PROIECT DE LEGE nr. 69/2019

PROIECT DE LEGE nr. 69 din 7 februarie 2019 privind valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat

Emitent Parlamentul
Publicare Monitorul Oficial nr. 122 din 15 februarie 2019
Intrare în vigoare 15 februarie 2019

EXPUNERE DE MOTIVE

Experiența profesională dobândită de persoanele pensionate reprezintă o resursă națională obiectivă, ușor de fructificat și extrem de utilă economiei și societății românești în ansamblu.

Reintegrarea pe piața muncii a pensionarilor care își doresc să își continue/reia activitatea în domeniile în care au acumulat zeci de ani de experiență - atingând un standard ridicat al cunoștințelor și deprinderilor profesionale - reprezintă o soluție atât pentru depășirea deficitului forței de muncă, cât și pentru refacerea coeziunii sociale.

Exodul profesioniștilor români către statele Europei Occidentale - au plecat, în general, persoane active din categoria de vârstă 25-45 de ani - a generat, pe lângă reducerea drastică a resursei de forță de muncă înalt calificată, și o falie între generații.

Lipsiți de liantul care menține unitatea societății (generația mijlocie), tinerii și seniorii nu au avut posibilitatea unei cooperări constructive, care să le permită transferul de energie și experiență. În schimb, s-au acutizat diferențele de valori care au degenerat în neîncredere reciprocă și conflict.

Analizând întreg acest context economic și social, prezenta inițiativă legislativă cetățenească își propune să valorifice experiența profesională a persoanelor de vârsta a treia prin instituirea unui cadru legislativ care să asigure angajarea acestora în sectorul privat.

Beneficiile demersului nostru, care nu necesită resurse bugetare de ordin public, se vor resimți, în egală măsură, în rândul profesioniștilor de vârsta a treia (obțin un venit suplimentar; își mențin un ritm de viață activ cu efecte pozitive asupra echilibrului psihosomatic; își consolidează statutul social), angajatorilor (își asigură o forță de muncă înalt calificată, loială și responsabilă), tinerilor (au posibilitatea de a „învăța meserie“ de la modele profesionale consacrate; reușesc să cumuleze coerent propria energie cu experiența seniorilor) și societății în general (echilibrată, coezivă, eficientă).

Totodată, introducerea criteriului unui anumit nivel al cifrei de afaceri pentru societățile comerciale care vor avea obligația de a angaja pensionari cu experiența relevantă pentru propriul domeniu de activitate garantează că prezentul proiect nu va afecta negativ stabilitatea agenților economici.

Inițiatori ai propunerii legislative a cetățenilor „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“

1. Cârlogea Iulian-Constantin

2. Muteluț Ion

3. Dan Marian

4. Saidufis Sorin

5. Năftăilă Ionel-Gabriel

6. Fota Victor

7. Eremia Ionuț

8. Eremia Mirela-Cristina

9. Gabor Emil-George

10. Ivan Marius-Costinel

11. Fecioru Silvia-Georgeta

LEGE

privind valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1

Societățile comerciale cu capital privat, care la finalul anului 2018 au avut o cifră de afaceri de 5.000.000 lei, au obligația să angajeze cu contract individual de muncă cel puțin 1 (o) persoană cu titlul de consilier în domeniile de expertiză ale Societății și să-i plătească salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată.

Articolul 2

(1) Pensionarii care doresc să dobândească calitatea de consilier au obligația de a întocmi un dosar, care va fi depus la Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, respectiv Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București.

(2) Dosarul va cuprinde descrierea experienței profesionale a pensionarului care dorește să fie angajat în funcția de consilier.

(3) Pentru a putea fi înscris în Registrul național al consilierilor pensionari, persoana interesată trebuie să dovedească o experiență profesională de cel puțin 30 de ani în domeniu, precum și principalele sale realizări profesionale.

(3) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are obligația ca, la apariția prezentei legi, să înființeze Registrul național al consilierilor pensionari.

Articolul 3

Societățile comerciale cu capital privat au obligația de a se adresa, în termen de 6 (șase) luni, agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, respectiv Agenției Municipale pentru Ocuparea Forței de Muncă București.

