Proprietate. Fond funciar. Constituirea dreptului de proprietate. Conflict intre mostenitorul fostului proprietar si persoana pe numele careia s-a emis titlul de proprietate

        Prin  DECIZIA CIVILA NR. 781/30.06.2010 pronuntata de Tribunalul Prahova in dosar nr. 5111/204/2008, a fost respins recursul civil declarat de recurenta-reclamanta B.M. impotriva sentintei civile nr. 323/27.01.2010, pronuntata de Jud. Campina in dosar nr. 5111/204/2008, in contradictoriu cu paratii Comisia Locala de aplicare a Legii nr. 18/1991 din cadrul Primariei com. Sotrile, Comisia Judeteana Prahova din cadrul Prefecturii jud. Prahova, I.P., I.M. si S.G., ca nefondat si s-a luat act ca intimatii-parati nu au solicitat cheltuieli de judecata.
             Prin cererea inregistrata pe rolul Jud. Campina sub nr. 5111/204/2008 reclamanta a chemat in judecata civila pe paratii Comisia Locala Sotrile din cadrul Primariei com. Sotrile, Comisia Judeteana Prahova din cadrul Prefecturii jud. Prahova, S.G. si I.P. si I.M., pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 3073/18.05.1998 eliberat pe numele paratilor I.P. si I.M., intrucat li s-a reconstituit suprafata de 868 mp in loc de 250 mp si nulitatea  absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare aut. sub  nr. 3009/20089 in baza principiului nulitatii actului subsecvent.
In motivarea actiunii reclamanta a aratat ca este proprietara unei suprafete de 4800 mp teren dobandit prin mostenire de la autoarea sa conform certificatului de mostenitor nr. 27/2008, iar in anul 1981 autorii sai au instrainat paratului I.P. o casa de locuit si suprafata de 250 mp teren identificat prin schita de plan aferenta contractului de vanzare cumparare aut. sub nr. 1750/1981.
Reclamanta  a mai precizat ca paratul I.P.  a instrainat paratei S.G. terenul si casa si a formulat o actiune in granituire impotriva paratei deoarece nu exista semne clare de hotar care sa delimiteze proprietatile, iar parata a formulat o intampinare prin care a aratat ca detine suprafata de 713 mp.
Prin aceeasi cerere reclamanta a precizat ca unitatea administrativ teritoriala com. Sotrile nu a fost zona colectivizata si nu ii sunt aplicabile prevederile legii nr. 18/1991  si terenul primit de paratul I.P.,  peste suprafata de 250 mp ii apartine si trebuie inlaturat acest abuz.
     In drept, reclamanta si-a intemeiat cererea pe disp. art. III alin. 1 din Legea nr. 18/1991 modificata si completata prin Legea nr.169/1997, Legea nr. 1/2000 si Legea nr. 247/2005, Decretul nr. 167/1958, art. 2.
In dovedirea actiunii reclamanta a depus in copie la dosar certificatul de mostenitor  nr. 27/2008 (f.7), contractele de vanzare cumparare aut. Sub nr. 1750/1981 si aut. Sub nr. 3009/2008 (f.10-11), si a solicitat probe cu inscrisuri si interogatoriu. 
Prin intampinarea a depusa la dosar parata S.G. a invocat exceptia prematuritatii actiunii  intrucat reclamanta isi intemeiaza dreptul de proprietate pe certificatul de mostenitor nr. 27/2008 fara a invoca un titlul de proprietate, exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei intrucat aceasta probeaza numai calitatea de mostenitor a autorilor sai si nu probeaza calitatea de proprietara asupra imobilului, exceptia lipsei de interes a reclamantei in promovarea actiunii privind constatarea nulitatii absolute partiala a titlului de proprietate nr. 3073/1998 si exceptia nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr. 27 din 28.01.2008 cu privire la bunul imobil de la litera b pct. 1 care nu este identificat si circumstantiat in teritoriu.
In ceea ce priveste fondul cauzei parata a aratat ca in cauza nu sunt aplicabile disp. art. III din Legea nr. 169/1997 iar pentru suprafata de teren constituita paratului sunt aplicabile disp. art. 36 din Legea nr. 18/1991 si a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In drept, parata si-a intemeiat cererea pe disp. art. 115 si urm. din codul de procedura civila.
