Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Administrarea tuturor probelor necesare. Restituire dosar la procuror.

Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Administrarea tuturor probelor necesare. Restituire dosar la procuror.
      
      Pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei,se impune completarea probatoriului prin administrarea de probe testimoniale, verificarea suplimentara a circumstantelor savarsirii faptelor, examinarea suplimentara a inscrisului intitulat "declaratie" (prin care petentul ar recunoaste imprumutul banesc contractat de la intimatul CV), urmand a se pune in discutie inclusiv efectuarea testului poligraf si a se analiza prin prisma intregului material probator, toate sustinerile partilor.

Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., sent. nr. 113/F/9 noiembrie 2011

       Prin plangerea inregistrata petentul BCP a contestat Rezolutia procurorului din data de 22.03.2011, data in dosarul nr. 656/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud si mentinuta prin Ordonanta prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud din data de 11.05.2011, data in dosarul nr. 163/II/2/2011, solicitand in baza dispozitiilor art. 278/1 pct. 8 lit. b si c Cod procedura penala desfiintarea rezolutiei atacate, iar pe cale de consecinta retinerea cauzei spre rejudecare. In subsidiar, a solicitat admiterea plangerii, desfiintarea rezolutiei atacate si trimiterea cauzei in vederea continuarii cercetarii si a completarii materialului probator.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:        
Prin Rezolutia din data de 22 martie 2011, data de procuror in dosarul nr. 656/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului BAI pentru comiterea infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal; neinceperea urmaririi penale fata de BAI pentru comiterea infractiunilor de abuz de incredere prev. de art. 213 alin. 1 Cod penal, evaziune fiscala prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea nr. 241/2005, fals in declaratii prev. de art. 292 Cod penal si uz de fals prev. de art. 291 Cod penal; neinceperea urmaririi penale fata de numitul CV pentru comiterea infractiunilor de complicitate la inselaciune prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal, fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 Cod penal si fals in declaratii prev. de art. 292 Cod penal; neinceperea urmaririi penale fata de SC A.B. HD SRL Bistrita, pentru comiterea infractiunilor de tainuire prev. de art. 221 Cod penal, spalare de bani prev. de art. 23 alin. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, gestiune frauduloasa prev. de art. 214 alin. 1 Cod penal si folosire cu rea-credinta a creditului societatii prev. de art. 272 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicata; revocarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanta acestui parchet din data de 4.02.2010. 
S-a retinut ca prin Rezolutia din data de 18.01.2010 s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva invinuitului BAI sub aspectul comiterii infractiunii de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 si 5 Cod penal, retinandu-se ca prin plangerea formulata la 5.11.2009 partea vatamata BCP a solicitat tragerea la raspundere penala a invinuitului pentru comiterea infractiunilor de inselaciune si abuz de incredere, aratand ca in cursul anului 2009 a hotarat impreuna cu invinuitul sa dezvolte o afacere in domeniul constructiilor si sa achizitioneze in acest sens un teren pe care ulterior sa construiasca un bloc de locuinte.
Dupa ce au gasit un teren in municipiul Targu Mures si s-a negociat cu vanzatorul pretul tranzactiei la suma de 270.000 euro, cei doi au stabilit ca BCP sa achite suma de 160.000 euro, iar BAI diferenta de 110.000 euro. Din continutul plangerii mai rezulta ca intelegerea initiala a fost ca, dupa achizitionarea terenului, cei doi sa infiinteze o societate comerciala, iar terenul sa fie adus ca aport la capitalul social in cotele de participare ale fiecaruia. in perioada negocierilor partea vatamata BCP sustine ca a fost plecat in Irlanda, fiindu-i comunicat de catre invinuit faptul ca a incheiat cu vanzatorul terenului un antecontract pe o suma mai mica decat cea negociata initial.
       De asemenea, s-a retinut ca partea vatamata sustine ca la data de 23.09.2008 invinuitul BAI   i-a   solicitat sa-i trimita suma de 160.000 euro pentru a putea finaliza tranzactia, motivand faptul ca, in caz contrar, va pierde avansul in suma de 90.000 euro. Prin ordin de plata, partea vatamata BCP a transferat la data de 23.09.2008, in contul personal al invinuitului BAI, suma de 160.000 euro cu mentiunea "transfer suma c/v teren achizitionat". Partea vatamata BCP sustine ca ulterior acestei tranzactii a aflat privitor la contractul de vanzare-cumparare pentru terenul in cauza ca pretul a fost stabilit la suma de 65.000 lei, actul fiind incheiat la un alt notar decat cel la care a fost autentificat antecontractul de vanzare-cumparare.
       Partea vatamata 1-a actionat in instanta pe invinuit pentru recuperarea sumei de 160.000 euro si ca urmare a cererii de chemare in judecata invinuitul a depus o intampinare in dosarul 2077/112/2009 al Tribunalului Bistrita-Nasaud, in care a sustinut ca suma de 160.000 euro virata in contul sau de catre partea vatamata constituia un imprumut restituit lui CV prin intermediul sau. In final, prin sentinta civila nr. 385/F/2009 Tribunalul Bistrita-Nasaud a anulat ca netimbrata actiunea formulata de Brat Cristian Paul, decizia nemaifiind atacata cu apel. Intre timp invinuitul a vandut terenul achizitionat societatii comerciale A.B. HD S.R.L. Bistrita, societate in cadrul careia are calitatea de asociat unic si administrator, partea vatamata sustinand ca acest transfer de proprietate s-a facut de catre invinuit cu scopul de a deveni insolvabil si de a evita o eventuala executare silita pentru imobilul respectiv.
       Din cercetarile efectuate rezulta ca la data de 23.07.2008 a fost incheiat un antecontract de vanzare-cumparare intre martorul MGR, in calitate de promitent-vanzator si BAI impreuna cu sotia BMG, in calitate de promitenti-cumparatori autentificat sub nr. 2162. Obiectul contractului il constituia promisiunea bilaterala privind vanzarea-cumpararea unui imobil situat in mun. Targu Mures, str. _, nr. _, jud. Mures, reprezentand teren in suprafata de 482 mp. Conform antecontractului autentificat de notarul public, pretul imobilului a fost stabilit la valoarea de 225.000 euro din care cumparatorul-promitent a achitat la data autentificarii actului suma de 25.000 euro cu titlu de arvuna, diferenta de 200.000 euro, urmand sa fie achitata in termen de 30 zile incepand cu data autentificarii actului.
