HOTĂRÂRE nr. 98/2026

În temeiul dispozițiilor art. 67 și ale art. 148 alin. (2) și (3) din Constituția României, republicată, precum și ale Protocolului nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, anexat Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană și a Tratatului de instituire a Comunității Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

în baza Raportului Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/200 din 20.05.2026,

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1

Senatul României constată că propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 1.829/2003, (CE) nr. 1.831/2003, (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.099/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 528/2012 și (UE) 2017/625 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea cerințelor privind siguranța produselor alimentare și a hranei pentru animale - COM (2025) 1030 final respectă principiul subsidiarității și parțial principiul proporționalității.

Articolul 2

Senatul României: 1.

apreciază că:

a) simplificarea procedurilor de autorizare pentru produsele de biocontrol poate contribui la reducerea sarcinilor administrative și la creșterea disponibilității produselor de protecție a plantelor pentru fermieri, în special în statele membre cu piețe agricole mai mici;

b) simplificările privind produsele biocide reduc numărul procedurilor de reînnoire, fără diminuarea garanțiilor privind protecția sănătății umane, animale și a mediului;

c) stabilirea unor limite maxime de reziduuri bazate pe date de monitorizare permanente, cu posibilitatea revizuirii atunci când apar noi date științifice, contribuie la menținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor și la reducerea sarcinilor administrative pentru operatorii economici;

d) accelerarea introducerii pe piață a produselor obținute prin fermentare cu microorganisme modificate genetic poate sprijini competitivitatea bioeconomiei europene și dezvoltarea companiilor inovatoare din domeniul biotehnologiei;

e) reforma privind valabilitatea nelimitată a autorizațiilor pentru aditivii destinați hranei pentru animale poate genera economii administrative și financiare, fără afectarea standardelor de siguranță, întrucât modificările cu impact asupra sănătății vor continua să fie evaluate științific de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară;

f) flexibilizarea normelor de acreditare pentru laboratoare poate reduce costurile administrative și poate îmbunătăți capacitatea de reacție a serviciilor veterinare și a sistemului de siguranță alimentară la riscuri emergente;

2. atrage atenția că:

a) substanțele neonicotinoide (imidacloprid, clothianidin și tiamethoxam) sunt responsabile pentru reducerea dramatică a populației de polenizatori (albine), cu consecințe grave asupra echilibrului ecologic și cu efecte adverse asupra neurodezvoltării în perioada fetală și în copilăria timpurie;

b) menținerea obligației de acreditare pentru toate metodele de laborator poate genera blocaje administrative și poate afecta capacitatea de reacție rapidă la riscuri emergente, inclusiv în domeniul tehnologiilor noi precum secvențierea genomului integral;

3. își însușește observațiile și propunerile formulate la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.107/2009 cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, transmise de Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și de Guvernul României.

Articolul 3

Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în prezenta hotărâre se transmite instituțiilor europene.

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în ședința din 27 mai 2026, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p.

PREȘEDINTELE SENATULUI,

MIHAI COTEȚ

București, 27 mai 2026.

Nr. 98.

ANEXĂ

Comisia pentru Afaceri Europene

OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI

la propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare

a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 1.829/2003, (CE) nr. 1.831/2003, (CE) nr. 852/2004, (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.099/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 528/2012

și (UE) 2017/625 în ceea ce privește simplificarea și consolidarea cerințelor privind siguranța

produselor alimentare și a hranei pentru animale - COM (2025) 1030 final

Legislația actuală [Reg. (EC) 1.107/2009]

Compromisul Președinției (ST 7672/26 - Președinția CY)

Observații și propuneri

Justificare (pentru evidență)

Art. 4(7)

