Fond funciar - anularea titlului propriu

Dosar nr. xxxx/193/2011                                                                            Fond funciar
R O M A N I A
JUDECATORIA BOTOSANI - JUDETUL BOTOSANI
Sedinta publica din data de
Instanta constituita din:
PRESEDINTE -
GREFIER - 

  SENTINTA CIVILA  NR. xxxx

Pe rol pricina civila avand ca obiect fond funciar, privind pe reclamantii C.A., P.L., S.P., S.S. si Cr.A., in contradictoriu cu paratele Comisia locala de fond funciar S.M. - prin Primar, Comisia judeteana de fond funciar Botosani - prin Prefect si I.E..
Procedura legal indeplinita, fara citare.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in data de xx.2012, situatie consemnata in incheierea de sedinta din acea data, incheiere care face parte integranta din prezenta hotarare si cand, din lipsa de timp pentru deliberare, s-a amanat pronuntarea pentru astazi, cand:

I N S T A N T A,
Deliberand asupra cauzei civile de fata, 

          Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Botosani in data de 02.02.2011, reclamantii C.A., P.L., S.P., S. S. si Cr.A. au solicitat instantei ca prin hotararea ce urmeaza a se pronunta, in contradictoriu cu paratele Comisia locala de fond funciar S.M. - prin Primar, Comisia judeteana de fond funciar Botosani - prin Prefect si I.E., sa dispuna anularea titlului propriu - TP nr. xxxxx/27.04.1999, in sensul radierii suprafetei de 1219 mp din pc xxx/xx si al inscrierii acesteia in pc xxx (911 mp) si xxx (408 mp). Totodata, au solicitat anularea TP nr. xxxxx/1994 si a TP nr. xxx/1993, emise pe numele C.P.si I.E., in sensul radierii suprafetelor de 911 mp din pc xxx si, respectiv, de 408 mp din pc xxx, cu atribuirea acestora in alte amplasamente. Cu cheltuieli de judecata.
          In motivare, reclamantii S.P., S.S. si Cr.A. arata ca sunt mostenitorii defunctei S.P., pe numele careia s-a emis primul dintre titlurile contestate, titlu prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 4,31 ha. Potrivit registrului agricol, autorii reclamantilor figurau drept proprietari ai unei gradini in suprafata de 3600 mp. Cu privire la 1000 mp din acest teren, dreptul de proprietate a fost recunoscut numitului A.V., care isi construise casa in timpul CAP-ului. Diferenta de 2600 mp a revenit in posesie reclamantilor, in anul 1991, acestia construind imprejmuiri si plantand pomi pe hatul dinspre proprietatea C.. Posesia s-a exercitat in mod netulburat pana in anul 2010, cand fiica si ginerele paratei I.E. au taiat copacii, au demontat imprejmuirea si au ocupat o suprafata de 1319 mp, pe toata lungimea gradinii. Din cuprinsul raportului de expertiza intocmit in dosarul de revendicare a respectivei suprafete, a rezultat ca aceasta a fost inscrisa in titlurile de proprietate emise paratei si tatalui adoptiv al acesteia, defunctul C. P.. Acesta din urma apare inscris in rolul agricol doar cu 0,03 ha gradina, atribuindu-i-se totusi, in pc xxx, suprafata de 2372 mp. Pe de alta parte, parata nu a avut rol, primind in temeiul Legii nr. 18/1991, in mod nelegal, 4960 mp, inclusiv parte din gradina reclamantilor.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. III lit. a din Legea nr. 169/1997.
          In dovedire, s-au depus la dosar inscrisuri - titluri de proprietate, rol agricol, certificat de deces, act de adoptie, alte acte/certificate de stare civila, schite topo, raport de expertiza. 
