Drepturi salariale. Neconcordanta concediului de odihna , plata indemnizatiei pt. concediu neacordat

Drepturi salariale . Neacordarea concediului legal de odihna , plata indemnizatiei pt. concediul neacordat.
Sentinta civila 226 din 6 februarie 2006 a Tribunalului Teleorman - Completul specializat pentru litigii de munca si asigurari sociale.

Prin cererea inregistrata la acest tribunal la data de 20.07.2005, reclamanta PG, domiciliata in Alexandria,  judetul Teleorman in contadictoriu cu parata SC Simpas SA cu sediul in Alexandria , str. 1 Mai, nr. 107, jud. Teleorman, a solicitat obligarea paratei la plata sumei de 19.403.390 lei vechi, suma neta , reprezentand diferente sociale dintre salariul cuvenit si neacordat si cel efectiv acordat pe perioada 15.06.2004-15.06.2005, obligarea paratei la plata sumei de 16.273.028 lei vechi, suma neta reprezentand c/val a 719 ore suplimentare lucrate efectiv pt. parata si neplatite, in perioada 15.06.2004-15.06.2005, obligarea paratei la plata sumei de 3.347.130 lei vechi, suma neta, reprezentand indemnizatia concediu legal de odihna, cuvenit si neacordat de parata pt. perioada lucrata 16.06.2004-15.06.2005, obligarea paratei la reactualizarea acestor sume cu indicele de inflatie la data platii , sa se constate ca cele 84 zile concediu odihna , mentionate eronat de parata la  incheierea contractului de munca, constituie vechime in munca , prin prestarea efectiva a muncii la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii , arata ca a fost angajata paratei in perioada 15.06.2004-15.06.2005, avand functia de lucrator comercial, cu un salariu brut de 3.676.000 lei vechi, conform contractului individual de munca. La 01.10.2004, parata i-a majorat salariul la 4.224.000 lei vechi brut.Desi parata trebuia sa-i plateasca un salariu net de 2.915.900 lei vechi lunar pentru perioada 15.06.2004-1.10.2004 lunar , parata datorandu-i o suma neta de 4.247.700 lei vechi,  diferente salariale in perioada precizata.
Parata SC Simpas SA a formulat intampinare f-6-7, prin care arata prin contractul individual de munca incheiat cu petenta a fost stabilit un salariu de incadrare  in suma de 3.676.000 lei, ulterior modificat la 4.227.000 lei. Salariul de incadrare nu este egal cu salariul brut arata parata.  Conform art.39 din contractul colectiv de munca pt. personalul din salariul se plateste in cota procentuala din incasarile realizate de respectivul salariat (alin.2 lit. d al art.39)
In baza acestui articol , petenta a fost platita in functie de incasarile pe care le-a avut la magazin.
Activitatea pe care a prestat-o (de desfacere la magazin) este caracterizata de fluctuatii in raport de diferiti factori, inclusiv cererea, dar si in raport de modul in care angajatorul isi indeplineste sarcinile.
Astfel , salariatul si in speta petenta, are posibilitatea de a realiza venituri superioare a salariului de incadrare, cum in fapt unii dintre salariati realizeaza , sustine parata.
Considera ca procentul stabilit de 4% din incasari este destul de ridicat.Salariul obtinut de reclamanta se datoreaza incasarilor mici realizate de aceasta (aprox. 50 mil.lei/luna).Prin actiunea introdusa , reclamanta solicita un salariu ce corespunde procentului de 12% din incasari in conditiile in care nici adaosul comercial nu reprezinta acest procent din pretul de desfacere a produselor.
Referitor la capatul al doilea de cerere, parata arata ca daca reclamanta a stat la locul de munca mai mult de 8 ore/zi, se datoreaza preocuparilor sale in afara sarcinilor de serviciu. Nu i-a solicitat suplimentare si nici nu avea interes sa o faca in conditiile in care incasarile erau mici si nu isi realiza nici norma de lucru . Referitor la capatul 3 de cerere , parata arata ca nu a beneficiat de Concediu de odihna platit. Aceasta sustinere este nereala. Concediul de odihna se acorda la cerere in caz contrar , asigurindu-i-se plata compensatorie. Astfel in luna iunie 2005, reclamanta a beneficiat de drepturi banesti de compensare a Concediului de odihna neefectuat. Considera parata ca referitor la capatul 4 de cerere, de obligare la a face este inadmisibila.
Cu privire la capatul 5 de cerere, parata arata ca cele 84 de zile fara plata nu sunt mentionate eronat, ci in raport de salariul realizat de reclamanta. In conditiile in care, prin salariul realizat, petenta nu a asigurat achitarea Contributiilor la aigurarile sociale, vechimea in munca a acestora nu poate fi stabilita decat in raport de timpul efectiv lucrat, conform salariului brut realizat.
