Instrainarea bunurilor sechestrate. Chestiune prealabila. Legalitatea sechestrului.

Prin sentinta penala nr.84/16.06.2009 pronuntata de Judecatoria Tarnaveni in dosarul nr.989/323/2007, s-a dispus in baza art. 9 alin. 1 lit.g din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 alin. 1, lit. d Cod penal, condamnarea inculpatului Xx la pedeapsa de 6 (sase) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
               In baza art. 81 din Codul penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 2 ani si 6 luni, reprezentand termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 alin. 1 Cod penal, iar in baza art. 359 Cod pr. penala s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal, cu privire la savarsirea din nou a unei infractiuni in cursul termenului de incercare.
A fost privat inculpatul de exercitiul drepturilor civile prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a si lit.b din Codul penal, pe durata si in conditiile prev. de art. 71 alin. 1 si 2 Cod penal, pedeapsa ce va fi suspendata in conditiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
               In baza art. 14 alin. 1, 2 si alin. 3 lit.b si art. 346 alin. 1 Cod pr. penala, raportat la art. 998 Cod civil, s-a admis in parte actiunea civila formulata de partea civila BANCA DE EXPORT - IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK SA, si a fost obligat inculpatul la plata sumei de 16.232,72 lei catre partea civila BANCA DE EXPORT - IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK SA, cu titlul de despagubiri civile.
               In baza art. 349 si art. 191 alin. 1 Cod pr. penala a fost obligat inculpatul la plata sumei de 550 lei cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat.
               In considerente s-a aratat ca in data de 14 aprilie 2004 s-a incheiat intre SC Eximbank SA si SC Com Ardeleana SRL contractul de credit nr. 13/DRC/2004, prin care s-a acordat societatii un credit in lei in suma de treizecimiliarde lei in vederea finantarii productiei, contractul fiind modificat ulterior prin actele aditionale incheiate de parti.
               Avand in vedere nerambursarea creditului la termenul stabilit, s-a procedat in temeiul prevederilor din Codul de procedura fiscala la recuperarea creantei, fiind instituit sechestru asupra bunurilor mobile proprietatea debitoarei SC Com Ardeleana SRL, potrivit procesului verbal nr. 3/23 ianuarie 2006. Prin acelasi act, a fost numit custode inculpatul Xx, acesta avand la acea data si calitatea de administrator al firmei.
               Existand anumite suspiciuni ale creditoarei cu privire la instrainarea unor bunuri, creditoarea a procedat la inventariere si cercetarea actelor contabile, in perioada 14 iunie 2006-16 iunie 2006, ocazie cu care s-a constatat ca in perioada ulterioara instituirii sechestrului, anumite bunuri au fost instrainate de catre debitoare fara a avea acordul creditorului in acest sens, astfel incat partea vatamata si civila a formulat plangere penala.
               Situatia de fapt retinuta de instanta si vinovatia inculpatului au fost pe deplin dovedite prin mijloacele de proba administrate in cauza.
               Fiind audiat in cursul urmaririi penale, inculpatul a recunoscut ca a instrainat unele bunuri din marfa aflata pe stocul societatii, mentionand ca unele bunuri aflate sub sechestru au fost instrainate pentru a se obtine sumele necesare achitarii salariatilor si a energiei electrice, in vederea continuarii activitatii de productie a societatii si cu speranta de a putea reconstitui stocurile existente la data de 23 ianuarie 2006 cu marfurile care au facut obiectul sechestrului.
               Cu ocazia audierii din cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a aratat in fata instantei ca isi mentine declaratia data in cursul urmaririi penale, insa cu unele precizari, respectiv arata ca procesul verbal de sechestru din 23 ianuarie 2006 nu a fost semnat de catre el, situatia contabila si gestiunea firmei erau in dezordine, dupa incheierea procesului verbal de sechestru s-au mai efectuat operatiuni in gestiunea firmei insa nu se considera raspunzator de aceste operatiuni intrucat nu a semnat procesul verbal de sechestru si nu a dat nici un fel de dispozitie de instrainare a bunurilor. Se mai arata ca in actele care prezentau anumite nereguli aplica o semnatura discreta pentru a fi avute in vedere in mod special de subalterni, nu a contestat procesul verbal de sechestru intrucat nu l-a semnat si nu a intervenit pentru a stopa instrainarea unor bunuri intrucat erau necesare plata salariilor si a utilitatilor, pe de alta parte unele bunuri instrainate au fost recuperate.
               Din declaratia martorului Xx, a reiesit ca orice act financiar - contabil era repartizat de catre inculpat, acesta din urma punand rezolutia si dispunand repartizarea pe compartimente a actelor.
