Partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial - ( Actiune disjunsa )

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de reclamantul P. I.  E. si de parata P. N., impotriva sentintei civile nr.172 din 12 februarie 2009 pronuntata de Judecatoria Tarnaveni in dosarul nr.234/323/2007.
La apelul nominal facut in sedinta publica se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei dupa care:
Se constata depuse la dosarul cauzei prin registratura instantei la data de 20 octombrie 2009, din partea apelantei P. (P.) N., concluzii scrise, intr-un singur exemplar.
Se constata ca mersul dezbaterilor si sustinerile in apel ale partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta din 15 octombrie 2009, cand instanta a amanat pronuntarea pentru data de azi, incheiere care face parte integranta din prezenta.
 
T R I B U N A L U L

Prin sentinta civila nr. 172/12 februarie 2009  pronuntata de Judecatoria  Tarnaveni    in dosarul nr.  234/323/2007  a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta P. ( P.) N. in contradictoriu cu paratul P. I. E., a fost admisa in parte cererea reconventionala formulata de paratul - reclamant  reconventional  P. I. E.  impotriva reclamantei - parate reconventionale , s-a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriri , in cote egale  urmatoarele bunuri:  imobilul situat in Tarnaveni, str. Armatei, nr. 104 , jud. Mures, inscris in CF nr. 940 Bozias, nr. cadastral 1148/1027/1/3/1, 1148/1027/1/2/1, 1148/1027/1/3/3, 1148/1027/1/2/2  compus din casa de locuit cu 3 camere, bucatarie, camara, hol, baie, debara si dependinte in valoare de 286.020 lei; bunurile mobile  prevazute in loturile "hol", "bucatarie","dormitor" , "dormitor 2 si sufragerie" ,  "sufragerie" si "baie" din expertiza merceologica efectuata in cauza  si automobil marca Dacia 1310 in valoare  de 4.000 lei; s-a dispus sistarea starii de indiviziune  prin atribuirea imobilului catre reclamanta si cu obligarea acesteia la plata sumei de 143.010 lei  reprezentand cota de contributie a paratului la dobandirea bunului ; s-a dispus inscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului in cartea funciara in favoarea reclamantei; s-a dispus  atribuirea catre reclamanta a bunurilor mobile cuprinse  in lotul "bucatarie" si lotul "dormitor" in valoare de 8.720 lei precum si bunurile indicate in lotul "baie"  si atribuirea catre parat a bunurilor mobile cuprinse  in loturile "hol" , "dormitor 2 si sufragerie", in valoare de 5.365 lei; s-a dispus atribuirea catre parat a automobilului marca Dacia 1310; s-a dispus atribuirea catre reclamanta a lotului " bucatarie " cu obligarea acesteia  la plata unei sulte in cuantum de 10.075 lei catre parate ; s-a dispus obligarea paratului sa achite reclamantei suma de 3511 euro la cursul euro/leu din data efectuarii platii; s-a respins ca nefondata  cererea reclamantei privind constatarea calitatii de bun comun a terenului in suprafata de 0,55 ha indicat in precizarea de actiune; s-a dispus evacuarea paratului din imobilul  situat in  Tarnaveni, str. Armatei, nr. 104 , jud. Mures, cu compensarea cheltuielilor de judecata facute de parti.  
Impotriva acestei hotarari a declarat apel reclamanta  parata reconventionala   P. N., solicitand admiterea apelului si modificarea in part ea hotararii atacate  in ceea ce priveste obligarea sa la plata unei sulte de doar 50% ( si nu de 100%) din valoarea lotului "bucatarie" , cu cheltuieli de judecata.
Se arata in motivarea apelului ca  potrivit raportului de expertiza merceologica efectuat in cauza, valoarea lotului "bucatarie" este de 20.075 lei, prima instanta dispunand atribuirea in natura a acestuia catre reclamanta, insa desi s-a stabilit contributie egala  a partilor la dobandirea bunurilor comune, cuantumul sultei a fost stabilit  in sarcina sa la 100% din valoarea lotului.  
