DECRET-LEGE nr. 2651 din 8 august 1940
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge și evrei
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Intră rapid în contul tău InfoDosar pentru dosare urmărite, notificări și activitate recentă.
Urmărește inteligent dosarul din instanță.
Primești notificări la fiecare modificare.
Din anul 2015, zi de zi!
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România
CAROL al II-lea Prin gratia lui Dumnezeu și voința naționala, Rege al României, La toți de fața și viitori, sănătate: Asupra raportului Președintelui Consiliului Nostru de Miniștri și al ministrului Nostru secretar de Stat la Departamentul Justiției
Nr. 108.670/1940; Vazand și jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1.953/1940; Vazand avizul Consiliului Legislativ
Nr. 283/1940; În temeiul art. 46 din Constitutiune; Am decretat și decretam:
Articolul 1
Situația juridică a evreilor este statornicită în condițiunile acestui decret cu putere de lege.
Articolul 2
Sînt socotiți evrei în înțelesul acestui decret cu putere de lege:
a) Cei de religie mozaica;
b) Cei născuți din părinți de religie mozaica;
c) Crestini născuți din părinți de religie mozaica, nebotezati;
d) Crestini născuți din mama creștină și tata de religie mozaica, nebotezat;
e) Cei născuți din mama de religie mozaica, afară din căsătorie;
f) Femeile intrand în alineatele premergătoare, căsătorie cu crestini, dacă au trecut la crestinism cel mai târziu un an înainte de înființarea Partidului Națiunii.
Evreii de sânge, atei, sînt socotiți evrei în sensul acestui decret cu putere de lege. Trecerea la crestinism a celor de religiune mozaica, după punerea în aplicare a decretului, nu schimba calitatea de evreu astfel cum este statornicită de acest decret cu putere de lege. Cei care fac parte, la publicarea prezentului decret cu putere de lege, din comunitatile religioase evreesti, sînt socotiți de religie mozaica.
Articolul 3
Evreii se împart, în ceea ce privește starea lor juridică, în trei categorii, numite în acest decret cu putere de lege: categoria 1-a, categoria 2-a și categoria 3-a.
Articolul 4
Categoria 1-a este alcătuită din evreii veniti în România după 30 Decemvrie 1918.
Articolul 5
Categoria 2-a înțelesul acestui decret cu putere de lege, este alcătuită din:
a) Cei care au căpătat naturalizarea, prin lege individuală sau dispozițiune legală individuală, pînă la 30 Decemvrie 1918;
b) Cei ce au dobîndit naturalizarea, în mod colectiv, în temeiul art. 7, par. 2, lit. c. din Constituția modificată la 1879, servind Țara sub Drapel, în timpul războiului pentru Independenta;
c) Cei ce, locuind în Dobrogea, au dobîndit naturalizarea în temeiul art. 133 adițional al Constituției din 1879, art. 4 al legii din 9 Martie 1880, în temeiul legii din 19 Aprilie 1909, din 14 Aprilie 1910 și 3 Martie 1912;
d) Cei ce au luptat în linia de foc, în razboaiele României, pentru România, cu excepția celor căzuți, individual, prizonieri, celor dispăruți, sau trecuți în teritoriul ocupat;
e) Cei răniți, decorati, citați cu ordin, pentru acte de bravura în timpul războiului;
f) Urmașii celor morți în razboaiele României și urmașii celor cuprinși în alineatele precedente.
Articolul 6
Categoria a 3-a este alcătuită din evreii care nu fac parte din categoriile 1-a și 2-a.
Articolul 7
Evreii prevăzuți în categoria 1-a și a 3-a, nu pot fi:
a) Funcționari publici, de orice fel, cu și fără salariu și colaboratori direcți la activitatea serviciilor publice;
b) Membrii în profesiunile care au prin natura lor legătură directa cu autoritățile publice, ca notari publici, avocați, experți și alte îndeletniciri asemănătoare;
c) Membrii în consiliile de administrație ale întreprinderilor de orice natura, publice și particulare;
d) Comercianți în comunele rurale;
e) Comercianți de băuturi alcoolice și deținători de monopoluri, cu orice titlu;
f) Tutori sau curatori ai incapabililor care sînt de religie creștină;
g) Militari;
h) Exploatatori sau inchirietori de cinematografe, editori de cărți, ziare și reviste românești, colportori de imprimate românești și deținătorii oricăror mijloace de propaganda naționala românească:
i) Conducatori, membri și jucatori în asociațiile sportive naționale;
j) Oameni de serviciu în instituțiile publice.