               Din expertiza contabila efectuata in cauza a reiesit ca bunurile cuprinse in tabelul 21, in valoare totala de 7.344,17,  tabelul 23, in valoare totala de 10.546,19 lei, tabelul 24, in valoare totala de 5.380,80 lei si tabelul 25, in valoare totala de 8.888,55 lei, existente in stoc si sechestrate la data de 23 ianuarie 2006, au fost descarcate din gestiune si facturate in datele de 31 ianuarie 2006, 31 martie 2006, 07 aprilie 2006, 26 mai 2006, perioada de timp in care inculpatul a indeplinit functia de administrator al SC Com Ardeleana SRL si fiind totodata custode al bunurilor sechestrate, numit prin procesul verbal incheiat.
               In drept, fapta inculpatului care, in calitate de administrator al SC Com Ardeleana SA si custode al bunurilor sechestrate potrivit procesului verbal de sechestru nr. 3 din data de 23 ianuarie 2006, a instrainat bunuri sechestrate de catre creditoarea SC Eximbank SA, fara solicitarea sau acordul creditoarei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala, prevazuta de dispozitiile art. 9 alin. 1 lit.g din Legea nr. 241/2005.
               Sub aspectul individualizarii pedepsei aplicate inculpatului pentru infractiunea retinuta in sarcina sa, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cp, respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textele incriminatoare in partea speciala a Codului penal, gradul de pericol social concret al faptei,  de persoana inculpatului, care in declaratiile date a recunoscut sub anumite aspecte savarsirea infractiunii, de varsta acestuia, de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. S-a avut in vedere faptul ca inculpatul este la primul conflict cu legea penala, neavand antecedente penale, fiindu-i astfel aplicabile dispozitiile art. 74 lit. a, c Cod penal si art. 76 alin. 1, lit. d Cod penal.
               Fata de aceste aspecte, instanta de fond a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu inchisoarea in cuantum orientat sub minimul special prevazut de lege.
               In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei in raport de criteriile anterior mentionate si apreciind ca scopul pedepsei va putea fi atins chiar si fara privarea de libertate a inculpatului, instanta a dispus in temeiul art. 81 Cod penal suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de incercare de 2 ani la care va fi adaugata durata pedepsei ce va fi aplicata inculpatului prin prezenta, termen stabilit in conditiile art. 82 Cod penal. S-a facut aplicarea disp. art. 71, 64 lit.a teza a II-a si lit.b Col penal.
               In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta de fond a retinut ca natura faptelor savarsite si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului au condus la concluzia ca se impune complinirea functiei de eliminare, specifica pedepsei principale, prin indepartarea inculpatului de la activitatile care presupun responsabilitatea sa civica ori exercitiul autoritatii, prin interzicerea exercitarii drepturilor de natura electorala, pedeapsa ce va fi insa suspendata in conditiile art. 71 alin. 5 Cod penal.
               Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta de fond a constatat ca cererea partii civile Banca de Export - Import a Romaniei Eximbank SA este fondata in parte. Partea vatamata s-a constituit parte civila in cursul urmaririi penale si ulterior, in termen legal, in fata instantei de judecata, cu suma de 64.453,09 lei reprezentand contravaloarea bunurilor instrainate de sub sechestru si majorari de intarziere.
               Din cuprinsul expertizei contabile administrate, a reiesit ca bunurile cuprinse in tabelele 21, 23, 24, si 25 au fost descarcate din gestiune si facturate in datele de 31 ianuarie 2006, 31 martie 2006, 07 aprilie 2006, 26 mai 2006. Dintre acestea, bunurile cuprinse in tabelele 23 si 24 au fost recuperate in totalitate, cu facturile 03855347/2006 si 9475321/2006, astfel incat, in baza art. 14 alin. 1, 2 si alin. 3 lit.b si art. 346 alin. 1 Cod pr. penala, raportat la art. 998 Cod civil, a obligat pe inculpat la plata sumei de 16.232,72 lei, conform valorilor cuprinse in tabelele 21 si 25, catre partea civila Banca de Export - Import a Romaniei Eximbank SA, cu titlul de despagubiri civile.
Vazand si disp. art. 191 alin. 1 Cod pr.penala, inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
               Impotriva sentintei penale indicate a declarat apel inculpatul apelant Xx, solicitand desfiintarea integrala a acesteia, iar in rejudecare achitarea sa de sub acuza infractiunii de evaziune fiscala prev.de art. 9 alin. 1 lit.g din Legea nr. 241/2005, in temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod pr.penala si respingerea actiunii civile formulate in cauza de catre Eximbank SA, cu cheltuieli de judecata.