Articolul 4

(1) Nerespectarea prezentei legi de către societățile cu capital privat atrage sancționarea acestora cu o amendă echivalentă a 6 salarii minime brute pe economie.

(2) Competența constatării neîndeplinirii obligațiilor rezultate din prezenta lege revine Inspecției Muncii.

Articolul 5

Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

=====
PREȘEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
AVIZ
referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind valorificarea experienței profesionale
acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat
Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor privind valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R113 din 22.01.2019,
CONSILIUL LEGISLATIV,
în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 46 (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată,
avizează negativ inițiativa legislativă a cetățenilor, pentru următoarele considerente: 1.
Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect instituirea unor măsuri referitoare la valorificarea experienței profesionale acumulate de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat. Potrivit Expunerii de motive, „reintegrarea pe piața muncii a pensionarilor care își doresc să își continue/reia activitatea în domeniile în care au acumulat zeci de ani de experiență
reprezintă o soluție atât pentru depășirea deficitului de forță de muncă“, cât „și pentru refacerea coeziunii sociale“.
În considerarea conținutului său normativ, inițiativa legislativă a cetățenilor face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Semnalăm că, potrivit prevederilor art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, „Sesizarea Consiliului Legislativ se face de către un membru al comitetului de inițiativă, împuternicit în acest scop. Împuternicirea se semnează de membrii comitetului de inițiativă și va fi însoțită de actul de constituire a acestuia, prevăzut la art. 2 alin. (3). Împuternicitul răspunde și de publicarea propunerii legislative.“ Din examinarea Declarației de constituire a Comitetului de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative a cetățenilor - proiectul de lege denumit „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“ - autentificată de notarul public Mihai Sabina prin Încheierea nr. 71 din data de 21 ianuarie 2019, rezultă că sunt două împuterniciri ale Comitetului de inițiativă.
Astfel, pe de o parte, domnul Cârlogea Iulian-Constantin, membru al Comitetului de inițiativă, este desemnat „să rezolve problemele operative și să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autoritățile centrale și locale, precum și cu cetățenii împuterniciți pentru întocmirea listelor de susținători, strângerea semnăturilor cetățenilor care susțin proiectul de lege“.
Pe de altă parte, doamna Andrei Gabriela-Raluca, care însă nu este membru al Comitetului de inițiativă, este împuternicită „să reprezinte prezentul Comitet de inițiativă cetățenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea inițiativei legislative“. Menționăm că, nefiind membru al Comitetului de inițiativă, doamna Andrei Gabriela-Raluca nu putea, potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus, să sesizeze Consiliul Legislativ pentru avizarea prezentei inițiative legislative a cetățenilor.
4. Din redactarea Expunerii de motive nu reiese ca soluțiile preconizate să fi fost precedate de o temeinică fundamentare, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, așa cum prevede art. 6 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare nu respectă structura prevăzută la art. 31 din Legea nr. 24/2000, neprezentând insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, concluziile studiilor, lucrărilor de cercetare și evaluările statistice. În plus, nu există referiri la impactul asupra sistemului juridic, cu sublinierea implicațiilor asupra legislației în vigoare sau la consultările derulate în vederea elaborării prezentei propuneri, precum și la măsurile de implementare necesare [a se vedea art. 2 alin. (3) privind înființarea Registrului național al consilierilor personali], iar referirile la impactul socioeconomic sunt foarte sumare.
5. În ceea ce privește obiectul inițiativei legislative a cetățenilor semnalăm că, așa cum se desprinde din textul propus pentru art. 1, acesta constă, de fapt, în instituirea unei obligații pentru „societățile comerciale cu capital privat care la finalul anului 2018 au avut o cifră de afaceri de 5.000.000 lei“ de a angaja cu contract individual de muncă cel puțin o persoană „cu titlul de consilieri în domeniile de expertiză ale Societății“ și căruia să îi plătească salariul de bază minim brut pe țară, garantat în plată. Cu alte cuvinte, prin adoptarea prezentei inițiative legislative orice societate cu capital privat având cifra de afaceri fixă menționată va fi obligată, ope legis, să angajeze cel puțin un consilier; totodată, legea stabilește și salariul (de asemenea fix) al consilierului, aferent contractului individual de muncă.
