Plangere impotriva solutiei procurorului. Limitele sesizarii.

                       Prin sentinta penala nr. 599/07.05.2009 pronuntata de Judecatoria Tg-Mures, in dosar nr. 2004/320/2009, a fost admisa plangerea formulata de petentul MUNICIPIUL TG-MURES - prin primar, si au fost desfiintate  rezolutiile din Dos nr. 2939/P/2007 si 201/VIII/II/2/2009 ale Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Mures si al Prim-procurorului, prin care s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de intimata XX. Cauza a fost trimisa Parchetului pentru inceperea urmaririi penale, iar cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
                       Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut urmatoarele:
                 Examinand pe fond plangerea petentului, coroborata  cu dosarul  de urmarire penala  nr. 2939/P/2007  al  Parchetului  de pe  langa Judecatoria Tg. Mures instanta apreciaza ca solutia de neincepere a urmaririi penale in ceea ce o priveste pe intimata Xx este legala si temeinica.
                       Totusi, cercetarile efectuate in cauza au nesocotit aspectele sesizate in plangerea penala adresata organelor de urmarire penala, fapt pentru care instanta  gaseste prezenta plangere  ca  intemeiata  urmand a o admite  in conformitate  cu  dispozitiile  art. 2781  pct. 8 lit. b Cod procedura penala, pentru urmatoarele  motive:
                       Prin plangerea penala, Municipiul Tg. Mures - prin primar, a solicitat " identificarea persoanelor vinovate" de inscrierea in C.F. a dreptului de proprietate asupra imobilului situat administrativ in municipiul Tg. Mures, strada in favoarea Consiliului Judetean Mures, cu toate ca acest imobil apartine Municipiului Tg. Mures. Astfel, "Consiliul Judetean a pretins ca este proprietar al acestui imobil, desi cunostea situatia juridica a imobilului".
                       Cu toate aceste, cercetarile au fost efectuate doar fata de intimata Xx, functionar cu functie de executie in cadrul consiliului Judetean Mures, care a actionat conform fisei postului si in baza unor documente care prezentau o aparenta de legalitate. 
                       Potrivit art. 200 Cod procedura penala: " urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata", iar potrivit art. 202 alin. 1 din acelasi act normativ, in baza rolului activ: " organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele".
                       Cu ocazia redeschiderii cercetarilor, organele de urmarire penala vor avea in vedere urmatoarea situatie de fapt:
- Prin HCJM nr. 26/2001 si HCJM 42/2001 si H.G. 964/2002 - emisa in baza celor doua hotarari ale Consiliului Judetean Mures, imobilul in litigiu a fost inclus in domeniul public al Judetului Mures;
- De asemenea, acelasi imobil a fost inclus si in domeniul public al Municipiului Tg. Mures prin Hotararea Consiliului Local nr. 125/31.05.2001;
- Astfel, intre cele doua institutii a luat nastere un raport juridic conflictual de drept administrativ, solutionat doar partial  prin Sentinta Civila nr. 1810/2001 a Tribunalului Mures - irevocabila prin Decizia nr. 270/R/2002 a Curtii de Apel Tg. Mures.
  - Contrar sustinerilor petentei, aceasta hotarare judecatoreasca nu a "clarificat problema" si nu a "confirmat irevocabil apartenenta bunului mai sus mentionat la domeniul public al Municipiului", ci doar a mentinut dispozitiile din hotararea Consiliului LOCAL( nr. 125/2001) privind includerea imobilului in domeniul MUNICIPIULUI.
- Cu toate acestea, legalitatea hotararilor Consiliului JUDETEAN (nr. 26/2001 si 42/2001) nu a fost contestata pana in prezent, astfel incat s-a ajuns la situatia in care, prin acte administrative un imobil sa fie inclus in domeniul unor unitati administrativ-teritoriale diferite.
- avand in vedere acest din urma aspect, cu ocazia redeschiderii cercetarilor, organele de urmarire penala au obligatia de a lamuri daca si in ce masura (prin prisma dispozitiilor Legii 215/2001) exista cel mai mic grad de culpa din partea membrilor sau a functionarilor din cadrul celor doua organe ale administratiei publice locale ( atat a Consiliului Judetean cat si a Consiliului Local ) in 1) adoptarea si 2) mentinerea unor hotarari de consiliu care au continuturi contradictorii.
                       Prin prisma dispozitiilor Legii 215/2001, cu ocazia redeschiderii cercetarilor, organele de urmarire penala s-au analizat, ridicat si atasat la dosarul cauzei copii xerox dupa proiectele si documentele anexe care au sta la baza emiterii hotararilor Consiliului Local ( nr. 125/2001) si ale Consiliului Judetean Mures ( nr. 26/2001 si 42/2001 ), pentru a se stabili daca in momentul adoptarii acestora au existat indicii referitoare la apartenenta bunului in favoarea celeilalte unitati administrativ-teritoriale.
                       De asemenea, au fost audiati secretarii celor doua unitati administrativ teritoriale pentru a se verifica modalitatea si temeiurile avute in vedere in momentul in care (conform art. 117 alin. 1 lit. "a" din Legea 215/2001)  au avizat spre legalitate  hotararile respective.
