Legea nr.10/2001 - desi reclamantul cunostea faptul ca a formulat o contestatie in baza lg.10/2001 nu a uzat de posibilitatea prev.de art.47 din aceeasi lege in sensul ca nu a solicitat suspendarea judecarii cauzei de revendicare si nici nu a renunta...

     5. Legea nr.10/2001 - desi reclamantul cunostea faptul ca a formulat o contestatie in baza lg.10/2001 nu a uzat de posibilitatea prev.de art.47 din aceeasi lege in sensul ca nu a solicitat suspendarea judecarii cauzei de revendicare si nici nu a renuntat la judecata cererii.
Prin pozitia procesuala a reclamantului, care nu a renuntat la judecarea cererii de revendicare si nici nu a solicitat suspendarea judecarii cauzei, se intelege ca acesta a dorit ca pretentiile sale sa fie solutionate pe calea dreptului comun.
Dupa admiterea pretentiilor reclamantului, in actiunea in revendicare, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila nu se poate emite o noua dispozitie de restituirea imobilului prin acordarea de despagubiri. In aceasta situatie persoana indreptatita s-ar afla in posesia a doua titluri de proprietate fiind beneficiara a unei duble masuri reparatorii: hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila precum si dispozitia de restituire.

     Sentinta civila nr.417/2008.      Prin cererea inregistrata la Tribunalul Vaslui la  nr.74/2004 reclamantul R. Gh. I. a solicitat, ca, in contradictoriu cu parata SC. Autotrans SA.Barlad, sa fie obligata sa raspunda la notificarea trimisa de reclamant prin  intermediul executorului judecatoresc in conditiile L.10/2001.
Prin aceasta notificare reclamantul a  solicitat masuri reparatorii pentru  un teren preluat in mod abuziv  de catre stat  in 1968 in suprafata de 1000 mp. situat in Barlad. Acest  teren a apartinut parintilor sai.
Prin aceasta cerere reclamantul nu a solicitat  restituirea in natura a imobilului, insa a solicitat despagubiri in suma de  200.000.000 lei ( ROL) pentru acoperirea  pagubei create.
In urma analizarii acestei cereri s-a pronuntat sentinta civila nr. 235/2006 de catre Tribunalul Jud. Vaslui prin care a  fost respinsa actiunea reclamantului, ca ramasa fara obiect.
In sentinta Tribunalului se retine ca cererea a ramas fara obiect deoarece  dispozitia a fost depusa la  dosar de catre unitatea petenta in cursul judecatii.
Prin acelasi dispozitiv al sentintei Tribunalul Jud. Vaslui a fost disjunsa cererea a revendicare a terenului in suprafata de  1000 mp., cerere cu care si-a completat  actiunea introductiva, la  un termen  ulterior (fila 30 dosar 74/C/2004 a Tribunalului Vaslui).
Deoarece reclamantul mai formuleaza o actiune in revendicare pe calea dreptului  comun, cerere introdusa la  Tribunalul Jud.Vaslui, prin dispozitivul sentintei civile  nr. 235/2006, a fost suspendata judecata cererii de revendicare formulata ulterior , in baza art.244 pct. 1 Cod proc.civila, pana la solutionarea definitiva a cererii de revendicare formulata pe calea dreptului comun.
Aceasta sentinta (nr.235/2006) a  Tribunalului Jud.Vaslui a fost atacata cu apel, iar Curtea de Apel prin Decizia civila nr. 121/2006 a pastrat sentinta  civila a Tribunalului Jud. Vaslui.
Impotriva acestei decizii, reclamantul R.Gh.I. a formulat recurs la I.C.C.J., recurs ce a fost solutionat prin decizia civila nr. 3830/2007.
Prin aceasta decizie a fost casata sentinta civila nr.235/14.03.2006 a Tribunalului Jud. Vaslui ,dar si decizia Curtii de Apel  Iasi nr.121/2006.
S-a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Judetean Vaslui.
