PROIECT DE LEGE nr. 1016/2025

La data de 28 iulie a intrat în vigoare Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025), care modifică și completează dispozițiile Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, conducând inclusiv la: majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și/sau antepreșcolari la clasă/grupă; instituirea unui tarif la plata cu ora la un nivel mult inferior celui existent în sistemul educațional până la această dată; modificarea normei didactice de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și evaluare curentă în sensul creșterii acesteia cu 2 ore săptămânal; limitarea degrevărilor pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare și de control la cel mult jumătate din norma didactică; diminuarea cuantumului unor drepturi cuvenite personalului didactic, concomitent cu prorogarea acordării acestora etc.

De asemenea, prin Legea nr. 141/2025 au fost aduse modificări și Legii învățământului superior nr. 199/2023, în sensul: limitării perioadei de acordare a burselor pentru anumite categorii de studenți; instituirii unor modificări la norma didactică; modificării temporare a regimului de finanțare a fondului de burse și protecție socială, prin reducerea valorii costului standard la 10% din salariul minim net și restrângerea acordării doar pe durata activităților didactice, exclusiv pentru studenții la forma cu frecvență înmatriculați pe locuri bugetate.

Măsurile care lovesc crunt educația și cercetarea din România au la bază date pur contabile și nu țin cont de realitate, de posibilitățile reale ale sistemului de a face față unor asemenea schimbări și de opiniile specialiștilor în științele educației.

Creșterea normei didactice de predare cu 2 ore are consecințele cele mai grave asupra cadrelor didactice: realitatea din majoritatea școlilor ne-a demonstrat că mulți profesori titulari au intrat în restrângere de activitate sau au optat pentru diminuarea salariilor din cauza imposibilității constituirii normei didactice, pentru a nu fi nevoiți să își completeze norma didactică la distanțe apreciabile și cu costuri semnificative pentru navetă; de asemenea, mulți profesori suplinitori calificați nu mai au un loc de muncă în anul școlar 2025-2026.

Reducerea numărului de norme didactice (prin măsura creșterii numărului de ore de predare-învățare-evaluare) și majorarea efectivelor de elevi/preșcolari/antepreșcolari la clasă/grupă au generat în sistemul educațional: scăderea calității actului educațional, apariția șomajului în rândul cadrelor didactice și descurajarea tinerilor să aleagă o carieră didactică, văzând-o ca pe un domeniu incert, nemotivant financiar și lipsit de siguranță, ceea ce, pe termen lung, va agrava criza de personal calificat.

Creșterea efectivelor de elevi/preșcolari la clasă/grupă a determinat: – revenirea la efectivele de elevi/preșcolari „istorice“ și, evident, la comasări de clase/grupe, având drept consecință scăderea calității actului educațional și reducerea numărului de posturi/norme;

– scăderea drastică a calității actului educațional și a individualizării: numărul mare de elevi la clasă face aproape imposibilă o abordare didactică personalizată; cadrul didactic nu poate oferi suficientă atenție fiecărui elev, nu poate identifica rapid dificultățile de învățare și devine dificilă adaptarea metodelor didactice la stilurile individuale de învățare, ceea ce duce la o învățare superficială și la performanțe școlare mai slabe;

– dificultăți în gestionarea clasei/grupei și creșterea stresului: un număr mare de elevi/preșcolari într-o clasă/grupă crește considerabil provocările legate de gestionarea disciplinei și a dinamicii de grup; cadrele didactice sunt supuse unui stres suplimentar, încercând să mențină ordinea și să predea eficient într-un mediu aglomerat, ceea ce afectează și sănătatea lor mintală și fizică;

– limitarea activităților interactive și a metodelor moderne de predare: metodele didactice moderne, care implică lucrul în grupuri mici, proiecte, experimente sau dezbateri, devin dificil de implementat în clasele supraaglomerate; personalul didactic este forțat să revină la metode frontale, tradiționale, care nu stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor, limitând potențialul de dezvoltare al acestora.

Scăderea dramatică a tarifului pentru plata cu ora a condus - mai ales la specializările și disciplinele deficitare în resursă umană - la imposibilitatea atribuirii orelor rămase libere în regim de plată cu ora, din cauza remunerației derizorii (scăderea cu peste 50% a tarifului orar); în plus, sunt numeroase situații în care, după începerea cursurilor anului școlar 2025-2026, cadrele didactice au renunțat la orele pe care le desfășurau în regim de plată cu ora, iar primii afectați sunt elevii, care au deja la clasă profesori necalificați; s-a ajuns la situația aberantă ca o oră prestată de un profesor la început de carieră să fie plătită la fel cu tariful orar al unui muncitor necalificat.

