infractiuni privind circulatia pe drumurile publice
(Decizie nr. 112/A din data de 12.05.2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui)Dosar nr. 4691/189/2009 - infractiuni privind circulatia pe drumurile publice
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA NR. 112/A
Sedinta publica de la 12 Mai 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE : NICULACHE LUMINITA
Judecator : OANA RADU-NICOLAE
Grefier : BODESCU PANSELUTA
Ministerul Public reprezentat de procuror ARMEANU SORIN din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui
Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelul penal declarat de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BARLAD, judetul Vaslui, impotriva sentintei penale nr. 85 din 16.02.2010 a Judecatoriei Barlad, pronuntata in dosar nr. 4691/189/2009, privind pe inculpatul BAL.
Obiectul cauzei : infractiunea prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta inculpatul intimat in apelul Parchetului BAL, asistat de aparator desemnat din oficiu, d-na av. Strat Elena Daniela.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, care invedereaza ca: procedura de citare nu a fost legal indeplinita cu inculpatul intrucat la fila 12 din dosarul de fond, unde se afla declaratia inculpatului, este consemnata o alta adresa de domiciliu, insa acest viciu de procedura se acopera prin prezenta inculpatului in instanta; apelul a fost declarat in termenul prev. de art. 363 Cod procedura penala, fiind motivat in scris; inculpatul a fost audiat la fond; cauza se afla la primul termen de judecata in apel.
S-au verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care:
S-a procedat la identificarea inculpatului intimat BAL pe baza- dupa care, interpelat, inculpatul arata ca nu doreste sa faca declaratii suplimentare in apel, mentinand declaratiile date pana in prezent in cauza. Precizeaza ca in prezent locuieste la adresa si doreste ca la aceasta adresa sa-i fie comunicate toate actele de procedura.
Avand pe rand cuvantul, inculpatul prin aparator si reprezentantul parchetului arata ca nu mai au cereri de formulat in cauza.
Instanta constata cauza in stare de judecata si trece la dezbateri dand cuvantul cu privire la apelul formulat.
Avand cuvantul, reprezentantul Parchetului arata ca Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad a formulat apel impotriva sentintei penale nr. 85 din 16 februarie 2010 a Judecatoriei Barlad prin care inculpatul BAL a fost achitat pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, considerandu-se ca alcoolemia reala pe care a avut-o inculpatul nu a depasit limita legala. Astfel s-a constatat ca fapta inculpatului nu constituie infractiune ci contraventie, fiind prevazuta de Codul rutier, in aceasta situatie dispunandu-se achitarea inculpatului in temeiul disp. art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.b Cod procedura penala. Parchetul critica hotararea primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie intrucat din materialul probatoriu existent la dosar rezulta fara dubii ca inculpatul se face vinovat de comiterea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata. Temeiul care a stat la baza hotararii instantei de fond il repezinta un calcul retroactiv, cu rol de expertiza, calcul bazat numai pe declaratiile inculpatului. In acest context inculpatul si-a modificat declaratiile initiale, aratand ca a consumat alte bauturi alcoolice decat cele indicate la inceput si, de asemenea, a precizat ca si locatia in care a consumat acele bauturi a fost alta, sustinand ca a fost insotit de niste persoane care au si fost audiate in cauza ca martori. Pe baza acestor noi declaratii s-a efectuat o a doua expertiza de calcul retroactiv al alcoolemiei, rezultand ca, la momentul opririi in trafic, inculpatul ar fi avut o alcoolemie de 0,70 gr %o. Instanta nu a avut insa in vedere o mentiune foarte clara din acel raport din care rezulta ca pe baza noilor declaratii de consum ale inculpatului acesta ar fi ajuns la o alcoolemie maxima de 1,45 gr %, fapt care din start poate duce la o inlaturare a concluziilor acestui raport intrucat tocmai din probele biologice recoltate inculpatului rezulta foarte clar ca alcoolemia a fost de peste 1,45 gr %, respectiv 1,65 si 1,55 %. Insa, calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaza atunci cand se depaseste termenul legal de 30 de minute de la momentul opririi inculpatului in trafic. Nu a fost implinit acest termen la momentul la care i s-a recoltat prima proba biologica, fiind vorba doar de 25 de minute si, cu toate acestea, in cauza de fata s-au efectuat mai multe calcule bazate pe schimbari de declaratii ale inculpatului cu privire la cantitati si la tipul de bauturi consumate, cel mai probabil in urma sfaturilor primite de la unii medici care se pricep in chimie si in toxicologie. Relevante sunt insa primele declaratii date de inculpat, dupa momentul surprinderii in trafic, stiindu-se ca intotdeauna aceste prime declaratii sunt intotdeauna cele mai sincere iar probele biologice recoltate reprezinta proba stintifica, nicidecum o expertiza prin care se calculeaza retroactiv alcoolemia. Aceste expertize de calcul retroactiv al alcoolemiei nu sunt considerate exclusiv stiintifice pentru ca se raporteaza la niste declaratii vadit subiective. Avand insa in vedere probele biologice si declaratiile initiale ale inculpatului, arata reprezentantul parchetului ca este evident ca alcolemia inculpatului era de aproximativ 1,65 gr %, asadar peste limita legala In aceste conditii solutia corecta este cea de condamnare a inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002. Pe cale de consecinta, solicita reprezentantul Ministerului Public admiterea apelului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad iar rejudecand sa fie desfiintata hotararea instantei de fond si sa se dispuna condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002. Ca modalitate de executare a pedepsei, solicita reprezentantul parchetului a se face aplicarea dispozitiilor art. 81 Cod penal, cu atragerea atentiei asupra art. 83 din Codul penal. Se mai solicita obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Avand cuvantul pentru inculpatul intimat BAL, d-na av. Strat Elena Daniela solicita respingerea apelului declarat de inculpatul BAL si mentinerea solutiei de achitare pronuntata de instanta de fond. In fapt, in seara zilei de 13.09.2008, lucratorii de politie din cadrul Serviciului Politiei Rutiere au fost sesizati, la ora 19.50, ca pe strada Republicii din municipiul Barlad s-a produs un accident rutier. Deplasandu-se la locul accidentului, agentii de politie au constatat ca acel accident a fost produs de BAL si i-au solicitat acestuia sa accepte testarea cu aparatul alcooltest. Inculpatul a refuzat testarea cu aparatul alcooltest insa a solicitat sa fie condus la spital pentru a i se recolta probe biologice. Inculpatului i s-a recoltat prima proba la ora 20,20 iar cea de-a doua la ora 21,20, alcoolemia stabilita dupa recoltarea primei probe fiind de 1,65 g %o iar dupa cea de-a doua recoltare de 1,55 g %o. Pe parcursul desfasurarii cercetarilor, atat in fata organelor de cercetare penala, cat si in fata parchetului si, ulterior, in fata instantei de judecata, declaratiile de consum ale inculpatului au fost consecvente. Exista o singura declaratie care difera de celelalte, respectiv cea data in fata medicului examinator, in seara in care a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice. Insa declaratiile constante ale inculpatului in cursul urmaririi penale si la instanta de judecata au fost in sensul ca in ziua respectiva a consumat 200 ml de votca si 200 ml de bere Mai mult aceasta declaratie de consum a fost confirmata in faza de urmarire penala de 2 martori, iar in faza de judecata de 3 martori. In seara respectiva inculpatul a declarat verbal in fata medicului examinator ca ar fi consumat trei beri, fapt ce s-a dovedit neadevarat. Pentru a se stabili ce imbibatie alcoolica avea inculpatul la ora savarsirii faptei, acesta a solicitat in aparare efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei. Acest raport de expertiza a avut in vedere declaratia de consum a inculpatului priveste aspectele consumului, respectiv cantitate, tarie, interval orar, plenitudinea stomacului, si, nu in ultimul rand, a avut in vedere si cele doua probe biologice recoltate la cele doua ore mentionate anterior. Asadar, orice expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei, are la baza declaratia de consum a inculpatului sustinuta obligatoriu de martori si cele doua probe de sange recoltate conform buletinului de analiza clinica. Acest raport de expertiza a dovedit ca ceea ce a declarat inculpatul cu privire la aspectele consumului corespunde celor doua probe de sange si ca la data savarsirii faptei inculpatul avea o imbibatie alcoolica de 0,70 %o, asadar sub limita legala. Ulterior, reprezentantul parchetului a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiza privind calculul alcoolemiei, dar pe baza declaratiei de consum data de inculpat in seara savarsirii faptei. Si acest raport de expertiza a fost foarte explicit: comparandu-se cele doua curbe Widmark - cea a declaratiei de consum si cea a probelor de sange - se observa o discordanta majora intre ele, ceea ce denota un alt consum de alcool, in alte cantitati si in alte circumstante. Cu alte cuvinte, expertii au stabilit ca inculpatul nu spune adevarul cu privire la consumul a trei beri si ca acest consum nu se pliaza pe cele doua probe de sange, probe certe si stiintifice. Mai mult decat atat, expertii arata ca, dupa un asemenea consum, avand in vedere si datele fiziologice ale inculpatului, imbibatia maxima de alcool ar fi fost de 0,45 g %o, in niic un caz nu ar fi atins valoarea de 1,65 g %o. Prin urmare, aceste rapoarte nu se bazeaza doar pe declaratia de consum a inculpatului, ci si pe buletinul de analiza chimica. Medicii legisti stabilesc alcoolemia pe care o avea inculpatul la data savarsirii faptei dar si daca declaratia de consum se coroboreaza cu cele doua probe de sange. Cu toate acestea, parchetul il trimite in judecata pe inculpat retinand ca unica proba in acuzare doar cel de-al doilea raport de expertiza in care se arata ca inculpatul minte, ignorand complet celelalte probe administrate in cauza. Ulterior, instanta a procedat la justa si corecta apreciere a tuturor probelor administrate in cauza si, dand eficienta prevederilor art. 63 Cod procedura penala, a retinut primul raport de expertiza cu motivarea ca are la baza proba stiintifica si certa a analizei chimice a sangelui, declaratiile inculpatului care sunt consecvente atat in fata de urmarire penala cat si la judecata pe fond, precum si depozitiile a trei martori oculari. Instanta nu a retinut cel de-al doilea raport de expertiza intrucat a constatat ca acesta s-a bazat pe declaatia inculpatului data in fata medicului si, cel mai important, nu se coroboreaza cu nici o alta proba. Prin unicul motiv de apel formulat in caza, parchetul foloseste drept argumente urmatoarele aspecte: subiectivitatea si caracterul relativ al rapoartelor de expertiza medico-legale; decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5434/2006; gresita apreciere a probelor si anume ca instanta de fond nu ar fi tinut cont de testarea cu aparatul Drager si de martorii asistenti; faptul ca instanta a dat eficienta doar primului raport de expertiza. In ceea ce priveste subiectivitatea rapoartelor de expertiza, parchetul sustine ca valorile obtinute in urma calculului retroactiv au caracter relativ. Insa, datele subiective la care se refera parchetul sunt sustinute de martori oculari, dar sunt confirmate si de experti si, nu in cele din urma, de analiza chimica a sangelui. Parchetul omite probabil intentionat ca acel calcul retroactiv a avur la baza in primul rand probele biologice si abia apoi declaratia de consum. Indiferent care este valoarea alcoolemiei obtinuta in urma calculului retroactuv, aceasta valoare trebuie retinuta doar daca din probele administrate rezulta ca inculpatul a spus adevarul. Se insista in nenumarate randuri pe aceasta eroare: expertii stabilesc intr-un anume fel , parchetul sustine exact contrariul , erijandu.se practic in experti. De aici ar rezulta ca analiza chimica a sangelui nu are valoare probanta. Arata apararorul inculpatului ca si motivul de apel al parchetului prin care se sustine caracterul relativ al expertizelor de calcul retroactiv nu poate fi primit intrucat corect ar fi fost sa se sustina acest caracter relativ pentru ambele rapoarte de expertiza efectuate in cauza, iar nu doar pentru primul. In ceea ce priveste decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5434/2006 - invocata de parchet in sustinerea motivelor de apel - prin care instanta suprema a desfiintat o solutie de achitare si a dispus achitarea inculpatului, arata d-na av. Strat Daniela ca aceasta solutie a fost corecta deoarece, initial, s-a dispus achitarea inculpatului in baza unui asemenea raport de expertiza in care rezultatul final a fost sub 0,80 g %o. Dar, rezulta din decizia respectiva ca in raportul intocmit in acea cauza s-a stabilit ca declaratiile de consum ale inculpatului nu corespundeau adevarului. In ceea ce priveste gresita apreciere a probelor - sustinuta de parchet - arata aparatorul inculpatului ca, testarea cu aparatul Drager s-a facut la interval de o ora, intre cele doua probe biologice si, oricum, masuratorile facute cu acest aparat nu constituie probe in instanta, ele fiind folosite de politie pentru a se stabili daca exista imbibatie alcoolica in aerul expirat, pentru ca apoi acea persoana sa fie dusa pentru recoltare de probe biologice. Mai mult decat atat, nici proba cu martori nu are o mare relevanta in cauza intrucat alcoolemia se stabileste prin probe stiintifice iar nu prin pareri mai mult sau mai putin subiective. In raport de motivele expuse, solicita d-na av. Strat Elena Daniela a se respinge apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad si a se mentine ca legala si temeinica solutia de achitare a inculpatului BAL pronuntata de instanta de fond. Aparatorul inculpatului depune la dosar concluzii scrise si practica judiciara, respectiv : rezolutia de neincepere a urmaririi penale din 23.02.2010 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul nr. 6218/P/2009; rezolutia de scoatere de sub urmarire penala din 04.05.2009 data de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1991/P/2008; ordonanta din 18.08.2009 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul nr. 774/P/2008; Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din 29.05.2008 data de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1210/P/2007; Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ din 27.08.2008 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Botosani in dosarul nr. 1783/P/2008, toate actele fiind depuse in xerocopie.
