Plangere contraventionala

Dosar nr. xxxxx/193/2012 Plangere contraventionala
R O M A N I A
JUDECATORIA BOTOSANI
SECTIA CIVILA
Sedinta publica din data de xx.xx. 2013
Instanta constituita din :
PRESEDINTE -
GREFIER -

SENTINTA CIVILA NR. xxxx

Pe rol judecarea cauzei civile, ce are ca obiect plangere contraventionala formulata de petentul A. D., in contradictoriu cu intimata Directia Silvica Botosani.
La apelul nominal realizat in sedinta publica, se prezinta petentul si c.jr. A. G.  pentru intimata.
Procedura de citare legal indeplinita.
S-a expus referatul cauzei de catre grefierul de sedinta.
Se prezinta martorul S. B..
Instanta procedeaza la legitimarea martorului S. B. care se identifica cu  CNP: xxxxxxxxxxxxxx.
Instanta procedeaza la administrarea probei testimoniale fiind ascultat martorul S. B. sustinerile acestuia fiind consemnate la fila 46 din dosar.
Petentul si reprezentantul intimatului arata ca nu mai au alte probe.
C.jr. A. G. pentru intimat, depune la dosar Sentinta Civila nr. xxxx din xx.xx.2013 pronuntata de Judecatoria Botosani in dosarul nr. xxxx/193/2012, reprezentand practica judiciara.
In temeiul art. 167 Cod procedura civila, instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile aflate la dosar pentru ambele parti, apreciind ca fiind legala, pertinenta si utila solutionarii cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri pe fond.
Petentul solicita admiterea plangerii si anularea amenzii, motivat de faptul ca nu se face vinovat de faptele invocate in procesul verbal de contraventie, ca nu a furat lemne. Arata ca el a fost cel batut de catre padurar, considera ca daca padurarul a constatat ca a sustras lemne, trebuia sa anunte organele de politie. Arata petentul ca nu se considera vinovat, daca era vinovat platea amenda.
C.jr. A. G., pentru intimat, solicita respingerea plangerii formulata de petent, procesul verbal de contraventie intocmit de agentul constatator isi pastreaza forta probanta pana la proba contrarie. Cei doi martori propusi de intimat care au fost audiati au demonstrat ca petentul a incarcat caruta cu lemne, crengi valorificabile, ce intra in notiunea de masa lemnoasa, astfel cum este definita in anexa Legii nr. 46/2008, iar martorii petentului vorbesc despre alta situatie. C.jr. arata ca acele crengi fac parte din masa lemnoasa, iar martorii prin declaratiile lor au demonstrat ca petentul a incarcat crengi valorificabile si nu este legal ca astfel de material lemnos sa fie sustras de persoane. C.jr. arata ca inclusiv martorii petentului au declarat ca au vazut crengi in caruta petentului. C.jr. sustine ca petentul nu avea in caruta vreascuri, in caruta era o cantitate de 0,5 m3. C.jr. invedereaza ca analiza bataii nu face obiectul cauzei, din probatoriul administrat, nu a rezultat ca padurarul a fost cel care l- a batut pe petent, Politia orasului Flamanzi a luat o decizie in acest sens.
In temeiul art. 150 Cod procedura civila, instanta se socoteste lamurita, declara dezbaterile inchise si retine cauza spre solutionare.
I N S T A N T A,

Deliberand asupra cauzei civile retine urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani la data de 17.12.2012, sub nr. de dosar xxxxx/193/2012, petentul A. D. a formulat plangere contraventionala in contradictoriu cu Directia Silvica Bootsani, impotriva procesului verbal de contraventie seria BT nr. xxxxxxx incheiat la data de xx.xx.2012.
Plangerea contraventionala a fost depusa de catre sotia petentului A. E. la Directia Silvica Botosani, la data de xx.xx.2012 si inaintata de aceasta institutie Judecatoriei Botosani, iar petentul, prezent in instanta la data de xx.xx.2013 si- a insusit plangerea contraventionala, semnand in fata instantei plangerea contraventionala.