                       Doar dupa desfasurarea acestor activitati procedurale, organele de urmarire penala, s-au analizat in concret existenta sau nu a celui mai mic grad de culpa din partea persoanelor implicate in redactarea si adoptarea unor hotarari cu continut contradictoriu si implicit modul in care s-a facut intabularea imobilului in litigiu in favoarea Consiliului Judetean.
                       De altfel, acesta este si sensul plangerii penale adresate de Municipiul Tg. Mures prin primar, iar limitarea cercetarilor doar la activitatea unui executant nu este in masura a raspunde obiectului urmaririi penale prevazut de art. 200 C.P.P. si nici rolului activ de care ar fi  trebuit sa dea dovada organele de urmarire penala.
                       Impotriva acestei hotarari au declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Mures si intimata XX.
                       In motivarea recursului, Parchetul considera ca sentinta este netemeinica intrucat instanta s-a contrazis singura cand a apreciat legalitatea si temeinicia rezolutiilor pronuntate de parchet, pentru ca apoi sa le desfiinteze si sa dea dreptate petentei.
                       In primul a fost vorba de o contradictie mai mult decat evidenta intre considerentele hotararii si dispozitivul sentintei.
                       In al doilea rand  a fost vorba despre o imixiune intre puterile statului, respectiv  puterea judecatoreasca si  puterea executiva.
                       In al treilea rand au neintelegeri intre cele doua consilii, intelegeri care trebuiau reglementate pe calea contenciosului administrativ.
                       In al patrulea rand s-a invocat in aparare propria culpa atunci cand,  consiliul local nu si-a  conservat presupusul drept de proprietate castigat in instanta.
                       Nu in ultimul rand  solicitarea de a se cerceta si alte persoane care au avut cunostinta de situatia juridica a imobilului este irelevanta, nici o alta persoana neavand atributii in acest sens.
                       Si recuranta-intimata XX sustine in motivele sale de recurs ca hotararea atacata este netemeinica, deoarece, daca mai intai se constata ca solutia neinceperii urmaririi penale data de procuror a fost una temeinica si legala, se revine apoi si se desfiinteaza aceasta solutie.
                       Examinand recursurile promovate, prin prisma dispozitiilor art. 385 ind. 6 alin. 3, art.385 ind. 8, art. 385 ind. 9 si art. 385 ind. 14 C. pr. pen., instanta apreciaza ca sunt fondate, pentru urmatoarele considerente:
                       Este adevarat ca inca de la inceput, Municipiul Tg-Mures, a formulat Plangere penala (fila 4) prin care a solicitat "identificarea persoanelor vinovate si luarea masurilor legale care se impun in cauza", iar respectivul dosar s-a finalizat prin neinceperea urmaririi penale fata de intimata Xx, solutie data prin Rezolutia din 20.01.2009 si mentinuta prin Rezolutia Prim-procurorului-adjunct din 20.02.2009, care au fost atacate cu plangerea ce formeaza obiectul prezentului dosar.
                       Aceasta solutie a fost apreciata de prima instanta ca una temeinica si legala. Trebuie observat ca insusi petentul, Municipiul Tg-Mures, in plangerea adresata instantei nu face nici o referire la persoana numitei Matyas (filele 1, 2 din dosar).
                       Prin solutia pronuntata, judecatorul fondului si-a depasit competenta din punct de vedere al obiectului cauzei cu care a fost investit.
                       Din interpretarea generala a Cap VII intitulat "Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala" cuprins in Titlul I - Urmarirea penala, al Codului de procedura penala, si din interpretarea art 278 ind 1 alin 7 C pr pen, rezulta cu exactitate care este cadrul procesual cu care judecatorul este investiti cu o astfel de plangere. El este chemat sa verifice rezolutia atacata pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate.
                       In speta de fata, judecatorul a fost investit sa se pronunte asupra temeiniciei sau netemeiniciei solutiei de neincepere a urmaririi penale fata de intimata Matyas. Acest lucru l-a facut judecatorul, in prima parte a considerentelor sentintei, constatand ca aceasta solutie este una temeinica si legala, fara insa a se pronunta si prin dispozitiv.
                       Prima instanta trebuia sa se opreasca aici, sa constate legalitatea si temeinicia rezolutiei atacate, pe care sa o mentina si sa respinga plangerea petentului. Judecatorul nu a fost investit si nu are competenta sa analizeze in ansamblu activitatea procurorului. Nimic nu-l impiedica pe procuror sa continue cercetarile, sau pe petent sa formuleze o noua plangere, insa, in procedura speciala prevazuta de art 278 ind 1 C pr pen, judecatorul nu poate depasi cadrul procesual. Dealtfel, este o contradictie evidenta intre prima parte a expozitivului sentintei, in care se constata legalitatea si temeinicia solutiei procurorului, si ceea ce s-a dispus prin hotarare, respectiv desfiintarea rezolutiilor atacate.
                       Pentru aceste considerente, recursurile declarate de procuror si petenta urmeaza a fi admise.
                       Sentinta va fi casata integral si in rejudecare, tribunalul va respinge ca nefondata plangerea formulata de Municipiul Tg-Mures si va mentine rezolutiile atacate.
                       Va obliga Municipiul Tg-Mures, la plata cheltuielilor judiciare in prima instanta si la plata cheltuielilor de judecata catre petenta.
                       Vazand si disp art 192 alin 3 C pr pen,