       Ulterior, intre partile mentionate a fost incheiat un act aditional la antecontractul de vanzare-cumparare care aducea unele modificari la antecontract in sensul ca promitentul cumparator a achitat suma de 30.000 euro si s-a prelungit cu 30 de zile termenul pentru incheierea contractului de vanzare-cumparare in forma autentica si achitarea diferentei de pret.
       La data de 26.09.2008 a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1706, intre martorul MGR, in calitate de vanzator si BAI impreuna cu sotia BMG, in calitate de cumparatori, contract ce avea ca obiect vanzarea-cumpararea terenului in suprafata de 482 mp, pretul de vanzare fiind de 65.070 lei. Desi se constata o diferenta semnificativa intre pretul promis initial si suma finala, potrivit declaratiei martorului MGR, deoarece invinuitul a invocat unele probleme financiare, a acceptat sa-i restituie 35.000 euro din suma platita, ramanand cu 20.000 euro si a incheiat o noua intelegere cu acesta in sensul ca in contul diferentei de pret pentru terenul vandut sa primeasca doua apartamente in imobilul pe care invinuitul urma sa-1 construiasca pe teren. Martorul a prezentat in acest sens un inscris sub semnatura privata intitulat "intelegere" care confirma cele aratate mai sus.
       La data de 8.09.2009 invinuitul BAI si sotia sa BMG au vandut terenul in suprafata de 482 mp catre SC AB HD SRL, in cadrul careia invinuitul avea initial calitatea de asociat unic si administrator (ulterior fiind cooptat ca asociat si administrator si CV), pretul de vanzare fiind de 270.000 de euro (vol. II, f.67-69). in declaratia data in calitate de reprezentant al persoanei juridice SC "AB HD" SRL, BAI a aratat ca pentru plata pretului terenului a imprumutat societatea cu suma de 270.000 de euro, aceasta imprejurare fiind confirmata si de catre martora VE care se ocupa in perioada respectiva de contabilitatea firmei si care sustine ca procedura este legala.
       Cu ocazia audierii invinuitul BAI a declarat ca desi atat el cat si partea vatamata sunt din mun. Bistrita, s-au cunoscut in Irlanda, in cursul anului 2004,  prin intermediul numitului CV - cetatean moldovean pe care 1-a cunoscut tot in Irlanda si cu care a derulat mai multe afaceri.
       Catre finalul anului 2007, CV i-a relatat ca i-a imprumutat partii vatamate BCP suma de 160.000 de euro, pe care acesta intentiona sa o foloseasca pentru construirea a 4 case in mun. Bistrita, urmand ca profitul obtinut, in suma de 70.000 euro sa-1 imparta cu CV.
In vara anului 2008, BAI a aflat ca BCP nu a reusit sa restituie imprumutul in momentul in care CV a venit in Romania in acest sens, acesta din urma aducandu-i la cunostinta invinuitului ca BCP o sa-i remita lui suma de 160.000 euro, urmand ca el (CV) sa o recupereze de la invinuit. Invinuitul a acceptat, astfel ca la data de 23.09.2008 BCPi-a trimis in contul personal prin ordin de plata, suma de 160.000 euro, care reprezenta in fapt restituirea imprumutului acordat de CV. Potrivit celor declarate de invinuit, motivul pentru care pe ordinul de plata in baza caruia au fost trimisi banii din contul partii vatamate existent la M Bank Romania se regasea mentiunea "contravaloare teren achizitionat" consta in aceea ca banii proveneau dintr-un credit bancar luat de la unitatea bancara susmentionata (partea vatamata confirmand ca a contractat un credit pentru a trimite banii respectivi) si trebuia sa aiba o justificare pentru folosirea lor.
       BAI a precizat ca transferul sumei de bani in contul sau s-a facut in baza unei intelegeri verbale si scrise dintre BCP si CV, prezentand in acest sens un inscris, in copie, redactat pe un computer. Din continutul inscrisului pe care apare si o semnatura identica cu a partii vatamate in dreptul numelui CPB, rezulta ca partea vatamata a imprumutat, la data de 25.12.2007, de la CV suma de 160.000 euro pe o perioada de 6 luni, stabilind ca la data de 30.06.2008 sa-i returneze aceasta suma precum si o dobanda de 35.000 euro. Totodata, in documentul respectiv se mentioneaza faptul ca in situatia in care numitul CV nu poate veni in Romania la data de 30.06.2008, suma imprumutata si dobanda sa fie inapoiate invinuitului BAI.
       Invinuitul declara ca nu a avut nici o intelegere cu partea vatamata BCP cu privire la achizitionarea, impreuna cu acesta, a unui teren in mun. Targu Mures, ci dimpotriva, intentiona sa achizitioneze teren in Targu Mures impreuna cu numitul CV (cei doi deruland afaceri in comun si anterior).
       In sustinerea celor aratate in plangerea formulata, partea vatamata a afirmat ca ulterior incheierii antecontractului de vanzare-cumparare cu privire la terenul situat in Targu Mures, respectiv in vara anului 2008, 1-a contactat pe MRG, in prezenta martorelor HH si CR (aceasta din urma fiind in prezent plecata in strainatate) si i-a solicitat sa-i arate actele terenului, lasandu-1 sa inteleaga ca este implicat la randul sau in operatiunea de cumparare a terenului chiar daca antecontractul s-a intocmit doar cu BAI.
       Martora HH, desi a confirmat existenta acelei intalniri, nu a putut furniza detalii, nefiind atenta la discutiile purtate de partea vatamata cu martorul MGR. Acesta din urma a confirmat ca a fost cautat de catre partea vatamata care s-a interesat de situatia terenului, si care i-a spus ca interesul sau legat de acest aspect este determinat de faptul ca "o persoana din Irlanda, prieten comun cu el si cu BAI dorea sa cunoasca amanunte referitor la teren si acte", deoarece intentiona "sa investeasca alaturi de BAI". Martorul MGR a aratat de asemenea ca partea vatamata nu i-a spus nimic in legatura cu intentia sa de a participa la achizitionarea terenului si la construirea unui imobil pe acesta.