Paratul reclamant reconventional a declarat de asemenea apel, solicitand admiterea apelului si modificarea in parte a hotararii atacate  in sensul constatarii unei contributii de 75% a apelantului la dobandirea bunului comun imobil situat in Tarnaveni , str. Armatei , nr. 104 , jud. Mures, sistarea starii de devalmasie  asupra bunului imobil comun  prin atribuirea acesteia in natura, cu sulta compensatorie  catre parata in cuantum de 71.550 lei   sau prin dezmembrarea imobilului in doua loturi: terenul pe care este edificata constructia sa revina reclamantei iar restul terenului cu garajul sa revina apelantului  cu sulta compensatorie pentru egalizarea loturilor, inscrierea in CF a dreptului de proprietate asupra imobilului.
In motivarea apelului se arata ca in ceea ce priveste bunul comun imobil, contributia reclamantului reconventional este mai mare de 50%, aspect ce reiese din  inscrisurile depuse la dosar, respectiv: adeverinta de la locul de munca, cea referitoare la imprumuturile contractate  prin CAS,  contract de imprumut, adeverinta privind contravaloarea echipamentului folosit, declaratiile martorilor audiati in cauza, cele sustinute de reclamanta in actiunea reconventionala depusa la dosarul de divort .
Se apreciaza ca prima instanta a procedat corect in ceea ce priveste modalitatea  de partajare a bunurilor mobile, mai putin in ceea ce priveste  stabilirea cuantumului sultei, sens in care reclamantul recurent este de acord cu admiterea apelului reclamantei.
Referitor  la imobilul bun comun, se precizeaza ca acesta a fost dobandit in baza contractului de vanzare - cumparare autentificat sub nr. 726/21.04.2003 , iar valoarea acestuia stabilita prin raportul de expertiza nu a fost contestata de catre parti. Apelantul sustine insa  ca  prin contributie proprie a  facut o serie de investitii la acest imobil, care au adus un spor de valoare  de 90,55% - respectiv valoarea imobilului fara investitii este de 135.913 lei iar  cu investitii este de 286.020 lei.  In justificarea cererii de atribuire a imobilului prima instanta a avut in vedere faptul ca in acesta locuiesc si fiicele partilor, dar in situatia in care  se constata o contributie mai mare a reclamantului reconventional, acesta se  impune a fi atribuit acestuia. In acest sens se arata ca, convingerea instantie de fond referitoare la contributia egala a partilor la dobandirea acestui bun  nu poate fi acceptata din moment ce bunurile mobile care au utilat casa au fost dobandite  anterior separarii faptice a partilor, in timp  ce lucrarile de constructie, amenajare si punere in valoare a imobilului a avut loc in perioada in care reclamanta nu a contribuit sub nici o forma la suportarea costurilor aferente acestor lucrari, chiar reclamanta , in actiunea de divort precizand ca relatiile dintre parti s-au deteriorat incepand din lunile septembrie -octombrie 2005, deteriorare concretizata prin separarea completa a partilor.  Motivarea instantei de fond referitoare la faptul ca parata a gospodarit imobilul nu are  suport probatoriu, intrucat nici unul dintre martorii  audiati in cauza nu a scos in evidenta nici macar prezenta acestuia la imobil atunci cand se efectuau lucrarile. De asemeni, faptul ca fiicele partilor au trait in acelasi imobil nu poate duce la concluzia ca numai reclamanta  s-a ocupat de cresterea acestora, intrucat reclamantul reconventional a contribuit cu bani la tot ce le-a fost necesar.
Se conchide ca  in mod gresit instanta de fond a retinut o contributie egala a partilor la dobandirea imobilului, fara a exista motive temeinice pentru o astfel de solutie, iar un alt motiv de netemeinicie al  hotararii priveste considerentul ca o partajare in natura a imobilului ar fi cauzat o scadere importanta a valorii acestuia, in cazul in care garajul, magazia si camara de alimente ar fi separate de casa de locuit, desi terenul  de 2244 mp este comod partajabil in natura .
In fine, se arata ca instanta de fond nu a avut in vedere ca principiul egal si practica constanta in conformitat4e cu art. 741 Cod civil si Legea nr. 603/1943 au consacrat impartirea in natura , retinand doar opiniile expertului  referitoare la faptul ca imobilul nu este comod partajabil in natura; o simpla adaugire la constructie sau separat de aceasta poate face ca lotul reclamantei sa beneficieze de existenta unui garaj sau magazii, iar in ceea ce-l priveste pe apelant, constructia unei case langa cea a reclamantei  nu impiedica posibilitatea atribuirii in natura prin constituirea a doua loturi.
