actiune in raspundere delictuala - daune
(Decizie nr. 1446/R din data de 26.10.2011 pronuntata de Tribunalul Vaslui)Dosar nr. 5372/333/2010 actiune in raspundere delictuala - daune
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVIL
DECIZIA CIVILA Nr. 1446/R
Sedinta publica de la 26 Octombrie 2011
Instanta constituita din:
PRESEDINTE ELENA FOCA
Judecator IOLANDA-MIHAELA PASCARU
Judecator CARMEN ANDRIES
Grefier MANUELA RUSU
Pe rol se afla judecarea cererii de recurs formulata de recurentul - reclamant CV prin Cab. Av. Iovu Oana in contradictoriu cu intimatii - parati S A si SC E PSA VASLUI prin administrator judiciar Legal Mentor Grup SPRL Vaslui cu sediul in Vaslui, impotriva sentintei civile nr. 557/08.02.2011 pronuntata de Judecatoria Vaslui, cauza avand ca obiect actiune in raspundere delictuala - daune.
La apelul nominal facut in sedinta s-a prezentat pentru reclamantul recurent, lipsa , av.Iovu Oana , lipsa fiind si intimatii.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, ocazie cu care s-a aratat ca:
- procedura de citare a fost legal indeplinita;
- cauza se afla la cel de-al patrulea termen de judecata;
- nu s-a solicitat ca judecata sa se faca si in lipsa partilor;
S-au citit si verificat actele si lucrarile de la dosar, dupa care;
Aparatorul recurentului depune la dosar 2 inscrisuri, respectiv 2 adrese emise de catre Min.,Sanatatii -Directia de Sanatate Publica Vaslui - Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui catre recurentul din prezenta cauza. Nemaifiind alte acte de depus sau cereri noi de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata acordand cuvantul pe cererea de recurs formulata cat si pe exceptia invocata din oficiu de catre instanta la termenul din 14 septembrie 2011, respectiv fata de motivul de nelegalitate a hotararii instantei de fond ,neaplicarea dispozitiilor art. 36 din Legea 85/2006 raportat la intimata SC. E P SRL Vaslui , societate aflata in procedura insolventei.
Av.Iovu avand cuvantul :
Fa?a de situatia invocata din oficiu de catre instanta referitoare la nelegalitatea hotararii instantei de fond , daca intr-adevar societatea a intrat in insolventa si exista la dosarul cauzei citat administratorul judiciar SC. LEGAL MENTOR GRUP SPRL VASLUI desemnat prin incheierea civila nr. 113/F/ 14.12.2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosar nr. 4890/89/2010, articolul 36 din legea 85/2006 considera ca se refera la titlurile executorii, la creantele existente din titluri executorii si nu la toate actiunile civile promovate fata de aceasta societate pentru daune civile. In cauza de fata, nu exista un titlu executoriu , nu avem o creanta fiind doar ceva incert si in aceste conditii nu se poate vorbi de incidenta articolului 36 din legea 85/2006 care se refera la o creanta certa, lichida si exigibila. pe care un creditor ar avea-o impotriva debitorului pentru a intra sub incidenta legii 85/2006, astfel incat considera ca intr-adevar actiunea prezenta nu se supune articolului 36 din Legea 85/2006. si de aceea apreciaza ca instanta de recurs poate analiza pe fondul cauzei recursul formulat de catre reclamant.
Pe fondul cererii de recurs arata ca in cauza CV a formulat recurs impotriva sentintei civile nr.557 din 08 februarie 2011 comunicata in data de 16 februarie 2011, prin care s-a respins actiunea avand ca obiect raspundere civila delictuala.
Mai arata ca a motivat pe larg in cererea de recurs motivele pentru care reclamantul intelege sa critice aceasta hotarare insa esenta acestui recurs este urmatoarea:
Instanta de fond a retinut in mod eronat ca demersul jurnalistic al paratului SA a fost facut cu buna -credinta intrucat raportul intocmit de Ministerul Sanatatii a confirmat exact opusul celor inserate in articolul de presa incriminat, si anume ca reclamantul nu a avut nici o legatura cu achizitiile dintre firma fostei sale sotii si Spitalul Judetean Vaslui , iar astfel folosirea expresiilor "furt confirmat", "capusat", "prada , praduitor" sunt esenta unei fapte ilicite prin insasi utilizarea lor, atat timp cat nici o institutie abilitata nu a dat verdictul in sensul ca reclamantul si-ar fi insusit bani in mod ilicit.
Se face o confuzie de catre instanta de fond ca daca a participat reclamantul la procedurii de achizitie in alte spitale ,atunci exista totusi o indoiala.
In speta de fata ori, nu este vorba de o indoiala ci este vorba de fapte certe pe care ziaristul S A si le-a permis a si le insusi in luna iulie a anului 2010 prin acest articol defaimator intitulat "Furt Confirmat" publicat in ziarul Obiectiv -Editia de Vaslui din data de 29 iulie 2010, cu toate ca in luna iunie a aceluiasi an a fost intocmit Raportul de Control al Ministrului Sanatatii .
Asadar, desi ziaristul avea cunostinta de acest raport al Ministerului Sanatatii prin care se confirma faptul ca reclamantul nu a avut nicio legatura cu acele achizitii publice, cu toate acestea a publicat acest articol .
La dosar a fost depusa dovada ca recurentul din prezenta cauza a comunicat ziarului Obiectiv, prin e-mail si prin fax raportul de control al Ministerului Sanatatii.
Asadar, paratii aveau cunostinta ca aceste fapte nu se confirma , ca nu exista o legatura de cauzalitate intre vreo eventuala neregula a vreunei licitatii din cadrul Spitalului Judetean Vaslui cu privire la contractele atribuite firmei SC.M SRL de eliminare si transport a deseurilor medicale si totusi ei au scris ca "Furtul este confirmat" ca" a capusat bugetul spitalului" s.a.m.d.
Este foarte clar dovedit prin inscrisuri oficiale ale Ministerului Sanatatii ca nu exista nicio fapta ilicita , cu legatura de cauzalitate intre reclamant si vreo eventuala neregula privitoare la aceste proceduri de achizitii publice, daca ele au existat.
Solicita a se observa, si aici se refera la punctul 2 fila 6 din Raportul de control al Ministerului Sanatatii nr. 572 din 25.06.2010 unde se arata ca implicarea d-lui CV in achizitiile publice facute in cadrul Spitalului Judetean Vaslui , nu exista.
La fila 6 alineatele 7 si 8 ale aceluiasi raport de control rezulta foarte clar ca C V nu a fost membru in comisiile de elaborare, nici in cele de evaluare si nu exista relatii de subordonare intre serviciul de achizitii si serviciul administrativ al carui sef era recurentul.
In fila 7 din acest raport si la fila 8 alineatul 11 se arata ca reclamantul nu a avut nicio implicare si nicio situatie de incompatibilitate fata de achizitiile efectuate la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui.
Vizavi de prejudiciul moral , se poate observa ca acesta este chiar insusit in raportul Ministerului Sanatatii - fila 9 alineatul 2 in care se arata foarte clar ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral sub aspectul incalcarii demnitatii, reputatiei si onoarei pentru ca a fost pus in fata oprobriului organelor de control din cadrul Ministerului Sanatatii , lucru constatat si de catre aceste organe.
De aceea considera ca paratul din prezenta cauza -SA a atestat cu rea- credinta si fara a aduce nici un fel de probatorii, ci din contra desi avea cunostinta de concluziile raportului de control, acesta si-a permis ca in data de 29 iulie 2010 sa publice acel articol incriminat si in care sa sustina ca "hotiile de la Spitalul Judetean Vaslui ,se confirma" ,recurentul fiind facut prin acest articol "Hot","praduitor" s.a.m. d. si este ignorat, si este din contra supus oprobiului public cu privire la "ca ar avea mari de probleme de sanatate, sarmanul" cand exista totusi dovezi la dosarul cauzei ca acesta sufera de cancer de colon.
Asadar si din aspect privat, al vietii de sanatate , recurentului i-a fost distrusa demnitatea prin acest articol.
Pentru aceste motive expuse pe larg in cererea de recurs , solicita admiterea recursului, casarea in tot a sentintei Judecatoriei Vaslui si obligarea paratului SA la cheltuieli constand in daune morale asa cum au fost solicitate de reclamant la instanta de fond.
Daca se va considera totusi de catre instanta de recurs ca societatea parata SC. EP SRL intra sub incidenta art. 36 din Legea nr. 85/2006 atunci solicita a se consemna ca reclamantul intelege sa-si indrepte prezenta actiune doar impotriva paratului SA.
Cu cheltuieli de judecata.
S-au declarat dezbaterile inchise, instanta lasand cauza in pronuntare.
Deliberand s-a dat solutia de mai jos; TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de fata;
Prin sentinta civila nr. 557 din 08 februarie 2011 Judecatoria Vaslui a respins actiunea formulata de reclamantul CV in contradictoriu cu paratii SC EP SA si S A .
Pentru a pronunta aceasta solutie , prima instanta a retinut ca:
In editia nr. 2590 din 29.07.2010 a ziarului "Obiectivul de Vaslui" editat de SC E P SA Vaslui a aparut articolul intitulat "A inceput sanctionarea neregulilor de la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui - Furt confirmat" semnat de paratul SA. Prin acest articol de presa se aduce la cunostinta publica faptul ca neregulile semnalate anterior, prin alte articole publicate in ziar, au fost confirmate de catre inspectorii din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice care, in urma controlului efectuat, au sanctionat unitatea sanitara cu amenda in valoare de 70000 lei si mai multe avertismente pentru inculcarea dispozitiilor OG nr. 34/2006 privind achizitiile publice. S-a retinut de catre inspectorii ANRMAP ca atribuirea contractului catre SC M SRL s-a facut printr-o procedura gresita, respectiv incredintarea directa fara a se motiva urgenta. Responsabili de aceste neregulii sunt indicati fostul manager general al spitalului ANO si reclamantul CV, seful Serviciului Administrativ, a carui sotie CS este administrator al firmei SC M SRL beneficiara contractelor atribuite nelegal. Se arata faptul ca in anul 2008 firmei SC M SRL i-au fost atribuite prin licitatie doua contracte cu obiect transportul si eliminarea deseurilor medicale. Administratorul firmei SC M SRL este fosta sotie a paratului, de care acesta a divortat in anul 2007. In anul 2009 conducerea spitalului a hotarat reinnoirea contractelor cu SC M SRL prin atribuire directa, fara licitatie si fara publicarea unui anunt de participare. In anul 2010, tot prin aceeasi maniera a fost atribuit un nou contract SC M SRL. Se precizeaza faptul ca preturile practicate de catre SC M SRL sunt la jumatate fata de preturile cu care aceeasi firma a participat la alte licitatii organizate judetul vecin Iasi. La aceste licitatii reclamantul C V a participat ca reprezentant al SC Md SRL. Se mai afirma in articol ca in prezent paratul se afla in concediu medical, anuntand ca are mari probleme de sanatate.