       Declaratia acestui martor infirma astfel versiunea partii vatamate si se coroboreaza cu declaratiile invinuitului BAI si CV care de asemenea a precizat ca in primavara anului 2008 invinuitul i-a propus sa achizitioneze, impreuna un teren in mun. Targu Mures pe care sa construiasca un imobil. intrucat ulterior partea vatamata 1-a atentionat cu privire la faptul ca invinuitul vrea sa-1 pacaleasca si ca pretul real al terenului este mai redus decat cel comunicat de BAI, CV 1-a rugat pe partea vatamata sa verifice care este valoarea reala a terenului - acesta fiind motivul pentru care BCP1-a cautat pe martorul MGR.
       Numitul CV (zis "Slavic" sau "Slava") a declarat ca i-a cunoscut pe invinuit si pe partea vatamata in anul 2003 in Irlanda, unde au locuit toti in acelasi cartier, avand relatii de afaceri atat cu BAI cat si cu Brat Cristian Paul, fara ca si acestia din urma sa deruleze astfel de relatii intre ei si fara a depasi stadiul de simple cunostinte. CV a declarat de asemenea ca a avut o relatie de afaceri foarte buna cu partea vatamata pana cand a avut o relatie cu fosta concubina a acestuia - EC cu care partea vatamata are un copil minor si cu care acesta din urma se judeca in prezent pentru custodia copilului.
       In luna septembrie 2007, in timp ce se afla la nunta fratelui partii vatamate - BDI (care confirma aspectul prezentei acestuia la nunta sa), CV sustine ca a fost rugat de BCPsa-1 imprumute cu suma de 160.000 euro, suma pe care partea vatamata urma sa o investeasca in construirea unor case in mun. Bistrita, fiind asigurat ca o sa aiba si el o parte din profit si anume 35.000 euro.
       CV sustine ca a fost de acord si i-a remis suma solicitata in mai multe transe si in mai multe moduri: personal, prin transfer bancar (unele din transferurile bancare fiind realizate de catre sotia sa, CV), file CEC si prin intermediul altor persoane - BAI, EC si Brat Dorin Ioan).
       Din materialul probator rezulta ca numita CV a efectuat doua transferuri bancare pe numele partii vatamate la 2.11.2007 (30.000 euro) si la 27.11.2007 (19.999 euro) - vol. I f.98, 254-255 iar din actele depuse la dosar de catre numitul CV (extrase de cont, copii ale unor file CEC) rezulta achitarea in perioada noiembrie - decembrie 2007 catre partea vatamata a 20.000 euro (vol. I, f. 253, 257-258).
       De asemenea, din declaratia martorei EC rezulta ca aproximativ in aceeasi perioada aratata mai sus i-a inmanat partii vatamate 10.000 de euro din partea lui CV, iar din declaratia martorului VM rezulta ca i-a platit el martorului SE (trimis de catre partea vatamata) suma de 20.000 euro pentru CV, acest demers fiindu-i solicitat de catre ginerele sau, invinuitul BAI (confirmandu-se astfel sustinerea lui CV potrivit careia i-a trimis lui BCP transe din suma promisa cu titlu de imprumut si prin intermediul altor persoane).
       In luna iunie 2008, cand s-a implinit termenul de restituire a sumei imprumutate, numitul CV sustine ca a venit in Romania (aspect ce rezulta din copia pasaportului depusa la dosar) insa partea vatamata nu a reusit sa o restituie, spunandu-i ca o sa faca acest lucru in urmatoarele doua saptamani. Dupa trecerea acestui termen CV, fiind in Irlanda, 1-a sunat din nou pe BCP, care si de aceasta data i-a spus ca inca nu are banii respectivi. Abia in luna septembrie 2008 partea vatamata l-a sunat si i-a comunicat ca a virat suma de 160.000 euro in contul lui BAI.
       Privitor la cei 160.000 euro restituiti, CV a declarat ca dupa ce i-a primit de la BAI, a folosit o parte pentru a achizitiona impreuna cu invinuitul BAI un teren situat in mun. Bistrita, pe str. _, iar cealalta parte i-a dat-o lui BAI pentru a achita ratele restante la un credit contractat de catre SC E SRL Bistrita, la care era actionar impreuna cu invinuitul.
       Referitor la inscrisul din care rezulta ca a imprumutat pe partea vatamata cu suma de 160.000 euro, CV a aratat ca a fost intocmit de catre BCP, el pastrand o copie si restituindu-i partii vatamate originalul actului.
       Cu toate ca in actul respectiv s-a consemnat ca data a intocmirii 25.12.2007 (data la care partea vatamata a precizat ca se afla in Romania, asa cum rezulta din actul emis de AT) CV nu a sustinut ca ar fi fost incheiat la data respectiva mai ales ca imprumutul s-a acordat in mai multe transe, in perioada octombrie - decembrie 2007.
       In cauza a fost efectuata o constatare tehnico-stiintifica grafica asupra inscrisului mentionat mai sus prezentat in copie deoarece partea vatamata a declarat ca nu a semnat un astfel de act. Potrivit concluziilor raportului intocmit semnatura depusa in dreptul numelui "CPB" de pe documentul in litigiu reproduce o semnatura executata de catre BPC, existand posibilitatea ca semnatura si fie transferata cu ajutorul unui copiator de pe un document autentic.
       Avand in vedere aceste concluzii s-a constatat ca a existat inclusiv posibilitatea ca actul prezentat de invinuitul BAI sa constituie copia unui act original in care partea vatamata sa fi consemnat realizarea imprumutului si sa-1 fi semnat in mod real.
       Potrivit celor declarate de CV, partea vatamata a formulat plangere doar pentru a se razbuna pe el ca urmare a relatiei pe care a avut-o cu fosta sa concubina dar si pe invinuitul BAI care a gazduit-o pe aceasta, dupa ce a fost data afara din casa de catre partea vatamata
       De altfel martora EC confirma faptul ca dupa ce s-a despartit in anul 2005 de Brat Cristian Paul, a pastrat relatii amiabile cu acesta, iar in perioada martie - iunie 2009 a locuit impreuna cu copilul si cu BCP in Romania. Catre sfarsitul lunii iunie 2009, partea vatamata a hotarat sa retina copilul, iar pe EC a dat-o afara din casa, aceasta fiind apoi gazduita de catre familia invinuitului BAI pana cand a plecat inapoi in Irlanda.
