Omisiunea de punere in discutia partilor a cererilor succesive de schimbare a incadrarii juridice a infractiunilor cu care a fost sesizata instanta

Asupra apelurilor declarate, analizand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine ca prin rechizitoriul nr. 4809/P/2005 din 10.11.2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Oradea au fost trimisi in judecata inculpatul PJL, pentru savarsirea a 10 infractiuni de inselaciune prev. de art. 215 alin. 2 si 3 C. penal, respectiv 10 infractiuni prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea 59/1934 fiecare cu aplicarea art 37 lit b C.pen., si inculpatul BI, pentru savarsirea a sase infractiuni prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 2 si 3 C. penal, retinandu-se in sarcina acestora faptul ca in perioada august-octombrie 2004 ar fi indus in eroare reprezentantii mai multor societati comerciale de la care ar fi achizitionat marfa in schimbul careia ar fi emis o file cec care nu au putut fi valorificate la banca pe considerentul lipsei de disponibil.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti efectuata de prima instanta, la termenul din 19.02.2009 (f. 1 vol II dosar fond), instanta a pus in discutie din oficiu schimbarea incadrarii juridice, in sensul retinerii art 215 alin 4 C.pen. la infractiunea de inselaciune in concurs cu infractiunea prev de art 84 alin 3 din Legea nr 59/1934 fata de ambii inculpati, desi potrivit actului de sesizare inculpatul PJL a fost trimis in judecata pentru 10 infractiuni de inselaciune (si nu doar pentru una singura), iar inculpatul BI pentru 6 infractiuni de inselaciune si fara a fi trimis in judecata si pentru infractiunea prev de art 84 alin 3 din Legea nr 59/1934.
Ulterior, la termenul din 20.05.2010 (f. 307 vol II dosar fond), procurorul a solicitat la randul sau schimbarea incadrarii juridice data faptei inculpatului BI, in sensul retinerii starii de recidiva postcondamnatorie in raport de s.pen. nr 1818/2007 a Judecatoriei Oradea, definitiva prin d.pen. nr 525/R/2009 a Curtii de Apel Oradea.
La acelasi termen din 20.05.2010 (f. 308 vol II dosar fond), in cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei, instanta a mai pus in discutia partilor retinerea art 41 alin 2 C.pen., fata de ambii inculpati, in conditiile in care procurorul a retinut existenta concursului de infractiuni. Asupra acestui aspect, potrivit cuprinsului incheierii de sedinta de la acel termen, procurorul nu a pus concluzii.
Din considerentele sentintei apelate nu rezulta ca instanta sa fi analizat temeinicia sau netemeinicia tuturor acestor cereri de schimbare a incadrarii juridice, cereri esentiale pentru justa solutionare a cauzei.
Mai mult, din cuprinsul minutei si dispozitivului s.pen. apelate, rezulta ca inculpatul PJL a fost condamnat de catre instanta de fond cu retinerea starii de recidiva postcondamnatorie, prev de art 37 lit a C.pen., in conditiile in care in rechizitoriu s-a retinut starea de recidiva postexecutorie, prev de art 37 lit b C.pen., fara ca instanta de fond sa fi pus in discutie noua incadrare juridica.
Omisiunea instantei de fond de a verifica si analiza temeinicia cererilor succesive si diferite de schimbare a incadrarii juridice, urmata de condamnarea inculpatului PJL cu retinerea unei incadrari juridice (adica retinand o alta forma de recidiva) diferita de cea pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, incadrare juridica nepusa in discutia partilor, a determinat o incalcare evidenta a dreptului la aparare a inculpatului, a dreptului acestuia de a fi informat in mod amanuntit asupra naturii si cauzei acuzatiilor aduse impotriva sa si a dreptului acestuia de a dispune de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii lor, drepturi consacrate in art. 6 paragraf 3 din CEDO.
Incalcarea acestor garantii ale dreptului la aparare este cu atat mai evidenta cu cat, retinerea starii de recidiva postcondamnatorie, ar fi impus in prealabil o analiza atenta a incidentei dispozitiilor art 33 C.pen. ori a celor prev de art 41 alin 2 pentru faptele pentru care inculpatul PJL a fost trimis in judecata, momentul consumarii, respectiv al epuizarii activitatii infractionale fiind unul esential pentru verificarea incidentei art 33 C.pen. ori a art 37 lit a sau b C.pen.
Pe de alta parte, desi a retinut in sarcina inculpatului PJL starea de recidiva postcondamnatorie, instanta de fond nu a aplicat regimul sanctionator al acesteia prev de art 39 C.pen. (desi exista cazierul judiciar la f. 228, vol II, dosar fond) anuland, in schimb, din eroare, fata de inculpatul PJL, suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicata coinculpatului BI prin s.pen. nr 1818/2007 a Judecatoriei Oradea, in baza art 85 C.pen., cu consecinta inaplicarii aceluiasi text de lege, coinculpatului BI,  la care se refera s.pen. 1818/2007.
Aceste ultime neregularitati procedurale ale instantei de fond nu mai pot fi remediate de instanta de control judiciar, chiar daca s-ar stabili vinovatia inculpatilor, caci potrivit deciziei nr 70/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pronuntata in recurs in interesul legii, instantele de control judiciar nu pot dispune direct in caile de atac contopirea pedepsei aplicate pentru infractiunea care a facut obiectul judecatii cu pedepse aplicate infractiunilor concurente, pentru care exista o condamnare definitiva, in cazul in care contopirea nu a fost dispusa de catre prima instanta.