Parata I.E. a formulat intampinare (fila 63), solicitand respingerea actiunii ca nefondata. A aratat parata, in argumentarea acestei solutii, ca la emiterea titlului de proprietate pentru defunctul sau tata (adoptiv), s-a avut in vedere si testamentul prin care numita C.M.a lasat acestuia o suprafata de 36 ari - loc de casa - in vatra satului D., teren ce figureaza si in rolul agricol. Se mai arata ca pe terenul reclamantilor a construit casa autoarea M.A., ca numitul A.V. nu are titlu pentru vreo suprafata din cele in discutie si ca problemele dintre parti au aparut in anul 2009, cand reclamanta a cerut fiicei sale sa se ocupe de terenul pana atunci neglijat. Pentru rezolvarea unor neintelegeri avute cu un alt vecin, la fata locului s-au prezentat autoritatile locale, care au constatat ca si familia reclamantilor detine o parte din proprietatea paratei. Sustine aceasta ca reclamantii s-au adresat ulterior comisiei, revendicand o suprafata de 1800 mp, superioara celei din cauza, cererea fiindu-le respinsa prin Hotararea nr. x/2009, cu argumentul ca au primit intreaga suprafata cu care figureaza in rolul agricol. Respectiva hotarare nu a fost contestata in instanta, situatie in care, apreciaza parata, prezentul demers se dovedeste inadmisibil. In noiembrie 2009, fiica paratei si sotul acesteia au dezafectat gradul si au predat materialele politiei din comuna, intrucat reclamantii nu au fost de acord sa-si ridice personal imprejmuirea si, respectiv, sa primeasca materialele mentionate. Plangerea penala formulata de reclamanti, pentru tulburare de posesie, a primit o solutie de neincepere a urmaririi penale, data fiind neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii. Se mai arata ca expertul desemnat in dosarul de revendicare nu a indicat motivele pentru care a conchis asupra necesitatii modificarii titlurilor paratei, ca reclamantii nu au cunoscut, pana la acel moment, ce suprafata le lipseste si unde se afla si ca acestia nu au indicat temeiul de drept al actiunii.
In dovedire, s-au depus la dosar inscrisuri - proces-verbal, testament.
In replica (fila 101), reclamantii au invederat ca si-au intemeiat cererea in drept, ca nulitatea titlurilor rezulta din atribuirea, in favoarea paratei, a vechiului amplasament al autorilor lor, ca suprafata a carei atribuire se solicita este de 1391 mp (suprafata indicata in actiune fiind rezultatul unei erori materiale) si ca aceasta a fost inscrisa in mod nelegal in extravilan. Totodata, se arata ca raportul de expertiza extrajudiciara, intocmit cu profesionalism, are valoare probanta in speta de fata si ca testamentul invocat se refera la un alt amplasament, parata nefacand, oricum, dovada acceptarii succesiunii autorului sau.
          Legal citata, intimata Comisia locala S.M. nu a formulat aparari. A transmis insa la dosar documentatia aferenta celor trei titluri, precizand ca reclamantii nu au contestat HCL nr. x/17.08.2009 (fila 74). Totodata, pentru termenul din 14.12.2011 (fila 138), a aratat ca autoarea reclamantelor, defuncta M.A., a detinut doua gradini inainte de colectivizare (in sat D. si, respectiv, in sat S.M.), ambele de 1800 mp, acestea fiind restituite prin TP xxxxx si prin TP xxxxx (1281 mp si 711 mp).
Comisia Judeteana Botosani nu a formulat intampinare.
          In cauza s-a administrat proba testimoniala (H.P.., A. C., R. A., C. P., filele 95, 96, 99, 100) si proba cu expertiza tehnica de specialitate (exp. H.T.- filele 124 si urm., 148 si urm.).
Reclamantii au formulat concluzii scrise, invederand ca din gradina de 36 ari a autoarei lor (18 ari arabil D. si 18 ari vie D.), au primit doar 1281 mp, in pc xxx/1. Prin probele administrate in cauza, s-au dovedit limitele fostei proprietati, terenul defunctei M.A. intinzandu-se de la strada pana la padure, cu o latime egala. Sustin reclamantii ca schita din anexa 4 la obiectiuni nu corespunde limitelor terenului stapanit in fapt incepand cu anul 1991, ca parata nu justifica niciun drept asupra terenului inscris in titlurile sale, in pc xxx si xxx, ca in rolul agricol pe anii 1956/1958 al defunctului C.P.nu figureaza decat suprafata de 0,03 ari, ca parata nu a produs dovezi pentru acceptarea succesiunii testamentare de catre autorul sau si nici pentru amplasamentul celor 3600 mp, si ca vecinatatile din testament nu corespund celor din titlu, niciunul dintre martori nefacand referire la vecinul I. ori la testatoarea C. M.. Prin urmare, aprecierile expertului desemnat in cauza nu sunt intemeiate.