Deși la art. 1 nu se prevede în mod expres faptul că respectivii consilieri vor proveni din rândul pensionarilor (persoanelor de vârsta a III-a), din interpretarea acestui text coroborată cu textul art. 3, precum și al art. 4 referitor la sancționarea societăților cu capital privat, dar și cu textul Expunerii de motive, rezultă că intenția inițiatorilor este aceea de a obliga angajatorii privați - și doar pe aceștia - cu o anumită cifră de afaceri să angajeze pensionari (persoane de vârsta a III-a) în calitate de consilieri, instituind, de o manieră implicită, reglementări derogatorii de la Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În redactarea propusă, textele inițiativei legislative a cetățenilor contravin sau sunt susceptibile să contravină mai multor prevederi constituționale, astfel: 5.1.
Fără avea relevanță calitatea de pensionar (persoană de vârsta a III-a) a beneficiarilor prezentei inițiative, instituirea obligației pentru angajatorii privați de a angaja cu contract individual de muncă anumite persoane, stabilindu-se și titlul cu care vor fi angajați, precum și salariul aferent, aduce atingere libertății fundamentale prevăzute la art. 45 din Constituție, deoarece este îngrădită exercitarea libertății economice a respectivilor angajatori. În acest context precizăm că, la fel ca orice contract (a se vedea art. 10 din Codul muncii ), contractul individual de muncă este „acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic“ ( art. 1.166 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil,
republicată, cu modificările ulterioare). Prin urmare, contractul individual de muncă este un act juridic bilateral, încheindu-se prin exprimarea acordului părților, adică având la bază principiul libertății de voință a celor două părți.
Mai menționăm că art. 1.169 din Codul civil referitor la libertatea de a contracta se aplică și în cazul contractului individual de muncă, părțile fiind libere să încheie contracte de muncă și „să determine conținutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică și de bunele moravuri“.
În plus, una dintre condițiile esențiale pentru validitatea contractului, prevăzute la art. 1.179 alin. (1) din Codul civil, este consimțământul părților, care, potrivit art. 1.204 din același cod, „trebuie să fie serios, liber și exprimat în cunoștință de cauză“.
Făcând, la momentul adoptării, aplicarea art. 948 pct. 2 din vechiul Cod civil, normă care se regăsește în prezent la art. 1.179 alin. (1) pct. 2 din noul Cod civil, art. 16 alin. (1) din Codul munci i prevede, de asemenea, condiția consimțământului pentru încheierea valabilă a contractului individual de muncă.
Prin urmare, textul art. 1 din inițiativa legislativă, text care stă la baza tuturor soluțiilor normative subsecvente propuse, încalcă atât libertatea constituțională prevăzută la art. 45, cât și libertatea de a contracta, prevăzută de Codul civil și de Codul muncii.
5.2.
De asemenea, art. 1 al inițiativei legislative conține o soluție normativă care este susceptibilă să aducă atingere egalității de tratament consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituție potrivit căruia „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări“, într-o triplă formă:
a) în primul rând, stabilirea unui criteriu economic (cifra de afaceri) raportat la care societățile cu capital privat vor fi obligate să angajeze consilieri generează din start tratamente diferențiate aplicabile societăților cu capital privat;
b) în al doilea rând, stabilirea naturii exclusiv private a capitalului social al societăților cărora li se aplică legea constituie, pe lângă o ingerință inacceptabilă în managementul acestora, o atingere adusă dreptului de proprietate privată, dar conduce și la o inegalitate de tratament între societățile cu capital privat și cele cu capital de stat neafectate de aceste măsuri;
c) în al treilea rând, având în vedere că prin promovarea prezentei propuneri se urmărește valorificarea experienței profesionale a persoanelor de vârsta a treia (pensionarilor), principiul egalității de tratament va fi încălcat, deoarece accesul la posturile de consilier ce ar urma să se creeze în cadrul societăților cu capital privat ar fi restrâns la persoanele amintite, iar în locul criteriului competenței profesionale ar urma să fie aplicat criteriul vârstei (statutului de pensionar) combinat cu criteriul experienței profesionale „de cel puțin 30 de ani în domeniu“. Referitor la această ultimă formă de discriminare relevantă, mai menționăm că și art. 5 alin. (2) din Codul muncii interzice orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de vârstă.
6. În plus, pe lângă aspectele de neconstituționalitate menționate supra, inițiativa legislativă, nefiind redactată într-o manieră de natură să permită înțelegerea, interpretarea și aplicarea soluțiilor normative preconizate, este susceptibilă să încalce și prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Referitor la acest aspect, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod constant, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative“, orice act normativ trebuind „să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat“ și că „respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art. 1 alin. (5) din Constituție “1,
