STATUT nr. 0/2023

Preambul

Conform Statutului Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, pentru a fi recunoscută de către Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), o societate națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie trebuie să întrunească următoarele condiții: 1.

să se constituie pe teritoriul unui stat independent în care este în vigoare Convenția de la Geneva privind ameliorarea condiției răniților și bolnavilor din armatele în campanie;

2. să fie singura societate națională din acea țară și să fie condusă de un organism central care să fie competent să o reprezinte în relațiile cu alte componente ale Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, denumită în continuare Mișcarea;

3. să fie corespunzător recunoscută de către guvernul legitim al țării, pe baza convențiilor de la Geneva și a legislației naționale, ca societate de ajutor voluntar, auxiliară a autorităților publice în domeniul umanitar;

4. să aibă statut autonom care să îi permită să opereze în conformitate cu Principiile fundamentale ale Mișcării;

5. să folosească denumirea și emblema de Cruce Roșie sau Semilună Roșie, în conformitate cu convențiile de la Geneva;

6. să fie organizată astfel încât să fie capabilă să își îndeplinească sarcinile definite în propriul statut, inclusiv cele referitoare la pregătirea sa în timp de pace pentru sarcinile statutare în caz de conflict armat;

7. să își extindă activitățile pe întreg teritoriul statului;

8. să își recruteze membrii voluntari și personalul fără deosebire de rasă, sex, categorie socială, religie sau opinii politice;

9. să adere la statutul Mișcării, la valorile care unesc componentele Mișcării și să coopereze cu acestea;

10. să respecte Principiile fundamentale ale Mișcării și să se conducă în activitatea sa după principiile dreptului internațional umanitar.

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1

Societatea Națională de Cruce Roșie din România (denumită în continuare și SNCRR sau Crucea Roșie Română), fondată la 4 iulie 1876, este persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial, cu existență nelimitată. Ea este organizată și funcționează pe baza Legii Societății Naționale de Cruce Roșie din România nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare, a statutului propriu, precum și în conformitate cu convențiile de la Geneva din 1949 și cu protocoalele lor adiționale din 1977, la care România a aderat. SNCRR acționează în conformitate cu Principiile fundamentale ale Mișcării: UMANITATE: Născută din grijă de a ajuta, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de luptă, Mișcarea, sub aspectul său internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor în orice împrejurare. Scopul ei este acela de a proteja viața și sănătatea acestora și de a asigura respectarea ființei umane. Mișcarea promovează înțelegerea mutuală, prietenia, cooperarea și o pace durabilă între toate popoarele.

IMPARȚIALITATE: Mișcarea nu face nicio deosebire de naționalitate, rasă, religie, condiție socială sau apartenență politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferințelor lor și acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri.

NEUTRALITATE: În scopul menținerii încrederii tuturor, Mișcarea se abține să ia parte la ostilități și controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic.

INDEPENDENȚĂ: Mișcarea este independentă. Auxiliare ale autorităților publice în activitățile lor umanitare și supuse legilor care le guvernează țările, societățile naționale trebuie să își păstreze o autonomie care să le permită să acționeze întotdeauna numai conform Principiilor fundamentale ale Mișcării.

VOLUNTARIAT: Este o mișcare de ajutor voluntar și dezinteresat.

UNITATE: Într-o țară nu poate exista decât o singură societate națională de Cruce Roșie sau Semilună Roșie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor și să își extindă acțiunile umanitare pe întreg teritoriul țării.

UNIVERSALITATE: Mișcarea, în cadrul căreia toate societățile naționale au drepturi egale și datoria de a se întrajutora, este universală.

Articolul 2

SNCRR este recunoscută oficial de către statul român ca societate de ajutor voluntar, cu caracter umanitar, autonomă, auxiliară a autorităților publice în domeniul umanitar, care se organizează și funcționează pe baza prezentului statut, ca singură societate de Cruce Roșie, atât în timp de pace, cât și în timp de război, în baza legii și a convențiilor de la Geneva din 1949 la care România este parte, și își desfășoară activitatea pe teritoriul României, în deplină concordanță cu Constituția și legile statului român.

Articolul 3

SNCRR își păstrează autonomia față de autoritățile publice, astfel încât să acționeze în orice împrejurare numai pe baza Principiilor fundamentale ale Mișcării. Autoritățile publice respectă în permanență aderarea Crucii Roșii Române la principiile fundamentale.

Articolul 4

SNCRR, recunoscută de Comitetul Internațional al Crucii Roșii la 23 august 1876, membră a Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie din 14 iulie 1919, face parte din Mișcare, iar prezentul statut garantează respectarea deciziilor și a rezoluțiilor organismelor statutare ale Mișcării.

Articolul 5

SNCRR funcționează în spațiile proprii și în cele repartizate, precum și în alte spații care se pun la dispoziție de către Guvern, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, de către consiliile locale, precum și de către orice alte autorități competente, după caz, în vederea desfășurării activității și beneficiază de aceleași măsuri de protecție pe care legea le stabilește în favoarea instituțiilor publice.

Articolul 6

Sediul central al SNCRR este în imobilul propriu, situat în București, str. Biserica Amzei nr. 29, sectorul 1.

Articolul 7

Societatea Națională de Cruce Roșie din România va purta această denumire în toate actele oficiale sau va folosi inițialele SNCRR, putându-se utiliza și denumirea de Crucea Roșie Română.

Articolul 8

(1) Crucea Roșie Română are ca emblemă o cruce, alcătuită din cinci pătrate egale, de culoare roșu vermillon, așezată pe fond alb și înconjurată de două cercuri concentrice de aceeași culoare. În spațiul dintre cele două cercuri este înscrisă, cu litere majuscule de culoare roșu vermillon, pe fond alb, inscripția: SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE CRUCE ROȘIE *ROMANIA*.

(2) Folosirea emblemei de către voluntarii și personalul angajat al SNCRR se va face în conformitate cu Regulamentul de aplicare al statutului SNCRR.

(3) Crucea Roșie Română va elabora reglementări adecvate pentru personalul său, membri și voluntari, în conformitate cu instrumentele mai sus menționate.

Capitolul II – Scopul și atribuțiile SNCRR

Articolul 9

SNCRR are ca scop prevenirea și alinarea, în mod imparțial, a suferinței umane în orice împrejurare, fără nicio discriminare bazată pe cetățenie, naționalitate, rasă, limbă, sex, religie, vârstă, apartenență militară, socială sau politică.

Articolul 10

În îndeplinirea misiunii sale umanitare, SNCRR, în condițiile legii, poate desfășura următoarele activități:

a) să acționeze în caz de conflict armat, iar în timp de pace să se pregătească să acționeze ca auxiliară a autorităților publice, în toate domeniile prevăzute de convențiile de la Geneva din 1949 și în favoarea tuturor celor în suferință, atât persoane civile, cât și militare;

b) să contribuie la îmbunătățirea stării de sănătate, la prevenirea îmbolnăvirilor și la alinarea suferințelor, prin programe și servicii de sănătate în beneficiul tuturor categoriilor de persoane defavorizate din comunități;

c) să organizeze, la nivel național, regional, județean sau local, servicii de asistență socială, de ajutorare de urgență în favoarea victimelor dezastrelor, servicii de ambulanță și de îngrijire a persoanelor defavorizate, bolnave sau vârstnice;

d) să instruiască și să pregătească, prin cursuri de prim ajutor, personalul navigant civil și militar, aerian, maritim și terestru, operatorii de transport public de persoane, viitorii conducători auto, alte categorii profesionale, precum și mediatori și formatori de prim ajutor în comunitățile vulnerabile;