               In considerente, inculpatul a aratat ca instanta de fond nu i-a analizat apararea formulata cu ocazia audierii, constand in aceea ca bunurile in litigiu nu i-au fost predate personal in custodie, procesul-verbal de sechestru din 23.01.2006 nefiind semnat de el, masura sechestrului s-a aplicat nelegal, fara a se proceda la identificarea bunurilor existente in magazia unitatii la data respectiva 23.01.2006, procedandu-se doar la valorificarea unei liste intocmite cu peste 4 luni in urma, care nu mai corespundea situatiei reale, situatia contabila si gestiunea erau in dezordine la societate si vechea conducere nu i-a predat inculpatului un proces-verbal cu patrimoniul firmei, personal inculpatul nu a dispus instrainarea bunurilor firmei, facturile purtand semnaturile altor angajati. Nu in ultimul rand, apelantul a aratat ca deciziile din firma erau luate exclusiv de sotul asociatei unice, Xx, respectiv Xx, cel care a hotarat instrainarea unor produse, fara consultarea inculpatului.
              Fapta dedusa judecatii a fost incadrata gresit cat timp masurile de executare silita mobiliara au avut in vedere un contract comercial de credit, neexistand nici o referire la impozitele si taxele datorate bugetului de stat sau local. Astfel, incadrarea juridica este nelegala, corecta fiind o alta incadrare, cea a infractiunii de sustragere de sub sechestru prev.de art.244 alin.1,2 Cod penal. Insa nici elementele constitutive ale acestei infractiuni nu sunt intrunite cat timp bunul nu a fost legal sechestrat, in acceptiunea art.411 Cod pr.civila, masura sechestrului putand fi aplicata doar de instanta de judecata, la cererea creditorului si fiind pusa in executare de executorul judecatoresc, dupa identificarea si evaluarea bunurilor, cu acordul partilor.
               Pentru creantele fiscale, procedura sechestrului e prev.de art.133 si 150 din Codul de pr.fiscala, teritorial era competent organul de executare de la sediul debitorului, care este cel din Cluj, nu din Bucuresti si doar cand exista pericol de instrainare sau sustragere se poate trece la indisponibilizare sau executare. Daca bunurile au fost anterior sechestrate, executorul este obligat sa verifice daca acestea se gasesc la locul sechestrului si daca au fost substituite sau degradate. Altfel, raspunde doar persoana culpabila. Daca una din persoanele prezente la sechestru lipseste, trebuie sa se faca mentiune.
Contrar prevederilor legale, procesul-verbal nu a fost intocmit la sediul societatii din Tarnaveni, bunurile nu au fost identificate si evaluate in concret, in prezenta reprezentantilor societatii, iar inculpatul nu a fost desemnat legal custode al bunurilor, nefiindu-i predate si nesemnand de primire.
               Faptic, apelantul a aratat ca prin sentinta penala nr.84/2009 pronuntata de Judecatoria Tarnaveni s-a dispus condamnarea sa penala la 6 luni inchisoare cu suspendare conditionata a executarii pedepsei in baza prevederilor art. 9 alin.1 lit.g din Legea nr.241/2005, cu aplic art.74 lit.a,c C.pen.pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
               In fapt, s-a retinut ca in calitate de administrator al S.C."Comardeleana" SA si custode al bunurilor sechestrate potrivit procesului verbal de sechestru nr.3 din 23 ianuarie 2006, a instrainat bunurile sechestrate de catre creditoarea S.C.EXIMBANK S.A. fara solicitarea sau acordul creditoarei.
are trebuie sa semneze si sa faca o mentiune "(...)de primire a bunurilor in pastrare".
atrage raspunderea numai in situatia dovedirii culpei persoanei raspunzatoare;
                 In perioada 01.11.2005 - 24.07.2006  a detinut functia de administrator la S.C. COMARDELEANA S.A.. Dupa aceasta data,  la Tribunalul Comercial Mures, s-a dispus deschiderea procedurii de insolventa a societatii, prin care a fost numit lichidator S.C. GENERAL MIR CONSULT S.R.L., din Tg Mures.
Desi in nenumarate randuri, verbal si  prin adresele  nr. 5111/16.12.2005, si 695/14.03.2006 a solicitat asociatului unic predarea pe baza de inventar a patrimoniului societatii de catre vechea conducere, fostul administrator si directorul economic au refuzat acest lucru.
               A solicitat in scris asociatei societatii sa dispuna inventarierea patrimoniului si intocmirea unui proces verbal de predare semnat de fostii administratori, catre subsemnatul, acest lucru nu s-a realizat, ceea ce a condus la situatia in care el nu a preluat acest patrimoniu.
               Mai mult decat atat, activitatea de administrare directa era realizata de catre sotul asociatei, Xx, cel care decidea fara a-l informa sau a-l consulta.
               S.C. COMARDELEANA S.A a incheiat contractul de credit nr. 13/ARC/2004 prin care a fost primita imprumut suma de 3 miliarde lei de la EXIMBANC. Contractul a fost semnat de fostul administrator si confirmat de d-l Petre Giurca sotul asociatului unic, fiind datat cu 30.09.2005. Despre continutul acestui contract eu  nu am avut cunostinta, nefiindu-mi niciodata prezentat.