Petentul a sustinut ca este nevinovat, ca nu a comis nicio infractiune pe proprietatea lui I. C.. Petentul a precizat ca in ziua de xx.xx.2012 a plecat, cu stirea padurarului F. V., la cules de bureti, impreuna cu tatal sau. Petentul a precizat ca I. C. impreuna cu fratii sai l- au agresat fizic atat pe el cat si pe tatal sau. Petentul a mentionat ca a fost lovit cu picioarele, cu parul, iar tatal sau a avut o coasta rupta.
Petentul a sustinut ca a sunat la politie intrucat ii era frica sa se apropie de caruta, iar martorii care l- au vazut in acea zi in timp ce se intorcea spre casa au vazut ca nu avea niciun lemn furat.
Petentul a solicitat anularea procesului verbal de contraventie si a sustinut ca nu a furat nimic de la nimeni.
In drept, petentul nu si- a motivat plangerea.
In conformitate cu prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei este scutita de taxa judiciara de timbru, iar conform dispozitiilor art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, este scutita si de plata timbrului judiciar.
Petentul a solicitat ascultarea in calitate de martori pe S. I., C. P., S. G..
Petentul a depus la dosar inscrisuri: copie certificat medico legal (f.4), nota probe (f. 22,30).
Intimata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii contraventionale formulate de petent si mentinerea procesului verbal de contraventie cu toate masurile dispuse prin acesta.
Intimata a precizat ca agentul constatator a retinut ca numitul A. D. a sustras materialul lemnos in data de xx.xx.2012, iar fapta a fost constatata in prezenta martorului B. C., contravenientul refuzand sa se supuna controlului si fugind de la locul faptei. Intimata a sustinut ca martorul B. C. a vazut cum petentul a incarcat lemne in caruta dintr- o gramada, a asistat la schimbul de replici dintre padurar si contravenient si a vazut cum acesta din urma a plecat cu caruta, din aceasta cazand toporul. De asemenea, intimata a precizat ca martorul S. B., care se afla in padure pentru a incarca masa lemnoasa pe platforma, l-a facut atent pe padurarul I. C. intrucat a vazut masa lemnoasa in doua atelaje hipo. Intimata a sustinut ca le-a solicitat celor doua persoane care conduceau atelajele hipo documentele de transport. Intimata a aratat faptul ca toporul confiscat de la petent nu se foloseste la cules de bureti, operand prezumtia ca toporul a fost folosit la sustragerea materialului lemnos.
Intimata a sustinut ca certificatul medico legal depus de catre petent la dosar nu are releventa in cauza atat timp cat situatia de fapt poate fi dovedita cu martori.
Intimata a mentionat ca procesul verbal intruneste conditiile prevazute de OG nr. 2/2001, iar in acord cu prevederile art. 16, art. 34 din OG nr. 2/2001 si art. 6 din Conv CEDO procesul verbal are forta probanta si constituie dovada situatiei de fapt retinuta, atat timp cat contestatorul nu va fi in masura sa demonstreze o alta situatie de fapt prin prezentarea unei probe contrarii.
Intimata a solicitat proba cu inscrisuri, proba cu martorul B. C. si audierea agentului constatator I. C..
Intimata a depus la dosar copie si original de pe procesul verbal seria BT nr. xxxxxxx/xx.xx.2012 (f.5,17), fisa de calcul privind valoarea pagubelor provenite din materialul lemnos sustras produse de numitul A. D. (f.6), declaratie B. C. (f.7), raportul agentului constatator (f.8), copie de pe confirmarea de primire a procesului verbal (f.27), declaratie S. B. (f.31), fotografie (f.39), copie de pe nota de relatii pentru padurar F. V. (f.43).
Pentru justa solutionare a cauzei, instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisurile depuse la dosar pentru ambele parti, proba cu martorii S. G., P. E.pentru petent, proba cu martorii B. C., S. B. pentru intimata, considerandu- le legale, pertinente si concludente si utile pentru solutionarea cauzei. Instanta a respins proba cu interogatoriul agentului constatator I. C. solicitata de petent.
La termenul din data de xx.xx.2013, in acord cu prevederile art. 34 din OG nr. 2/2001 a procedat la luarea unei declaratii petentului.