I.C.C.J. a retinut ca odata ce Tribunalul Vaslui a solicitat documentatia care a stat la baza emiterii dispozitiei inseamna ca s-a acceptat pozitia  reclamantului de contestare  a dispozitiei emise de unitatea detinatoare.
S-ai mai retinut ca desi  instanta a apreciat ca  urmeaza sa verifice legalitatea dispozitiei, la urmatorul termen de judecata, solutioneaza cauza respingand cererea ca ramasa fara obiect, omitand motivul repunerii pe rol a cauzei si fara sa arate argumentat care este ratiunea pentru care s-a revenit  asupra celor dispuse prin incheierea  de repunere pe rol.
Mai trebuie precizat faptul ca in cursul judecarii cauzei  nr.74/2004 si pana la pronuntarea sentintei civile nr.235/2006 a Tribunalului Jud.Vaslui, la termenul din  16.05.2005, cererea  a fost suspendata in baza dispozitiei art.244 al. 1 si 2 Cod proc. civila (pana la solutionarea definitiva a actiunii in revendicare formulata initial).
Aceasta incheiere a fost casata prin decizia civila nr.655/2005 a Curtii de Apel Iasi si  trimisa cauza pentru continuarea judecatii. Curtea de Apel  a retinut ca  potrivit disp. art. 47 din Legea 10/2001, persoana indreptatita poate alege calea  acestei Legi, renuntand  la judecarea cauzei  potrivit dreptului comun sau solicitand  suspendarea ei.
Odata ce actiunea in revendicare nu a fost solutionata definitiv, reclamantul poate alege intre judecata pe calea dreptului comun ori calea legii speciale.
Din al.3  al art. 47 din Legea 10/2001 rezulta ca dreptul de optiune apartine  reclamantului  si prevede ca in cazul  in care persoanei indreptatite i s-a respins prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila actiunea privind  restituirea in natura a bunului  solicitat, termenul de depunere a notificarii prevazut de art.11 al. 1, curge de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii judecatoresti.
Reclamantul este singurul in cauza  sa opteze pentru  judecata, fie pe calea dreptului comun, fie pe calea legii speciale.
Judecata cauzei de fata are loc ca urmare a trimiterii cauzei spre rejudecare de catre I.C.C.J., in urma casarii sentintei civile nr.235/2006 a Tribunalului Jud.Vaslui si a  deciziei nr. 121/2006 a Curtii de Apel Iasi.
Cu privire la  cererea de revendicare a suprafetei de 1000 mp. ,ce face  obiectul contestatiei de fata, cerere ce a fost formulata pe calea dreptului comun in anul 2001 la Tribunalul Judetean Vaslui. Aceasta cerere a  fost respinsa prin sentinta civila nr.171/2001 a Tribunalului Judetean Vaslui.
Prin decizia civila nr. 5/2002 a Curtii de  Apel Iasi a fost schimbata in parte sentinta Tribunalului Vaslui, iar parata SC.Autotrans SA.Barlad a fost obligata sa lase reclamantului in deplina proprietate  suprafata de  1000 mp. teren situata in Barlad ,str. Ferastraielor nr.1.
Impotriva acestei decizii reclamantul a  declarat recurs pe motiv ca unitatea parata nu a fost obligata si la plata unor despagubiri pentru demolarea constructiei de pe acest teren.
Recursul a fost solutionat prin decizia civila nr. 505/2006 a Curtii de Apel Iasi  fiind  mentinuta decizia civila nr.5/2002 a  Curtii de Apel Iasi.
Asadar, la data de 7.06.2006 a ramas irevocabila hotararea Curtii de  Apel Iasi prin care SC. Autotrans era obligata sa-i lase reclamantului in deplina  proprietate suprafata de 1000 mp.  situata in Barlad, jud.Vaslui
Sintetizand, dupa trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Jud.Vaslui, aceasta a fost inregistrata la nr.1803/89/2004.
