Infractiunea de luare de mita. Achitarea dupa condamnare. Gresita incadrare a pedepsei.

     Prin sentinta penala nr.351/30.09.2004 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosarul nr.8309/2002 in baza art.334 din c.,p.p. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei de la pct.l din infractiunea prev. si ped. de art.254,al.l si 2 din cp. cu ref. la art.6 din Legea 78/2000 in infractiunea prev. si ped. de art.254,al.l si 2 din cp. cu ref. la aert.6 si 7,al.l din Legea 78/2000.
     In baza art. 11 ,pct.2,lit. a din c.p.p. rap. la art.lO,lit. b din cp.p. s-a dispus achitarea inculpatului O.D., sub aspectul savirsirii infractiunii prev. si ped. De art.254,al.l si 2 cu ref.la art.6 sio 7,al.l din Legea 78/2000.
     In baza art.334 din c.p.p. s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptei de la pct.2 din infractiunea prev. si ped. de art.254,al.l si 2 din cp. cu ref. la art.6 din Legea 78/2000 in infractiunea prev. si ped. de art.254,al.l si 2 din cp. cu ref. la art.6 si 7,al.l din Legea 78/2000, texte in baza carora a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 4 ani inchisoare si interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit.a,b,c din cp. pe o perioada de 4 ani dupa executarea pedepsei principale.
     In baza art.86/1 din cp. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe o perioada de 6 ani conform art.86/2 din cp. si in baza art.359 din c.p.p. i s-a atras atentia inculpatului.
     In baza art.86/3 lit.a din cp. a fost obligat inculpatul sa se prezinte la S.R.S.S. din cadrul tribunalului Bihor pentru a se verifica respectarea masurilor de supraveghere prev. de art.86/3,al.l,lit. b-d din cp., pe care le-au impus in sarcina acestuia.
     In baza art.88 din cp. s-a dedus din pedeapsa durata arestului preventiv din 09.10.2002 la 26.11.2002.
     In baza art.254,al.3 din cp. s-a dispus confiscarea de la inculpat in favoarea statului a sumei de 84.083.177 lei.
     In baza art. 163 din c.p.p. s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului Dacia Super Nova BH-05-WJR, proprietatea lui O.D., prin ordonanta Parchetului de pe linga Tribunalul Bihor in data de 18.07.2002.
     In baza art. 191 din c.p.p. a fost obligat inculpatul la 15.000.000 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:

     Societatea Comerciala Marpig SRL Marghita a cumparat prin lichidator activele S.C. Marsuin S.A. Marghita (ferma de porci) cu suma totala de 3.515.645 lei din care suma de 561.283.414 lei reprezinta TVA. Potrivit dispozitiilor legale, avea dreptul la rambursarea acestei ultime sume, sens in care a formulat o cerere la organele fiscale inregistrata la 14.05.2002 cu nr.5997.
     Coroborind declaratia inculpatului cu cea a martorei M.F. ce avea calitate de inspector fiscal delegat sa solutioneze cererea de rambursare TVA, se desprinde concluzia ca aceasta martora s-a deplasat la sediul firmei, iar actele contabile nu erau in regula, nu era facut nimic, nu aveau centralizatoare., De asemenea, a mai precizat ca "inculpatul O.D. nu avea in sarcinile de serviciu atributii privind restituirea acelui TVA" si, totodata nu ii solicitase "niciodata nimic in legatura cu firma respectiva si nici in ceea ce priveste modul cum a fost solutionata cererea de restituire a TVA-ului.