În concret, sunt încălcate mai multe norme de tehnică legislativă, iar soluțiile conținute sunt fie necorelate, fie incomplete sau imprecise.
Astfel, inițiativa legislativă, cu toate că este foarte restrânsă, nu respectă prevederile art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, și nici pe cele ale art. 8 alin. (4), potrivit cărora „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără … pasaje obscure sau echivoce.“ Totodată, ar fi trebuit să fie respectate și prevederile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora „Soluțiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative“. 6.1.
Dintre exprimările necorelate, folosite pentru a desemna aceeași noțiune, menționăm:
a) referitor la beneficiarii propunerii legislative, în titlu, regăsim expresia „persoanele de vârsta a III-a“, iar la art. 2 se folosește termenul „pensionarii“;
b) referitor la noțiunea de „consilier“ (ea însăși neclară ca accepțiune), nu se înțelege dacă aceasta este un titlu, o calitate sau o funcție, deoarece la art. 1 se prevede că persoanele vor fi angajate „cu titlul de consilier“, la art. 2 alin. (1) se stabilește că pot dobândi „calitatea de consilier“, iar la alin. (2) al aceluiași articol regăsim sintagma „angajat în funcția de consilier“.
6.2.
Dintre soluțiile normative neclare sau incomplete menționăm următoarele:
a) nu se înțelege cine vor fi beneficiarii propunerii legislative pensionarii (și ce tip pensie ar trebui să primească - pentru limită de vârstă, pensia anticipată, de invaliditate sau de urmaș) sau „persoanele de vârsta a III-a“, nefiind precizat în cuprinsul inițiativei legislative începând cu ce vârstă pot fi denumite persoanele astfel;
b) ce s-a stabilit, prin instituirea titlului/calității/funcției de „consilier“, ce atribuții ar trebui să presupună o asemenea titulatură și pe cine ar trebui să consilieze respectiva persoană. În plus, precizăm că nimic nu împiedică un angajator privat să angajeze oricâte persoane dorește în vederea acordării de consiliere în afaceri, însă angajatorul nu poate fi obligat prin lege să fie consiliat în domeniul său de activitate de anumite persoane cu experiență;
c) prin stabilirea la art. 1 a cifrei de afaceri fixe de 5.000.000, sfera angajatorilor este considerabil restrânsă, fiind puțin probabil să existe multe societăți cu exact această cifră de afaceri;
d) textul de la art. 1 referitor la obligativitatea încheierii unui contract individual de muncă nu precizează durata contractului, determinată sau nedeterminată, ceea ce înseamnă că ar urma să se aplice prevederile având caracter de regulă ale art. 12 alin. (1) din Codul muncii, potrivit cărora „Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată“;
f) dispoziția referitoare la experiența profesională „de cel puțin 30 de ani în domeniu“ - art. 2 alin. (3) -, care ar urma să fie valorificată de societățile cu capital privat, este ambiguă, nefiind clar ce înseamnă „domeniu“ - domeniul (principal) de activitate al societății, domeniul în care s-a specializat persoana interesată sau altceva; ^1 A se vedea paragraful 35 din Decizia Curții Constituționale nr. 22/2016 care trimite la Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 și 96).
g) normele referitoare la Registrul național al consilierilor pensionari cuprinse la art. 2 alin. (2) și (3) sunt imprecise și incomplete, nemenționându-se cum se vor opera înregistrările în registru și nici modul în care se poate proba veridicitatea afirmațiilor referitoare la experiența profesională;
h) la art. 3 se prevede o obligație ambiguă, aceea a societăților cu capital privat de a se adresa agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, fără a se preciza în ce scop „se vor adresa“;
i) la art. 4 alin. (1) se stabilește, fără a fi calificată drept contravenție, că „nerespectarea prezentei legi“ „atrage sancționarea“ „cu o amendă echivalentă a 6 salarii minime brute pe economie“, norma fiind incompletă și evazivă. Astfel, ar fi trebuit identificate, prin trimitere la dispoziții din acte normative, neîndeplinirile de obligații care pot fi calificate drept contravenții și care se consideră că sunt momentele săvârșirii faptelor de a nu angaja consilieri și de a nu se adresa agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, astfel încât să poată fi aplicată și sancțiunea corespunzătoare.
7. Semnalăm că textele inițiativei legislative conțin exprimări juridice improprii stilului normativ și, totodată, incorecte din punct de vedere gramatical: – la art. 1, 3 și 4 se folosește sintagma „societăți comerciale“, iar pentru respectarea terminologiei actuale a Legii nr. 31/1990 privind societățile, în acord cu terminologia Codului civil și cu prevederile art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, ar fi trebuit folosită sintagma „societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare“;