Prin concluziile sale scrise, parata I.E. a reiterat cererea de respingere a actiunii, invederand, in esenta, ca in dosar nu s-a putut stabili cu certitudine nici daca terenul inscris in titlul reclamantilor respecta vechiul amplasament, acestia neproducand dovezi privind vecinatatile. Mai mult, autoarea reclamantilor figura in rolul agricol cu 18 ari vii, 18 ari arabil si 9 ari curti-constructii, suprafata restituita de 1281 mp privind aceasta din urma categorie. In cele din urma, se arata ca dispozitiile in materie nu impuneau atribuirea stricta a vechilor amplasamente si ca, prin urmare, nu s-ar fi incalcat dispozitii imperative, in masura sa atraga anularea titlurilor de proprietate.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
          Prin Titlul de proprietate nr. xxxxx/27.04.1994 (fila 81) s-a restituit mostenitorilor defunctei M.A., anume reclamantilor C.A. si P.L. si numitei S.P., autoarea petentilor S.P., S.S. si Cr.A., suprafata totala de 43.181 mp, pe raza comunei S.M.. In intravilan s-au atribuit 1281 mp, situati in parcela cadastrala nr. xxx/1.
Retine instanta ca in cererile aflate la baza acestei reconstituiri (filele 75, 76) nu s-a  indicat o anume suprafata si, cu atat mai putin, un anume amplasament pentru terenul vizat. Validarea s-a intemeiat pe datele existente in rolul agricol al autoarei M.A., respectiv detinerea de catre aceasta din urma, in anii 1959-1960, a unei suprafete totale de 4,32 ha, in categoriile arabil, vii, pasune (fila 79). Din mentiunile inscrise la rubrica Denumirea parcelei si locul de asezare, rezulta ca defuncta avea in proprietate, intre altele, trei loturi a cate 18 ari, in amplasamentele Pe D. - vii, Gradina D. - arabil si Gradina S.M. (fila 79).
Prin Titlul de proprietate nr. xxx/15.04.1993 (fila 84), paratei I.E. i s-a atribuit in proprietate, prin reconstituire/constituire in baza Legii 18, suprafata totala de 4960 mp, 2360 mp fiind localizati in intravilan, in parcela cadastrala nr. xxx. Parata este si beneficiara finala a suprafetei de 32.316 mp reconstituita tatalui sau adoptiv, defunctul C.P.(filele 10, 87), in extravilanul si in intravilanul aceleiasi comune, S.M.. In aceasta din urma categorie se include, intre altele, suprafata de 2372 mp in parcela cadastrala xxx.
In cauza de fata, reclamantii au solicitat anularea partiala a celor doua titluri detinute de partea parata, in sensul reducerii suprafetelor din parcelele xxx si xxx si al atribuirii totalului exclus, respectiv 1391 mp, in propriul titlu de proprietate. S-au invocat, in sustinere, dispozitiile art. III lit. a din Legea 196/1997 (pct. iii - sunt lovite de nulitate absoluta_ actele de reconstituire si constituire in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitarii, in baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane_), raportate la imprejurarea de fapt a atribuirii in proprietate, in favoarea paratei si a autorului acesteia, a fostului amplasament al defunctei M.A..
  Coroborand dispozitiile anterior citate, cu principiile generale din materia probatiunii (art. 1169 Cod civil, art. 129 alin. 1 CPC), instanta retine ca reclamantii sunt tinuti a demonstra, in chip prioritar si indubitabil, ca terenul in litigiu, in suprafata de 1391 mp, s-a aflat in proprietatea autoarei de pe urma carora au obtinut reconstituirea. Numai in astfel de conditii ar fi necesar a se proceda si la analiza indreptatirii paratei la respectivul amplasament. Altfel spus, chiar daca aceasta din urma nu si-ar dovedi calitatea de fost proprietar al terenului in litigiu, o atare imprejurare ramane indiferenta atat timp cat reclamantii nu justifica, ei insisi, un drept asupra celor 1391 mp.
Analizand ansamblul probelor administrate in cauza, din perspectiva mentionata, instanta opineaza ca petentii nu au dovedit propriul drept de proprietate si ca, astfel, pretentia de anulare a titlurilor partii adverse se dovedeste nejustificata.
