PROIECT DE LEGE nr. 994/2011

În ultimii ani, România a fost guvernată discreționar și iresponsabil. Nivelul de trai s-a redus constant. Doar în ultimii 2 ani, veniturile populației au scăzut, în medie, cu aproape 40%, s-au închis peste 250 de școli și peste 100 de unități sanitare. Au fost falimentate peste 100.000 de întreprinderi mici și mijlocii. În consecință, conform datelor Comisiei Europene, doar din sectorul IMM au fost concediate 500.000 de persoane, generând, în 2 ani, o pagubă de minimum 5 miliarde de euro la bugetul de stat. Economia subterană a ajuns, potrivit celor mai recente estimări ale specialiștilor europeni (A.T. Kearney, iulie 2011), la 37,1% din PIB, adică la peste 45 de miliarde de euro. Criza demografică s-a accentuat în fiecare an. Conform datelor Eurostat din martie 2011, în ritmul actual, până în anul 2030, populația României va scădea sub 19 milioane, iar până în anul 2050 se va diminua la 16 milioane, în contrast cu tendința mondială de creștere. Afectată de sărăcie, incompetență și impostură, întreaga societate românească este constant agresată. Tinerii, pensionarii, mamele, nou-născuții, artiștii, militarii, medicii, profesorii, toate valorile autentice au fost sistematic umilite de guvernări corupte. România are resurse uriașe. Avem un potențial energetic considerabil, dispunem de rezerve semnificative de hidrocarburi, avem numeroase zăcăminte neexploatate de metale prețioase. Potențialul turistic al României este unic în Europa. Este însă necesar ca acest potențial și asemenea resurse să fie responsabil administrate. Regimul politic actual nu știe și nu poate să le administreze cinstit și eficient. În consecință, acest regim politic trebuie schimbat, iar primul pas pentru a determina o restructurare profundă a sistemului instituțional românesc îl reprezintă modificarea legii fundamentale pentru a garanta îndeplinirea a 3 obiective esențiale pentru viitorul României: 1. Garantarea posibilității națiunii de a-și decide singură viitorul, de a-și alege și înlocui liderii, în funcție de rezultatele concrete obținute. Puterea poporului trebuie să devină concretă, să poată fi exercitată de fiecare dată când politica se îndepărtează de cetățeni. 2. Sancționarea drastică a corupției. Cât timp actele de corupție sunt tolerate, România este condamnată la sărăcie și nedreptate. Pentru a construi un sistem sănătos este nevoie să instituim, chiar prin Constituție, un regim sancționator sever pentru infracțiunile comise în exercitarea unei funcții publice. 3. Descurajarea faptelor antisociale grave. Pentru a restabili încrederea în lege și instituții, pentru a garanta cu adevărat dreptul la viață, la siguranță și la sănătate pentru toți cetățenii români este necesar ca infracțiunile extrem de periculoase pentru individ și societate (omorul deosebit de grav, traficul de stupefiante și pedofilia) să poată fi sancționate cu pedeapsa maximă, fără posibilitatea reducerii pe parcursul executării. Sancționarea drastică a corupției se poate face prin dublarea pedepselor pentru orice persoană care săvârșește infracțiuni în exercițiul unei funcții publice. Descurajarea actelor antisociale se va face prin reglementarea în textul Constituției a pedepsei cu detențiunea pe viață pentru infracțiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante și raport sexual cu un minor (pedofilie), cu mențiunea ca pedepsele stabilite de instanțele judecătorești să nu mai poată fi reduse pe întreaga durată a executării. Pentru garantarea posibilității națiunii de a-și decide singură viitorul, de a-și alege și înlocui liderii, este necesară includerea în textul Constituției a posibilității unui grup semnificativ de cetățeni cu drept de vot (un milion) de a iniția procedura suspendării și demiterii Președintelui României. În cadrul constituțional actual, doar parlamentarii pot declanșa această procedură. Astfel, în cazul în care Președintele României se ascunde în spatele majorității parlamentare, națiunea este lipsită de posibilitatea de a-și schimba liderul, chiar