               La data de 30.09.2005, anterior desemnarii ca administrator, la sediul societatii,  s-a efectuat o inventariere a stocurilor de marfa, in prezenta asociatei societatii Xx  si a sotului ei, Xx. Cu acest prilej a fost intocmita o lista care a fost inregistrata la societate. Intrucat S.C. COMARDELEANA S.A nu a restituit imprumutul catre EXIMBANC S.A. respectiv suma de 3 miliarde lei,  a fost declansata executarea silita la 5/04.01.2006, prin comunicarea somatiei de plata.
               In data de 17.01.2006, executorul fiscal, Xx, de la EXIMBANC  s-a prezentat la sediul S.C.Com Ardeleana SRL, pentru instituirea unui sechestru asupra bunurilor mobile proprietatea debitoarei. Fara a proceda in concret la identificarea si evaluarea bunurilor care se aflau in patrimoniul societatii comerciale, executoarea a preluat pur si simplu  lista cu inventarul din 30.09.2005, cu scopul de a proceda la indisponibizarea marfurilor care fusesera inscrise cu cateva luni in urma in stocul de marfuri al societatii. A fost avertizata asupra faptului ca aceasta lista nu corespunde stocului real, dar nu a luat in considerare  aceasta obiectiune.
                Executoarea a plecat apoi  la Bucuresti, unde a redactat un proces verbal de sechestru  avand nr.3/23.01.2006 in care a invocat prev.art.133 alin.3 si art.150 din Codul de procedura fiscala dispunand  sechestrarea bunurilor mobile ale societatii debitoare. A sustinut ca i-a fost comunicata somatia la 04.01.2006 , dar nu a platit suma datorata.
               A mentionat ca sunt sechestrate bunurile care au fost in magazia unitatii la 30.09.2005, conform procesului verbal intocmit la acea data, fara a mai verifica daca erau si la data respectiva, 23.01.2006.
               Desi a mentionat in procesul verbal ca el ar fi fost desemnat custode  al bunurilor sechestrate, nu i s-a adus la cunostinta acest lucru, si nu a semnat procesul verbal de sechestru.
               Conducerea societatii a atentionat-o pe d-na  Xx cu privire la faptul ca a preluat o lista cu situatia  stocurilor la data de 30.09.2005, pe care a folosit-o la intocmirea procesului verbal  nr. 3/23.01.2006 cu toate ca bunurile enumerate, la acel moment nu mai erau in magazie. Aceasta a recunoscut implicit acest fapt ulterior, cand a intocmit un nou proces-verbal.
               Din septembrie 2005, pana in 23.01.2006, au avut loc miscari in magazia de produse finite a debitoarei. Personal a refuzat sa preiau bunuri in custodie pentru faptul ca nu avea controlul asupra acestora, singurul care avea drept de decizie fiind Xx, sotul asociatei unice, Xx.
               Aceasta lista a fost semnata de d-l Xx. Din continutul procesului verbal a rezultat  clar ca din partea debitoarei nimeni nu a semnat acest proces verbal (alaturat anexam procesul verbal). In lista anexa nr.1 a fost indicat numele lui, dar el nu a semnat aceasta lista..
               In mod corect, executorul trebuia sa identifice bunurile si, daca mai erau in magazie, sa le predea pe baza de semnatura in custodia unei persoane, respectiv d.-nului Xx, cel care a fost prezent in 17.01.2006.
 In aceste conditii, masura sechestrului  din data de 23.01.2006, nu a respectat conditiile legale, pentru ca nu s-a procedat in concret la sechestrarea bunurilor la data respectiva. In aprecierea sa, procedand astfel, executorul judecatoresc a urmarit ca cineva personal sa raspunda pentru  restituirea creditului, o alta persoana decat asociata unica, in conditiile in care acest credit a fost acordat cu multa usurinta de catre Eximbank, fiind cunoscuta starea financiara  grava a societatii si faptul ca era imposibila rambursarea lui. Astfel, vechea conducere a S.C. Com Ardeleanca S.R.L. Tarnaveni, desi a fost somata circa 12 luni pentru rambursarea creditelor, nu au gasit resurse pentru a restitui datoria. Cu toate acestea, pentru ei nu s-a gasit procedura legala de sechestrare a bunurilor mobile si imobile a societatii. Abia ulterior dupa desemnarea lui ca administrator a fost initiata masura sechestrului, fara insa a i se aduce la cunostiinta. Se cunostea foarte bine faptul ca el nu a preluat pe baza de inventar patrimoniul societatii, dar, cu toate acestea, se dorea ca inculpatul sa raspunda de integralitatea acestuia.