       Aspectul ca intre CV si EC a existat o relatie a fost admis si de catre partea vatamata care a depus la dosar un suport magnetic tip CD pe care sustine ca exista o inregistrare a unei convorbiri telefonice intre cei doi (depunand la dosar si transcrierea inregistrarii) facuta in cursul lunii mai 2009, la domiciliul partii vatamate din Bistrita, cu un reportofon plasat de acesta pe un dulap din sufragerie.
       In cauza au fost audiati mai multi martori care detin cunostinte in legatura cu relatiile dintre partea vatamata si CV.
       Astfel martorul OTC a declarat ca a locuit in aceeasi casa cu partea vatamata timp de 2 ani. Pe la inceputul anului 2008, aceasta 1-a rugat sa-1 convinga sau sa-1 constranga pe un anume E (SE) sa-i restituie suma de 160.000 euro pe care i-a dat-o cu titlu de imprumut spunandu-i ca acea suma a luat-o tot cu imprumut de la un barbat pe nume "Slavic", din Irlanda. Martorul a aratat ca in a doua jumatate a anului 2008, BCP i-a spus ca si-a achitat datoria fata de "Slavic" si este "linistit", OTC cunoscand ca datoria a fost restituita prin intermediul lui BAI.
       Martorul SE, care detine o firma de constructii, a declarat ca BCP nu i-a imprumutat bani insa in cursul anului 2007 a construit doua case pentru partea vatamata, care au costat 150.000 euro, si ca a primit acesti bani in mai multe transe, in numerar si prin virament bancar. intr-o situatie i-a solicitat partii vatamate, care se afla in Irlanda, sa-i trimita bani pentru cele necesare constructiei, iar acesta 1-a trimis la "tatal" lui BAI, care i-a dat banii. Acest aspect este confirmat de martorul VM, socrul invinuitului, fiind evident ca SE a facut o confuzie cu privire la gradul de rudenie al acestuia din urma cu invinuitul. Mai mult, SE sustine ca la nunta fratelui partii vatamate (martorul BDI), 1-a cunoscut pe numitul "Slava", care i-a spus ca partea vatamata i-a solicitat un imprumut pentru a face afaceri, iar ulterior, intalnindu-se intamplator in statia de carburanti OMV din Bistrita, "Slava" i-a spus ca el i-a dat bani lui BCP pentru constructia celor doua case.
       Martorul TPA a declarat ca ii cunoaste de mai multi ani pe invinuit si pe partea vatamata, dar si pe numitul CV zis "Slavic" sau "Stiuca". Acesta sustine ca in cursul anului 2008 a intentionat sa cumpere doua case de la partea vatamata, fiind abordat de numitul CV, care i-a spus ca abia asteapta ca el (martorul TPA) sa-i plateasca partii vatamate banii pentru cele doua imobile deoarece trebuie sa recupereze suma de 160.000 euro de la acesta. De asemenea, si partea vatamata a confirmat in discutiile pe care le-a purtat cu martorul TPA ca ii este dator lui "Slavic", dar nu i-a precizat suma.
       Martorul are un copil conceput cu partea vatamata si se judeca pentru custodia acestuia. Acesta sustine ca ii cunoaste de mai mult timp atat pe invinuit si cat si pe numitul CV. In anul 2007, BCP i-a spus ca a imprumutat suma de 160.000 euro de la CV pentru constructia unor case, si intr-o alta situatie, numitul CV i-a adus suma de 10.000 euro pentru a o remite partii vatamate. Totodata, sustine ca numitul CV i-a spus la un moment dat ca BCP i-a restituit suma de 160.000 euro.
       In cauza a fost audiata in calitate de martor si numita HHF, care confirma faptul ca s-a deplasat impreuna cu partea vatamata la Targu Mures sustinand ca pe timpul deplasarii BCP i-a spus ca intentioneaza sa achizitioneze un teren. Martora a declarat ca erau insotiti de catre CR (plecata in prezent in strainatate), iar la Targu Mures s-au intalnit cu un barbat si s-au deplasat impreuna la restaurant. Nu a fost atenta la discutia dintre BCP si acel barbat, deoarece in restaurant ea a discutat cu cealalta fata care i-a insotit, neputand astfel preciza ce au discutat in concret cei doi.
       Martorul BDI, fratele partii vatamate, sustine ca de la fratele sau a aflat ca acesta intentioneaza sa achizitioneze un teren in Targu Mures impreuna cu invinuitul dar ca BAI "s-a dat la fund" si "l-a ars de bani".
       Avand in vedere declaratiile contradictorii ale invinuitului, partii vatamate si numitului CV, s-a procedat la confruntarea acestora, fara a se putea lamuri aspectele cu privire la care existau contradictii.
       Partea vatamata a depus la dosar diferite extrase de cont care atesta faptul ca intre BCP si CV au existat relatii comerciale in Irlanda si in Romania, ca erau apropiati, precum si cecuri emise de bancile irlandeze pe cotoarele carora partea vatamata i se adreseaza acestuia cu apelativul "cumatru Slavic" sau "Slavic". Aceste aspecte confirma declaratia lui CV care sustine ca intre ei au existat relatii de afaceri in Irlanda.
       Procurorul de caz a retinut ca din probele administrate in cauza rezulta ca nu exista suficiente elemente din care sa rezulte ca ar fi existat o intelegere intre invinuit si partea vatamata in sensul dezvoltarii in comun a unei afaceri imobiliare, si implicit pentru a achizitiona impreuna terenul din Targu Mures, si ca  de asemenea s-a constatat ca intre partea vatamata si numitul CV au existat relatii de afaceri bazate pe incredere reciproca, cei doi imprumutandu-se in repetate randuri cu diferite sume de bani, fiind evident de asemenea ca intre numitul CV si martora EC, fosta concubina a invinuitului, a existat o relatie - imprejurare care a condus la ruperea relatiilor intre partea vatamata si CV, existand posibilitatea ca plangerea impotriva acestuia din urma precum si a invinuitului BAI (care a gazduit-o pe EC dupa ce partea vatamata a dat-o afara din casa), sa fi fost depusa de partea vatamata pentru a se razbuna pe acestia.
