PROIECT DE LEGE nr. 308/2013

INIȚIATIVE LEGISLATIVE ALE CETĂȚENILOR

POTRIVIT LEGII

Nr. 189/1999

Expunere de motive Constituția României, adoptată prin Referendumul național din 8 decembrie, revizuită prin Referendumul național din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspirațiile și năzuințele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a odiosului Pact Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist criminal în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul cleptocratic actual, cu cei 23 de ani de distrugere și jefuire a avuției productive acumulate de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorității cetățenilor României în starea de sclavie în care se află în prezent. Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români uciși, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriașa avuție productivă acumulată din munca lui în timpul regimului comunist, avea posibilitatea și era îndreptățit să își construiască o economie democratică, productivă și performantă, care să îi asigure prosperitatea, precum și posibilitatea de a-și construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să îl slujească, să îi apere drepturile și libertățile. Cu avuția productivă, cu situația financiară și cu forța de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut astăzi venituri, adică pensii și salarii, drept venituri bugetare de 4 ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost astăzi printre cele mai ridicate din Europa și din lume. Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 nu numai că au confiscat revoluția, revolta populară a românilor, dar au acaparat și statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului și de îmbogățire a lor, a celor care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat. Au jefuit și s-au îmbogățit. Au distrus, au demolat mii de uzine și fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi și alte materiale de construcții, iar cu banii încasați și-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernanți și de străini, la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi și de a investi, pentru crearea de capacități de producție și de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligați să ia drumul străinătății, în căutarea unui loc de muncă. Rezultatul final al acestui proces de distrugere și jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaționalelor, ceea ce face ca și cea mai mare parte a avuției create în România să între în proprietatea străinilor și să plece din țară. Înstrăinarea capitalului național a determinat și înrăutățirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remunerația muncii și remunerația capitalului. În România, ponderea salariilor, pensiilor și celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveția, de exemplu, ca și în alte țări civilizate ale lumii, ponderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor și altor venituri derivate din salarii. Starea actuală dezastruoasă a economiei și societății românești a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituția adoptată în 1991 și revizuită în 2003, de modul în care această Constituție a definit raportul dintre popor și stat, de modul în care au fost definite atribuțiile diferitelor componente ale statului și relațiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului. A fost creat un stat controlat de autorii loviturii de stat din decembrie 1989, transformați, prin privatizare, în stăpâni ai capitalului național, în cârdășie cu transnaționalele. Deși, în Constituția României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nicio legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de conviețuire socială, de a adopta și aplica legile care să reglementeze relațiile dintre cetățeni și dintre cetățeni și stat, aparține poporului (demos = popor; kratos = putere). Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 și este menținută în ghearele acestora, prin statul creat de ei. Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara puterea economică, capitalul acumulat de români până în 1989, ca și profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată această avuție a fost trecută în proprietatea privată a minorității autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, și a străinilor, care au cumpărat la prețuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanți de la poporul român, prin Legea nr. 15/1990. În felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deține cea mai mare parte a capitalului utilizat în România și care controlează total și statul român. Așa se face că, în prezent, în România funcționează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos = puțin; arche = putere), un stat al minorității îmbogățite prin jaful denumit privatizare. Putem spune, cu deplin temei, că statul român actual este, în egală măsură, și un stat plutocratic (ploutos = bogăție), al celor bogați, și un stat cleptocratic (klepto = a fura), un stat al hoților. Principii fundamentale Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social și moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societății românești, a Constituției României. Acestui scop îi răspunde inițiativa legislativă cetățenească privind revizuirea Constituției României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român. La baza proiectului de revizuire sunt așezate următoarele principii fundamentale: 1. Statul este creat de popor. Statul există și funcționează sub controlul poporului. Rațiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile și libertățile cetățenilor, să furnizeze servicii publice, de uz și de interes public. 2. Poporul poate să își exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă și numai dacă el, poporul, deține și puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituția trebuie să dispună mecanismele juridice și financiare prin care poporul să devină și să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia națională. 3. Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta și total independente una față de alta, care se controlează reciproc și toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din 5 componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară. 4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul național al poporului său, să acționeze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul țării de către participanții la cel de al Doilea Război Mondial. Românii, stăpâni pe capitalul și teritoriul național și pe resursele naturale ale țării Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului național, asupra teritoriului național și asupra resurselor naturale ale țării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului și resurselor naturale ale țării va face posibilă și recâștigarea celorlalte drepturi și libertăți ale românilor. Împroprietărirea cetățenilor cu capital productiv Proiectul prevede constituirea Fondului Național de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al țării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe marile proprietăți. Sumele bănești colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetățenilor români cu capital productiv: terenuri, construcții, mașini, utilaje, echipamente, licențe, brevete etc. Scopul urmărit, prin această împroprietărire, este unul dublu:

a) despăgubirea cetățenilor României pentru capitalul și profiturile de care au fost deposedați, prin așa-zisa privatizare; și b) construcția economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să între și să rămână în proprietatea privată a majorității cetățenilor țării. Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulți, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului. Statul român va fi obligat să răscumpere întregul capital pe care l-a furat de la poporul român prin Legea nr. 15/1990 și pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Național de Capital Distributiv. Capitalul răscumpărat va fi trecut în patrimoniul Fondului Național de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond, și în patrimoniul Fondului Național de Capital Distributiv și, ulterior, în proprietatea privată a cetățenilor țării. Statul este administrator al proprietății publice În goana lor după jaf și îmbogățire, guvernanții români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri de batjocură. Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate fi proprietar asupra niciunui fel de bunuri. Numai cetățenii, numai poporul produce avuție. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El, poporul, hotărăște ca o parte din avuția creată de el să între în proprietatea publică, a tuturor cetățenilor țării. El, poporul, prin Constituție, încredințează statului și autorităților publice locale, spre folosință, sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului. Statul nu este nici comerciant, nici negustor Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Nu le poate nici închiria, nici concesiona. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcțiune și casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziționat, acela de a furniza bunuri și servicii cetățenilor, de uz și de interes public. Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze și să valorifice resursele naturale ale țării prin forțe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului sau autorităților publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanță strategică sau cu caracter de monopol. Fondul Național de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari Statul român postdecembrist și-a însușit, prin Legea nr. 15/1990, și capitalul acumulat de statul comunist din contribuțiile de asigurări sociale ale cetățenilor țării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedați, furați. Li s-a furat și capitalul acumulat din contribuțiile pentru pensii, și capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariați, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului național de pensii publice și, cu această valoare, fondul să fi devenit acționar la societățile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. În felul acesta, pensionarii României și-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuțiile actualilor salariați. Guvernanții au preferat să le fure banii și să îi transforme pe pensionari în cerșetori ai așa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult, au învrăjbit societatea românească, instigând generația tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreținută de actualii salariați. Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor și viitorilor pensionari ai țării. În acest sens, proiectul de revizuire a Constituției prevede crearea Fondului Național de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Național de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acționar la societățile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990. Proiectul interzice obligarea cetățenilor să contribuie la fonduri private de pensii. Statul român va trebui să creeze și un Fond Național de Asigurări de Sănătate și un Fond Național de Șomaj, în care să fie colectate contribuțiile participanților la aceste fonduri. Disponibilitățile bănești ale acestor fonduri, ca și cele ale Fondului Național de Pensii Private vor fi investite în valori mobiliare emise de societățile comerciale românești, ceea ce va determina creșterea capacităților de producție ale economiei naționale și sporirea resurselor acestor fonduri, a capacităților lor de a oferi beneficii sporite membrilor lor. Sistem financiar subordonat intereselor cetățenilor Proiectul de lege privind revizuirea Constituției propune schimbări radicale în construcția sistemului financiar al țării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra principalei componente a acestuia, Banca Națională a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor, în primul rând a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuția pe care o creează prin munca sa, în țara sa. Guvernatorul Băncii Naționale a României va fi ales de popor, prin vot direct, universal, egal, secret și liber exprimat, pentru o perioadă de 5 ani. Nicio persoană nu va putea ocupa funcția de guvernator al Băncii Naționale a României mai mult de două mandate. Credite numai în lei, pentru investiții productive Proiectul dispune folosirea numai a monedei naționale, leul, în efectuarea operațiunilor de încasări și plăți, ca și în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naționale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei și numai pentru investiții, pentru crearea de capacități de producție. Singurele instituții care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociații nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor. Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în țară Având în vedere că rezervele de aur ale țării au fost scoase din țară și că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale țării sunt constituite din așa-zise "valori mobiliare", adică hârtii emise de diverse state și instituții financiare internaționale, a căror valoare poate fi spulberată de orice țeapă prezentată sub denumirea de "criză financiară", o bună parte din aceste rezerve fiind făcută cu bani împrumutați de către Banca Națională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în țară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul și poporul român nu au nevoie, și rambursarea împrumuturilor de la FMI și alte instituții de același fel, astfel încât rezervele internaționale ale României să fie constituite din valori reale, din aur și depozite valutare, păstrate în țară. Se impune trecerea rezervelor valutare din administrarea Băncii Naționale a României în administrarea Ministerului de Finanțe. Statul să funcționeze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi Proiectul propune obligarea statului român să funcționeze cu bugete echilibrate sau cu excedente. Statul român și autoritățile publice locale nu se pot împrumuta decât în situații deosebite, în stare de război, de asediu sau de urgență. În proiect sunt introduse prevederi menite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al țării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanți și "băieții deștepți" pentru manipularea prețurilor pe piețele financiare și jefuirea micilor investitori. Este vorba de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate acestea fiind "comasate", recent, printr-o ordonanță de urgență, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, o uriașă struțo-cămilă, care să poată fi mai ușor controlată de politicieni. O reală și completă separație și independență a puterilor în stat În prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numește guvernul, deci puterea executivă. Tot Parlamentul numește membrii Curții Constituționale (puterea judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (puterea judecătorească), membrii Consiliului Audiovizualului (puterea mediatică), membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (puterea financiară). Președintele României (puterea executivă) numește judecătorii și procurorii (puterea judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte, în această "coabitare" a puterilor în stat, se află principalul izvor al cancerului corupției generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. Proiectul propus stabilește o reală și completă separație a puterilor statului, o reală și completă independență a acestora. Toți cetățenii care vor exercita puterea încredințată de popor acestor componente ale statului sunt aleși de popor. Nicio putere nu mai numește "reprezentanți" ai poporului în celelalte puteri. Poporul își va alege singur, direct, pe toți reprezentanții săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, și membrii Parlamentului (puterea legislativă), și pe Președintele României (puterea executivă), și pe toți magistrații (puterea judecătorească) și pe directorul Serviciului Național al Informației Publice (puterea mediatică) și pe Guvernatorul Băncii Naționale a României (puterea financiară). Parlamentul României va face legi și nimic altceva. Președintele României va exercita puterea executivă și nimic altceva. Magistrații vor face dreptate și nimic altceva. Puterea mediatică va asigura informarea corectă a poporului român și nimic mai mult. Banca Națională a României va asigura stabilitatea prețurilor și nimic mai mult. România, continuatoare a Daciei și a statului național și unitar constituit în 1918 Inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României consfințește dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor național. Inițiativa stabilește că, pe teritoriul României, numai cetățenii români, ca persoane fizice, sau constituiți în persoane juridice române, pot deține terenuri în proprietate privată. Noua Constituție a României propusă prin inițiativa cetățenească recunoaște faptul că România este continuatoarea Daciei, că statul român este moștenitorul statului național și unitar consfințit prin Actul Unirii Basarabiei cu România, citit și semnat în Sfatul Țării la Chișinău pe 27 Martie 1918, prin Declarația Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuți în 15/28 Noiembrie 1918 și prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918. Reîntregirea Patriei, drept al poporului și obligație a statului român Proiectul legislativ propus obligă statul român să militeze, necontenit, și să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional. România este, deja regionalizată, conform cerințelor UE Proiectul propus recunoaște faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României și ale Uniunii Europene, stabilește că aceste regiuni de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România și-a îndeplinit obligațiile asumate în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de niciun fel de "regionalizare" a României. Poporul român are dreptul să știe cine primește cetățenia română Proiectul de revizuire consfințește dreptul poporului de a cunoaște numele persoanelor cărora statul român le acordă cetățenia română. În acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetățenie, la cerere sau prin adopție, cu precizarea cetățeniilor pe care le-au mai deținut sau le dețin, precum și a prenumelor părinților. Partide politice fără finanțare de la buget, fără criterii etnice Se propun noi norme referitoare la înființarea și funcționarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanțării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii. Ziua națională, pe 9 Mai, Ziua Independenței. Imnul național "Trăiască România, Trăiască Tricolorul" Se propune ca Ziua Națională a României să fie 9 mai, Ziua Independenței. De asemenea, ca Imnul național al României să fie "Trăiască România, Trăiască Tricolorul". Stema țării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului. Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituției, care deschide titlul referitor la drepturile, libertățile și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român, trădarea țării, precum și faptele care conduc la subminarea economiei naționale și a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român și sunt imprescriptibile. Dreptul de acțiune începe de la data comiterii acestor fapte. Informația publică, sub controlul poporului Având în vedre rolul pe care îl are informația în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca și al celorlalte mijloace mass-media, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. În acest sens, se propune transformarea actualului Consiliu Național al Audiovizualului în Serviciul Național al Informației Publice, care va funcționa ca autoritate publică autonomă, sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetățenilor țării de către toți furnizorii de servicii media autorizați de statul român. Directorul acestui serviciu va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca și Președintele României. Se propune și crearea Serviciului Național de Presă, Radio și Televiziune, care va funcționa tot ca instituție publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influența politicienilor, dar și de sub influența mogulilor din mass-media. Acest serviciu va avea obligația să furnizeze, gratuit, cetățenilor României, prin publicații proprii, agenții de presă, posturi de radio și televiziune, toate informațiile de care aceștia au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să îi ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Și directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta și calomnia să fie sancționate, conform legii. Hrană sănătoasă, fără substanțe toxice și otrăvitoare Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetățenilor la ocrotirea sănătății se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetățenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conțină substanțe toxice și otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată și la aer curat. Participarea la vot, obligatorie În vederea îmbunătățirii vieții politice, a modului în care este guvernată țara, se propune ca participarea la vot să fie obligatorie, concomitent cu introducerea votului prin corespondență, care să permită participarea la vot a tuturor cetățenilor țării, inclusiv a celor plecați, temporar, din țară. Maximum două mandate, pentru toate funcțiile elective Cu același scop, al îmbunătățirii modului cum este guvernată țara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcțiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să își piardă mandatul dacă părăsește partidul în cauză. Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere și de inițiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituțiilor publice executive la înregistrarea asocierilor și a operatorilor economici. Căsătorie numai între bărbat și femeie Ținând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creșterea, educația și instruirea copiilor, a tinerei generații de români, se propune ca în România căsătoria să se poată încheia numai între bărbat și femeie. Parlament unicameral. Maximum 300 de parlamentari Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanților, compusă din maximum 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului național din 22 noiembrie 2009. O reală democrație participativă Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanților săi în toate componentele, în toate puterile statului, dar și prin creșterea participării directe a poporului, a cetățenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de conviețuire socială. În acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să își exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național, cetățenii având dreptul la inițiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere inițiativele legislative ale cetățenilor, în caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o inițiativă legislativă a cetățenilor, Președintele este obligat să organizeze referendum pentru adoptarea sau respingerea proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat de popor prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Și mai mult: toate persoanele alese în funcții publice pot fi demise oricând de cetățeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese. Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituției României, pe care îl propunem, va îmbunătăți radical funcționarea statului român, a întregii societăți românești, va scoate poporul român din sărăcie și umilință și îl va propulsa pe calea libertății, a demnității, a progresului, a civilizației și bunăstării.