e) să organizeze cursuri de formare și instruire a personalului și voluntarilor necesari îndeplinirii misiunii sale, precum și pentru alte nevoi speciale;

f) să organizeze cursuri și alte activități pentru formare și perfecționare profesională în domeniul sanitar, social, informare, consiliere, mediere și în alte domenii în conformitate cu scopul său declarat;

g) să înființeze la nivel central și local departament de tineret, să susțină și să încurajeze participarea tinerilor la activitățile sale, precum și la desfășurarea unor activități, programe și proiecte proprii de tineret;

h) să organizeze și să participe la acțiuni internaționale de ajutorare a victimelor, indiferent de cauzele și natura dezastrelor;

i) în colaborare cu autoritățile, din rațiuni umanitare, să desfășoare activități de căutare a persoanelor dispărute și pentru restabilirea contactelor familiale întrerupte din diferite motive, în cadrul serviciului de căutări persoane;

j) să promoveze activitățile sale și ale Mișcării, dreptul internațional umanitar și Principiile fundamentale ale Mișcării;

k) să încheie acorduri, contracte sau parteneriate cu organizații neguvernamentale, cu ministere și alte instituții de specialitate ale administrației publice centrale și locale, precum și cu sectorul privat, în vederea elaborării și desfășurării unor programe/proiecte agreate de comun acord. Acordurile se vor face în scris și vor fi în concordanță cu Principiile fundamentale ale Mișcării;

l) să promoveze, prin proiecte și programe, donarea voluntară și neremunerată de sânge;

m) să inițieze și să sprijine programe și proiecte sociale, să furnizeze servicii de asistență socială primare și specializate și servicii medico-sociale prin mijloace fixe și mobile, cum ar fi cantine și ambulanțe sociale, pentru toate categoriile de persoane aflate în dificultate, la nivel național, regional, județean și comunitar, ținând cont de vulnerabilitățile și capacitățile locale;

n) să colaboreze cu autoritățile publice, să asigure respectarea dreptului internațional umanitar și implementarea sa la nivel național, precum și protejarea Crucii Roșii, Semilunii Roșii, Cristalului Roșu și a denumirilor acesteia;

o) să organizeze cursuri de surori de Cruce Roșie conform legii și regulamentelor în vigoare;

p) să promoveze în spiritul legii activități de educație și cultură civică, bazându-se pe Principiile fundamentale ale Mișcării și pe cele ale dreptului internațional umanitar cu scopul de a dezvolta idealurile umanitare în rândul populației și, în special, în rândul copiilor și tinerilor;

q) să organizeze servicii de salvare montană și servicii de salvare în apă a persoanelor aflate în pericol de înec și în scopul prevenirii oricăror accidente de acest fel pe plaje, în ștranduri, în parcuri acvatice, în porturi de agrement nautic și în alte locuri organizate pentru îmbăiere, situate pe litoralul Mării Negre și pe apele interioare naturale sau amenajate;

r) să furnizeze servicii de prim ajutor de bază și de prim ajutor calificat;

s) să promoveze acțiuni în scopul conștientizării comunității asupra importanței ocrotirii mediului înconjurător;

t) să organizeze târguri, expoziții, concerte, festivaluri menite să promoveze imaginea instituției și a comunității;

u) să dezvolte și să furnizeze programe de formare continuă și să evalueze competențele în domeniul asistenței sociale;

v) să dezvolte studii și programe de cercetare și educație relevante pentru beneficiarii săi, campanii și programe de advocacy, în colaborare cu instituții publice, companii, organizații neguvernamentale, altele;

w) să dezvolte servicii multidisciplinare (medicale, sociale, psihologice, educaționale) și/sau specializate.

Capitolul III – Membrii SNCRR

Articolul 11

SNCRR este deschisă tuturor persoanelor, fără deosebire de cetățenie, naționalitate, rasă, sex, limbă, vârstă, clasă socială, religie și opinii politice.

Articolul 12

(1) Categoriile de membri ai SNCRR sunt următoarele:

a) membru activ - orice persoană care cunoaște și dorește să acționeze în conformitate cu statutul SNCRR și cu Principiile fundamentale ale Mișcării, este înregistrată în una dintre structurile SNCRR și își plătește cotizația;

b) membru susținător - orice persoană fizică sau juridică care contribuie la sprijinirea financiară sau materială a SNCRR;

c) membru de onoare - persoana învestită cu acest titlu de către Consiliul național al SNCRR, ca o recunoaștere a serviciilor excepționale aduse SNCRR.

(2) Doar membrii activi, cu o vechime de minimum doi ani, pot fi aleși în organele deliberative.

Articolul 13

(1) Drepturile membrilor activi ai SNCRR sunt următoarele:

a) să participe la activitatea SNCRR și la conducerea activităților sale, în condițiile prevăzute de prezentul statut;

b) să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale SNCRR, fără alte restricții decât cele impuse de Principiile fundamentale ale Mișcării;

c) să participe și să voteze în cadrul reuniunilor adunării generale la nivel de subfilială, precum și în cadrul adunărilor de la nivelurile superioare ale organizației, în cazul în care au fost aleși;

d) să prezinte propuneri și să ridice eventuale probleme apărute în fața tuturor structurilor decizionale ale SNCRR;

e) să beneficieze de cursuri de formare și de alte activități organizate de SNCRR;

f) să primească titlul de membru de onoare și distincții, conform regulamentului de acordare a distincțiilor;

g) să fie desemnați ca reprezentanți ai SNCRR la acțiuni interne și internaționale.

(2) Drepturile membrilor susținători sunt următoarele:

a) să fie informați cu privire la programele și strategia SNCRR;

b) să fie informați cu privire la modul de folosire a sprijinului financiar sau material acordat SNCRR;

c) să primească diplome și distincții conform regulamentului de acordare a acestora.

(3) Drepturile membrilor de onoare sunt:

a) să participe la activitatea SNCRR;

b) să fie informați cu privire la programele și strategia SNCRR.

Articolul 14

(1) Îndatoririle membrilor activi ai SNCRR sunt următoarele:

a) să facă parte din una dintre structurile SNCRR, să participe la activitățile acesteia, să contribuie la dezvoltarea, sub toate aspectele, a SNCRR și să își plătească cotizația;

b) să respecte și să promoveze în activitatea lor statutul și Principiile fundamentale ale Mișcării și să ducă la îndeplinire deciziile organelor de conducere;

c) să nu permită și să nu se implice în acte care pot afecta integritatea și prestigiul SNCRR.

(2) Îndatoririle membrilor susținători și ale membrilor de onoare sunt: să nu permită și să nu se implice în acte care pot afecta integritatea și prestigiul SNCRR.

Articolul 15

(1) Pierderea calității de membru activ se produce în următoarele situații: 1.

Demisia Orice membru activ de Cruce Roșie își poate da demisia. Cererea de demisie, formulată în scris, se înaintează comitetului filialei pe lângă care este înregistrat membrul, iar calitatea de membru se pierde la data primirii acesteia.

2. Excluderea Un membru activ al SNCRR poate fi exclus din organizație în următoarele cazuri:

a) dacă a produs pagube materiale sau morale SNCRR ori dacă acțiunile sale compromit activitatea SNCRR;

b) dacă a încălcat Principiile fundamentale ale Mișcării, hotărârile importante ale organelor deliberative, altele decât cele ale adunării generale, dacă a încălcat în mod repetat deciziile sau hotărârile adunării generale;

c) dacă, prin activitățile sale, împiedică realizarea scopului sau a sarcinilor SNCRR;

d) dacă nu își plătește cotizația de membru.

