei.
       In ce priveste legalitatea procesului verbal, sub aspect strict formal, instanta constata ca procesul verbal este intocmit in conformitate cu dispozitiile legale, cuprinzand toate mentiunile obligatorii pentru valabilitatea sa.
       In ce priveste temeinicia procesului verbal, trebuie mentionate urmatoarele:
       OJPC nu a analizat raporturile contractuale dintre T si G.F., limitandu-se la a reproduce unele din sustinerile T.
       In cauza este deosebit de important de stabilit care sunt aceste relatii si cum trebuie ele privite din perspectiva consumatorului si implicit al OJPC.
       Inca din anul 2004 au inceput un parteneriat pentru promovarea intereselor financiare ale grupului T, prin comercializarea si montajul repartitoarelor de costuri. Natura juridica a acestui contract ramane de parteneriat, iar nu de mandat, astfel incat, chiar daca anumite interese ale T au fost realizate, G.F. a actionat in nume propriu si a angajat obligatii proprii, iar nu in numele T. Este posibil ca la acel moment T sa nu fi dispus de logistica necesara sau sa fie vorba de un alt interes economic. Nu este insa rolul acestei instante sa analizeze care a fost causa remota a acestui parteneriat.
       Cert este ca G.F. a incheiat in nume propriu contractul nr.396/14.12.2006 cu Asociatia de proprietari bl.114 B (filele 9-13), din care face parte si apartamentul nr.33, proprietatea d. R.A. Singura referire care antameaza in vreun fel relatiile cu T se regaseste in art.2 din contract in care se precizeaza ca se vor monta repartitoare T inclusiv robinete termostatate. Prin acelasi contract, G.F. isi asuma si citirea repartitoarelor si repartizarea cheltuielilor (art.2, art.7.2 din contract).
       In afara de Contractul incheiat cu Asociatia de proprietari, G.F. a incheiat separat Conventia nr.345/02.11.2006 cu proprietarul R.A (filele 14-15) cu acelasi obiect: montare repartitoare T, citire, repartizare costuri.
       La data de 02.10.2007 intervine intre T si G.F. un Acord (filele 16-21) prin care se arata ca nu se mai doreste continuarea relatiilor stabilite prin contractul de parteneriat din 02.09.2004, urmand sa se transfere integral catre T drepturile si obligatiile G.F. rezultand din contractele cu beneficiarii de pe intreg teritoriul Romaniei. Se instituie o procedura de transfer al contractelor de la G.F. la T in baza unui acord tripartit: cele doua societati plus proprietarul (art.6). Potrivit art.9 din contract, T va emite facturi si va tine contabilitatea cu privire la contractele preluate.
       Este necesar sa se analizeze natura juridica a acestor prevederi si in ce masura produc ele efecte fata de consumatori.
       Potrivit art.973 C.civ. conventiile n-au efect decat intre partile contractante (principiul relativitatii efectelor actului juridic civil). Asadar, fata de Asociatia de proprietari sau fata de R.A., acest acord nu produce niciun efect.
       Probabil ca si partile, cunoscand acest principiu si stiind ca cesiunea de datorie nu este recunoscuta in dreptul nostru, din redactarea Acordului, rezulta ca au avut in vedere realizarea in final a unei operatiuni juridice (denumita acord tripartit) prin care consumatorii sa isi exprime acordul la preluarea contractelor de catre T. O astfel de operatiune nu poate fi calificata decat o novatie subiectiva (prin schimbare de debitor), pentru care este obligatoriu acordul creditorului (in speta consumatorul final).
       Un astfel de acord nu exista in ce priveste apartamentul nr.33, astfel incat novatia nu a operat, producandu-si in continuare efectele contractul nr.396/14.12.2006 si conventia nr.345/02.11.2006.
       Lipsa acordului tripartit nu a fost singura cauza pentru care T nu a preluat contractele din Giurgiu. Potrivit procesului verbal din 07.03.2008 (filele 22-23), T si G.F. au constat ca in Giurgiu nu a fost posibila preluarea contractelor de catre contestatoare, din cauza unor probleme identificate de catre T la montarea repartitoarelor. Problema fusese deja semnalata de catre T prin adresa din 19.02.2008, prin care cerea G.F. sa monteze corect repartitoarele din apartamentul in cauza (fila 24). La fila 25 se afla o adresa cu un continut similar, pe care se afla o rezolutie ce poarta stampila G.F. cu urmatorul continut: va rugam sa rezolvati dvs. montajul contra cost.
       Se poate observa ca in tot cursul perioadei relevante (01.11.2007-31.03.2008) nu a intervenit nicio schimbare in relatia contractuala dintre Asociatia de proprietari si proprietarul Romanti Anula pe de o parte si G.F. pe de alta parte. De altfel, facturile si chitantele din aceasta perioada pentru citirile realizate au fost emise de G.F. (filele 26-30).
       In acelasi timp insa se pare ca citirea si calcularea in sine nu au mai fost realizate de G.F. ci de T. Aceasta operatiune nu a fost facuta de T in cadrul Acordului din 02.10.2007, ci ca operatiune de sine statatoare, o prestare de servicii pentru G.F., pentru care T a emis facturi (filele 31-36) pe numele G.F., iar nu al Asociatiei ori al vreunui proprietar.
       Din cauza ca repartitoarele erau de tip T, iar citirea efectiva s-a realizat tot de catre T, s-a produs impresia (gresita) ca T are vreo legatura cu montajul repartitoarelor.
       Din toate cele aratate mai sus, rezulta ca repetitoarele au fost montate defectuos de G.F., aceasta societate fiind inca parte in raportul juridic cu proprietarii si Asociatia si pe parcursul iernii 2007-2008.
       T a intervenit doar prin denumirea imprimata pe repartitoare, printr-o prestare de servicii de citire si calculare si printr-o operatiune esuata de preluare a contractelor.
       Fara sa analizeze adevaratele raporturi juridice, OJPC s-a pripit si a sanctionat T fara ca aceasta societate sa poarte vreo raspundere pentru montajul gresit al repartitoarelor.
       Este adevarat ca T a observat inca din cursul iernii ca unele repartitoare sunt montate gresit, dar nu avea totusi nicio obligatie fata de consumatori. T a informat G.F. (pentru care executa doar citirea si calcularea) despre aceste deficiente (care impiedica si transferul contractelor) si a cerut remedierea lor.
       Mai mult de atat nu se poate cere contestatoarei
       Fata de cele aratate, instanta constata ca sanctiunea s-a aplicat T pe baza unor dovezi conjuncturale si gresit interpretate, aceasta societate nepurtand nicio raspundere pentru gresita montare a repartitoarelor si nici nu a luat locul G.F. in raportul juridic cu Asociatia sau cu proprietarii.
       In consecinta, instanta  admite plangerea contraventionala si anuleaza procesul verbal de contraventie, cu consecinta exonerarii contestatoarei de plata amenzii de 5000 lei aplicata prin procesul verbal.
       In ce priveste cererea de chemare in garantie, instanta a facut deja o serie de consideratii asupra raporturilor dintre T si G.F.. Avand insa in vedere ca plangerea contraventionala a fost admisa, nu mai subzista nici cauza si nici obiectul cererii de chemare in garantie.
       In concluzie, cererea de chemare in garantie va fi respinsa ca ramasa fara obiect.
7