dacă acesta a încălcat, în mod repetat, legea fundamentală. Cazul președintelui în funcție este elocvent în acest sens. Președintele Traian Băsescu avea obligația constituțională de a asigura "buna funcționare a autorităților publice" [art. 80, alin. (2) din Constituția României] - și-a încălcat grav această obligație atacând constant instituții fundamentale ale statului român precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Parlamentul României. Președintele Traian Băsescu avea obligația constituțională de a exercita "funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate" [art. 80 alin. (2) din Constituția României] - asumându-și rolul neconstituțional de "jucător", nu de "mediator", Traian Băsescu și-a încălcat grav și această obligație, devenind o sursă de conflict permanent, creând tensiuni între diverse categorii socio-profesionale, pornind un război absurd împotriva societății românești, de la nou-născuți la pensionari. Președintele Traian Băsescu avea obligația constituțională de a veghea la "respectarea Constituției" [art. 80 alin. (2) din Constituția României] - Traian Băsescu a încălcat și această obligație constituțională, promovând un proiect de revizuire a Constituției declarat neconstituțional prin decizia Curții Constituționale. Sfidând această decizie și, implicit, Constituția României, Traian Băsescu a continuat să susțină proiectul neconstituțional, trimițându-l Parlamentului României spre dezbatere și adoptare. În ciuda acestor grave încălcări ale legii fundamentale, majoritatea parlamentară refuză să își exercite dreptul constituțional de a declanșa suspendarea președintelui, refuzând națiunii dreptul de a decide, prin referendum, dacă își mai dorește un astfel de președinte. În asemenea condiții, după 7 ani de încălcări constante ale Constituției, comise chiar de cel care avea obligația să vegheze la respectarea legii fundamentale, după o serie nesfârșită de acte de corupție nepedepsite, după mii de acte antisociale extrem de grave rămase fără o sancțiune penală pe măsură, considerăm că societatea civilă este singura care poate determina, credibil și consistent, o schimbare fundamentală de sistem. În consecință, în conformitate cu art. 150 din Constituția României, propunem prezenta inițiativă cetățenească de revizuire a Constituției României. Orice voce publică se va implica și va susține acest demers va contribui direct și concret la o schimbare fundamentală în destinul României. Prin prezentul proiect de revizuire a Constituției, românii cinstiți, corecți, muncitori, care, până astăzi, au suferit, au pierdut, au fost umiliți, uitați și sacrificați, își pot recâștiga drepturile lor legitime. Comitetul de inițiativă: Florea Oana-Consuela Furdui Flaviu-Bogdan Rădulescu Vasile Hasașiu Ioan Cociung Constantin Pufu Emilia-Elena Pirotici Ioana Galearschi-Gălinescu Virgil Dumitru Anica Bogdan Florentina INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ privind revizuirea Constituției României Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I — Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 22, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Maximul pedepselor prevăzute pentru infracțiunile de omor deosebit de grav, trafic de stupefiante și act sexual cu un minor este detențiunea pe viață, fără posibilitatea reducerii pedepselor pe parcursul executării." 2. La articolul 52, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Comiterea unei infracțiuni în exercițiul unei funcții publice constituie o circumstanță agravantă și are ca efect dublarea limitelor pedepselor prevăzute de lege. Pedepsele stabilite pentru infracțiunile comise în exercițiul unei funcții publice nu pot fi reduse pe parcursul executării." 3. Alineatul (2) al articolului 95 se modifică și va avea următorul cuprins:. "(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor sau de cel puțin 1.000.000 de cetățeni cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 150 din Constituție, și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui."