(2) Hotărârea de excludere [cu excepția prevăzută la alin. (1) pct. 2 lit. d)] se ia de către comitetul filialei la care este înregistrat membrul, la propunerea biroului filialei. Data excluderii este considerată a fi data la care comitetul filialei adoptă hotărârea de excludere. Membrul va fi informat imediat, în scris, cu privire la motivele excluderii și va avea dreptul să conteste hotărârea în termen de 30 de zile.

(3) Contestația se analizează de Comisia de onoare și arbitraj.

(4) În cazul în care un membru al SNCRR își dă demisia sau este exclus din organizație, el nu are dreptul de a pretinde sau de a încerca să înstrăineze bunurile SNCRR sau mijloacele sale financiare, iar pe viitor nu mai poate folosi denumirea sau emblema SNCRR.

Articolul 16

(1) Calitatea de angajat în orice structură funcțională a SNCRR este incompatibilă cu orice funcție de reprezentare în cadrul structurilor deliberative ale SNCRR, indiferent de nivelul de organizare.

(2) Pe perioada exercitării unei funcții salariate în cadrul SNCRR se suspendă, de drept, funcția de reprezentare în structurile de conducere ale SNCRR.

Capitolul IV – Voluntarii SNCRR

Articolul 17

(1) Voluntarul Crucii Roșii Române este persoana care, ocazional sau cu regularitate, desfășoară activități de voluntariat pentru SNCRR, în baza unui contract de voluntariat.

(2) Drepturile și obligațiile voluntarilor sunt următoarele: I.

Voluntarii SNCRR au, în principal, următoarele drepturi: 1.

să primească instruirea corespunzătoare pentru a putea să își îndeplinească sarcinile sau rolul convenit;

2. să primească legitimații de voluntar al SNCRR și o adeverință care să ateste prestarea activității de voluntariat, numărul de ore de voluntariat, perioada și tipul de activitate desfășurată;

3. să aibă posibilitatea de a alege să devină sau să nu devină membri ai SNCRR, conform prevederilor statutului SNCRR;

4. să primească informații corespunzătoare privind activitățile desfășurate de SNCRR;

5. să primească uniforma și echipamentul de protecție pe timpul acțiunilor de intervenție;

6. să accepte sau să refuze o anumită sarcină, în funcție de conținutul contractului de voluntariat încheiat;

7. alte drepturi prevăzute de legislația în vigoare.

II. În acord cu angajatorii, autoritățile locale, societățile comerciale, instituțiile publice și de învățământ, voluntarii Crucii Roșii Române pot avea dreptul la:

1. păstrarea locului de muncă și acordarea drepturilor salariale la instituția/operatorul economic la care sunt angajați - până la 80 de ore pe an în cazul activităților de voluntariat și până la 80 de ore pe an în cazul participării la cursuri de pregătire sau concursuri specifice organizate în cadrul SNCRR;

2. gratuități pe mijloacele de transport în comun;

3. scutiri la plata unor taxe și impozite, în baza hotărârilor consiliilor locale sau ale altor autorități competente;

4. reduceri la achiziționarea de bunuri și servicii;

5. burse de studiu;

6. alte beneficii prevăzute de legislația în vigoare.

III. În aceste cazuri, voluntarii sunt obligați să prezinte angajatorului/autorităților/operatorului economic, la solicitarea acestora, contractul de voluntariat nominal, având anexată fișa postului, precum și o adeverință eliberată de SNCRR sau de către una dintre filialele acesteia, care să ateste durata și natura activităților la care au participat.

IV. Voluntarii SNCRR au următoarele obligații:

1. să recunoască și să acționeze în conformitate cu Principiile fundamentale ale Mișcării, statutul și regulamentele SNCRR, precum și să asigure diseminarea acestora;

2. să respecte regulamentul privind folosirea emblemei;

3. să nu solicite niciun beneficiu material sau financiar ca răsplată pentru activitatea lor;

4. să nu se implice în controverse politice, religioase, rasiale sau de alt fel care contravin Principiilor fundamentale ale Mișcării sau poziției oficiale a SNCRR;

5. să nu acționeze împotriva intereselor SNCRR;

6. să nu influențeze decizii ale SNCRR, care ar conduce la obținerea unui câștig financiar în favoarea unei persoane fizice sau juridice față de care voluntarul în cauză are anumite interese;

7. să nu folosească apartenența sa la SNCRR pentru scopuri personale (politice, ideologice, comerciale);

8. să nu divulge sau să folosească informații confidențiale fără permisiunea expresă a persoanei relevante din cadrul SNCRR;

9. să fie disponibili, în caz de urgență, conform prevederilor contractului de voluntariat încheiat;

10. să dea dovadă de spirit de echipă și să colaboreze cu ceilalți membri, voluntari și salariați ai SNCRR;

11. să respecte și să protejeze demnitatea beneficiarilor SNCRR și să dea dovadă de discreție în legătură cu informațiile referitoare la aceștia;

12. să răspundă la nevoile beneficiarilor;

13. să lucreze la cele mai înalte standarde de calitate;

14. să promoveze activitățile SNCRR și scopul specific al programelor în cadrul cărora desfășoară activitate de voluntariat în fața persoanelor fizice, autorităților și persoanelor juridice;

15. să participe la cursurile de instruire organizate sau propuse de SNCRR, pentru o mai bună desfășurare a activității de voluntariat.

V. SNCRR are următoarele obligații față de voluntarii săi:

1. să recruteze voluntarii pentru anumite sarcini sau roluri specifice și bine determinate;

2. să recruteze voluntarii pe baza angajamentului și a potențialului acestora;

3. să recruteze voluntarii fără nicio discriminare bazată pe motive de naționalitate, limbă, rasă, sex, credințe religioase, politice, dizabilități, vârstă;

4. să stabilească cu claritate în cuprinsul contractului de voluntariat condițiile în care urmează a se efectua activitatea de voluntariat (timpul consacrat activității de voluntariat, funcția sau rolul voluntarului, asigurarea contra riscurilor care decurg din activitatea prestată, relațiile voluntarului cu salariații sau alți voluntari ai SNCRR);

5. să ofere voluntarilor o instruire adecvată, care să le permită acestora să își îndeplinească responsabilitățile, sarcinile sau rolul pentru care au fost recrutați ori activitățile de intervenție în caz de urgență la care li se cere să participe;

6. să asigure voluntarilor echipament adecvat pentru sarcinile sau rolul care le-a fost încredințat;

7. să recunoască meritele voluntarilor, să le acorde premii ori de câte ori este posibil și necesar și să ofere voluntarilor oportunități de dezvoltare personală și profesională;

8. să garanteze că opiniile și ideile voluntarilor sunt analizate și luate în considerare în toate etapele de elaborare, implementare și evaluare a programului în cadrul căruia desfășoară activitate de voluntariat;

9. să ramburseze cheltuielile suportate de voluntari pe parcursul executării sarcinilor, aprobate în prealabil de structuri ale SNCRR;

10. să garanteze că activitățile voluntare nu sunt un substitut al muncii salariate;

11. să depună eforturi pentru promovarea colaborării și a parteneriatelor cu alte organizații ale societății civile sau persoane juridice publice ori private care încurajează voluntariatul.

VI. La concursurile pentru ocuparea de posturi vacante în cadrul SNCRR, dacă doi sau mai mulți candidați obțin punctaje egale, vor primi un punctaj suplimentar persoanele care prezintă una sau mai multe adeverințe de validare a competențelor dobândite prin voluntariat, în special ca urmare a experienței dobândite din desfășurarea activității de voluntariat în cadrul SNCRR.