S-a apreciat ca in cazul in care partea vatamata ar fi intentionat sa incheie o intelegere cu invinuitul privitor la achizitionarea terenului este indoielnic ca nu ar fi facut totodata demersuri pentru intocmirea unui inscris care sa ateste o atare imprejurare, mai ales ca suma trimisa -160.000 euro - era ridicata, iar intre cei doi nu au existat relatii de prietenie sau de afaceri anterior, fiind simple cunostinte - asa cum rezulta din declaratiile martorilor audiati.
       Neexistand suficiente probe din care sa rezulte ca versiunea partii vatamate corespunde realitatii, si luand in considerare principiul potrivit caruia orice dubiu profita invinuitului, s-a apreciat ca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune in ceea ce-1 priveste pe invinuitul BAI si nici ale complicitatii la aceasta infractiune in ceea ce-1 priveste pe numitul CV, lipsind latura obiectiva, in conditiile in care nu s-a putut proba existenta unei induceri in eroare si nici a unei pagube, cu mentiunea ca in plangerea formulata partea vatamata a solicitat cercetarea invinuitului BAI, luand in considerare aceeasi stare de fapt, si pentru comiterea infractiunii de abuz de incredere, iar in completarile depuse ulterior si pentru comiterea infractiunilor de evaziune fiscala, fals in declaratii si uz de fals.
       S-a considerat ca in cauza nu sunt intrunite insa elementele constitutive ale infractiunii de abuz de incredere, deoarece invinuitul nu si-a insusit in fapt un bun mobil al partii vatamate detinut cu orice titlu, ci a predat suma de 160.000 euro (reprezentand un imprumutat contractat de partea vatamata) destinatarului acestuia - CV.
       In ceea ce priveste infractiunea de evaziune fiscala, constand in presupusa vanzare fictiva a terenului de la persoana fizica BAI la SC A.B. HD SRL unde invinuitul este asociat unic, s-a precizat ca din probele administrate in cauza rezulta ca operatiunea de vanzare-cumparare a fost reala si a fost inregistrata in evidenta contabila a societatii, iar pentru plata terenului invinuitul a imprumutat societatea cu suma respectiva, operatiunea fiind legala, asa cum rezulta din declaratia contabilei VE. S-a constatat prin urmare ca fapta sesizata nu exista, urmand a se dispune neinceperea urmaririi penale.
       Referitor la infractiunea de fals in declaratii si uz de fals, care potrivit celor aratate de partea vatamata au fost savarsite prin aceea ca invinuitul BAI a depus in dosarul civil nr. 2077/112/2009 al Tribunalului Bistrita-Nasaud inscrisul din care rezulta ca partea vatamata a imprumutat suma de 160.000 euro de la CV, s-a dispus de asemenea neinceperea urmaririi penale, deoarece nu sunt intrunite elementele acestora.
       Astfel, invinuitul nu a facut vreo declarare necorespunzatoare adevarului - unui organ sau institutii de stat ori unei alte institutii dintre cele la care se refera art. 145 ci a formulat in dosarul civil apararea pe care a considerat-o necesara, iar in ceea ce priveste inscrisul depus in dosarul civil, nu exista suficiente elemente din care sa rezulte ca imprejurarile consemnate nu corespund adevarului.
       Partea vatamata a formulat plangere si impotriva numitului CV apreciind ca acesta se face vinovat de comiterea infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals in declaratii si complicitate la infractiunea de inselaciune (privitor la aceasta din urma facandu-se referire mai sus), constand in aceea ca faptuitorul a intocmit in fals inscrisul din care rezulta ca partea vatamata a imprumutat de la el 160.000 euro.
       Din probele administrate in cauza a rezultat ca infractiunea de fals in declaratii nu exista, iar in ceea ce priveste fapta de fals in inscrisuri sub semnatura privata, nu sunt realizate elementele constitutive ale acesteia, neexistand certitudine referitor la eventualul caracter nereal al mentiunilor continute de catre inscrisul in litigiu.
       BCP a solicitat inclusiv tragerea la raspundere penala a persoanei juridice SC A.B. HD SRL Bistrita (al carei asociat unic este invinuitul BAI) pentru comiterea infractiunilor de tainuire si spalare de bani in forma prev. de art. 23 al. 1 lit. c din Legea nr. 656/2002, constand (in aprecierea partii vatamate) in achizitionarea de catre aceasta societate a terenului, cunoscand ca provine din savarsirea unei fapte penale, dar si pentru comiterea infractiunii de gestiune frauduloasa, precum si a infractiunii de folosirea cu rea-credinta a bunurilor sau creditului de care se bucura societatea, prev. de art. 272 al. 1 pct. 2 din Legea 31/1990 republicata, constand (potrivit celor aratate de Brat Cristian Paul) in revanzarea aceluiasi teren de catre invinuit firmei sale in schimbul unui pret mai mare decat cel cu care a achizitionat imobilul de la MGR.
       In cauza s-a considerat ca nu sunt realizate elementele constitutive ale infractiunilor de tainuire si spalare de bani, intrucat terenul nu provine din savarsirea unei infractiuni, si nici ale infractiunii de folosire cu rea-credinta a creditului societatii, neexistand o actiune de folosire a creditului societatii intr-un scop contrar intereselor acesteia (terenul achizitionat intrand in patrimoniul societatii si fiind folosite pentru realizarea ulterioara a unui bloc de locuinte).
       In ceea ce priveste infractiunea de gestiune frauduloasa aceasta nu exista, nerealizandu-se de catre reprezentantul persoanei juridice a vreunei actiuni de pricinuire de pagube unei persoane cu rea-credinta cu ocazia administrarii ori conservarii bunurilor acesteia.
       In conditiile in care fata de invinuitul BAI s-a dispus scoaterea de sub urmarirea penala sub aspectul comiterii infractiunii de inselaciune, s-a procedat totodata la revocarea sechestrului penal asigurator instituit in vederea repararii pagubei prin ordonanta din 4.02.2010 asupra unor bunuri imobile apartinand invinuitului.
Prin Ordonanta din data de 11.05.2011, data de prim-procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud in dosarul nr. 163/II/2/2011, a fost respinsa ca neintemeiata plangerea formulata de petentul BCP impotriva solutiei adoptata de procuror in dosarul de urmarire penala nr. 650/P/2009, constatandu-se ca in dosarul respectiv a fost cercetat invinuitul BAI pentru savarsirea infractiunii de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, pentru care s-a inceput urmarirea penala impotriva lui, de asemenea a fost cercetat si pentru abuz de incredere, evaziune fiscala, fals in declaratii si uz de fals, fapte pentru care nu s-a inceput urmarirea penala impotriva lui.