Articolul II — Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată. AVIZ referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. F.N. din 12 septembrie 2011,

CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează favorabil inițiativa legislativă, cu următoarele observații și propuneri: I. Observații de fond 1. Inițiativa legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituției României, republicată, în sensul completării art. 22 și 52 în scopul descurajării comiterii unor fapte antisociale cu pericol deosebit, precum și al modificării art. 95 alin. (2), acordându-se dreptul de a propune suspendarea din funcție a Președintelui României și unui număr de cel puțin 1.000.000 de cetățeni cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 150 din Constituție. Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. La art. I pct. 1, referitor la norma propusă pentru art. 22 alin. (4) teza întâi, semnalăm că soluția legislativă privind stabilirea în Constituție a maximului pedepsei pentru anumite infracțiuni nu este în acord cu dispoziția din art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, potrivit căreia infracțiunile și pedepsele sunt reglementate prin lege organică. Aducerea la nivel constituțional a normelor privind pedepsele aplicabile în cazul anumitor infracțiuni ar crea, prin urmare, necorelări chiar între dispozițiile Legii fundamentale. Pe de altă parte, trebuie semnalat că textul propus pentru art. 22 alin. (4) nu are în vedere regimul general al pedepselor, astfel cum acesta este reglementat de Codul penal, adoptarea soluției legislative propuse implicând o modificare de esență a dispozițiilor legii penale referitoare la instituția pedepsei. Astfel, potrivit art. 53 pct. 1 din Codul penal, detențiunea pe viață reprezintă o pedeapsă principală, alături de închisoare și de amendă. Prin urmare, detențiunea pe viață nu reprezintă un "maxim" al pedepsei închisorii, așa cum rezultă din textul propus în proiect, ci reprezintă o pedeapsă principală, distinctă de aceasta din urmă. De altfel, maximul general al pedepsei închisorii prevăzut de Codul penal, care nu poate fi depășit în nicio situație și care nici nu poate fi prevăzut drept maxim special, este de 30 de ani. Având în vedere cele de mai sus, rezultă că adoptarea soluției legislative propuse ar echivala cu instituirea detențiunii pe viață atât ca maxim general al pedepsei închisorii, cât și, în cazul anumitor infracțiuni, ca maxim special al acestui tip de pedepse, ceea ce nu ar putea fi acceptat. O astfel de modificare de esență a instituției pedepsei ar impune, de asemenea, revizuirea tuturor normelor de incriminare din Codul penal și din legile penale speciale, cu efect asupra întregii filosofii a dreptului penal. Pe de altă parte, trebuie subliniat că indicarea expresă a infracțiunilor avute în vedere de norma propusă pentru art. 22 alin. (4) impune legiuitorului organic să utilizeze respectivele denumiri în legea penală. În acest context, semnalăm că, în prezent, infracțiunea de omor deosebit de grav este prevăzută de art. 176 din Codul penal, însă în noul Cod penal - Legea nr. 286/2009, această infracțiune nu mai există, cele două forme sub care este incriminat omorul unei persoane fiind infracțiunea de omor (art. 188) și infracțiunea de omor calificat (art. 189) - pentru aceasta din urmă fiind prevăzută pedeapsa detențiunii pe viață, alternativ cu închisoarea de la 15 la 25 de ani. Prin urmare, o eventuală revizuire a Constituției în sensul propus prin proiect ar face necesară incriminarea expresă a unei noi infracțiuni - infracțiunea de omor deosebit de grav, care ar necesita modificarea noului Cod penal. Infracțiunea de act sexual cu un minor se regăsește atât în actualul Cod penal (art. 198), cât și în noul Cod penal (art. 220), însă infracțiunea de trafic de stupefiante este prevăzută numai de Codul penal în vigoare (art. 312). Cu toate acestea, precizăm că, deși denumirea marginală a acestei infracțiuni nu a fost modificată în mod expres, dispozițiile referitoare la produsele și substanțele stupefiante din cuprinsul art. 312 din Codul penal au fost abrogate prin Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Prin