Paratii I.P. si I.M. au formulat note de sedinta prin care au aratat ca instanta a fost investita prin actiunea introductiva cu doua capete de cerere speta avand caracterul unui litigiu de fond funciar si hotararea nu poate fi atacata decat pe calea recursului iar constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vanzare cumparare nu se poate circumscrie din punct de vedere al cailor de atac dispozitiilor art. 282 alin. 1 din codul de procedura civila.
Paratii au mai precizat ca parata S.G. a solicitat pe cale de exceptie nulitatea absoluta partiala a certificatului de mostenitor nr. 27/2008 care are caracterul unei cereri reconventionale si care trebuie sa fie disjunsa pentru a nu priva partile de utilizarea cailor de atac prevazute de lege (f.37).
In drept, paratii nu au indicat dispozitiile legale pe care isi intemeiaza cererea.
  Parata Comisia Locala Sotrile de aplicare a legii nr. 18/1991,  a formulat intampinare  prin care a aratat ca paratul I. P. a solicitat in baza art. 35 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 atribuirea in proprietate a suprafetei de 800 mp aferent constructiei dobandita prin actul de vanzare cumparare iar prin decizia nr. 515/1991 a  Prefecturii jud. Prahova s-a dispus trecerea terenului in suprafata de 250 mp in proprietatea actualilor   detinatori ai constructiilor.
Parata a mai aratat ca in perioada 1997-1998 s-au efectuat masuratori in vederea intocmirii schitelor de plan pentru emiterea titlului de proprietate, iar in urma masuratorilor efectuate in prezenta proprietarului si a sustinerilor acestuia ca a cumparat cu chitanta deferenta de teren specialistul topo a intocmit schitele de plan sina fost emis titlul de proprietate nr. 3073/19988 (f.40).
            In drept, parata si-a intemeiat cererea pe disp. art. 115 si urm. din codul de procedura civila.
La dosar s-au depus decizia nr. 971/1981 ( f.43), decizia nr. 515/1991 si anexa (f.48-51), ordinul nr. 22/24.03.1999(f.52), copia registrului agricol (f.56).
Prin intampinare paratul I.P. a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata si a precizat ca a incheiat un inscris sub semnatura privata cu aceeasi vanzatori prin care i s-a instrainat suprafata de 620 mp iar in timpul vietii lor N.V. si N.E. nu au promovat nici un demers juridic sau de alta natura in vederea redobandirii bunului pierdut(f.67).
            In drept, paratul si-a intemeiat cererea pe disp. art. 115 si urm. din codul de procedura civila.
In dovedirea sustinerilor sale paratul a solicitat probe cu inscrisuri, martori , interogatoriu.
In sedinta publica din 01.04.2009 reclamanta  si-a precizat temeiul de drept al actiunii respectiv art. III alin. 1 pct. 5 din Legea nr. 18/1991 modificata prin Legea nr. 247/2005 si au fost respinse ca neintemeiate exceptiile prematuritatii formularii actiunii si aceea a lipsei de interes a reclamantei in formularea actiunii si a fost unita cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei .
In cauza au fost incuviintate si administrate probe cu inscrisuri, interogatoriu, martori la cererea partilor.   
La cererea paratilor au fost audiati martorii A. I. si M.V. (f.88, 181).
In cadrul probei cu inscrisuri Comisia Locala Sotrile a depus in copie la dosar actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate : cererea formulata de paratii I.P. si I.M. nr. 629/20.03.1991 (f.91), decizia nr. 971/14.07.1981(f.92), contractul de vanzare cumparare aut. sub nr. 1750/1981(f.93), ordinul nr. 22/24.03.1999 (f.95-96), decizia nr. 515/19.07.1991 (f.99).
A fost luat interogatoriul Comisiei Locale Sotrile la cererea paratei S.G. (f.104).
Comisia Locala Sotrile a depus in copie dosar evidentele registrului agricol pentru paratii I.P. si I.M. (f.106).
       Prin sentinta civila nr. 323/27.01.2010, pronuntata de Jud. Campina in dosar nr. 5111/204/2008 a fost respinsa ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale active invocata de parati, iar actiunea formulata de reclamanta a fost respinsa ca neintemeiata.
     De asemenea a fost respinsa ca neintemeiata exceptia nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr. 27/2008 invocata de parata.
     Totodata s-a luat act de declaratia paratilor I.P. si I.M. ca nu solicita cheltuieli de judecata si a fost respinsa ca neintemeiata cererea paratei S.G. privind cheltuielile de judecata.