Membrii Comitetului de inițiativă cetățenească pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituției României

Atelesei Neculai Bălin Gheorghe Boboc Petrache Brehoiu Marina Cojocaru Constantin Dima Petrică Dorohoianu Vasilică Gheorghescu Elena Ilie Marian Magheru Otilia Mihail Georgeta Mihăilă Mihai Mihăilă Petru Mocanu Anca-Maria Mureșeanu Varga-Lucian Onofrei Ghiocel Orleanu Bogdan-Georgian Pîslă Marcela Popescu George-Ninel Protopopescu Cornel Rîșniță Gheorghe Trașcă Cristian Voicu Mihai Volf Luiza-Tanța

INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ

LEGE privind revizuirea Constituției României Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul I

Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează astfel: 1. Alineatele (3) și (4) ale articolului 1 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile individuale, libera dezvoltare a personalității umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam și pentru țară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de inițiativă, cumpătarea și economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor milenare ale poporului român, și sunt garantate." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului și al separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă, judecătorească, mediatică și financiară - în cadrul democrației constituționale." 2.

Articolul 2 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită prin referendum." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Poporul deleagă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele și în interesul poporului, potrivit Constituției." 3.

Articolul 3 se completează cu două noi alineate astfel: După alineatul (1) se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1). Pe teritoriul României, numai cetățenii români, ca persoane fizice sau constituiți în persoane juridice române, pot deține terenuri în proprietate privată." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: "(4) Reorganizarea teritoriului național, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum." 4. După articolul 3 se introduce au nou articol, 3.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Reîntregirea Patriei" Cuprinsul articolului va fi: "(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmașul poporului dac, leagăn al civilizației europene.

(2) Statul român își revendică continuitatea istorică, el fiind moștenitorul de drept al statului național și unitar consfințit prin Actul Unirii Basarabiei cu România, citit și semnat în Sfatul Țării la Chișinău pe 27 martie 1918, prin Declarația Unirii Bucovinei cu România, aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuți în 15/28 Noiembrie 1918, și prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918.

(3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, și să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de-al Doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional."

5. După articolul 3.1 se introduce un nou articol, 3.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regiunile de dezvoltare" Cuprinsul articolului va fi: "(1) În concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare.

(2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.

(3) Denumirile și componența regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum.

(4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene."

6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Statul român ține evidența persoanelor cărora li s-a acordat cetățenia română, la cerere sau prin adopție, și publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetățeniile străine pe care persoanele în cauză le dețin sau le-au deținut, înainte de primirea cetățeniei române, precum și prenumele celor doi părinți ai persoanelor în cauză. În prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetățenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârșitul anului în care se publică lista." 7.

Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), care va avea următorul cuprins: "(3) Autoritățile publice vor consulta organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale și religioase." 8.

Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6) și (7), astfel: După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3), (4), (5) și (6), cu următorul cuprins: "(3) Activitatea politică se desfășoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii.

(4) Prin excepție, pot candida în alegeri și candidați independenți.

(5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii etnice.

(6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleași drepturi, inclusiv în ceea ce privește reprezentarea în birourile electorale și accesul la timpi de antenă.

(7) Este interzisă finanțarea de la bugetul public național a partidelor politice."

9. Alineatele (2) și (3) ale articolului 12 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. Pe culoarea galben este imprimată stema țării." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Ziua națională a României este 9 mai, Ziua Independenței." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Imnul național al României este «Trăiască România, Trăiască Tricolorul»". 10.

Articolul 13 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va următorul cuprins: "(1) În România, limba oficială este limba română." Alineatul (2) va următorul cuprins: "(2) Actele juridice și dezbaterile publice, la toate nivelurile administrației publice, se fac în limba română." 11.

Articolul 15 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Faptele comise împotriva caracterului național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român, trădarea țării, precum și faptele care conduc la subminarea economiei naționale și a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român și sunt imprescriptibile. Dreptul de acțiune începe de la data comiterii acestor fapte." 12. Aliniatul (3) al articolului 16 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități." 13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică astfel: Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Manipularea, insulta și calomnia se pedepsesc, conform legii." 14.

Articolul 32 se modifică și se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. În condițiile legii, învățământul în școli private se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională." După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel: Alineatul (8) va avea următorul cuprins: "(8) Pentru învățământul general obligatoriu, statul asigură existența școlii în fiecare localitate." 15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea patrimoniului istoric și cultural, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume." 16.

Articolul 34 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Cetățenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică și mentală, precum și la hrană sănătoasă, care să nu conțină substanțe toxice și otrăvitoare." După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetățenilor săi la alimentație naturală, la apă curată și la aer curat." 17.

Articolul 35 se modifică astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Statul, persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale țării, mediul înconjurător, inclusiv animalele." 18.

Articolul 36 se completează cu două noi alineate, (3) și (4), astfel: După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) și (4), cu următorul cuprins: "(3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii.

(4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondență, potrivit legii."

19. Articolului 37 se modifică și se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 25 de ani pentru a fi aleși în Parlamentul României sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 30 de ani pentru a fi aleși în funcțiile de magistrați și vârsta de cel puțin 50 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României." După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) și (4), cu următorul cuprins: "(3) Nicio persoană nu poate îndeplini aceeași funcție electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive, potrivit legii.

(4) Persoana aleasă într-o funcție publică pe lista unui partid politic, care părăsește din proprie inițiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă, pierde mandatul, imediat, potrivit legii."

20. Articolul 40 se modifică și se completează astfel: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naționale a României, membrii Curții de Conturi, directorul Serviciului Național al Informației Publice, directorul Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Această interdicție rămâne în vigoare și pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcțiilor în cauză." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1), cu următorul cuprins: "(3.1.) Nicio lege sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiționa dreptul la liberă asociere, în afara restricțiilor prevăzute la alineatele (2) și (3)." 21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular." Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc potrivit legii." Alineatul (8) va avea următorul cuprins: "(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată." Alineatul (9) va avea următorul cuprins: "(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, ca și cele a căror proveniență nu se justifică, sunt confiscate, în condițiile legii. Prin justificarea provenienței bunurilor se înțelege obligația persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor." 22.

Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 45

(1) Cetățenii au dreptul să desfășoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociați în persoane juridice, autorizate, potrivit legii.

(2) Nicio lege sau alt act normativ nu poate condiționa autorizarea desfășurării de activități economice de obținerea de avize, de orice fel, de la instituțiile executive ale statului.

(3) Autorizarea desfășurării de activități economice este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești.

(4) Instituțiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetățenii respectă obligațiile stabilite prin autorizațiile de funcționare ca operatori economici și solicită instanțelor judecătorești sancționarea celor care se fac vinovați de încălcarea legii și a hotărârilor judecătorești, inclusiv anularea autorizațiilor de funcționare."

23. Articolul 47 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligații dă dreptul cetățenilor să ceară dizolvarea Parlamentului și demisia Președintelui României." După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1.) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate științific." 24.

Articolul 48 se modifică astfel: După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: "(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat și femeie." 25.

Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Încălcarea jurământului se sancționează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcție, după caz, potrivit legii." 26.

Articolul 58 se modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Alegerea și rolul" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 58

(1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.