Solicitand si primind cuvantul in replica, reprezentantul parchetului arata ca inculpatul BAL a fost oprit in trafic la ora 19.55, prima proba biologica recoltandu-se la ora 20.20, asadar la 25 de minute de la momentul opririi in trafic. Alcoolemia depistata a fost de 1,65 g %o la prima proba. daca ar fi intr-adevar reale declaratiile inculpatului - ceea ce nu s-a intamplat nici un moment, inculpatul mintind in toate declaratiile - ar fi insemnat ca, de la 0,70 cat a avut la 19.55, valoarea alcoolemiei ar fi urcat la 1,65 g %o pana la ora 20.20. Asadar, in 25 de minute alcoolemia inculpatului ar fi urcat cu 0,95 gr %o, ceea ce este imposibil. Prin urmare, declaratiile inculpatului cu privire la modalitatea de consum, la tipul bauturilor nu intereseaza in cauza. Important este ca in urma recoltarii probei biologice - recoltare ce s-a facut in termenul legal, de 30 de minute de la oprirea in trafic - s-a stabilit o alcoolemie de 1,65 gr %o, proba fiind certa, stiintifica. Prin urmare, trebuie inlaturate ambele rapoarte de expertiza care s-au bazat pe date subiective si sa fie avute in vedere cele doua probe biologice recoltate in termenul legal.
Solicitand si avand cuvantul in replica, aparatorul inculpatului arata ca acel termen de 30 de minute pentru recoltarea probelor biologice este un termen de recomandare, iar nu imperativ. Daca recoltarea s-a facut in termenul de 30 de minute nu inseamna ca este interzisa efectuarea unui raport de expertiza privind calculul retroactiv. Iar in ceea ce priveste cresterea alcoolemiei de la ora 19.55 la ora 20.25 cu 0,95 gr %o, chiar expertii au afirmat ca, pe un stomac gol, sunt suficiente 20-30 de minute pentru ca alcoolemia sa atinga valoarea maxima. Se solicita a se avea in vedere si jurisprudenta depusa astazi la dosar si care vizeaza cauze similare.
Avand ultimul cuvant, inculpatul intimat BAL arata ca regreta ca s-a ajuns in aceasta situatie si este de acord cu concluziile aparatorului sau.
S-au declarat dezbaterile inchise, cauza fiind lasata in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
T R I B U N A L U L,
Asupra apelului penal de fata:
Prin rechizitoriul 3598/P/2008 din data de 1 octombrie 2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad, in temeiul art. 262 pct. 1 lit. a Cod procedura penala, s-a dispus punerea in miscare si trimiterea in judecata a inculpatului BAL pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, fapta prevazuta de art. prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, modificata.
Potrivit prevederilor art.264 Cod procedura penala, rechizitoriul, verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei conform art. 264 alin. 3, impreuna cu dosarul cauzei, a fost inaintat Judecatoriei Barlad, pe rolul careia a fost inregistrat dosarul nr. 4691/189/2009.
Procedandu-se la judecarea cauzei, prin sentinta penala nr. 85 din 16 Februarie 2010 a Judecatoriei Barlad, s-au hotarat urmatoarele:
In baza art.11 pct.2 lit. a, raportat la art.10 lit. b din Codul de procedura penala, achitarea inculpatului BAL, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.87 al.1 din OUG.195/2002 modificata.
In baza art.12 din Codul de procedura penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii, sesizarea I.P.J. Vaslui - Serviciul de Politie Rutiera, organ competent pentru sanctionarea contraventionala corespunzatoare a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
La data de 13.09.2008, ora 1950, lucratorii de politie din cadrul Serviciului Politiei Rutiere au fost sesizati ca, pe strada Republicii, in centrul orasului, in zona magazinului " Penny", s-a produs un accident rutier, fara victime omenesti, dar soldat cu avarierea a 4 autoturisme.
Cei doi lucratori, fiind in serviciul de dirijare si control al traficului rutier si aflandu-se la o distanta relativ mica fata de locul faptei, s-au deplasat imediat la locul accidentului si l-au identificat pe autorul acestuia in persoana inculpatului BAL. Pentru ca emana miros de alcool i-au solicitat sa fie testat cu aparatul alcooltest. Inculpatul a refuzat si a solicitat sa fie condus la Spitalul de Adulti Barlad pentru a i se recolta probe biologice. Astfel, i-au fost recoltate doua probe, una la ora 2020 , cea de-a doua la ora 2120.
Dupa recoltarea primei probe, inculpatul a fost condus la sediul Politiei Mun. Barlad unde, la ora 2030, a fost de acord sa fie testat cu aparatul de tip Drager rezultand o concentratie de 0,83 mg/l alcool pur in aerul expirat.
Tot atunci inculpatul a dat si prima sa declaratie in care a mentionat ca a consumat bauturi alcoolice fara sa precizeze tipul si cantitatea, aratand insa intervalul de timp in care a consumat, respectiv 12oo - 1945( fila 12 dosar urmarire penala).
La data de 27.10.2008, inculpatul, fiind din nou audiat de lucratorii de politie, declara ca la orele 1900, a plecat cu autoturismul proprietate, de acasa pana la un local situat in zona Varariei, unde a consumat 200 ml. votca "Stalinskaya’’ si 200 ml. bere "Bergenbier", pana in jurul orelor 1940 - 1950. Ulterior, a plecat spre centrul orasului pentru a scoate bani de la un bancomat si, pentru ca nu a adaptat viteza la conditiile de trafic, la ora 1955, a tamponat un autoturism si a provocat in acest fel o tamponare in lant, ceea ce a dus la avarierea a inca 3 autoturisme.(filele27-28 dosar urmarire penala).
La data de 10.02.2009, inculpatul este din nou audiat, de aceasta data de catre procuror, si declara ca a consumat votca si bere in cantitatile precizate mai sus la localul de pe strada Varariei, unde revenise in jurul orelor 1930 , stand aproximativ 10 minute (fila 26 verso dosar urmarire penala). Declaratia sa este sustinuta de declaratiile martorilor Bornaz Viorel si Gheorghe Viorel Catalin (filele 51 si 52 din dosarul de urmarire penala).
In urma analizei celor doua probe de sange a rezultat, pentru prima proba o alcoolemie de 1,65 g%o, iar pentru a doua o alcoolemie de 1,55 g%o.
Apreciind ca alcoolemia este prea mare, inculpatul a solicitat efectuarea unui calcul retroactiv al acesteia care a avut ca obiectiv stabilirea alcoolemiei existenta la ora 1955 pe baza consumului unei cantitati de 200 ml. votca Staliskaya si cca. 200 ml. bere Bergenbier, bauturi consumate seara, in jurul orei 1940.
Potrivit Raportului de expertiza medico-legala nr.985/R din 15.12.2008, aflat la fila 17 din dosarul de urmarire penala, dupa ingestia bauturilor alcoolice maximul de imbibatie alcoolica se atinge in jurul orei 2030 , cu o valoare de aproximativ 1,45 g %, dupa care scade. In acest caz, la ora 1955, alcoolemia se afla in absorbtie si ar fi trebuit sa aiba o valoare in jur de 0,50 g%o. Raportat insa valorilor de la analiza chimica a sangelui, proba stiintifica si certa, coroborate cu momentul consumului de bauturi alcoolice, alcoolemia de la ora 1955 ar fi putut avea o valoare in jur de 0,70 g %o.
La solicitarea Parchetului expertii au efectuat un calcul teoretic al alcoolemiei inculpatului pentru aceeasi ora, dar pe baza declaratiei inculpatului data in fata medicului potrivit careia ar fi consumat 1500 ml bere, concretizat in Raportul de expertiza medico-legala nr. 483/R din 02.06.2009.
Expertii au avut in vedere si de aceasta data valorile de la analiza chimica a sangelui, coroborate cu momentele consumului de bauturi alcoolice declarat initial de inculpat. Raportat acestor date, la ora 1955, inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie cu valori cuprinse intre 1,60 g%o si 1,65 g %o.
Comparandu-se insa datele de pe cele doua curbe Widmark (cea conform declaratiei si cea conform analizei chimice) s-a observat o discordanta majora intre ele, ceea ce denota un consum de bauturi alcoolice in alte cantitati si/sau alte circumstante decat cele declarate.
Prima instanta a aratat ca procurorul a inlaturat prima expertiza precum si cele doua depozitii ale martorilor Gheorghiu Viorel Catalin si Bornaz Viorel, pe care le-a apreciat ca fiind facute pro-cauza si a mentinut cea dea doua expertiza cu motivarea ca aceasta este corespunzatoare buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie si ca se demonstreaza astfel ca prima declaratie a inculpatului reflecta cu aproximatie consumul real de bauturi alcoolice ingerat in intervalul 1200 - 1945.