Examinand actele si lucrarile dosarului instanta de fond a constatat in fapt urmatoarele : Prin contractul de vanzare cumparare aut. sub nr. 1750/14.05.1981, autorii reclamantei N.V. si N.E. au instrainat paratului I.P. casa de locuit construita din lemn acoperita cu tigla compusa din doua camere si dependinte si un grajd, constructii ce se aflau pe un teren in suprafata de  250 mp situat in com. Sotrile si care nu a facut obiectul instrainarii, fiind trecut in proprietatea statului conform art. 30 din Legea nr. 58/1974(f.9).
Conform deciziei nr. 971 din 14.07.1981, s-a decis trecerea in proprietatea statului a terenului de 250 mp aferent constructiei instrainate prin contractul de vanzare cumparare aut. sub nr. 1750/1981(f.43).
Prin cererea inregistrata la nr. 629/20.03.1991 paratul I.P. a solicitat eliberarea titlului de proprietate pentru suprafata de 800 mp intrucat a cumparat si diferenta de la 250 mp (f.42).
Din decizia nr. 515/19.07.1991 si anexa acesteia, instanta de fond a constatat ca in baza art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, s-a hotarat trecerea in proprietatea actualilor proprietari ai locuintelor, a terenurilor, iar paratului I.P. i-a fost atribuita in proprietate suprafata de 250 mp (f.48,50).
Conform anexei la Hotararea Consiliului Local al com. Sotrile nr. 8 din 15.04.1998 si anexei modificatoare la decizia nr. 515/1991 privind proprietarii carora li s-au trecut in proprietatea statului terenurile cu ocazia cumpararii de locuinte, suprafata de 250 mp constituita paratului I.P. a fost modificata la suprafata de 868 mp (f.53-54).
Prin titlul de proprietate nr. 3073/18.05.1998, paratului I.P. i-a fost constituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 868 mp. teren constructii situat in com. Sotrile (f.38).
Ulterior paratii I.P. si I.M. au vandut paratei S.G. terenul in suprafata de 713 mp impreuna cu locuinta aflata pe acest teren conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 3009/19.06.2008 la B.N.P. I.M. si S. V. (f.11).
           Din certificatul de mostenitor nr. 27/2008 s-a retinut ca la data de 28.12.2007 a decedat autoarea reclamantei, N.E. si in masa succesorala ramasa de pe urma acesteia a ramas un teren in suprafata de 4.800 mp situat in intravilanul com. Sotrile (f.7).
Martorul A.I. a declarat ca paratul I.P. stapaneste un teren de circa 250 mp si casa dar paratul a mai primit de la autoarea reclamantei, numita N.E., o  suprafata de teren care este alaturata terenului de 250 mp.
Martorul a precizat ca N.E. a facut gardul care delimita proprietatea sa de cea a paratului I.P. si acest gard a ramas la fel de circa 25 de ani si intre acestia nu au existat discutii in legatura cu gardul, iar terenul stapanit de catre N.E. nu a fost luat de CAP deoarece se afla langa casa (f.88).
Audiat la cererea paratilor martorul M.V. a aratat ca autoarea reclamantei N.E.  a facut  gardul in anul 1986 si acest gard  a ramas la fel pana  in prezent si nu a fost modificat nici dupa decesul acesteia ( f.181).
     A mai aratat instanta de fond ca potrivit  art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 republicata terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile art. 30 din Legea nr. 58/1974,  trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
Totodata s-a mai precizat in hotararea pronuntata ca prin art. 36 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 se statueaza ca disp. art. 23 raman aplicabile, dispozitii care prevad la alin. 1 ca sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau mostenitorilor acestora terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul Lege nr. 42/1990.
In consecinta, s-a concluzionat ca potrivit textelor de lege mentionate si  a practicii judiciare in materie intinderea terenului aferent constructiei si anexelor gospodaresti se determina in functie de intentia partilor contractante si nu poate fi limitat doar la suprafata de 250 mp, astfel cum prevedea legea  nr. 58/1974, motivat si de faptul asigurarii functionalitatii gospodariei agricole, cu toate consecintele care decurg din aceasta.
Sub acest aspect s-a subliniat ca are o relevanta deosebita analizarea situatiei date, pe langa clauzele contractuale vizand obiectul instrainarii si pretul de vanzare cumparare, care sa conduca neechivoc asupra intentiei partilor, legat de intinderea dreptului instrainat.
