Actiune in constatare - capacitate procesuala

Dosar nr. 4816/333/2008
Actiune in constatare - capacitate procesuala
R O M A N I A
TRIBUNALUL VASLUI
SECTIA CIVILA

DECIZIE  CIVILA Nr. 105/A
Sedinta publica de la 13 Octombrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE MIRELA-CRISTINA TARLEA
Judecator DIANA ELENA SIRGHI
Grefier CAMELIA APOSTOL
     
Pe rol judecarea apelului civil declarat de reclamantii apelanti  M V si S C-  prin Av.Natalia Mosnegutu-Av.Oana Chirita in contradictoriu cu paratii M E,  C VI, si Autoritate Tutelara Primaria Municipiului Vaslui, impotriva sentintei civile nr. sentintei civile nr.1987 din 28.05.2009 pronuntata de Judecatoriei Vaslui.
Obiectul cauzei-actiune in constatare
La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta  avocat Burtan Cristina cu imputernicire avocatiala la dosar pentru reclamantii apelanti  si avocat Pasarica Carmina cu imputernicire avocatiala la dosar pentru
Procedura legal indeplinita.
S-au verificat actele si lucrarile dosarului si s-a facut referatul cauzei de catre grefier aratandu-se ca recursul(apelul) a fost declarat si motivat in termen, cauza este la primul termen de judecata, intimatii au depus prin registratura la data de 8.10.2009,  intampinare in 2 exemplare, nu se solicita judecarea cauzei si in lipsa, dupa care:
Instanta da cuvantul pe probe .
Avocat Pasarica Carmina, avand cuvantul depune imputernicirea avocatiala si arata ca urmeaza sa depuna la dosar un set de inscrisuri respectiv decizii de speta pe o problema similara cu prezenta cauza.
Aparatorii partilor avand cuvantul pe rand arata ca nu mai au alte cereri de formulat in cauza.
Instanta constata cauza in stare de judecata, dupa care da cuvantul pe fondul cauzei.
Avocat Burtan Cristina, avand cuvantul solicita admiterea apelului, asa cum a fost formulat, respingerea exceptiilor invocate si trimiterea cauzei pentru judecata fondului la Judecatoria Vaslui.
A chemat in judecata trei parati, M E mama minorului C V si autoritatea tutelara. Faptul ca a mentionat ca parati pe M E si pe fiul acesteia C V, in loc de a mentiona expres faptul ca mama minorului este chemata ca si reprezentant al minorului acest lucru nu reprezinta o eroare procesuala ci reprezinta doar o eroare materiala, o eroare materiala care ar putea fi reparata in conformitate cu art. 132 alin. 2 pct.1 Cod proc. Civila. Avand in vedere ca nu reprezinta o eroare procesuala ci o eroare materiala si poate fi complinita pe tot parcursul judecatii, considera ca instanta de fond in mod gresit a admis exceptiile invocate. Imediat dupa ce s-au invocat aceste exceptii a incercat sa complineasca aceasta eroare, si anume lipsa mentiunii ca mama minorului este chemata in judecata ca reprezentant legal al minorului. Solicita respingerea exceptiilor invocate si trimiterea cauzei pentru judecarea cauzei pe fond.
Cu cheltuieli de judecata. depune la dosar chitanta nr. 442 din 21.10.2008 si factura nr.662 din 21.10.2008 reprezentand onorariu avocat.
Avocat Pasarica Carmina, avand cuvantul, solicita respingerea apelului.