– la art. 2, marcarea alineatelor s-a realizat în mod eronat, existând două alineate marcate cu cifra „(3)“, impunându-se corectarea de rigoare;

– la cel de-al doilea alin. (3) al art. 2 regăsim expresia „la apariția prezentei legi“, care nu prezintă semnificație juridică, sintagma corectă fiind „intrarea în vigoare a prezentei legi“, deoarece legea produce efecte de la data intrării în vigoare;

– la art. 5, norma încalcă prevederile art. 78 din Constituție, conform cărora „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.“;

– în titlu este folosită sintagma „experienței profesionale acumulată“, iar pentru realizarea acordului gramatical corect la cazul genitiv ar fi trebuit folosit adjectivul „acumulate“;

– la art. 1 este folosit în mod impropriu termenul „expertiză“, când probabil erau vizate domeniile de activitate, și nu „domeniile de expertiză ale Societății“;

– la art. 2 alin. (1) este folosită exprimarea inestetică „să dobândească calitatea“.

În concluzie, apreciem că, în actuala redactare, prezenta inițiativă legislativă nu poate fi promovată, întrucât, așa cum am menționat și anterior, încalcă sau este susceptibilă să încalce mai multe prevederi constituționale.
Nihil obstat să fie reglementată posibilitatea valorificării de către angajatori a experienței persoanelor de o anumită vârstă, prin încheierea cu aceștia de contracte individuale de muncă. Această soluție legislativă nu este interzisă în vigoare, angajatorii având dreptul de a recruta pe oricine îndeplinește criteriile de competență profesională impuse de natura postului, însă nu pot fi obligați în acest sens.
De asemenea apreciem că este posibilă înființarea unui registru al persoanelor pensionare care sunt apte de muncă, cuprinzând calificările și experiența profesională a acestora, registru care ar putea fi consultat de angajatori în vederea recrutării de salariați, în măsura în care consideră că lipsa de personal calificat cu care se confruntă poate fi acoperită în acest mod.
O viitoare reglementare a valorificării de către angajatori a experienței persoanelor de o anumită vârstă ar trebui să respecte dispozițiile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.“
Semnalăm că, pentru creșterea consecvenței dintre angajamentele de politici făcute în contextul Strategiei Europa 2020 și investițiile din statele membre, Comisia Europeană a adoptat Cadrul strategic comun pentru politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 care, printre alte măsuri, abordează adoptarea unei Strategii privind îmbătrânirea activă drept unul dintre cele mai importante instrumente pentru o mai bună concentrare a sprijinului financiar furnizat statelor membre din fondurile europene structurale și de investiții.
În acest context, România a aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2015, cu modificările și completările ulterioare, Strategia pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 și Planul strategic de acțiuni pentru perioada 2015-2020.
La pct. 3.1.4 din strategie se menționează că „Schimbările privind organizarea muncii pot integra avantajele competitive ale lucrătorilor vârstnici, inclusiv experiența acestora“.
Totodată, la pct. 3.2 din același document se precizează că „În ciuda tuturor provocărilor, îmbătrânirea populației oferă, de asemenea, o oportunitate de dezvoltare societății românești. Implicarea civică, atât prin rețele sociale formale, cât și informale, a determinat îmbunătățiri ale mai multor indicatori ai bunăstării, inclusiv în ceea ce privește nivelul de fericire, satisfacția privind calitatea vieții, stima de sine, sentimentul de control, sănătatea fizică și mentală, precum și longevitatea. Participarea socială sub formă de implicare civică și voluntariat contribuie și la bunăstarea destinatarilor acestor eforturi și furnizează un beneficiu economic enorm comunităților cu necesități sociale în creștere care funcționează cu resurse umane, financiare reduse. Prin urmare, participarea socială poate fi considerată cu adevărat o propunere avantajoasă, subliniind importanța adoptării unor reforme care să promoveze mai multe operațiuni de participare socială în rândul adulților în vârstă, astfel încât de acestea să poată beneficia persoane de toate vârstele.“
La pct. 1.3 din plan se prevede: „1.3. Crearea de locuri de muncă favorabile vârstnicilor, inclusiv persoanelor vârstnice cu dizabilități. 1.3.1. Organizarea de campanii de conștientizare cu privire la adaptarea rezonabilă a locurilor de muncă ocupate de persoanele vârstnice și de persoanele cu alte tipuri de limitări funcționale, astfel încât să fie posibilă menținerea acestora în activitate, precum și asigurarea productivității muncii lor. 1.3.2. Încurajarea întreprinderilor sociale de a angaja persoane vârstnice, prin subvenționarea a 10% din salariul lunar, pe o perioadă de 1 an (raportat la câștigul salarial mediu brut pe economie în anul 2015) (INS). 1.3.3. Furnizarea de servicii personalizate de consiliere și orientare în carieră sau de mediere pentru lucrătorii/persoanele vârstnice aflate în căutarea unui loc de muncă, conform nevoilor specifice ale acestui grup.“
PREȘEDINTE
dr. DRAGOȘ ILIESCU