urmare, în prezent, art. 312 din Codul penal are în vedere numai traficul de substanțe toxice. În noul Cod penal, infracțiunea de trafic de stupefiante nu mai este incriminată, întrucât, în ceea ce privește traficul ilicit de droguri, este păstrată incriminarea din Legea nr. 143/2000, legea-cadru în materie. Astfel fiind, eventuala completare a art. 22 din Constituție în sensul propus prin proiect ar conduce și la necesitatea regândirii incriminărilor referitoare la traficul de droguri. Întrucât realitățile sociale care impun intervenția legiuitorului penal sunt mult mai dinamice decât relațiile sociale reglementate în mod tradițional prin Constituție, apreciem că prevederea în Legea fundamentală atât a denumirilor infracțiunilor, cât și a pedepselor maxime aplicabile nu este indicată. De altfel, acest considerent a fost avut în vedere și de legiuitorul constituant care a rezervat reglementării prin lege organică domeniul infracțiunilor și al pedepselor. Prin urmare, în spiritul Legii fundamentale, majorarea pedepselor pentru anumite infracțiuni ar trebui să facă obiectul unei legi organice. 3. Referitor la norma propusă la art. I pct. 1 pentru art. 22 alin. (4) teza a doua, precizăm că instituirea, cu rang de principiu constituțional, a imposibilității reducerii, pe parcursul executării, a pedepselor pentru anumite infracțiuni intră în contradicție cu regula aplicării legii penale mai favorabile, prevăzută de art. 13-15 din Codul penal, regulă care derivă din principul legalității incriminării și pedepsei, statuat de art. 23 alin. (12) din Constituție. Avem în vedere faptul că, în afară de situația înlocuirii obligatorii a detențiunii pe viață cu închisoarea pe timp de 25 de ani, reglementată de art. 55 alin. (2) din Codul penal - înlocuire care, potrivit art. 58 din noul Cod penal, este supusă îndeplinirii unor condiții obligatorii - principala situație de reducere a pedepsei aplicate, pe parcursul executării acesteia, este aplicarea obligatorie sau facultativă a legii penale mai favorabile în condițiile art. 14 și 15 din Codul penal în vigoare - respectiv aplicarea obligatorie prevăzută de art. 6 din noul Cod penal. Excluderea posibilității reducerii, în timpul executării, a pedepsei aplicate, ca urmare a intervenției unei legi penale mai favorabile, avută în vedere de norma propusă pentru art. 22 alin. (4), chiar dacă vizează numai anumite categorii de infracțiuni, apare însă ca o suprimare a principiului legalității incriminării, prevăzut de art. 23 alin. (12) din Constituție, principiu care reprezintă o garanție a libertății individuale consacrate de art. 23 din Legea fundamentală. Or, potrivit art. 152 alin. (2) din Constituție, nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora. Observațiile sunt valabile, în mod corespunzător, și pentru norma propusă la art. I pct. 2 din proiect pentru art. 52 alin. (4) teza a doua, în ceea ce privește prevederea imposibilității reducerii, pe parcursul executării, a "pedepselor stabilite pentru infracțiunile comise în exercițiul unei funcții publice". 4. Semnalăm că norma propusă la art. I pct. 2 pentru art. 52 alin. (3) teza întâi nu ține seama de reglementarea infracțiunilor în dreptul penal român. Astfel, din redactarea propusă ar rezultă că în legislația penală nu ar exista nici măcar o singură infracțiune al cărei subiect activ calificat să fie un funcționar public. Avem în vedere faptul că numai într-o astfel de situație s-ar putea aplica agravarea răspunderii prevăzută de text, respectiv "dublarea limitelor pedepselor prevăzute de lege". Or, infracțiunile săvârșite "în exercițiul unei funcții publice" sunt grupate, în Codul penal, în principal în cuprinsul capitolului I "Infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul" din titlul VI al Părții speciale. În cazul acestor infracțiuni, subiectul activ este calificat - funcționar public [noțiune care include, potrivit art. 147 alin. (1) din Codul penal, și situația persoanei care ocupă o funcție publică]. O parte dintre aceste infracțiuni nu pot fi săvârșite decât de un funcționar public în exercițiul funcției sale, iar pedepsele prevăzute de lege reflectă acest aspect. Pe