               Activitatea de productie a societatii a fost oprita in data de 01.12.2005, din lipsa de utilitati, datorita neachitarii restantelor si lipsa autorizatiei de mediu. Aceasta a condus la dezorganizarea societatii si ajungerea in incapacitatea de plata. La aceasta s-a mai adaugat si faptul ca structura de personal necesara organizarii productiei si a muncii s-a redus la circa 2-3 persoane, restul  au plecat datorita situatiei economice, (directorul economic, administratorul, directorul de productie, contabilul principal) ceea ce a facut imposibila desfasurarea activitatii de evidenta si pastrare a patrimoniului societatii.
               La data de 06.06.2006, d-na executor fiscal Xx de la S.C. Eximbank S.A. si el, in calitate de administrator al societatii, au inventariat bunurile mobile, reprezentand produsele finite existente in magazia S.C. Com Ardeleana S.R.L. Tarnaveni, conform anexei nr. 1 existent la dosarul cauzei.
               Acesta a fost primul inventar intocmit legal care ar fi putut sa stea la baza intocmirii unui proces verbal de sechestru deoarece bunurile au fost corect identificate, evaluate si inventariate. Astfel, a fost un inventar real, si a fost de acord sa semneze Anexa nr.1 care corespundea cu realitatea  din teren la aceea data. S-a incheiat cu aceasta ocazie  si un proces-verbal la sediul societatii, insa, avand in vedere faptul ca se faceau referiri la  bunurile puse sub sechestru la 23.01.2006, a refuzat sa il semneze deoarece considera ca procesul verbal de atunci nu a fost intocmit cu respectarea legii, fiind abuziva desemnarea lui ca si custode, fara a fi incunostintat.
               In perioada 14.06- 16.06.2006, o comisie din cadrul Sc Eximbank SA, au procedat la o noua inventariere a bunurilor mobile comparandu-l cu procesul verbal - asa zisul sechestru din data de 23.01.2006   care corespundea in totalitate cu anexa nr. 3 si 2 din 30.09.2005, nicidecum cu stocul real de marfuri din data respectiva. Cu aceasta ocazie s-a intocmit procesul-verbal de sechestru pentru bunurile mobile din 16.06.2006, in care se prevede ca s-a procedat la sechestrarea bunurilor mobile prevazute in anexa nr.1 al procesului verbal  de sechestru nr. 35, fara a se face evaluarea valorilor: sechestrul aplicat confera cu aceasta ocazie  creditorului fiscal un drept de gaj in sensul prevederilor dreptului comun;  sechestrul s-a aplicat in prezenta d-nei Salajan Ana, sef serviciu contabilitate, decontari, caserie S.C. Eximbank S.A., Sucursala Cluj, persoana care a facilitat acordul creditorului cu mare usurinta fara o acoperire reala a garantiilor, intr-o situatie indoielnica.
               S-a facut referire expresa ca bunurile au fost identificate faptic in depozitele SC Com Ardeleana SRL, de catre comisia de inventariere, bunurile fiind lasate in custodia administratorul societatii.
               De asemenea s-a facut referire ca anterior nu au existat drepturi reale si sarcini care sa greveze bunurile mobile, la care debitorul SC Com Ardeleana SA, face mentiunea ca nu au fost sechestrate anterior.
               Aceste mentiuni reprezinta faptul ca pana la acea data nu s-a aplicat legal un sechestru asupra bunurilor mobile ale societatii, respectiv ca  ceea ce reflecta faptul ca procesul-verbal de instituire a sechestrului nr.3 din 23.01.2006, nu este legal constituit, nu a fost semnat de administratorul custode, nu corespundea cu realitatea.
               A apreciat ca a fost o actiune de santaj fata de administrator, deoarece procedura din 23.01.2006  a avut un caracter dubios, dorindu-se semnatura lui pe procesul verbal fara a se efectua inventarierea, predarea faptica a bunurilor  custodelui.
               Dupa aceasta data nu au fost instrainate produse mobile din magazie. Mentioneaza ca la data de 16.06.2006 s-a intocmit situatia stocului fara deposedarea proprietatii Sc Com Ardeleana Srl Tarnaveni, in favoarea Sc Eximbank Sa Sucursala Cluj, respectiv Anexa nr.1, anexa nr.3/a 14.06.2006  si procesul verbal din 16 iunie 2006.