S-a retinut, in concret, ca reclamantii pretind detinerea, de catre autoarea lor, a unei suprafete de 3600 mp in intravilan, suprafata din care s-ar fi atribuit, unei terte persoane (A.V.), un lot de 1000 mp aferent locuintei construite in timpul CAP. Prin urmare, ar fi trebuit sa le revina in proprietate diferenta de 2600 mp, iar nu doar suprafata de 1281 mp pentru care li s-a eliberat titlul.
Este de observat, in acest context, ca apare inexplicabila, chiar si in conditiile stapanirii in fapt a intregului teren, imprejurarea ca desi au obtinut titlul inca din anul 1994, doar pentru 1281 mp in intravilan, reclamantii au sesizat problema dedusa judecatii, respectiv obtinerea unei suprafete inferioare, abia in cursul procesului de revendicare (ds. xxxxx/193/2010). In titlu nu sunt si nu au fost inscrise alte suprafete in categoria intravilan, nici macar in amplasamente diferite celui in litigiu, astfel incat sa apara posibila neobservarea, timp de 16 ani, a limitelor reale ale dreptului recunoscut.
Se mai observa ca, asa cum s-a aratat in cele ce preced, autoarea M.A. a detinut doua "gradini" (sinonim pentru ograda, loc ingradit - elemente specifice intravilanului) a cate 18 ari, insa in amplasamente evident diferite - D. /S.M.. Prin urmare, acestea nu puteau constitui impreuna ansamblul de 3600 mp vizat de reclamanti. De altfel, acestia au sustinut (fila 176) ca terenul in discutie este evidentiat in rolul autoarei, sub denumirile Pe D. - vie si Gradina D. - arabil. Or, pentru terenul de 18 ari avand categoria "vie" nu este posibil a se presupune, doar pe baza rolului agricol, ca se afla in intravilan, formand trup comun cu gradina de 18 ari. Astfel, tot in amplasamentul Pe D., apare evidentiata si o suprafata de 7200 mp pasune, suprafata care, prin insasi destinatia sa, nu se poate situa in intravilan (cel putin, nu in integralitatea sa) - fila 4. Interpelat fiind cu privire la destinatia terenului stapanit de defuncta M., inainte de colectivizare, unul dintre martori a invederat ca intreaga suprafata a acesteia, cuprinsa intre strada si padure, era utilizata pentru agricultura, situatie ce s-a mentinut si dupa organizarea cooperativelor agricole de productie, pentru segmentul ramas intre casa numitului A. si capatul opus strazii, unde s-a plantat livada - fila 99. Asa fiind, este de admis ca in speta nu s-au produs dovezi in sensul dorit de reclamanti ci, mai curand, in sensul ca cei 18 ari din categoria vie nu faceau trup comun cu ceilalti 18 ari din categoria arabil. Imprejurarea ca expertul desemnat in dosarul de revendicare a retinut ipoteza contrara nu este in masura sa schimbe datele problemei, cat timp concluziile acestuia se intemeiaza pe aspecte imprecise ori neconcludente, precum mentiunile din rolul agricol, construirea gardului de catre reclamanti si plantarea unor salcami, fara ca acestia sa fie stingheriti pana in anul 2009, notorietatea faptului ca loturile in acea zona se intind de la strada pana la padure, declaratia unui martor, relativa la stapanirea terenului de catre numitul C., ca si lot in folosinta (fila 18). Prin raportare la aceste "argumente", apare realista concluzia d-nei expert H., numita in pricina de fata, anume ca nu este posibil a se stabili daca terenul in litigiu a apartinut sau nu defunctei M.A..