Din declaratia martorului audiat  A. I., prima instanta a retinut ca paratii au stapanit o suprafata mai mare de 250 mp alaturata acestei suprafete pe care au primit-o de la autoarea reclamantei N.E., iar gardul dintre proprietati a ramas la fel de circa 25 de ani si nu au fost discutii intre parti si autoarea reclamantei (f.88).
S-a mai precizat de catre instanta de fond ca in practica judiciara, respectiv decizia nr. 7281/17.12.2001 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, depusa la dosar de reclamanta s-a decis ca terenurile atribuite in folosinta pe durat existentei constructiilor ca efect al preluarii terenurilor conform art. 30 din Legea nr. 58/1974, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului proprietari ai locuintelor dar legea nu precizeaza intinderea suprafetei de teren dar, fata de aceasta formulare  s-a dedus de catre instanta de fond ca legiuitorul a avut in vedere suprafata atribuita in folosinta inscrisa in decizia de atribuire, dar in acelasi timp nu poate fi ignorata dispozitia cuprinsa in alin. 4 al art. 36  raportat la art. 23 din lege cu trimitere la art. 8 din Decretul lege 42/1990.
     Totusi se mentioneaza ca s-a instituit o exceptie atunci cand se dovedeste ca intentia comuna a partilor din actul de instrainare a fost sa transmita dobanditorului intreaga suprafata detinuta aferenta casei de locuit si anexelor gospodaresti precum si curtea si gradina din jurul acestora.
     S-a mai precizat de catre instanta de fond ca pentru a  se  stabili  corect notiunea de teren atribuit in folosinta trebuie sa se aiba in vedere si faptul ca cel care a cumparat constructia a folosit nu numai suprafata de teren pentru  care s-a emis  decizia de atribuire in folosinta ci intreaga suprafata de teren compus din teren aferent si curte, respectiv ceea ce au detinut in fapt dobanditorii constructiei.
In acelasi sens se arata ca s-a pronuntat si Curtea Suprema de Justitie prin deciziile nr. 1448/12.09.1996 si 754/25.03.1998 prin care s-a retinut ca legea nr. 18/1991 urmareste pe langa masurile reparatori sa se normalizeze o serie de situatii intre care si cea a  detinatorilor de terenuri trecute in proprietatea statului ca urmare a instrainarii constructiilor aflate pe ele, normalizare ce nu s-ar putea realiza prin atribuirea unor suprafete de cel mult 100 mp la oras si 250 mp in mediul rural, deoarece de cele mai multe ori terenul ocupat de casa de locuit si anexele gospodaresti depaseste aceste suprafete.
Instanta de fond a mai aratat ca potrivit art. 966 din codul civil obligatia ce este fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect, iar conform art. 968 din codul civil, cauza este nelicita cand este prohibita de legi, contrarie bunelor moravuri si ordinii publice.
          Cauza fiind una din conditiile generale de validitate ala actului juridic reprezinta expresia pozitiei subiective a partilor fata de actul juridic incheiat.
           Recunoasterea prevalentei interesului subdobanditorului de buna credinta a fost impusa de preocuparea pentru asigurarea securitatii circuitului civil si a stabilitatii  raporturilor juridice.
           Avand in vedere probele administrate in cauza, instanta de fond a respins actiunea ca neintemeiata.
           In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesual active a reclamantei, invocata de catre parati instanta de fond a respins-o ca neintemeiata aratand ca reclamanta poate solicita fata de disp. art. III  din Legea nr. 169/1997, nulitatea titlului de proprietate emis in baza legii nr. 18/1991, unor persoane care nu erau indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate.
Referitor la certificatul de mostenitor nr. 27/2008 emis pe numele defunctei N.E., autoarea reclamantei, s-a aratat ca este inscrisul prin care  se constata cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii, calitatea de mostenitor a unei persoane si drepturile sale succesorale si constituie mijlocul legal de dovada a acestei calitati si a acestor drepturi si ca nu constituie titlul de proprietate ci numai o confirmare a calitatii de mostenitor.