Fără a aduce atingere alineatului (1), în cazul în care, pe baza unor dovezi justificate incluse în cerere, o substanță activă este necesară pentru controlul unui pericol grav asupra sănătății plantelor, care nu poate fi controlat prin alte mijloace disponibile, inclusiv prin metode nechimice, acea substanță activă poate fi aprobată pe o perioadă limitată, necesară pentru controlarea pericolului grav respectiv, dar care nu va depăși cinci ani, chiar dacă nu îndeplinește criteriile prevăzute la punctele 3.6.3, 3.6.4, 3.6.5 sau 3.8.2 din anexa II, cu condiția ca utilizarea acelei substanțe active să facă obiectul unor măsuri de reducere a riscurilor pentru a asigura minimalizarea expunerii oamenilor și a mediului. Pentru aceste substanțe, limitele maxime aplicabile reziduurilor se vor stabili în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 396/2005.

Prezenta derogare nu se aplică substanțelor active care sunt sau trebuie clasificate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 ca făcând parte din categoria 1A a substanțelor carcinogene, din categoria 1B a substanțelor carcinogene fără prag sau din categoria 1A a substanțelor toxice pentru reproducere.

Art. 1.3 - art. 4(7) înlocuit

Domeniul extins la „pericol grav pentru sănătatea plantelor sau producția de plante“

Perioada rămâne limitată la cinci ani.

Dovezile pot fi depuse de organizațiile agricole profesionale.

Nu se prevede nicio definiție și nicio operaționalizare a noțiunii de „pericol grav pentru producția de plante“.

Nu există nicio referire la dăunătorii endemici ai solului, la Pragul economic de dăunare (PED) sau la specificitatea biogeografică.

România susține extinderea sferei de aplicare la „producția de plante“, dar solicită următoarele completări:

1. Perioada de aprobare prevăzută la articolul 4 alineatul (7) nu va depăși zece ani (în loc de „cinci ani“) în situațiile în care riscul grav are un caracter recurent și structural, astfel cum reiese din datele de monitorizare fitosanitară multianuală.

2. După primul subparagraf se introduce un nou subparagraf, cu următorul cuprins: „Noțiunea de «pericol grav pentru producția de plante», în sensul prezentului alineat, include, în special, daune recurente și de natură structurală cauzate de dăunători endemici ai solului în anumite regiuni biogeografice ale Uniunii, în cazul în care densitatea acestora depășește în mod sistematic Pragul economic de dăunare (PED) și nu există metode alternative eficiente de protecție a plantelor, astfel cum este demonstrat prin date de monitorizare fitosanitară colectate pe mai mulți ani.“

Bază legală:

Articolul 39

TFUE (obiectivul securității alimentare al PAC); articolul 5 TUE (principiul proporționalității). Plafonul actual de cinci ani este structural inadecvat pentru a face față unei presiuni endemice, de natură neeradicabilă, demonstrată prin date de monitorizare fitosanitară colectate pe mai multe sezoane succesive.

Bază factuală:

România găzduiește 5 dintre cele 11 regiuni biogeografice ale Uniunii și este al șaselea cel mai mare producător agricol din UE, raportat la suprafața agricolă utilizată. În zona de stepă - o regiune biogeografică prezentă exclusiv în România (reprezentând aproximativ 17% din această zonă la nivelul Uniunii, respectiv circa 1% din teritoriul UE) - dăunătorii endemici ai solului provoacă pierderi anuale recurente și sistematice, documentate prin programe naționale de monitorizare fitosanitară derulate pe mai mulți ani. Nu a fost identificată nicio metodă alternativă eficientă de protecție a plantelor pentru aceste condiții pedoclimatice specifice.

Articolul 4(8) [Nou] - Mecanism de evaluare risc-beneficiu pentru procedurile de reînnoire

Art. 4(8)

Inexistente în Regulamentul (EC) 1.107/2009.

Art. 1 - nicio prevedere

Textul de compromis al Președinției nu introduce un mecanism de evaluare risc-beneficiu pentru procedurile de reînnoire.