In mod corect a retinut in considerente prima instanta faptul ca reclamanta a chemat in judecata trei parati, respectiv M E, C V si autoritatea tutelara. Faptul ca reclamantele au inteles sa cheme in judecata, in nume propriu acesti parati, rezulta atat din petitul actiunii cat si din considerentele cererii de chemare in judecata in care se fac aprecieri la aceste calitati. Considera ca este absolut formala si nereala apararea pe care reclamantele si-o fac, in aceasta cauza apreciind ca este vorba doar de o eroare materiala in conditiile in care au venit cu aceasta aparare dupa momentul in care  a invocat aceste exceptii si instanta le-a pus in discutia partilor. Faptul ca reclamantele au inteles sa cheme in judecata alaturi de cei doi parati persoane fizice si autoritatea tutelara, considera ca nu este un argument pentru a justifica calitatea in care au inteles sa cheme partile in judecata. Trebuie subliniat faptul ca suntem intr-un proces civil care este guvernat de principiul disponibilitatii si reclamantele in cazul de fata, avand aparare calificata au inteles sa stabileasca cadrul procesual in aceste limite. Raportat la aceste limite, intimata a invocat exceptiile pe care le-a ridicat in fata instantei de fond, exceptii care considera ca au fost corect solutionate de instanta de fond. A admite punctul de vedere al reclamantelor, ca schimband calitatea partilor ar fi doar o simpla eroare materiala, ar trebui ca asa cum a precizat instanta de fond, sa nu se mai dea eficienta textelor de lege care permit sa se invoce aceste exceptii, iar judecata sa fie efectiv formala si fara nici o finalitate juridica.
Arata ca a gasit mai multe decizii de speta, majoritatea a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care trateaza foarte clar aceasta problema. In decizia nr. 5210/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se arata foarte clar conform principiului disponibilitatii consacrat de art. 129 alin.6 Cod proc. Civila, instantele sunt obligate sa se pronunte in limitele in care au fost investite prin cererea de chemare in judecata, cadrul procesual atat sub aspectul obiectului cat si al partilor intre care se deruleaza procesul este indicat de parti, nefiind permis instantei ca din oficiu sa se pronunte inafara limitelor in care a fost investita prin introducerea in cauza a altor persoane decat cele intre care se poarta procesul. Discutand de calitatea procesuala a partilor, calitatea in care au fost chemati in judecata, nu suntem in prezenta unei erori materiale, ci se discuta despre o modificare a cererii de chemare in judecata care asa cum prevad dispozitiile art. 132 Cod proc. civila, nu poate fi facuta dupa prima zi de infatisare decat cu acordul partilor.
Din deciziile pe care le depune la dosar, rezulta foarte clar ca instanta nu poate depasi limitele actiunii fixata de reclamant, obligativitatea precizarii in mod clar si fara echivoc a cadrului procesual, care nu trebuie sa se subinteleaga, iar instanta a admite punctul de vedere al reclamantelor, ar insemna sa se substituie, sa se subroge in drepturile reclamantului si sa precizeze o actiune care trebuia facuta de catre reclamant. Reclamantele au avut aparare calificata iar modul redactarii actiunii si pretentiile pe care le-a formulat nu tin decat de atributul exclusiv al aparatorilor, al partilor.
In mod just instanta de fond a apreciat ca cele doua exceptii trebuie sa fie admise si pe cale de consecinta, a respins actiunea fata de persoana care nu avea calitate procesuala pasiva, respectiv mama minorului si a anulat actiunea fata de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu. Toate referirile facute in motivele de apel, de catre apelanta cu privire la textele de lege care tin de reprezentarea judiciara si celelalte aspecte sunt reale, ar fi trebuit sa le, aiba in vedere reclamantele atunci cand au formulat actiunea si nu acum in calea de atac, dupa ce intimata a invocat in termen legal aceste exceptii.
In concluzie, solicita respingerea apelului, mentinerea sentintei de fond ca temeinica si legala. Depune la dosar extrase decizii de speta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Depune chitanta nr.193 din 13.10.2009 reprezentand onorariu avocat.
Avocat Burtan Cristina, avand cuvantul in replica, arata ca a stabilit foarte corect cadrul procesual in prezenta cauza, a chemat in judecata mama minorului si autoritatea tutelara. Daca este vorba de o greseala, atunci este vorba doar de o greseala materiala. Faptul ca a ales sa declare acest apel, pentru ca a considerat hotararea instantei de fond injusta, nelegala si netemeinica, solicitand admiterea apelului asa cum a fost formulat.
S-au declarat dezbaterile inchise, cand deliberand; TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de fata;
Prin sentinta civila nr. 1987 din 28.05.2009 Judecatoria Vaslui a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a  paratei M E.