     Declaratia inculpatului ( in sensul ca nu a fost obligat de firma SC Marpig SRL Marghita pentru a solutiona cererea de rambursare a TVA si ca suma de 12.000.000 lei pretinsa de inculpat reprezinta contravaloarea muncii sale; intocmirea pentru acea firma, in timpul sau liber, a actelor contabile, centralizatorului, balantelor si bilanturilor, pe o perioada de 1 an de zile) a fost confirmata si prin declaratiile martorului L.E. care a aratat ca, in calitatea sa de sef la ferma al societatii SC Marpig SRL stia ca societatea avea de recuperat TVA in suma de circa 500.000.000 lei. A mai subliniat ca el i-a cerut inculpatului O.D. in urma unei intilniri intimplatoare "sa vina sa verifice actele", iar inculpatul i-a replicat ca nu au delegatie in acest sens la Administratia Financiara. "In saptamina urmatoare, inculpatul a venit la firma si a procedat a verificarea actelor contabile ale societatii si mi-a spus ca toate actele trebuie refacute si s-a oferit sa ma ajute in timpul liber". Din aceeasi declaratie reese faptul ca inculpatul i-a pretins acestui martor suma de 12.000.000 lei in schimbul ajutorului dat la refacerea actelor contabile, fara a exista vreun angajament din partea acestuia ca in schimbul sumei sa obtina solutionarea favorabila sau cu celeritate a cererii de restituire TVA. De asemenea, inculpatul nu a uzat de aceasta suma pentru a exercita vreo influenta asupra colegei sale M.F. (delegata sa solutioneze cererea de rambursare de TVA catre SC Marpig SRL).
     In acelasi sens au fost retinute si declaratiile martorei K.E., precum si ale martorei B.E.
     Instanta de fond coroborind toate declaratiile mai sus mentionate cu faptul ca inculpatul nu a fost delegat pentru a rezolva cererea de restituire a TVA-ului catre firma SC Marpig SRL Marghita si constatind ca suma de bani a fost pretinsa pentru munca efectuata in timpul liber, a apreciat ca nu se poate retine vinovatia inculpatului pentru comiterea infractiunii de luare de mita.
     In ceea ce priveste insa incadrarea juridica (pentru ambele fapte) si, vazindu-i fisa postului si, constatindu-se ca este o persoana ce avea in atributii constatarea si  sanctionarea contraventiilor ori  de  constatare,  urmarire  sau
       
judecare a infractiunilor, instanta in baza art.334 din c.p.p. a schimbat incadrarea juridica data faptei de la pct. 1 si 2 din infractiunea prev. si ped. de art.254,al.l si 2 din cp. cu ref.la art.6 din Legea 78/2000 in infractiunea prev. si ped. de art.254,al.l si 2 din cp. cu ref.la art.6 si 7, al.l din Legea 78/2000.
     De asemenea, instanta de fond apreciind ca in cazul in care inculpatul ar fi incasat vreo suma de bani si nu ar fi declarat suma ca venit din alte activitati, se putea face vinovat de savirsirea unor fapte care nu sunt de natura penala, in baza art.l 1 pct.2,lit.a rap. la art.lO, lit. b din c.p.p. 1-a achitat pe inculpatul O.D. sub aspectul savirsirii infractiunii prev. si ped. de art.254,al.l si 2 cu ref. la art.6 si 7,al.l din Legea 78/2000 (fapta de la pct.l din rechizitoriu).
     Referitor la fapta de la pct.2, prima instanta a retinut ca S.C. Latirom Forest Product SRL era o societate comerciala romano-italiana ce avea ca profil prelucrarea si comercializarea lemnului, cu sediul in loc. Abram jud. Bihor, ce apartinea de Circumscriptia Financiara Marghita, iar in temeiul dispozitiilor legale avea dreptul la restituirea TVA de 19% la factura de achizitie a materialului lemnos, daca acesta era procurat din Romania.
     Ulterior, prin schimbarea sediului din mun. Oradea in loc. Abram, aceasta societate comerciala a intrat din punct de vedere al controlului fiscal si aprobarii restituirii de TVA in competenta organelor fiscale din Marghita, deci si a inculpatului O.D.
     In luna august 2000, cu ocazia deplasarii inculpatului la sediul firmei, dupa o discutie introductiva in care a subliniat rolul sau in controlarea financiara a firmei, evocind si posibilitatea de a incheia actele de rambursare a TVA cu intirziere sau celeritate, a pretins si primit de la administratorii acestei firme 1,5% din fiecare suma rambursata cu titlu de TVA, pina in luna mai 2002.