(2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic.

(3) Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile persoanelor fizice."

După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) și (6), cu următorul cuprins: "(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nicio altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(5) Avocatul Poporului este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puțin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților ori a cel puțin 200.000 cetățeni cu drept de vot.

(6) Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică."

27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetățeni, ca și propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești organelor competente ale Ministerului Public." 28.

Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: "Articolul 60 Avocatul Poporului prezintă Parlamentului și Președintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora sau din proprie inițiativă. Rapoartele pot conține sesizări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și recomandări privind legislația sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor." 29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanților." 30.

Articolul 62 se modifică și va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Alegerea membrilor Parlamentului" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 62

(1) Membrii Parlamentului sunt denumiți parlamentari și sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Reprezentanții minorităților naționale pot candida pentru Parlament pe liste de partid sau ca independenți.

(3) Numărul parlamentarilor este de maximum 300 de persoane."

31. Alineatele (1), (2), (3) și (4) ale articolului 63 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanților este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanților se desfășoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Camera Reprezentanților nou-aleasă se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Mandatul Camerei Reprezentanților se prelungește până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanților. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice." 32.

Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 64

(1) Organizarea și funcționarea Camerei Reprezentanților se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.

(2) Camera Reprezentanților își alege un birou permanent. Președintele Camerei Reprezentanților se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.

(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare și funcționare.

(4) Camera Reprezentanților își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.

(5) Biroul permanent și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Camerei Reprezentanților."

33. Articolul 65 se abrogă. 34.

Articolul 66 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanților se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Camera Reprezentanților se întrunește și în sesiuni extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanților ori a cel puțin o treime din numărul parlamentarilor." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) În caz de mobilizare sau de război, ca și în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgență, Camera Reprezentanților își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: "(4) Convocarea Camerei Reprezentanților se face de președintele acesteia." 35.

Articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins: "Articolul 67 Camera Reprezentanților adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor." 36.

Articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins: "Articolul 68

(1) Ședințele Camerei Reprezentanților sunt publice.

(2) Camera Reprezentanților poate hotărî ca anumite ședințe să fie secrete."

37. Denumirea secțiunii a 2-a se modifică astfel: Denumirea secțiunii a 2-a va fi: "Statutul parlamentarilor". 38. Alineatul (1) al articolului 69 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) În exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului." 39.

Articolul 70 se modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Mandatul parlamentarilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 70" Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanților, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a Camerei Reprezentanților nou-alese sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces." După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Nicio persoană nu poate îndeplini funcția de parlamentar decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi și succesive." 40. Alineatele (1) și (2) ale articolului 71 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, membru al Camerei Reprezentanților și membru al Parlamentului European." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice sau private." 41. Alineatele (1) și (2) ale articolului 72 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Parlamentarii pot fi urmăriți, percheziționați, reținuți, arestați și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție." 42. După articolul 72 se introduce un nou articol, 72.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Demiterea parlamentarilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 72.1 Orice parlamentar poate fi demis din funcție, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puțin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales." 43. Alineatul (1) și litera c) de la alineatul (3) al articolului 73 vor avea următorul cuprins: "(1) Camera Reprezentanților adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare. [

]

(3) [

] c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora."

44. Articolul 74 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Președintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

(2) Președintele își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanților.

(3) Parlamentarii și cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă prezintă propunerile legislative Camerei Reprezentanților.

(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute și votate în plen de două ori, în două ședințe diferite, la cel puțin 30 zile distanță. Dezbaterile și votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri și pe articole și ca întreg în cadrul celei de-a doua. În mod excepțional, Camera Reprezentanților poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, reducerea termenului de 30 de zile.

(5) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea legislativă inițiată de Președintele României sau de cetățeni, Președintele României organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de lege respins de Parlament.

(6) În cazul în care poporul aprobă proiectul de lege respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate."

45. Articolul 75 se abrogă. 46.

Articolul 76 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Legile organice și hotărârea privind regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților se adoptă cu votul a două treimi din numărul membrilor Camerei.

(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor Camerei.

(3) La cererea Președintelui României sau din proprie inițiativă, Camera Reprezentanților poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență, stabilită potrivit propriului regulament de organizare și funcționare."

47. Alineatul (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins: "(2) Înainte de promulgare, Președintele poate cere Camerei Reprezentanților, o singură dată, reexaminarea legii." 48. Alineatul (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanților, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României." 49.

Articolul 80 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Președintele României exercită puterea executivă în statul român, în limitele stabilite de Constituție.

(2) Președintele României reprezintă poporul și statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării.

(3) Președintele României răspunde în fața poporului pentru buna funcționare a Guvernului și a tuturor instituțiilor publice care compun puterea executivă a statului."

50. Alineatul (2) al articolului 82 se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului următorul jurământ: Jur să îmi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" 51. Alineatul (2) al articolului 84 se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Pe durata exercitării mandatului, Președintele României se bucură de imunitate." 52.

Articolul 85 se modifică astfel: Denumirea articolului va fi: "Atribuțiile Președintelui". Cuprinsul articolului va fi: "(1) Președintele României îndeplinește următoarele atribuții:

a) numește și revocă pe prim-ministru și pe membrii Guvernului României;

b) prezidează ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situații;

c) încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege;

d) acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

e) acreditează reprezentanții diplomatici ai altor state în România;

f) este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;

g) declară mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, pe care o supune aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la declarare;

h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanșarea agresiunii;

i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;

j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;

k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să aprobe sau să respingă, în termen de 45 zile de la inițiere, un proiect de lege propus de Președintele României sau de cetățeni;

l) conferă decorații și titluri de onoare;

m) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

n) numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de Constituție și de lege;

o) acordă grațierea individuală.

(2) În cursul unui an, Președintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.

(3) Președintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele 6 luni ale mandatului său și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență."

53. Articolul 86 se abrogă. 54.

Articolul 87 se abrogă. 55.

Articolul 88 se abrogă. 56.

Articolul 89 se abrogă. 57.

Articolul 90 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Poporul are dreptul, oricând, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național.

(2) Referendumul se organizează la inițiativa Președintelui României sau la inițiativa unui număr de cel puțin 200.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul de inițiere a referendumului trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.

(3) Președintele României este obligat să organizeze referendumul inițiat de cetățeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea inițiativei cetățenilor la Administrația Prezidențială.

(4) Organizarea referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret."

58. Articolul 91 se abrogă. 59.

Articolul 92 se abrogă. 60.

Articolul 93 se abrogă. 61.

Articolul 94 se abrogă. 62.

Articolul 95 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de către Parlament, cu votul majorității membrilor săi.

(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.

(4) Dacă poporul, prin referendum, respinge propunerea de demitere a Președintelui, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate, în 45 zile de la data validării rezultatului referendumului."

63. Articolul 96 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul, cu votul a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută." După alineatul (4) al articolului 96 se adaugă un nou alineat, (5), cu următorul cuprins: "(5) Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție respinge hotărârea de punere sub acuzare a Președintelui, Președintele poate organiza referendum pentru dizolvarea Parlamentului." 64. După articolul 96 se introduce un nou articol, 96.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Demiterea Președintelui". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 96.1 Președintele României este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea a cel puțin 200.000 cetățeni cu drept de vot." 65. Alineatul (2) al articolului 97 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcția de Președinte." 66.

Articolul 98 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și îndeplini atribuțiile, interimatul se asigură de către președintele Camerei Reprezentanților.

(2) Atribuțiile prevăzute la articolul 85 lit. a), j), k) și articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale."

67. Alineatul (2) al articolului 100 se abrogă. 68. Alineatul (1) al articolului 102 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice." 69.