Cu privire la controlul efectuat la Spitalul de Urgente Vaslui de catre Directia Control si Audit din cadrul Ministerului Sanatatii, in urma articolelor aparute in presa referitoare la contractele incheiate cu SC M SRL si activitatea reclamantului, finalizat prin Raportul de control nr. CS.A.5252/D.C.572/25.06.2010 (filele 49-78), instanta a retinut ca inspectorii ministerului au sesizat o serie de nereguli referitoare la modalitatea de atribuire a contractelor de achizitie publica catre SC M SRL in perioada 2008-2010. Astfel unele contracte de transport si eliminare deseuri medicale (nr. 226 din 01.07.2008 si nr. 215/24.06.2008) au fost prelungite prin acte aditionale incheiate ulterior perioadei pentru care s-a prelungit contractul; notele estimative a valorii contractelor ce se regasesc la dosarele de achizitie publica nu sunt inregistrate si nici nu au anexate documentele justificative incalcandu-se astfel art. 5 alin. 2 din HG nr. 925/2006; la unele proceduri de achizitie publica nu a existat caiete de sarcini sau, daca acestea au fost intocmite nu au fost semnate de catre persoanele abilitate (contract nr. 81/13.05.2009, contract nr. 267/29.07.2009, contract nr. 261.2/28.08.2009), unele procese verbale de negociere dintre conducerea spitalului si SC M SRL nu sunt inregistrate sau datate (contract nr. 261.2/28.08.2009, contract nr. 401/28.08.2009, contractul nr. 495/27.11.2009);contractul nr. 27 din 26.01.2010 a fost incheiat in conditiile in care nu exista un buget aprobat pentru anul 2010 incalcandu-se art. 6 din HG nr. 925/2006. S-a mai retinut faptul ca pretul platit catre SC M SRL in baza acestor contracte, cumulat in ceea ce priveste eliminarea cat si transportul deseurilor era in medie de 5 lei/kg.
In anul 2010, in urma unei proceduri de cerere de oferta contractul de transport si eliminare deseuri a fost atribuit unei alte firme, respectiv SC V SRL cu un pret de 1,75 lei pe kg. La aceasta procedura a participat si firma SC M SRL cu un pret de 5,2 lei pe kg de deseuri. Dupa cateva zile contractul a fost reziliat pe motivul ca nu a fost respectat graficul de ridicare a deseurilor. In aceste conditii a fost organizata o noua procedura de cerere de oferta prin care contractul a fost atribuit SC M SRL singurul ofertant, cu un pret de 2,5 lei pe kg.
Cu privire la reclamant, inspectorii au constatat faptul ca acesta nu face parte din Serviciul Achizitii Publice ci este seful Serviciului Administrativ, structura separata de acesta, ambele fiind in subordonarea Directorului administrativ. Din verificarile efectuate, a reiesit faptul ca reclamantul nu a facut parte din comisiile de elaborare si prezentare a ofertelor si nici in cele de evaluare. In ceea ce priveste presupusa legatura cu firma SC M SRL, in urma unui control intern prin care s-a solicitat relatii de Oficiul Registrului Comertului, s-a constatat faptul ca reclamantul nu figureaza ca actionar al acestei firme. Societatea a fost infiintata in anul 2004 de catre sotia acestuia dar din anul 2007 cei doi sunt divortati.
Insa, in ceea ce priveste aspectele relatate in presa referitoare la participarea reclamantului ca reprezentant al firmei SC M SRL la procedurile de achizitie publica a serviciului de transport si eliminare a deseurilor medicale organizate de alte unitati spitalicesti inspectorii de control au constatat ca se confirma cele publicate in presa, d-l C V participand la procedurile de achizitie ca reprezentant al firmei SC M SRL la Spitalul Clinic de Obstretica Ginecologie "Elena Doamna" Iasi, Spitalul de Boli Infectioase "Sf. Parascheva" Iasi si Spitalul "Sfanta Maria"(fila 57) acestea unitati sanitare transmitand prin fax procesele verbale de deschidere a ofertelor. In legatura cu prezenta sa la aceste licitatii reclamantul a recunoscut ca in perioada 2008-2009, fiind in concediu medical deoarece urma un tratament pentru o boala grava, a participat la mai multe proceduri de achizitie publica ca reprezentant al SC M SRL, insa la acea data nu era in vigoare Ordinul CNAS nr. 471/2010 privind verificarea la domiciliu.
Instanta a retinut ca in urma acestui control s-a luat masura demiterii din functie a sefului Serviciului Achizitii Publice din cadrul Spitalului de Urgente Vaslui asa cum reiese din adresa inaintata de Ministrul Sanatatii (fila 47-48).
Instanta a constatat ca articolul "A inceput sanctionarea neregulilor de la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui - Furt confirmat" trateaza un subiect de interes public: modul de administrare si cheltuire a banilor publici in cadrul unei institutii publice Spitalul de Urgenta Vaslui. Totodata instanta a retinut ca in astfel de cauze Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca trebuie sa tina seama de un element deosebit de important: rolul esential jucat de presa intr-o societate democratica. Daca presa nu trebuie sa depaseasca anumite limite, indeosebi in ceea ce priveste reputatia si drepturile celorlalti, precum si necesitatea de a impiedica divulgarea unor informatii confidentiale, sarcina sa este totusi comunicarea, cu respectarea datoriilor si responsabilitatilor proprii, a informatiilor si ideilor referitoare la orice problema de interes general.
Pentru a se verifica temeinicia acestei cereri instanta a trebuit sa aprecieze in ce masura afirmatiile facute in acest articol incalca reputatia reclamantului si in ce masura sanctionarea paratilor pentru publicarea acestui articol aduce atingere dreptului paratilor la libertatea de exprimare, garantat de art. 10 din CEDO, daca sanctionarea paratilor este necesara intr-o societate democratica, daca corespundea unei nevoi sociale imperioase, daca era proportionala cu scopul legitim urmarit.
Conform dispozitiilor art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: "1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertati, ce comporta indatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti".
Potrivit art. 30 din Constitutia Romaniei :" libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea , onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistic, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii." dar pe de alta parte art. 31 din Constitutie garanteaza dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, neingradit, iar mijloacele de informare in masa sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
In celebrul caz Lingens c Austriei Curtea a facut o importanta distinctie, in ceea ce priveste analizarea unor articole de presa, dintre afirmarea unor fapte si cea a unor judecati de valoare. Daca existenta faptelor poate fi probata, adevarul judecatilor de valoare nu poate fi dovedita.
In articolul incriminat se prezinta opiniei publice faptul ca in urma controalelor demarate la Spitalul de Urgenta Vaslui au fost descoperite o serie de nereguli referitoare la modul de organizare si desfasurare a unor proceduri de achizitie publica privind atribuirea unor contracte cu obiect transportul si eliminarea deseurilor medicale firmei SC M SRL, sanctionate prin intocmirea mai multor procese verbale de contraventie de catre inspectorii Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice. Vinovati de aceste nereguli sunt considerati a fi managerul general al spitalului A N O si reclamantul a carui sotie detine firma SC M SRL. In cuprinsul articolului este redat si un scurt istoric al contractelor incheiate cu SC M SRL in perioada anilor 2008-2010 (“Cat au furat C si O") ocazie cu care autorul articolului prezinta faptul ca preturile practicate de catre firma SC M SRL in relatiile contractuale cu Spitalul Judetean Vaslui sunt aproape duble fata de preturile cu care aceeasi firma participa la alte licitatii. Se mai prezinta faptul ca intre reclamant si SC M SRL exista legaturi de interese deoarece firma apartine fostei sale sotii, C V participand la licitatiile organizate de alte spitale in calitate de reprezentant al firmei SC MSRL.
Instanta a constatat ca cele relatate in articolul de presa prezinta informatii credibile care au la baza rezultatul controalelor efectuate de autoritatile statului. Reamintim faptul ca prin Raportul de control nr. CS.A.5252/D.C.572/25.06.2010 efectuat de catre inspectorii Directiei Control si Audit din cadrul Ministerului Sanatatii s-au constatat nereguli in ceea ce priveste modul de atribuire a unor contracte de achizitie publica de servicii firmei SC M SRL, iar in ceea ce priveste reclamantul s-a demonstrat faptul ca acesta, desi era divortat din anul 2007 de detinatoarea firmei C S, in perioada anilor 2008-2009, in timpul concediilor medicale a reprezentat firma SC M SRL la alte licitatii organizate la spitale din municipiul Iasi.
In ceea ce priveste judecatile de valoare cuprinse in articolul de presa instanta a constatat ca acestea se refera in principal la presupusele legaturi de interese existente intre reclamant cu firma fostei sotii care au condus la atribuirea unor contracte catre SC M SRL in conditii preferentiale, cu incalcarea legii.