               In intervalul 23.01-16.06.2006 in unitate au avut loc livrari de produse mobile din dispozitia expresa si exclusiva a d.-nului Xx
               Examinand procesul verbal din data de 16.06.2006 ar reiesi ca au fost instrainate mai multe produse care ar fi fost sechestrate la 23.01.2006, ceea ce insa  nu este adevarat. In realitate, astfel cum a constatat expertul desemnat in cauza, dintre pozitiile mentionate in procesul verbal din 23.01.2006, la 16.06.2006 ar fi fost in discutie doar doua pozitii, dupa cum urmeaza: cu factura nr. 9452652/31.01.2006 - s-au vandut 15 buc. Dulap Taizendorf in valoare de 8888,55 lei la Sc  Mobrom Srl Bucuresti(export).Precizez faptul ca aceste produse  care au intrat in magazie din productie proprie  dupa data de 23.01.2006(data procesului verbal de sechestru),  potrivit notelor  de predare 51 E, 61 E, 71 E si 91 E. Potrvit tabelului nr.25 din expertiza nu fac obiectul "sechestrului", dar, cu toate acestea, instanta a retinut ca s-ar include in "prejudiciu" si a fost obligat sa despagubeasca banca creditoare cu suma reprezentand contravaloarea acestor produse. La produsul "dulapul Taizendorf "  existau pe fisa 15 buc la data de 23.01.2006, insa real in magazie nu exista nici un produs. Cu privire la aceasta situatie in care evidenta scriptica nu corespundea cu cea faptica sunt raspunzatori directorul comercial Xx si magazionerii Xx si Xx. In acest sens , expertul a clarificat o greseala de inregistrare in procesul verbal din data de 16.06.2006 prin care 5 buc. Dulap pictat in valoare de 5328 lei din tabelul 15 din raportul de expertiza, unde apare o cantitate existenta pana la data de 23.01.2001, ele intrand ulterior, ceea ce nu face obiectul sechestrului din data de 23.01.2006, ele fiind instrainate legal. Cu factura nr. 9452741/07.04.2006 - 4 buc. s-a vandut o Comoda tip Franta, 8 buc. Noptiere tip Franta, 4 buc. dulap tip Franta, 4 buc. Pat tip Franta in valoare de 2000 Ron cu TVA, la SC Aulita Srl Cluj Napoca. La 23.01.2006 (data"sechestrului")aceste produse nu existau fizic, doar in fise, scriptic. In aceasta imprejurare, aceste produse au fost cumparate cu factura nr. 9467676 din data de 07.04.2006 de la SC GPL S.A. Tarnaveni(firma care apartinea acelorasi asociati, fam.Gyurca).Astfel, produsele nu au intrat ca fiind fabricate la noi ci ca MARFA, achizitionata in vederea revanzarii de la SC GPL SRL. Expertul nu a verificat acest aspect esential cauzei si in mod gresit a retinut ca ar fi fost instrainate produsele sechestrate in 23.01.2006.Sustinerile mele sunt dovedite cu  facturile nr. 946776 din 07.04.2006 emise de S.C. GPL S.R.L. catre S.C. COMARDELEANA S.R.L., produsele fiind receptionate de Xx, magazioner, la dispozitia lui Xx. Nu au nici o legatura diferentele din Tabelul 2 din expertiza cu marfa cumparata de la GPL SRL Tarnaveni, in vederea vanzarii,produsele existau doar  pe fisa, dar in realitate, erau lipsa din magazie, lucru pentru care raspunde magazionerul Xx si Xx. Rezulta faptul ca marfa instrainata cu factura nr. 9452741/07.04.2006 nu provine din productie proprie si nu face obiectul sechestrului din 23.01.2006.
               Restul produselor invocate in plangerea penala ca fiind "instrainate", in realitate nu au fost vandute, astfel cum a stabilit expertiza contabila efectuata in cauza. Este relevanta lipsa de corectitudine a reprezentantilor creditoarei care, dupa ce nu au respectat dispozitiile legale la intocmirea procesului verbal de sechestru, au inteles sa ma acuze pe mine nedrept de comiterea unor fapte inexistente. fact. nr. 9452652/31.01.2002 in valoare de 8888, 55 lei, nu face obiectul sechestrului legal; fact. nr. 9452741/31.01.2006  in valoare de 16200 Ron fara TVA, mobila tip Franta cumparata ca marfa de la Sc GPL Srl Tarnaveni si vanduta in aceeasi zi la Sc Aulita Srl. Cluj.
               S-a confirmat si in raportul de expertiza ca procesul-verbal din data de 23.01.2006, s-a facut fara o verificare faptica, nu a fost semnat de administrator si nu a  fost nici de  semnat de custode pentru a raspunde de integritatea si pastrarea produselor imobile.
               Avand in vedere cele prezentate considera ca nu se face vinovat de  instrainarea sau vanzarea produselor din societate, deoarece procesul verbal de sechestru din data de 23.01.2006 nu a fost legal constituit, nu am avut cunostinta de gajul fara deposedare in favoarea Sc Eximbank sa, din Anexa 3/30.09.2005 care era semnata de o terta persoana, iar gajul de d-l Xx, fost administrator, dir. ec, dir. comercial, magazionerii, nefiind facut in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala, fapt care nu a determinat prejudicierea creditoarei SC Eximbank Sa Bucuresti.
               Prin vanzarea acestor produse nu a savarsit nici o fapta penala. In plangerea penala se face referire ca eu aveam  cunostinta ca asupra bunurilor care s-au instrainat a fost instituit sechestru, lucru care  nu este adevarat.