Articolul 103 se abrogă. 70. Alineatul (1) al articolului 105 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop comercial." 71.

Articolul 107 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin.

(2) Dacă prim-ministrul se află în una din situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercită atribuțiile, Președintele României numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă prim-ministrul își reia activitatea în Guvern.

(3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile."

Alineatul (4) se abrogă. 72. Alineatul (4) al articolului 108 se modifică astfel: Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Hotărârile adoptate de Guvern se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare, se aprobă de Președintele României și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate." 73.

Articolul 109 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul răspunde politic numai în fața Președintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.

(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabilește prin lege organică."

Alineatul (3) se abrogă. 74.

Articolul 110 se abrogă. 75. Alineatul (1) al articolului 111 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. În cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie." 76.

Articolul 112 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condițiile prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților.

(2) Parlamentul poate adopta o moțiune simplă prin care să își exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări."

77. Articolul 113 se abrogă. 78.

Articolul 114 se abrogă. 79. Alineatele (1) și (5) ale articolului 115 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Președintelui pentru a emite ordonanțe de urgență în domenii care nu fac obiectul legilor organice." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Parlament și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere." 80. După articolul 118 se introduce un nou articol, 118.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Siguranța națională, cu următorul cuprins" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.1

(1) Prin siguranța națională a României se înțelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării poporului român și statului său național, suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție.

(2) Siguranța națională se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în alineatul (1).

Cetățenii români, ca expresie a fidelități lor față de țară, au îndatorirea de a contribui la realizarea siguranței naționale.

(3) Siguranța națională se realizează în conformitate cu legile în vigoare și cu obligațiile asumate de România prin convențiile și tratatele internaționale referitoare la drepturile omului la care este parte.

(4) Instituțiile publice cu atribuții în domeniul siguranței naționale sunt: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază, toate aflate în coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

(5) Informații din domeniul siguranței naționale pot fi comunicate:

a) Președintelui României și președintelui Camerei Reprezentanților;

b) miniștrilor și șefilor departamentelor din ministere, când informațiile privesc probleme ce au legătură cu domeniile de activitate pe care le coordonează sau de care răspund;

c) prefecților, primarului general al Capitalei, precum și conducătorilor consiliilor județene, respectiv al municipiului București, pentru probleme ce vizează competența organelor respective;

d) organelor de urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea unei infracțiuni.

(6) Este interzisă implicarea, sub orice formă, a instituțiilor publice cu atribuții în domeniul siguranței naționale și a personalului lor în activitatea celorlalte instituții ale statului român. Încălcarea acestei interdicții se sancționează cu demiterea din funcție, cu închisoare pe viață și cu confiscarea întregii averi a făptuitorilor.

(7) Organizarea și funcționarea instituțiilor cu atribuții în domeniul siguranței naționale se stabilesc prin legi organice."

81. După articolul 118.1 se introduce un nou articol, 118.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul Român de Informații". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.2

(1) Serviciul Român de Informații este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor interne privitoare la siguranța națională a României, parte componenta a sistemului național de apărare.

(2) Serviciul Român de Informații organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României.

(3) Serviciul Român de Informații nu poate desfășura alte activități în afară de cele prevăzute la alineatul precedent.

(4) Serviciul Român de Informații este condus de un director, numit în funcție de Președintele României.

(5) Funcția de director al Serviciului Român de Informații este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(6) Directorul Serviciului Român de Informații trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în instituții publice ale statului român sau în învățământul superior."

82. După articolul 118.2 se introduce un nou articol, 118.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul de Informații Externe". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 118.3

(1) Serviciul de Informații Externe este serviciul organizat de stat specializat în domeniul informațiilor externe privitoare la siguranța națională a României, parte componentă a sistemului național de apărare.

(2) Serviciul de Informații Externe organizează și execută activități pentru culegerea, verificarea și valorificarea informațiilor din străinătate necesare cunoașterii, prevenirii și contracarării oricăror acțiuni care constituie, potrivit legii, amenințări la adresa siguranței naționale a României.

(3) Serviciul de Informații Externe nu poate desfășura alte activități în afară de cele prevăzute la alineatul precedent.

(4) Serviciul de Informații Externe este condus de un director, numit în funcție de Președintele României.

(5) Funcția de director al Serviciului de Informații Externe este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(6) Directorul Serviciului de Informații Externe trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în instituții publice ale statului român sau în învățământul superior."

83. După articolul 119 se introduce un nou articol, 119.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul Național al Informației Publice". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 119.1

(1) Serviciul Național al Informației Publice este autoritate publică autonomă sub controlul poporului și este garantul interesului poporului în domeniul informației publice.

(2) Serviciul Național al Informației Publice este autoritate unică de reglementare în domeniul serviciilor media, în condițiile și cu respectarea prevederilor legii.

(3) Serviciile media trebuie să rezerve spațiu și timpi de emisie prezentării activității partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.

(4) Serviciul Național al Informației Publice este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(5) Funcția de director al Serviciului Național al Informației Publice este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(6) Directorul Serviciului Național al Informației Publice trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități media sau în învățământul superior.

(7) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97 se aplică, în mod corespunzător, și directorului Serviciului Național al Informației Publice.

(8) Directorul Serviciului Național al Informației Publice este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puțin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților ori a cel puțin 200.000 cetățeni cu drept de vot."

84. După articolul 119.1 se introduce un nou articol, 119.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 119.2

(1) Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune este instituție publică autonomă, are personalitate juridică și își desfășoară activitatea sub controlul poporului, potrivit legii.

(2) Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune are obligația să asigure informarea corectă a opiniei publice.

(3) Conținutul editorial al agențiilor de presă, al publicațiilor, al posturilor de radio și de televiziune ale Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune trebuie să răspundă standardelor profesionale în materie.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor pe care le are, Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune trebuie să respecte principiile ordinii constituționale din România.

(5) Produsele media furnizate de Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune nu trebuie să fie folosite ca mijloace de dezinformare și manipulare a opiniei publice, de defăimare a țării și a națiunii, să nu îndemne la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, să nu incite la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, să nu propage manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(6) Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune trebuie să rezerve spațiu și timpi de emisie prezentării activității partidelor politice înregistrate, potrivit legii, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.

(7) Programele nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine.

(8) Serviciul Național Public de Presă, Radio și Televiziune este condus de un director, ales de popor, prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

(9) Funcția de director al Serviciului Național de Presă, Radio și Televiziune este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(10) Directorul Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități media sau în învățământul superior.

(11) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97 se aplică, în mod corespunzător, și directorului Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune.

(12) Directorul Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puțin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Președintelui României, a președintelui Camerei Reprezentanților ori a cel puțin 200.000 cetățeni cu drept de vot."

85. Alineatul (1) al articolului 123 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Președintele României numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București." După alineatul (1) se introduc două noi alineate, (1.1) și (1.2), cu următorul cuprins: "(1.1) Candidații la funcția de prefect trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, cel puțin 18 ani în funcții publice sau în învățământul superior. (1.2) Funcția de prefect este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior." 86.

Articolul 125 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Judecătorii sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidații la funcția de judecător trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcție de instanța pentru care candidează." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior." După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) și (5), cu următorul cuprins: "(4) Orice judecător poate fi revocat din funcție, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puțin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

(5) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică."

87. Articolul 132 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Procurorii sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii. Ei își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Candidații la funcția de procuror trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior, stabilită prin lege, în funcție de instanța pentru care candidează." După alineatul (2) se introduc trei noi alineate, (3), (4) și (5), cu următorul cuprins: "(3) Funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(4) Orice procuror poate fi revocat din funcție, prin referendum, organizat în colegiul unde a fost ales, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători din colegiul în care a fost ales, egal cu cel puțin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

(5) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică."