Creșterea obligației de catedră pentru directori și inspectori a condus la imposibilitatea practică și obiectivă de desfășurare a activității de către personalul de conducere, de îndrumare și control (atât activitatea la catedră, cât și cea specifică funcției), ceea ce afectează negativ întregul sistem prin: neglijarea atât a rolului managerial, cât și a celui didactic; absența mentoratului și a sprijinului pentru profesori; decizii administrative superficiale și ineficiente etc.

Este evident că măsurile de „eficientizare“ pe care Guvernul le aplică în domeniul învățământului preuniversitar prin Legea nr. 141/2025 vor avea un cost mult mai mare pe termen mediu și lung, afectând direct calitatea educației și statutul profesional și social al angajaților din învățământ și viitorul beneficiarilor primari.

Și în învățământul superior se resimte impactul negativ asupra echității și accesului la educație. Restrângerea acordării burselor și reducerea costului standard afectează în mod disproporționat studenții proveniți din medii socioeconomice vulnerabile, crescând riscul de abandon universitar.

Atractivitatea carierei didactice s-a diminuat, deoarece activitatea didactică implică un consum intelectual și emoțional suplimentar pe parcursul întregului an universitar, cu un volum ridicat de muncă în afara orelor de predare (pregătire, evaluare, activități extracurriculare). Limitările introduse la programele de licență didactică și masterat didactic reduc predictibilitatea și stabilitatea veniturilor studenților care se pregătesc pentru o carieră în învățământ, descurajând astfel formarea de cadre didactice calificate într-un context de deficit acut în sistemul preuniversitar. Cariera didactică se confruntă deja cu un deficit de personal calificat. Reducerea unui beneficiu tradițional descurajează absolvenții să opteze pentru această profesie.

Efecte negative se produc și asupra integrării românilor de pretutindeni - reducerea perioadei de acordare a burselor pentru românii de pretutindeni afectează procesul de adaptare și integrare în mediul academic românesc, diminuând atractivitatea universităților din România pentru diaspora.

Impactul financiar al măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 este nesustenabil pentru studenți - scăderea costului standard la doar 10% din salariul minim net nu acoperă nici cheltuielile minime de trai în centrele universitare, forțând studenții să își reducă implicarea academică pentru a se angaja, ceea ce afectează performanța și parcursul educațional.

Pe termen lung, consecințele asupra sistemului de învățământ superior vor fi profund nocive, având în vedere că vom fi martori la: creșterea abandonului universitar și scăderea ratei de retenție; creșterea absenteismului pe motive medicale cauzate de suprasolicitare; diminuarea performanței academice și a implicării în cercetare; slăbirea competitivității universităților românești în raport cu cele din UE; adâncirea decalajelor sociale și regionale în accesul la educație.

În plus, Legea nr. 141/2025 interzice și compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat anterior încetării contractului individual de muncă; se creează o discriminare între salariații din sectorul public și cei din mediul privat, ultimii fiind protejați de prevederile Codului muncii ce statuează compensarea în bani a concediului neefectuat.

Practic, personalul din sectorul public este lipsit de un drept fundamental, ce ține de esența raporturilor de muncă, al cărui scop este refacerea capacității de muncă: dreptul la efectuarea concediului de odihnă (cu substitutul său - dreptul de compensare a concediului neefectuat anterior încetării raportului de muncă/de serviciu), drept garantat de Constituția României și de legislația europeană. Și aceasta în condițiile în care neefectuarea concediului de odihnă nu este imputabilă personalului din sectorul bugetar, ci angajatorilor instituții publice care impun sarcini de lucru excesive.

Mai mult, este al doilea an în care Guvernul interzice compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, ceea ce denotă intenția de a menține măsura, conducând la imposibilitatea angajaților din sectorul public de a-și valorifica acest drept în instanțele de judecată, în termenul general de prescripție.

În ceea ce privește acordarea voucherelor de vacanță, prin reglementările legale aplicabile, s-au statuat două moduri diferite de stabilire a beneficiarilor acestor vouchere, în raport cu două salarii nete diferite. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, cu modificările și completările ulterioare, prevede că beneficiază de vouchere de vacanță în perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2025 personalul din sectorul bugetar ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 lei, iar, în perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2026, va beneficia de vouchere de vacanță personalul din sectorul bugetar ale cărui salarii de bază lunare nete sunt de până la 6.000 lei. În schimb, pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță se face prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.