     Desi inculpatul a incercat sa acrediteze ideea ca de fapt (legat de infractiunea de luare de minta referitor la SC Latirom SRL) a fost vorba de inscenare din partea martorului B.O. care l-ar fi amenintat ca o sa-1 aranjeze, in momentul in care inculpatul a vrut sa-1 amendeze pentru ca a constatat nereguli la firma SC Latirom SRL, aratind totodata ca a adus la cunostinta superiorilor sai acest incident, dar este demn de retinut faptul ca daca acest incident a existat, aceasta a avut loc in cursul lunii iulie 2002, dupa cum afirma martora B.I. si martorul H.I. si nicidecum in perioada vara anului 2000 - mai-iunie 2002, perioada in care se retine comiterea faptei de inculpat.
     impotriva acestei hotariri au declarat apel, in termen, Parchetul National Anticoruptie - Serviciul Teritorial Oradea si inculpatul O.D.
     In apelul parchetului s-a solicitat condamnarea inculpatului si pentru savirsirea celei de a doua infractiuni - de luare de mita, pentru care s-a dispus achitarea de prima instanta, aplicarea unei pedepse privative de libertate si mentinerea masurii sechestrului asigurator asupra autoturismului proprietatea inculpatului.
     Inculpatul a solicitat desfiintarea hotaririi apelate si achitarea sa de sub invinuirea   comiterii   infractiunilor   sus   mentionate,   ridicarea   secherstrului
       
asigurator asupra autoturismului si restituirea sumelor de bani ridicate de la domiciliul sau, intrucit este nevinovat, fiind victima unei inscenari din partea martorului B.O.
     Prin decizia penala nr.42/A/22.02.2005 Curtea de apel Oradea- Sectia penala si pentru cauze cu minori, cu majoritate de voturi a admis apelurile declarate de P.N.A. - Serviciul teritorial Oradea si de inculpatul O.D. impotriva sentintei penale nr.351/30.09.2004 pronuntata de Tribunalul Bihor, pe care a desfiintat-o in sensul ca:
1. a redus pedeapsa aplicata inculpatului de la 4 ani inchisoare la 3 ani
inchisoare, precum si pedeapsa complementara a interzicerii unor
drepturi de la 4 ani la 2 ani, dupa executarea pedepsei;
2. a inlaturat aplicarea dispozitiilor art.86/1 si 86/3 din cp. si in baza
art.81 din cp. a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei
de 3 ani inchisoare pe durata prev. de art.82 din cp. si i-a atras atentia
inculpatului conform dispozitiilor art.359 din c.p.p.;
3. a inlaturat dispozitia privind ridicarea sechestrului asigurator si a
dispus mentinerea acestuia asupra autoturismului Dacia Super Nota
BH-05-WIR, pina la plata integrala a sumei de bani la plata caruia a
fost obligat inculpatul conform dispozitiilor art.254,al.3 din cp.;
4. a redus cuantumul numai cu privire la care s-a dispus confiscarea de la
84.083.177 lei la 38.500.000 lei;
5. a dispus restituirea in favoarea inculpatului a sumelor de 2500 USD,
2240 USD, 500 EURO si 66.400 forinti, depuse la BNR - Sucursala
judeteana Bihor si ridicate de la domiciliul acestuia pe baza procesului
verbal de la fila 141 din dosarul de urmarire penala.
A mentinut restul dispozitiilor sentintei apelate.
     Pentru a dispune astfel, instanta de control judiciar a constatat ca in mod corect instanta de fond 1-a achitat pe inculpat de sub invinuirea comiterii infractiunii de luare de mita, denuntata de martorul L.E., insusi martorul denuntator apreciind ca suma de 12.000.000 lei solicitata de inculpat reprezenta de fapt contravaloarea muncii depuse de acesta pentru intocmirea corecta a actelor contabile si a dosarului in vederea restituirii de TVA. Pe de alta parte s-a retinut ca inculpatul nu a avut nici o atributie in restituirea de TVA catre firma al carei angajat era martorul L.E., dosarul respectiv fiind repartizat unei colege de-a inculpatului, in speta martorei M.F.