Analizand actele dosarului si probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie seria BT nr. xxxxxxx din data de xx.xx.2012, intocmit de intimata Directia Silvica Botosani, petentul a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 500 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 8 alin. 1 lit. b din Legea nr. 171/2010 si sanctionata de art. 8 alin. 2 din Legea nr. 171/2010, cu amenda contraventionala in cuantum de 2000 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 19 alin. 1 lit. b din Legea nr. 171/2010 si sanctionata de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 171/2010, cu amenda contraventionala in cuantum de 2000 lei, pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 19 alin. 1 lit. f din Legea nr. 171/2010 si sanctionata de art. 19 alin. 1 din Legea nr. 171/2010, constatandu- se ca la data de xx.xx.2012, ora 1600, a sustras cantitatea de 0,5 m3 material lemnos din partida 48145C, fapta fiind produsa in grup impreuna cu A. P., a avut o atitudine recalcitranta si a fugit de la locul faptei, aducand injurii si amneintari.
Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria BT nr. xxxxxxx din data de xx.xx.2012 nu a fost semnat de catre petent, fiindu- i comunicat acestuia la data de xx.xx.2012.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta investita cu solutionarea plangerii verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
Sub aspectul legalitatii procesului verbal, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 16 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
Potrivit dispozitiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.
Asadar, in speta, instanta constata ca prezentul act a fost intocmit in mod legal, agentul constatator consemnand toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute indicate de dispozitiile art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, retinand, de asemenea, si imprejurarea ca faptelor li s-a dat o corecta incadrare juridica.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanta retine ca O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor reglementeaza etapa judiciara de solutionare a plangerilor formulate impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor iar sub aspect procedural art. 47 prevede ca dispozitiile acestei ordonante se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
Instanta retine ca desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art. 34 rezulta ca procesul-verbal contraventional face dovada situatiei de fapt si a incadrarii in drept pana la proba contrara, legea instituind o prezumtie relativa de veridicitate cu privire la acesta, referitor la  imprejurarile constatate de agentul constatator.
Persoana sanctionata contraventional se bucura de prezumtia de nevinovatie pana la pronuntarea unei hotarari definitive prin care sa se stabileasca vinovatia sa. Aceasta prezumtie nu neaga, insa, valoarea probatorie a procesului-verbal de contraventie legal intocmit, in care sunt consemnate aspecte constatate personal, in mod direct, de catre agentul constatator, care este o persoana investita cu exercitarea autoritatii de stat.
Astfel, procesul-verbal legal incheiat se bucura de o prezumtie relativa de temeinicie, a carei existenta nu este de natura a incalca prezumtia de nevinovatie de care se bucura persoana sanctionata contraventional, aspect care rezulta din posibilitatea persoanei sanctionate de a propune probele pe care le considera necesare pentru a face dovada contrara. Motivul pentru care actele administrative sunt inzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent, autoritatea (agentul, in aceasta situatie) consemneaza exact faptele pe care le constata fara alte adaugiri, sau denaturari ale realitatii, cu atat mai mult cu cat, in ipoteza mentionarii intentionate sau chiar din neglijenta a unor imprejurari nereale, agentul este expus unor posibile sanctiuni de natura disciplinara sau chiar penala.
Asadar, pentru a proteja individul de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, intrucat, in opinia instantei, nu se poate porni de la prezumtia ca acestea isi desfasoara activitatea cu incalcarea legii) aceasta prezumtie relativa da posibilitatea instantei sa administreze probe pe baza carora sa stabileasca o situatie de fapt care poata sa confirme, sau, dimpotriva, sa o infirme pe cea retinuta de agentul constatator. Aceasta interpretare este in spiritul celor statuate de Curtea Europeana, care, in cauza Ozturk c. Germaniei a aratat ca numai in situatia in care judecatorul ar aplica in mod automat prezumtia irefragrabila de responsabilitate, si nu ar aprecia in mod liber asupra cauzei, prezumtia de nevinovatie ar fi golita de insasi substanta sa (par. 28).