București, 7 februarie 2019.

Nr. 69.

DECLARAȚIE

de constituire a Comitetului de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative a cetățenilor

Proiectul de lege denumit „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a

prin angajarea în sectorul privat“

Subsemnații: 1.

CÂRLOGEA IULIAN-CONSTANTIN, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Str. Prașilei nr. 98, sectorul 4, posesor al CI seria RD nr. 791900, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 25.07.2012, CNP 1810711450042;

2. MUTELUȚ ION, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 72-86, bl. B, sc. 5, et. 1, ap. 151, sectorul 4, posesor al CI seria RD nr. 774903, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.07.2012, CNP 1580628400141;

3. DAN MARIAN, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 125, bl. 4A, sc. 5, et. 7, ap. 178, sectorul 4, posesor al CI seria RT nr. 728694, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 3 la data de 18.02.2010, CNP 1550308400428;

4. SAIDUFIS SORIN, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 121, bl. 5, sc. 2, et. 3, ap. 55, sectorul 4, posesor al CI seria RR nr. 669521, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 1 la data de 18.05.2010, CNP 1560524400441;

5. NĂFTĂILĂ IONEL-GABRIEL, cetățean român, domiciliat în satul Sălcioara (comuna Sălcioara), Str. Grădiniței nr. 51, județul Ialomița, posesor al CI seria SZ nr. 393528, eliberată de S.P.C.L.E.P. Slobozia la data de 21.05.2014, CNP 1950512211235;

6. FOTA VICTOR, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Drumul Găzarului nr. 42, bl. A3, sc. 8, et. 1, ap. 89, sectorul 4, posesor al CI seria RX nr. 672315, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.03.2015, CNP 1600216400040;

7. EREMIA IONUȚ, cetățean român, domiciliat în municipiul București, aleea Masa Tăcerii, bl. B, et. 3, ap. 47, sectorul 6, posesor al CI seria RR nr. 594927, eliberată de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 5 la data de 04.05.2009, CNP 1790604464539;

8. EREMIA MIRELA-CRISTINA, cetățean român, domiciliată în municipiul București, str. Mircea Vulcănescu nr. 37, bl. corp A, et. 1, ap. 3, sectorul 1, posesoare a CI seria RT nr. 910571, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 30.05.2013, CNP 2860609460071;