     Privitor la infractiunea de luare de mita de la patronii sau angajatii firmei SC Latirom SRL, instanta de control judiciar a constatat ca aceasta fapta este dovedita cu probele existente la dosar chiar daca inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, pe tot parcursul procesului penal.
     De asemenea, instanta de apel a apreciat ca in baza probelor certe de la dosar, un rol de seama l-au avut acele file xeroxate din caietul intocmit de martora P.S. (caiet de altfel, disparut in conditii neelucidate) din care a rezultat ca suma de bani incasata efectiv de inculpat si care a facut obiectul infractiunii
       
de luare de mita a fost de doar 38.500.000 lei. Totodata, constatind ca inculpatul nu a platit suma de bani cu privire la care s-a dispus confiscarea speciala a decis sa fie mentinuta masura sechestrului asigurator asupra autoturismului proprietatea acestuia, dar sumele de bani ridicate cu ocazia perchezitiei domiciliare de la locuinta inculpatului a dispus a fi restituite proprietarului.
     impotriva sus mentionatei decizii au declarat recurs D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea si inculpatul O.D., ambele parti criticind-o pentru netemeinicie si nelegalitate.
     Astfel, D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea a invocat motivele de recurs prev. de art.385/9,pct.l8 si 14 din c.p.p., sustinind ca, hotarirea judecatoreasca este rezultatul unei grave erori de fapt, aspect reflectat in mentinerea solutiei primei instante prin care s-a dispus achitarea inculpatului pentru savirsirea infractiunii de luare de mita descrisa la primul punct din rechizitoriu si respectiv, faptul ca inculpatului i-au fost aplicate pedepse gresit individualizare in raport cu prevederile art.72 din cp. De asemenea, s-a mai sustinut ca in mod gresit s-a dispus reducerea cuantumului sumei cu privire la care s-a decis confiscarea (pentru fapta descrisa la pct.2 rechizitoriu) de la 84.083.177 lei la 38.500.000 lei.
     Inculpatul O.D. a invocat drept motive de recurs dispozitiile art.385/9, pct.12 si 18 din c.p.p. si a solicitat admiterea propriului recurs, casarea deciziei pronuntata si pe fond, admiterea apelului declarat de acesta impotriva sentintei primei instante, desfiintarea acesteia in parte si pe cale de consecinta, in baza art.l0,al.l, lit. d rap. la art. 11 ,pct.2,lit. a din c.p.p. achitarea sa pentru fapta prev. la pct.2 din rechizitoriu. Pe latura civila a solicitat inlaturarea masurii sechestrului asigurator asupra autoturismului proprietate personala, precum si inlaturarea masurii confiscarii asupra sumelor de bani. A mai solicitat mentinerea celorlalte dispozitii ale deciziei recurate.
     Examinind hotaririle atacate, in raport de criticile invocate cit si din oficiu, in limitele prev. de art.385/9,al.3 din c.p.p., inalta Curte constata ca recursul formulat de D.N.A. - Serviciul teritorial Oradea este intemeiat sub aspectul solutionarii laturii penale a cauzei si cu privire la aplicarea masurii privind confiscarea sumelor de bani ce au constituit obiecte ale infractiunilor, iar recursul declarat de inculpat este nefundat pentru considerentele ce vor urma:
     Atit instanta de fond cit si cea de control judiciar au realizat o gresita evaluare a criteriilor impuse de lege potrivit art.72 din cp., imprejurare care a avut drept consecinta individualizarea incorecta a pedepselor aplicate inculpatului O.D., mai ales in ce priveste modalitatea de executare a acestora.
     Astfel, pedepsele aplicate inculpatului trebuie sa reprezinte niste masuri de constringere eficiente, prin care dispozitiile legii referitoare la scopul pedepsei sa fie respectate, asa cum sunt stipulate a nart.52 din cp.