Calificarea faptei ca "acuzatie in materie penala" are drept consecinte incidenta in respectiva cauza a prezumtiei de nevinovatie de care se bucura petentul si a obligatiei autoritatilor statului de a proba faptele retinute in sarcina acestuia. Insa, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, hotararea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Potrivit dispozitiilor art. 31- 36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil in cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii intre scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramane nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de indeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. Romania, hotararea din 4 octombrie 2007).
Forta probanta a proceselor verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, care este liber sa reglementeze importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotararea din 7 septembrie 1999).
Pe de alta parte a conferi forta probanta unui inscris nu echivaleaza cu negarea prezumtiei de nevinovatie, ci poate fi considerata o modalitate de "stabilire legala a vinovatiei" in sensul art. 6 alin. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Interpretarea contrara ar fi de natura sa perturbe in mod grav functionarea autoritatilor statului, facand extrem de dificila sanctionarea unor fapte antisociale, minore ca si gravitate, dar extrem de numeroase.
In prezenta cauza, instanta constata ca procesul- verbal seria BT nr. xxxxxxx/xx.xx.2012 reprezinta un mijloc de proba si contine constatarile personale ale agentului constatator aflat in indeplinirea atributiilor de serviciu.
Instanta retine ca potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 171/2010 Constituie contraventii silvice urmatoarele fapte: b) sustragerea ori insusirea fara drept a materialului lemnos, a puietilor ori lastarilor din fondul forestier national, daca valoarea prejudiciului stabilita conform legii este de pana la de 5 ori pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatarii faptei.
Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 171/2010 Faptele prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza: a) cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei daca valoarea prejudiciului stabilita conform legii este de pana la pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatarii faptei.
Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea nr. 171/2010 Constituie contraventii silvice si se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei pana la 5.000 lei si confiscarea materialelor lemnoase in cauza urmatoarele fapte: b) transportul materialelor lemnoase fara avizele de insotire ori fara documentele comunitare echivalente acestora, prevazute de normele privind circulatia materialelor lemnoase in vigoare; f) refuzul de a se supune controlului circulatiei materialelor lemnoase, al depozitelor de materiale lemnoase si instalatiilor de prelucrare a materialelor lemnoase ori impiedicarea efectuarii acestui control.
Situatia descrisa in procesul verbal de contraventie este sustinuta de raportul agentului constatator (f.8), care se coroboreaza cu declaratiile martorilor S. B. (f.46) si B. C. (f.42). Astfel, martorul B. C. a aratat ca a observat doua atelaje trase de cai in care se incarcau lemne, iar, la un moment dat, padurarul a strigat la oamenii din carute sa arate documentele, insa acestia nu s- au oprit, ci au plecat, avand lemne in caruta, iar in timp ce atelajele erau in miscare au cazut niste topoare din acestea. De asemenea, martorul S. B. a aratat ca a observat doua carute incarcate cu crengi, unele mai mai groase, altele mai subtiri, intinse pe toata lungimea carutelor care ieseau din padure pe drumul forestier, iar padurarul a strigat la oamenii care erau in carute sa se opreasca, insa acestia si- au contin uat drumul.
Declaratia martorului S. G. se refera insa la un incident petrecut intre petent si fiul acestuia si cinci persoane pe care martorul nu le- a putut identifica, acesta aratand ca nu a stat cu petentul si fiul acestuia intreaga perioada si nici nu a vazut masina din care au coborat cele cinci persoane, martorul nefiind convingator in declaratiile sale in conditiile in care nu a fost in masura sa identifice acele persoane si sa precizeze ce fel de masina a fost.
De asemenea, declaratia martorei P. E.se refera la un incident petrecut intre petent si fiul acestuia si cinci persoane pe care martorul nu le- a putut identifica.
Insa, instanta retine din declaratiile celor doi martori S. G. si P. E.ca ambii au aratat ca au observat brate de crengi si vreascuri in caruta petentului.
In cauza, raportat la cele retinute, petentul nu a facut dovada unei situatii contrare celei retinute in procesul-verbal de contraventie, sustinerile petentului din cuprinsul plangerii contraventionale si din declaratia data in fata instantei nefiind sustinute de niciun mijloc de proba. De asemenea, instanta remarca pozitia oscilanta a petentului, care in cuprinsul plangerii contraventionale a sustinut ca nu a furat niciun lemn, ca a fost in padure doar la cules de bureti, iar in declaratia data in fata instantei petentul a recunoscut ca a luat niste brate de lemne care erau in paza altui padurar.