Pe aceste considerente si avand in vedere si declaratiile martorilor implicati in accident, precum si faptul ca prelevarea probei de sange s-a facut in 25 minute dupa producerea accidentului, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului.
Prima instanta a aratat insa ca aprecierea probelor reprezinta unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece intregul volum de munca depus de organele de urmarire, de instantele judecatoresti, precum si de partile din proces se concretizeaza in solutia ce va fi data in urma acestei activitati.
S-a aratat astfel ca potrivit art. 63 alin.2 din Codul de procedura penala, modificat prin Legea nr. 281 /2003 se prevede ca " probele nu au valoare dinainte stabilita". Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
Potrivit principiului liberei aprecieri a probelor, declaratiile martorilor au aceeasi forta probanta ca si celelalte mijloace de proba, cu deosebirea ca, in timp ce declaratiile inculpatului precum si cele ale partilor pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu alte probe, art. 69 si art. 75 din Codul de procedura penala, declaratiile martorilor pot servi la aflarea adevarului in mod neconditionat.
Aceasta conduce la ideea ca, in situatia in care intr-o cauza penala exista un singur martor, organele judiciare isi pot intemeia solutia pe declaratia acestuia daca produce incredere deplina ca relateaza adevarul. Declaratia unui singur martor considerata sincera poate fi suficienta pentru condamnarea inculpatului daca confirma cu fermitate vinovatia acestuia.
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat exprimata in grame in litru sau grame la mie. Dupa ingestia unor cantitati de alcool, alcoolemia este maxima:
- dupa 20-30 minute daca stomacul este gol
- dupa 1-130 ore, daca stomacul contine alimente.
Potrivit art. 33 alin. 4 din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale publicate in M.O. nr. 459/19.09.2000 prevede ca "expertiza de recalculare a alcoolemiei se efectueaza numai in cazurile in care s-au recoltat doua probe de sange la un interval de o ora intre ele."
S-a apreciat ca expertiza medico-legala pentru recalcularea alcoolemiei are valoare probanta judiciara in intelesul art.116 din Codul de procedura penala, deoarece cuprinde aprecieri stiintifice asupra valorilor probabile ale alcoolemiei in momentul savarsirii faptei, aprecieri ce sunt facute pe baza cunostintelor unor experti.
De asemenea, s-a apreciat ca exista un dubiu intemeiat asupra depasirii alcoolemiei de 0,80 g%o in sangele inculpatului in momentul savarsirii faptei, dubiu ce se bazeaza pe o opinie stiintifica data in urma aprecierii facute de experti si care profita inculpatului. Ca atare, instanta de fond a decis ca se impune a se concluziona ca nu a fost depasita alcoolemia prevazuta de lege.
Legea procesual penala nu admite o ierarhizare a probelor si a mijloacelor de proba. Drept urmare, atat constatarile medico-legale, cat si expertizele medico-legale au o valoare probanta egala cu a celorlalte mijloace de proba, urmand a fi apreciate in contextul intregului probatoriu administrat in cauza.
Rezultatele expertizei trebuie coroborate cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Analizand intreg probatoriul administrat in cauza instanta a retinut ca ambele rapoarte de expertiza, la stabilirea alcoolemiei, au avut in vedere valorile de la analiza chimica a probelor biologice, proba stiintifica si certa.
Primul raport de expertiza s-a bazat pe declaratiile inculpatului date in fata organelor de cercetare penala si sustinute de depozitiile a doi martori oculari, care nu au fost stabilite a fi nesincere. Acesta concluzioneaza ca prin coroborarea celor doua curbe Widmark, datele de pe aceste curbe se situeaza in limita standard de variatie acceptata
Al doilea raport de expertiza s-a bazat pe prima declaratie data de inculpat in care a precizat, la modul general, ca a consumat alcool si pe cea de a doua data in fata medicului, care nu este organ de cercetare penala si in fata caruia a afirmat ca a consumat 1500 ml. bere, declaratii nesustinute de alte probe.
Prima instanta a retinut ca cele constatate de catre medic nu pot fi apreciate ca probe in sensul legii procesual penale, fiind subiective. Acest al doilea raport concluzioneaza de altfel ca datele de pe cele doua curbe Widmark releva o discordanta majora intre ele, ceea ce denota un consum de bauturi in alte cantitati si/sau alte circumstante decat cele declarate de inculpat. Din aceste considerente, la aceeasi ora retinuta in primul raport, se arata in final ca inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie cuprinsa intre limite peste cea legala.
Instanta a mai retinut si faptul ca declaratiile martorilor implicati in accident sunt facute sub imperiul evenimentului ce a avut loc, fiind de asemenea subiective intrucat sunt influentate de felul in care fiecare a perceput starea inculpatului. Alcoolemia se stabileste prin probe stiintifice.
S-a aratat si faptul ca testarea cu aparatul tip Drager nu s-a facut corect, asa incat nu are relevanta. Instanta nu poate pune temei decat pe probele stiintifice, coroborate cu alte probe considerate a fi obiective si lipsite de subiectivitate.
Avand in vedere ca primul raport de expertiza, care a concluzionat ca, in data de 13.09.2008, orele 1955, alcoolemia se afla in absorbtie si ar fi trebuit sa aiba o valoare in jur de 0,70g%o, s-a intemeiat pe proba stiintifica si certa a analizei chimice, pe declaratiile inculpatului date in fata organelor judiciare si sustinute de depozitiile a doi martori oculari, instanta a apreciat ca ofera alcoolemia reala avuta de inculpat la momentul producerii accidentului si nu inainte sau dupa acest moment, fiind o proba certa in stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului.
S-a aratat ca nu poate fi retinuta ca proba cel de-al doilea raport deoarece s-a bazat pe declaratiile inculpatului, care nu sunt sustinute de alte probe. In chiar cuprinsul raportului se precizeaza ca declaratiile inculpatului nu sunt reale deoarece denota un consum de bauturi in alte cantitati si/sau alte circumstante, acest lucru fiind dovedit de discordanta majora intre cele doua curbe.
Din aceste motive nici nu se poate aprecia, ca la primul raport, alcoolemia avuta de inculpat la ora sus mentionata. In consecinta, acest raport a fost inlaturat de catre instanta la fel ca si depozitiile martorilor Bujenita Florinel Gabriel si Crasuleac Marius Ioan.
Impotriva hotararii, cu respectarea termenului prevazut de art. 363 Cod procedura penala, a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad, care a adus critici cu privire la gresita solutie de achitare a inculpatului, solicitand condamnarea acestuia motivat de imprejurarea ca este culpabil de comiterea infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, argumentatia oferita in acest sens fiind ampla si vizeaza modul eronat de interpretare si de apreciere a probelor administrate in cauza.
Examinand cauza si judecata instantei de fond sub aspectul problemelor de fapt si de drept invocate si potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele, tribunalul constata ca apelul formulat este fondat pentru motivele aratate in continuare.
Vazand probatoriul cauzei, la administrarea caruia au fost respectate dispozitiile procedurale, tribunalul retine ca inculpatul BAL se face culpabil de comiterea, la data de 13.09.2008, a infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism in contextul in care prezenta o imbibatie etilica peste valoarea stabilita de legiuitor ca reprezentand pragul dintre contraventie si infractiune, fapta prevazuta si pedepsita de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, modificata.
In sustinerea acestei concluzii, tribunalul are a face urmatoarele consideratii cu privire la probele administrate, relativ la modul de apreciere si de interpretare pe care intelege sa-l ofere.
Instanta de control observa ca in legatura cu modul de solutionare a actiunii penale deduse judecatii au fost exprimate doua opinii radicale, prima apartinand parchetului care apreciaza asupra faptului ca inculpatul a comis infractiunea ce face obiectul procesului penal, cea de-a doua expusa prin sentinta supusa controlului prin care s-a concluzionat ca probele administrate ofera informatia ca fapta constituie contraventie.
Cele doua opinii sunt fundamentate de concluziile exprimate prin cele doua rapoarte de expertiza avand ca obiect recalcularea alcoolemiei, rapoarte care sunt diferite, unul dintre ele concluzionand ca inculpatul prezenta o imbibatie etilica peste limita legala, celalalt dimpotriva.
Verificand continutul celor doua rapoarte, se observa ca ambele, pentru stabilirea alcoolemiei la ora 1955 , cand a avut loc evenimentul rutier si, implicit, actiunea de conducere pe drumul public, au avut in vedere concentratiile de alcool constatate prin analiza sangelui recoltat la orele 2020 si 2120.
Variabila care a determinat concluzii diferite este data de declaratii de consum diferite in ceea ce priveste cantitatea ingerata, natura alcoolului, dar mai ales perioada de timp in care s-a realizat ingestia.
Intr-o atare situatie, pentru acceptarea ca veridica a uneia dintre declaratii si pentru inlaturarea celeilalte ca nesincera sau doar ca eronata, este necesar a se face o analiza a fiecareia dintre ele pentru a se observa care dintre acestea ofera convingerea ca pune in evidenta elemente de fapt reale.
Tribunalul recunoaste caracterul retractabil si divizibil al declaratiilor inculpatului care, adevarat, au valoare probatorie numai in masura in care se coroboreaza cu celelalte probe administrate. Vazand aceasta regula ce guverneaza probatiunea, o concluzie necesara este aceea ca au valoare probatorie declaratiile inculpatului care sunt confirmate de depozitiile martorilor.
Pentru a da eficienta acestei reguli, este necesar sa se constate daca elementul faptic, exprimat deopotriva de declaratiile inculpatului dar si de depozitiile unor martori, reflecta adevarul obiectiv sau reprezinta constructii ale unei aparari nesincere.
Intrebarea la care trebuie sa se raspunda este cea referitoare la motivul pentru care inculpatul si-a retractat declaratiile. Dreptul de a modifica sustinerile in cursul procesului nu-l absolva pe inculpat de a oferi o explicatie pertinenta asupra motivului pentru care a facut acest lucru, obligatie care nu constituie neaparat o inversare a sarcinii probei. Or, inculpatul, solicitandu-i-se sa explice motivul pentru care si-a retractat declaratiile, a invederat doar ca initial nu a spus adevarul si doar cele declarate in prezenta avocatilor corespund adevarului.
Trebuie precizat ca, desi nu este o regula, de cele mai multe ori primele declaratii sunt cele ce exprima adevarul. Aceasta, in contextul in care socul de a se observa in postura de persoana cercetata penal, inhiba capacitatea creativa a subiectului, capacitate de care are nevoie pentru a-si construi o aparare care sa duca la inlaturarea raspunderii sale. Aceasta, evident, daca persoana doreste sa adopte o asemene atitudine vis a vis de fapta sa.
In speta de fata nu se poate sustine ca primele declaratii au fost determinate de vreo eroare de perceptie sau de memorare, de vreme ce inculpatul a raspuns de doua ori la intrebarea ce avea drept scop stabilirea cantitatii de alcool ingerata si perioada in care a fost consumata, o data in fata lucratorului de politie si apoi in fata medicului. Este lipsit de relevanta ca cel din urma nu are calitate de organ judiciar. Declaratiile extrajudiciare, de foarte multe ori, fiind exprimate fara inhibitia aflarii in fata unui organ judiciar, au valente informative destul de pretioase in stabilirea adevarului.