Capitolul V – Structura organizatorică a SNCRR

Articolul 18

Principiile care guvernează organizarea și funcționarea structurilor teritoriale sunt următoarele:

a) principiul legalității - presupune ca întreaga activitate a structurilor teritoriale să se desfășoare conform Constituției și legilor statului român, statutului și Principiilor fundamentalele ale Mișcării SNCRR;

b) principiul autonomiei locale a filialelor teritoriale - reprezintă dreptul și capacitatea efectivă a structurilor teritoriale ale SNCRR de a-și gestiona interesele, conform Principiului fundamental al unității, în limitele legii și ale competențelor conferite de prezentul statut;

c) principiul descentralizării - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a realiza atribuții, servicii, programe, proiecte, conform strategiilor, cu respectarea Strategiei naționale a SNCRR, în condițiile autonomiei și ale personalității juridice;

d) principiul eligibilității - reprezintă dreptul structurilor teritoriale de a-și alege independent organele de conducere, conform statutului și reglementărilor în vigoare.

Articolul 19

(1) Orice sesizare privind disfuncționalități în activitatea structurilor SNCRR se adresează secretariatului sediului central, care o va înainta Comitetului de direcție.

(2) Analiza tuturor sesizărilor din cadrul Crucii Roșii Române se face de către Comisia de onoare și arbitraj la cererea Comitetului de direcție.

(3) Comisia de onoare și arbitraj va fi aleasă de către adunarea generală pentru un mandat de 4 ani, prin vot secret, dintre persoanele cu o vechime de cel puțin 5 ani, cu experiență în cadrul organizației, având o conduită ireproșabilă. Comisia va funcționa după un regulament aprobat de către adunarea generală.

(4) Comisia va înainta Comitetului de direcție propuneri privind modalitatea de remediere sau de aplicare a unei sancțiuni, după caz.

Articolul 20

SNCRR este organizată după principiul teritorial și este alcătuită din:

a) sediul central;

b) filiale județene și filiale ale sectoarelor municipiului București.

Articolul 21

Filialele și subfilialele SNCRR pot autoriza crearea, în subordinea lor, de comisii, servicii specializate, formațiuni ale SNCRR în cadrul diverselor instituții de învățământ, societăți comerciale, regii autonome, instituții de stat și private, unități militare, sanitare și cartiere.

Articolul 22

(1) Organele centrale ale SNCRR supraveghează și monitorizează activitatea structurilor teritoriale.

(2) Structurile teritoriale sunt obligate să comunice organelor centrale ale SNCRR componența nominală a organelor de conducere alese la nivelul filialei, precum și toate actele care atestă acest lucru.

(3) Neîndeplinirea acestei obligații în termen de 30 de zile atrage de drept invalidarea în funcție a organelor de conducere teritoriale.

(4) Structurile teritoriale se află în relații de colaborare cu organele centrale ale SNCRR; cuprind toți membrii de Cruce Roșie din județe, din sectoarele municipiului București, precum și din municipii, orașe și comune.

(5) Filialele județene și ale sectoarelor municipiului București au personalitate juridică și autonomie locală.

(6) SNCRR va ține, prin grija directorului general, un registru de evidență a filialelor, în calitate de persoane juridice, și va elibera în termen de 48 de ore de la înregistrarea solicitării certificate constatatoare valabile timp de 30 de zile, care să ateste situația juridică a filialelor.

Articolul 23

Filialele județene și ale sectoarelor municipiului București au următoarele drepturi:

a) să aleagă, în cadrul adunării generale, prin vot secret, organele de conducere proprii;

b) să conceapă strategii proprii, să organizeze și să conducă programe, proiecte, cursuri, servicii și activități, cu respectarea strategiei SNCRR și a statutului, să implementeze programele naționale ale SNCRR, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

c) să organizeze și să conducă servicii sociale și activități în favoarea victimelor dezastrelor și conflictelor sau a persoanelor vulnerabile;

d) să stabilească, să constituie și să execute bugetul propriu de venituri și cheltuieli;

e) să acorde ajutoare ocazionale celor mai vulnerabile persoane;

f) să inițieze contacte directe cu filiale similare ale altor societăți naționale de Cruce Roșie sau Semilună Roșie, informând în prealabil, în acest sens, directorul general al SNCRR cu privire la obiectul parteneriatului;

g) să acceseze în nume propriu, în calitate de persoane juridice, finanțări rambursabile sau nerambursabile din cadrul programelor și proiectelor naționale și transnaționale, adresate organizațiilor neguvernamentale, precum și din cadrul altor oportunități;

h) să colaboreze cu alte structuri teritoriale;

i) să încheie acorduri, contracte, parteneriate cu organizații neguvernamentale, cu autorități publice, instituții, societăți comerciale, la nivelul filialei, pentru desfășurarea unor programe, proiecte, acțiuni, cu respectarea statutului și legilor țării;

j) să înființeze la nivel teritorial departament de tineret, să susțină și să încurajeze participarea tinerilor la activitățile sale, precum și la desfășurarea unor activități, programe și proiecte proprii de tineret.

Articolul 24

(1) Filialele județene și ale sectoarelor municipiului București au următoarele obligații:

a) să respecte statutul, Principiile fundamentale ale Mișcării și cele structurale ale SNCRR, precum și Constituția și legile țării;

b) să păstreze integritatea morală și spirituală, prestigiul și patrimoniul SNCRR, precum și emblema acesteia;

c) să îndeplinească hotărârile și deciziile luate de structurile centrale și teritoriale de conducere și să respecte competențele exclusive ale organelor centrale de conducere;

d) să implementeze strategia de dezvoltare și programele SNCRR;

e) să depună bilanțul contabil la organele financiare teritoriale și să transmită o copie la sediul central al SNCRR, însoțită de raportul comisiei de cenzori sau al auditorului extern, precum și de un certificat de atestare fiscală, până la data de 31 martie a fiecărui an;

f) să transmită trimestrial la sediul central al SNCRR rapoarte de activitate privind implementarea politicilor și deciziilor mai sus menționate, după un model standard furnizat de la sediul central, directorul general urmând a face o sinteză a acestor rapoarte, pe care o va prezenta la următoarea reuniune a Comitetului de direcție;

g) să notifice directorului general orice schimbare în situația juridică a filialei, în termen de 5 zile lucrătoare de la producerea acesteia;

h) să nu înstrăineze niciun sediu din proprietatea SNCRR sau a filialei și niciun mijloc fix aflat în proprietatea SNCRR fără aprobarea Comitetului de direcție.

(2) Nerespectarea acestor obligații se constată de Comisia de onoare și arbitraj, la solicitarea oricărui membru al SNCRR.

(3) Comisia va întocmi un raport și va face propunerile corespunzătoare, ce urmează să fie înaintate Comitetului de direcție în vederea emiterii unei decizii în acest sens, în termen de 60 de zile de la data depunerii raportului.

(4) Pentru nerespectarea acestor obligații, filialele pot fi sancționate cu: avertisment, retragerea dreptului de vot în cadrul reuniunii adunării generale, a Consiliului național și a Comitetului de direcție și suspendarea sprijinului financiar al filialei pentru o perioadă între 1 și 3 ani, în funcție de gravitatea faptelor, prin decizie a Comitetului de direcție al SNCRR, în baza raportului prezentat de Comisia de onoare și arbitraj.

Articolul 25

Pentru ca SNCRR să poată respecta Principiul fundamental al unității, următoarele funcții rămân un atribut exclusiv al sediului central:

a) protecția integrității SNCRR, inclusiv protecția și folosirea emblemei Crucii Roșii;

b) reprezentarea în raporturile cu instituțiile și autoritățile publice centrale și, numai pe cale de excepție, au acest atribut și filialele atunci când se reclamă un interes punctual al acestora;

c) relațiile internaționale în cadrul Mișcării și politicilor în principalele domenii de activitate;

d) coordonarea programelor naționale;

e) stabilirea strategiei naționale a SNCRR;

f) răspunderea pentru fondurile din surse externe, destinate programelor naționale;

g) administrarea alocației bugetare;

h) elaborarea raportului de activitate al SNCRR, care se prezintă Consiliului național și adunării generale, după caz;

i) elaborarea și supunerea spre aprobare organelor centrale de conducere, adunării generale sau Consiliului național a bugetului de venituri și cheltuieli și a execuției bugetare ale SNCRR pe baza documentelor înaintate de filiale.