A respins actiunea civila formulata de  reclamantele in contradictoriu cu parata  M E,  domiciliata ca fiind   formulata impotriva unei persoane lipsita de calitate procesuala pasiva.
A admis exceptia lipsei  capacitatii procesuale de exercitiu invocata de parata Mosulet Eugenia.
A anulat actiunea civila formulata de reclamantele in  contradictoriu cu paratii  pentru lipsa capacitatii procesuale de exercitiu a paratului minor C V I.
A respins exceptia lipsei de  interes.
Pentru a pronunta aceasta solutie prima instanta a retinut urmatoarele:
Asupra exceptiilor invocate,  in temeiul dispozitiilor art.  137 Cod procedura civila:
1.Din petitul actiunii,  asa cum a fost formulata, rezulta in mod clar, fara  echivoc faptul ca reclamantele,  au inteles sa cheme in judecata 3 parati si anume:
-a) pe M E
-b) pe C V I
-c) autoritatea Tutelara de pe  langa Primaria Vaslui.
Acest aspect rezulta si din  motivarea actiunii  unde  paratei M E i se  atribuie aceasta calitate,  exprimandu-se aparari cu privire la parata " chemata in judecata ".
O conditie esentiala pentru ca o persoana sa fie  parte in proces  este calitatea procesuala care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona si in acelasi timp a  persoanei impotriva careia se poate exercita actiunea.
Calitatea procesuala, activa sau pasiva se determina in concret,  in raport de litigiul dedus judecatii.
In cauza de fata, instanta apreciaza ca parata M E, nu poate sta in  aceasta calitate in judecata ci doar  ca reprezentanta legala a minorului C V I.
Apararea reclamantelor in  sensul ca trebuie interpretat ca fara echivoc parata a fost chemata in  judecata ca reprezentanta legala a minorului si nu  in nume personal - facuta  dupa  invocarea exceptiei de  catre parata - nu poate fi primita de vreme ce, pe de o parte din petitul actiunii rezulta cu claritate ca M E a fost chemata in calitate de parata si nu ca reprezentanta legala a minorului iar, pe de alta parte, a accepta contrariul inseamna a lipsi de esenta rostul exceptiilor si a lipsii de  continut  apararea paratilor care au inteles sa invoce exceptiile.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei M  E  si va respinge  actiunea  formulata in contradictoriu cu aceasta ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara de calitate procesuale pasiva.
2. Capacitatea de exercitiu, potrivit art. 5 alin. 3 din  Decretul nr. 31/1954 este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savarsind acte juridice.
In conditiile art. 42 Cod procedura civila, "persoanele care nu au exercitiul drepturilor  lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate in  chipul aratat in legile sau statutele care randuiesc capacitatea sau organizarea lor."
Rezulta asadar, ca numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu (respectiv, persoana care a implinit varsta de 18 ani), potrivit art. 8 alin. 1 si 2 din Decretul 31/1954 poate sta singura in  judecata si sa participe personal sau sa-si exercite drepturile procesuale printr-un mandatar.
Asa cum am demonstrat  in  analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei M E, din petitul actiunii de chemare in judecata rezulta fara echivoc ca reclamantele - asistate de aparator ales au inteles sa cheme in judecata, paratii ,  din motivarea actiunii nerezultand ca minorul C V I ar fi fost chemat in  judecata prin reprezentantul  sau legal  - mama ci ca acestia au fost chemati in judecata in calitate de  parati - in calitati procesuale pasive distincte, aspect ce rezulta din  intreaga motivare in fapt a actiunii.
Potrivit dispozitiilor art. 112 alin. 1 punctul 2 Cod procedura civila,  cererea de chemare in judecata va cuprinde,  printre altele  numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces,  din motivarea actiunii rezultand ca M E a fost chemata in  judecata in calitate de parata.
In opinia instantei, chemarea in judecata si a Autoritatii Tutelare  nu acopera lipsa chemarii in judecata a  minorului - prin  reprezentantul sau legal deoarece actele de  asistare sunt necesare pentru ocrotirea intereselor persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
Avand in vedere dispozitiile art. 9 alin. 1 din Decretul 31/1954, capacitate de exercitiu restransa are minorul care a implinit varsta de 14 ani iar potrivit art. 11 din  acelasi act normativ reprezentarea intervine in  privinta persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu (minorul care nu a implinit  varsta de 14 ani   si persoana  pusa sub interdictie).