România propune introducerea unui nou articol 4 alineat (8): „Prin derogare de la alineatul (1), o substanță activă poate fi aprobată sau aprobarea sa poate fi reînnoită în cazul în care neaprobarea sau nereînnoirea acesteia ar avea un impact negativ disproporționat asupra viabilității agriculturii, producției alimentare sau securității alimentare, în raport cu riscurile pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau mediu care decurg din utilizarea substanței, în special atunci când nu există alternative eficiente, cu condiția aplicării unor măsuri adecvate de reducere a riscurilor.

Un astfel de impact negativ disproporționat se consideră a exista, în special, în cazul în care: (a) dăunătorii endemici ai solului provoacă pierderi structurale și recurente ale culturilor, care depășesc în mod sistematic Pragul economic de dăunare (PED), în anumite regiuni pedoclimatice ale Uniunii; (b) nu există mijloace alternative eficiente de protecție a plantelor, astfel cum este demonstrat prin date de monitorizare fitosanitară multianuală și prin evaluări ale eficacității în condiții de teren, realizate în conformitate cu ghidurile EPPO; și (c) tratarea semințelor constituie singura măsură preventivă viabilă din punct de vedere tehnic, în condițiile agronomice și de mediu specifice acelor regiuni.“

Bază legală:

Articolul 5

TUE (principiul proporționalității); articolul 39 TFUE (securitatea aprovizionării cu alimente). Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009, în forma sa actuală, nu prevede niciun mecanism de evaluare comparativă risc-beneficiu în etapa reînnoirii aprobării, ceea ce generează o asimetrie structurală în procesul decizional.

Distincție față de articolul 4 alineatul (7):

Articolul 4 alineatul (7) se aplică în etapa inițială de aprobare, în situații caracterizate de riscuri imediate (acute). Prin contrast, articolul 4 alineatul (8) propus vizează procedurile de reînnoire și revizuire și introduce un test de proporționalitate destinat evaluării impacturilor structurale pe termen mediu și lung, care nu sunt acoperite de cadrul juridic existent și care reprezintă o lacună juridică distinctă.

Domeniul de aplicare al propunerii:

Această propunere nu modifică pragurile de siguranță și nici criteriile materiale de aprobare prevăzute de Regulament. Ea introduce exclusiv o obligație procedurală de a evalua impactul economic și agricol complet al nereînnoirii unei substanțe active, în conformitate cu Viziunea Comisiei pentru Agricultură și Alimentație (COM/2025/75).

Articolul 11(1a) [Nou] - Coordonarea SM raportor cu statele care găzduiesc regiuni biogeografice unice

Art. 11

Cadrul juridic actual nu prevede o obligație specifică de coordonare cu statele membre ale căror teritorii includ regiuni biogeografice nereprezentate în condițiile standard de testare.

Art. 1.6(a) - art. 11(1a) inserat

Statul membru raportor va acorda prioritate evaluării cererilor de aprobare a substanțelor de biocontrol.

Nu există prevederi de coordonare cu statele membre care găzduiesc regiuni biogeografice care nu sunt acoperite de condițiile standard de testare ale Statului Membru.

România solicită înlocuirea articolului propus de Președinție 11(1a) cu următoarele: „(noul)

Articolul 11(1a) - Atunci când utilizarea preconizată a unei substanțe active vizează regiuni biogeografice caracterizate prin condiții pedoclimatice specifice care nu sunt acoperite de condițiile standard de testare aplicate de statul membru raportor, acesta din urmă are obligația de a coopera cu statele membre pe ale căror teritorii se află respectivele regiuni biogeografice, în vederea asigurării faptului că: (a) evaluările de eficacitate reflectă întreaga gamă de condiții în care produsul este destinat să fie utilizat în cadrul Uniunii; (b) lacunele de date aferente unor condiții regionale specifice sunt identificate și abordate înainte de finalizarea procedurii de evaluare inter pares; și (c) autoritățile competente și institutele de cercetare din statele membre care găzduiesc regiuni biogeografice prezente într-un singur stat membru al Uniunii sunt consultate ca parte integrantă a procedurii de evaluare, având în vedere expertiza științifică distinctă și datele de monitorizare pe termen lung pe care le pot deține pentru respectivele regiuni.“

Bază legală:

Articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 (cerința privind condițiile reprezentative de testare); articolul 29 alineatul (3), astfel cum este propus (cerință suplimentară de date pentru regiunile biogeografice unice).