     Inlata Curte constata ca infractiunile pentru care inculpatul O.D. a fost trimis in judecata: 2 fapte de luare de mita prev. de art.254,al.l si 2 din cp. cu aplicart.6 si 7,al.l din Legea 78/2000 cu modificarile si completarile prev. de Legea 161/2003 prezinta un pericol sporit, evidentiat din insasi reglementarea
       
speciala prev. de legiuitor in textele Legii 78/2000, ce prevad un regim sanctionator mai drastic, iar solutia de achitare a inculpatului pentru fapta de luare de mita descrisa la pct.l din rechizitoriu dispusa de prima instanta si mentinuta de instanta de control judiciar este vadit gresita.
     Vinovatia inculpatului in savirsirea acestei infractiuni este pe deplin dovedita cu declaratiile martorilor L.E., B.E., K.E., date in faza de urmarire penala (filele 12-26), precum si cu declaratia denuntatorului B.I (filele 27-28) dosarul de urmarire penala.
     Astfel, din declaratia martorului L.E., rezulta ca inculpatul i-a spus ca "desi a fost desemnata M.F., nu este nici o problema, caci va veni si el impreuna cu aceasta si vor solutiona ei cererea de restituire a TVA-ului. In final, martorul declara ca "sustin faptul ca O.D. mi-a pretins 12.000.000 lei, pentru a efectua verificarile care se impuneau fata de cererea de restituire a TVA-ului si pentru a completa si efectua actele contabile, in baza carora au solicitat restituirea TVA-ului".
     Martora B.E., declara ca "inspectorii fiscali s-au prezentat la sediul firmei pentru a verifica actele contabile care au stat la baza cererii formulata de catre noi", afirmatie regasita si in cuprinsul declaratiei martorei K.E.
     De remarcat este faptul ca declaratiile date de martori in faza de urmarire penala se coroboreaza cu declaratia denuntatorului B.I. ce a sustinut ca nu a fost de acord cu plata sumei de 12.000.000 lei pretinsa de inculpat pentru a solutiona cererea de restituire a TVA-ului.
     Desi solutia primei instante se bazeaza in exclusivitate pe declaratiile de martori luate in faza de judecata, neacordindu-se aceeasi relevanta depozitiilor acelorasi martori date in faza de urmarire penala, declaratii retractate ulterior fara nici o justificare plauzibila, se apreciaza ca, dublat de lipsa oricarui fundament motivational in privinta formularii unui denunt de B.I. in ipoteza ca in starea de fapt ar fi fost alta decit c ea atestata de denuntator, instanta de fond a procedat gresit acordind in mod nejustificat o mai mare importanta declaratiilor date in faza de judecata.
     Potrivit dispozitiilor art.63,al.2 din c.p.p. probele nu au o valoare mai dinainte stabilita, iar aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, in urma examinarii tuturor probelor administrare, iar prin coroborarea carora sa se atinga scopul suprem al aflarii adevarului.
     In speta, declaratiile date de martori in faza de urmarire penala se coroboreaza cu declaratia martorului, iar revenirea lor asupra acestor declaratii este total nemotivata si, prin urmare, trebuiau inlaturate de prima instanta.
     Cit priveste incadrarea juridica a acestei fapte in textul incriminator a art. 254,al.l si 2 din cp., in conditiile in care inculpatul nu fusese delegat sa efectueze verificari la S.C.- Marpig SRL Marghita, este incontestabil faptul ca O.D. a indeplinit functia de referent al Circumscriptia Financiara Marghita si avea printre alte obligatii de serviciu si aceea de control, putind aplica si amenzi.
       
     Procesele verbale incheiate de acesta puteau constitui baza unei eventuale restituiri a TVA, asa cum rezulta din fisa postului. Mai mult, atita vreme cit legea nu distinge, este lipsit de relevanta daca actul pentru care se da priveste o indatorire de serviciu specifica sau generala, mai ales daca din ansamblul probator administrat s-a demonstrat, in mod cert, ca inculpatul a efectuat verificari proprii acestor activitati la SC Marpig SRL Marghita, asa incit nu prezinta n ici un fel de importanta faptul ca in speta nu se emisese o delegare speciala in acest scop.