Or, potrivit definiției de la art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I - IX “.

Este deci evident că norma aplicabilă celorlalte categorii de personal salarizat din fonduri publice este mult mai favorabilă decât cea care se aplică salariaților din învățământ, întrucât pentru stabilirea beneficiarilor de vouchere de vacanță, alții decât personalul din învățământ, se are în vedere salariul de bază (din grilă) net, care este mult mai mic decât salariul net cuvenit funcției de bază, aplicabil în învățământ, iar raportarea se face la drepturile încasate în luna anterioară celei în care se acordă voucherele.

Prin articolul XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, propus spre abrogare, s-a urmărit ca tranșa aferentă anului 2025 din sumele de natură salarială dispuse prin hotărâri judecătorești în favoarea personalului din învățământul preuniversitar, care nu au fost achitate până la data de 2 octombrie 2025 (data intrării în vigoare a ordonanței de urgență), să se plătească tocmai în anul 2026. Sunt afectați astfel peste o sută de mii de salariați din învățământul preuniversitar, beneficiari ai sentințelor definitive pronunțate de instanțele din întreaga țară pe diverse spețe: diferențele salariale rezultând din calculul corect al drepturilor reprezentând majorări ale salariului de bază (învățământ special, gradație de merit, predare simultană, dirigenție, control financiar preventiv), sporul de stabilitate, sporul pentru condiții periculoase și vătămătoare, indemnizația de hrană, indemnizația de concediu de odihnă aferentă activității prestate în regim de plată cu ora etc.

O nouă amânare a plății sumelor stabilite prin hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea angajaților din sectorul bugetar - în general - și a celor din învățământul preuniversitar - în special - echivalează, practic, cu lipsirea de efecte a hotărârilor judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea acestora, atât timp cât cei care au obținut recunoașterea unor drepturi în fața instanțelor de judecată nu își pot valorifica acest drept în termen.

De asemenea, se creează o discriminare pe criteriul exercitării dreptului de acces la justiție, între salariații din învățământ care și-au exercitat acest drept (dar sunt lipsiți de efectele lui, prin neplata tranșei anuale din sumele dispuse de instanțele de judecată) și cei care nu beneficiază de hotărâri judecătorești, dar au primit deja tranșa aferentă anului 2025, în conformitate cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2022.

În concluzie, salariații din sectorul bugetar sunt discriminați în raport cu cei din sectorul privat, întrucât primii nu beneficiază în anul 2025 de efectele sentințelor judecătorești privind plata drepturilor salariale, în timp ce salariații din sectorul privat da.

De aceea am inițiat prezentul proiect de lege prin care propunem: 1.

modificarea prevederilor din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 privind: efectivele de elevi/preșcolari/ antepreșcolari la clasă/grupă; reducerea normei didactice de predare; tariful la plata cu ora; degrevările personalului didactic de conducere, de îndrumare și control; creșterea la 3 salarii de bază ale persoanei a cuantumului primei de instalare neimpozabilă ce se acordă, începând cu anul școlar 2026-2027, personalului didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone din mediul rural, defavorizate sau izolate;

2. modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023, în vederea protejării dreptului constituțional la învățătură, asigurării accesului echitabil la educație și sprijinirii dezvoltării sistemului universitar românesc;

3. încetarea efectelor prevederilor din Legea nr. 141/2025, care instituie, pe o perioadă determinată, majorarea normei didactice, atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel superior, precum și abrogarea dispozițiilor care blochează compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, a celor privitoare la degrevarea personalului didactic, precum și a celor privind valoarea costului standard pentru fondul de burse și protecție socială în lei/lună/student;

4. modificarea art. 1 alin. (2^6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009, astfel încât, pentru personalul din sistemul de învățământ, acordarea voucherelor de vacanță să se stabilească prin raportare la salariul de bază net cuvenit pentru funcția de bază din luna anterioară acordării acestor vouchere;

5. abrogarea art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025.

În aceste condiții, propunem acest proiect de lege spre dezbatere și aprobare Parlamentului României.

Membrii comitetului de inițiativă legislativă: 1.

Hancescu Simion-Severel

2. Purcaru George-Adrian

3. Zoican Ion

4. Rapcea Răzvan

5. Glință Liliana-Elena

6. Nistor Marius-Ovidiu

7. Barbu Ionel

8. Popa Florin

9. Banaș Teodora

10. Voicu Ioana

11. Baciu Florin

PROIECT DE LEGE

pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar

nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii

învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările

ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1.