de altă parte, pedepsele sunt mai mici în cazul faptelor din acest capitol care sunt incriminate și în cazul în care sunt săvârșite de un funcționar în sensul art. 147 alin. (2) din Codul penal (respectiv o persoană care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice, fără a ocupa o funcție publică). De exemplu, abuzul în serviciu săvârșit de un funcționar public se pedepsește, conform art. 246 din Codul penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, în vreme ce pentru aceeași infracțiune, săvârșită însă de un funcționar, maximul pedepsei prevăzut la art. 246 din Codul penal se reduce cu o treime, potrivit art. 258 din Codul penal. Se observă astfel că sancționarea mai gravă a faptei săvârșite de un funcționar public este deja prevăzută de lege, aplicarea din nou a unei agravări a pedepsei apărând așadar ca excesivă. Precizăm că infracțiunile care pot fi săvârșite de o persoană care ocupă o funcție publică sunt prevăzute și de alte norme din Codul penal, precum și de unele dispoziții din legile penale speciale, în toate situațiile faptele fiind sancționate cu o pedeapsă care reflectă gravitatea deosebită a acestora. În plus, menționăm că pedepsirea mai gravă a infracțiunilor săvârșite de o persoană care ocupă o funcție publică se regăsește și în reglementarea instituită prin noul Cod penal - Legea nr. 286/2009. Pentru aceste motive, apreciem că soluția legislativă propusă la art. I pct. 2 pentru art. 52 alin. (4) din Constituție nu poate fi acceptată. Mai mult decât atât, precizăm că, prin obiectul său de reglementare, norma propusă nici nu se leagă tematic de dispozițiile art. 52 din Legea fundamentală, referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, și care constituie temeiul constituțional al contenciosului administrativ și răspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. 5. La art. I pct. 3, referitor la norma propusă pentru art. 95 alin. (2), întrucât numărul de cetățeni cu drept de vot prevăzut în proiect (1.000.000) care pot iniția propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României este mai mare decât numărul de cetățeni cu drept de vot care pot iniția revizuirea Constituției (500.000) prevăzut de art. 150 din Constituție, text la care se face trimitere, sugerăm ca proiectul să prevadă în mod distinct condițiile de exercitare a inițiativei cetățenești de suspendare din funcție - respectiv o eventuală majorare a numărului județelor din care provin semnatarii, precum și a numărului de semnături necesare - și nu să se facă trimitere la condițiile prevăzute de art. 150 din Constituție. În plus, ar trebui să se prevadă în mod expres un minim de norme de procedură privind sesizarea Parlamentului cu propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României inițiată de cetățeni. Având în vedere aspectele semnalate în aviz, pentru a putea fi promovată, prezenta inițiativă cetățenească trebuie completată și reformulată în mod corespunzător. II. Observații de redactare și de tehnică legislativă 1. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară reformularea titlului, astfel: "Lege de revizuire a Constituției României". 2. Având în vedere observațiile de la cap. I pct. 2-4 din aviz, în cazul eliminării din proiect a pct. 1 și 2 ale art. I, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, partea introductivă a art. I trebuie reformulată astfel: "Art. I. - Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează după cum urmează: «1. Alineatul (2) al articolului 95 se modifică și va avea următorul cuprins:»". În continuare se va reda norma propusă, urmând ca partea dispozitivă a pct. 3 să fie eliminată. Având în vedere observația de la cap. I pct. 5 din aviz, art. I trebuie completat cu un nou punct, prin care să se introducă un nou alineat care să reglementeze condițiile de exercitare a inițiativei cetățenești propuse. Sugerăm următoarea redactare pentru partea dispozitivă: "2. După alin. (2) al art. 95 se introduce un nou alineat, alin. (2^1), cu următorul cuprins:". 3. La art. II, pentru o informare completă, în finalul normei trebuie introdus termenul "republicată". PREȘEDINTE, dr. DRAGOȘ ILIESCU

București, 26 septembrie 2011.