9. GABOR EMIL-GEORGE, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Smaranda Brăescu nr. 7, bl. 1H, sc. 1, et. 1, ap. 7, sectorul 1, posesor al CI seria RT nr. 908058, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 28.05.2013, CNP 1790511411530;

10. IVAN MARIUS-COSTINEL, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Sg. Ilie David nr. 44, ap. 3, sectorul 4, posesor al CI seria RX nr. 908816, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 24.05.2016, CNP 1760420441537;

11. FECIORU SILVIA-GEORGETA, cetățean român, domiciliată în municipiul București, str. Poterași nr. 41, ap. 1, sectorul 4, posesoare a CI seria RK nr. 066419, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 18.05.2017, CNP 2780812440028,

având în vedere că:

suntem cetățeni români, titulari ai dreptului de vot, prevăzut la art. 36 din Constituția României, și ai dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituția României,

în temeiul art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și al art. 74 alin. 1 și 2 din Constituția României republicată, declarăm că suntem de acord să ne constituim în Comitetul de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative, Proiect de lege „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de varsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“.

În conformitate cu prevederile alin. (3) ale art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, declarăm pe propria răspundere că nu facem parte dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 2 din legea sus-menționată, respectiv dintre persoanele alese în funcție prin vot universal, membrii Guvernului, persoane numite în funcție de prim-ministru sau care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice.

Ne asumăm întru totul inițiativa legislativă Proiect de lege denumit „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat“ și expunerea de motive, documente anexate prezentei declarații.

Noi, Comitetul de inițiativă, desemnăm pe domnul Cârlogea Iulian-Constantin, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Str. Prașilei nr. 98, sectorul 4, posesor al CI seria RD nr. 791900, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 25.07.2012, CNP 1810711450042, în calitate de președinte al Comitetului de inițiativă, să rezolve problemele operative și să reprezinte Comitetul în raporturile sale cu autoritățile centrale și locale, precum și cu cetățenii împuterniciți pentru întocmirea listelor de susținători, strângerea semnăturilor cetățenilor care susțin proiectul de lege, „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a-III-a prin angajarea în sectorul privat“, anexat prezentei declarații.

Noi, Comitetul de inițiativă, împuternicim pe dna Andrei Gabriela-Raluca, cetățean român, domiciliată în municipiul București, Drumul Opalului nr. 1-43, bl. Păun, sc. C, et. 3, ap. 7C, sectorul 1, posesoare a CIP seria PA nr. 375548, eliberată de BEP1/S1 la data de 03.12.2018, cu valabilitate până la data de 02.12.2019, CNP 2871116160041, să reprezinte prezentul Comitet de inițiativă cetățenească în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru avizarea inițiativei legislative, Proiect de lege denumit „Valorificarea experienței profesionale acumulată de persoanele de vârsta a III-a prin angajarea în sectorul privat.“

Redactată și procesată la sediul Biroului Individual Notarial „JURA“ din municipiul București, astăzi, data autentificării prezentului înscris, într-un singur exemplar original, care rămâne în arhiva biroului notarial, și 7 (șapte) duplicate, care au aceeași forță probantă ca originalul, din care 6 (șase) exemplare s-au eliberat părții.

Declaranți

CÂRLOGEA IULIAN-CONSTANTIN

S.S.

DAN MARIAN

S.S.

NĂFTĂILĂ IONEL-GABRIEL

S.S.

EREMIA IONUȚ

S.S.

GABOR EMIL-GEORGE

S.S.

MUTELUȚ ION

S.S.

SAIDUFIS SORIN

S.S.

FOTA VICTOR

S.S.

EREMIA MIRELA-CRISTINA

S.S.

IVAN MARIUS-COSTINEL

S.S.

FECIORU SILVIA-GEORGETA

S.S.