La articolul 23, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:

a) educația timpurie, nivel antepreșcolar: (i) grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;

(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 15;

(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 20;

b) educația timpurie, nivel preșcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;

c) învățământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 22;

d) învățământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 26;

e) învățământul sportiv și de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 24, și poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 10;

f) învățământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 26;

g) instruirea practică și pregătirea de specialitate se desfășoară pe grupe de minimum 8 elevi și maximum 15 elevi;

h) clasele din învățământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;

i) învățământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puțin de 15 și nu mai mult de 28;

j) învățământul special: (i) pentru antepreșcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 7;

(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puțin de 6 și nu mai mult de 8;

(iii) pentru antepreșcolari cu deficiențe grave de dezvoltare și preșcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puțin de 3 și nu mai mult de 5;

(iv) învățământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6;

k) prin excepție de la lit. j), în învățământul tehnologic special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.

2. La articolul 23, alineatele (1^1) și (1^2) se abrogă.

3. La articolul 23, alineatele (6) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(6) În situații excepționale, formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau elevi pot funcționa cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administrație al unității de învățământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Pentru cazurile în care se solicită depășirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea este dată de Ministerul Educației și Cercetării, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului, fără a se putea depăși cu mai mult de 4 antepreșcolari/preșcolari/elevi la grupă/clasă limita maximă prevăzută la alin. (1).

(11) În unitățile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unitățile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învățământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege și nu există posibilitatea asigurării transportului școlar, se organizează clase în regim simultan, potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.

4. La articolul 183, alineatul (5^1) se modifică și va avea următorul cuprins:

În sistemul de învățământ preuniversitar de stat, la stabilirea tarifului la plata cu ora se utilizează salariul de bază cuvenit cadrului didactic încadrat, având în vedere gradația de vechime în muncă, treapta de vechime în învățământ și gradul didactic corespunzător, la care se adaugă, după caz, următoarele majorări/sporuri: majorarea pentru personalul care asigură predarea simultană, majorarea pentru învățământ special, sporul pentru activitatea de predare în sistemul penitenciar, indemnizația pentru zone izolate, sporul de handicap și sporul pentru suprasolicitare neuropsihică, raportat la norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă prevăzută la art. 207 alin. (4).

5. La articolul 183 după alineatul (5^1) se introduce un nou alineat, alin. (5^2), cu următorul cuprins:

Pentru personalul didactic încadrat în regim de plată cu ora care desfășoară și activități de management al clasei, la contractul individual de muncă în regim de plată cu ora, la calculul tarifului la plata cu ora, la salariul de bază se aplică și majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

6. La articolul 190, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Începând cu anul școlar 2026-2027, personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unități de învățământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educației și cercetării, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 3 salarii de bază ale cadrului didactic respectiv, cu obligația ca, pentru o perioadă de 5 ani școlari, să rămână titular în unitatea de învățământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educației și Cercetării și se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/ transferuri/pretransferuri.

7. La articolul 207, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Activitățile prevăzute la alin. (1) și (2), care corespund profilului profesional, specializării și aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fișa postului, fiind complementare normei didactice de predare. Aceasta se aprobă în consiliul de administrație, se revizuiește anual și constituie anexă la contractul individual de muncă.

8. La articolul 207, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alin. (10^1) și (10^2), cu următorul cuprins:

Personalul didactic de predare cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I beneficiază, la cerere, de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice de predare-învățare-evaluare prevăzute la alin. (4) lit. d), f) și h), fără diminuarea drepturilor salariale. Acesta poate desfășura activități didactice de predare-învățare-evaluare remunerate în regim de plată cu ora, numai după efectuarea normei didactice complete reglementate la alin. (4) lit. d), f) și h).

(10^2) Profesorii prevăzuți la alin. (4) lit. e) și g) au dreptul la remunerarea în regim de plată cu ora a activităților prevăzute la alin. (2), după efectuarea normei didactice de predare complete prevăzute la alin. (4) lit. e) și g).

Articolul II

Legea învățământului superior nr. 199/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 5 iulie 2023, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1.

La articolul 63, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Granturile aferente studiilor universitare de doctorat includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/ profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență și nu includ cuantumul burselor individuale pentru doctoratul științific/profesional organizat la forma de învățământ cu frecvență redusă.