Nr. 994. S-a solicitat autentificarea prezentului înscris: DECLARAȚIE Subsemnații: 1. Florea Oana-Consuela, CNP 2750613421544, domiciliată în București, Str. Geamandurii nr. 35, sectorul 2, identificată cu CI seria RT nr. 663185/16.10.2009, emisă de SPCEP S2 Biroul nr. 2; 2. Furdui Flaviu-Bogdan, CNP 1880120012653, domiciliat în satul Bistra (comuna Bistra), Str. Arieșului nr. 11, județul Alba, identificat cu CI seria AX nr. 412412/29.10.2010, emisă de SPCLEP Câmpeni; 3. Rădulescu Vasile, CNP 1450102400532, domiciliat în București, Calea Ferentari nr. 72, bl. 3C, sc. 3, ap. 18, sectorul 5, identificat cu CI seria RX nr. 327957/29.06.2005, emisă de Secția 24 Poliție; 4. Hasașiu Ioan, CNP 1330519264362, domiciliat în municipiul Târgu Mureș, Bd. 1848, bl. 54, ap. 12, județul Mureș, identificat cu BI seria AP nr. 639375/27.11.1979, emis de Poliția Orașului Luduș; 5. Cociung Constantin, CNP 1260930400095, domiciliat în București, bd. Alexandru Obregia nr. 4, bl. ODI, sc. 1, et. 4, ap. 20, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 164026/13.03.2001, emisă de Secția 15 Poliție; 6. Pufu Emilia-Elena, CNP 2480928400156, domiciliată în București, aleea Someșul Mare nr. 6, bl. A22, sc. 1, et. 7, ap. 32, sectorul 4, identificată cu CI seria RR nr. 543108/8.10.2008, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 7. Pirotici Ioana, CNP 2331029400821, domiciliată în București, aleea Donea Diana Alexandra nr. 4, bl. N18, sc. 2, et. 2, ap. 15, sectorul 4, identificată cu Cl seria RD nr. 449557/21.11.2005, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 8. Galearschi-Gălinescu Virgil, CNP 1450413400099, domiciliat în București, bd. Alexandru Obregia nr. 36, bl. R14, sc. B, ap.79, sectorul 4, identificat cu BI seria GR nr. 453775/28.02.1995, emis de Secția 15 Poliție; 9. Dumitru Anica, CNP 2560209400128, domiciliată în București, str. Lamotești nr. 3-5, bl. 62, sc. 2, et. 1, ap. 43, sectorul 4, identificată cu CI seria RT nr. 230442/23.04.2002, emisă de Secția 16 Poliție; și 10. Bogdan Florentina, CNP 2680828441543, domiciliată în București, str. Emil Racoviță nr. 2, bl. R18, sc. 1, et. 6, ap. 27, sectorul 4, identificată cu CI seria RR nr. 646198/29.09.2009, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2, toți având calitatea de cetățeni români cu drept de vot, prin prezenta constituim Comitetul de inițiativă legislativă cetățenească privind revizuirea Constituției și declarăm pe propria răspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Cod penal pentru fals în declarații, că nu încălcăm prevederile art. 2 din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată. Redactată de notar și editată în șase exemplare la sediul Biroului Notarilor Publici Asociați Condor & Condor din București, Str. Gospodinelor nr. 25, sectorul 4, din care cinci exemplare s-au eliberat părților azi, data autentificării. Declaranți Rădulescu Vasile Galearschi-Gălinescu Virgil Hasașiu Ioan Cociung Constantin Pufu Emilia Dumitru Anica Furdui Flaviu Pirotici Ioana Bogdan Florentina Florea Oana ROMÂNIA BIROUL NOTARILOR PUBLICI ASOCIAȚI CONDOR & CONDOR Str. Gospodinelor nr. 25, sectorul 4 București Operator date cu caracter personal nr. 17198 notariatcondor@yahoo.com ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE

Nr. 3498 Anul 2011, luna septembrie, ziua 12 În fața mea, Oana-Teodora Boșca, notar public, la sediul biroului, s-au prezentat: 1. Florea Oana-Consuela, CNP 2750613421544, domiciliată în București, Str. Geamandurii nr. 35, sectorul 2, identificată cu CI seria RT nr. 663185/16.10.2009, emisă de SPCEP S2 Biroul nr. 2; 2. Furdui Flaviu-Bogdan, CNP 1880120012653, domiciliat în satul Bistra (comuna Bistra), Str. Arieșului nr. 11, județul Alba, identificat cu CI seria AX nr. 412412/29.10.2010, emisă de SPCLEP Câmpeni; 3. Rădulescu Vasile, CNP 1450102400532, domiciliat în București, calea Ferentari nr. 72, bl. 3C, sc. 3, ap. 18, sectorul 5, identificat cu Cl seria RX nr. 327957/29.06.2005, emisă de Secția 24 Poliție; 4. Hasașiu Ioan, CNP 1330519264362, domiciliat în municipiul Târgu Mureș, Bd. 1848, bl. 54, ap. 12, județul Mureș, identificat cu BI seria AP nr. 639375/27.11.1979, emis de Poliția Oraș Luduș; 5. Cociung Constantin, CNP 1260930400095, domiciliat în București, bd. Alexandru Obregia nr. 4, bl. OD1, sc. 1, et. 4, ap. 20, sectorul 4, identificat cu CI seria RR nr. 164026/13.03.2001, emisă de Secția 15 Poliție; 6. Pufu Emilia-Elena, CNP 2480928400156, domiciliată în București, aleea Someșul Mare nr. 6, bl. A22, sc. 1, et. 7, ap. 32, sectorul 4, identificată cu Cl seria RR nr. 543108/8.10.2008, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 7. Pirotici Ioana, CNP 2331029400821, domiciliată în București, aleea Donea Diana Alexandra nr. 4, bl. N18, sc. 2, et. 2, ap.15, sectorul 4, identificată cu Cl seria RD nr. 449557/21.11.2005, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2; 8. Galearschi-Gălinescu Virgil, CNP 1450413400099, domiciliat în București, bd. Alexandru Obregia nr. 36, bl. R14, sc. B, ap.79, sectorul 4, identificat cu BI seria GR nr. 453775/28.02.1995, emis de Secția 15 Poliție; 9. Dumitru Anica, CNP 2560209400128, domiciliată în București, str. Lamotești nr. 3-5, bl. 62, sc. 2, et. 1, ap. 43, sectorul 4, identificată cu CI seria RT nr. 230442/23.04.2002, emisă de Secția 16 Poliție; și 10. Bogdan Florentina, CNP 2680828441543, domiciliată în București, str. Emil Racoviță nr. 2, bl. R18, sc. 1, et. 6, ap. 27, sectorul 4, identificată cu Cl seria RR nr. 646198/29.09.2009, emisă de SPCEP S4 Biroul nr. 2, care au cerut și au consimțit la autentificarea prezentului înscris, semnând toate exemplarele acestuia. Constatându-se îndeplinirea condițiilor legale de formă și fond ale actului și citindu-se actul, conform art. 8 lit. b) și art. 58-65 din Legea nr. 36/1995, se declară autentic prezentul înscris. S-a perceput onorariul de 70 lei și 16,80 lei TVA cu bonul fiscal nr. 895/12.09.2011. Notar public, Oana-Teodora Boșca