Exercitarea autoritatii parintesti

    (Tribunalul Mehedinti - d.c. 61/18 Iunie 2013 )
    
    
    Prin cererea inregistrata sub nr. 12744/225/2012 la data de 27.08.2012, reclamanta SAI, in contradictoriu cu paratul PMGE si Autoritatea tutelara Primaria Drobeta Turnu Severin, a solicitat instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna stabilirea domiciliului minorului la mama si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului.
     In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca in fapt, a convietuit cu paratul iar in urma acestei relatii a rezultat minorul PDA.
     Reclamanta a mai aratat ca, paratul a avut un comportament necorespunzator, in sensul ca, obisnuia sa consume bauturi alcoolice in cantitati excesive si are o fire violenta.
     In drept, cererea nu a fost motivata.
      Paratul a depus la dosar intimpinare prin care a aratat ca doreste sa se ocupe de cresterea minorului.
     La termenul de judecata din 18.10.2012 reclamanta a precizat actiunea in sensul ca solicita exercitarea autoritarii parintesti in exclusivitate de catre reclamanta, stabilirea domiciliului minorului la reclamanta si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere, precizarea de actiune fiind consemnata si atasata la dosar.
     La termenul din 13.12.2012 paratul a aratat ca este de acord cu actiunea asa cum a fost formulata si precizata de reclamanta, respectiv cu exercitarea autoritarii parintesti de catre reclamanta, cu stabilirea locuintei minorului la reclamanta si paratul sa achite in favoarea minorului o pensie de intretinere stabilita la nivelul minim net pe economie avand in vedere ca nu realizeaza venituri, acordul acestuia fiind consemnat si atasat la dosar.
     Reclamanta a formulat raspuns la intimpinare prin care a solicitat admiterea actiunii, stabilirea domiciliului minorului la mama, exercitarea autoritarii parintesti sa se faca de catre reclamanta si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere la salariul minim pe economie.
     Instanta in baza art. 167 Cpc., a incuviintat pentru reclamanta proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu cate 2 martori solicitata de parti, proba la care ambele parti au renuntat.
     La dosar a fost atasata ancheta psihosociala intocmita de Autoritatea tutelara Primaria Drobeta Turnu Severin.
     In urma analizarii actelor si lucrarilor dosarului, Judecatoria Drobeta Turnu Severin a pronuntat sentinta nr.982/MF/13.12.2012 prin care a admis actiunea avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti, formulata de reclamanta SAI in contradictoriu cu paratul PMGE si Autoritatea tutelara Primaria Drobeta Turnu Severin; a dispus ca exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului PDA sa se faca de catre mama reclamanta, stabilind locuinta minorului la reclamanta si a obligat paratul la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorului in cuantum de 132 lei lunar, incepand cu data de 27.08.2012 si pana la majorat.
    Pentru a dispune astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:
    Din relatia de concubinaj a partilor a rezultat minorul PDA, nascut la data de 23.02.2012.
    In temeiul art.505 alin.2 Cod civil, daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
      Vazand si dispozitiile art.397 si art.400 Noul cod civil si avand in vedere acordul paratului, consemnat in scris (f.38), instanta a dispus ca exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului Pocovnicu Dragos Alexandru, nascut la data de nascut la data de 23.02.2012, sa se faca de catre reclamanta si a stabilit locuinta minorului la mama reclamanta.
    Dispunand stabilirea locuintei minorului la mama, instanta era obligata sa se pronunte si cu privire la pensia de intretinere datorata de tata, in temeiul art.402 Noul cod civil, avand in vedere ca descendentul este prezumat a fi in nevoie cata vreme este minor, oricare ar fi pricina nevoii in care se afla. Ca urmare, intrucat obligatia de intretinere exista intre parinte si copilul sau - art.516 alin.1 Noul cod civil, instanta a stabilit in sarcina paratului o pensie de intretinere proportional cu mijloacele de care dispune, retinand faptul ca acesta nu realizeaza venituri si nu presteaza intretinere altor persoane fata de care sa fie in mod legal obligat. In consecinta, a dat eficienta dispoz. art.529 Noul cod civil si a stabilit in favoarea minorului o pensie de intretinere de pana la 1/4 din venitul minim net pe economie, respectiv 132 lei lunar, cu incepere de la data introducerii actiunii - data de la care se prezuma starea de nevoie a minorului - si pana la majoratul copilului.
    Impotriva susmentionatei sentinte, a declarat apel paratul PMGE, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie din urmatoarele motive:
    Prima instanta a pronuntat sentinta fara a tine seama de interesul superior al copilului si fara nuantarea nevoii de echilibru al acestuia.
    De asemenea, a fost de acord cu actiunea formulata de reclamanta insa in mod eronat s-a retinut ca a fost de acord si cu precizarea de actiune in sensul ca exercitarea autoritatii parintesti sa se faca numai de mama, in conditiile in care a contribuit alaturi de aceasta din punct de vedere material inca de la momentul nasterii minorului si pana la varsta de 6 luni perioada in care partile si minorul au locuit la parintii apelantului, iar crestinarea copilului a avut loc cu contributia exclusiva a bunicilor paterni, insa o implicare in viata minorului a fost aproape imposibila data fiind opozitia mamei si bunicilor materni in luarea legaturilor cu minorul.
    Desi a solicitat audierea a 2 martori, instanta nu s-a pronuntat printr-o incheiere asupra cererii cu privire la incuviintarea sau respingerea acestei probe ci s-a limitat la a-i lua o declaratie, fara a aprecia lisa lui de cunostinte juridice si de aparare calificata.