88. Alineatele (2), (3) și (4) ale articolului 133 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 5 judecători aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;

b) 5 procurori aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;

c) 6 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;

d)

ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție."

Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit, dintre membrii prevăzuți la alineatul (2) literele a)-c)." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani." 89. Alineatul (1) al articolului 134 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcțiile de judecători și procurori, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii." 90.

Articolul 135 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Economia României este economie democratică, bazată pe proprietatea privată asupra capitalului, larg distribuită în masa cetățenilor țării, pe libera inițiativă și pe concurență." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Statul este obligat să ia măsuri care să asigure:

a) libertatea comerțului și protecția concurenței loiale;

b) remunerarea echitabilă a factorilor de producție, astfel încât remunerarea muncii să reprezinte cel puțin două treimi din PIB, iar remunerarea capitalului cel mult o pătrime din PIB;

c) distribuția echitabilă a veniturilor obținute din muncă, astfel încât salariul minim brut să reprezinte cel puțin trei pătrimi din salariul mediu brut realizat în economie;

d) constituirea și administrarea Fondului Național de Capital Distributiv, care să colecteze cel puțin o cincime din PIB și să fie utilizat pentru împroprietărirea cetățenilor țării cu capital productiv: terenuri, construcții, mașini, utilaje, echipamente, brevete, licențe etc., pentru crearea de locuri de muncă;

e) constituirea și administrarea fondului național de pensii publice, astfel încât pensia publică să reprezinte cel puțin trei pătrimi din salariul mediu realizat de fiecare participant în perioada minimă de contribuție, stabilită prin lege;

f) protejarea capitalului național, astfel încât acesta să dețină o pondere de cel puțin trei pătrimi din totalul capitalului utilizat în economia națională;

g) stimularea cercetării științifice și tehnologice naționale, astfel încât valoarea produselor și serviciilor realizate cu tehnologii românești să dețină o pondere de cel puțin trei pătrimi din PIB;

h) exploatarea resurselor naturale ale țării, aflate în proprietate publică, în concordanță cu interesul național, prin regii autonome;

i) furnizarea de servicii publice gratuite, de bună calitate, pentru toți cetățenii țării, în domeniul educației, sănătății, apărării naționale, ordinii publice, justiției, infrastructurii de comunicații, gospodăririi localităților etc.;

j) ocrotirea mediului înconjurător și menținerea echilibrului ecologic;

k) aplicarea politicilor de dezvoltare economică ale Uniunii Europene, în concordanță cu interesul național."

După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: "(3) Statul este obligat să țină evidența indicatorilor economici prevăzuți la alineatul (2) literele b)-g) și să publice nivelul și dinamica acestor indicatori în Anuarul Statistic al României." După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: "(4) Este interzisă încheierea de contracte de natură economică cu clauze secrete între statul român, regiile autonome, instituțiile publice și autoritățile publice locale române, pe de o parte, și terți, pe de altă parte." 91. După articolul 135 se introduce un nou articol, 135.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Național de Capital Distributiv". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.1

(1) Fondul Național de Capital Distributiv se alimentează din următoarele surse:

a) impozit progresiv pe proprietăți;

b) venituri din capitalul aflat în proprietatea statului;

c) venituri încasate de stat prin aplicarea prevederilor legale referitoare la controlul averilor;

d) alte surse prevăzute de lege.

(2) Impozitul progresiv pe proprietăți se stabilește astfel încât, din sursele prevăzute la alineatul 1, să se asigure preluarea la Fondul Național de Capital Distributiv a echivalentului a o cincime din PIB, în fiecare an.

(3) Fondul Național de Capital Distributiv este folosit pentru finanțarea de proiecte de investiții, elaborate în conformitate cu prevederile Planului Național de Dezvoltare.

(4) Sunt finanțate cu bani de la Fondul Național de Capital Distributiv proiectele de investiții prezentate de cetățeni români, ca persoane fizice autorizate, sau de persoane juridice române, care au ca asociați sau acționari numai cetățeni români: asociații familiale, societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni, cooperative etc.

(5) Sumele colectate în Fondul Național de Capital Distributiv sunt puse la dispoziția tuturor cetățenilor țării, gratuit, eșalonat, prin concursuri de proiecte.

(6) Capitalul rezultat din realizarea proiectelor de investiții intră, gratuit, în proprietatea privată a celor care au solicitat finanțarea.

(7) Activele achiziționate cu bani primiți de la Fondul Național de Capital Distributiv nu pot fi înstrăinate, ele putând fi lăsate moștenire, conform legii.

(8) Organizarea, funcționarea și administrarea Fondului Național de Capital Distributiv se stabilesc prin lege.

(9) Administratorul Fondului Național de Capital Distributiv este numit de Președintele României.

(10) Administratorul Fondului Național de Capital Distributiv trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități financiar-bancare sau în învățământul economic superior.

(11) Funcția de administrator al Fondului Național de Capital Distributiv este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior."

92. După articolul 135.1 se introduce un nou articol, 135.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Național de Pensii Publice". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.2

(1) Fondul Național de Pensii Publice se alimentează cu contribuțiile pentru pensii publice plătite de salariați și angajatori, stabilite prin lege organică.

(2) Disponibilitățile bănești ale Fondului Național de Pensii Publice sunt investite în valori mobiliare emise de societăți comerciale românești.

(3) Contribuțiile pentru pensii publice sunt astfel stabilite și administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o pensie egală cu cel puțin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în perioada de contribuție, stabilită prin lege.

(4) Pensiile de la Fondul Național de Pensii Publice se calculează și se acordă pe baza principiului contributivității.

(5) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Național de Pensii Publice pentru finanțarea cheltuielilor bugetului public național.

(6) Administratorul Fondului Național de Pensii Publice este numit de Președintele României.

(7) Administratorul Fondului Național de Pensii Publice trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități financiar-bancare sau în învățământul economic superior.

(8) Funcția de administrator al Fondului Național de Pensii Publice este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior."

93. După articolul 135.2 se introduce un nou articol, 135.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Național de Șomaj". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.3

(1) Fondul Național de Șomaj se alimentează cu contribuțiile pentru șomaj plătite de salariați și angajatori, stabilite prin lege organică.

(2) Disponibilitățile bănești ale Fondului Național de Șomaj sunt investite în valori mobiliare emise de societăți comerciale românești.

(3) Contribuțiile pentru șomaj sunt astfel stabilite și administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond o indemnizație de șomaj de 6 luni, egală cu cel puțin trei pătrimi din salariul mediu realizat de el în ultimii 3 ani de angajare.

(4) Administratorul Fondului Național de Șomaj este numit de Președintele României.

(5) Administratorul Fondului Național de Șomaj trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități financiar-bancare sau în învățământul economic superior.

(6) Funcția de administrator al Fondului Național de Șomaj este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior."

94. După articolul 135.3 se introduce un nou articol, 135.4, astfel: Denumirea articolului va fi: "Fondul Național pentru Asigurări de Sănătate". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.4

(1) Fondul Național pentru Asigurări de Sănătate se alimentează cu contribuțiile pentru asigurări de sănătate plătite de salariați și angajatori, stabilite prin lege organică.

(2) Disponibilitățile bănești ale Fondului Național pentru Asigurări de Sănătate sunt investite în valori mobiliare emise de societăți comerciale românești.

(3) Contribuțiile pentru asigurări de sănătate sunt astfel stabilite și administrate încât să se asigure fiecărui participant la fond servicii medicale gratuite, pe tot parcursul vieții.

(4) Administratorul Fondului Național pentru Asigurări de Sănătate este numit de Președintele României.

(5) Administratorul Fondului Național pentru Asigurări de Sănătate trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități financiar-bancare sau în învățământul economic superior.