Capitolul VI – Organele teritoriale de conducere

Articolul 26

(1) Organele teritoriale de conducere ale SNCRR sunt:

a) adunarea generală;

b) comitetele și birourile filialelor județene și ale sectoarelor municipiului București;

c) comitetele și birourile subfilialelor municipale și orășenești;

d) comitetele subfilialelor comunale.

(2) Organizarea și funcționarea organelor teritoriale de conducere se stabilesc prin regulamentul de aplicare a statutului și sunt similare cu cele ale conducerii centrale.

Articolul 27

(1) Adunarea generală este organul deliberativ suprem.

(2) Adunarea generală se întrunește în sesiune ordinară, o dată la 2 ani. Poate fi convocată în sesiune extraordinară de către președintele filialei, de către comitetul filialei sau de către o treime din membrii adunării generale. Adunarea generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor săi. Dacă nu este realizată această majoritate, președintele filialei va proceda la o nouă convocare, în cel mult 15 zile. Dacă nici atunci nu se realizează majoritatea prevăzută, adunarea generală va avea loc cu prezența unei treimi din membri.

(3) Dacă președintele filialei refuză să conducă ședința, aceasta va fi condusă de oricare alt membru al comitetului filialei, caz în care va trebui să fie prezent și un delegat al Comitetului de direcție al SNCRR.

(4) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenți, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi. În cazul alegerilor, votul secret reprezintă regulă, conform prevederilor prezentului statut.

Articolul 28

(1) Președinții filialelor teritoriale de Cruce Roșie reprezintă organizația în fața autorităților publice locale și, atunci când se reclamă interesul exclusiv al filialei, în fața autorităților centrale.

(2) Mandatul președinților filialelor este de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.

(3) Mandatele pot fi și consecutive.

(4) Președinții filialelor sunt delegați la adunarea generală și fac parte din Consiliul național. La sesiunile acestor organe, ei pot fi înlocuiți de vicepreședinți, dacă este cazul (cu mandat scris din partea președintelui filialei).

Articolul 29

Alegerea organelor teritoriale de conducere și a delegaților la adunările generale ierarhic superioare se face prin vot secret. Hotărârile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

Articolul 30

(1) Comitetele filialelor și ale subfilialelor SNCRR stabilesc strategiile de dezvoltare cu respectarea Principiului unității și sunt răspunzătoare pentru îndeplinirea strategiei organizației la nivelurile respective. Ele conduc, îndrumă, sprijină și controlează activitatea structurilor de Cruce Roșie din teritoriu.

(2) Comitetele filialelor județene și ale sectoarelor municipiului București, precum și ale subfilialelor municipale, orășenești și comunale conduc activitatea acestora, analizează activitatea desfășurată, inițiază și adoptă programe, proiecte de activitate și le actualizează. Organizează servicii de asistență socială și orice alt tip de servicii în funcție de vulnerabilități, dezbat și aprobă bugetul de venituri și cheltuieli.

(3) Acestea se întrunesc anual sau ori de câte ori este nevoie. Se consideră statutar constituite dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor lor.

(4) În exercitarea atribuțiilor sale, comitetul filialei adoptă deciziile cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenți.

(5) Comitetele filialelor validează înființarea subfilialelor din aria lor teritorială și informează Comitetul de direcție al SNCRR.

Articolul 31

(1) Birourile comitetelor filialelor județene și ale sectoarelor municipiului București, precum și cele ale subfilialelor municipale și orășenești, formate din 7-11 membri (președinte și vicepreședinți, de drept), organizează și conduc întreaga activitate a acestora. Acestea răspund de modul de îndeplinire a programelor naționale și județene la nivelurile respective. Se reunesc cel puțin o dată pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui de filială.

(2) Acestea decid asupra bunurilor mobile și a mijloacelor fixe aflate în proprietatea filialei. Se consideră statutar constituite dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor lor. În exercitarea atribuțiilor lor, birourile comitetelor filialelor adoptă decizii cu majoritatea simplă a voturilor.

Articolul 32

(1) Directorii filialelor de Cruce Roșie, salariați ai structurilor teritoriale, sunt ordonatori de credite și participă la toate sesiunile organelor teritoriale și centrale de conducere.

(2) Directorii de filială se află în raporturi de colaborare cu directorul general al SNCRR, iar atribuțiile acestora sunt similare celor ale directorului SNCRR, raportate la scară teritorială.

(3) Directorii sunt salariați ai filialelor, reprezintă organizația în fața autorităților publice locale și, atunci când se reclamă interesul exclusiv al filialei, și în fața autorităților centrale. Pentru fondurile accesate direct de la autorități, directorii filialelor sunt ordonatori principali.

(4) Directorii de filială răspund de administrarea și gestionarea patrimoniului filialei pe care o reprezintă la nivel executiv. Directorii de filială vor semna cu președintele filialei un contract individual de muncă.

(5) Directorii de filială sunt numiți în urma unui concurs și revocați, prin decizie, de către comitetul filialei, cu avizul sau la propunerea Comitetului de direcție.

(6) Comitetul de direcție stabilește condițiile de organizare a concursului și componența comisiei de evaluare a candidaților.

(7) La concursul pentru ocuparea postului de director al filialei participă în mod obligatoriu un membru al Comitetului de direcție, președintele filialei și directorul general.

(8) Candidatul declarat câștigător va fi propus Comitetului de direcție spre validare de către președintele filialei.

Capitolul VII – Organele centrale de conducere ale SNCRR

Articolul 33

(1) Organele centrale ale SNCRR sunt: adunarea generală, Consiliul național, Comitetul de direcție.

(2) Organizarea și funcționarea organelor centrale de conducere se stabilesc prin regulamentul de aplicare a statutului.

Articolul 34

(1) Adunarea generală este organ deliberativ suprem.

(2) Adunarea generală se reunește în sesiune ordinară o dată la 2 ani, la locul și la data stabilite de către adunarea generală precedentă sau de către Consiliul național.

(3) Adunarea generală poate fi convocată în sesiune extraordinară astfel:

a) la cererea unei treimi din membrii adunării generale;

b) de către Consiliul național;

c) de Comitetul de direcție;

d) la cererea președintelui SNCRR.

(4) Convocarea se face în scris de către președinte cu cel puțin 30 de zile înainte pentru reuniunile ordinare și cu cel puțin 10 zile înainte de reuniunile extraordinare.

(5) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă de voturi a celor prezenți, prin vot deschis sau secret, după cum hotărăsc membrii săi. Alegerea organelor de conducere se va face prin vot secret.

(6) În situația în care în țară sau în județ este instituită stare de urgență, de alertă, de război, de asediu, de calamitate de mari proporții, de sinistru, de pandemie, membrii adunării generale vor participa la lucrări/ședințe/întâlniri prin conectare online, iar voturile se vor exprima electronic (conform unei proceduri ce va fi comunicată de comisia de numărare a voturilor), la cererea președintelui sau a Comitetului de direcție.