Se observa ca inculpatul, cu cele doua ocazii, a precizat ca a consumat alcool intr-un interval de cateva ore, ceea ce este credibil, in contextul in care la data respectiva se sarbatorea ziua pompierului.
Pe de alta parte, este necesar sa se observe daca cele relatate in declaratiile care au stat la baza expertizei ce stabileste o alcoolemie sub limita prevazuta de lege exprima o situatie faptica reala. Se pune intrebarea daca sta in ordinea firii ca o persoana sa consume, in doar 10 minute, 200 ml votca si 200 ml bere, stiut fiind faptul ca scopul intalnirii cu colegii a fost de a sarbatori, ceea ce presupune si participarea la discutiile nu doar ingerarea de alcool. Aceasta, in contextul in care inculpatul nu a dovedit ca este o persoana consumatoare de alcool de obicei, ceea ce ar explica dorinta de a ingera substanta cu repeziciune in scopul de a obtine de indata efectul euforic.
Este greu de crezut ca o persoana care, dupa ce a refuzat sa consume alcool cu colegii, cu motivatia ca se afla cu masina, sa cedeze ispitei si sa ingereze ,,la foc automat’’, in doar 10 minute, 400 ml alcool. Mai mult, in cele doar 10 minute, a consumat doua bauturi diferite, care de obicei nu sunt ,,amestecate’’. Aceasta, cu atat mai mult in situatia unei persoane care manifestase reticenta fata de alcool, stiind ca urmeaza sa se urce la volan. Refuzul initial are aptitudinea de a demonstra ca inculpatul este o persoana cumpatata, ceea ce vine in totala contradictie cu dezlantuirea la care face referire.
Ca inculpatul, la momentul producerii evenimentului rutier, prezenta o imbibatie etilica peste limita legala este indicat si de starea de ebrietate in care se afla la acel moment, stare ce a fost perceputa nemijlocit. Martorul Bujenita Florin Gabriel a invederat ca inculpatul era ,,chiar beat,_.nu se putea tine un dialog cu el, _.. nu prea isi tinea echilibru’’. Desi intre starea de ebrietate si concentratia de alcool nu exista neaparat un raport de proportionalitate directa, de cele mai multe ori lucrurile stau in aceasta maniera, o afectare accentuata a functiilor psihofiziologice fiind echivalenta unei concentratii marite de alcool.
Nu trebuie omis nici faptul ca proba stiintifica si certa, cea rezultata din analiza chimica a sangelui demonstreaza fara tagada ca, la doar 25 minute de la producerea evenimentului rutier, inculpatul prezenta o imbibatie etilica de 1, 65%o . Ca din punct de vedere teoretic este posibil ca intr-un interval de doar 25 minute concentratia etilica sa creasca intr-o proportie de 0,95 %o a demonstrat-o insasi expertiza efectuata. Practic insa aceasta este posibil doar printr-o ingerare dintr-o data a unei cantitati importante de alcool, ceea ce in conjunctura faptica data nu era posibil.
Toate aceste elemente conduc la concluzia ca retractarea declaratiei de catre inculpat nu a fost facuta cu scopul de a oferi informatii conforme adevarului ci pentru a sprijini realizarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei care sa aiba un rezultat care sa fundamenteze inlaturarea raspunderii penale. Pentru aceste motive, este imperios necesar ca sustinerile facute de inculpat sa fie inlaturate ca nesincere.
Ca aceste declaratii se coroboreaza cu depozitiile martorilor la care s-a facut referire, nu inseamna ca informatiile furnizate exprima adevarul. Pentru ca acestora sa le fie oferita forta probanta, cum bine s-a aratat prin hotararea atacata, este necesar sa formeze convingerea deplina ca exprima adevarul. Or, instanta de control, analizand probatoriul, si-a creat convingerea ca si depozitiile martorilor la care se face referire ofera informatii eronate, daca nu chiar frauduloase.
Inlaturarea acestor declaratii nu inseamna implicit ca vinovatia inculpatului este stabilita numai pe baza propriilor declaratii care, dupa cum bine s-a aratat, au valoare probatorie conditionata. Primele declaratii ale inculpatului referitoare la momentele consumului de alcool se coroboreaza pe deplin cu indiciile la care s-a facut referire mai sus, indicii care ofera informatia ca prin acestea s-a exprimat un adevar.
Relativ la probele indirecte la care se face referire, tribunalul reveleaza ca acestea, desi singulare nu pot sa demonstreze un anume fapt, coroborate, in situatia data, au aptitudinea de a exclude orice alta varianta decat aceea ca inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism in contextul in care prezenta o imbibatie etilica peste limita prevazuta de lege.
Observand toate acestea, se concluzioneaza ca inculpatul este culpabil de comiterea infractiunii ce face obiectul acuzatiei penale, motiv pentru care, admitand apelul Ministerului Public si rejudecand, va decide condamnarea.
La individualizarea naturii, cuantumului si modalitatii de executare a pedepsei aplicate, vor fi avute in vedere dispozitiilor art. 52 si 72 din Codul penal.
Potrivit art. 72 din Codul penal care stipuleaza criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea si aplicarea acesteia, se tine seama de dispozitiile partii generale a codului, de limitele de pedeapsa fixate in textul incriminator, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. Pe de alta parte, art. 52 din Codul penal, prevede ca pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Observand aceste dispozitii, se retine ca un rol primordial in aprecierea stabilirii si aplicarii pedepsei il are pericolul social concret al faptei, gradul de afectare a valorilor sociale aparate prin incriminarea de care inculpatul se face vinovat. Pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul duratei si naturii sale si potentialului de pericol social pe care il prezinta persoana inculpatului, precum si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii.
Relativ la gravitatea faptei comise, este de remarcat ca activitatea de conducere pe drumurile publice a unor autovehicule de catre persoane care, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice si care, astfel, nu mai sunt in plenitudinea aptitudinilor fizice si psihice, da nastere unei stari periculoase pentru securitatea circulatiei. O asemenea fapta este mai grava atunci cand securitatea circulatiei a fost afectata prin producerea unui eveniment rutier, asa cum a fost cazul in speta de fata.
Pe de alta parte, nici atitudinea adoptata in cursul procesului penal de catre inculpat, dupa cum s-a observat, nu justifica o eventuala clementa. Aceasta, desi poate fi explicata prin nevoia inculpatului de a-si conserva calitatea de persoana inocenta, este impardonabila si ofera informatii cu privire la caracterul persoanei sale, informatii ce nu sunt tocmai pozitive.
Pe langa circumstantele ce dau caracter grav faptei comise, tribunalul observa si recunoaste si elementele care atenueaza gradul acesteia si care deriva din imprejurarea ca inculpatul se afla la prima incalcare a legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente, ceea ce demonstreaza ca actiunea ilicita comisa reprezinta un eveniment singular si nefericit din viata sa. Ca atare, tribunalul va recunoaste aceasta imprejurare ca circumstanta atenuanta prev. de art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal, asa incat ii va da eficienta impusa art. 76 lit. d din Codul penal.
Avand in vedere toate criteriile de individualizare la care s-a facut referire, tribunalul concluzioneaza ca pedeapsa de 10 luni inchisoare este cea mai potrivita pentru a raspunde tuturor cerintelor de constrangere si preventie. .
Apreciind ca exista incompatibilitate intre condamnarea dispusa si dreptul inculpatului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, tribunalul va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe durata prevazuta de art. 71 alin.2 din Codul penal.
Cat priveste modalitatea de executare a pedepsei, in raport de toate circumstantele la care s-a facut referire, tribunalul apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, considerand oportun sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei potrivit art. 81 din Codul penal, pentru o perioada de 2 ani si 10 luni, termen stabilit conform art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 71 alin.5 din Codul penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii, se va suspenda si executarea pedepselor accesorii aplicate.
Conform art. 359 din Codul de procedura penala, va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 din Codul penal conform carora, daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
In considerarea motivelor aratate, in temeiul art. 379 alin. 1 pct.2 lit. a din Codul de procedura penala, va admite apelul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad impotriva Sentintei penale nr. 85 pronuntata la data de 16 februarie 2010 in dosarul 4691/189/2009 al Judecatoriei Barlad, pe care o va desfiinta in sensul celor aratate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BARLAD, jud. Vaslui, impotriva sentintei penale nr. 85 din 16.02.2010 a Judecatoriei Barlad, pe care o desfiinteaza.
Rejudecand cauza:
Condamna pe inculpatul BAL, fara antecedente penale:
- pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala prev. ped. art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicata cu aplic. art. 74 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 10 luni inchisoare.
Pe durata executarii pedepsei interzice inculpatului drepturile prev. art. 64 lit. a teza a II-a si b C. penal.
In baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei si, conform art. 82 Cod penal, fixeaza termen de incercare de 2 ani si 10 luni.
In baza art. 71 alin. 5 C. penal, dispune pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii si suspendarea pedepselor accesorii stabilite mai sus.
Potrivit art. 359 din Codul de procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra disp. art. 83 C. penal referitoare la revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
In temeiul art. 191 Cod procedura penala obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
In temeiul art. 192 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare efectuate in apel raman in sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 12 mai 2010.
PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,
Niculache Luminita Oana Radu Nicolae Bodescu Panseluta
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA PENALA
DECIZIA PENALA NR. 112/A
Sedinta publica de la 12 Mai 2010
Instanta constituita din:
PRESEDINTE : NICULACHE LUMINITA
Judecator : OANA RADU-NICOLAE
Grefier : BODESCU PANSELUTA
Ministerul Public reprezentat de procuror ARMEANU SORIN din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui
Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelul penal declarat de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BARLAD, judetul Vaslui, impotriva sentintei penale nr. 85 din 16.02.2010 a Judecatoriei Barlad, pronuntata in dosar nr. 4691/189/2009, privind pe inculpatul BAL.
Obiectul cauzei : infractiunea prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002.
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta inculpatul intimat in apelul Parchetului BAL, asistat de aparator desemnat din oficiu, d-na av. Strat Elena Daniela.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, care invedereaza ca: procedura de citare nu a fost legal indeplinita cu inculpatul intrucat la fila 12 din dosarul de fond, unde se afla declaratia inculpatului, este consemnata o alta adresa de domiciliu, insa acest viciu de procedura se acopera prin prezenta inculpatului in instanta; apelul a fost declarat in termenul prev. de art. 363 Cod procedura penala, fiind motivat in scris; inculpatul a fost audiat la fond; cauza se afla la primul termen de judecata in apel.
S-au verificat actele si lucrarile dosarului, dupa care:
S-a procedat la identificarea inculpatului intimat BAL pe baza- dupa care, interpelat, inculpatul arata ca nu doreste sa faca declaratii suplimentare in apel, mentinand declaratiile date pana in prezent in cauza. Precizeaza ca in prezent locuieste la adresa si doreste ca la aceasta adresa sa-i fie comunicate toate actele de procedura.