Intrucat prin intampinarea formulata parata S.G. a invocat exceptia nulitatii absolute partiale a certificatului de mostenitor nr. 27/2008 pentru terenul de la pct. 1 lit. b respectiv terenul de 4.800 mp care nu a fost identificat si nu este indicat in titlul de proprietate, prima instanta a precizat ca din acest certificat de mostenitor nr. 27/2008 rezulta ca terenul de 4800 mp  a fost dobandit de defuncta prin mostenire de la parintii sai de peste 40 de ani timp in care l-a stapanit public, continuu, netulburat si sub nume de proprietar si s-a aratat ca avand in vedere ca  acest certificat de mostenitor nu constituie titlul de proprietate el nu poate fi utilizat de reclamanta ca un inscris prin care sa-si dovedeasca dreptul de proprietate asupra acestui teren, astfel ca parata nu este prejudiciata prin emiterea acestui certificat de mostenitor, iar in situatia in care paratei i-ar fi incalcat dreptul de proprietate aceasta are posibilitatea sa-si apere acest drept pe calea unei actiuni in revendicare, motiv pentru care exceptia nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. 27/2008 invocata de parata S.G. a fost respinsa ca neintemeiata.
           Instanta de fond a respins ca neintemeiata cererea paratei S.G. de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata intrucat nu a dovedit efectuarea acestora si a luat act de declaratia paratilor I.P. si I.M. ca nu solicita cheltuieli de judecata.              
         Impotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta-reclamanta B. M., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca in mod gresit prima instanta a respins actiunea, intrucat com. Sotrile nu a fost zona colectivizata si astfel nu sunt aplicabile disp. art. 36 al. 4 din Legea nr. 18/1991, respectiv art. 8 din Decretul nr. 42/1990, acte normative care fac referire la suprafetele aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti din zonele unde terenul a trecut in proprietatea satului, adica zone cooperativizate.
          Un al doilea motiv de recurs vizeaza faptul ca in opinia recurentei instanta de fond nu s-a pronuntat pe cel de-al doilea capat al cererii sale introductive cu referire la nulitatea  absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare aut. sub  nr. 3009/2008 in baza principiului nulitatii actului subsecvent, si nu a motivat in nici un fel solutia respingerii actiunii si sub acest aspect.
          In concluzie s-a solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei recurate si pe fond admietrea actiunii asa cum a fost formulata.
In sustinerea recursului, recurenta a depus un set de acte.
           Intimata-parata S.G. a depus intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii primei instante.
          Intimatii-parati I.P. si I.M. au depus la dosar concluzii scrise prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat si mentinerea ca legala si temeinica a hotararii primei instante.
          Examinand sentinta atacata, prin prisma motivelor de recurs mentionate anterior, a textelor de lege incidente in cauza, si avand in vedere disp. art. 3041 C. pr. civ., Tribunalul constata ca recursul este nefondat, urmand a fi respins, asa cum se va arata in continuare:
     Referitor la primul motiv de recurs, Tribunalul retine ca legalitatea titlului de proprietate emis in beneficiul intimatului-parat I.P. a fost in mod corect analizata de catre prima instanta, in raport cu dispozitiile legale privitoare la constituirea dreptului de proprietate.
           Astfel in mod corect s-a retinut de catre prima instanta ca nu exista temei legal pentru constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr. 3073/18.05.1998 eliberat pe numele intimatului-parat I.P., numai pentru faptul ca ulterior a fost emis in beneficiul recurentei-reclamante, certificatului de mostenitor nr. 27/2008, in baza caruia aceasta pretinde ca este proprietara unei suprafete de 4800 mp teren dobandit prin mostenire de la autoarea sa, N. E., intrucat este un inscris prin care  se constata cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii, calitatea de mostenitor a unei persoane si drepturile sale succesorale si constituie mijlocul legal de dovada a acestei calitati si a acestor drepturi, fara a reprezenta un titlu de proprietate ci numai o confirmare a calitatii de mostenitor.
Mai mult, Tribunalul constata ca si instanta de fond ca terenul de 4.800 mp nu a fost identificat si nu este indicat in titlul de proprietate nr. 3073/18.05.1998, eliberat pe numele intimatului-parat I. P.
      In aceste conditii este evident ca posibilitatea constatarii nulitatii absolute partiale a titlului prin care s-a constituit dreptul de proprietate in beneficiul intimatului-parat I. P.,  cerere cu solutionarea careia recurenta-reclamanta a investit instanta de fond,  este posibila, conform art.III lit.a din Legea nr.169/1997, numai daca paratul nu era indreptatit, potrivit legii, la constituire.
     Acesta a fost motivul pentru care, in cauza s-a stabilit existenta si intinderea dreptului intimatului-parat I. P.  la constituire, in raport cu art. 36 alin. (3) si alin. (4) din Legea nr. 18/1991.