(6) Funcția de administrator al Fondului Național pentru Asigurări de Sănătate este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior."

95. După articolul 134.4 se introduce un nou articol, 135.5, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regiile autonome". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.5

(1) Regiile autonome sunt instituții publice, cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea capitalului aflat în proprietatea publică a poporului român.

(2) Regiile autonome se constituie în acele sectoare ale economiei naționale care au caracter de monopol natural sau care prezintă importanță strategică pentru poporul și statul român.

(3) Regiile autonome se înființează, prin lege, în subordinea Guvernului sau a autorităților publice locale.

(4) Toate societățile naționale și companiile naționale provenite din regii autonome înființate prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990 se reorganizează ca regii autonome."

96. După articolul 135.5 se introduce un nou articol, 135.6, astfel: Denumirea articolului va fi: "Regia Națională de Exploatare a Resurselor Naturale". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.6

(1) Regia Națională de Exploatare a Resurselor Naturale funcționează cu capital aflat în proprietate publică și în administrarea statului român și are ca obiect de activitate exploatarea și punerea în valoare a tuturor resurselor naturale aflate în proprietate publică și în administrarea statului român.

(2) Organizarea, funcționarea și administrarea Regiei Naționale de Exploatare a Resurselor Naturale se stabilesc prin lege.

(3) Profiturile realizate de Regia Națională de Exploatare a Resurselor Naturale se fac venituri la Fondul Național de Capital Distributiv.

(4) Administratorul Regiei Naționale de Exploatare a Resurselor Naturale este numit de Președintele României.

(5) Administratorul Regiei Naționale de Exploatare a Resurselor Naturale trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități financiar-bancare sau în învățământul economic superior.

(6) Funcția de administrator al Regiei Naționale de Exploatare a Resurselor Naturale este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior."

97. După articolul 135.6 se introduce un nou articol, 135.7, astfel: Denumirea articolului va fi: "Răscumpărarea capitalului național". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 135.7

(1) Statul român este obligat să răscumpere întregul capital național pe care și l-a însușit prin Legea nr. 15/1990 și pe care l-a vândut, apoi, prin așa-zisa privatizare.

(2) Răscumpărarea se face la prețul cu care capitalul a fost vândut, corectat cu investițiile făcute de cumpărători din surse proprii și cu profiturile însușite de acești cumpărători prin exploatarea capitalului cumpărat de la statul român.

(3) Răscumpărarea capitalului național se face cu bani din Fondul Național de Capital Distributiv.

(4) Capitalul național răscumpărat va fi trecut, gratuit, în patrimoniul Fondului Național de Pensii Publice, până la completarea valorii activului net al acestuia, și în patrimoniul Fondului Național de Capital Distributiv și, ulterior, în proprietatea privată a cetățenilor țării."

98. Articolul 136 se modifică și va avea următorul cuprins: "(1) Proprietatea este publică sau privată.

(2) Proprietatea publică aparține poporului și este administrată de stat sau de autoritățile publice locale.

(3) Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, terenurile și pădurile din fondul funciar al poporului, spațiul aerian, căile de comunicație, de uz și interes public, apele, izvoarele de energie naturală, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental, baza materială a instituțiilor publice, precum și alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

(4) Fac obiectul exclusiv al proprietății publice și activele financiare și reale trecute în proprietatea statului român prin aplicarea prevederilor Legii nr. 15/1990.

(5) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice.

(6) Proprietatea privată aparține cetățenilor țării și este inviolabilă, în condițiile legii organice.

(7) Statul român este obligat să recupereze și să treacă în proprietatea publică toate proprietățile restituite și retrocedate prin încălcarea legii și a intereselor poporului român."

99. Articolul 137 se modifică și se completează astfel: Denumirea articolului va fi: "Banca Națională a României" Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Banca Națională a României este banca centrală a României, având personalitate juridică." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Banca Națională a României este o instituție publică autonomă." După alineatul (2) se introduc șaptesprezece noi alineate, (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9), (10), (11), (12), (13), (14), (15), (16), (17), (18) și (19), cu următorul cuprins: "(3) Obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

(4) Principalele atribuții ale Băncii Naționale a României sunt:

a) emiterea bancnotelor și a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;

b) supravegherea activității băncilor și celorlalte instituții de credit, promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți pentru asigurarea stabilității financiare;

c) supravegherea pieții valutare, calcularea și publicarea cursurilor medii de schimb valutar, pentru evidența statistică;

(5) Pe teritoriul național al României nimeni nu poate crea bani, în afară de Banca Națională a României.

(6) Cantitatea de numerar în circulație nu poate crește mai repede decât produsul intern brut.

(7) Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

(8) Banca Națională a României este obligată să folosească toate cantitățile de numerar rezultate din emisiunile monetare pentru cumpărarea de aur, cu prioritate din producția internă, în vederea sporirii tezaurului țării.

(9) Pe teritoriul României, persoanele fizice și juridice române nu pot efectua operațiuni de încasări și plăți sau de creditare decât în moneda națională, leul.

(10) În România, băncile și instituțiile de credit nu pot acorda împrumuturi decât pentru investiții productive, pentru crearea de capacități de producție noi sau pentru dezvoltarea și modernizarea capacităților de producție existente.

(11) Prin excepție de la prevederile alineatului (10), casele de ajutor reciproc pot acorda orice fel de credite membrilor lor, potrivit legii și statutelor lor.

(12) Cetățenii României pot cumpăra valută, în orice cantitate, pe care o folosesc pentru efectuarea de plăți către persoane fizice și juridice străine.

(13) Înlocuirea monedei naționale cu o altă monedă se aprobă de poporul român, prin referendum.

(14) Banca Națională a României este condusă de un guvernator ales de popor, prin vot universal egal, direct, secret și liber exprimat.

(15) Funcția de guvernator al Băncii Naționale a României este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(16) Guvernatorul Băncii Naționale a României trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activități financiar-bancare sau în învățământul economic superior și să nu fi fost membru al Parlamentului sau al Guvernului.

(17) Prevederile articolelor 81, 82, 83, 84 alin. (1), 95, 96, 97 se aplică, în mod corespunzător, și guvernatorului Băncii Naționale a României.

(18) Guvernatorul Băncii Naționale a României este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților ori a cel puțin 200.000 de cetățeni cu drept de vot.

(19) Organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României se stabilesc prin lege."

100. După articolul 137 se introduce un articol nou, 137.1, astfel: Denumirea articolului va fi: "Rezervele internaționale ale României". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.1

(1) Rezervele internaționale ale României sunt alcătuite din:

a) aur deținut în tezaur în țară;

b) active externe, sub formă de bancnote și monede emise de alte state sau de Uniunea Europeană, deținute în conturi de depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni a României.

(2) Rezervele internaționale ale României se creează prin cumpărarea de aur și active externe cu sumele bănești provenite din:

a) emisiunile monetare efectuate de Banca Națională a României;

b) excedentele bugetului public național.

(3) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru sporirea sau completarea rezervelor internaționale ale României.

(4) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaționale ale României.

(5) Rezervele internaționale ale României sunt folosite numai pentru efectuarea de plăți externe în situații excepționale, când țara se află în stare de mobilizare, de război, de urgență sau de asediu.

(6) Rezervele internaționale ale României se află în proprietatea publică a poporului român și sunt administrate de către statul român, prin Ministerul Finanțelor Publice."

101. După articolul 137.1 se introduce un nou articol, 137.2, astfel: Denumirea articolului va fi: "Comisia Națională a Valorilor Mobiliare". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.2

(1) Comisia Națională a Valorilor Mobiliare este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărei obiect de activitate constă în administrarea legislației naționale referitoare la piața de capital financiar, precum și la instituțiile specifice acesteia.