Articolul 8
Evreii prevăzuți în categoria I-a vor putea exercita indeletnicirile și profesiunile libere în limitele ce se vor arata printr-un jurnal al Consiliului de Miniștri. Aceștia nu pot candida și nu pot fi aleși în consiliile și comitetele conducatoare ale indeletnicirilor și profesiunilor libere organizate prin legi. Evreii prevăzuți în categoria 3-a pot sa practice orice îndeletniciri, profesiuni și activități, în afară de excepțiile acestui decret cu putere de lege, pentru această categorie, prevăzute în art. 7, 10, 11, 13.
Articolul 9
Drepturile, legalmente dobândite, ale evreilor din categoria 2-a se mențin cu excepțiile cuprinse în art. 11 și 13. Cei care nu sînt funcționari publici la data publicării decretului, nu pot dobândi, în viitor vreo funcțiune publică.
Articolul 10
Obligațiunile militare, fiind obligațiuni de onoare, se transforma în virtutea acestui decret cu putere de lege, pentru evreii din România, din categoria 1-a și a 3-a, fie în obligațiune fiscală statornicită în limitele ce se vor reglementa după puterile materiale ale fiecărui evreu și după consideratiunea dacă a făcut sau nu serviciul militar; fie în obligațiune de muncă, potrivit nevoilor Statului și instituțiilor publice, la muncile de interes obștesc, după capacitatea și situația fiecăruia. Evreii din categoria 2-a, nu pot fi militari de cariera. Ministerul Apărării Naționale este autorizat sa desvolte aceste norme de ordine publică și sa statorniceasca condițiile aplicării lor, printr-un regulament de administrație publică generală. Ministerul de Finanțe prin lege, va stabili condițiile de aplicare ale obligațiuni fiscale.
Articolul 11
Evreii aparținînd oricărei categorii, nu pot dobândi proprietăți rurale în România. Ministerul de Agricultura este autorizat sa procedeze potrivit art. 16 și 27 alin. 4 din legea constituțională a normelor legale în vigoare, și a regulamentului de administrație publică generală pe care este autorizat sa-l întocmească, la exproprierea pentru cauza de utilitate publică a proprietăților rurale, de orice fel, în interesul național urmărit de acest decret cu putere de lege. Evreii aparținînd oricărei categorii pot vinde proprietățile lor rurale românilor de sânge, cu exercitarea dreptului de preemțiune pentru Ministerul de Agricultura. Evreii aparținînd oricărei categorii, nu pot dobândi, în viitor, întreprinderi industriale rurale. Nulitatea este de ordine publică absolută și poate fi cerută chiar de Ministerul public. Ministerul de Agricultura poate expropria bunul vândut sau dobîndit plătind vânzătorului prețul ce se va fixa prin justiție sau prețul vânzării dacă acesta este inferior justului preț. Dacă imobilul rural se dobîndește pe cale testamentară, dobanditorul este obligat sa lichideze în termen de 6 luni dela deschiderea succesiunii, altmintrelea el va fi lichidat judecătorește. Administrarea bunului se va face prin justiție.
Articolul 12
Prevederile art. 7 lit. h vor putea fi dezvoltate printr-un regulament de administrație publică întocmit de Ministerele competente.
Articolul 13
Se poate ridica atributul puterii părintești, asupra copilului sau crestin, tatălui evreu, dacă se constata pe cale judecătorească, ca acesta da copilului sau crestin, o educatiune potrivnica principiilor religioase sau naționale. Instanța va fi investită prin cererea Ministerului public.
Articolul 14
Evreii din orice categorie, nu pot dobândi nume românești. Actele de atribuire potrivnice acestei dispozițiuni, sînt nule. Cei ce incearca sa dobândească și cei ce vor dobândi nume românești se vor pedepsi în condițiunile acestui decret cu putere de lege.
Articolul 15
Dispozițiuni legale speciale vor reglementa regimul învățămîntului primar, secundar, profesional și superior al evreilor din România, în limitele art. 10 și 21 din legea Constituțională dela 27 Februarie 1938. Regimul cultului mozaic rămîne sub protecția normelor constituționale și a legilor de aplicare.