       Articolul 36 alin.3 din Legea nr. 18/1991, aplicabil in cauza, dispune "terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor in conditiile art.30 din Legea nr.58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului  si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor".
      Legea nu precizeaza intinderea suprafetei de teren care trece in proprietatea persoanei indreptatite la atribuire, dar fata de formularea  - trec in proprietatea actualilor detinatori terenurile atribuite in folosinta - se deduce ca legiuitorul a avut in vedere suprafata atribuita in folosinta, inscrisa in decizia de atribuire, insa nu poate fi ignorata dispozitia cuprinsa in alin.4 al art.36, prin raportare la art.23 din lege, care trimite la art.8 din Decretul -Lege nr.42/1990.
      Alineatul (4) al art. 36 din Legea nr.18/1991 determina modul de stabilire a intinderii suprafetei de teren care poate fi dobandita prin constituire, daca terenul, la data intrarii in vigoare a legii, se afla intr-o zona cooperativizata. Daca terenul se afla intr-o zona necooperativizata, se atribuie numai suprafata inscrisa in decizia de atribuire in folosinta.
      O asemenea delimitare se impune, in raport cu  art. 8 din  Decretul-Lege nr. 42/1990, la care face trimitere art. 23 din Legea  nr. 18/1991.
      Or, in cauza, imprejurarea daca terenul s-a aflat sau nu in zona cooperativizata este pe deplin stabilita, in sensul ca terenul se afla intr-o zona care nu a fost cooperativizata.
       Insa, este evident si logic ca atunci cand se dovedeste ca intentia comuna a partilor din actul de instrainare a fost sa transmita dobanditorului intreaga suprafata detinuta aferenta casei de locuit si anexelor gospodaresti precum si curtea si gradina din jurul acestora, se instituie o exceptie de la regulile de mai sus.
     In consecinta, avand in vedere textele de lege de mai sus, in mod corect instanta de fond a procedat la analizarea notiunii de teren atribuit in folosinta, sens in care a retinut ca trebuie sa se aiba in vedere si faptul ca cel care a cumparat constructia a folosit nu numai suprafata de teren pentru  care s-a emis  decizia de atribuire in folosinta ci intreaga suprafata de teren compus din teren aferent si curte, respectiv ceea ce au detinut in fapt dobanditorii constructiei.
          In stabilirea intelesului acestei notiuni, este evident ca intinderea terenului aferent constructiei si anexelor gospodaresti se determina in functie de intentia partilor contractante si acest teren nu poate fi limitat doar la suprafata de 250 mp, astfel cum prevedea legea  nr. 58/1974, motivat si de faptul asigurarii functionalitatii gospodariei agricole, cu toate consecintele care decurg din aceasta, o relevanta deosebita avand in contextul acestei analize atat clauzele contractuale cat si obiectul instrainarii si pretul de vanzare cumparare, care sa determine fara echivoc intentiei partilor, cu privire la intinderea dreptului instrainat.
         In acest sens sunt relevante probele administrate in fata instantei de fond, respectiv declaratia martorului A. I. care a declarat ca intimatul-parat I.P. stapaneste un teren de circa 250 mp si casa dar ca acesta a mai primit de la autoarea reclamantei, numita N.E., o  suprafata de teren care este alaturata terenului de 250 mp, acelasi martor precizand ca N.E. a facut gardul care delimita proprietatea sa de cea a paratului I.P. si ca acest gard a ramas la fel de circa 25 de ani, iar intre cei doi nu au existat discutii in legatura cu gardul, precum si faptul ca terenul stapanit de catre N.E. nu a fost luat de CAP deoarece se afla langa casa (f.88 dosar fond).
Totodata, martorul M.V. a aratat ca autoarea reclamantei, numita N.E.  a facut  gardul in anul 1986 si acest gard  a ramas la fel pana  in prezent si nu a fost modificat nici dupa decesul acesteia ( f.181 dosar fond).