Obligația de coordonare decurge din principiul effet utile al sistemului zonal, care nu poate funcționa în mod eficace în absența unor date de testare relevante deținute, direct sau prin cooperare, de statul membru raportor.

Interesul specific al României:

România găzduiește 5 dintre cele 11 regiuni biogeografice ale Uniunii, inclusiv regiunile de stepă, care sunt prezente exclusiv pe teritoriul României (reprezentând aproximativ 17% din această regiune la nivelul UE, respectiv circa 1% din teritoriul Uniunii).

În acest context, evaluările realizate în condiții continentale sau atlantice sunt structural incapabile să reflecte performanța produselor în condiții pedoclimatice specifice regiunilor de stepă, ceea ce justifică necesitatea unei coordonări efective cu statele membre care găzduiesc astfel de regiuni biogeografice.

Articolul 29(3) - Testare obligatorie în regiuni biogeografice cu condiții pedoclimatice specifice

Art. 29(3)

Conformitatea cu cerințele prevăzute la alineatul (1) litera (b) și literele (e)-(h) este stabilită pe baza unor teste și analize oficiale sau recunoscute oficial, efectuate în condiții agricole, fitosanitare și de mediu relevante pentru modul în care se utilizează produsul, respectiv fitosanitare și reprezentative pentru condițiile predominante din zona în care urmează să fie utilizat produsul.

Art. 1 - fără modificări

Compromisul Președinției nu modifică art. 29(3).

România propune adăugarea următoarelor subparagrafe la articolul 29 alineatul (3): „Atunci când aria de utilizare preconizată a unui produs de protecție a plantelor include regiuni biogeografice caracterizate prin condiții pedoclimatice specifice care nu sunt reprezentate în testele efectuate de statul membru raportor, date suplimentare privind eficacitatea și riscurile, colectate în condițiile acelor regiuni, sunt necesare ca parte integrantă a dosarului de autorizare.

Astfel de date suplimentare vor fi luate în considerare în decizia de autorizare și în orice procedură de recunoaștere reciprocă în temeiul articolului 40.

Această cerință se aplică, în special, regiunilor biogeografice prezente într-un singur stat membru al Uniunii, în cazul cărora anumite condiții de stres pedoclimatic - inclusiv temperaturi ridicate, perioade de secetă sau presiunea endemică a dăunătorilor din sol - pot afecta în mod semnificativ performanța și eficacitatea produsului, comparativ cu condițiile în care au fost efectuate testele standard.“

Bază legală:

Articolul 29 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 prevede că testele și analizele trebuie să fie reprezentative pentru condițiile predominante din zona de utilizare. Adăugarea propusă pune în aplicare această obligație existentă în situațiile în care condițiile standard de testare nu sunt structural reprezentative pentru anumite regiuni biogeografice.

Consecvență:

Această modificare este direct legată de propunerea privind articolul 11 alineatul (1a) (obligația de coordonare a statului membru raportor) și de articolul 49 alineatul (3) literele (a) și (b) (calea specifică pentru tratarea semințelor). Cele trei prevederi formează un pachet coerent, destinat să abordeze aceeași lacună structurală din cadrul actual.

Amendamentul nu creează substanțe noi și nu derogă de la criteriile de siguranță prevăzute de Regulament. Acesta asigură că deciziile de autorizare se bazează pe date cu adevărat reprezentative pentru întreaga gamă de condiții pedoclimatice predominante din zona de utilizare, incluzând, acolo unde este cazul, condiții specifice care nu sunt acoperite de mediile standard de testare utilizate de statul membru raportor.