In drept, isi intemeiaza apararea pe Codul muncii, legea 130/1996.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In urma calcularii diferentelor intre sumele efectiv platite din statele de plata si salariul minim brut pe tara, reglementat de lege pt. perioada solicitata de catre reclamanta, se constata ca diferentele precitate se ridica la valoarea de 1230,22 lei RON, iar actualizate la inflatie la nivelul sumei de 1295,74 lei RON , asa cum rezulta din anexa nr. 1 - f .96.
Potrivit art. 159 alin 3 din Codul muncii, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.
Aceste dispozitii se aplica si in cazul in care salariatul este prezent la lucru, in cadrul programului, dar nu poate sa-si desfasoare activitatea din motive neimputabile acestuia.
Angajatorul a incalcat dispozitiile alin. 4 din Codul muncii privind salariul minim brut pe tara, garantat in plata, ce trebuia adus la cunostinta salariatilor , nu a preluat in contractul individual de munca incheiat cu reclamanta clauza retribuirii in procent de 4% desi avea aceasta obligatie conform art. 17 alin 2 lit.j si alin 3 al art. 17 din Codul muncii.
Referitor la orele suplimentare solicitate de reclamanta , se constata ca nu exista nici o adresa sau vreo comunicare din partea angajatorului ca in afara celor 8 ore zilnic, cinci zile pe saptamana , asa cum este prevazut in contractul individual de munca incheiat intre parti, ar fi solicitat ore suplimentare.
Prin urmare nu se justifica plata de catre parata a orelor suplimentare solicitate de reclamanta.
Referitor la capatul de cerere nr. 3 privind obligarea paratei la plata sumei de 3.347.130 lei vechi, reprezentand indemnizatie CO cuvenit si neacordat, instanta constata ca din calculul  din anexa nr. 1 f 96 rezulta ca suma cuvenita este de 148,10 lei RON , ceea ce reprezinta diferenta dintre suma cuvenita si suma de 281,81 lei RON platita de catre parata.
Aceasta suma este cuprinsa in calculul sumei de 1295,74 lei (anexa 1) privind diferentele de drepturi salariale cuvenite in perioada iunie 2004 - iunie 2005 si actualizate la inflatie.
Cu privire la inscrierea in carnetul de munca a celor 84 zile de concediu fara plata la angajator nu exista nici un document din care sa rezulte acest lucru. Inregistrarea in carnetul de munca s-a facut in baza recalcularii timpului de lucru functie de vanzarile efective, volum al vanzarilor lunare stabilit unilateral de parata si pentru care nu exista nici un document de comunicare sau negociere cu reclamanta.
Prin urmare, parata in mod gresit a recalculat timpul de lucru, acest fapt conducand la inregistrarea gresita a celor 84 zile de concediu fara plata in carnetul de munca.
Cu privire la clauza de retribuire a salariatilor din desfacere cu amanuntul la un procent de 4% din vanzari , clauza prevazuta in contractul colectiv de munca , inregistrat si la ITM Teleorman, se constata ca in acest contract este omis a se specifica , asa cum prevede Codul muncii ca salariul minim pe economie este garantat in plata, angajatorul incalcand dispozitiile art.159 al.4 din Codul muncii care prevede, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este adus la cunostinta salaritilor prin grija angajatorilor si tot angajatorul nu a preluat in contractul individual de munca incheiat  cu reclamanta clauza retribuirii in precent de 4% desi avea aceasta obligatie conform art.17 al.2 lit.(j),(1) al.2 si al.3  din Codul muncii.
Din verificarile facute asupra normarii timpului de lucru la magazinele de desfacere si prestarile de servicii, precum si din analiza foilor colective de prezenta , s-a constatat ca nu au fost efectuate peste timpul normat de munca de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamana pentru nici un salariat. Expertul contabil a stabilit sumele ce ar trebui platite de angajator , folosind ca baza de calcul diferentele dintre salariul minim pe economie si sumele efectiv platite de parata , reclamnatei PG , diferente neactualizate la inflatia la care s-a aplicat cotele stabilite de lege pentru fiecare fel de datorie pe perioadele respective ..potrivit anexei 2 la raportul de expertiza - f-97 parata datoreaza  contributii aferente diferentelor cuvenite, dupa cum urmeaza: somaj - 43,106 RON, CAS 273,32 RON, sanatate - 86,12 RON , fond accidente de munca si boli profesionale - 6,5 RON.
Pentru considerente aratate mai sus, instanta apreciaza ca reclamanta a probat in parte atributiile sale , si in consecinta , urmeaza sa admita actiunea in parte in sensul obligarii paratei sa plateasca reclamantei suma de 1295,74 RON brut, reprezentand diferente intre salariul efectiv  incasat si salariul minim brut pe tara garantat in plata si recalcularea indemnizatiei pentru concediul de odihna pe anul 2005.
Va obliga pe parata sa faca rectificarea corespunzatoare in carnetul de munca al reclamantei, in sensul anularii inregistrarii celor 84 de zile concediu fara plata.