               Mentioneaza faptul ca procesul verbal nr. 1257/16.06.2006, este intitulat proces verbal de sechestru pentru bunurile mobile, in momentul in care am semnat adevaratul sechestru, fiind numit custode, facandu-se mentiunile: s-a procedat la sechestrarea bunurilor mobile prevazute la anexa 1; sechestrul aplicat confera creditorului  din acel moment drept de gaj; in privinta bunurilor sechestrate la data de 16.06.2006, debitorul SC Com Ardeleana SA, arata ca nu au fost sechestrate  anterior; in 15 zile de la data de 16.06.2006, cand s-a instituit sechestrul legal, timp in care Sc Eximbank Sa putea valorifica bunurile sechestate, conform legii; privind declaratia data in fata organului de cercetare, am aratat  miscarea produselor finite care au fost vandute, cu provenienta din productia proprie si din cumparari de marfa.
              Aceste vanzari au fost facute de catre dir. comercial Xx, impreuna cu magazionarii Xx si Xx, pe baza competentelor revazute in fisa postului fara sa fiu consultat, punandu-ma in situatia de a  contata acest lucru cu ocazia inventarierii din data de 06.06.2006. Pe fondul situatiei economice financiare critice a societatii, al lipsei de personal de gestiune, al patronului unitatii, a incapacitatii de plata, a condus la formarea unor deficiente in evidenta, in gestiunea produselor finite, a materialelor si
In acest sens, cu adresa nr. 5138/20.12.2005, desi unitatea era oprita in ceea ce privea fabricarea mobilei din cauza neplatii utilitatilor, am atentionat-o printr-o comunicare scrisa sub semnatura, asupra unor masuri care vor fi luate. Cu toate acestea au procedat la vanzarea de produse neconform cu prevederile in contabile in vigoare, desi toti aveau experienta profesionala si s-au angajat in pastrarea produselor gajate in favoarea SC Eximbamk SA.
               Fata de acestea considera ca nu a savarsit nici o fapta cu vinovatie, care sa intruneasca elementele constitutive ale unei infractiuni de evaziune fiscala.
               In actul aditional in calitate de administrator, pentru o perioada foarte scurta, cand productia de mobila era oprita, cand nu mai era o structura organizatorica, cand situatia financiara era sub orice critica nu putea sa se ocupe de aceasta situatie creata  de executoarea Xx, care prezentandu-se de nenumarate ori la sediul societatii, avea obligatia de a colabora in mod corect pentru recuperarea creantelor, stabilirea sechestrului in conditii legale, fara sa mai punem in calcul licitatiile stabilite la un pret derizoriu, mobilele la pretul de 50%, fara sa participe la licitatie decat Sc Green Palace SRL Tarnaveni, si a luat masura plangerii penale impotriva sa si trimiterea in judecata pe baza unor documente nelegale, indoielnice.
               In aceasta perioada s-a confruntat cu multe probleme, de recuperari de sume de bani datornici, si plata datoriilor catre terti, inclusiv creanta Sc Eximbank Sa, a fost de buna credinta incercand sa pastrez patrimoniul  chiar daca era in stare de insolventa si incapacitate de plata.
Analizand apelul declarat conform art.371, art.378 Cod pr.penala, retinem urmatoarele:
               Inculpatul a fost dedus judecatii sub aspectul comiterii infractiunii de evaziune fiscala prev.de art.9 alin.1 lit.g din Legea nr.241/2005 constand in aceea ca, in calitate de custode in perioada in care era si administrator al SC"Com Ardeleana"SRL Tarnaveni, ar fi instrainat bunuri sechestrate de catre partea civila Banca de Export-Import a Romaniei Eximbank SA prin procesul-verbal intocmit la data de 23.01.2006, fara a avea acordul creditoarei.
               Procesul-verbal in discutie (fl.31-53) viza o serie de bunuri mobile, obiecte de mobilier, identificate si evaluate estimativ prin trei anexe, dintre care anexele nr.2 si 3 care cuprindeau stocurile existente anterior ocuparii functiei de administrator de catre inculpat (30.09.2005), acesta desfasurandu-si activitatea doar din data de 01.11.2005 pana la data de 24.07.2006, iar identificarea bunurilor din prima anexa nu rezulta daca a avut sau nu loc faptic. Aceasta intrucat nici procesul-verbal si nici una dintre anexe (in special prima) nu au fost semnate de inculpat pentru debitoare sau in calitate de custode al bunurilor, acesta aratand si in declaratiile date ca nu a fost de acord cu aceste anexe intrucat patrimoniul societatii a suferit modificari si bunurile nu au fost din nou identificate faptic si evaluate. De remarcat este ca executorul fiscal nu a respectat disp.art.147 din OG nr.92/2003 (Codul de procedura fiscala) care il obliga sa verifice daca bunurile supuse executarii silite si sechestrate anterior ocuparii pozitiei de administrator de inculpat, se mai regasesc la locul aplicarii sechestrului, daca au fost substituite sau degradate. Acest lucru insa nu s-a intamplat, executorul fiscal neefectuand o noua verificare faptica a prezentei sau disparitiei tuturor bunurilor mobile sechestrate anterior. La fel nu rezulta ca acesta a verificat faptic bunurile pe care le-ar fi lasat in custodia inculpatului, cat timp anexele nu au fost semnate de debitor sau de custode si nici nu au fost comunicate, impreuna cu procesul-verbal de sechestru personal inculpatului care a fost desemnat custode, conform art.148 alin.2 din OG nr.92/2003, doar societatii debitoare. De asemenea la art.149 din OG nr.92/2003 se arata ca cel care e desemnat custode, semneaza procesul-verbal de sechestru, fapt care nu s-a intamplat.