CEDO subliniaza faptul ca, desi judecatile de valoare nu pot fi supuse unei probari a exactitatii lor (Harlanova c. Letonia, Lingens c. Austriei) acestea se pot dovedi excesive daca este lipsita de orice fundament. (Ierusalem c. Austriei). Instanta constata ca desi reclamantul nu face parte din cadrul Serviciului Achizitii Publice sau ca nu a intrat in componenta comisiilor de evaluare a ofertelor, a participat la licitatii organizate de unitati spitalicesti din municipiul Iasi ca reprezentant al firmei SC M SRL, in timpul concediilor medicale din perioada anilor 2008-2009, ulterior divortului de fosta sotie din anul 2007. Mai mult decat atat instanta retine si faptul ca reclamantul detine o pozitie importanta, respectiv Sef Serviciu Administrativ, facand astfel parte din conducerea administrativa a Spitalului de Urgente Vaslui.
Toate aceste aspecte au fost confirmate si de catre institutiile de control abilitate ceea ce a inseamnat ca demersul jurnalistic a fost facut cu buna credinta, avand la baza informatii credibile cu scopul unei corecte informari a opiniei publice privind modul de gestionare a fondurilor publice intr-un caz concret.
Mai mult, judecatile de valoare reprezinta parerea personala a jurnalistului in legatura cu un anumit fapt, fara a avea scopul impunerii opiniilor proprii, in sensul ca acestea ar exprima faptele insasi, lasand opiniei publice libertatea de a-si forma propria convingere.
In ceea ce priveste folosirea unor expresii ca “furt confirmat", “capusat", “prada", “praduitor" CEDO a aratat ca libertatea in domeniul presei scrise include, de asemenea, si recurgerea la o anume doza de exagerare, chiar de provocare. In cauze asemanatoare celei de fata marja de apreciere a autoritatilor nationale in a limita dreptul la libertate de exprimare se circumscrie interesului unei societati democratice de a permite presei sa isi joace rolul indispensabil de "caine de paza" si sa isi exercite aptitudinea de a da informatii cu privire la problemele de interes general (Tromso si Stensaas c. Norvegiei).
Prin depozitia martorilor audiati in cauza reclamantul a incercat sa dovedeasca faptul ca prin publicarea articolelor din ziar i-a fost lezata reputatia in cadrul institutiei unde lucreaza. Instanta retine faptul ca martorii fac referire in special la alte articolele publicate anterior celui care face obiectul cauzei de fata, de exemplu Straub Roza referindu-se la un articol in care reclamantul apare imbracat ca un infractor, ceea ce nu este cazul in articolul din speta. Este adevarat ca faptele expuse de catre ziarist pot dauna reputatiei reclamantului, dar fiind vorba despre fapte de interes public, referitoare la gestionarea fondurilor publice, cele relatate prin articolul de presa intra sub incidenta art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
A interzice unui ziarist sa expuna publicului informatiile primite cu privire la activitatea unei persoane publice in indeplinirea atributiilor profesionale, echivaleaza cu o incalcare a art. 10 din CEDO, atat sub aspectul libertatii de exprimare cat si a dreptului la informare. Aplicarea de sanctiuni pecuniare unui jurnalist care critica o persoana publica tinde sa-l determine pe acesta sa nu mai publice articole de presa critice, renuntand astfel la discutarea publica o unor probleme de interes general.
In consecinta, instanta a apreciat ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 cod civil si implicit nici conditiile prevazute la art. 1000 alin. 3 C. Civ. pentru angajarea raspunderii paratei SC E P SA Vaslui in calitate de comitent si conditiile raspunderii solitare prevazute de art. 1003 C. Civ, fapta paratilor de a publica acel articol in ziar nu este ilicita ci reprezinta dreptul presei de a furniza informatii cu privire la problemele de interes general, drept garantat de art. 10 din CEDO. Asadar instanta a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere instanta de asemenea l-a respins deoarece nu a fost constatata indeplinirea conditiilor prevazute de art. 998-999 C. civ. Deoarece au fost indeplinite conditiile art. 274 C. pr. civ. instanta a respins si cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul CV aratand ca
Aceasta solutie este netemeinica intrucat in cadrul cercetarii judecatoresti am dovedit existenta faptei ilicite a paratilor. Instanta de fond retine in mod eronat ca demersul jurnalistic a fost facut cu buna credinta, intrucat raportul intocmit de Ministerul Sanatatii a confirmat exact opusul celor inserate in articolul incriminat ,si anume ca reclamantul nu a avut nici o legatura cu achizitiile dintre firma fostei sale sotii si Spitalul Vaslui,iar astfel folosirea expresiilor ‘furt confirmat‘, ‘capusat‘, ‘prada,praduitor‘ sunt esenta unei fapte ilicite prin insasi utilizarea lor, atat timp cat nici o institutie abilitata nu a dat verdictul in sensul ca reclamantul si-ar fi insusit bani in mod ilicit.
Nu pot fi retinute sustinerile instantei de fond cum ca nu exista o fapta ilicita, presa avand dreptul sa foloseasca expresii denigratoare care sa exprime faptele insasi,ceea ce nu este cazul in acest dosar. Este lesne de observat ca articolul incriminat a vrut sa fie tendentios, discretionar ,jignitor la adresa reclamantului.
Reaua credinta cu care au actionat paratii nu poate fi inlaturata si nici nu a fost prin vreun mijloc de proba, insa reclamantul a dovedit-o prin urmatoarele aspecte : inainte de data acestui articol respectiv 29 iulie 2010 paratii au avut cunostinta despre un control efectuat la sesizarea lor de catre Directia de Control si Audit din cadrul Ministerului Sanatatii, raport de control nr. 572/25.06.2010, avand ca tematica la punctul II fila 6 implicarea domnului C V in achizitiile publice din cadrul Spitalului de Urgenta Vaslui. La fila 6 aliniatele 7 si 8 rezulta in mod indubitabil ca reclamantul din prezenta cauza nu a fost membru in comisiile de elaborare, nici in cele de evaluare si nu exista relatii de subordonare intre serviciul de achizitii si serviciul administrativ. In fila 7 din acest raport de control si din fila 8 aliniatul 11 rezulta ca reclamantul nu a avut nicio implicare si nicio situatie de incompatibilitate fata de achizitiile efectuate la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui.
Dupa se poate observa din lecturarea filei 9 din raport aliniatul II rezulta ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral sub aspectul incalcarii reputatiei, demnitatii si onoarei intrucat acesta a fost pus in fata oprobiului atat a publicului cat si a organelor din cadrul Ministerului Sanatatii unde a fost cercetat si in care se arata ca acesta a suferit din acest punct de vedere intrucat nu se constata elementele sesizate de cotidianul Obiectiv de Vaslui cu privire la cele inserate in articolul din 29 iulie 2010.
Sub aspectul conditiilor necesare antrenarii raspunderii delictuale acestea sunt indeplinite in mod cumulativ, art. 998-999 C civil instituind obligatia persoanei vinovate de comiterea unui delict sa acopere integra prejudiciul cauzat persoanei vatamate.
In primul rand exista o fapta ilicita a paratilor, constand ir publicarea unui material de presa cu un continut nereal, intocmit ci nerespectarea regulilor minime de deontologie profesionala, fara c documentare prealabila absolut necesara stabilirii gradului de veridicitate a informatiilor ce urmau a fi publicate.
Nu se confirma niciun fel de nereguli cu privire la persoana numitului C si cu declaratiile martorilor audiati in prezenta cauza respectiv numita D D, care a aratat ca in proportie de 90 % lucrurile scrise in articolul incriminat sunt neadevarate si au afectat imaginea reclamantului care din aceasta cauza si-a luat concediu fara plata cat si declaratia numitei S R in care se arata ca cele scrise in ziar sunt neadevarate din cauza celor scrise reclamantul nu mai vine la Spital, articolul i-a afectat sanatatea fizica si morala si fiindu-i rusine sa mai vina la serviciu deoarece a fost facut infractor a aparut in poza imbracat in puscarias.
In al doilea rand exista un prejudiciu, constand in atingerea onoarei, demnitatii, precum si in vadita lezare a imaginii publice si a respectului public de care reclamantul se bucura, imprejurari care, coroborate cu pozitia sociala si profesionala a acestuia in cadrul mediului in care isi desfasoara activitatea, sunt de natura a amplifica vatamarea adusa valorilor sociale ocrotite de lege, si implicit a cuantumului despagubirilor necesar a fi acordate pentru acoperirea acestui prejudiciu.
O alta conditie indeplinita in cazul concret dedus judecatii consta in legatura de cauzalitate intre fapta paratilor si prejudiciul cauzat reclamantului, a carei existenta decurge din coroborarea caracterului mincinos al articolului, cu fotografia reclamantului atasata pe prima pagina a cotidianului, aspect de natura a intensifica gradul de penetrare al informatiei denaturate in constiinta opiniei publice.
O ultima conditie necesara angajarii raspunderii delictuale a paratului persoana fizica, consta in vinovatia acestuia, imprejurare care rezulta din publicarea unor informatii cu un continut nereal, fara verificarea lor prealabila.
Daca, paratul S A, nesocoteste deciziile CEDO afirmand ironic in articolul incriminat ca " in plangerile lor cei doi citeaza spete celebre din jurisprudenta internationala, numind dezvaluirile noastre "simple judecati de valoare,,,..,, in continuare intelege sa invedereze instantei opinia CEDO - fata de rolul presei intr-o societate democratica precum si fata de limitele dreptului la exprimare.
Afirmatiile redate in continutul articolului au determinat o distorsiune a realitatii, realizata cu rea-credinta, fiind dublate de remarci suplimentare, judecata de valoare, supozitii, chiar insinuari grave susceptibile de a crea o imagine eronata in ochiul publicului ( a se avea in vedere in acest sens Cauza Markt Intern GMBK si Klaus Beerman c. Germaniei).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Lingens vs. Austria a aratat ca libertatea de exprimare nu este si nu trebuie sa fie absoluta, iar dreptul la libera opinie si exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat in limitele sale firesti, neputand prejudicia drepturile si interesele legitime ale altor persoane.
Analizand actele si lucrarile dosarului, hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor de ordine publica aplicabile, instanta de control judiciar constata ca recursul este neintemeiat pentru urmatoarele considerente:
Motivele de recurs vizeaza aprecierea instan?ei de fond cu privire la inexisten?a faptei ilicite, condi?ie necesara pentru re?inerea aplicabilita?ii art. 998 ?i urmatoarele din Codul civil, pentru atragerea raspunderii delictuale a paratului ?i, in baza art. 1000 Cod civil a paratei SC EP SA Vaslui.