ROMÂNIA

Uniunea Națională a Notarilor Publici

BIROUL INDIVIDUAL NOTARIAL „JURA“

Licența de funcționare nr. 1997/1771/08.10.2013

Sediul București, bd. Ferdinand I nr. 18, sector 2

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE

Nr. 71

Anul 2019 luna ianuarie ziua 21

În fața mea,

MIHAI SABINA, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat, în nume propriu: – CÂRLOGEA IULIAN-CONSTANTIN, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Str. Prașilei nr. 98, sectorul 4, identificat cu CI seria RD nr. 791900, eliberată de S.P.C.L.E.P. Sector 4 la data de 25.07.2012, CNP 1810711450042, în nume propriu;

– MUTELUȚ ION, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 72-86, bl. B, sc. 5, et. 1, ap. 151, sectorul 4, identificat cu CI seria RD nr. 774903, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.07.2012, CNP 1580628400141, în nume propriu;

– DAN MARIAN, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 125, bl. 4A, sc. 5, et. 7, ap. 178, sector 4, identificat cu CI seria RT nr. 728694, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 3 la data de 18.02.2010, CNP 15503084004258, în nume propriu;

– SAIDUFIS SORIN, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Șos. Giurgiului nr. 121, bl. 5, sc. 2, et. 3, ap. 55, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 669521, eliberată de S.P.C.E.P. S4 biroul nr. 1 la data de 18.05.2010, CNP 1560524400441, în nume propriu;

– NĂFTĂILĂ IONEL-GABRIEL, cetățean român, domiciliat în satul Sălcioara (comuna Sălcioara), Str. Grădiniței nr. 51, județul Ialomița, identificat cu CI seria SZ nr. 393528, eliberată de S.P.C.L.E.P. Slobozia la data de 21.05.2014, CNP 1950512211235, în nume propriu;

– FOTA VICTOR, cetățean român, domiciliat în municipiul București, Drumul Găzarului nr. 42, bl. A3, sc. 8, et. 1, ap. 89, sectorul 4, identificat cu CI seria RX nr. 672315, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 02.03.2015, CNP 1600216400040, în nume propriu;

– EREMIA IONUȚ, cetățean român, domiciliat în municipiul București, aleea Masa Tăcerii, bl. B, et. 3, ap. 47, sectorul 6, identificat cu CI seria RR nr. 594927, eliberată de S.P.C.E.P. S6 biroul nr. 5 la data de 04.05.2009, CNP 1790604464539, în nume propriu;

– EREMIA MIRELA-CRISTINA, cetățean român, domiciliată în municipiul București, str. Mircea Vulcănescu nr. 37, bl. corp A, et. 1, ap. 3, sector 1, identificată cu CI seria RT nr. 910571, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 30.05.2013, CNP 2860609460071, în nume propriu;

– GABOR EMIL-GEORGE, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Smaranda Brăescu nr. 7, bl. 1H, sc. 1, et. 1, ap. 7, sector 1, identificat cu CI seria RT nr. 908058, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 1 la data de 28.05.2013, CNP 1790511411530, în nume propriu;

– IVAN MARIUS-COSTINEL, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Sg. Ilie David nr. 44, ap. 3, sector 4, identificat cu CI seria RX nr. 908816, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 24.05.2016, CNP 1760420441537, în nume propriu;

– FECIORU SILVIA-GEORGETA, cetățean român, domiciliat în municipiul București, str. Poterași nr. 41, ap. 1, sector 4, identificată cu CI seria RK nr. 066419, eliberată de S.P.C.E.P. Sector 4 la data de 18.05.2017, CNP 2780812440028, în nume propriu,

care, după ce au citit actul, au declarat că i-au înțeles conținutul, că cele cuprinse în act reprezintă voința lor, au consimțit la autentificarea prezentului înscris și au semnat unicul exemplar.

În temeiul art. 12 lit. b) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se declară autentic prezentul înscris.

S-a perceput onorariul în sumă de 600 lei

TVA 19% în sumă de 114 lei, achitat cu B.F./21.01.2019.

Notar public,

Mihai Sabina

L.S.

Prezentul duplicat s-a întocmit în 3 (trei) exemplare de Mihai Sabina, notar public, astăzi, data autentificării actului, și are aceeași forță probantă ca originalul.

Notar public,

Mihai Sabina

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 15 februarie 2019

ORDIN nr. 52 din 22 ianuarie 2019

ORDIN nr. 52 din 22 ianuarie 2019 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/6...

Ministerul Mediului