Cu toate ca, dupa momentul invocarii exceptiei de catre  parati reclamantele au incercat sa demonstreze ca doar dintr-o eroare materiala in  cuprinsul cererii au fost  mentionati ca parati atat M E cat si minorul C I  V,  parata  M E nu a inteles sa-si asume  calitatea de reprezentant legal al minorului - spre  a-i ratifica apararile  prezente si viitoare, insistand in  exceptiile invocate, neintelegand  sa accepte o judecata in  care actele de procedura dar si hotararea pot sta  sub  semnul nesigurantei dedusa din riscul anularii lor.
Pe cale de consecinta, instanta va admite exceptia lipsei capacitatii procesuale de  exercitiu a paratului C  V I  si va anula  cererea formulata in contradictoriu cu acesta ca fiind promovata impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de  exercitiu.
3.Cat priveste exceptia lisei de interes a reclamantelor instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 58 din Codul Familiei, actiunea in contestarea recunoasterii de  paternitate se poate face de  catre orice persoana care dovedeste  un interes patrimonial sau nepatrimonial. In aceasta situatie  se pot gasi,   printre altii si mostenitorii barbatului care a  facut recunoasterea.
Reclamantele sunt surorile  defunctului C V asa cum rezulta din actele de stare civila depuse la dosarul cauzei si in aceasta calitate  isi justifica interesul de a initia si sustine actiunea in   contestarea recunoasterii paternitatii.
Pentru aceste motive, instanta va respinge exceptia lipsei  de interes a reclamantelor invocata de parati.
Cat priveste apararea reclamantelor in sensul ca  admitand exceptiile invocate,  instanta ar incalca rigorile  unui proces echitabil stabilit  de articolul 6.1 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului retine urmatoarele:
Accesul liber la justitie este consacrat, ca drept cetatenesc fundamental, atat  prin art. 6 pct. 1 din Conventie cat si prin art. 21 din  Constitutia Romaniei si este  conceput ca drept al oricarei persoane de a se putea adresa justitiei pentru apararea  drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
Ca mijloace procedurale concrete de care pot uza  cetatenii pentru a accede la  justitie, legea interna  prevede cererea de chemare in  judecata si caile de atac ordinare si extraordinare.
In ceea ce priveste mijloacele concrete de asigurare a accesului liber la justitie,  acestea sunt lasate  de Conventie  la latitudinea statelor care au  ratificat-o,  de vreme ce prin art. 6 pct. 1 nu s-au prevazut expres alte  asemenea mijloace.
Ca atare,  dispozitiile   din dreptul intern referitoare la modurile de sesizare a  instantei judecatoresti sunt pe deplin   aplicabile deoarece, asa cum a hotarat si Plenul Curtii Constitutionale prin decizia 1/8 februarie 1994,  prin lege,  pot fi instituite reguli deosebite in considerarea  unor situatii  deosebite.
Instanta apreciaza ca niciunul din argumentele invocate  de reclamanti nu justifica o ingradire reala a dreptului de acces la justitie, modul de sesizare a instantei judecatoresti  (in anumite situatii) fiind lasat de Conventie la  latitudinea legiuitorului intern.
Dreptul al un proces echitabil inseamna si posibilitatea rezonabila a oricarei parti de a expune cauza sa instantei de judecata,  in conditii care sa nu o dezavantajeze fata de partea  adversa, ceea ce se realizeaza prin asigurarea dreptului sau la  aparare.
Dreptul la aparare are, in  dreptul romanesc si valoare de  principiu constitutional,  dreptul la aparare fiind garantat art. 24 alin. 1 Constitutie.