Afirma recurentul ca instan?a de fond a ignorat probele aflate la dosarul cauzei din care rezulta reaua credin?a cu care a ac?ionat paratul. Din considerentele hotararii atacate se re?ine insa contrariul. Astfel, avand in vedere chiar raportul de control nr. CS.A 5252/D.C. 572/25.06.2010 incheiat de catre inspectorii din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice instan?a de fond apreciaza ca nu exista fapta ilicita, fundamentandu-?i intregul ra?ionament.
In cuprinsul articolului se fac referiri la masurile luate impotriva Spitalului Jude?ean Vaslui, urmare a activita?ii defectuoase in ceea ce prive?te achizi?iile publice, activita?i ce au determinat demiterea din func?ie a ?efului servicii achizi?ii publice, precum ?i aplicarea de sanc?iuni contraven?ionale.
Intr-adevar in cuprinsul raportului de control se re?ine ca, in mod direct, recurentul nu a fost implicat in achizi?ionarea serviciului de transport ?i eliminare a de?eurilor periculoase contractate cu firma SC M SRL dar tot in cuprinsul raportului de control s-a re?inut ca recurentul a participat la licita?ii avand ca obiect atribuirea contractelor de achizi?ionare servicii de colectare, transport ?i eliminare a de?eurilor periculoase desfa?urate la mai multe spitale din Ia?i , in calitate de reprezentant la SC M SRL.
Prin urmare, cum ?i insan?a de fond a re?inut, demersul jurnalistic a fost facut cu buna credinta, avand la baza informatii cuprinse in raportul de control nr. CS.A 5252/D.C. 572/25.06.2010 , cu scopul unei corecte informari a opiniei publice privind modul de gestionare a fondurilor publice intr-un caz concret.
In mod corect a analizat instan?a de fond ?i inexisten?a faptei ilicite prin raportarea la jurispruden?a constanta a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului privind doza de exagerare ?i chiar de provocare acceptabila recunoscuta liberta?ii jurnalistice.
Art. 10 protejeaza si informatii sau idei scrise pe un ton virulent si polemic,re?inandu-se in cauza Bacanu c. Romaniei - cuvintele dure folosite cu privire la senatorul N.V. nu pot trece in ochii Curtii ca afirmatii in mod deliberat calomnioase, ci drept echivalentul unei libertati jurnalistice ce include si eventuala recurgere la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare (mutatis mutandis, Dalban, mentionata mai sus, § 50 si Vides Aizsardz Klubs impotriva Letoniei, nr. 57.829/00, § 46, 27 mai 2004).
Atfel, in jurispuden?a CEDO, Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, iar protectia care trebuie acordata presei este de o importanta deosebita. Chiar daca presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite inter alia in scopul "protectiei reputatiei sau drepturilor altor persoane", este, totusi, sarcina ei sa comunice informatii si idei de interes public. Presa are nu doar sarcina de a comunica astfel de informatii si idei: publicul, de asemenea, are dreptul de a le primi. Altfel, presa nu ar putea sa joace rolul sau vital de "caine de paza public" (a se vedea, spre exemplu, Observer and Guardian v. the United Kingdom, hotarare din 26 noiembrie 1991, Seria A, nr. 216, pp. 29-30, § 59).
Dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai "informatiei" sau "ideilor", care sunt primite favorabil sau sunt privite ca inofensive, sau ca o chestiune de indiferenta, dar si celor care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza Statul sau orice parte a comunitatii. In plus, libertatea jurnalistica acopera, de asemenea, posibile recurgeri la un anumit grad de exagerare sau chiar provocare (a se vedea De Haes and Gijsels v. Belgium, hotarare din 24 februarie 1997, Reports of Judgments and Decisions 1997-I, p. 236, § 47).
In practica sa, Curtea a facut distinctie intre declaratiile de fapt si judecatile de valoare. Existenta faptelor poate fi demonstrata, in timp ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil probatiunii. Cerinta de a dovedi adevarul unei judecati de valoare este imposibil de indeplinit si incalca insasi libertatea de opinie, care este o parte fundamentala a dreptului garantat de articolul 10 (a se vedea Jerusalem v. Austria, nr. 26958/95, § 42, ECHR 2001-II). Totusi, chiar atunci cand o declaratie constituie o judecata de valoare, proportionalitatea unei ingerinte poate depinde de faptul daca exista un substrat factologic suficient pentru declaratia contestata, deoarece chiar si o judecata de valoare fara nici un substrat factologic care s-o sustina poate fi excesiva (a se vedea De Haes and Gijsels v. Belgium, citata mai sus, § 47, Oberschlick v. Austria (nr. 2), hotarare din 1 iulie 1997, Reports 1997-IV, p. 1276, § 33).
A?adar, solicitarea recurentului de probare a afirma?iei relative la suspiciunea ziaristului privind incheierea contractului cu SC M SRL apar?inand fostei so?ii a recurentului este excesiva. Mai mult, analizand propor?ionalitatea ingerin?ei, admi?and ca afirma?ia ziaristului constituie o judecata de valoare, se constata ca aceasta are o baza factuala chiar in raportul de control, care re?ine participarea recurentului la licita?ii similare in calitate de reprezentant al firmei fostei so?ii.
Cauza invocata in sus?inerea atat a cererii de chemare in judecata cat ?i a recursului, Lingens contra Austriei stabile?te, contrar celor sus?inute de recurent, ca expresiile folosite constituiau judeca?i de valoare. Instantele austriece s-au preocupat sa stabileasca daca expresiile folosite de dl Lingens aveau, in mod obiectiv, un caracter insultator; au decis ca o parte din expresiile folosite aveau intr-adevar un astfel de caracter - "cel mai detestabil oportunism", "imoral" si "lipsit de demnitate" (vezi paragraful 21). in opinia condamnatului insa, expresiile in discutie constituiau judecati de valoare emise in exercitarea dreptului sau la libera exprimare (vezi paragrafele 22 si 29). Curtea, ca si Comisia, impartaseste acest punct de vedere. Criticile reclamantului au fost de fapt indreptate impotriva atitudinii adoptate de dl Kreisky, care la acea data era cancelar federal. Esenta cauzei a constat nu in dreptul jurnalistului de a raspandi informatii, ci in libertatea sa de a exprima opinii si in dreptul de a raspandi idei; restrictiile permise de paragraful.2 al artico¬lului 10 sunt aplicabile si in acest context.
?i analiza incalcarii art. 10 prin referire la cauza Prager contra Austriei nu sus?ine cererea recurentului , altele fiind circumstan?ele cauzei, analiza facandu-se prin referire la calitatea persoanelor impotriva carora s-au efectuat articolele denigratoare, se arata in hotarare ca: printre faptele raportate in acestea din urma, unele din ele erau de o gravitate extrema. De aceea este usor de inteles ca autorul trebuia sa se justifice. Afirmand ca magistratii vienezi "tratau dintr-o data orice acuzat de parca acesta era deja condamant", sau atribuindu-i judecatorului J. un comportament "ofensator" si "dispretuitor" in exercitarea functiilor sale, reclamantul a reprosat implicit interesatilor ca, in calitate de judecatori, au incalcat legea sau, cel putin, si-au incalcat obligatiile profesioanle. Astfel el nu a putut aduce atingere nu reputatiei lor, dar a subminat si increderea publica in integritatea magistrati in general.
Fata de aceste considerente, vazand dispozitiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila si avand in vedere ca, in cauza, nu este incident niciunul dintre motivele de recurs prevazute de art.304 din Codul de procedura civila sau alte motive de ordine publica, instanta va respinge recursul, urmand sa mentina hotararea instantei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de CV impotriva sentintei civile nr. 557/08.02.2011 , pronuntata de Judecatoria Vaslui in dosarul 5372/333/2010 pe care o mentine.
IREVOCABILA.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 26 octombrie 2011
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVIL
DECIZIA CIVILA Nr. 1446/R
Sedinta publica de la 26 Octombrie 2011
Instanta constituita din:
PRESEDINTE ELENA FOCA
Judecator IOLANDA-MIHAELA PASCARU
Judecator CARMEN ANDRIES
Grefier MANUELA RUSU
Pe rol se afla judecarea cererii de recurs formulata de recurentul - reclamant CV prin Cab. Av. Iovu Oana in contradictoriu cu intimatii - parati S A si SC E PSA VASLUI prin administrator judiciar Legal Mentor Grup SPRL Vaslui cu sediul in Vaslui, impotriva sentintei civile nr. 557/08.02.2011 pronuntata de Judecatoria Vaslui, cauza avand ca obiect actiune in raspundere delictuala - daune.
La apelul nominal facut in sedinta s-a prezentat pentru reclamantul recurent, lipsa , av.Iovu Oana , lipsa fiind si intimatii.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, ocazie cu care s-a aratat ca:
- procedura de citare a fost legal indeplinita;
- cauza se afla la cel de-al patrulea termen de judecata;
- nu s-a solicitat ca judecata sa se faca si in lipsa partilor;
S-au citit si verificat actele si lucrarile de la dosar, dupa care;
Aparatorul recurentului depune la dosar 2 inscrisuri, respectiv 2 adrese emise de catre Min.,Sanatatii -Directia de Sanatate Publica Vaslui - Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui catre recurentul din prezenta cauza. Nemaifiind alte acte de depus sau cereri noi de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata acordand cuvantul pe cererea de recurs formulata cat si pe exceptia invocata din oficiu de catre instanta la termenul din 14 septembrie 2011, respectiv fata de motivul de nelegalitate a hotararii instantei de fond ,neaplicarea dispozitiilor art. 36 din Legea 85/2006 raportat la intimata SC. E P SRL Vaslui , societate aflata in procedura insolventei.