In drept au fost invocate prevederile art. 274, 282-298 Cod de procedura civila.
Prin concluzii scrise, reclamanta apelanta a solicitat respingerea apelului formulat de reclamantul reconventional, aratand in acest sens ca partile au avut cote de contributie  egale la sustinerea sarcinilor casatoriei, asa cum reiese din probatoriul administrat in cauza, iar in ceea ce priveste separatia faptica a partilor anterior promovarii actiunii de divort  se arata ca acestia au continuat sa locuiasca si sa se gospodareasca impreuna. 
Examinand legalitatea si temeinicia hotararii primei instante sub aspectul motivelor de apel si in considerarea caracterului devolutiv  al apelului consacrat de dispozitiile art. 294, 295 Cod de procedura civila, tribunalul retine urmatoarele:   
In ceea ce priveste apelul formulat de reclamanta parata reconventionala P. N., tribunalul constata ca, dupa cum s-a arata mai sus,  prima instanta  retinut o contributie egala a celor doi soti la dobandirea bunurilor comune, cu toate acestea,  dispunand atribuirea catre aceasta apelanta a lotului "bucatarie", a carui valoarea stabilita prin raportul de expertiza  merceologica a fost de 10.075 lei, a procedat la stabilirea sultei in sarcina reclamantei  la aceasta suma, fara a avea in vedere   cotele de contributie egale  ale partilor.
De altfel, tribunalul mai are in vedere si pozitia paratului reclamant reconventional, care a aratat ca este de acord cu admiterea apelului reclamantei, apreciind  ca este vorba de o greseala materiala.
 Tribunalul constata  ca, desi prima instanta a procedat in mod corect la stabilirea cotelor de contributie prin raportare al intreaga masa a bunurilor comune dobandire in timpul casatoriei, a procedat la stabilirea sultelor in parte individual pentru loturi, insa cum acest aspect nu a fost criticat prin declaratia de apel, instanta  de control urmeaza a se pronunta in limitele efectului devolutiv  si pe cale de consecinta, in temeiul prevederilor art. 296 Cod de procedura civila, va admite apelul formulat de  reclamanta P. N. si va dispune schimbarea in parte a hotararii atacate, in sensul  ca va dispune obligarea acesteia la plata unei sulte in cuantum de 5037,50 lei in favoarea  paratului, aferent lotului "bucatarie" ce a fost atribuit acestei apelante.
Referitor la apelul  promovat de paratul reclamant reconventional, tribunalul  retine ca  acesta nu a contestat  dobandirea bunului imobil in timpul casatoriei, insa a sustinut ca ar fi avut o contributie mai  mare in ceea ce priveste acest bun inclus in masa bunurilor comune.
Sub acest aspect tribunalul arata ca prin contributie a sotilor la dobandirea bunurilor comune  nu se intelege contributia la dobandirea fiecarui bun in parte, ci  contributia acestora la dobandirea tuturor bunurilor comune .  In acest sens practica judiciara s-a pronuntat in mod constant ca  aceasta contributie se refera la bunurile luate in ansamblul, iar  nu prin pluralitate de cote, cota de contributie fiind unica  pentru toate bunurile comune, nefiind  admisibila stabilirea diferentiala a cotei de contributie pentru unele categorii de bunuri.  
Cum apelantul nu a criticat stabilirea pe ansamblul bunurilor a cotei de contributie egala, tribunalul conchide ca  acesta a fost de acord cu  aceste cote ; de altfel, din expunerea motivelor de apel, reiese ca mai degraba apelantul isi afirma un drept propriu, rezultand din investitiile care au fost aduse imobilului   si care au dus la cresterea valorii acestuia.  In acest sens  s-a sustinut ca in perioada in care s-au  efectuat lucrarile de  investitii, ce doi soti ar fi fost separati in fapt .
In ceea ce priveste cazul separatiei in fapt a sotilor, tribunalul retine ca o astfel de imprejurare  trebuie avuta in vedere  daca aceasta a avut importanta pentru stabilirea contributiei sotilor la dobandirea si pastrarea avutului comun, numai in masura in care separatia faptica este de natura sa contribuie la determinarea cotei de participare a fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune- si nu la dobandirea unui bun in parte, dupa cum s-a aratat mai sus .