     Toate aceste aspecte au fost tratate cu superficialitate de instantele anterioare si, astfel, nu si-au gasit reflectarea in modalitatea de executare a pedepselor, fapt ce a atras aplicarea unei pedepse orientata spre minimul special cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
Or daca instantele anterioare ar fi analizat mai atent:
- contextul in care inculpatul a savirsit faptele, care in calitatea sa de
referent in cadrul  Circumscriptiei  Financiare Marghita,  apartinind
Directiei Generale a Finantelor Publice Bihor, in luna iulie 2002 a
pretins martorului L.E. - sef de ferma in cadrul S.C Marpig SRL
Marghita, suma de    12.000.000 lei pentru a-1 ajuta la intocmirea
documentului si la aprobarea cu celeritate a cererii de rambursare a
TVA (fapta de la pct.l din rechizitoriu); iar de la reprezentantii SC
Latirom Product SRL Abram a pretins si primit suma de 84.083.177 lei
reprezentind 1,5% din rambursarile TVA pe perioada august 2000 -
noiembrie 2001, pentru a verifica cu celeritate solicitarile legate de
rambursarea TVA;
- atitudinea procesuala constant nesincera a acestui inculpat;
- - perseverenta in activitatea infractionala - fapte de acelasi gen aflate
in concurs real;
- valoarea deloc de neglijat a obiectului infractiunilor de coruptie;
 sumele de bani luate efectiv de la denuntatori ce ating cifre de ordinul zecilor de milioane, atunci ar fi avut in mod concret adevarata dimensiune a activitatii infractionale a inculpatului O.D., iar singura cale de urmat era aceea a dispunerii unei masuri de constringere si reeducare eficienta, prin respectiv aplicarea unei pedepse privative de libertate.
      Fata de considerentele mai sus enuntate, inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia penala nr.6948/09.12.2005 a dispus admiterea recursului declarat de D.N.A. - Serviciul Teritorial Oradea si casarea hotaririlor atacate numai cu privire la solutionarea laturii penale, cu privire la aplicarea cnfiscarii, precum si respingerea recursului declarat de inculpat.
     In esenta, inculpatul a fost condamnat la 3 ani si 6 luni inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a si b din cp. pentru infractiunea prev. de art.254,al.l si 2 din cp. cu aplicart.6 si7 din Legea 78/2000, prin schimbarea  incadrarii  juridice,(pct.l)     respectiv   5   ani   inchisoare,   3   ani
       
interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a,b din cp. pentru infractiunea prev. de art.254,al.l si 2 din cp. cu aplic.art.6 si 7 din Legea 78/2000 prin schimbarea incadrarii juridice (pct.2).
     In urma aplicarii regulilor de la concursul de infractiuni art.33,lit. a si art.34,lit. b si art.35,al.3 din cp. s-a dispus ca inculpatul sa execute 5 ani inchisoare cu aplic. Art.71 si 64 din cp., respectiv interzicerea drepturilor prev. de art.64,lit. a,b din cp.
     S-a constatat de asemena ca, instanta de apel a redus in mod nejustificat cuantumul sumei cu privire la care s-a dispus confiscarea de la 84.083.177 lei la 38.500.000 lei, retinind in exclusivitate fapta probanta a filelor fotocopiate din caietul intocmit de martora P.D., fara sa tina cont de faptul ca respectivele file constituie de fapt un fragment de probatiune si nu un intreg ansamblu probator.
     Imprejurarea ca acel cuantum al sumelor remise inculpatului este mult mai mare decit cel regasit in filele de caiet, existente la dosar (fiind de 84.084.177 lei) conform anexei de la fila 146 din dosarul de urmarire penala, este dovedita de sustinerile, coroborate prin similitudine, inserate in cuprinsul declaratiilor martorilor P.S., B.O., B.S.G, din faza de urmarire penala.
     In consecinta in baza art.254,al.3 din cp. s-a dispus confiscarea de la inculpat in favoarea statului a sumelor de 12.000.000 lei vechi, respectiv 84.083.177 lei, sume ce au format obiecte ale infractiunilor.