Articolul 16
Dispozițiunile acestui decret cu putere de lege se aplică, în afară de norme legale potrivnice, în felul următor:
a) Autoritățile și instituțiile publice vor îndepărta pe cei care ocupa, contrar acestor prevederi, funcțiuni publice, în termen de 3 luni dela publicarea decretului cu putere de lege;
b) Cei ce, la data publicării acestui decret cu putere de lege, exercita activități reglementate de acest decret, sînt îndatorați în termen de șase luni sa lichideze lucrările și drepturile lor; se respecta contractele în curs de executare.
c) Cei ce exercita activități economice și sociale de orice fel, oprite de acest decret, vor fi concediati în termen de șase luni dela data publicării decretului cu putere de lege; acest termen poate fi prelungit, în caz de nevoie vădită pentru interesul economiei naționale și generale, prin jurnalul motivat al Consiliului de Miniștri.
Articolul 17
Drepturile patrimoniale, legalmente dobândite, se respecta. Pensiunile funcționarilor publici sau particulari dobândite în mod legal, se respecta. Indemnizarile, datorate celor concediati și sub orice titlu, statornicite de legea contractului de muncă și de orice lege specială, se respecta.
Articolul 18
Aplicarea dispozițiunilor cuprinse în art. 16 lit. a, b și c, se va face de institutiunile publice de care depinde cel interesat, activitatea pe care o practica, sau dreptul ce deține.
Articolul 19 — Cei interesați care se afla în indoiala în privinta calității de evreu în sensul decretului și a categoriei din care fac parte, pot indrepta cerere provocatorie directa Curții administrative, în circumscripția căreia are locuinta, în termen de 3 luni dela publicarea acestui decret cu putere de lege. Condițiile de judecată și căile de atac sînt cele prevăzute de legea organică a Curților administrative; împotriva deciziilor Curților administrative, pot face apel și recurs, pe lîngă părțile interesate și Consilierii însărcinați cu atribuțiunile de acuzare potrivit art. 4 și 12 din decretul-lege
Nr. 2.573 din 31 Iulie 1940. Acțiunea provocatorie, directa, nu împiedica pe conducătorii întreprinderilor sau instituțiilor de orice natura să facă, în termenul arătat în art. 14, aplicațiunea prevederilor acestui decret cu putere de lege și deindata.
Articolul 20
Cei lezati, în drepturile lor, prin actele de aplicare a acestui decret, de către autoritățile publice sau persoane îndrituite la aceasta, au deschisă calea de atac înaintea instanțelor de contencios administrativ, potrivit legii speciale sau înaintea instanțelor de jurisdicție specială.
Articolul 21
Se vor pedepsi cu închisoare corecțională:
a) Dela una la șase luni, cei care prin ascunderea originei lor, se angajează în serviciul diferitelor instituții;
b) Dela 6 luni la un an și amenda dela 5.000 la 20.000 lei, cei care nu vor respecta dispozițiunile art. 13;
c) Dela 6 luni la 2 ani, cei care nu vor respecta dispozițiunile art. 8, literele: b, c, d, e, f, g, h, i și j; dispozițiunile art. 16 alin. b și c și dispozițiunile art. 14;
d) Dela 6 luni la 2 ani cei care potrivit atributiunilor legale fiind în drept și în măsura sa împiedice călcarea acestui decret cu putere de lege, nu iau, cu știința, măsurile cuvenite;
e) Dela 6 luni la 2 ani, persoanele interpuse și cele care imprumuta numele lor, în scopul ocolirii sau împiedicării aplicării legii;
f) Dela 6 luni la 2 ani cei care sub orice formă calca dispozițiunile de interdicție pe care le cuprinde această lege.
Articolul 22
Tribunalul domiciliului celui pus sub invinuire este competent să aplice pedepsele prevăzute în decretul cu putere de lege, fie la cererea directa a Ministerului public, fie la cererea directa a conducătorilor organizațiilor județene ale Partidului Națiunii, potrivit normelor de procedura penală în vigoare. Hotărîrile tribunalului se pronunța cu apel și recurs în condițiunile și formele stabilite de codul de procedura penală Carol al II-lea.
Articolul 23 — Ministerul de Justiție este autorizat sa întocmească un regulament de administrație publică generală, în scopul aplicării acestui decret cu putere de lege. Dat în București la 8 August 1940. CAROL Președintele Consiliului de Miniștri, Inginer Ion Gigurtu
DECRET-LEGE nr. 2.651 din 8 august 1940 pentru oprirea căsătoriilor între români de sânge și evrei
Acest site folosește cookie-uri. Detalii