Avand in vedere considerentele din  hotararea I.C.C.J. nr. 3830/2006, care  sunt obligatorii pentru instanta de fond, respectiv Tribunalul Jud.Vaslui, acesta a analizat temeinicia si legalitatea dispozitiei emise de SC. Autotrans SA. Barlad nr.1/4.01.2005.
Asadar cererea a fost considerata o veritabila contestatie  formulata in baza disp.  art. 26 al.3 din Legea 10/2001, republicata.
I s-a solicitat reclamantului  de mai multe ori sa-si precizeze cu mai multa claritate obiectul cererii de chemare in judecata in conditiile in care s-a pronuntat o sentinta de admitere definitiva si irevocabila privind revendicarea  suprafetei de teren in cauza, iar  dispozitia emisa a fost depusa de unitate la dosar.
Acest lucru nu s-a realizat, reclamantul  precizand in mai multe memorii depuse la dosar ca solicita: obligarea paratei Autotrans sa raspunda la notificarea reclamantului, comunicata la data de 3.05.2001, anularea dispozitiei nr. 1/4.01.2005 emisa de SC. Autotrans  SA.Barlad; obligarea paratei la plata  de despagubiri materiale si morale.

     Din examinarea actelor si lucrarilor dosarului in cauza tribunalul a constatat urmatoarele :
     
In baza unui inscris sub semnatura privata  intitulat "Act de vanzare"  nedatat R. Gh., autorul reclamantului, a cumparat  suprafata de 1000 mp. situat in  Barlad, str. Ferastraielor avand ca vecini :P.C.D., prof.L., drumul Trei Erarhi si drumul garii.
Acest teren a fost cumparat de la S.S. Autorul reclamantului a fost  autorizat sa-si construiasca o camera din furci si valatuci acoperita cu scandura.
Din adresa nr. 1579/2001 emisa de Primaria Barlad rezulta ca imobilul cu destinatia  de locuinta situata in Birlad, a fost demolat inainte de anul 1989 si nu s-au gasit acte  cu privire la trecerea in patrimoniul statului a acestui imobil. Acest amplasament este ocupat in prezent de investitii, respectiv de Autogara Barlad.
Prin decizia nr.488/30.10.1979 a Consiliului Popular al judetului Vaslui s-a  transmis dreptul de administrare directa asupra unui teren proprietate de stat in suprafata de 5600 mp. de la Comitetul Executiv al Consiliului Popular  al mun. Barlad la Intreprinderea de Transporturi  auto Vaslui in vederea amplasarii obiectivului de investitii "Autogara Barlad".
Din analiza tuturor actelor dosarului in  cauza rezulta ca nu s-a facut  dovada  ca acest teren ar fi iesit in mod legal din patrimoniul defunctului R. Gh. si ar fi intrat in proprietatea  statului.
Asadar, fostul Consiliu Popular al jud.Vaslui nu putea sa transmita dreptul de administrare directa asupra acestuia catre intimata SC.Autotrans SA.Barlad.
La data infiintarii acestei unitati, terenul in litigiu nu se afla in proprietatea sa, asa incat nu putea  fi atestat dreptul sau  de proprietate in baza disp.  H.G.834/1991.
In concluzie, autorul reclamantului a avut in proprietate o suprafata de 1000 mp. teren  situat in Barlad, teren ce a fost preluat in mod abuziv de catre stat.
Aceste aspecte au fost retinute si  in decizia civila nr.5/5.03.2002 a Curtii de Apel Iasi prin care a fost admisa actiunea in revendicare formulata de reclamant.
Reclamantul R.Gh.I., a uzat de disp. art. 22 din Legea 10/2001 si a trimis o notificare Primariei Barlad pentru ca SC.Autotrans  sa fie obligata la plata de despagubiri pentru terenul de 1000 mp.,  mostenit de la parintii sai.
Deoarece Primaria nu avea calitate de unitate detinatoare, aceasta a trimis notificarea formulata  de petent paratei SC.Autotrans SA.Barlad.