Avand pe rand cuvantul, inculpatul prin aparator si reprezentantul parchetului arata ca nu mai au cereri de formulat in cauza.
Instanta constata cauza in stare de judecata si trece la dezbateri dand cuvantul cu privire la apelul formulat.
Avand cuvantul, reprezentantul Parchetului arata ca Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad a formulat apel impotriva sentintei penale nr. 85 din 16 februarie 2010 a Judecatoriei Barlad prin care inculpatul BAL a fost achitat pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002, considerandu-se ca alcoolemia reala pe care a avut-o inculpatul nu a depasit limita legala. Astfel s-a constatat ca fapta inculpatului nu constituie infractiune ci contraventie, fiind prevazuta de Codul rutier, in aceasta situatie dispunandu-se achitarea inculpatului in temeiul disp. art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit.b Cod procedura penala. Parchetul critica hotararea primei instante pentru nelegalitate si netemeinicie intrucat din materialul probatoriu existent la dosar rezulta fara dubii ca inculpatul se face vinovat de comiterea infractiunii pentru care a fost trimis in judecata. Temeiul care a stat la baza hotararii instantei de fond il repezinta un calcul retroactiv, cu rol de expertiza, calcul bazat numai pe declaratiile inculpatului. In acest context inculpatul si-a modificat declaratiile initiale, aratand ca a consumat alte bauturi alcoolice decat cele indicate la inceput si, de asemenea, a precizat ca si locatia in care a consumat acele bauturi a fost alta, sustinand ca a fost insotit de niste persoane care au si fost audiate in cauza ca martori. Pe baza acestor noi declaratii s-a efectuat o a doua expertiza de calcul retroactiv al alcoolemiei, rezultand ca, la momentul opririi in trafic, inculpatul ar fi avut o alcoolemie de 0,70 gr %o. Instanta nu a avut insa in vedere o mentiune foarte clara din acel raport din care rezulta ca pe baza noilor declaratii de consum ale inculpatului acesta ar fi ajuns la o alcoolemie maxima de 1,45 gr %, fapt care din start poate duce la o inlaturare a concluziilor acestui raport intrucat tocmai din probele biologice recoltate inculpatului rezulta foarte clar ca alcoolemia a fost de peste 1,45 gr %, respectiv 1,65 si 1,55 %. Insa, calculul retroactiv al alcoolemiei se efectueaza atunci cand se depaseste termenul legal de 30 de minute de la momentul opririi inculpatului in trafic. Nu a fost implinit acest termen la momentul la care i s-a recoltat prima proba biologica, fiind vorba doar de 25 de minute si, cu toate acestea, in cauza de fata s-au efectuat mai multe calcule bazate pe schimbari de declaratii ale inculpatului cu privire la cantitati si la tipul de bauturi consumate, cel mai probabil in urma sfaturilor primite de la unii medici care se pricep in chimie si in toxicologie. Relevante sunt insa primele declaratii date de inculpat, dupa momentul surprinderii in trafic, stiindu-se ca intotdeauna aceste prime declaratii sunt intotdeauna cele mai sincere iar probele biologice recoltate reprezinta proba stintifica, nicidecum o expertiza prin care se calculeaza retroactiv alcoolemia. Aceste expertize de calcul retroactiv al alcoolemiei nu sunt considerate exclusiv stiintifice pentru ca se raporteaza la niste declaratii vadit subiective. Avand insa in vedere probele biologice si declaratiile initiale ale inculpatului, arata reprezentantul parchetului ca este evident ca alcolemia inculpatului era de aproximativ 1,65 gr %, asadar peste limita legala In aceste conditii solutia corecta este cea de condamnare a inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002. Pe cale de consecinta, solicita reprezentantul Ministerului Public admiterea apelului declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad iar rejudecand sa fie desfiintata hotararea instantei de fond si sa se dispuna condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002. Ca modalitate de executare a pedepsei, solicita reprezentantul parchetului a se face aplicarea dispozitiilor art. 81 Cod penal, cu atragerea atentiei asupra art. 83 din Codul penal. Se mai solicita obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare catre stat.
Avand cuvantul pentru inculpatul intimat BAL, d-na av. Strat Elena Daniela solicita respingerea apelului declarat de inculpatul BAL si mentinerea solutiei de achitare pronuntata de instanta de fond. In fapt, in seara zilei de 13.09.2008, lucratorii de politie din cadrul Serviciului Politiei Rutiere au fost sesizati, la ora 19.50, ca pe strada Republicii din municipiul Barlad s-a produs un accident rutier. Deplasandu-se la locul accidentului, agentii de politie au constatat ca acel accident a fost produs de BAL si i-au solicitat acestuia sa accepte testarea cu aparatul alcooltest. Inculpatul a refuzat testarea cu aparatul alcooltest insa a solicitat sa fie condus la spital pentru a i se recolta probe biologice. Inculpatului i s-a recoltat prima proba la ora 20,20 iar cea de-a doua la ora 21,20, alcoolemia stabilita dupa recoltarea primei probe fiind de 1,65 g %o iar dupa cea de-a doua recoltare de 1,55 g %o. Pe parcursul desfasurarii cercetarilor, atat in fata organelor de cercetare penala, cat si in fata parchetului si, ulterior, in fata instantei de judecata, declaratiile de consum ale inculpatului au fost consecvente. Exista o singura declaratie care difera de celelalte, respectiv cea data in fata medicului examinator, in seara in care a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice. Insa declaratiile constante ale inculpatului in cursul urmaririi penale si la instanta de judecata au fost in sensul ca in ziua respectiva a consumat 200 ml de votca si 200 ml de bere Mai mult aceasta declaratie de consum a fost confirmata in faza de urmarire penala de 2 martori, iar in faza de judecata de 3 martori. In seara respectiva inculpatul a declarat verbal in fata medicului examinator ca ar fi consumat trei beri, fapt ce s-a dovedit neadevarat. Pentru a se stabili ce imbibatie alcoolica avea inculpatul la ora savarsirii faptei, acesta a solicitat in aparare efectuarea unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei. Acest raport de expertiza a avut in vedere declaratia de consum a inculpatului priveste aspectele consumului, respectiv cantitate, tarie, interval orar, plenitudinea stomacului, si, nu in ultimul rand, a avut in vedere si cele doua probe biologice recoltate la cele doua ore mentionate anterior. Asadar, orice expertiza privind calculul retroactiv al alcoolemiei, are la baza declaratia de consum a inculpatului sustinuta obligatoriu de martori si cele doua probe de sange recoltate conform buletinului de analiza clinica. Acest raport de expertiza a dovedit ca ceea ce a declarat inculpatul cu privire la aspectele consumului corespunde celor doua probe de sange si ca la data savarsirii faptei inculpatul avea o imbibatie alcoolica de 0,70 %o, asadar sub limita legala. Ulterior, reprezentantul parchetului a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiza privind calculul alcoolemiei, dar pe baza declaratiei de consum data de inculpat in seara savarsirii faptei. Si acest raport de expertiza a fost foarte explicit: comparandu-se cele doua curbe Widmark - cea a declaratiei de consum si cea a probelor de sange - se observa o discordanta majora intre ele, ceea ce denota un alt consum de alcool, in alte cantitati si in alte circumstante. Cu alte cuvinte, expertii au stabilit ca inculpatul nu spune adevarul cu privire la consumul a trei beri si ca acest consum nu se pliaza pe cele doua probe de sange, probe certe si stiintifice. Mai mult decat atat, expertii arata ca, dupa un asemenea consum, avand in vedere si datele fiziologice ale inculpatului, imbibatia maxima de alcool ar fi fost de 0,45 g %o, in niic un caz nu ar fi atins valoarea de 1,65 g %o. Prin urmare, aceste rapoarte nu se bazeaza doar pe declaratia de consum a inculpatului, ci si pe buletinul de analiza chimica. Medicii legisti stabilesc alcoolemia pe care o avea inculpatul la data savarsirii faptei dar si daca declaratia de consum se coroboreaza cu cele doua probe de sange. Cu toate acestea, parchetul il trimite in judecata pe inculpat retinand ca unica proba in acuzare doar cel de-al doilea raport de expertiza in care se arata ca inculpatul minte, ignorand complet celelalte probe administrate in cauza. Ulterior, instanta a procedat la justa si corecta apreciere a tuturor probelor administrate in cauza si, dand eficienta prevederilor art. 63 Cod procedura penala, a retinut primul raport de expertiza cu motivarea ca are la baza proba stiintifica si certa a analizei chimice a sangelui, declaratiile inculpatului care sunt consecvente atat in fata de urmarire penala cat si la judecata pe fond, precum si depozitiile a trei martori oculari. Instanta nu a retinut cel de-al doilea raport de expertiza intrucat a constatat ca acesta s-a bazat pe declaatia inculpatului data in fata medicului si, cel mai important, nu se coroboreaza cu nici o alta proba. Prin unicul motiv de apel formulat in caza, parchetul foloseste drept argumente urmatoarele aspecte: subiectivitatea si caracterul relativ al rapoartelor de expertiza medico-legale; decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5434/2006; gresita apreciere a probelor si anume ca instanta de fond nu ar fi tinut cont de testarea cu aparatul Drager si de martorii asistenti; faptul ca instanta a dat eficienta doar primului raport de expertiza. In ceea ce priveste subiectivitatea rapoartelor de expertiza, parchetul sustine ca valorile obtinute in urma calculului retroactiv au caracter relativ. Insa, datele subiective la care se refera parchetul sunt sustinute de martori oculari, dar sunt confirmate si de experti si, nu in cele din urma, de analiza chimica a sangelui. Parchetul omite probabil intentionat ca acel calcul retroactiv a avur la baza in primul rand probele biologice si abia apoi declaratia de consum. Indiferent care este valoarea alcoolemiei obtinuta in urma calculului retroactuv, aceasta valoare trebuie retinuta doar daca din probele administrate rezulta ca inculpatul a spus adevarul. Se insista in nenumarate randuri pe aceasta eroare: expertii stabilesc intr-un anume fel , parchetul sustine exact contrariul , erijandu.se practic in experti. De aici ar rezulta ca analiza chimica a sangelui nu are valoare probanta. Arata apararorul inculpatului ca si motivul de apel al parchetului prin care se sustine caracterul relativ al expertizelor de calcul retroactiv nu poate fi primit intrucat corect ar fi fost sa se sustina acest caracter relativ pentru ambele rapoarte de expertiza efectuate in cauza, iar nu doar pentru primul. In ceea ce priveste decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 5434/2006 - invocata de parchet in sustinerea motivelor de apel - prin care instanta suprema a desfiintat o solutie de achitare si a dispus achitarea inculpatului, arata d-na av. Strat Daniela ca aceasta solutie a fost corecta deoarece, initial, s-a dispus achitarea inculpatului in baza unui asemenea raport de expertiza in care rezultatul final a fost sub 0,80 g %o. Dar, rezulta din decizia respectiva ca in raportul intocmit in acea cauza s-a stabilit ca declaratiile de consum ale inculpatului nu corespundeau adevarului. In ceea ce priveste gresita apreciere a probelor - sustinuta de parchet - arata aparatorul inculpatului ca, testarea cu aparatul Drager s-a facut la interval de o ora, intre cele doua probe biologice si, oricum, masuratorile facute cu acest aparat nu constituie probe in instanta, ele fiind folosite de politie pentru a se stabili daca exista imbibatie alcoolica in aerul expirat, pentru ca apoi acea persoana sa fie dusa pentru recoltare de probe biologice. Mai mult decat atat, nici proba cu martori nu are o mare relevanta in cauza intrucat alcoolemia se stabileste prin probe stiintifice iar nu prin pareri mai mult sau mai putin subiective. In raport de motivele expuse, solicita d-na av. Strat Elena Daniela a se respinge apelul declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad si a se mentine ca legala si temeinica solutia de achitare a inculpatului BAL pronuntata de instanta de fond. Aparatorul inculpatului depune la dosar concluzii scrise si practica judiciara, respectiv : rezolutia de neincepere a urmaririi penale din 23.02.2010 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul nr. 6218/P/2009; rezolutia de scoatere de sub urmarire penala din 04.05.2009 data de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1991/P/2008; ordonanta din 18.08.2009 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi in dosarul nr. 774/P/2008; Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala din 29.05.2008 data de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi in dosarul nr. 1210/P/2007; Ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ din 27.08.2008 data de Parchetul de pe langa Judecatoria Botosani in dosarul nr. 1783/P/2008, toate actele fiind depuse in xerocopie.