Articolul 49 - Semințe tratate/Regulamentul de implementare 2018/783-785 (Linia roșie)

Art. 49(1)

Statele membre nu interzic introducerea pe piață și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare autorizate în acest scop în cel puțin unul dintre statele membre.

Art. 1.32 - art. 49 înlocuit

Art. 49(1): Tratarea semințelor și semănatul acestora constituie utilizarea unui produs de protecție a plantelor.

România propune următoarele amendamente:

Art. 49(1) - înlocuiți textul Președinției cu: „Tratarea semințelor și a materialului reproductiv vegetal cu produse de protecție a plantelor, precum și semănatul semințelor

Regulamentul de implementare (UE) 2018/783, 2018/784, 2018/785:

Semințele tratate cu imidacloprid/clothianidin/ thiamethoxam nu trebuie puse pe piață sau folosite decât dacă: (a) sunt destinate exclusiv serelor permanente; și (b) cultura rezultată rămâne în seră pe tot parcursul ciclului său de viață.

Art. 49(3): Statele membre pot interzice punerea pe piață sau utilizarea semințelor tratate doar dacă există îngrijorări substanțiale privind riscul grav pentru sănătatea umană/animală sau mediu.

Regulamentele de implementare 2018/783/784/785 nu sunt abordate. Nu există cale de derogare pentru zonele de presiune endemice ale dăunătorilor din sol.

tratate și a materialului reproductiv vegetal nu constituie utilizarea unui produs de protecție a plantelor.“

Noul art. 49(3)(a) - adaugă: „Prin derogare de la paragraful 3, statele membre nu pot interzice punerea pe piață sau utilizarea semințelor tratate cu un produs fitosanitar atunci când un astfel de tratament a fost autorizat în baza unei derogări acordate în temeiul articolului 2 dintr-un regulament de aplicare care restricționează utilizarea unei substanțe active, cu condiția ca derogarea să se bazeze pe depășirea documentată și sistematică a Pragului economic de dăunare (PED) pentru dăunătorii endemici ai solului în zone delimitate oficial și să fie aplicate măsuri adecvate de reducere a riscurilor.“

Noul art. 49(3)(b) - adaugă (effet utile): „În scopul implementării derogării prevăzute la alineatul (3)(a), articolul 2 din Regulamentele de implementare (UE) 2018/783, 2018/784 și 2018/785 este modificat prin inserarea următorului punct (c): (c) semințele sunt destinate utilizării în zone delimitate oficial de autoritatea competentă a statului membru în care, pe baza monitorizării fitosanitare plurianuale și a datelor științifice relevante, a fost stabilită o depășire sistematică a Pragului economic de dăunare (PED) pentru dăunătorii endemici ai solului și nu există mijloace alternative eficiente de protecție a plantelor, cu condiția ca utilizarea să fie limitată exclusiv la tratamentul semințelor și să se aplice măsuri adecvate de reducere a riscului.“

Bază juridică critică - effet utile:

Fără modificarea Regulamentelor de implementare 2018/783/784/785, articolul propus 49(3)(a) ar rămâne, în practică, fără valoare. Aceste reglementări restricționează în prezent utilizarea tratamentului semințelor exclusiv la sere permanente. Asigurarea eficacității unei derogări structurale la nivelul Regulamentului-cadru necesită astfel o ajustare corespunzătoare a actelor aplicabile de implementare, în conformitate cu principiul effet utile aplicat de Curtea de Justiție.

CJUE C-162/21 [Pesticide Action Network (PAN Europe), 19.01.2023]:

Curtea a clarificat că articolul 53(1) nu poate constitui bază legală pentru autorizările de urgență atunci când utilizarea substanței active este restricționată de actele de implementare la nivel de Uniune.