Instanta retine ca procesul-verbal de contraventie, in masura in care cuprinde constatarile personale ale agentului constatator, are forta probanta prin el insusi si constituie o dovada suficienta a vinovatiei contestatorului, cat timp acesta din urma nu este in masura sa prezinte o proba contrara.
Daca nerecunoasterea faptei de catre persoana sanctionata ar face proba impotriva constatarii directe a agentului de politie, s-ar lasa la latitudinea persoanei sanctionate inlaturarea propriei raspunderi contraventionale, iar agentul constatator ar fi lipsit de principala sa atributie, aceea de a constata direct faptele contraventionale.
Fata de aceste aspecte, instanta apreciaza ca nu a fost facuta nicio dovada care sa rastoarne prezumtia de legalitate si veridicitate a procesului-verbal contestat, desi petentului ii revenea aceasta obligatie potrivit dispozitiilor art. 1169 din Codul civil si ale art. 129 alin. 1 teza finala din Codul de procedura civila. Astfel, instanta considera ca petentul A. D. se face vinovat de contraventiile retinute in sarcina sa.
Referitor la proportionalitatea sanctiunii, in conformitate cu disp. art. 34 din OG nr. 2/2001 raportat la art. 38 alin. 3 din acelasi act normativ - care permite instantei sa aprecieze inclusiv sanctiunea care se impune a fi aplicata contravenientului, in ipoteza in care prezumtia de valabilitate a procesului-verbal nu a fost rasturnata - precum si in raport de cele invederate in procesul-verbal, instanta apreciaza ca s-a realizat o corecta individualizare a sanctiunilor aplicate petentului.
Opinia instantei se fundamenteaza, pe de o parte, pe dispozitiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit carora sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu pericolul social al faptei savarsite, iar, pe de alta parte, pe dispozitiile art. 21 alin. 3 din acelasi act normativ, conform carora, la aplicarea sanctiunii, trebuie sa se tina cont de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului.
Instanta constata ca pericolul social concret al faptelor savarsite de petent a fost unul ridicat in conditiile in care petentul a savarsit in aceleasi circumstante de loc si timp un numar de trei fapte.
Cu privire la sanctiunile aplicate petentului, instanta apreciaza ca s-a realizat o corecta individualizare a sanctiunilor si remarca ca petentul a fost sanctionat cu amenda minima prevazuta de lege pentru fiecare dintre cele trei fapte.
Instanta remarca faptul ca petentul nu a recunoscut faptele retinute in sarcina sa, nu a invederat ca i-ar fi parut rau pentru cele savarsite, si avand in vedere gravitatea faptelor pe care petentul le-a savarsit, si gradul ridicat de pericol social al faptelor, precum si faptul ca sanctiunile cu amenda aplicate petentului au fost la nivelul minim prevazut de lege, instanta considera ca scopul educativ, dar si cel punitiv al sanctiunilor poate fi atins doar prin aplicarea amenzii, in acest fel asigurandu-se atat preventia generala, cat si cea speciala, neimpunandu- se sanctiunea avertismentului.
Fata de cele constatate, in temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanta va respinge plangerea contraventionala formulata de petentul A. D., impotriva procesului-verbal de contraventie seria BT nr. xxxxxxx din data de xx.xx.2012 in contradictoriu cu intimata Directia Silvica Botosani, ca neintemeiata.


PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:


Respinge plangerea contraventionala formulata de petentul A. D., cu domiciliul in orasul Flamanzi, str. X, jud. Botosani in contradictoriu cu intimata Directia Silvica Botosani, cu sediul in mun. Botosani, str. Pacea, nr. 47, jud. Botosani, cu privire la procesul verbal de constatare a contraventiei silvice seria BT nr. xxxxxxx incheiat la data de xx.xx.2012 ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, xx.xx. 2013.

PRESEDINTE, GREFIER,