Notificarea formulata de petent este legala chiar daca nu a fost introdusa initial la unitatea detinatoare, in aceasta situatie avand prevalenta, principiul realizarii dreptului in raport cu cel  al respectarii procedurii.
Din adresa nr.2336/2004 a Primariei mun. Barlad (fila 13 dosar) rezulta ca notificarea a fost inaintata catre  SC. Autotrans SA.Barlad.
Din decizia nr.505/2006 a Curtii de  Apel Iasi rezulta ca suprafata de teren in litigiu se afla in incinta SC.Autotrans  SA.Barlad. Pe acest teren  este construita o statie  pompa carburant  si un depozit carburant  (conform concluziilor raportului de expertiza).
Asadar, motivele  de respingere a pretentiilor formulate de reclamant, aratate in dispozitia nr.1/04 ianuarie 2006 nu sunt conforme cu  realitatea.
Asa cum s-a aratat mai sus, reclamantul a respectat  disp. art. 22 din Legea 10/2001, in sensul ca  notificarea a fost  trimisa  petentei de catre Primarie, iar pe de alta parte, este de necontestat  faptul  ca parata are  calitatea de unitate detinatoare pentru terenul in litigiu.
Pretentiile formulate de catre reclamant  in notificarea comunicata  paratei  trebuiau, intr-adevar, respinse insa pentru alte considerente, care vor fi expuse  in continuare :
La data de 5.03.2002 a fost  pronuntata decizia nr.5 de catre  Curtea de Apel Iasi, decizie prin care unitatea parata a fost obligata sa lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 1000 mp.
Chiar daca la data emiterii dispozitiei ( 4 ianuarie 2006) deciziei Curtii de Apel Iasi se afla in faza recursului, motivul respingerii pretentiilor reclamantului trebuia sa fie tocmai decizia Curtii de Apel Iasi.
Cu toate acestea solutia de respingere a  pretentiilor reclamantului prin  dispozitia unitatii detinatoare este corecta deoarece din art. 2 al Dispozitiei rezulta ca a fost  analizat si fondul cauzei.
Desi reclamantul cunostea faptul ca a formulat o contestatie in baza dispozitiilor Legii 10/2001, nu a uzat de posibilitatea prevazuta de art.47 din aceeasi lege in sensul ca nu a solicitat suspendarea judecarii cauzei de revendicare (aflata in recurs la data  emiterii dispozitiei) si nu a renuntat la judecata  cererii.
In aceste conditii, reclamantul a uzat atat de calea dreptului comun  (actiunea in revendicare formulata ) cat si de calea legii speciale, respectiv contestatia formulata in baza L. 10/2001.
In conditiile in care  pretentiile reclamantului in ceea ce priveste  revendicarea terenului au fost admise, situatia din punct de vedere juridic in solutionarea prezentei contestatii imbraca forma unei cereri pentru o dubla reparatie.
Chiar daca instanta de drept  comun si instanta investita sa judece in procedura speciala a Legii 10/2001 cunosteau despre aceste actiuni, suspendarea judecatii nu se  putea dispune din oficiu.
Aceasta deoarece art.47 din Legea 10/2001 instituia in drept,  o posibilitate de optiune libera pentru cei care au recurs  anterior aparitiei acestui act normativ la actiuni in justitie. Nu se instituie o obligatie generala in sensul  suspendarii actiunilor in curs ori  renuntarii la  judecata acestora.
In al.3 al art.47 din Legea 10/2001 se arata ca in cazul persoanei indreptatite careia i s-a respins prin hotarare judecatoreasca  definitiva si irevocabila,   actiunea de restituire in natura a bunului solicitat, termenul de notificare curge de la  data ramanerii definitive  si irevocabile a hotararii judecatoresti.
Nu se face nici o referire cu privire la hotararile judecatoresti  definitive si irevocabile de admitere.
Reclamantul, dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de revendicare,  a continuat judecata in contestatia formulata in baza L.10/2001.