Solicitand si primind cuvantul in replica, reprezentantul parchetului arata ca inculpatul BAL a fost oprit in trafic la ora 19.55, prima proba biologica recoltandu-se la ora 20.20, asadar la 25 de minute de la momentul opririi in trafic. Alcoolemia depistata a fost de 1,65 g %o la prima proba. daca ar fi intr-adevar reale declaratiile inculpatului - ceea ce nu s-a intamplat nici un moment, inculpatul mintind in toate declaratiile - ar fi insemnat ca, de la 0,70 cat a avut la 19.55, valoarea alcoolemiei ar fi urcat la 1,65 g %o pana la ora 20.20. Asadar, in 25 de minute alcoolemia inculpatului ar fi urcat cu 0,95 gr %o, ceea ce este imposibil. Prin urmare, declaratiile inculpatului cu privire la modalitatea de consum, la tipul bauturilor nu intereseaza in cauza. Important este ca in urma recoltarii probei biologice - recoltare ce s-a facut in termenul legal, de 30 de minute de la oprirea in trafic - s-a stabilit o alcoolemie de 1,65 gr %o, proba fiind certa, stiintifica. Prin urmare, trebuie inlaturate ambele rapoarte de expertiza care s-au bazat pe date subiective si sa fie avute in vedere cele doua probe biologice recoltate in termenul legal.
Solicitand si avand cuvantul in replica, aparatorul inculpatului arata ca acel termen de 30 de minute pentru recoltarea probelor biologice este un termen de recomandare, iar nu imperativ. Daca recoltarea s-a facut in termenul de 30 de minute nu inseamna ca este interzisa efectuarea unui raport de expertiza privind calculul retroactiv. Iar in ceea ce priveste cresterea alcoolemiei de la ora 19.55 la ora 20.25 cu 0,95 gr %o, chiar expertii au afirmat ca, pe un stomac gol, sunt suficiente 20-30 de minute pentru ca alcoolemia sa atinga valoarea maxima. Se solicita a se avea in vedere si jurisprudenta depusa astazi la dosar si care vizeaza cauze similare.
Avand ultimul cuvant, inculpatul intimat BAL arata ca regreta ca s-a ajuns in aceasta situatie si este de acord cu concluziile aparatorului sau.
S-au declarat dezbaterile inchise, cauza fiind lasata in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
T R I B U N A L U L,
Asupra apelului penal de fata:
Prin rechizitoriul 3598/P/2008 din data de 1 octombrie 2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Barlad, in temeiul art. 262 pct. 1 lit. a Cod procedura penala, s-a dispus punerea in miscare si trimiterea in judecata a inculpatului BAL pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala, fapta prevazuta de art. prev. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, modificata.
Potrivit prevederilor art.264 Cod procedura penala, rechizitoriul, verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei conform art. 264 alin. 3, impreuna cu dosarul cauzei, a fost inaintat Judecatoriei Barlad, pe rolul careia a fost inregistrat dosarul nr. 4691/189/2009.
Procedandu-se la judecarea cauzei, prin sentinta penala nr. 85 din 16 Februarie 2010 a Judecatoriei Barlad, s-au hotarat urmatoarele:
In baza art.11 pct.2 lit. a, raportat la art.10 lit. b din Codul de procedura penala, achitarea inculpatului BAL, pentru savarsirea infractiunii prev. de art.87 al.1 din OUG.195/2002 modificata.
In baza art.12 din Codul de procedura penala, dupa ramanerea definitiva a hotararii, sesizarea I.P.J. Vaslui - Serviciul de Politie Rutiera, organ competent pentru sanctionarea contraventionala corespunzatoare a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
La data de 13.09.2008, ora 1950, lucratorii de politie din cadrul Serviciului Politiei Rutiere au fost sesizati ca, pe strada Republicii, in centrul orasului, in zona magazinului " Penny", s-a produs un accident rutier, fara victime omenesti, dar soldat cu avarierea a 4 autoturisme.
Cei doi lucratori, fiind in serviciul de dirijare si control al traficului rutier si aflandu-se la o distanta relativ mica fata de locul faptei, s-au deplasat imediat la locul accidentului si l-au identificat pe autorul acestuia in persoana inculpatului BAL. Pentru ca emana miros de alcool i-au solicitat sa fie testat cu aparatul alcooltest. Inculpatul a refuzat si a solicitat sa fie condus la Spitalul de Adulti Barlad pentru a i se recolta probe biologice. Astfel, i-au fost recoltate doua probe, una la ora 2020 , cea de-a doua la ora 2120.
Dupa recoltarea primei probe, inculpatul a fost condus la sediul Politiei Mun. Barlad unde, la ora 2030, a fost de acord sa fie testat cu aparatul de tip Drager rezultand o concentratie de 0,83 mg/l alcool pur in aerul expirat.
Tot atunci inculpatul a dat si prima sa declaratie in care a mentionat ca a consumat bauturi alcoolice fara sa precizeze tipul si cantitatea, aratand insa intervalul de timp in care a consumat, respectiv 12oo - 1945( fila 12 dosar urmarire penala).
La data de 27.10.2008, inculpatul, fiind din nou audiat de lucratorii de politie, declara ca la orele 1900, a plecat cu autoturismul proprietate, de acasa pana la un local situat in zona Varariei, unde a consumat 200 ml. votca "Stalinskaya’’ si 200 ml. bere "Bergenbier", pana in jurul orelor 1940 - 1950. Ulterior, a plecat spre centrul orasului pentru a scoate bani de la un bancomat si, pentru ca nu a adaptat viteza la conditiile de trafic, la ora 1955, a tamponat un autoturism si a provocat in acest fel o tamponare in lant, ceea ce a dus la avarierea a inca 3 autoturisme.(filele27-28 dosar urmarire penala).
La data de 10.02.2009, inculpatul este din nou audiat, de aceasta data de catre procuror, si declara ca a consumat votca si bere in cantitatile precizate mai sus la localul de pe strada Varariei, unde revenise in jurul orelor 1930 , stand aproximativ 10 minute (fila 26 verso dosar urmarire penala). Declaratia sa este sustinuta de declaratiile martorilor Bornaz Viorel si Gheorghe Viorel Catalin (filele 51 si 52 din dosarul de urmarire penala).
In urma analizei celor doua probe de sange a rezultat, pentru prima proba o alcoolemie de 1,65 g%o, iar pentru a doua o alcoolemie de 1,55 g%o.
Apreciind ca alcoolemia este prea mare, inculpatul a solicitat efectuarea unui calcul retroactiv al acesteia care a avut ca obiectiv stabilirea alcoolemiei existenta la ora 1955 pe baza consumului unei cantitati de 200 ml. votca Staliskaya si cca. 200 ml. bere Bergenbier, bauturi consumate seara, in jurul orei 1940.
Potrivit Raportului de expertiza medico-legala nr.985/R din 15.12.2008, aflat la fila 17 din dosarul de urmarire penala, dupa ingestia bauturilor alcoolice maximul de imbibatie alcoolica se atinge in jurul orei 2030 , cu o valoare de aproximativ 1,45 g %, dupa care scade. In acest caz, la ora 1955, alcoolemia se afla in absorbtie si ar fi trebuit sa aiba o valoare in jur de 0,50 g%o. Raportat insa valorilor de la analiza chimica a sangelui, proba stiintifica si certa, coroborate cu momentul consumului de bauturi alcoolice, alcoolemia de la ora 1955 ar fi putut avea o valoare in jur de 0,70 g %o.
La solicitarea Parchetului expertii au efectuat un calcul teoretic al alcoolemiei inculpatului pentru aceeasi ora, dar pe baza declaratiei inculpatului data in fata medicului potrivit careia ar fi consumat 1500 ml bere, concretizat in Raportul de expertiza medico-legala nr. 483/R din 02.06.2009.
Expertii au avut in vedere si de aceasta data valorile de la analiza chimica a sangelui, coroborate cu momentele consumului de bauturi alcoolice declarat initial de inculpat. Raportat acestor date, la ora 1955, inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie cu valori cuprinse intre 1,60 g%o si 1,65 g %o.
Comparandu-se insa datele de pe cele doua curbe Widmark (cea conform declaratiei si cea conform analizei chimice) s-a observat o discordanta majora intre ele, ceea ce denota un consum de bauturi alcoolice in alte cantitati si/sau alte circumstante decat cele declarate.
Prima instanta a aratat ca procurorul a inlaturat prima expertiza precum si cele doua depozitii ale martorilor Gheorghiu Viorel Catalin si Bornaz Viorel, pe care le-a apreciat ca fiind facute pro-cauza si a mentinut cea dea doua expertiza cu motivarea ca aceasta este corespunzatoare buletinului de analiza toxicologica-alcoolemie si ca se demonstreaza astfel ca prima declaratie a inculpatului reflecta cu aproximatie consumul real de bauturi alcoolice ingerat in intervalul 1200 - 1945.
Pe aceste considerente si avand in vedere si declaratiile martorilor implicati in accident, precum si faptul ca prelevarea probei de sange s-a facut in 25 minute dupa producerea accidentului, s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului.
Prima instanta a aratat insa ca aprecierea probelor reprezinta unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece intregul volum de munca depus de organele de urmarire, de instantele judecatoresti, precum si de partile din proces se concretizeaza in solutia ce va fi data in urma acestei activitati.
S-a aratat astfel ca potrivit art. 63 alin.2 din Codul de procedura penala, modificat prin Legea nr. 281 /2003 se prevede ca " probele nu au valoare dinainte stabilita". Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.
Potrivit principiului liberei aprecieri a probelor, declaratiile martorilor au aceeasi forta probanta ca si celelalte mijloace de proba, cu deosebirea ca, in timp ce declaratiile inculpatului precum si cele ale partilor pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care sunt coroborate cu alte probe, art. 69 si art. 75 din Codul de procedura penala, declaratiile martorilor pot servi la aflarea adevarului in mod neconditionat.