Articolul 35

Competențele adunării generale a SNCRR sunt următoarele:

a) să analizeze și să aprobe activitatea SNCRR între cele două adunări generale;

b) să aprobe strategii de dezvoltare ale SNCRR în domeniile sale de activitate;

c) să aprobe statutul și modificările ce i se aduc acestuia;

d) să numească comisii de lucru în diverse domenii;

e) să delibereze asupra tuturor problemelor legate de exercițiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentă și să aprobe execuția bugetară;

f) să delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi și să adopte hotărâri și rezoluții în legătură cu activitatea generală a SNCRR;

g) să aleagă, prin vot secret, președintele, vicepreședinții și trezorierul; unul dintre vicepreședinți va fi ales din rândul tinerilor voluntari;

h) să aleagă, prin vot secret, membrii Consiliului național a căror alegere nu intră în competența altor organe, respectiv 5 reprezentanți ai tineretului (cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani neîmpliniți la data alegerii și cu o vechime în Crucea Roșie Română de cel puțin 2 ani), membri din departamentele de tineret ale filialelor.

Articolul 36

(1) Adunarea generală este constituită din membrii de drept ai Consiliului național: 2 delegați din partea fiecărei filiale, respectiv: un delegat ales de adunarea generală a filialei (reprezentant al tineretului din cadrul departamentului de tineret al filialei) și președintele filialei - în calitate de membru de drept al Consiliului național.

(2) Adunarea generală se consideră statutar constituită dacă sunt prezenți jumătate plus unu din totalul membrilor săi sau, în cazul unei reuniuni online, dacă sunt conectați pe adresa comunicată jumătate plus unu din totalul membrilor săi și este prezidată de președintele Crucii Roșii Române. Dacă nu se întrunește majoritatea prevăzută, președintele face o nouă convocare în cel mult 30 de zile.

(3) Hotărârile se iau cu majoritatea celor prezenți sau, în situațiile prevăzute de art. 34 alin. (6), conectați online, prin vot deschis, secret sau exprimat electronic, după cum hotărăsc membrii săi. Alegerea organelor de conducere se face prin vot secret.

Articolul 37

Consiliul național este organul ce conduce SNCRR între sesiunile adunării generale.

Articolul 38

(1) Consiliul național se reunește în sesiune ordinară o dată la doi ani, respectiv în anii când nu are loc adunarea generală.

(2) Consiliul național se poate convoca în sesiuni extraordinare, la propunerea Comitetului de direcție, a președintelui SNCRR sau la cererea unei treimi din membrii săi. Convocarea se face în scris de către președinte cu 15 zile înainte pentru reuniunile ordinare și cu 5 zile înainte pentru cele extraordinare.

(3) Consiliul național adoptă hotărâri cu majoritatea simplă de voturi a celor prezenți sau conectați electronic în situațiile prevăzute de art. 34 alin. (6), prin vot deschis, secret sau electronic, după cum hotărăsc membrii săi. În cazul alegerilor, votul secret reprezintă regulă, conform prevederilor prezentului statut.

Articolul 39

(1) Consiliul național se compune din: președintele SNCRR, 7 vicepreședinți, trezorierul, președinții filialelor, 5 tineri membri din departamentele de tineret ale filialelor, aleși de adunarea generală, precum și din 5-9 persoane reprezentând diferite ministere și instituții cu care SNCRR colaborează. Reprezentanții ministerelor și ai altor instituții vor avea numai statut de observatori.

(2) Mandatul membrilor Consiliului național este de 4 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. Mandatele pot fi și consecutive.

Articolul 40

(1) Competențele Consiliului național sunt următoarele:

a) să analizeze modul de îndeplinire a strategiilor de dezvoltare ale SNCRR și să le actualizeze în funcție de nevoile în schimbare ale acesteia;

b) să examineze și să aprobe rapoartele de activitate ale Comitetului de direcție, precum și raportul de activitate al SNCRR;

c) să analizeze și să aprobe bugetul SNCRR și execuția bugetară;

d) să analizeze și să aprobe bilanțul contabil anual al SNCRR;

e) să valideze crearea filialelor;

f) să aleagă prin vot secret membrii Comitetului de direcție, alții decât cei aleși de adunarea generală;

g) să numească și să elibereze din funcție directorul general al SNCRR;

h) să aprobe regulamentul de aplicare a prezentului statut și de funcționare a SNCRR;

i) să valideze regulamentul pentru organizarea și desfășurarea concursului pentru sănătate și prim ajutor „Sanitarii Pricepuți“, regulamentul Convenției Naționale a Echipelor de Prim-Ajutor și regulamentul de organizare și funcționare a activității de voluntariat din cadrul Societății Naționale de Cruce Roșie din România, după ce acestea au fost aprobate de Comitetul de direcție al SNCRR;

j) să acorde titlul de membru de onoare;

k) să fixeze cuantumul anual al cotizației pentru membrii activi.

(2) Între reuniunile adunării generale, Consiliul național poate exercita și următoarele atribuții:

a) să numească comisii de lucru în diverse domenii;

b) să delibereze asupra tuturor problemelor legate de exercițiul financiar pentru perioada de 2 ani precedentă și să aprobe execuția bugetară;

c) să delibereze asupra tuturor punctelor înscrise pe ordinea de zi și să adopte hotărâri și rezoluții în legătură cu activitatea generală a SNCRR.

Articolul 41

Consiliul național se consideră statutar constituit dacă sunt prezenți sau conectați electronic [potrivit art. 34 alin. (6)] jumătate plus unu din numărul total al membrilor săi. Președintele Crucii Roșii Române prezidează aceste reuniuni. Dacă nu se întrunește cvorumul de ședință, președintele face o nouă convocare în cel mult 15 zile, când este suficientă prezența fizică sau online a unei treimi din totalul membrilor. Consiliul național adoptă hotărâri cu majoritatea celor prezenți, prin vot deschis, secret sau electronic, după cum hotărăsc membrii săi, cu excepția alegerilor, în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului statut.

Articolul 42

(1) Comitetul de direcție, ca organ deliberativ, este format din: președintele SNCRR, vicepreședinții, trezorierul, 3 membri tineri, 6 președinți ai comitetelor de filială și Înaltul Patronaj al SNCRR în persoana Majestății Sale, Custodele Coroanei, Margareta a României. Ședința este publică pentru conducerea executivă și deliberativă a structurilor teritoriale. O filială nu poate propune decât o singură candidatură în Comitetul de direcție.

(2) Mandatul Comitetului de direcție este de 4 ani. Reprezentanții tineretului și președinții comitetelor de filială se aleg o dată la 2 ani, în reuniunea Consiliului național sau a adunării generale.

Articolul 43

Comitetul de direcție se reunește o dată la 2 luni, în ședință ordinară, sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui sau la cererea a jumătate plus unu dintre membrii acestuia. Convocarea se face în scris de către președinte, cu 10 zile înainte pentru ședințele ordinare și cu 5 zile înainte, ori de câte ori este nevoie. Președintele Crucii Roșii Române prezidează aceste reuniuni. Comitetul de direcție se consideră statutar constituit dacă după prima convocare sunt prezenți sau conectați online [potrivit art. 34 alin. (6)] jumătate plus unu din membrii săi. Comitetul de direcție adoptă decizii cu majoritate simplă de voturi, prin vot deschis, secret sau electronic, după cum hotărăsc membrii acestuia, cu excepția alegerilor, în care votul secret este obligatoriu, conform prevederilor prezentului statut. Dacă nu se întrunește cvorumul de ședință la prima convocare, președintele face o nouă convocare în 24 de ore, fiind suficientă prezența sau conectarea online a unei treimi din numărul membrilor Comitetului de direcție, iar deciziile se iau cu majoritatea voturilor celor prezenți.