2. La articolul 107, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat studenților înmatriculați la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactic este egal cu salariul net al unui profesor debutant. Criteriile generale de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc prin ordin al ministrului educației și cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

3. La articolul 129, după alineatul 7 se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:

Pentru elevii din învățământul liceal care obțin premiile I, II sau III la olimpiadele școlare internaționale recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării se acordă bursa de excelență olimpică I/internațională. Bursele de excelență olimpică I/internațională se acordă din bugetul Ministerului Educației și Cercetării și se păstrează pe toată durata studiilor universitare de licență, în instituțiile de învățământ superior de stat din România, dacă se menține performanța, așa cum este stabilită de senatul universitar. Cuantumul minim al bursei de excelență olimpică I/internațională este stabilit prin ordin al ministrului educației și cercetării.

4. La articolul 149, alineatul (25) se modifică și va avea următorul cuprins:

(25) Studenții pot beneficia de:

a) burse de excelență olimpică I/internațională;

b) burse de performanță;

c) burse de studiu;

d) burse pentru învățământ dual;

e) burse pentru masterat didactic;

f) burse sociale;

g) burse speciale, acordate de instituția de învățământ superior, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar;

h) burse de performanță sportivă.

5. La articolul 150, alineatul (8) se modifică și va avea următorul cuprins:

(8) Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanței de vară, iar beneficiarii acestora pot primi în aceleași condiții cu studenții cetățeni români una dintre următoarele tipuri de burse: bursă de performanță sau bursă specială.

6. La articolul 211, alineatul (15) se modifică și va avea următorul cuprins:

(15) Norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale pe săptămână.

7. La articolul 260, alineatul (19) se modifică și va avea următorul cuprins:

(19) Prevederile art. 216 alin. (19) referitoare la asigurarea pentru cadrele didactice și de cercetare din instituțiile de învățământ superior de stat, la data încetării de drept a contractului individual de muncă în urma pensionării, a două salarii raportate la ultimul salariu de bază se aplică începând cu anul universitar 2026-2027.

Articolul III

Începând cu data de 1 septembrie 2026, norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă a antepreșcolarilor/preșcolarilor și a elevilor în clasă este cea prevăzută de art. 207 alin. (4) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul IV

Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 25 iulie 2025, se modifică după cum urmează: 1.

La articolul XVIII, alineatul (9) se abrogă.

2. La articolul XLIII alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:

g) prevederile art. 229 alin. (14) se prorogă până la începutul anului școlar 2026-2027

3. Articolul LIX se abrogă.

4. Articolul LX se abrogă.

Articolul V — La articolul 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2^6) se modifică și va avea următorul cuprins: (2^6)

Pentru personalul din sistemul de învățământ acordarea voucherelor de vacanță prevăzute la alin. (2) se stabilește prin raportare la salariul de bază net cuvenit funcției de bază din luna acordării acestora.

Articolul VI

La articolul XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 2 octombrie 2025, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii, scadente până la 31 decembrie 2025 și care nu au fost plătite în anul 2025, precum și tranșele aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice scadente până la 31 decembrie 2026 se plătesc concomitent, într-o singură tranșă, până la data de 30 iunie 2026.

AVIZ

referitor la inițiativa legislativă cetățenească intitulată „Lege pentru

modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar

nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii

învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare,

precum și pentru modificarea altor acte normative“

Analizând inițiativa legislativă cetățenească intitulată „Lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative“, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R2836 din 20.11.2025, pentru care s-a constituit Dosarul nr. D1037/20.11.2025,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,

avizează favorabil inițiativa legislativă, cu următoarele observații și propuneri: 1.

Inițiativa legislativă cetățenească propune o serie de intervenții legislative asupra Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările ulterioare, modificarea art. 1 alin. (2^6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și abrogarea art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025 pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea unor măsuri privind implementarea programelor naționale din domeniul lucrărilor publice, precum și pentru stabilirea unor măsuri bugetare, cu modificările ulterioare.

2. Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. La titlu, întrucât se preconizează intervenții legislative asupra mai multor acte normative, în acord cu uzanțele normative, sugerăm reformularea acestuia astfel: „Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative privind domeniul învățământului“.

5. La partea introductivă a art. I, potrivit uzanțelor de redactare, după sintagma „Monitorul Oficial“ se va insera expresia „al României“. Observația este valabilă și pentru situațiile similare de la art. II și IV-VI.

De asemenea, partea finală a părții introductive a art. I va fi scrisă astfel: „

cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:“.

Observația este valabilă în mod corespunzător și pentru partea introductivă a art. II. 5.1.

La pct. 1, referitor la normele preconizate pentru art. 23 alin. (1) lit. a) și j), facem trimitere la prevederile art. 49 alin. (2) și (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora „O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare și nici alineate noi“, iar „Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări“.