 Prin actiunea dedusa judecatii in prima instanta  (filele 17-19 dosar fond), paratul reclamant reconventional nu a sustinut ca la data efectuarii investitiilor  fosti soti ar fi fost despartiti in fapt, ci doar ca ar fi obtinut venituri mai mari decat reclamanta  si ca a suportat integral costul constructiilor si amenajarilor din  imprumuturi  proprii.  In sustinerea acestor afirmatii au fost depuse contracte de imprumut si facturi cu care s-a facut dovada  achizitionarii de materiale,  toate pe numele paratului reclamant reconventional.
Intrucat aceste sume de bani, dupa cum a si aratat reclamantul reconventional au fost folosite  pentru investitii la imobilul comun, tribunalul apreciaza ca aceste cheltuieli au fost facute pentru administrarea unui bun comun  si prin urmare, intrucat la data contractarii acestora partile erau casatorite, acestea intra in categoria cheltuielilor comune, fara a prezenta relevanta care dintre soti a semnat contractele sau facturile  in virtutea prezumtiei legale a mandatului tacit) .  
Pe de alta parte, dupa cum reiese din adeverintele de venituri  ale partilor (filele 28-29 si 72 dosar fond),  paratul reclamant  reconventional  nu a obtinut venituri salariale mai mari decat reclamanta - parata reconventionala, acestea fiind relativ egale, si in plus trebuie avuta in vedere si   munca femeii in gospodarie si pentru cresterea copiilor, care nu este direct producatoare de venituri. 
In ceea ce priveste participarea reclamantei paratei reconventionale  la "efectuarea lucrarilor", din declaratiile martorilor propusi chiar de paratul reclamant reconventional de a fi audiati in cauza, reiese ca in perioada efectuarii acestor lucrari (in anul 2003) "reclamanta venea si ea pe la imobil "(martorul  Todor Gheorghe - fila 146 dosar fond), iar "cand partile au construit casa traiau in buna intelegere" (martorul Pop Augustin "  fila 148 dosar fond).
 Chiar daca declaratiile acestor martori ar fi fost relevante  in senul celor solicitate de catre apelant, tribunalul revine si subliniaza ca  acestea ar fi avut efect asupra  intregii mase a bunurilor comune  si asupra cotei de contributie raportata  la intreaga aceasta masa.
In fine in ceea ce priveste modalitatea de partajare dispusa cu privire al imobil, se poate observa ca  fiecare dintre cele doua parti litigante a solicitat atribuirea acestuia in natura -  iar fata de concluziile raportului de expertiza tehnica  efectuat in cauza, potrivit carora imobilul nu este comod partajabil in natura (file 214 dosar fond),  reclamantul reconventional nu a formulat obiectiuni, acceptand deci aceasta concluzie.
 In calea de atac  reclamantul reconventional  nu a criticat atribuirea in natura a imobilului catre  reclamanta, ci doar a sustinut ca exista posibilitatea  unei partajari in natura, si desi a  facut referire in declaratia de apel la completarea raportului de expertiza topografica pentru dezmembrarea imobilului si alcatuirea a doua loturi, nu a inteles sa solicite administrarea unei astfel de probe. 
Avand in vedere toate aceste considerente, in temeiul prevederilor art. 296 Cod procedura civila, va respinge ca nefondat apelul formulat de  paratul reclamant reconventional P. I. E..
 
PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII DECIDE:

Admite apelul formulat de P. N. cu domiciliul in Tarnaveni, str. Armatei, nr. 104, jud. Mures, impotriva sentintei civile nr.172/12 februarie 2009 a Judecatoriei Tarnaveni pronuntata in dosar nr.234/323/2007.
Schimba in parte dispozitiile din hotararea atacata referitoare la sulta acordata.
Dispune atribuirea catre reclamanta a lotului "bucatarie" cu obligarea acesteia la plata unei sulte in cuantum de 5037,50 lei catre parat.
Mentine restul dispozitiilor primei instante.
Respinge ca nefondat apelul declarat de paratul P. I. E. cu domiciliul in Tarnaveni, str. Armatei, nr. 104, jud. Mures, impotriva aceleiasi sentinte civile.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, 22 octombrie 2009.