Articolul 44

(1) Comitetul de direcție are următoarele atribuții:

a) să conducă și să coordoneze întreaga activitate și să rezolve problemele curente ale SNCRR între sesiunile Consiliului național;

b) să decidă asupra patrimoniului SNCRR, cu excepția bunurilor mobile și a mijloacelor fixe aflate în administrarea structurilor teritoriale;

c) să urmărească aplicarea strategiilor de dezvoltare ale SNCRR, a programelor naționale și a hotărârilor adoptate de adunarea generală și Consiliul național;

d) să elaboreze și să aprobe documente care reglementează buna funcționare a SNCRR și a activităților sale;

e) să aprobe regulamentul pentru organizarea și desfășurarea concursului pentru sănătate și prim ajutor „Sanitarii Pricepuți“, regulamentul Convenției Naționale a Echipelor de Prim Ajutor și regulamentul de organizare și funcționare a activității de voluntariat din cadrul Societății Naționale de Cruce Roșie din România, urmând ca acestea să fie validate de Consiliul național al SNCRR. Acestea produc efecte de la aprobarea lor de către Comitetul de direcție al SNCRR;

f) să aplice toate hotărârile adoptate de adunarea generală și de Consiliul național;

g) să analizeze și să rectifice bugetul anual de venituri și cheltuieli și să controleze execuția acestuia;

h) să aprobe organigrama sediului central;

i) să accepte donațiile și legatele oferite SNCRR, în concordanță cu legislația națională și cu standardele Mișcării;

j) să analizeze și să aprobe bugetul sediului central;

k) să decidă asupra propunerilor Comisiei de onoare și arbitraj.

(2) Între reuniunile Consiliului național, Comitetul de direcție poate exercita atribuțiile Consiliului național, cu excepția celor prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a), b), f), g) și h).

Articolul 45

(1) Pentru a respecta legătura istorică dintre SNCRR, Coroană și societate, se instituie Înaltul Patronaj al SNCRR în persoana Majestății Sale, Custodele Coroanei, Margareta a României, poziție care va întări identitatea, prestigiul și prezența SNCRR în societate.

(2) Înaltul Patronaj se va exercita prin promovarea activității și participarea la momentele și evenimentele majore ale activității SNCRR, atât pe plan intern, cât și internațional.

(3) Înaltul Patronaj este onorific.

(4) Înaltul Patronaj se exercită și prin participarea personală, cu drept de vot, la ședințele Comitetului de direcție, ale Consiliului național și ale adunării generale, în condițiile stabilite prin regulament.

Articolul 46

(1) Președintele este personalitatea reprezentativă a Societății Naționale de Cruce Roșie din România.

(2) Președintele reprezintă SNCRR în raporturile cu orice altă instituție și organizație din țară, precum și în relațiile internaționale.

(3) Președintele stabilește relații de parteneriat și colaborare cu alte societăți naționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, cu alte componente ale Mișcării, la nivel bilateral, regional, subregional și internațional.

(4) Președintele răspunde, împreună cu Comitetul de direcție, în fața adunării generale de modul în care SNCRR își îndeplinește obiectivele stabilite.

(5) Președintele acționează sub autoritatea adunării generale, a Consiliului național și a Comitetului de direcție și conduce SNCRR, respectând deciziile organelor centrale de conducere.

(6) În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite dispoziții.

(7) Funcția de președinte este funcție onorifică.

(8) Mandatul președintelui este de 4 ani.

(9) O persoană nu poate deține funcția de președinte decât pentru cel mult două mandate.

(10) Mandatele președintelui pot fi și succesive.

(11) În caz de absență sau impediment al președintelui, atribuțiile acestuia sunt preluate de un vicepreședinte desemnat de către președinte, iar în caz de imposibilitate, de cel mai în vârstă vicepreședinte.

Articolul 47

(1) Vicepreședinții sunt personalități publice, care, împreună cu președintele, asigură supravegherea generală și bunul mers al SNCRR.

(2) Funcția de vicepreședinte este onorifică.

(3) Vicepreședinții vor primi responsabilități pe domenii de competență, prin dispoziția președintelui, și vor prezenta anual un raport de activitate pe domeniul de care răspund.

(4) Mandatul de vicepreședinte este de 4 ani.

(5) O persoană nu poate deține funcția de vicepreședinte decât cel mult pentru două mandate.

(6) Mandatele vicepreședintelui pot fi și succesive.

Articolul 48

(1) Directorul general este principalul funcționar executiv al SNCRR.

(2) Directorul general are următoarele atribuții principale:

a) să aplice hotărârile adunării generale, ale Consiliului național și deciziile Comitetului de direcție;

b) să conducă aparatul propriu al sediului central al SNCRR și să răspundă de executarea responsabilităților încredințate;

c) să acționeze în calitate de ordonator principal de credite, să coordoneze elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli și să răspundă de execuția bugetară;

d) să reprezinte SNCRR în calitatea ei de persoană juridică;

e) să îndeplinească și alte sarcini încredințate de organele centrale de conducere sau de către președinte;

f) să prezinte, semestrial sau ori de câte ori este nevoie, în fața Comitetului de direcție, rapoarte privind activitatea SNCRR;

g) să îndeplinească, din oficiu, funcția de secretar al adunării generale, al Consiliului național și al Comitetului de direcție;

h) să pregătească, să organizeze și să participe, fără drept de vot, la sesiunile adunării generale, ale Consiliului național și ale Comitetului de direcție;

i) să numească și să elibereze din funcție personalul din aparatul propriu din cadrul sediului central al SNCRR;

j) să răspundă de administrarea și gestionarea patrimoniului sediului central al SNCRR;

k) să stabilească relații de colaborare cu diverse ministere, instituții guvernamentale și neguvernamentale care manifestă interes față de misiunea umanitară a Crucii Roșii;

l) să negocieze și să semneze contractele colective de muncă și actele adiționale ale angajaților sediului central al SNCRR.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale, directorul general emite dispoziții.

(4) Între reuniunile Comitetului de direcție, directorul general poate exercita atribuțiile prevăzute la art. 44 alin. (1) lit. g).

Articolul 49

(1) Trezorierul este consilierul financiar al SNCRR. Acesta este ales de adunarea generală pentru un mandat de 4 ani. Trezorierul nu poate avea mai mult de două mandate. Acestea pot fi și consecutive. În cazul în care activitatea sa nu este satisfăcătoare, la propunerea Comitetului de direcție, Consiliul național îl poate revoca, urmând a numi un trezorier interimar.

(2) Trezorierul are următoarele atribuții:

a) să elaboreze și să prezinte Comitetului de direcție elementele politicii financiare ale SNCRR;

b) să acorde consultanță privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al SNCRR și în orice probleme cu implicații financiare, la solicitarea Comitetului de direcție sau a directorului general.

Capitolul VIII – Patrimoniul - gestiune și control

Articolul 50

(1) Patrimoniul SNCRR este format din bunuri mobile și imobile, precum și din orice drepturi și obligații, conform legii.