Aceasta conduce la ideea ca, in situatia in care intr-o cauza penala exista un singur martor, organele judiciare isi pot intemeia solutia pe declaratia acestuia daca produce incredere deplina ca relateaza adevarul. Declaratia unui singur martor considerata sincera poate fi suficienta pentru condamnarea inculpatului daca confirma cu fermitate vinovatia acestuia.
Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool din sange la un moment dat exprimata in grame in litru sau grame la mie. Dupa ingestia unor cantitati de alcool, alcoolemia este maxima:
- dupa 20-30 minute daca stomacul este gol
- dupa 1-130 ore, daca stomacul contine alimente.
Potrivit art. 33 alin. 4 din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale publicate in M.O. nr. 459/19.09.2000 prevede ca "expertiza de recalculare a alcoolemiei se efectueaza numai in cazurile in care s-au recoltat doua probe de sange la un interval de o ora intre ele."
S-a apreciat ca expertiza medico-legala pentru recalcularea alcoolemiei are valoare probanta judiciara in intelesul art.116 din Codul de procedura penala, deoarece cuprinde aprecieri stiintifice asupra valorilor probabile ale alcoolemiei in momentul savarsirii faptei, aprecieri ce sunt facute pe baza cunostintelor unor experti.
De asemenea, s-a apreciat ca exista un dubiu intemeiat asupra depasirii alcoolemiei de 0,80 g%o in sangele inculpatului in momentul savarsirii faptei, dubiu ce se bazeaza pe o opinie stiintifica data in urma aprecierii facute de experti si care profita inculpatului. Ca atare, instanta de fond a decis ca se impune a se concluziona ca nu a fost depasita alcoolemia prevazuta de lege.
Legea procesual penala nu admite o ierarhizare a probelor si a mijloacelor de proba. Drept urmare, atat constatarile medico-legale, cat si expertizele medico-legale au o valoare probanta egala cu a celorlalte mijloace de proba, urmand a fi apreciate in contextul intregului probatoriu administrat in cauza.
Rezultatele expertizei trebuie coroborate cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
Analizand intreg probatoriul administrat in cauza instanta a retinut ca ambele rapoarte de expertiza, la stabilirea alcoolemiei, au avut in vedere valorile de la analiza chimica a probelor biologice, proba stiintifica si certa.
Primul raport de expertiza s-a bazat pe declaratiile inculpatului date in fata organelor de cercetare penala si sustinute de depozitiile a doi martori oculari, care nu au fost stabilite a fi nesincere. Acesta concluzioneaza ca prin coroborarea celor doua curbe Widmark, datele de pe aceste curbe se situeaza in limita standard de variatie acceptata
Al doilea raport de expertiza s-a bazat pe prima declaratie data de inculpat in care a precizat, la modul general, ca a consumat alcool si pe cea de a doua data in fata medicului, care nu este organ de cercetare penala si in fata caruia a afirmat ca a consumat 1500 ml. bere, declaratii nesustinute de alte probe.
Prima instanta a retinut ca cele constatate de catre medic nu pot fi apreciate ca probe in sensul legii procesual penale, fiind subiective. Acest al doilea raport concluzioneaza de altfel ca datele de pe cele doua curbe Widmark releva o discordanta majora intre ele, ceea ce denota un consum de bauturi in alte cantitati si/sau alte circumstante decat cele declarate de inculpat. Din aceste considerente, la aceeasi ora retinuta in primul raport, se arata in final ca inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie cuprinsa intre limite peste cea legala.
Instanta a mai retinut si faptul ca declaratiile martorilor implicati in accident sunt facute sub imperiul evenimentului ce a avut loc, fiind de asemenea subiective intrucat sunt influentate de felul in care fiecare a perceput starea inculpatului. Alcoolemia se stabileste prin probe stiintifice.
S-a aratat si faptul ca testarea cu aparatul tip Drager nu s-a facut corect, asa incat nu are relevanta. Instanta nu poate pune temei decat pe probele stiintifice, coroborate cu alte probe considerate a fi obiective si lipsite de subiectivitate.
Avand in vedere ca primul raport de expertiza, care a concluzionat ca, in data de 13.09.2008, orele 1955, alcoolemia se afla in absorbtie si ar fi trebuit sa aiba o valoare in jur de 0,70g%o, s-a intemeiat pe proba stiintifica si certa a analizei chimice, pe declaratiile inculpatului date in fata organelor judiciare si sustinute de depozitiile a doi martori oculari, instanta a apreciat ca ofera alcoolemia reala avuta de inculpat la momentul producerii accidentului si nu inainte sau dupa acest moment, fiind o proba certa in stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei inculpatului.
S-a aratat ca nu poate fi retinuta ca proba cel de-al doilea raport deoarece s-a bazat pe declaratiile inculpatului, care nu sunt sustinute de alte probe. In chiar cuprinsul raportului se precizeaza ca declaratiile inculpatului nu sunt reale deoarece denota un consum de bauturi in alte cantitati si/sau alte circumstante, acest lucru fiind dovedit de discordanta majora intre cele doua curbe.
Din aceste motive nici nu se poate aprecia, ca la primul raport, alcoolemia avuta de inculpat la ora sus mentionata. In consecinta, acest raport a fost inlaturat de catre instanta la fel ca si depozitiile martorilor Bujenita Florinel Gabriel si Crasuleac Marius Ioan.
Impotriva hotararii, cu respectarea termenului prevazut de art. 363 Cod procedura penala, a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad, care a adus critici cu privire la gresita solutie de achitare a inculpatului, solicitand condamnarea acestuia motivat de imprejurarea ca este culpabil de comiterea infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, argumentatia oferita in acest sens fiind ampla si vizeaza modul eronat de interpretare si de apreciere a probelor administrate in cauza.
Examinand cauza si judecata instantei de fond sub aspectul problemelor de fapt si de drept invocate si potrivit art. 371 alin. 2 din Codul de procedura penala, sub toate aspectele, tribunalul constata ca apelul formulat este fondat pentru motivele aratate in continuare.
Vazand probatoriul cauzei, la administrarea caruia au fost respectate dispozitiile procedurale, tribunalul retine ca inculpatul BAL se face culpabil de comiterea, la data de 13.09.2008, a infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autoturism in contextul in care prezenta o imbibatie etilica peste valoarea stabilita de legiuitor ca reprezentand pragul dintre contraventie si infractiune, fapta prevazuta si pedepsita de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002, modificata.
In sustinerea acestei concluzii, tribunalul are a face urmatoarele consideratii cu privire la probele administrate, relativ la modul de apreciere si de interpretare pe care intelege sa-l ofere.
Instanta de control observa ca in legatura cu modul de solutionare a actiunii penale deduse judecatii au fost exprimate doua opinii radicale, prima apartinand parchetului care apreciaza asupra faptului ca inculpatul a comis infractiunea ce face obiectul procesului penal, cea de-a doua expusa prin sentinta supusa controlului prin care s-a concluzionat ca probele administrate ofera informatia ca fapta constituie contraventie.
Cele doua opinii sunt fundamentate de concluziile exprimate prin cele doua rapoarte de expertiza avand ca obiect recalcularea alcoolemiei, rapoarte care sunt diferite, unul dintre ele concluzionand ca inculpatul prezenta o imbibatie etilica peste limita legala, celalalt dimpotriva.
Verificand continutul celor doua rapoarte, se observa ca ambele, pentru stabilirea alcoolemiei la ora 1955 , cand a avut loc evenimentul rutier si, implicit, actiunea de conducere pe drumul public, au avut in vedere concentratiile de alcool constatate prin analiza sangelui recoltat la orele 2020 si 2120.
Variabila care a determinat concluzii diferite este data de declaratii de consum diferite in ceea ce priveste cantitatea ingerata, natura alcoolului, dar mai ales perioada de timp in care s-a realizat ingestia.
Intr-o atare situatie, pentru acceptarea ca veridica a uneia dintre declaratii si pentru inlaturarea celeilalte ca nesincera sau doar ca eronata, este necesar a se face o analiza a fiecareia dintre ele pentru a se observa care dintre acestea ofera convingerea ca pune in evidenta elemente de fapt reale.
Tribunalul recunoaste caracterul retractabil si divizibil al declaratiilor inculpatului care, adevarat, au valoare probatorie numai in masura in care se coroboreaza cu celelalte probe administrate. Vazand aceasta regula ce guverneaza probatiunea, o concluzie necesara este aceea ca au valoare probatorie declaratiile inculpatului care sunt confirmate de depozitiile martorilor.
Pentru a da eficienta acestei reguli, este necesar sa se constate daca elementul faptic, exprimat deopotriva de declaratiile inculpatului dar si de depozitiile unor martori, reflecta adevarul obiectiv sau reprezinta constructii ale unei aparari nesincere.
Intrebarea la care trebuie sa se raspunda este cea referitoare la motivul pentru care inculpatul si-a retractat declaratiile. Dreptul de a modifica sustinerile in cursul procesului nu-l absolva pe inculpat de a oferi o explicatie pertinenta asupra motivului pentru care a facut acest lucru, obligatie care nu constituie neaparat o inversare a sarcinii probei. Or, inculpatul, solicitandu-i-se sa explice motivul pentru care si-a retractat declaratiile, a invederat doar ca initial nu a spus adevarul si doar cele declarate in prezenta avocatilor corespund adevarului.
Trebuie precizat ca, desi nu este o regula, de cele mai multe ori primele declaratii sunt cele ce exprima adevarul. Aceasta, in contextul in care socul de a se observa in postura de persoana cercetata penal, inhiba capacitatea creativa a subiectului, capacitate de care are nevoie pentru a-si construi o aparare care sa duca la inlaturarea raspunderii sale. Aceasta, evident, daca persoana doreste sa adopte o asemene atitudine vis a vis de fapta sa.
In speta de fata nu se poate sustine ca primele declaratii au fost determinate de vreo eroare de perceptie sau de memorare, de vreme ce inculpatul a raspuns de doua ori la intrebarea ce avea drept scop stabilirea cantitatii de alcool ingerata si perioada in care a fost consumata, o data in fata lucratorului de politie si apoi in fata medicului. Este lipsit de relevanta ca cel din urma nu are calitate de organ judiciar. Declaratiile extrajudiciare, de foarte multe ori, fiind exprimate fara inhibitia aflarii in fata unui organ judiciar, au valente informative destul de pretioase in stabilirea adevarului.
Se observa ca inculpatul, cu cele doua ocazii, a precizat ca a consumat alcool intr-un interval de cateva ore, ceea ce este credibil, in contextul in care la data respectiva se sarbatorea ziua pompierului.
Pe de alta parte, este necesar sa se observe daca cele relatate in declaratiile care au stat la baza expertizei ce stabileste o alcoolemie sub limita prevazuta de lege exprima o situatie faptica reala. Se pune intrebarea daca sta in ordinea firii ca o persoana sa consume, in doar 10 minute, 200 ml votca si 200 ml bere, stiut fiind faptul ca scopul intalnirii cu colegii a fost de a sarbatori, ceea ce presupune si participarea la discutiile nu doar ingerarea de alcool. Aceasta, in contextul in care inculpatul nu a dovedit ca este o persoana consumatoare de alcool de obicei, ceea ce ar explica dorinta de a ingera substanta cu repeziciune in scopul de a obtine de indata efectul euforic.