Totodata, in cauza au fost cercetati si numitul CV pentru complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si uz de fals, precum si SC A. B. HD SRL Bistrita pentru tainuire, spalare de bani, gestiune frauduloasa si folosire cu rea-credinta a creditului societatii.
       Din examinarea probatoriului administrat si existent la dosar, prim-procurorul a apreciat ca rezulta faptul ca in cursul anului 2008, invinuitul BAI si partea pretins vatamata BCP, au hotarat sa dezvolte impreuna o afacere in domeniul imobiliar si sa achizitioneze in acest scop un teren in mun. Tg. Mures, pe care sa construiasca un bloc de locuinte. Dupa ce au identificat terenul de care aveau nevoie si au convenit cu proprietarul sa li-l vanda cu pretul de 270.000 euro, la data de 23.09.2008 BCP a transferat in contul personal al invinuitului BAI suma de 160.000 euro, prin ordin de plata.
       Ulterior, invinuitul a achizitionat terenul in cauza in numele sau propriu si a sotiei sale, la un pret mult mai mic, respectiv 65.000 euro, dupa care 1-a revandut catre SC A. B. HD SRL Bistrita, al carui asociat unic si administrator era.
       Partea pretins vatamata BCP sustine ca a fost indusa in eroare cu ocazia intelegerii facuta cu invinuitul BAI, in scopul virarii in contul personal al acestuia a sumei mentionate, dupa care invinuitul a instrainat terenul catre societatea comerciala pe care o administra, cu scopul de a deveni insolvabil si a evita o eventuala executare silita asupra acestuia, operatiunile respective avand drept rezultat prejudicierea lui cu suma de 160.000 euro.
       Invinuitul BAI se apara in sensul ca nu 1-a indus in eroare pe partea pretins vatamata in scopul virarii sumei respective in contul sau si pentru a-i produce acestuia o paguba, in realitate suma respectiva reprezentand un imprumut restituit de catre susnumitul prin intermediul sau numitului CV.
       Prin rezolutia din 22.03.2011, procurorul a dispus scoaterea invinuitului BAI de sub urmarirea penala pentru infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 al. 1,3 si 5 Cp. cu motivarea ca lipseste unul din elementele constitutive ale acesteia si anume latura subiectiva, nefiind dovedita cu certitudine inducerea in eroare a partii pretins vatamate BCP pentru obtinerea sumei de 160.000 euro.
       Totodata, procurorul de caz a dispus neinceperea urmaririi penale impotriva lui BAI pentru abuz de incredere, evaziune fiscala, fals in declaratii si uz de fals, impotriva lui CV pentru complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si fals in declaratii si impotriva SC A.B. HD SRL Bistrita pentru tainuire, spalare de bani, gestiune frauduloasa si folosire cu rea-credinta a creditului societatii, cu motivarea ca unele fapte nu exista iar altor le lipsesc elementele constitutive ale infractiunilor respective.
       Solutia este criticata de partea pretins vatamata, petentul BCP, care in esenta sustine ca cei cercetati au comis infractiunile imputate, astfel ca se impunea tragerea lor la raspundere penala.
       Plangerea petentului nu este intemeiata pentru considerentele ca din probatoriul administrat si existent la dosar nu rezulta cu certitudine ca invinuitul BAI l-ar fi indus in eroare pe partea pretins vatamata BCP cu scopul de a obtine de la acesta o suma de bani si a-i produce in acest fel o paguba, si in cauza nu este dovedita nici existenta celorlalte fapte pentru care s-au efectuat cercetari ori existenta tuturor elementelor constitutive ale infractiunilor imputate de partea pretins vatamata.
       In aceste conditii, s-a apreciat ca exista un puternic dubiu care potrivit legii trebuie sa profita invinuitului si celorlalte persoane cercetate si prin prisma caruia solutia adoptata de procurorul de caz este legala si temeinica.
       Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta a apreciat ca plangerea formulata de petentul BCP este fondata.
       Examinand in prealabil materialul probator al cauzei, sub aspectul exceptiei tardivitatii plangerii formulate de petentul BCP, exceptie pusa in discutie de catre procuror si intimati, instanta a apreciat ca plangerea formulata de petentul BCP este introdusa in termenul prevazut de lege.
       Astfel, asa cum Inalta Curte de Casatie-sectia penala a retinut in motivarea Deciziei sale nr.1384/6.04.2011, potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., termenul de introducere a plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata este de 20 de zile si incepe sa curga de la data comunicarii rezolutiei sau ordonantei prin care procurorul ierarhic superior, mentionat in art. 278 alin. (1) si (2) C. proc. pen., a respins plangerea formulata conform art. 275 - 278 impotriva acestor acte ale procurorului, conform alin. (2) al aceluiasi articol, in cazul in care procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul prevazut in art. 277, termenul de 20 de zile curgand de la data expirarii termenului initial.
       Dispozitiile art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. nu pot fi interpretate in sensul ca rezolutiile sau ordonantele de netrimitere in judecata pot fi atacate numai intr-un termen de maximum 40 de zile, care curge de la data comunicarii acestor acte ale procurorului, acestea devenind incidente numai in situatiile in care procurorul ierarhic superior nu solutioneaza in termen de 20 de zile plangerea cu care a fost investit in conditiile art. 278 alin. (1) si (3) C. proc. pen.
       Pe de alta parte, termenul de 20 de zile in care trebuie solutionata plangerea conform art. 278 C. proc. pen. este distinct de cel de 20 de zile in care se poate formula plangere in temeiul art. 2781 C. proc. pen.
       Fiind termene distincte, fiecare dintre acestea trebuie calculat diferit, cu respectarea dispozitiilor art. 186 C. proc. pen., referitoare la calcularea termenelor procedurale, asa incat nu pot fi cumulate doua termene de strict 20 de zile, durata efectiva a fiecaruia putand fi diferita. Termenul de 20 de zile in care procurorul ierarhic superior trebuie sa solutioneze plangerea incepe sa curga, in mod firesc, de la  data inregistrarii acesteia, data care in situatia transmiterii prin posta poate fi diferita de cea la care s-a formulat plangerea, si nu in ultimul rand, trebuie avut in vedere ca pot fi situatii in care plangerea a fost gresit indreptata si este trimisa ulterior procurorului ierarhic superior, in conformitate cu dispozitiile art. 2781 alin. (13) C. proc. pen. In mod evident, si in aceasta situatie, termenul de 20 de zile pentru solutionarea plangerii curge de la inregistrarea acesteia spre competenta solutionare, si nu de la data depunerii la organul  necompetent.