Cu privire la incalcarea dreptului la aparare de catre instanta de fond prin retinerea starii de recidiva postcondamnatorie fara a fi pusa in discutia procurorului si a partilor,  Tribunalul retine ca potrivit art. 334 C. proc. pen., daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata sa puna in discutie noua incadrare si sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei mai la urma sau eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea.
In acelasi sens s-a pronuntat in mod constant si Inalta Curte de Casatie si Justitie, in jurisprudenta sa (chiar recent, in decizia nr. 1372/06.04.2011) aratand ca incadrarea juridica a faptei constituie stabilirea temeiului juridic al raspunderii penale si, totodata, a felului si a limitelor pedepsei aplicabile si ca, avand in vedere consecintele pe care le poate avea schimbarea incadrarii juridice, legea de procedura penala prevede ca in fata primei instante schimbarea nu poate avea loc decat in anumite conditii a caror indeplinire constituie o garantie atat a dreptului la aparare al partilor si in primul rand al inculpatului, cat si a solutionarii corecte a cauzei conditii prevazute in art. 334 C. proc. pen.
S-a mai aratat ca art. 334 C. proc. pen. se refera la obligatia instantei de a pune in discutia partilor noua incadrare, procurorul si partile urmand sa-si expuna concluziile cu privire la necesitatea si temeiurile schimbarii incadrarii juridice, insasi instanta fiind datoare sa atraga atentia asupra consecintelor acestei schimbari si sa explice drepturile inculpatului, si anume de a cere lasarea cauzei mai la urma sau amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea in raport cu noua incadrare.
Aceste exigente procesuale si procedurale privind garantarea si asigurarea dreptului la aparare al inculpatului in situatia schimbarii incadrarii juridice a faptei corespund si exigentelor art. 6 paragraful 3 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil ["orice acuzat are, in special, dreptul: a) sa fie informat in termenul cel mai scurt (...) si in mod amanuntit asupra naturii si cauzei acuzatiei aduse impotriva sa si b) sa dispuna de timpul si de inlesnirile necesare pregatirii apararii sale"], exprimate ca atare in cauza Sadak si altii contra Turciei  (hotararea din 17 iulie 2001).
De altfel, CEDO, in jurisprudenta sa recenta, chiar impotriva Romaniei - hotararea din 12 aprilie 2011 in cauza Adrian Constantin contra Romaniei - a aratat ca dispozitiile paragrafului 3 al articolului 6 recunosc dreptul acuzatului de a fi informat nu numai cu privire la fundamentul acuzatiilor ce i se aduc, adica a faptelor materiale ce ii sunt retinute in sarcina, dar si cu privire la incadrarea juridica data respectivelor fapte, si aceasta intr-o maniera detaliata.
Curtea a mai aratat ca nu contesta dreptul instantelor de a schimba incadrarea juridica a unor fapte penale cu judecarea carora a fost legal investita, dar a aratat ca acest drept al instantei nationale trebuie insotit de garantii procedurale in favoarea inculpatului. Ca atare, dupa dreptul intern, instanta care considera ca este necesara o schimbare de incadrare juridica trebuie sa puna acest aspect in discutia partilor si sa indice inculpatului ca este in drept sa ceara timp sa-si pregateasca apararea si sa propuna probe. Garantiile procedurale mai sus mentionate sunt aplicabile tuturor reincadrarilor juridice, indiferent care este elementul infractional in cauza.
Constatand ca in prezenta cauza, dupa finalizarea dezbaterilor, Judecatoria Oradea a trecut la reincadrarea faptelor inculpatului PJL, fara a da posibilitatea partilor sa-si exercite apararea, dispunand in mod direct condamnarea acestui inculpat tinand cont de starea de recidiva postcondamnatorie, constatand ca instanta de fond a anulat gresit fata de inculpatul PJL suspendarea conditionata a executarii pedepsei ce-l privea pe coinculpatul BI cu consecinta inaplicarii art 85 C.pen., coinculpatului BI, constatand ca instanta de fond nu a analizat si verificat niciuna din celelalte posibile incadrarile juridice care au fost puse in discutie, constatand ca toate aceste neregularitati, pentru considerentele anterior expuse, nu pot fi remediate in calea de atac a apelului fara a se incalca dublul grad de jurisdictie si decizia nr 70/2007 pronuntata in recurs in interesul legii, Tribunalul apreciaza ca se impune desfiintarea in totalitate a sentintei apelate si rejudecarea cauzei de catre aceeasi instanta.
In cadrul rejudecarii cauzei, instanta urmeaza a pune in discutia partilor, inclusiv a procurorului, corecta incadrare juridica data faptelor fiecarui inculpat, si in functie de aceasta urmeaza a da eficienta dispozitiilor legale specifice in raport de cuprinsul cazierului judiciar al fiecarui inculpat.
De asemenea, in cadrul rejudecarii, instanta va avea in vedere toate celelalte motive de nelegalitate si netemeinicie invocate, cu privire la modul de solutionare a laturii penale si civile a cauzei.