In cauza, reclamantele, prin  aparator, au inteles sa expuna vointa lor cu privire la partile pe care au inteles sa le cheme in judecata iar paratii, tot prin aparator au inteles sa invoce aparari,  prin invocarea unor exceptii care, in opinia instantei si potrivit dispozitiilor art. 137 Cod procedura civila fac de prisos cercetarea in fond a pricinii.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel reclamantele prin aparator ales, considerand-o netemeinica si nelegala sub aspectul modalitatii de solutionare a exceptiilor privind lipsa calitatii  procesuale pasive a paratei M E si exceptia lipsei capacitatii de exercitiu a minorului C V I.
Astfel, instanta de fond nu a avut in vedere precizarile reclamantilor care au calificat calitatea procesuala a celor chemati in judecata si nici nu a avut  in vedere faptul ca reprezentarea judiciara legala  sau obligatorie este prevazuta pentru persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu - minorul pana la varsta de 14 ani care este reprezentat de parinti sau, in lipsa acestora tutore.
Faptul ca reclamantele au mentionat ca paratii atat pe mama cat si pe fiul acesteia minor, in loc de a mentiona expres faptul ca M E - ca mama, reprezentantul legal al copilului. constituie doar o eroare materiala in cuprinsul cererii, iar  nu procesuala.
Prin urmare, adaugarea formala a mentiunii de reprezentanta legala a numitei M E pentru minorul C V I - nu poate fi considerata o modificare conform art. 132 pct.1.
Intimatii au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea apelului si pastrarea  sentintei de fond motivat de faptul ca in  mod corect au fost admise cele doua exceptii pe care le-au invocat. Sustinerea apelantelor ca ar fi vorba doar de o eroare materiala este nereala in conditiile in care au facut  precizari dupa ce au fost invocate cele doua exceptii, iar modificarea cererii de  chemare in judecata o puteau face doare  in termenul prevazut de art. 132 Cod proc. civ.
Apelul este intemeiat.
Din petitul cererii de chemare in judecata rezulta ca reclamantele au chemat in calitate de parati pe numitii M E si C Vl. Prin motivele in fapt si in drept ale actiunii s-a explicat calitatea procesuala a paratilor, iar la sfarsitul cererii, reclamantele arata ca solicita citarea paratei cu obligarea  de a depune copie dupa certificatul de nastere a l minorului.
Prin precizarile de la fila 32 dosar  fond, cat si oral la termenul de judecata din 23.03.2009, reclamantele au aratat  ca s-a strecurat o eroare de redactare a cererii si ca parat in prezenta cauza este minorul C V I prin  reprezentant legal, M E.
Indicarea calitatii procesuale a persoanelor chemate in judecata nu reprezinta o modificare a cererii  de chemare in judecata, in sensul definit de art. 132 Cod proc. civila si ca atare ea trebuia primita de catre instanta.
Mai mult decat atat, si instanta de fond avea obligatia in conformitate cu dispozitiile art. 129 alin. 4 Cod proc. civila sa ceara explicatii reclamantelor cu privire la calitatea persoanelor chemate in judecata, in sensul daca au fost chemate in nume propriu sau ca reprezentant legal al minorului, chiar daca intimatii nu ar fi formulat intampinare.
In consecinta,  prima instanta in  mod gresit a considerat ca nu mai pot fi  primite rectificarile reclamantelor cu privire la cadrul procesual si in  mod  eronat a admis cele doua exceptii-lipsa calitatii procesuale pasive si lipsa  capacitatii de exercitiu a paratului C V I.
In schimb exceptia lipsei de interes a  reclamantelor in mod corect a fost solutionata.
Pentru  considerentele aratate, tribunalul ca admite apelul declarat de M  V si S C impotriva sentintei civile nr. 1987 din 28.05.2009 a Judecatoriei Vaslui pe care o va desfiinta si in baza art. 297 alin. 1 Cod proc. civila va trimite  cauze pentru rejudecare primei instante pe fondul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII

DECIDE
Admite apelul declarat de M V si S C impotriva sentintei civile nr.1987 din 28.05.2009 a Judecatoriei Vaslui, pe care o desfiinteaza in tot:
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei M E si exceptia lipsei capacitatii procesuale de exercitiu a paratului C V I.
Trimite cauza aceleiasi instante pentru rejudecarea fondului.
Definitiva.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 13 octombrie 2009.