Mai retine instanta, in aceeasi ordine de idei, ca potrivit martorilor audiati in dosar si potrivit sustinerilor insesi ale reclamantilor (fila 177 verso), confirmate de primul dintre experti, proprietatea autoarei mentionate s-ar fi situat intre strada si padure, cu o latime egala, si ca ar fi masurat 50-70 de ari (filele 96, 99). Or, prin Titlul de proprietate nr. xxxxx, reclamantilor li s-a atribuit, in continuarea intravilanului, suprafata de 14.500 mp livezi, in parcela xxx/xx. Acest teren a fost evidentiat de ambii experti, prin schitele de la filele 22 si, respectiv, 153, invecinandu-se, conform titlului, cu intravilanul la nord si cu Ocolul silvic la sud. Rezulta, din analiza acestor vecinatati, ca reclamantii au primit in mod cert, sub aspectul lungimii, fosta locatie. In ceea ce priveste latimea, este de observat ca, procedand la un exercitiu de injumatatire a terenului primit in extravilan, pentru ca astfel limita acestuia sa corespunda limitei din titlu a intravilanului (respectiv pe linia segmentului 2-8 din schita d-lui expert I., insusita intocmai de reclamanti), s-ar obtine o suprafata totala aproximativa de 95 de ari (7250 mp + 1281 mp + 1000 mp - lotul numitului A.V.), suprafata care nu doar egaleaza cei 70 de ari indicati de martor, dar ii depaseste in mod consistent. Prin urmare, apare posibil ca terenul din extravilan sa nu corespunda vechilor limite si ca dimensiunea corecta sa o prezinte, in fapt, lotul din intravilan. Spre o atare concluzie conduce si afirmatia martorului C. P. (fila 100), anume ca terenul defunctei M. avea o latime la strada de circa 25 m si ca, intre constructia edificata de aceasta si proprietatea C. au ramas aproximativ 7 m. Din expertiza I. rezulta ca, in prezent, lotul atribuit reclamantilor are o latime de 28,50 m (la care s-ar adauga 14 m din proprietatea actuala C.).
In cele din urma, dar in argumentarea aceleiasi concluzii, se observa ca limita actuala dintre proprietatile partilor corespunde limitei parcelelor (fila 14 - corespondenta obisnuita in intravilan), ca unul dintre martorii reclamantilor sustine ideea ca acestia nu ar avea teren in pc xxx, situatie in care nici ceea ce poseda in prezent nu le-ar apartine (fila 95), ca plantarea unor pomi/construirea unui gard nu impun limitele proprietatii (realizarea acestora la distanta de hatul real, fara obiectii din partea paratei, fiind la fel de posibila ca si neobservarea, de catre reclamanti, a erorii din propriul titlu) si ca acelasi expert I. a identificat o cale de acces catre suprafata de 1281 mp a reclamantilor (fila 21, evidentiata cu rosu), segment a carui existenta nu s-ar justifica daca acestora le-ar apartine si terenul vizat in cauza, cu atat mai putin cu cat serveste in mod exclusiv celor 1281 mp mentionati. Este de remarcat ca acest segment nu a afectat suprafata de 1000 mp a numitului A.V., pentru a se putea presupune ca a fost creat dupa ce parata si-a luat terenul in stapanire, blocand astfel accesul catre lotul reclamantilor.
Fata de considerentele astfel expuse, instanta urmeaza a se respinge actiunea analizata, ca neintemeiata. In privinta inadmisibilitatii, este de spus ca instanta nu o apreciaza drept un incident procesual sui generis (exceptie), tratand-o, dimpotriva, drept o chestiune/aparare de fond. Oricum, sanctiunea in discutie nu este data in cauza, intrucat prin hotararea neatacata a Comisiei locale S.M. (fila 58), cererea reclamantilor nu a fost formulata/analizata din perspectiva invocata in speta (modificare amplasament), ci ca solicitare a unei suprafete suplimentare. Pe de alta parte, anularea/constatarea nulitatii unui de proprietate nu cade, nici macar in cadrul unei proceduri prealabile, in competenta comisiilor de fond funciar. Accesul la instanta, pentru astfel de actiuni, este direct si neconditionat.
In temeiul art. 274 CPC, reclamantii vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 400 lei (onorariu avocat - fila 184).

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

Respinge actiunea formulata de reclamantii C.A., domiciliat in oras Cimpulung Modovenesc, str.  nr., bl., ap. , jud. Suceava, P.L., domiciliata in sat G., com. V., jud. Suceava, S.P., S.S. si Cr.A., toti cu domiciliul in Botosani, Aleea  nr., bl., et, ap., in contradictoriu cu paratele Comisia locala de aplicare a legii fondului funciar S.M. - prin Primar, Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Botosani - prin Prefect si I.E., cu domiciliul in sat sat/com. S.M., jud. Botosani.
Obliga reclamantii la plata cheltuielilor de judecata - 400 lei.
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 13.03.2012.

PRESEDINTE,                                                                 GREFIER,