Prescriptia dreptului de a cere executare silita a creantelor bugetare

Prin SENTINTA  CIVILA NR.x/21.12.2006 pronuntata in dosar x/182/2006 s-a respins contestatia la executare formulata de contestatorul B R, in contradictoriu cu intimata A N a V
       Pentru a pronunta astfel , instanta a retinut ca , in speta, contestatorul BR a solicitat instantei anularea procesului verbal privind calculul creantei fiscale incheiat de catre intimata la data de.2006 in cadrul dosarului executional nr x/2002.
In motivarea actiunii s-a aratat ca in data de 19.10.1997, contestatorul a introdus in tara un autoturism, iar actele de executare silita demarate de catre intimata privind datoria vamala sunt prescrise.
    Conform D.V.C. TRANZIT nr.x/.1997, contestatorul a introdus in tara la data de /1997 prin Biroul  Vamal P, autoturismul marca FORD seria sasiu x
Contestatorul, ca titular al regimului de tranzit vamal, avea obligatia, conform art.99 din Legea 141/1997 (in vigoare la data tranzitului) sa prezinte biroului vamal al destinatiei autoturismul importat in termenul stabilit de autoritatea vamala.
Intrucat, contestatorul nu a respectat dispozitiile legale aratate, intimata a incheiat, din oficiu operatiunea vamala, prin actul constatator nr.x/ 2002, stabilindu-se datoria vamala (in conformitate cu prevederile art.95 alin.3 din Legea 141/1997).
Intimata a procedat la efectuarea controlului vamal, ulterior, in baza art.61 din Legea 141/1997, dispozitie legala ce-i confera dreptul sa incheie din oficiu operatiunea de tranzit intr-un termen de 5 ani de la acordarea liberului vamal.                             
Acordarea regimului vamal solicitat de importator precum si    vamuirea marfurilor se realizeaza, in conditiile in care timpul afectat acestei activitati precum si posibilitatile concrete de actiune ale autoritatii vamale sunt extrem de limitate. Astfel, autoritatea vamala nu are posibilitatea sa execute decat un control formal asupra documentelor prezentate.
In aceasta situatie apare absolut necesar ca autoritatea vamala sa poata efectua, ulterior acordarii  liberului  de vama, un control aprofundat executat in aceasta situatie in special asupra documentelor depuse impreuna cu declaratia vamala.
Tocmai de aceea, art.61 din Legea  141/1997, a prevazut posibilitatea efectuarii controlului ulterior in termen de 5 ani de la acordarea liberului de vama, intimata putand interveni in acest sens, oricand in intervalul de 5 ani.
Desigur, chiar si dupa depasirea termenului acordat de autoritatea vamala, pentru finalizarea tranzitului, dar mai inainte de interventia intimatei prin controlul ulterior, contestatorul avea posibilitatea sa    prezinte la biroul vamal de destinatie autoturismul importat pentru incheierea regimului de tranzit, insa nu a facut-o.
Astfel, nerespectarea acestor dispozitii de catre contestator are o durata in timp, epuizandu-se la momentul controlului ulterior prin intocmirea actului constatator nr.x/.02, act ce reprezinta titlul executoriu (potrivit art.158 alin.3 si art.61 al.7 din Legea 141/1997).
Fata de aceste considerente instanta retine faptul ca dreptul organului vamal de a stabili obligatiile vamale nu s-a prescris, iar potrivit art.98 lit. a din O.G. 11/1996 (in vigoare la data actului constatator) dreptul de a cere executare silita a creantelor bugetare se prescrie in  termen de 5 ani de la nasterea dreptului de a cere executarea silita, respectiv de la data intocmirii actului constatator, in speta nefiind prescrisa, deci, nici executarea silita.