5.2.

Referitor la pct. 3 și 4, întrucât vizează modificarea unor alineate ale aceluiași articol, propunem comasarea acestora într-o singură parte dispozitivă, cu următoarea redactare:

3. La articolul 23, alineatele (6) și (11) se modifică și vor avea următorul cuprins:

În continuare se vor reda textele propuse pentru respectivele alineate.

Pe cale de consecință, actualul pct. 4 se va elimina, iar punctele subsecvente se vor renumerota în mod corespunzător.

La pct. 3, cu privire la textul propus pentru art. 23 alin. (6) teza întâi, pentru unitate de redactare, recomandăm ca expresia „formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau de elevi“ să fie înlocuită cu expresia „formațiunile de antepreșcolari, preșcolari sau elevi“.

La teza a doua, pentru un plus de concizie și rigoare normativă, recomandăm reformularea normei astfel: Pentru cazurile în care se solicită depășirea efectivului maxim prevăzut la alin. (1) cu 3 sau 4 antepreșcolari/ preșcolari/elevi la grupă/clasă, aprobarea se acordă de către Ministerul Educației și Cercetării în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I

Pentru același considerent, la norma preconizată la actualul pct. 4 pentru art. 23 alin. (11) teza întâi, propunem ca partea finală a acesteia să fie redactată astfel: „

potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“.

5.3.

La actualul pct. 5, cu referire la textul propus pentru art. 183 alin. (5^1), se va elimina expresia „din lege“, fiind superfluă.

5.4.

La actualul pct. 6, la partea dispozitivă, expresia „un nou alineat, (5^2)“ se va reda sub forma „un nou alineat, alin. (5^2)“. La textul propus pentru art. 183 alin. (5^2), considerăm că norma este susceptibilă să aducă atingere principiului nediscriminării sau egalității în drepturi, întrucât, pentru celelalte cadre didactice încadrate pe post, stabilirea tarifului la plata cu ora se realizează potrivit prevederilor art. 183 alin. (5^1), fără a fi inclusă în calculul salariului de bază aferent cadrului didactic majorarea de 10% prevăzută la art. 8 din anexa nr. 1 capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, majorările și sporurile fiind stabilite în mod expres, pe când în cazul cadrelor didactice pensionate ar urma să se aplice la calculul tarifului la plata cu ora, la salariul de bază, și majorarea de 10%.

Referitor la principiul nediscriminării sau egalității în drepturi prevăzut la art. 16 din Constituție, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că „acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional

. Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite

“.

În plus, semnalăm că trimiterea din finalul normei la prevederile alin. (2) este incorectă, întrucât acest alineat se referă la absolvenții de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învățământul primar“, și nu la majorări, sporuri sau indemnizații.

Sub rezerva observației anterioare, din rațiuni de redactare și având în vedere că denumirea Legii-cadru nr. 153/2017 este deja precizată la art. 82 alin. (7) din Legea nr. 198/2023, sugerăm ca expresia „reglementată de art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare“ să fie redată sub forma „prevăzută la art. 8 din anexa nr. I capitolul I lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare“.

5.5.

La actualul pct. 7, la norma preconizată pentru art. 190 alin. (6), pentru un plus de rigoare normativă, recomandăm ca expresia „ale persoanei“ să fie redactată sub forma „ale cadrului didactic respectiv“.

5.6.

La actualul pct. 8, cu referire la textul propus pentru art. 207 alin. (3) teza întâi, pentru evitarea repetiției, propunem ca expresia „sunt prevăzute în fișa postului“ să fie înlocuită cu expresia „se includ în fișa postului“.

5.7.

Referitor la actualele pct. 9 și 10, semnalăm că prin aceste intervenții este propusă introducerea la art. 207 a două noi alineate, alin. (14) și (15), în condițiile în care alin. (11)-(13) ale respectivului articol au fost abrogate prin art. LIII pct. 10 din Legea nr. 141/2025. Precizăm că, potrivit prevederilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi, cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se adaugă elementelor structurale existente.

Prin urmare, în vederea materializării corecte a acestor intervenții legislative, pentru concordanță cu prevederile legale mai sus arătate, este necesară introducerea celor două noi alineate după ultimul element structural al art. 207 aflat în vigoare, și anume după alin. (10).

În situația în care observația de mai sus va fi însușită, părțile dispozitive ale actualelor pct. 9 și 10 se vor comasa într-o singură parte dispozitivă, cu următoarea redactare: „

La articolul 207, după alineatul (10) se introduc două noi alineate, alin. (10^1) și (10^2), cu următorul cuprins:“.

