HOTĂRÂRE nr. 92/2020

În temeiul dispozițiilor art. 67 și art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 1 privind rolul parlamentelor naționale în Uniunea Europeană, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a T ratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/231 din 23.06.2020,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Senatul României:

1. atrage atenția că această epidemie, care afectează toate statele membre, confirmă insuficiența resurselor bugetului european; soluțiile adoptate, deși bine-venite, se bazează pe o mutare a fondurilor de la un obiectiv la altul, fără ca obiectivele inițiale să fi fost atinse;

2. constată faptul că actuala criză se adaugă celei deja așteptate de analiști, ca urmare a incapacității sau a lipsei de voință politică de a rezolva problema distribuției profund inegale a rezultatelor economiei, la nivel global și european. Astfel, dacă nu se adoptă măsuri adecvate în timp util, concentrarea averilor va fi și mai mare, cererea globală, europeană și națională vor fi și mai scăzute. De aceea, măsurile postcriză propuse de Comisia Europeană trebuie să aibă drept țintă directă cele mai afectate categorii - cetățenii, întreprinderile mici și mijlocii, bunurile și serviciile publice;

3. își exprimă îngrijorarea pentru faptul că utilizarea cu precădere a instrumentelor financiare va accentua decalajele dintre statele membre debitoare și cele creditoare. Se reamintește faptul că politica monetară a Băncii Centrale Europene din ultimii ani, având drept scop relansarea economiei europene, a avut rezultate controversate; astfel, am asistat la creșterea prețurilor la terenuri, imobiliare, în general, și o rupere totală a cursurilor bursiere de mersul economiei reale, fenomene generate de cantitatea uriașă de bani ieftini și de achizițiile de obligațiuni ale Băncii Centrale Europene;

4. reamintește propriile observații precedente:

a) multe dintre recomandările făcute în cadrul Semestrului european au efecte opuse, neexistând o viziune unitară a documentului; analizele și recomandările elaborate în cadrul directoratelor economice ale Comisiei Europene și cele care provin, presupunem, de la directoratele cu specific social se contrazic;

b) în plus, în documentul analizat, Recomandările specifice de țară (Rst) 1 se referă la aplicarea politicilor fiscal-bugetare conforme cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 în care se invita România să pună capăt situației de deficit public excesiv până cel târziu în 2022, recomandare care nu mai are sens în condițiile activării clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere, precum și a Rst 2, 3 și 4;

c) reformele structurale trebuie direcționate spre ameliorarea alocării resurselor, reforma politicii fiscale privind ambele aspecte, structura și nivelul, pentru o redistribuire mai eficientă; subliniem nevoia unor măsuri ferme de combatere a optimizării fiscale, cu accent special pe impozitarea digitală;

d) încurajarea investițiilor pentru furnizarea de bunuri și servicii publice; acesta este motivul principal al legitimității existenței instituțiilor publice, inclusiv a instituțiilor europene;

e) funcționarea pieței unice și completarea uniunii monetare și a piețelor de capital nu reprezintă soluția la toate problemele cu care Uniunea se confruntă, așa cum se subînțelege sau este susținut explicit în unele documente elaborate de Comisia Europeană;

5. solicită Guvernului:

a) să respecte Legea nr. 373 din 18 decembrie 2013 privind cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene prin prezentarea Programului național de reformă și a Programul de convergență comisiilor parlamentare înainte ca acestea să fie prezentate Comisiei Europene;

b) să își asume responsabilitatea raportărilor corecte către Comisia Europeană, deoarece unele dintre ele nu reflectă realitatea (în domeniul educației, de exemplu, din cauza inexistenței digitalizării administrării sistemului de învățământ, cifrele nu sunt corecte). Astfel, România primește recomandări din partea Comisiei Europene neconforme cu realitatea;

c) să stabilească obiective mai ambițioase, care să reprezinte un real progres pentru cetățeni și recuperarea decalajului național față de statele membre.

Articolul 2

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 30 iunie 2020, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p.

PREȘEDINTELE SENATULUI,

ROBERT-MARIUS CAZANCIUC

București, 30 iunie 2020.

Nr. 92.