Chiar daca reclamantul intruneste conditiile de persoana indreptatita in sensul L.10/2001, iar societatea petenta are calitatea de  unitate detinatoare, solutia de respingere  a pretentiilor reclamantului este temeinica si legala, insa pe alte considerente decat  cele aratate in dispozitie.
Aceasta deoarece la data de 7.06.2006  a ramas definitiva si irevocabila decizia Curtii de Apel Iasi prin care unitatea parata a fost obligata sa lase reclamantului in  deplina proprietate  suprafata de 1000 mp.  teren  ce face obiectul contestatiei la orice hotarare judecatoreasca, decizia Curtii de Apel Iasi nr. 5/5.03.2002 ramasa definitiva si irevocabila constituie inscris  autentic, din punct de vedere probator, poate fi investita cu formula executorie, constituind titlu executoriu hotararea poate fi pusa in executare in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita.
In situatia in care reclamantul ar fi  solicitat prin contestatia formulata restituirea in natura a terenului de 1000 mp.  instanta ar fi putut constata lipsa de interes in promovarea contestatiei de fata.
Insa din memoriile depuse de reclamant la dosarul cauzei  rezulta ca acesta solicita ca unitatea detinatoare sa fie obligata la plata de despagubiri pentru imobilul proprietatea sa.
In conditiile in care  reclamantul nu mai  doreste ca terenul sa-i fie  restituit in natura, interesul in promovarea prezentei contestatii exista. Pe de alta parte reclamantul a urmat in mod paralel atat procedura  pe drept  comun, cat si procedura speciala.
Numai ca reclamantul a avut in  prezenta contestatie o pozitie oscilanta fata de cea avuta in cadrul  promovarii actiunii in revendicare.
Chiar daca ulterior reclamantul nu a dorit sa mai uzeze de  decizia Curtii de Apel Iasi de admitere a cererii de revendicare, mai precis, nu a dorit  sa o mai puna in executare, nu exista posibilitatea prevazuta de  lege de restituire  in natura a  unui imobil preluat in mod abuziv  de catre stat pe calea dreptului comun si in acelasi  timp persoanei indreptatite sa i se  stabileasca si masuri reparatorii prin echivalent (despagubiri).
Daca s-ar proceda in acest mod, persoana indreptatita s-ar afla in posesia a doua titluri de proprietate, fiind beneficiara a unei duble  masuri reparatorii.
La fel ca si hotararea definitiva  si irevocabila  de admitere a cererii de revendicare si dispozitia  de admitere a  pretentiilor face dovada proprietatii , este  inscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea in posesie (art. 25 al. 4 din  Legea 10/2001.
Prin pozitia  procesuala a reclamantului, care nu a renuntat la judecata cererii  de revendicare si nici nu a solicitat  suspendarea judecarii cauzei, se intelege ca acesta a dorit ca pretentiile sale  sa fie  solutionate  pe calea dreptului comun.
Asa cum se retine in decizia civila nr. 505/2006 a Curtii de Apel Iasi ,  suprafata de teren revendicata de reclamant de 1000 mp.  a fost delimitata de catre expert  impreuna cu partile. Pe aceasta  suprafata de teren a fost construita o pompa carburant  si un depozit  carburant, terenul  neafectand incinta  Autogarii Barlad.
Fata de cele aratate, instanta a constatat ca pretentiile reclamantului sunt neintemeiate si a fost respinsa cererea de anulare  a dispozitiei nr.1/04.01.2006 emisa de  SC.Autotrans SA.Barlad.
Instanta a respins si cererea de obligare a petentei  sa raspunda la  notificarea reclamantului pe motiv ca in cursul judecatii petenta a emis dispozitia nr.1/4.01.2006.
Instanta a respins si cererea formulata de reclamant privind  obligarea paratei la  plata de despagubiri materiale si  morale pentru prejudiciul cauzat prin  demolarea constructiei intrucat nu s-a dovedit cine a demolat constructia edificata si nici intinderea prejudiciului  cauzat prin aceasta demolare.