În continuare se vor reda textele celor două noi alineate, care vor fi marcate în mod corespunzător, iar actualul pct. 10 se va elimina.

Referitor la soluția preconizată pentru art. 207 alin. (14) teza întâi - unde se propune ca personalul didactic de predare cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I să beneficieze, la cerere, de reducerea cu 2 ore săptămânal a normei didactice de predare-învățare-evaluare prevăzute la alin. (4) lit. d), f) și h), fără diminuarea drepturilor salariale - semnalăm că aceasta necesită clarificarea faptului dacă aceeași persoană din categoria personalului didactic de predare poate să beneficieze cumulativ atât de prevederile de lege ferenda menționate (reducerea normei didactice de predare-învățare-evaluare cu 2 ore), cât și de cele de lege lata prevăzute la art. 207 alin. (3) teza a doua, adică de reducerea timpului aferent activităților prevăzute la alin. (1) lit. b )- f) cu 2 ore/săptămână, dat fiind că în ambele situații nu vor fi afectate drepturile salariale, cu toate că timpul de lucru săptămânal se poate reduce astfel de la 40 de ore la 36 de ore.

Precizăm că acest din urmă text se referă la alte activități decât activitățile didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, adică la activități neincluse în norma didactică de predare-învățare-evaluare, de instruire practică și de evaluare curentă.

Sub rezerva observației anterioare, în ceea ce privește norma preconizată pentru art. 207 alin. (14) teza a doua, sugerăm următoarea redactare: „Acesta poate desfășura activități didactice de predare-învățare-evaluare remunerate în regim de plată cu ora numai după efectuarea normei didactice prevăzute la alin. (4) lit. d), f) și h ).“

La alin. (15), pentru unitate de redactare cu alin. (14), este de analizat dacă partea finală a normei nu ar trebui redactată astfel: „

numai după efectuarea normei didactice complete prevăzute la alin. (4) lit. e) și g )“.

6. La art. II, formulăm următoarele observații și propuneri referitoare la intervențiile legislative propuse pentru Legea învățământului superior nr. 199/2023: 6.1.

La pct. 1, potrivit uzanțelor de redactare, la partea dispozitivă se va introduce virgula după expresia „La articolul 63“. Observația este valabilă în mod corespunzător și pentru părțile dispozitive ale pct. 2 și 5-7.

Referitor la intervenția legislativă asupra art. 63 alin. (5), considerăm că, prin eliminarea tezei a doua, potrivit căreia „Bursele individuale acordate studenților-doctoranzi înmatriculați la programele de studii universitare de doctorat, organizate cu finanțare de la bugetul de stat la forma de învățământ cu frecvență, se acordă pe toată durata anului calendaristic“, aceasta este lipsită de previzibilitate, întrucât nu mai rezultă expres perioada de acordare a burselor respective.

Observația este valabilă în mod corespunzător și în privința normei propuse la pct. 2 pentru art. 107 alin. (3), din cuprinsul căreia se elimină prevederea potrivit căreia bursele de la bugetul de stat pentru studenții înmatriculați la programele de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare sau masterat didactice „se acordă pe perioada desfășurării activităților didactice, prin care se înțelege cursuri, seminare, laboratoare, proiecte, activități practice, sesiuni de examene, conform graficului activităților“.

Totodată, pentru un plus de rigoare normativă, sugerăm ca sintagma „ordin al ministrului educației“ să fie înlocuită cu sintagma „ordin al ministrului educației și cercetării, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“.

6.2.

La pct. 3, semnalăm că nu se poate introduce un alineat în locul unui alineat abrogat, așa cum este cazul alin. (8) al art. 129. Prin urmare, soluția constă în introducerea unui nou alineat, marcat (7^1). Astfel, partea dispozitivă a pct. 3 va avea următorul cuprins:

3. La articolul 129, după alineatul 7 se introduce un nou alineat, alin. (7^1), cu următorul cuprins:

Pentru elevii

La norma preconizată pentru actualul alin. (8) al art. 129, la teza întâi termenul „Bursa“ va fi redactat cu inițială mică. De asemenea, la primele două teze, denumirea ministerului va fi redată sub forma Ministerul/Ministerului Educației și Cercetării.

6.3.