Av.Iovu avand cuvantul :
Fa?a de situatia invocata din oficiu de catre instanta referitoare la nelegalitatea hotararii instantei de fond , daca intr-adevar societatea a intrat in insolventa si exista la dosarul cauzei citat administratorul judiciar SC. LEGAL MENTOR GRUP SPRL VASLUI desemnat prin incheierea civila nr. 113/F/ 14.12.2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosar nr. 4890/89/2010, articolul 36 din legea 85/2006 considera ca se refera la titlurile executorii, la creantele existente din titluri executorii si nu la toate actiunile civile promovate fata de aceasta societate pentru daune civile. In cauza de fata, nu exista un titlu executoriu , nu avem o creanta fiind doar ceva incert si in aceste conditii nu se poate vorbi de incidenta articolului 36 din legea 85/2006 care se refera la o creanta certa, lichida si exigibila. pe care un creditor ar avea-o impotriva debitorului pentru a intra sub incidenta legii 85/2006, astfel incat considera ca intr-adevar actiunea prezenta nu se supune articolului 36 din Legea 85/2006. si de aceea apreciaza ca instanta de recurs poate analiza pe fondul cauzei recursul formulat de catre reclamant.
Pe fondul cererii de recurs arata ca in cauza CV a formulat recurs impotriva sentintei civile nr.557 din 08 februarie 2011 comunicata in data de 16 februarie 2011, prin care s-a respins actiunea avand ca obiect raspundere civila delictuala.
Mai arata ca a motivat pe larg in cererea de recurs motivele pentru care reclamantul intelege sa critice aceasta hotarare insa esenta acestui recurs este urmatoarea:
Instanta de fond a retinut in mod eronat ca demersul jurnalistic al paratului SA a fost facut cu buna -credinta intrucat raportul intocmit de Ministerul Sanatatii a confirmat exact opusul celor inserate in articolul de presa incriminat, si anume ca reclamantul nu a avut nici o legatura cu achizitiile dintre firma fostei sale sotii si Spitalul Judetean Vaslui , iar astfel folosirea expresiilor "furt confirmat", "capusat", "prada , praduitor" sunt esenta unei fapte ilicite prin insasi utilizarea lor, atat timp cat nici o institutie abilitata nu a dat verdictul in sensul ca reclamantul si-ar fi insusit bani in mod ilicit.
Se face o confuzie de catre instanta de fond ca daca a participat reclamantul la procedurii de achizitie in alte spitale ,atunci exista totusi o indoiala.
In speta de fata ori, nu este vorba de o indoiala ci este vorba de fapte certe pe care ziaristul S A si le-a permis a si le insusi in luna iulie a anului 2010 prin acest articol defaimator intitulat "Furt Confirmat" publicat in ziarul Obiectiv -Editia de Vaslui din data de 29 iulie 2010, cu toate ca in luna iunie a aceluiasi an a fost intocmit Raportul de Control al Ministrului Sanatatii .
Asadar, desi ziaristul avea cunostinta de acest raport al Ministerului Sanatatii prin care se confirma faptul ca reclamantul nu a avut nicio legatura cu acele achizitii publice, cu toate acestea a publicat acest articol .
La dosar a fost depusa dovada ca recurentul din prezenta cauza a comunicat ziarului Obiectiv, prin e-mail si prin fax raportul de control al Ministerului Sanatatii.
Asadar, paratii aveau cunostinta ca aceste fapte nu se confirma , ca nu exista o legatura de cauzalitate intre vreo eventuala neregula a vreunei licitatii din cadrul Spitalului Judetean Vaslui cu privire la contractele atribuite firmei SC.M SRL de eliminare si transport a deseurilor medicale si totusi ei au scris ca "Furtul este confirmat" ca" a capusat bugetul spitalului" s.a.m.d.
Este foarte clar dovedit prin inscrisuri oficiale ale Ministerului Sanatatii ca nu exista nicio fapta ilicita , cu legatura de cauzalitate intre reclamant si vreo eventuala neregula privitoare la aceste proceduri de achizitii publice, daca ele au existat.
Solicita a se observa, si aici se refera la punctul 2 fila 6 din Raportul de control al Ministerului Sanatatii nr. 572 din 25.06.2010 unde se arata ca implicarea d-lui CV in achizitiile publice facute in cadrul Spitalului Judetean Vaslui , nu exista.
La fila 6 alineatele 7 si 8 ale aceluiasi raport de control rezulta foarte clar ca C V nu a fost membru in comisiile de elaborare, nici in cele de evaluare si nu exista relatii de subordonare intre serviciul de achizitii si serviciul administrativ al carui sef era recurentul.
In fila 7 din acest raport si la fila 8 alineatul 11 se arata ca reclamantul nu a avut nicio implicare si nicio situatie de incompatibilitate fata de achizitiile efectuate la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui.
Vizavi de prejudiciul moral , se poate observa ca acesta este chiar insusit in raportul Ministerului Sanatatii - fila 9 alineatul 2 in care se arata foarte clar ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral sub aspectul incalcarii demnitatii, reputatiei si onoarei pentru ca a fost pus in fata oprobriului organelor de control din cadrul Ministerului Sanatatii , lucru constatat si de catre aceste organe.
De aceea considera ca paratul din prezenta cauza -SA a atestat cu rea- credinta si fara a aduce nici un fel de probatorii, ci din contra desi avea cunostinta de concluziile raportului de control, acesta si-a permis ca in data de 29 iulie 2010 sa publice acel articol incriminat si in care sa sustina ca "hotiile de la Spitalul Judetean Vaslui ,se confirma" ,recurentul fiind facut prin acest articol "Hot","praduitor" s.a.m. d. si este ignorat, si este din contra supus oprobiului public cu privire la "ca ar avea mari de probleme de sanatate, sarmanul" cand exista totusi dovezi la dosarul cauzei ca acesta sufera de cancer de colon.
Asadar si din aspect privat, al vietii de sanatate , recurentului i-a fost distrusa demnitatea prin acest articol.
Pentru aceste motive expuse pe larg in cererea de recurs , solicita admiterea recursului, casarea in tot a sentintei Judecatoriei Vaslui si obligarea paratului SA la cheltuieli constand in daune morale asa cum au fost solicitate de reclamant la instanta de fond.
Daca se va considera totusi de catre instanta de recurs ca societatea parata SC. EP SRL intra sub incidenta art. 36 din Legea nr. 85/2006 atunci solicita a se consemna ca reclamantul intelege sa-si indrepte prezenta actiune doar impotriva paratului SA.
Cu cheltuieli de judecata.
S-au declarat dezbaterile inchise, instanta lasand cauza in pronuntare.
Deliberand s-a dat solutia de mai jos; TRIBUNALUL
Asupra cererii de recurs de fata;
Prin sentinta civila nr. 557 din 08 februarie 2011 Judecatoria Vaslui a respins actiunea formulata de reclamantul CV in contradictoriu cu paratii SC EP SA si S A .
Pentru a pronunta aceasta solutie , prima instanta a retinut ca:
In editia nr. 2590 din 29.07.2010 a ziarului "Obiectivul de Vaslui" editat de SC E P SA Vaslui a aparut articolul intitulat "A inceput sanctionarea neregulilor de la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui - Furt confirmat" semnat de paratul SA. Prin acest articol de presa se aduce la cunostinta publica faptul ca neregulile semnalate anterior, prin alte articole publicate in ziar, au fost confirmate de catre inspectorii din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice care, in urma controlului efectuat, au sanctionat unitatea sanitara cu amenda in valoare de 70000 lei si mai multe avertismente pentru inculcarea dispozitiilor OG nr. 34/2006 privind achizitiile publice. S-a retinut de catre inspectorii ANRMAP ca atribuirea contractului catre SC M SRL s-a facut printr-o procedura gresita, respectiv incredintarea directa fara a se motiva urgenta. Responsabili de aceste neregulii sunt indicati fostul manager general al spitalului ANO si reclamantul CV, seful Serviciului Administrativ, a carui sotie CS este administrator al firmei SC M SRL beneficiara contractelor atribuite nelegal. Se arata faptul ca in anul 2008 firmei SC M SRL i-au fost atribuite prin licitatie doua contracte cu obiect transportul si eliminarea deseurilor medicale. Administratorul firmei SC M SRL este fosta sotie a paratului, de care acesta a divortat in anul 2007. In anul 2009 conducerea spitalului a hotarat reinnoirea contractelor cu SC M SRL prin atribuire directa, fara licitatie si fara publicarea unui anunt de participare. In anul 2010, tot prin aceeasi maniera a fost atribuit un nou contract SC M SRL. Se precizeaza faptul ca preturile practicate de catre SC M SRL sunt la jumatate fata de preturile cu care aceeasi firma a participat la alte licitatii organizate judetul vecin Iasi. La aceste licitatii reclamantul C V a participat ca reprezentant al SC Md SRL. Se mai afirma in articol ca in prezent paratul se afla in concediu medical, anuntand ca are mari probleme de sanatate.
Cu privire la controlul efectuat la Spitalul de Urgente Vaslui de catre Directia Control si Audit din cadrul Ministerului Sanatatii, in urma articolelor aparute in presa referitoare la contractele incheiate cu SC M SRL si activitatea reclamantului, finalizat prin Raportul de control nr. CS.A.5252/D.C.572/25.06.2010 (filele 49-78), instanta a retinut ca inspectorii ministerului au sesizat o serie de nereguli referitoare la modalitatea de atribuire a contractelor de achizitie publica catre SC M SRL in perioada 2008-2010. Astfel unele contracte de transport si eliminare deseuri medicale (nr. 226 din 01.07.2008 si nr. 215/24.06.2008) au fost prelungite prin acte aditionale incheiate ulterior perioadei pentru care s-a prelungit contractul; notele estimative a valorii contractelor ce se regasesc la dosarele de achizitie publica nu sunt inregistrate si nici nu au anexate documentele justificative incalcandu-se astfel art. 5 alin. 2 din HG nr. 925/2006; la unele proceduri de achizitie publica nu a existat caiete de sarcini sau, daca acestea au fost intocmite nu au fost semnate de catre persoanele abilitate (contract nr. 81/13.05.2009, contract nr. 267/29.07.2009, contract nr. 261.2/28.08.2009), unele procese verbale de negociere dintre conducerea spitalului si SC M SRL nu sunt inregistrate sau datate (contract nr. 261.2/28.08.2009, contract nr. 401/28.08.2009, contractul nr. 495/27.11.2009);contractul nr. 27 din 26.01.2010 a fost incheiat in conditiile in care nu exista un buget aprobat pentru anul 2010 incalcandu-se art. 6 din HG nr. 925/2006. S-a mai retinut faptul ca pretul platit catre SC M SRL in baza acestor contracte, cumulat in ceea ce priveste eliminarea cat si transportul deseurilor era in medie de 5 lei/kg.