       In concluzie, dispozitiile art. 277, art. 278 si art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. nu pot  fi interpretate decat in sensul ca termenul de 20 de  zile in care procurorul ierarhic superior solutioneaza o plangere in conditiile art. 278 alin. (3) C. proc. pen., incepe sa curga din momentul primirii petitiei, iar prevederile art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. nu pot fi interpretate decat in sensul ca in situatia nerezolvarii plangerii de catre procurorul ierarhic superior in termenul legal, la expirarea acestuia incepe sa curga un termen distinct de 20 de zile in care se poate face plangere la instanta.
       In cauza de fata, rezolutia de neincepere a urmaririi penale nr.656/P/2009 din 22 martie 2011 a Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud a fost comunicata petentului la data de 25.03.2011, impotriva acesteia fiind formulata la data de la data de 13.04.2011 plangere, adresata prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, fiind inregistrata la aceeasi data la parchet.
       Ulterior, la data de 3.05.2011, a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, si atasata la dosarul nr.163/II/2/2011 (avand ca obiect plangerea impotriva Rezolutiei procurorului din data de 22.03.2011), o plangere adresata Tribunalului Bistrita-Nasaud-Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, precum si un alt exemplar al acestei plangeri, adresat doar Tribunalului Bistrita-Nasaud, solicitandu-se in ambele exemplare, desfiintarea solutiilor pronuntate de procuror si prim-procuror; in principal retinerea cauzei spre judecare, iar in subsidiar trimiterea cauzei la procuror pentru continuarea cercetarilor si completarea materialului probator (este de mentionat ca primul exemplar al inscrisului a fost expediat instantei si inregistrat la data de 3.06.2011, in vederea solutionarii plangerii impotriva solutiei procurorului, impreuna cu un alt inscris, prin care petentul solicita prim-procurorului Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, trimiterea pe cale administrativa a plangerii sale inregistrate la data de 3.05.2011, Tribunalului Bistrita-Nasaud, pe considerentul ca aceasta a fost gresit indreptata).   
       Plangerea recurentului a fost solutionata de prim-procuror prin rezolutia din 11.05.2011, data in dosarul nr.163/II/2/2011, adica dupa expirarea termenului de 20 de zile prevazut in art. 278 alin. (4) raportat la art. 277 C. proc. pen., termenul de 20 de zile in care recurentul putea sa formuleze plangerea intemeiata pe art. 2781 C. proc. pen., calculat in raport cu data expirarii termenului inauntrul caruia prim-procurorul trebuia sa solutioneze plangerea (3 mai 2011), expirand la data de 23 mai 2011.
       Raportat la faptul ca, potrivit considerentelor deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, expuse mai sus, de la expirarea termenului in care prim-procurorul trebuia sa solutioneze cauza curge un nou termen de 20 de zile, in care petentul putea sa introduca plangere la instanta, s-a apreciat ca plangerea sa a fost introdusa in termenul legal, dar a fost in mod evident gresit indreptata - aceasta intrucat a fost adresata Tribunalului Bistrita-Nasaud, dar si intrucat continutul acesteia cuprinde solicitarea petentului, in principal, de a se retine cauza spre judecare (atribut ce revine in mod exclusiv instantelor judecatoresti), iar in subsidiar, de a fi trimisa procurorului pentru completarea cercetarilor.
       In ceea ce priveste aspectele de fond ale cauzei, instanta a retinut ca derularea evenimentelor a fost corect stabilita de catre procuror, insa probele administrate in cauza sunt insuficiente pentru stabilirea realei stari de fapt, neputandu-se afirma ca in cauza, in acest moment, se poate da eficienta doar principiului "in dubio pro reo". 
       Astfel, se impune, pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, completarea probatoriului prin administrarea de probe testimoniale, verificarea suplimentara a circumstantelor savarsirii faptelor, examinarea suplimentara a inscrisului intitulat "declaratie" (prin care petentul ar recunoaste imprumutul banesc contractat de la intimatul CV), urmand a se pune in discutie inclusiv efectuarea testului poligraf si a se analiza prin prisma intregului material probator, toate sustinerile partilor.
       Astfel, in ceea ce priveste probatiunea testimoniala, vor fi audiate martorele CV si CR, si eventual alte persoane care au cunostinta de evenimentele derulate, pentru ca acestea sa relateze tot ceea ce stiu raportat la eventuala comitere a infractiunilor pentru care sunt cercetati intimatii, si se va reexamina inscrisul privitor la imprumutul banesc contractat de petent, printr-o expertiza grafologica, care sa stabileasca daca semnatura pretins executata de petent putea sa fie inserata in documentul respectiv prin supracopiere de pe un alt inscris, diferit de cel intitulat "declaratie", urmand a se proceda la administrarea oricaror probe care sa ateste imprejurarile redactarii inscrisului respectiv (avandu-se in vedere sustinerile petentului, care a aratat ca nu l-a semnat, si ca nu se afla in Irlanda la data respectiva-pretinsa locatie a redactarii si semnarii sale - este de mentionat faptul ca, potrivit acestui document, data de 25.11.2007 este data contractarii imprumutului, nefiind consemnata insa data redactarii si semnarii documentului).
       Vor fi administrate orice probe necesare pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, probe prin prisma carora se va lua in considerare si faptul ca, indiferent de datoriile banesti pe care petentul le-ar fi avut fata de oricare din persoanele cercetate, de problemele socio-familiale avute, sau de o eventuala intentie de razbunare a petentului, in mod cert, pe ordinul de plata prin care s-a expediat suma de 160.000 de euro era inserata destinatia oficiala a acesteia, cea de achizitionare a unui teren, si nicidecum plata vreunei datorii catre vreo persoana.