La pct. 4, referitor la propunerea de introducere a unei noi litere, lit. a^1), la art. 149 alin. (25), întrucât lit. a) este abrogată, iar dispozițiile noi se pot adăuga doar elementelor structurale existente, recomandăm modificarea întregului alineat, după cum urmează:

4. La articolul 149, alineatul (25) se modifică și va avea următorul cuprins:

Studenții pot beneficia de:

a) burse de excelență olimpică I/internațională;

b) burse de performanță;

c) burse de studiu;

d) burse pentru învățământ dual;

e) burse pentru masterat didactic;

f) burse sociale;

g) burse speciale, acordate de instituția de învățământ superior, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar;

h) burse de performanță sportivă.

7. La art. III, semnalăm că soluția propusă instituie o derogare de la o altă normă derogatorie, aspect contrar normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, recomandăm modificarea articolului avut în vedere, și nu instituirea unei noi derogări de la acesta. Menționăm că, în această situație, soluția legislativă trebuie construită în funcție de momentul preconizat al intrării în vigoare a prezentei legi (înainte sau, după caz, după începerea anului școlar 2026-2027), pentru a evita incertitudini privind regimul aplicabil pe parcursul anului școlar. Sub rezerva observației anterioare, sintagma „articolului LVIII“ se va reda în forma abreviată „art. LVIII“. De asemenea, după titlul Legii nr. 141/2025 se va insera sintagma „cu modificările ulterioare“, observație pe care o reiterăm și pentru situația similară de la partea introductivă a art. IV.

8. La art. IV pct. 1, pentru respectarea unității de redactare, textul se va reda astfel:

1. La articolul XVIII, alineatul (9) se abrogă.

La pct. 2, din același considerent, partea dispozitivă se va reda sub forma:

2. La articolul XLIII alineatul (1), litera g) va avea următorul cuprins:

Semnalăm marcarea eronată la al doilea pct. 2, fiind necesară înlocuirea marcajului cu cifra „3“.

9. La art. V, potrivit uzanțelor de redactare, partea dispozitivă va avea următorul cuprins:

Articolul V

La articolul 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanță, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2^6) se modifică și va avea următorul cuprins:

10. La norma preconizată pentru art. VI, precizăm că, în ipoteza abrogării art. XVIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2025, va fi eliminat termenul, respectiv anul 2026, în care pot fi plătite anumite restanțe de natură salarială, scadente până la data de 31 decembrie 2025. În ipoteza în care aceasta este intenția inițiatorului, partea finală a normei va fi redată astfel: „

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 2 octombrie 2025, cu modificările ulterioare, se abrogă“.

București, 10 decembrie 2025.

Nr. 1.016.

DECLARAȚIE

- extras - Subsemnații: 1.

Hancescu Simion-Severel,

2. Purcaru George-Adrian,

3. Zoican Ion,

4. Rapcea Răzvan,

5. Glință Liliana-Elena,

6. Nistor Marius-Ovidiu,

7. Barbu Ionel,

8. Popa Florin,

9. Banaș Teodora,

10. Baciu Florin,

11. Voicu Ioana,

cunoscând sancțiunile prevăzute de art. 326 din Codul penal, pentru declarații neadevărate, pe propria răspundere declarăm următoarele:

Am convenit ca, în temeiul Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, să constituim Comitetul de inițiativă legislativă în scopul promovării unui proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru modificarea altor acte normative.

Menționăm că suntem cetățeni cu drept de vot și nu încălcăm prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare.

Noi, Hancescu Simion-Severel, Purcaru George-Adrian, Zoican Ion, Rapcea Răzvan, Glință Liliana-Elena, Nistor Marius-Ovidiu, Barbu Ionel, Popa Florin, Banaș Teodora, Baciu Florin și Voicu Ioana, de comun acord convenim ca domnul Hancescu Simion-Severel să fie președintele comitetului de inițiativă, calitate în care va reprezenta comitetul în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale.

Dăm prezenta declarație pentru a fi depusă la autoritățile competente.

Tehnoredactată și autentificată la Societatea Profesională Notarială Biroul Notarilor Publici Rotărescu și Ștefănescu, într-un exemplar original care ramâne în arhiva biroului notarial și în 6 (șase) duplicate, dintre care un exemplar rămâne în arhiva biroului notarial, iar 5 (cinci) exemplare s-au eliberat părții.

Declaranți: 1.

Hancescu Simion-Severel

2. Purcaru George-Adrian

3. Zoican Ion

4. Rapcea Răzvan

5. Glință Liliana-Elena

6. Nistor Marius-Ovidiu

7. Barbu Ionel

8. Popa Florin

9. Banaș Teodora

10. Baciu Florin

11. Voicu Ioana