    Prin stabilirea ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata exclusiv de intimata, instanta nu a tinut seama de disp. art.397 c.civ., care prevad ca autoritatea parinteasca se exercita in comun si doar in exceptii grave daca s-a dovedit ca unul dintre parinti are o influenta negativa asupra minorului nu se stabileste exercitarea in comun.
    Intimata reclamanta a formulat intampinare, prin care a invocat, pe de o parte, exceptia tardivitatii apelului, pe de alta parte netemeinicia lui.
    A aratat ca, apelantul a avut cunostinta de sentinta atacata inca din 28.03.2013, data la acre a anexat-o unei alte cereri de chemare in judecata, apelul fiind unul tardiv si in situatia in care se ia drept moment de la care se calculeaza termenul de apel, data de 02.04.2013, data ce este cea a recomunicarii sentintei.
    Pe fond, a sustinut ca, sentinta primei instante este una temeinica si legala, solutia privitoare la exercitarea autoritatii parintesti numai de catre mama fiind in concordanta cu probele administrate, inclusiv cu declaratia data de paratul apelant, dar si cu interesul superior al copilului, in varsta de 1 an si 3 luni, o solutie contrara fiind de natura a-i crea acestuia un disconfort emotional, psihic tocmai pentru ca apelantul si familia acestuia sunt persoane straine minorului, iar apelantul este o persoana ce a agresat-o in timpul cat au stat impreuna.
    Examinand cu prioritate exceptia tardivitatii apelului, se constata ca aceasta este neintemeiata, pentru urmatoarele considerente.
    Potrivit dispozitiilor art.284 c.pr.civ"termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii", termen ce se socoteste pe zile libere, neintrand in calcul nici ziua in care incepea curge, nici ziua in care se implineste, de asemenea, daca se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este suspendat, termenul se va prelungi pana la sfarsitul primei zile lucratoare urmatoare( art.101 alin.1 c.pr.civ).
    In speta se retine ca, potrivit procesului verbal de predare a sentintei, aflat la fila 47 dosar fond, comunicarea acesteia la domiciliul paratul s-a facut la data de 11.04.2013, data la care acesta a semnat personal dovada de primire, astfel fiind si vazand ca, apelul declarat impotriva acestei hotarari a fost inregistrat la instanta de fond la data de 22.04.2013, exceptia tardivitatii nu poate fi primita.
    Invocarea de catre intimata reclamanta a imprejurarii ca, respectiva sentinta ii era cunoscuta apelantului chiar inainte de a-i fi comunicata de catre instanta, este irelevanta pentru stabilirea momentului de la care incepe sa curga termenul de apel cata vreme legiuitorul a reglementat doar trei cazuri de echipolenta, respectiv de situatii in care actul de procedura al comunicarii hotararii pentru curgerea termenului  poate fi inlocuit de alt act de procedura, situatii ce sunt de stricta interpretare, printre acestea neregasindu-se si cea expusa.
    In ce priveste criticile aduse de catre parat sentintei prin apelul declarat, se constata ca acestea sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:
    Dispozitiile art. 505 alin.2 cod civil statueaza ca "daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort"
    Potrivit dispozitiilor art. 397 Cod civ." dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.
    Totodata, conform art. 398 Cod civ., daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritate parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, iar celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si de a consimti la adoptia acestuia.
    Asadar, in materia divortului, respectiv al situatiei in care parintii minorului nu convietuiesc,  noul cod civil consacra regula in conformitate cu care autoritatea parinteasca se exercita de catre ambii parinti, doar in situatii exceptionale, pentru motive intemeiate, putandu-se dispune exercitarea ei doar de catre unul dintre acestia.
    Se retine ca, art. 507 cod civil, enumera situatii general valabile care conduc la exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte, fiind aplicabil deopotriva pentru ipoteza parintilor casatoriti si a celor divortati, iar pe langa aceste ipoteze, motivele intemeiate indicate de art. 398 cod civil pot determina instanta sa dispuna ca exercitarea autoritatii parintesti sa apartina doar unui parinte.
    Avand in vedere continutul notiunii de autoritate parinteasca, imprejurarea ca exercitarea autoritatii parintesti presupune de fapt exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor referitoare la copil, iar regula consacrata de lege este cea a exercitarii ei in comun, instanta de judecata nu poate accepta in mod automat, declaratia unuia dintre parinti in sensul ca doreste ca exercitarea autoritatii parintesti fata de copil sa revina celuilalt, cata vreme este in interesul superior al copilului de a fi crescut de ambii parinti.
    Se constata astfel ca, in absenta situatiilor reglementate de art.507 cod civil si a oricaror probe care sa determine retinerea unui motiv pentru ca exercitarea autoritatii sa apartina doar mamei reclamante, in mod gresit prima instanta a derogat de la regula conform careia autoritatea parinteasca se exercita in comun Aspecte precum varsta frageda a minorului sau atitudinea violenta a paratului, manifestata fata de reclamanta in perioada convietuirii, nu justifica inlaturarea celuilalt parinte de la luarea deciziilor importante care il privesc, fiind esential pentru dezvoltarea fireasca a copilului si pentru respectarea interesului sau superior ca tatal sa fie o prezenta constanta in viata sa si sa isi exercite in mod corespunzator drepturile si obligatiile parintesti ce ii revin.
          Pe baza considerentelor expuse, cum prima instanta a facut o aplicare gresita a legii in materie de exercitare a autoritatii parintesti, in temeiul art.296 c.pr.civ, va fi admis apelul si schimbata sentinta sub acest aspect, urmand a se dispune ca autoritatea parinteasca asupra minorului sa fie exercitata in comun de catre ambele parti.
    Vazand si dispozitiile art.274 c.pr.civ,