In anul 2010, in urma unei proceduri de cerere de oferta contractul de transport si eliminare deseuri a fost atribuit unei alte firme, respectiv SC V SRL cu un pret de 1,75 lei pe kg. La aceasta procedura a participat si firma SC M SRL cu un pret de 5,2 lei pe kg de deseuri. Dupa cateva zile contractul a fost reziliat pe motivul ca nu a fost respectat graficul de ridicare a deseurilor. In aceste conditii a fost organizata o noua procedura de cerere de oferta prin care contractul a fost atribuit SC M SRL singurul ofertant, cu un pret de 2,5 lei pe kg.
Cu privire la reclamant, inspectorii au constatat faptul ca acesta nu face parte din Serviciul Achizitii Publice ci este seful Serviciului Administrativ, structura separata de acesta, ambele fiind in subordonarea Directorului administrativ. Din verificarile efectuate, a reiesit faptul ca reclamantul nu a facut parte din comisiile de elaborare si prezentare a ofertelor si nici in cele de evaluare. In ceea ce priveste presupusa legatura cu firma SC M SRL, in urma unui control intern prin care s-a solicitat relatii de Oficiul Registrului Comertului, s-a constatat faptul ca reclamantul nu figureaza ca actionar al acestei firme. Societatea a fost infiintata in anul 2004 de catre sotia acestuia dar din anul 2007 cei doi sunt divortati.
Insa, in ceea ce priveste aspectele relatate in presa referitoare la participarea reclamantului ca reprezentant al firmei SC M SRL la procedurile de achizitie publica a serviciului de transport si eliminare a deseurilor medicale organizate de alte unitati spitalicesti inspectorii de control au constatat ca se confirma cele publicate in presa, d-l C V participand la procedurile de achizitie ca reprezentant al firmei SC M SRL la Spitalul Clinic de Obstretica Ginecologie "Elena Doamna" Iasi, Spitalul de Boli Infectioase "Sf. Parascheva" Iasi si Spitalul "Sfanta Maria"(fila 57) acestea unitati sanitare transmitand prin fax procesele verbale de deschidere a ofertelor. In legatura cu prezenta sa la aceste licitatii reclamantul a recunoscut ca in perioada 2008-2009, fiind in concediu medical deoarece urma un tratament pentru o boala grava, a participat la mai multe proceduri de achizitie publica ca reprezentant al SC M SRL, insa la acea data nu era in vigoare Ordinul CNAS nr. 471/2010 privind verificarea la domiciliu.
Instanta a retinut ca in urma acestui control s-a luat masura demiterii din functie a sefului Serviciului Achizitii Publice din cadrul Spitalului de Urgente Vaslui asa cum reiese din adresa inaintata de Ministrul Sanatatii (fila 47-48).
Instanta a constatat ca articolul "A inceput sanctionarea neregulilor de la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui - Furt confirmat" trateaza un subiect de interes public: modul de administrare si cheltuire a banilor publici in cadrul unei institutii publice Spitalul de Urgenta Vaslui. Totodata instanta a retinut ca in astfel de cauze Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat ca trebuie sa tina seama de un element deosebit de important: rolul esential jucat de presa intr-o societate democratica. Daca presa nu trebuie sa depaseasca anumite limite, indeosebi in ceea ce priveste reputatia si drepturile celorlalti, precum si necesitatea de a impiedica divulgarea unor informatii confidentiale, sarcina sa este totusi comunicarea, cu respectarea datoriilor si responsabilitatilor proprii, a informatiilor si ideilor referitoare la orice problema de interes general.
Pentru a se verifica temeinicia acestei cereri instanta a trebuit sa aprecieze in ce masura afirmatiile facute in acest articol incalca reputatia reclamantului si in ce masura sanctionarea paratilor pentru publicarea acestui articol aduce atingere dreptului paratilor la libertatea de exprimare, garantat de art. 10 din CEDO, daca sanctionarea paratilor este necesara intr-o societate democratica, daca corespundea unei nevoi sociale imperioase, daca era proportionala cu scopul legitim urmarit.
Conform dispozitiilor art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului: "1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertati, ce comporta indatoriri si responsabilitati, poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti".
Potrivit art. 30 din Constitutia Romaniei :" libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea , onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine, raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistic, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii." dar pe de alta parte art. 31 din Constitutie garanteaza dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public, neingradit, iar mijloacele de informare in masa sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
In celebrul caz Lingens c Austriei Curtea a facut o importanta distinctie, in ceea ce priveste analizarea unor articole de presa, dintre afirmarea unor fapte si cea a unor judecati de valoare. Daca existenta faptelor poate fi probata, adevarul judecatilor de valoare nu poate fi dovedita.
In articolul incriminat se prezinta opiniei publice faptul ca in urma controalelor demarate la Spitalul de Urgenta Vaslui au fost descoperite o serie de nereguli referitoare la modul de organizare si desfasurare a unor proceduri de achizitie publica privind atribuirea unor contracte cu obiect transportul si eliminarea deseurilor medicale firmei SC M SRL, sanctionate prin intocmirea mai multor procese verbale de contraventie de catre inspectorii Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice. Vinovati de aceste nereguli sunt considerati a fi managerul general al spitalului A N O si reclamantul a carui sotie detine firma SC M SRL. In cuprinsul articolului este redat si un scurt istoric al contractelor incheiate cu SC M SRL in perioada anilor 2008-2010 (“Cat au furat C si O") ocazie cu care autorul articolului prezinta faptul ca preturile practicate de catre firma SC M SRL in relatiile contractuale cu Spitalul Judetean Vaslui sunt aproape duble fata de preturile cu care aceeasi firma participa la alte licitatii. Se mai prezinta faptul ca intre reclamant si SC M SRL exista legaturi de interese deoarece firma apartine fostei sale sotii, C V participand la licitatiile organizate de alte spitale in calitate de reprezentant al firmei SC MSRL.
Instanta a constatat ca cele relatate in articolul de presa prezinta informatii credibile care au la baza rezultatul controalelor efectuate de autoritatile statului. Reamintim faptul ca prin Raportul de control nr. CS.A.5252/D.C.572/25.06.2010 efectuat de catre inspectorii Directiei Control si Audit din cadrul Ministerului Sanatatii s-au constatat nereguli in ceea ce priveste modul de atribuire a unor contracte de achizitie publica de servicii firmei SC M SRL, iar in ceea ce priveste reclamantul s-a demonstrat faptul ca acesta, desi era divortat din anul 2007 de detinatoarea firmei C S, in perioada anilor 2008-2009, in timpul concediilor medicale a reprezentat firma SC M SRL la alte licitatii organizate la spitale din municipiul Iasi.
In ceea ce priveste judecatile de valoare cuprinse in articolul de presa instanta a constatat ca acestea se refera in principal la presupusele legaturi de interese existente intre reclamant cu firma fostei sotii care au condus la atribuirea unor contracte catre SC M SRL in conditii preferentiale, cu incalcarea legii.
CEDO subliniaza faptul ca, desi judecatile de valoare nu pot fi supuse unei probari a exactitatii lor (Harlanova c. Letonia, Lingens c. Austriei) acestea se pot dovedi excesive daca este lipsita de orice fundament. (Ierusalem c. Austriei). Instanta constata ca desi reclamantul nu face parte din cadrul Serviciului Achizitii Publice sau ca nu a intrat in componenta comisiilor de evaluare a ofertelor, a participat la licitatii organizate de unitati spitalicesti din municipiul Iasi ca reprezentant al firmei SC M SRL, in timpul concediilor medicale din perioada anilor 2008-2009, ulterior divortului de fosta sotie din anul 2007. Mai mult decat atat instanta retine si faptul ca reclamantul detine o pozitie importanta, respectiv Sef Serviciu Administrativ, facand astfel parte din conducerea administrativa a Spitalului de Urgente Vaslui.
Toate aceste aspecte au fost confirmate si de catre institutiile de control abilitate ceea ce a inseamnat ca demersul jurnalistic a fost facut cu buna credinta, avand la baza informatii credibile cu scopul unei corecte informari a opiniei publice privind modul de gestionare a fondurilor publice intr-un caz concret.
Mai mult, judecatile de valoare reprezinta parerea personala a jurnalistului in legatura cu un anumit fapt, fara a avea scopul impunerii opiniilor proprii, in sensul ca acestea ar exprima faptele insasi, lasand opiniei publice libertatea de a-si forma propria convingere.
In ceea ce priveste folosirea unor expresii ca “furt confirmat", “capusat", “prada", “praduitor" CEDO a aratat ca libertatea in domeniul presei scrise include, de asemenea, si recurgerea la o anume doza de exagerare, chiar de provocare. In cauze asemanatoare celei de fata marja de apreciere a autoritatilor nationale in a limita dreptul la libertate de exprimare se circumscrie interesului unei societati democratice de a permite presei sa isi joace rolul indispensabil de "caine de paza" si sa isi exercite aptitudinea de a da informatii cu privire la problemele de interes general (Tromso si Stensaas c. Norvegiei).