(2) Resursele SNCRR provin din:

a) cotizații ale persoanelor fizice, juridice și autorităților publice centrale sau locale;

b) donații în bani și în natură din partea oricărei persoane fizice sau juridice, române sau străine, acceptate cu respectarea Principiilor fundamentale ale Mișcării;

c) legate acceptate cu respectarea Principiilor fundamentale ale Mișcării;

d) sponsorizări în bani și în natură din partea oricărei persoane juridice, române sau străine;

e) venituri din organizarea de manifestări publice, tombole, baluri și alte asemenea acțiuni;

f) venituri din desfășurarea de activități economice directe, respectiv din organizarea de cursuri, prestarea de servicii și vânzarea de produse, dacă acestea au caracter accesoriu și sunt în legătură cu domeniul de activitate al SNCRR;

g) închirierea spațiilor proprii disponibile, autovehiculelor și a altor bunuri, în conformitate cu legislația țării;

h) organizarea, împreună cu Compania Națională „Loteria Română“ - S.A., de evenimente speciale de colectă de fonduri, conform legislației în vigoare;

i) venituri din bugetele autorităților publice centrale sau locale;

j) organizarea de campanii naționale de colectă de fonduri pentru susținerea unor proiecte și programe;

k) venituri stabilite anual prin legea bugetului de stat pentru realizarea atribuțiilor sale, precum și pentru achitarea cotizației SNCRR de membru al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie și a contribuției la finanțarea Comitetului Internațional al Crucii Roșii;

l) contravaloarea timbrului Crucii Roșii perceput pentru biletele și abonamentele vândute pentru evenimente culturale, de divertisment și sportive, concerte, festivaluri, spectacole, filme la cinematografe, întreceri sportive la nivel local, național și internațional, în conformitate cu Legea nr. 139/1995, cu modificările și completările ulterioare;

m) venituri obținute din editarea și vânzarea de periodice proprii, publicații și cărți privind domeniul său de activitate;

n) venituri obținute din vânzarea de produse și materiale de promovare a Crucii Roșii;

o) accesarea de surse de finanțare naționale și transnaționale, rambursabile sau nerambursabile, prin proiecte adresate organizațiilor neguvernamentale;

p) venituri din prestarea de orice fel de activități economice, cu condiția ca acestea să nu contravină principiilor Crucii Roșii, iar fondurile obținute să fie folosite pentru activitățile sale umanitare;

q) alte surse, conform legii.

(3) Modul de administrare și gestionare a patrimoniului este reglementat prin regulament aprobat conform prezentului statut.

Articolul 51

SNCRR, în calitatea sa de organizație umanitară de ajutor voluntar, auxiliară a autorităților publice în situații de conflict armat sau dezastru, are dreptul la toate facilitățile fiscale și privilegiile pe care i le conferă legile țării.

Articolul 52

Controlul financiar al gestionării patrimoniului și execuției bugetului de venituri și cheltuieli, aflat la dispoziția structurilor deliberative, este organizat sub forma comisiilor de cenzori, în mod distinct, atât la nivelul filialelor SNCRR, cât și pe ansamblul SNCRR.

Articolul 53

(1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri din care majoritatea este formată din membri de Cruce Roșie.

(2) Cel puțin unul dintre cenzori trebuie să aibă calitatea de expert contabil autorizat de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și să nu fie membru de Cruce Roșie.

(3) Mandatul membrilor comisiei de cenzori este de 4 ani. Membrii comisiei de cenzori nu pot avea mai mult de două mandate. Acestea pot fi și consecutive.

(4) În cazul în care un membru al comisiei își pierde această calitate, locul vacant va fi ocupat de primul sau următorii supleanți, în ordinea numărului de voturi (voturile trebuie să fie majoritare) obținut la alegeri.

(5) Filialele au obligația de a transmite, anual, copii după raportul comisiei de cenzori și, după caz, al comisiei de audit.

(6) Principalele atribuții ale comisiei de cenzori sunt următoarele:

a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul filialei;

b) acordarea de consultanță privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al filialei, la solicitarea directorului de filială;

c) sesizarea cu promptitudine a biroului filialei în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă;

d) întocmirea raportului asupra execuției bugetului de venituri și cheltuieli al filialei și prezentarea acestuia comitetului filialei înainte de aprobare.

Articolul 54

Adunarea generală a filialei poate opta pentru comisia de cenzori sau pentru externalizare în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat comitetului filialei și va fi transmis Comitetului de direcție.

Articolul 55

(1) Comisia de cenzori este compusă din 5 membri, aleși de adunarea generală a SNCRR pentru un mandat de 4 ani.

(2) Activitatea acestora se desfășoară, de regulă, pe bază de voluntariat.

(3) Cel puțin unul dintre membrii comisiei de cenzori trebuie să aibă calitatea de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar sau să exercite funcții de control financiar în cadrul instituțiilor publice cu atribuții în domeniu ce funcționează legal pe teritoriul României.

(4) În cazul în care un membru al comisiei își pierde această calitate, locul vacant va fi ocupat de primul sau următorii supleanți, în ordinea numărului de voturi (voturile trebuie să fie majoritare) obținut la alegeri.

(5) Principalele atribuții ale comisiei de cenzori sunt următoarele:

a) verificarea modului în care este administrat patrimoniul SNCRR la nivelul filialelor și al sediului central;

b) acordarea de consultanță privind elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli al SNCRR, la solicitarea directorului general;

c) sesizarea cu promptitudine a Comitetului de direcție în cazul constatării unor nereguli de natură financiar-contabilă;

d) întocmirea raportului asupra execuției bugetului de venituri și cheltuieli al SNCRR și prezentarea acestuia Consiliului național, înainte de aprobare.

(6) Comisia de cenzori va funcționa conform unui regulament special de funcționare ce va fi emis în baza prezentului statut.

Articolul 56

Adunarea generală a SNCRR poate opta pentru comisia de cenzori sau pentru externalizare, în conformitate cu legile statului român. Raportul său va fi prezentat Consiliului național.

Articolul 57

Activitatea generală de control se poate asigura prin intermediul auditului intern aflat în subordinea directă a directorului general, ca principal funcționar executiv al SNCRR, sau ca serviciu externalizat la o firmă specializată.

Capitolul IX – Dispoziții finale

Articolul 58

În conformitate cu Acordul de la Sevilla privind acțiunile internaționale ale componentelor Mișcării Internaționale de Cruce Roșie și Semilună Roșie, cu statutele organismelor internaționale ale Crucii Roșii și Semilunii Roșii, SNCRR participă la operațiuni de solidaritate, în funcție de resursele disponibile, și dezvoltă relații de colaborare cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FISCRSR), precum și cu alte societăți naționale de Cruce Roșie sau Semilună Roșie.

Articolul 59

(1) Amendamentele la prezentul statut trebuie supuse analizei Comisiei mixte CICR/FISCRSR pentru statutele societăților naționale, înainte de aprobarea lor de către adunarea generală.

(2) Hotărârile privind amendamentele la prezentul statut se vor adopta de adunarea generală a SNCRR cu votul a jumătate plus unu din totalul membrilor adunării generale.

Articolul 60

Membrii tuturor organelor de conducere, atât la nivel central, cât și la nivel local, vor acționa numai în interesul Crucii Roșii Române. În cazul în care un membru al organelor de conducere obține o poziție înaltă în serviciul public sau într-un partid politic, acesta va face tot ce îi stă în putință să se asigure că pozițiile sale nu dau naștere unui conflict de interese; în cazul unui conflict de interese, membrul se va abține să ia parte la procesul de decizie și va rezolva conflictul de interese în favoarea Crucii Roșii Române.

Articolul 61

(1) Dizolvarea SNCRR nu poate fi pronunțată decât prin hotărâre a adunării generale a SNCRR, votată cu o majoritate de 3/4 din numărul total al membrilor săi.

(2) În caz de dizolvare, fondurile SNCRR vor fi folosite în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 62

În temeiul prezentului statut, SNCRR elaborează Regulamentul de aplicare a Statutului Societății Naționale de Cruce Roșie din România, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 63

Prezentul statut a fost adoptat de către adunarea generală în ședințele din 15 iunie 2019, 2 septembrie 2020 și 14 iulie 2021 și înlocuiește în întregime Statutul Societății Naționale de Cruce Roșie din România adoptat de adunarea generală la data de 23 iunie 2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1069 din 18 decembrie 2018, care se abrogă.

Articolul 64

Prezentul statut se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Directorul general al Societății Naționale de Cruce Roșie din România,

Ioan Silviu Lefter