               Aceste aspecte nu au legatura cu atacarea sau nu in instanta de catre inculpat a procesului-verbal de sechestru, ci au legatura cu sechestrarea bunurilor conform prevederilor Codului de procedura fiscala, ori aceasta sechestrare nu s-a facut, dupa cum am aratat, conform normelor de procedura fiscala. In acest sens putem discuta despre lipsa unui element al laturii obiective a infractiunii prev.de art.9 alin.1 lit.g din Legea nr.241/2005 pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si care contureaza o solutie de achitare a acestuia, in baza art.11 pct.2 lit.a Cod pr.penala rap. la art.10 lit.d Cod pr.penala.
               Sub aspectul laturii civile a cauzei suntem de acord cu admiterea actiunii civile in parte, asa cum a dispus si instanta de fond in baza art.346 alin.2 Cod pr.penala rap. la art.14 alin.3 lit.b Cod pr.penala, cat timp, chiar daca sechestrul aplicat nu a fost in conformitate cu Codul de procedura fiscala, inculpatul a avut cunostinta de aplicarea acestuia si de anexele contestate si a recunoscut ca a instrainat o parte din bunurile mobile sechestrate, conform procesului-verbal din data de 16.01.2006 pe care l-a si semnat (fl..68 si 69 dosar urm.penala). Chiar acesta a recunoscut ca nu a intervenit pentru a realiza stoparea vanzarilor (fl.218 verso)  desi practic in calitate de administrator avea aceasta atributie, aspect care rezulta chiar din fisa postului directorului comercial, pct.5.10 depusa de inculpat la dosarul de fond (fl.323). Or, in cadrul raspunderii civile delictuale, inculpatul raspunde si pentru cea mai usoara culpa.
               Cat priveste cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului, in infractiunea de sustragere de sub sechestru prev.de art.244 alin.1,2 Cod penal, formulata de acesta prin avocat ales, o vom respinge ca nefondata, conform art.334 Cod pr.penala, intrucat in speta nu poate fi vorba de un act de sustragere, ci de o instrainare a unor bunuri sechestrate de executorul fiscal a carui activitate e reglementata de prevederile Codului de procedura fiscala si nu de prevederile Codului de procedura civila sau penala. Prin urmare, fiind aplicabile dispozitiile Codului de procedura fiscala sunt incidente si dispozitiile Legii evaziunii fiscale nr.241/2005, nu ale Codului penal, creditorul fiind o persoana juridica cu capital alocat de la bugetul de stat.
                       Nefiind alte motive de reformare a sentintei atacate, vom admite apelul declarat de inculpatul apelant Xx, impotriva sentintei penale nr.84/16.06.2009 a Judecatoriei Tarnaveni pronuntata in dosar nr-989/323/2007, in baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedura penala, vom desfiinta partial sentinta atacata, iar in rejudecare:
                       Vom respinge ca nefondata cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina inculpatului apelant prin sentinta atacata, din infractiunea de evaziune fiscala prev. de art.9 alin.1 litera g din Legea nr.241/2005, in infractiunea de sustragere de sub sechestru prev. de art.244 alin.1 si 2 Cod penal, formulata de inculpat prin avocat ales, in baza art.334 Cod procedura penala.
                       Vom achita inculpatul de sub acuza comiterii infractiunii de evaziune fiscala prev. de art.9 alin.1 litera g din Legea nr.241/2005 privind evaziunea fiscala, in temeiul art.11 pct.2 litera a raportat la art.10 alin.1 litera d Cod procedura penala.
                       Vom schimba temeiul obligarii inculpatului pe latura civila a cauzei din art.346 alin.1 Cod procedura penala, in art.346 alin.2 Cod procedura penala si temeiul obligarii inculpatului sub aspectul cheltuielilor judiciare din art.191 alin.1 Cod procedura penala in art.192 alin.1 pct.1 litera c Cod procedura penala.
                       Vom mentine restul dispozitiilor din sentinta atacata care nu contravin prezentei.
                       Suma de 10 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat in apel, va ramane in sarcina statului conform art.192 alin.3 Cod procedura penala.