Prin depozitia martorilor audiati in cauza reclamantul a incercat sa dovedeasca faptul ca prin publicarea articolelor din ziar i-a fost lezata reputatia in cadrul institutiei unde lucreaza. Instanta retine faptul ca martorii fac referire in special la alte articolele publicate anterior celui care face obiectul cauzei de fata, de exemplu Straub Roza referindu-se la un articol in care reclamantul apare imbracat ca un infractor, ceea ce nu este cazul in articolul din speta. Este adevarat ca faptele expuse de catre ziarist pot dauna reputatiei reclamantului, dar fiind vorba despre fapte de interes public, referitoare la gestionarea fondurilor publice, cele relatate prin articolul de presa intra sub incidenta art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
A interzice unui ziarist sa expuna publicului informatiile primite cu privire la activitatea unei persoane publice in indeplinirea atributiilor profesionale, echivaleaza cu o incalcare a art. 10 din CEDO, atat sub aspectul libertatii de exprimare cat si a dreptului la informare. Aplicarea de sanctiuni pecuniare unui jurnalist care critica o persoana publica tinde sa-l determine pe acesta sa nu mai publice articole de presa critice, renuntand astfel la discutarea publica o unor probleme de interes general.
In consecinta, instanta a apreciat ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art. 998 cod civil si implicit nici conditiile prevazute la art. 1000 alin. 3 C. Civ. pentru angajarea raspunderii paratei SC E P SA Vaslui in calitate de comitent si conditiile raspunderii solitare prevazute de art. 1003 C. Civ, fapta paratilor de a publica acel articol in ziar nu este ilicita ci reprezinta dreptul presei de a furniza informatii cu privire la problemele de interes general, drept garantat de art. 10 din CEDO. Asadar instanta a respins cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. In ceea ce priveste cel de-al doilea capat de cerere instanta de asemenea l-a respins deoarece nu a fost constatata indeplinirea conditiilor prevazute de art. 998-999 C. civ. Deoarece au fost indeplinite conditiile art. 274 C. pr. civ. instanta a respins si cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs reclamantul CV aratand ca
Aceasta solutie este netemeinica intrucat in cadrul cercetarii judecatoresti am dovedit existenta faptei ilicite a paratilor. Instanta de fond retine in mod eronat ca demersul jurnalistic a fost facut cu buna credinta, intrucat raportul intocmit de Ministerul Sanatatii a confirmat exact opusul celor inserate in articolul incriminat ,si anume ca reclamantul nu a avut nici o legatura cu achizitiile dintre firma fostei sale sotii si Spitalul Vaslui,iar astfel folosirea expresiilor ‘furt confirmat‘, ‘capusat‘, ‘prada,praduitor‘ sunt esenta unei fapte ilicite prin insasi utilizarea lor, atat timp cat nici o institutie abilitata nu a dat verdictul in sensul ca reclamantul si-ar fi insusit bani in mod ilicit.
Nu pot fi retinute sustinerile instantei de fond cum ca nu exista o fapta ilicita, presa avand dreptul sa foloseasca expresii denigratoare care sa exprime faptele insasi,ceea ce nu este cazul in acest dosar. Este lesne de observat ca articolul incriminat a vrut sa fie tendentios, discretionar ,jignitor la adresa reclamantului.
Reaua credinta cu care au actionat paratii nu poate fi inlaturata si nici nu a fost prin vreun mijloc de proba, insa reclamantul a dovedit-o prin urmatoarele aspecte : inainte de data acestui articol respectiv 29 iulie 2010 paratii au avut cunostinta despre un control efectuat la sesizarea lor de catre Directia de Control si Audit din cadrul Ministerului Sanatatii, raport de control nr. 572/25.06.2010, avand ca tematica la punctul II fila 6 implicarea domnului C V in achizitiile publice din cadrul Spitalului de Urgenta Vaslui. La fila 6 aliniatele 7 si 8 rezulta in mod indubitabil ca reclamantul din prezenta cauza nu a fost membru in comisiile de elaborare, nici in cele de evaluare si nu exista relatii de subordonare intre serviciul de achizitii si serviciul administrativ. In fila 7 din acest raport de control si din fila 8 aliniatul 11 rezulta ca reclamantul nu a avut nicio implicare si nicio situatie de incompatibilitate fata de achizitiile efectuate la Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui.
Dupa se poate observa din lecturarea filei 9 din raport aliniatul II rezulta ca reclamantul a suferit un prejudiciu moral sub aspectul incalcarii reputatiei, demnitatii si onoarei intrucat acesta a fost pus in fata oprobiului atat a publicului cat si a organelor din cadrul Ministerului Sanatatii unde a fost cercetat si in care se arata ca acesta a suferit din acest punct de vedere intrucat nu se constata elementele sesizate de cotidianul Obiectiv de Vaslui cu privire la cele inserate in articolul din 29 iulie 2010.
Sub aspectul conditiilor necesare antrenarii raspunderii delictuale acestea sunt indeplinite in mod cumulativ, art. 998-999 C civil instituind obligatia persoanei vinovate de comiterea unui delict sa acopere integra prejudiciul cauzat persoanei vatamate.
In primul rand exista o fapta ilicita a paratilor, constand ir publicarea unui material de presa cu un continut nereal, intocmit ci nerespectarea regulilor minime de deontologie profesionala, fara c documentare prealabila absolut necesara stabilirii gradului de veridicitate a informatiilor ce urmau a fi publicate.
Nu se confirma niciun fel de nereguli cu privire la persoana numitului C si cu declaratiile martorilor audiati in prezenta cauza respectiv numita D D, care a aratat ca in proportie de 90 % lucrurile scrise in articolul incriminat sunt neadevarate si au afectat imaginea reclamantului care din aceasta cauza si-a luat concediu fara plata cat si declaratia numitei S R in care se arata ca cele scrise in ziar sunt neadevarate din cauza celor scrise reclamantul nu mai vine la Spital, articolul i-a afectat sanatatea fizica si morala si fiindu-i rusine sa mai vina la serviciu deoarece a fost facut infractor a aparut in poza imbracat in puscarias.
In al doilea rand exista un prejudiciu, constand in atingerea onoarei, demnitatii, precum si in vadita lezare a imaginii publice si a respectului public de care reclamantul se bucura, imprejurari care, coroborate cu pozitia sociala si profesionala a acestuia in cadrul mediului in care isi desfasoara activitatea, sunt de natura a amplifica vatamarea adusa valorilor sociale ocrotite de lege, si implicit a cuantumului despagubirilor necesar a fi acordate pentru acoperirea acestui prejudiciu.
O alta conditie indeplinita in cazul concret dedus judecatii consta in legatura de cauzalitate intre fapta paratilor si prejudiciul cauzat reclamantului, a carei existenta decurge din coroborarea caracterului mincinos al articolului, cu fotografia reclamantului atasata pe prima pagina a cotidianului, aspect de natura a intensifica gradul de penetrare al informatiei denaturate in constiinta opiniei publice.
O ultima conditie necesara angajarii raspunderii delictuale a paratului persoana fizica, consta in vinovatia acestuia, imprejurare care rezulta din publicarea unor informatii cu un continut nereal, fara verificarea lor prealabila.
Daca, paratul S A, nesocoteste deciziile CEDO afirmand ironic in articolul incriminat ca " in plangerile lor cei doi citeaza spete celebre din jurisprudenta internationala, numind dezvaluirile noastre "simple judecati de valoare,,,..,, in continuare intelege sa invedereze instantei opinia CEDO - fata de rolul presei intr-o societate democratica precum si fata de limitele dreptului la exprimare.
Afirmatiile redate in continutul articolului au determinat o distorsiune a realitatii, realizata cu rea-credinta, fiind dublate de remarci suplimentare, judecata de valoare, supozitii, chiar insinuari grave susceptibile de a crea o imagine eronata in ochiul publicului ( a se avea in vedere in acest sens Cauza Markt Intern GMBK si Klaus Beerman c. Germaniei).
Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Lingens vs. Austria a aratat ca libertatea de exprimare nu este si nu trebuie sa fie absoluta, iar dreptul la libera opinie si exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat in limitele sale firesti, neputand prejudicia drepturile si interesele legitime ale altor persoane.
Analizand actele si lucrarile dosarului, hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor de ordine publica aplicabile, instanta de control judiciar constata ca recursul este neintemeiat pentru urmatoarele considerente:
Motivele de recurs vizeaza aprecierea instan?ei de fond cu privire la inexisten?a faptei ilicite, condi?ie necesara pentru re?inerea aplicabilita?ii art. 998 ?i urmatoarele din Codul civil, pentru atragerea raspunderii delictuale a paratului ?i, in baza art. 1000 Cod civil a paratei SC EP SA Vaslui.
Afirma recurentul ca instan?a de fond a ignorat probele aflate la dosarul cauzei din care rezulta reaua credin?a cu care a ac?ionat paratul. Din considerentele hotararii atacate se re?ine insa contrariul. Astfel, avand in vedere chiar raportul de control nr. CS.A 5252/D.C. 572/25.06.2010 incheiat de catre inspectorii din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice instan?a de fond apreciaza ca nu exista fapta ilicita, fundamentandu-?i intregul ra?ionament.
In cuprinsul articolului se fac referiri la masurile luate impotriva Spitalului Jude?ean Vaslui, urmare a activita?ii defectuoase in ceea ce prive?te achizi?iile publice, activita?i ce au determinat demiterea din func?ie a ?efului servicii achizi?ii publice, precum ?i aplicarea de sanc?iuni contraven?ionale.
Intr-adevar in cuprinsul raportului de control se re?ine ca, in mod direct, recurentul nu a fost implicat in achizi?ionarea serviciului de transport ?i eliminare a de?eurilor periculoase contractate cu firma SC M SRL dar tot in cuprinsul raportului de control s-a re?inut ca recurentul a participat la licita?ii avand ca obiect atribuirea contractelor de achizi?ionare servicii de colectare, transport ?i eliminare a de?eurilor periculoase desfa?urate la mai multe spitale din Ia?i , in calitate de reprezentant la SC M SRL.
Prin urmare, cum ?i insan?a de fond a re?inut, demersul jurnalistic a fost facut cu buna credinta, avand la baza informatii cuprinse in raportul de control nr. CS.A 5252/D.C. 572/25.06.2010 , cu scopul unei corecte informari a opiniei publice privind modul de gestionare a fondurilor publice intr-un caz concret.