În acest context, mecanismul prevăzut de articolul 49(3)(b) constituie o cale structurală și juridic distinctă, separată de cadrul de urgență și în concordanță cu hotărârea Curții.

Poziția României la AGRIFISH (februarie 2026):

România, împreună cu alte state membre, sa opus oficial clasificării semănatului ca „utilizare a unui produs de protecție a plantelor“. Această poziție este susținută de o masă critică de delegații și constituie o minoritate blocantă în privința acestei prevederi specifice.

Securitatea alimentară:

Tratarea semințelor constituie singura măsură preventivă viabilă din punct de vedere tehnic împotriva dăunătorilor endemici ai solului din zona stepei românești, în condițiile pedoclimatice specifice predominante în acea regiune.

Lipsa unei căi structurale de derogare se traduce direct în pierderi de producție, cu implicații negative pentru obiectivele de securitate alimentară, conform articolului 39 TFUE.

Articolul 53(1a) [nou] - Autorizări de urgență pentru zonele endemice (Linia roșie)

Art. 53(1)

Prin derogare de la articolul 28, în circumstanțe speciale, statele membre pot autoriza, pe o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piață a unor produse fitosanitare destinate să fie aplicate în mod limitat și sub control, atunci când se consideră că astfel de măsuri se impun deoarece sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile.

Nu se propune nicio modificare.

Compromisul Președinției nu modifică articolul 53.

CJUE C-162/21 (19.01.2023) a creat incertitudine juridică privind utilizarea art. 53(1) ca bază pentru autorizări de urgență pentru tratarea semințelor cu substanțe a căror utilizare este restricționată de actele de implementare la nivel de Uniune (Regulamentele 2018/783/784/785).

România propune introducerea unui nou art. 53(1a): „1a. Fără a aduce atingere restricțiilor prevăzute în Regulamentele de implementare (UE) 2018/783, 2018/784 și 2018/785, un stat membru poate acorda o autorizație de urgență, conform paragrafului 1 al acestui articol, pentru utilizările de tratare a semințelor ale substanțelor active menționate în acele regulamente, atunci când: (a) statul membru a delimitat oficial zonele în care monitorizarea fitosanitară multianuală demonstrează depășirea sistematică a Pragului economic de dăunare (PED) pentru dăunătorii endemici ai solului; (b) nu există mijloace alternative eficiente de protecție a plantelor pentru a aborda pericolul identificat; și (c) utilizarea este strict limitată la tratarea semințelor, este restricționată geografic la zonele oficial delimitate, este limitată în timp, conform paragrafului 1, și este supusă măsurilor adecvate de reducere a riscurilor.“

CJUE C-162/21 - lacuna legală creată:

Hotărârea CJUE din 19 ianuarie 2023 a constatat că art. 53(1) nu poate constitui bază legală pentru autorizările de urgență, atunci când utilizarea substanței active este interzisă de reglementările de implementare la nivel de Uniune. Aceasta a creat o vulnerabilitate juridică imediată pentru statele membre, inclusiv România, care s-au bazat pe art. 53(1) pentru autorizările de tratare a semințelor în sezoanele anterioare (2019-2024).

Complementaritate cu art. 49(3)(a) și (b):

Art. 53(1a) funcționează ca o cale de urgență tranzitorie care acoperă perioada dintre intrarea în vigoare a acestei reglementări și operaționalizarea efectivă a mecanismului structural, conform articolului propus 49(3)(b).

Sferă strict limitată:

Prevederea propusă nu modifică statutul de aprobare al substanțelor active în cauză, nu modifică criteriile aplicabile de siguranță și nu afectează condițiile stabilite în reglementările de implementare, cu excepția cazului în care permite o derogare specifică, documentată și restricționată geografic.

Nu scade nivelul de protecție pentru sănătatea umană sau pentru mediu. Scopul său unic este de a asigura certitudinea juridică și continuitatea cadrului de reglementare pentru practicile aplicate înainte de hotărârea CJUE.