         Nu in ultimul rand trebuiesc amintite actele analizate de catre prima instanta si aflate intr-o stransa corelare cu probele testimoniale, respectiv, contractul de vanzare cumparare aut. sub nr. 1750/14.05.1981, deciziei nr. 971 din 14.07.1981, cererea inregistrata la nr. 629/20.03.1991 prin care paratul I.P. a solicitat eliberarea titlului de proprietate pentru suprafata de 800 mp, decizia nr. 515/19.07.1991 si anexa acesteia, anexa la Hotararea Consiliului Local al com. Sotrile nr. 8 din 15.04.1998 si anexa modificatoare la decizia nr. 515/1991 privind proprietarii carora li s-a trecut in proprietatea statului terenurile cu ocazia cumpararii de locuinte, acte care au stat la baza emiterii titlul de proprietate nr. 3073/18.05.1998, intimatului-parat I.P.
Se mai cuvine mentionat ca Legea nr. 18/1991 urmareste pe langa masurile reparatorii, sa se normalizeze o serie de situatii intre care si cea a  detinatorilor de terenuri trecute in proprietatea statului ca urmare a instrainarii constructiilor aflate pe ele, normalizare ce nu s-ar putea realiza prin atribuirea unor suprafete de cel mult 100 mp la oras si 250 mp in mediul rural, deoarece de cele mai multe ori terenul ocupat de casa de locuit si anexele gospodaresti depaseste aceste suprafete.
         Mai mult, cu referire la intentia partilor din raportul juridic obligational supus analizei in cele de mai sus, instanta de fond a mai avut in vedere si disp. art. 966 Cod civil, potrivit carora obligatia fondata pe o cauza falsa sau nelicita nu poate avea nici un efect, precum si disp. art. 968 Cod civil, conform carora cauza este nelicita cand este prohibita de legi, contrarie bunelor moravuri si ordinii publice, concluzionand pe baza textelor de lege aratate ca notiunea de cauza, fiind una din conditiile generale de validitate ale actului juridic reprezinta expresia pozitiei subiective a partilor fata de actul juridic incheiat, astfel incat recunoasterea prevalentei interesului subdobanditorului de buna credinta a fost impusa de preocuparea pentru asigurarea securitatii circuitului civil si a stabilitatii  raporturilor juridice.
           In consecinta, fata de considerentele de mai sus, Tribunalul apreciaza ca primul motiv de recurs este nefondat, urmand a fi respins.
           In ceea ce priveste cel de-al doilea motiv de recurs, vizand faptul ca in opinia recurentei instanta de fond nu s-a pronuntat pe cel de-al doilea capat al cererii sale introductive cu referire la nulitatea  absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare aut. sub  nr. 3009/2008 in baza principiului nulitatii actului subsecvent, si nu a motivat in nici un fel solutia respingerii actiunii si sub acest aspect, Tribunalul il va inlatura ca nefondat avand in vedere urmatoarele:
           Chiar recurenta-reclamanta mentioneaza atat in actiunea introductiva cat si in cererea de recurs, ca a solicitat a se constata nulitatea  absoluta partiala a contractului de vanzare cumparare autentificat sub  nr. 3009/19.06.2008 de B.N.P. I.M. si S.V., in baza principiului nulitatii actului subsecvent, actul principal a carui nulitate absoluta partiala s-a solicitat a se constata fiind titlul de proprietate nr. 3073/18.05.1998, emis pe numele intimatului-parat I.P.
         In aceste conditii, atat timp cat prima instanta a analizat pe larg aspectele care ar fi putut determina nulitatea absoluta partiala a actului principal, este evident ca implicit s-a procedat la o analiza si a valabilitatii actului subsecvent, ale carui conditii de legalitate se circumscriu celor privind actul principal.
          In opinia Tribunalului, instanta de fond procedand la stabilirea legalitatii emiterii titlului de proprietate nr. 3073/18.05.1998, a constatat si legalitatea incheierii contractului de vanzare cumparare aut. sub  nr. 3009/2008, prin care intimatii-parati I.P. si I.M. au vandut intimatei-parate S.G. terenul in suprafata de 713 mp impreuna cu locuinta aflata pe acest teren, intrucat numai in urma emiterii tiltului de proprietate aratat a putut fi posibila incheierea contractului de vanzare-cumparare precizat.
          Astfel, Tribunalul constata ca si acest motiv de recurs este nefondat, urmand a fi respins, prima instanta procedand legal si temeinic in stabilirea situatiei de fapt si de drept in cauza de fata.
      In consecinta, fata de toate considerentele de mai sus, Tribunalul, in baza art. 312 C.pr. civ., va respinge recursul ca nefondat si va lua act ca intimatii - parati S. G. si I. P. si I. M., nu au solicitat cheltuieli de judecata.