In mod corect a analizat instan?a de fond ?i inexisten?a faptei ilicite prin raportarea la jurispruden?a constanta a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului privind doza de exagerare ?i chiar de provocare acceptabila recunoscuta liberta?ii jurnalistice.
Art. 10 protejeaza si informatii sau idei scrise pe un ton virulent si polemic,re?inandu-se in cauza Bacanu c. Romaniei - cuvintele dure folosite cu privire la senatorul N.V. nu pot trece in ochii Curtii ca afirmatii in mod deliberat calomnioase, ci drept echivalentul unei libertati jurnalistice ce include si eventuala recurgere la o anumita doza de exagerare, chiar de provocare (mutatis mutandis, Dalban, mentionata mai sus, § 50 si Vides Aizsardz Klubs impotriva Letoniei, nr. 57.829/00, § 46, 27 mai 2004).
Atfel, in jurispuden?a CEDO, Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice, iar protectia care trebuie acordata presei este de o importanta deosebita. Chiar daca presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite inter alia in scopul "protectiei reputatiei sau drepturilor altor persoane", este, totusi, sarcina ei sa comunice informatii si idei de interes public. Presa are nu doar sarcina de a comunica astfel de informatii si idei: publicul, de asemenea, are dreptul de a le primi. Altfel, presa nu ar putea sa joace rolul sau vital de "caine de paza public" (a se vedea, spre exemplu, Observer and Guardian v. the United Kingdom, hotarare din 26 noiembrie 1991, Seria A, nr. 216, pp. 29-30, § 59).
Dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai "informatiei" sau "ideilor", care sunt primite favorabil sau sunt privite ca inofensive, sau ca o chestiune de indiferenta, dar si celor care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza Statul sau orice parte a comunitatii. In plus, libertatea jurnalistica acopera, de asemenea, posibile recurgeri la un anumit grad de exagerare sau chiar provocare (a se vedea De Haes and Gijsels v. Belgium, hotarare din 24 februarie 1997, Reports of Judgments and Decisions 1997-I, p. 236, § 47).
In practica sa, Curtea a facut distinctie intre declaratiile de fapt si judecatile de valoare. Existenta faptelor poate fi demonstrata, in timp ce adevarul judecatilor de valoare nu este susceptibil probatiunii. Cerinta de a dovedi adevarul unei judecati de valoare este imposibil de indeplinit si incalca insasi libertatea de opinie, care este o parte fundamentala a dreptului garantat de articolul 10 (a se vedea Jerusalem v. Austria, nr. 26958/95, § 42, ECHR 2001-II). Totusi, chiar atunci cand o declaratie constituie o judecata de valoare, proportionalitatea unei ingerinte poate depinde de faptul daca exista un substrat factologic suficient pentru declaratia contestata, deoarece chiar si o judecata de valoare fara nici un substrat factologic care s-o sustina poate fi excesiva (a se vedea De Haes and Gijsels v. Belgium, citata mai sus, § 47, Oberschlick v. Austria (nr. 2), hotarare din 1 iulie 1997, Reports 1997-IV, p. 1276, § 33).
A?adar, solicitarea recurentului de probare a afirma?iei relative la suspiciunea ziaristului privind incheierea contractului cu SC M SRL apar?inand fostei so?ii a recurentului este excesiva. Mai mult, analizand propor?ionalitatea ingerin?ei, admi?and ca afirma?ia ziaristului constituie o judecata de valoare, se constata ca aceasta are o baza factuala chiar in raportul de control, care re?ine participarea recurentului la licita?ii similare in calitate de reprezentant al firmei fostei so?ii.
Cauza invocata in sus?inerea atat a cererii de chemare in judecata cat ?i a recursului, Lingens contra Austriei stabile?te, contrar celor sus?inute de recurent, ca expresiile folosite constituiau judeca?i de valoare. Instantele austriece s-au preocupat sa stabileasca daca expresiile folosite de dl Lingens aveau, in mod obiectiv, un caracter insultator; au decis ca o parte din expresiile folosite aveau intr-adevar un astfel de caracter - "cel mai detestabil oportunism", "imoral" si "lipsit de demnitate" (vezi paragraful 21). in opinia condamnatului insa, expresiile in discutie constituiau judecati de valoare emise in exercitarea dreptului sau la libera exprimare (vezi paragrafele 22 si 29). Curtea, ca si Comisia, impartaseste acest punct de vedere. Criticile reclamantului au fost de fapt indreptate impotriva atitudinii adoptate de dl Kreisky, care la acea data era cancelar federal. Esenta cauzei a constat nu in dreptul jurnalistului de a raspandi informatii, ci in libertatea sa de a exprima opinii si in dreptul de a raspandi idei; restrictiile permise de paragraful.2 al artico¬lului 10 sunt aplicabile si in acest context.
?i analiza incalcarii art. 10 prin referire la cauza Prager contra Austriei nu sus?ine cererea recurentului , altele fiind circumstan?ele cauzei, analiza facandu-se prin referire la calitatea persoanelor impotriva carora s-au efectuat articolele denigratoare, se arata in hotarare ca: printre faptele raportate in acestea din urma, unele din ele erau de o gravitate extrema. De aceea este usor de inteles ca autorul trebuia sa se justifice. Afirmand ca magistratii vienezi "tratau dintr-o data orice acuzat de parca acesta era deja condamant", sau atribuindu-i judecatorului J. un comportament "ofensator" si "dispretuitor" in exercitarea functiilor sale, reclamantul a reprosat implicit interesatilor ca, in calitate de judecatori, au incalcat legea sau, cel putin, si-au incalcat obligatiile profesioanle. Astfel el nu a putut aduce atingere nu reputatiei lor, dar a subminat si increderea publica in integritatea magistrati in general.
Fata de aceste considerente, vazand dispozitiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila si avand in vedere ca, in cauza, nu este incident niciunul dintre motivele de recurs prevazute de art.304 din Codul de procedura civila sau alte motive de ordine publica, instanta va respinge recursul, urmand sa mentina hotararea instantei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de CV impotriva sentintei civile nr. 557/08.02.2011 , pronuntata de Judecatoria Vaslui in dosarul 5372/333/2010 pe care o mentine.
IREVOCABILA.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 26 octombrie 2011
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Raspundere civila delictuala
Obligatia aducerii la cunostinta proprietarului plata TVA a terenurilor construibile - Sentinta civila nr. 301 din data de 27.04.2018Cerere de valoare redusa - Decizie nr. 501 din data de 21.06.2017
Actiune in raspundere patrimoniala - Sentinta civila nr. 851 din data de 18.10.2017
Pretentii. Contravaloarea lipsei de folosinta a imobilului - Sentinta civila nr. 2031 din data de 12.11.2015
Prestare munca fara forme legale. Prejudiciul produs prestatorului in urma unui accident. Acordarea daunelor materiale si morale in baza raspunderii civile delictuale - Sentinta civila nr. 89 din data de 05.03.2015
Imbogatirea fara justa cauza. Existenta unui temei constitutional al raspunderii. - Sentinta civila nr. 141/S din data de 04.05.2009
Raspunderea statului este o raspundere directa, limitata doar la prejudiciile cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si este reglementata de art.538-539 Cod procedura penala (art.504 – 507 din vechiul Cod de procedura penala).Raspund - Decizie nr. 779 din data de 24.09.2015
Inadmisibilitatea actiunii in raspundere civila delictuala exercitata de angajator ulterior anularii deciziei de imputare emisa functionarului public pentru recuperarea prejudiciului. - Decizie nr. 700 din data de 13.02.2015
Drept civil. Daune morale si materiale derivand din procesul penal intemeiate pe dispozitiile art. 998-999 Cod civil. Neindeplinirea conditiilor raspunderii civile delictuale. - Decizie nr. 101 din data de 23.10.2014
Raspunderea civila a functionarului public angajata in temeiul art. 84 alin. 1 lit. b din Legea nr.188/1999 „ ... pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit”.Calcularea termenului de 30 de zile pentru emiterea dispozitiei - Decizie nr. 11894 din data de 13.11.2013
Raspunderea patrimoniala asociata raspunderii penale este intotdeauna o raspundere civila delictuala, ori raspunderea intemeiata pe dispozitiile art. 28 din Legea nr.22/1969 este o raspundere materiala intemeiata pe raporturile de munca. In cadrul pr... - Decizie nr. 887 din data de 30.11.2010
actiune in raspundere civila delictuala - Sentinta civila nr. 1920 din data de 08.03.2011
Raspundere civila delictuala art 1001 - Hotarare nr. 1589 din data de 05.07.2011
Atragerea raspunderii membrilor organelor de conducere. Fapte savarsite de administratorul statutar dupa deschiderea procedurii insolventei - Decizie nr. 699 din data de 22.06.2010
LATURA CIVILA A PROCESULUI PENAL. CALITATEA IN CARE RASPUNDE CIVIL ASOCIATIA FONDUL DE PROTECTIE A VICTIMELOR STRAZII. GARANT. ASIGURATOR - Decizie nr. 87 din data de 04.02.2010
SESIZAREA CURTII DE CONTURI PRIVIND APROBAREA SI EFECTUAREA UNOR PLATI NELEGALE DIN BUGETUL LOCAL. EXECUTAREA UNOR CLAUZE PREVAZUTE IN CONTRACTUL COLECTIV DE MUNCA, PRIVIND PLATA CATRE SALARIATI A UNOR SUME PENTRU CARE NU EXISTA TEMEI LEGAL. - Decizie nr. 355 din data de 09.04.2009
ACTIUNE IN STABILIREA RASPUNDERII CIVILE DELICTUALE - Sentinta civila nr. 134 din data de 22.01.2006
Pretentii civile. Raspunderea civila delictuala se intemeiaza pe ideea repararii unui prejudiciu, in timp ce raspunderea penala se intemeiaza pe ideea pedepsirii celui care a savarsit o fapta ilicita, apreciata de lege ca fiind infractiune. De aseme... - Sentinta civila nr. 2650/17.04.2008 din data de 21.09.2009
Raspundere civila delictuala - Sentinta civila nr. 23883 din data de 10.03.2010
Raspundere civila delictuala - Hotarare nr. 1827 din data de 17.03.2010