Este greu de crezut ca o persoana care, dupa ce a refuzat sa consume alcool cu colegii, cu motivatia ca se afla cu masina, sa cedeze ispitei si sa ingereze ,,la foc automat’’, in doar 10 minute, 400 ml alcool. Mai mult, in cele doar 10 minute, a consumat doua bauturi diferite, care de obicei nu sunt ,,amestecate’’. Aceasta, cu atat mai mult in situatia unei persoane care manifestase reticenta fata de alcool, stiind ca urmeaza sa se urce la volan. Refuzul initial are aptitudinea de a demonstra ca inculpatul este o persoana cumpatata, ceea ce vine in totala contradictie cu dezlantuirea la care face referire.
Ca inculpatul, la momentul producerii evenimentului rutier, prezenta o imbibatie etilica peste limita legala este indicat si de starea de ebrietate in care se afla la acel moment, stare ce a fost perceputa nemijlocit. Martorul Bujenita Florin Gabriel a invederat ca inculpatul era ,,chiar beat,_.nu se putea tine un dialog cu el, _.. nu prea isi tinea echilibru’’. Desi intre starea de ebrietate si concentratia de alcool nu exista neaparat un raport de proportionalitate directa, de cele mai multe ori lucrurile stau in aceasta maniera, o afectare accentuata a functiilor psihofiziologice fiind echivalenta unei concentratii marite de alcool.
Nu trebuie omis nici faptul ca proba stiintifica si certa, cea rezultata din analiza chimica a sangelui demonstreaza fara tagada ca, la doar 25 minute de la producerea evenimentului rutier, inculpatul prezenta o imbibatie etilica de 1, 65%o . Ca din punct de vedere teoretic este posibil ca intr-un interval de doar 25 minute concentratia etilica sa creasca intr-o proportie de 0,95 %o a demonstrat-o insasi expertiza efectuata. Practic insa aceasta este posibil doar printr-o ingerare dintr-o data a unei cantitati importante de alcool, ceea ce in conjunctura faptica data nu era posibil.
Toate aceste elemente conduc la concluzia ca retractarea declaratiei de catre inculpat nu a fost facuta cu scopul de a oferi informatii conforme adevarului ci pentru a sprijini realizarea unui calcul retroactiv al alcoolemiei care sa aiba un rezultat care sa fundamenteze inlaturarea raspunderii penale. Pentru aceste motive, este imperios necesar ca sustinerile facute de inculpat sa fie inlaturate ca nesincere.
Ca aceste declaratii se coroboreaza cu depozitiile martorilor la care s-a facut referire, nu inseamna ca informatiile furnizate exprima adevarul. Pentru ca acestora sa le fie oferita forta probanta, cum bine s-a aratat prin hotararea atacata, este necesar sa formeze convingerea deplina ca exprima adevarul. Or, instanta de control, analizand probatoriul, si-a creat convingerea ca si depozitiile martorilor la care se face referire ofera informatii eronate, daca nu chiar frauduloase.
Inlaturarea acestor declaratii nu inseamna implicit ca vinovatia inculpatului este stabilita numai pe baza propriilor declaratii care, dupa cum bine s-a aratat, au valoare probatorie conditionata. Primele declaratii ale inculpatului referitoare la momentele consumului de alcool se coroboreaza pe deplin cu indiciile la care s-a facut referire mai sus, indicii care ofera informatia ca prin acestea s-a exprimat un adevar.
Relativ la probele indirecte la care se face referire, tribunalul reveleaza ca acestea, desi singulare nu pot sa demonstreze un anume fapt, coroborate, in situatia data, au aptitudinea de a exclude orice alta varianta decat aceea ca inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism in contextul in care prezenta o imbibatie etilica peste limita prevazuta de lege.
Observand toate acestea, se concluzioneaza ca inculpatul este culpabil de comiterea infractiunii ce face obiectul acuzatiei penale, motiv pentru care, admitand apelul Ministerului Public si rejudecand, va decide condamnarea.
La individualizarea naturii, cuantumului si modalitatii de executare a pedepsei aplicate, vor fi avute in vedere dispozitiilor art. 52 si 72 din Codul penal.
Potrivit art. 72 din Codul penal care stipuleaza criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea si aplicarea acesteia, se tine seama de dispozitiile partii generale a codului, de limitele de pedeapsa fixate in textul incriminator, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala. Pe de alta parte, art. 52 din Codul penal, prevede ca pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Observand aceste dispozitii, se retine ca un rol primordial in aprecierea stabilirii si aplicarii pedepsei il are pericolul social concret al faptei, gradul de afectare a valorilor sociale aparate prin incriminarea de care inculpatul se face vinovat. Pedeapsa trebuie sa corespunda sub aspectul duratei si naturii sale si potentialului de pericol social pe care il prezinta persoana inculpatului, precum si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii.
Relativ la gravitatea faptei comise, este de remarcat ca activitatea de conducere pe drumurile publice a unor autovehicule de catre persoane care, aflandu-se sub influenta bauturilor alcoolice si care, astfel, nu mai sunt in plenitudinea aptitudinilor fizice si psihice, da nastere unei stari periculoase pentru securitatea circulatiei. O asemenea fapta este mai grava atunci cand securitatea circulatiei a fost afectata prin producerea unui eveniment rutier, asa cum a fost cazul in speta de fata.
Pe de alta parte, nici atitudinea adoptata in cursul procesului penal de catre inculpat, dupa cum s-a observat, nu justifica o eventuala clementa. Aceasta, desi poate fi explicata prin nevoia inculpatului de a-si conserva calitatea de persoana inocenta, este impardonabila si ofera informatii cu privire la caracterul persoanei sale, informatii ce nu sunt tocmai pozitive.
Pe langa circumstantele ce dau caracter grav faptei comise, tribunalul observa si recunoaste si elementele care atenueaza gradul acesteia si care deriva din imprejurarea ca inculpatul se afla la prima incalcare a legii penale, nefiind cunoscut cu antecedente, ceea ce demonstreaza ca actiunea ilicita comisa reprezinta un eveniment singular si nefericit din viata sa. Ca atare, tribunalul va recunoaste aceasta imprejurare ca circumstanta atenuanta prev. de art. 74 alin. 1 lit. a din Codul penal, asa incat ii va da eficienta impusa art. 76 lit. d din Codul penal.
Avand in vedere toate criteriile de individualizare la care s-a facut referire, tribunalul concluzioneaza ca pedeapsa de 10 luni inchisoare este cea mai potrivita pentru a raspunde tuturor cerintelor de constrangere si preventie. .
Apreciind ca exista incompatibilitate intre condamnarea dispusa si dreptul inculpatului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice sau dreptul de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii publice, tribunalul va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal pe durata prevazuta de art. 71 alin.2 din Codul penal.
Cat priveste modalitatea de executare a pedepsei, in raport de toate circumstantele la care s-a facut referire, tribunalul apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, considerand oportun sa dispuna suspendarea conditionata a executarii pedepsei potrivit art. 81 din Codul penal, pentru o perioada de 2 ani si 10 luni, termen stabilit conform art. 82 din Codul penal.
Potrivit art. 71 alin.5 din Codul penal, pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii, se va suspenda si executarea pedepselor accesorii aplicate.
Conform art. 359 din Codul de procedura penala, va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 din Codul penal conform carora, daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.
In considerarea motivelor aratate, in temeiul art. 379 alin. 1 pct.2 lit. a din Codul de procedura penala, va admite apelul formulat de Parchetul de pe langa Judecatoria Barlad impotriva Sentintei penale nr. 85 pronuntata la data de 16 februarie 2010 in dosarul 4691/189/2009 al Judecatoriei Barlad, pe care o va desfiinta in sensul celor aratate mai sus.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de PARCHETUL DE PE LANGA JUDECATORIA BARLAD, jud. Vaslui, impotriva sentintei penale nr. 85 din 16.02.2010 a Judecatoriei Barlad, pe care o desfiinteaza.
Rejudecand cauza:
Condamna pe inculpatul BAL, fara antecedente penale:
- pentru comiterea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul avand in sange o imbibatie alcoolica peste limita legala prev. ped. art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 republicata cu aplic. art. 74 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 10 luni inchisoare.
Pe durata executarii pedepsei interzice inculpatului drepturile prev. art. 64 lit. a teza a II-a si b C. penal.
In baza art. 81 Cod penal, dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei si, conform art. 82 Cod penal, fixeaza termen de incercare de 2 ani si 10 luni.
In baza art. 71 alin. 5 C. penal, dispune pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii si suspendarea pedepselor accesorii stabilite mai sus.
Potrivit art. 359 din Codul de procedura penala, atrage atentia inculpatului asupra disp. art. 83 C. penal referitoare la revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei in cazul savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
In temeiul art. 191 Cod procedura penala obliga inculpatul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare la fond.
In temeiul art. 192 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare efectuate in apel raman in sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 12 mai 2010.
PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,
Niculache Luminita Oana Radu Nicolae Bodescu Panseluta
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Circulatie rutiera
conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
Masura blocarii rotilor unui autovehicul. Competenta - Decizie nr. 370/R/2010 din data de 29.03.2010
1 .Contencios administrativ. Plangere contraventionala. Neprecizarea obiectiunilor in mod distinct in procesul - verbal de constatare a contraventiei. - Sentinta comerciala nr. speta 11 din data de 14.01.2008
Vatamare corporala din culpa. Culpa comuna a partii civile si a inculpatului. Respingerea recursului cu privire la majorarea daunelor materiale ?i morale - Decizie nr. 61 din data de 31.12.2013
Aprecierea daunelor morale . Criterii . Majorarea cuantumului in apel - Decizie nr. 65 din data de 22.03.2010
Alcolemie. Analiza toxicologica a probelor de sange la mai mult de trei zile de la recoltare. Sanctiune. - Decizie nr. 30 din data de 15.02.2010
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 658 din data de 02.09.2010
Infractiuni privind circulatia pe drumurile publice - Sentinta penala nr. 6 din data de 07.01.2010
Conducerea unui autovehicul sub influenta bauturilor alcoolice - Sentinta penala nr. 58 din data de 20.05.2010
infractiuni privind circulatia pe drumurile publice - Sentinta penala nr. 32 din data de 03.03.2010
plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 452 din data de 14.10.2009
plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 439 din data de 08.10.2009
conducere fara permis - Sentinta penala nr. 1 din data de 07.01.2009
Conducere sub influenta bauturilor alcoolice, parasire a locului accidentului - Sentinta penala nr. 101 din data de 02.10.2007
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 7 din data de 21.01.2009
Gresita apreciere a probelor administrate cu consecinta achitarii unui inculpat. - Decizie nr. 673 din data de 02.06.2011
Gresita achitare. Aprecierea categoriilor de drumuri publice. - Decizie nr. 727 din data de 16.06.2011
Exceptia de nelegalitate a art.3 din HCL nr.505/2008, precum si a art. 9 si 13 din Regulamentul privind reglementarea activitatii de imobilizare/blocare a rotilor vehiculelor si remorcilor, oprite sau stationate neregulamentar pe drumurile publice s... - Decizie nr. 2050 din data de 27.10.2010
Preschimbare permis de conducere emis de autoritatile straine.Conditii. - Decizie nr. 359 din data de 09.03.2010