       In aceste conditii, intimatii ar fi trebuit sa se abtina de la orice act de gestionare a sumei, si sa uzeze de mijloacele instituite de dispozitiile legale pentru recuperarea vreunei eventuale creante, atata vreme cat petentul nu a permis acest lucru decat in situatia achizitionarii cu banii respectivi, a unui teren. Mai mult, sesizand insemnarea de pe ordinul de plata, respectiv "c/v achizitionare teren", intimatii ar fi trebuit sa o contacteze pe partea vatamata pentru lamuriri privitor la destinatia sumei de bani respectiva, sustinerea acestora ca nu le este opozabil faptul ca petentul a expediat banii pentru achizitionarea de teren neputand fi acceptata, pentru ca nu intimatii erau cei care stabileau destinatia sumei de bani respective, acest atribut revenind exclusiv petentului.
       Este evidenta intentia petentului de a nu acoperi prin suma de 160.000 de euro eventuala datorie baneasca pe care ar fi avut-o fata de intimatul CV, prin faptul ca pe ordinul de plata a fost efectuata mentiunea "contravaloarea achizitionare teren", si prin faptul ca banii au fost transferati in contul lui BAI, si nu in cel al intimatului CV.
       Legat de acest aspect, se va examina de asemenea, sub aspect subiectiv, inclusiv prin testul poligraf, posibilitatea ca - in cazul in care se va ajunge la concluzia ca imprumutul banesc de 160.000 de euro a fost contractat in realitate - intimatul CV sa fi convenit cu intimatul BAI, in vederea insusirii sumei de bani respective, ca urmare a unei eventuale nemultumiri determinata de faptul ca intre sotia sa, CV si petent, au existat imprumuturi banesti si de faptul ca partea vatamata-petenta investeste in afaceri imobiliare, in loc sa isi plateasca datoria. Aceasta datorita faptului ca in cadrul confruntarii care a avut loc intre partea vatamata si CV, acesta din urma a aratat ca a intervenit intre cei doi - petent si intimatul BAI - pentru a nu pierde cei 160.000 de euro-ceea ce inseamna ca si-a insusit suma respectiva pe nedrept, si ca nicidecum nu exista o intelegere intre cele trei parti, in vederea expedierii sumei de bani in contul lui BAI, pentru a-i fi remisa lui CV, in vederea achitarii vreunei datorii, asa cum au sustinut intimatii.
       Imprejurarea ca petentul ar fi avut o datorie baneasca catre intimatul VC nu este de natura sa justifice incercarea de recuperare a sumei respective prin intermediul lui BAI, in contul caruia petentul expediase suma de 160.000 de euro, intimatul trebuind sa uzeze de mijloacele legale existente pentru reglementarea situatiei.
       Pe de alta parte, interesul petentului de implicare intr-o afacere legata de achizitionarea terenului este confirmat de deplasarile sale la Targu Mures, unde l-a contactat pe proprietarul terenului ulterior vandut, martorul MRG (ocazii in care petentul a discutat cu acesta din urma despre terenul in cauza), fiind insotit si de martorele CR si HHF (aspect confirmat de martorii MRG si HHF), aspectul ca BCP nu s-a intabulat pe terenul respectiv neavand relevanta, atata vreme cat suma transferata urma sa fie utilizata legat de bunul cumparat.
       Totodata, vor fi reanalizate sustinerile partilor (inclusiv cele expuse in fata instantei prin prisma intregii probatiuni ce va fi administrata in cauza - urmand a se pune in discutie legat de acest aspect si testarea poligraf a petentului si a intimatilor BAI si CV - inclusiv motivatia intimatului BAI ca a transferat dreptul de proprietate asupra terenului respectiv in favoarea S.C."AB HD" S.R.L Bistrita (dupa ce isi imprumutase propria societate comerciala pentru achizitionarea terenului respectiv), intrucat terenul figura pe o persoana fizica, astfel ca erau interesate societati comerciale de achizitionarea sa, si ca se dorea recuperarea TVA - afirmatie considerata neconvingatoare, in conditiile in care natura contractului initial era civila, si acesta  era incheiat exclusiv intre persoane fizice.
       De asemenea, nu poate fi acceptata opinia ca, avand in vedere suma transferata in contul intimatului BAI, petentul trebuia sa-si ia masuri de siguranta, de genul solicitarii cooptarii in societatea comerciala a intimatului, sau a intocmirii unui inscris care sa ateste ca a existat o intelegere intre parti in vederea achizitionarii de teren, intrucat, pe de o parte, asa cum probele dosarului o arata, relatiile dintre cele trei parti (petentul si intimatii BAI si CV) s-au bazat pe incredere (derulasera afaceri impreuna, contractasera anterior imprumuturi banesti, iar pe de alta parte, petentul nu era obligat sa procedeze in sensul celor de mai sus, dat fiind faptul ca ordinul de plata atesta in mod clar care era scopul pentru care fusesera trimisi banii, intimatii avand obligatia de a-l respecta, iar in cazul unei neclaritati, sa ceara explicatii petentului, fara acordul acestuia neavand dreptul sa schimbe destinatia sumei respective, sau sa si-o insuseasca. 
       Daca - asa cum sustin intimatii - nu a existat niciodata vreun minim interes al lui BCP legat de terenul respectiv, si acesta era strain de orice fel de tranzactie asupra terenului sau orice fel de investitie legata de acesta-cu atat mai mult intimatii BAI si CV ar fi trebuit sa se abtina de la orice fel de act de dispozitie legat de suma respectiva (neavand nici un drept asupra acesteia in conditiile in care nu era expediata cu titlu de restituire de imprumut banesc), sau sa uzeze de mijloacele legale in materie pentru recuperarea celor 160.000 de euro - cu toate acestea, au procedat la insusirea sumei de bani, in contul pretinsei datorii banesti pe care petentul ar fi avut-o fata de intimatul CV.
       Pentru aceste considerente, in baza art.278/1 al.1 lit.b Cod procedura penala, va fi admisa plangerea formulata de petentul BCP impotriva Rezolutiei procurorului din data de 22.03.2011, data in dosarul nr. 656/P/2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud, mentinuta prin Ordonanta prim-procurorului din data de 11.05.2011, data in dosarul nr. 163/II/2/2011, privind pe intimatii BAI, S.C. "A.B. HD" S.R.L. Bistrita si CV, pe care le desfiinteaza si trimite cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale.
Conform art.192 al.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.
In baza art.193 Cod procedura penala, ca urmare a admiterii plangerii formulate de petentul BCP, vor fi respinse cererile de cheltuieli de judecata formulate de intimati ca fiind neintemeiate.