(2) Comisia Naționale a Valorilor Mobiliare are drept obiective fundamentale:

a) stabilirea și menținerea cadrului necesar dezvoltării pieței de capital;

b) promovarea încrederii în piața de capital și în investițiile în instrumente financiare;

c) asigurarea protecției operatorilor și investitorilor împotriva practicilor neloiale, abuzive și frauduloase;

d) promovarea funcționării corecte și transparente a pieței de capital;

e) prevenirea manipulării pieței și a fraudei și asigurarea integrității piețelor reglementate.

(3) În piața de capital financiar din România nu pot fi tranzacționate decât valori mobiliare și instrumente financiare emise contra aporturilor în numerar sau în natură, cu valoare stabilită prin expertiză autorizată. Este interzisă tranzacționarea de instrumente financiare derivate.

(4) Valorile mobiliare și instrumentele financiare pot fi tranzacționate numai pe piețe reglementate și numai prin procedura licitației, cu plata în numerar, în momentul efectuării tranzacțiilor.

(5) Folosirea de informații confidențiale, ca și orice altă formă de manipulare a prețurilor pe piața de capital financiar, în vederea obținerii de avantaje, de orice fel, se pedepsește cu închisoarea pe viață și cu confiscarea întregii averi a făptuitorilor.

(6) Comisia Națională a Valorilor Mobiliare este compusă din 5 membri, dintre care un președinte, un vicepreședinte și 3 comisari.

(7) Membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare sunt numiți pe funcții de către guvernatorul Băncii Naționale a României.

(8) Membrii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învățământul economic superior.

(9) Funcția de membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(10) Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare se stabilesc prin lege."

102. După articolul 137.2 se introduce un nou articol, 137.3, astfel: Denumirea articolului va fi: "Comisia Națională de Supraveghere a Asigurărilor". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.3

(1) Comisia Națională de Supraveghere a Asigurărilor este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărei obiect de activitate constă în administrarea legislației naționale referitoare la asigurări și reasigurări, precum și la instituțiile specifice acestora.

(2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naționale de Supraveghere a Asigurărilor constă în apărarea drepturilor asiguraților și promovarea stabilității activității de asigurare în România.

(3) Comisia Națională de Supraveghere a Asigurărilor este compusă din 5 membri, dintre care un președinte, un vicepreședinte și 3 comisari.

(4) Membrii Comisiei Naționale de Supraveghere a Asigurărilor sunt numiți pe funcții de către guvernatorul Băncii Naționale a României.

(5) Membrii Comisiei Naționale de Supraveghere a Asigurărilor trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în sectorul asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învățământul economic superior.

(6) Funcția de membru al Comisiei Naționale de Supraveghere a Asigurărilor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(7) Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Supraveghere a Asigurărilor se stabilesc prin lege."

103. După articolul 137.3 se introduce un nou articol, 137.4, astfel: Denumirea articolului va fi: "Comisia Națională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.4

(1) Comisia Națională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este autoritate administrativă a statului român, cu personalitate juridică, al cărei obiect de activitate constă în administrarea legislației naționale referitoare la sistemul de pensii private, precum și la instituțiile specifice acestuia.

(2) Obiectivul fundamental al Comisiei Naționale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private constă în apărarea drepturilor și intereselor participanților la sistemul de pensii private și ale beneficiarilor acestuia, prin asigurarea unei funcționări eficiente a sistemului de pensii private.

(3) Participarea la fondurile de pensii private este facultativă. Nicio lege și niciun alt act normativ nu poate să oblige cetățenii României să devină participanți la fonduri de pensii private.

(4) Comisia Națională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este compusă din 5 membri, dintre care un președinte, un vicepreședinte și 3 comisari.

(5) Membrii Comisiei Naționale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private sunt numiți pe funcții de către guvernatorul Băncii Naționale a României.

(6) Membrii Comisiei Naționale de Supravegherea a Sistemului de Pensii Private trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în sectorul pensiilor, asigurărilor, în sectorul financiar-bancar sau în învățământul economic superior.

(7) Funcția de membru al Comisiei Naționale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(8) Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private se stabilesc prin lege."

104. După articolul 137.4, se introduce un nou articol, 137.5, astfel: Denumirea articolului va fi: "Casa de Economii și Consemnațiuni" Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 137.5

(1) Casa de Economii și Consemnațiuni, prescurtat CEC, este instituție de credit, cu personalitate juridică, al cărei capital se află în proprietatea publică a poporului român și în administrarea statului român.

(2) Casa de Economii și Consemnațiuni are ca obiectiv fundamental dezvoltarea spiritului de economisire și de bună gospodărire a banului, precum și păstrarea în siguranță a disponibilităților bănești ale cetățenilor țării și investirea acestora pentru creșterea capacităților de producție ale țării.

(3) Disponibilitățile bănești ale Casei de Economii și Consemnațiuni sunt folosite, exclusiv, pentru acordarea de credite pentru investiții întreprinderilor mici și mijlocii.

(4) Casa de Economii și Consemnațiuni este condusă de un consiliu de administrație compus din 5 membri, dintre care un președinte, un vicepreședinte și 3 comisari.

(5) Membrii consiliului de administrație sunt numiți, pe funcții, de către guvernatorul Băncii Naționale a României.

(6) Membrii consiliului de administrație trebuie să aibă pregătire economică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în sectorul financiar-bancar sau în învățământul economic superior.

(7) Funcția de membru al Consiliului de administrație al Casei de Economii și Consemnațiuni este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

(8) Organizarea și funcționarea Casei de Economii și Consemnațiuni se stabilesc prin lege."

105. Articolul 138 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Bugetul public național cuprinde bugetul de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate sau cu excedente." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) În caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urgență, Guvernul poate contracta împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condițiile legii." După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) și (8), cu următorul cuprins: "(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget.

(7) Bugetele locale se elaborează și se execută în condițiile legii.

(8) Nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare."

106. Alineatul (1) al articolului 139 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege." 107.

Articolul 140 se modifică și se completează astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului și Președintelui României un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din exercițiul bugetar expirat, cuprinzând și neregulile constatate." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) La cererea Parlamentului și a Președintelui României, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curții sunt aleși, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani. Ei sunt independenți în exercitarea mandatului lor. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute pentru judecători." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Consilierii de conturi ai Curții aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani." Alineatul (6) va avea următorul cuprins: "(6) Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de lege." După alineatul (6) se introduc trei noi alineate, (7), (8) și (9), care vor avea următorul cuprins: "(7) Prevederile articolelor 82, 84 alin. (1), 95, 96, și 97 se aplică, în mod corespunzător, și consilierilor Curții de Conturi.

(8) Oricare dintre consilierii Curții de Conturi este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puțin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

(9) Organizarea și funcționarea Curții de Conturi se stabilesc prin lege organică."

108. Articolul 142 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Curtea Constituțională este garantul Supremației Constituției." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Rezultatul alegerilor pentru funcția de membru al Curții Constituționale este validat de Înalta Curte de Casație și Justiție." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții." După alineatul (5) se introduc trei noi alineate, (6), (7) și (8), cu următorul cuprins: "(6) Prevederile articolelor 82 alin. (2), 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și membrilor Curții Constituționale.

(7) Oricare dintre consilierii Curții Constituționale este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care a fost ales, la cererea unui număr de alegători egal cu cel puțin 25% din numărul voturilor cu care a fost ales.

(8) Organizarea și funcționarea Curții Constituționale se stabilesc prin lege organică."

109. Articolul 143 se modifică și va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Condiții pentru candidatură". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 143 Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior." 110.

Articolul 145 se modifică și va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Independența". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 145 Judecătorii Curții Constituționale sunt independenți în exercitarea mandatului lor." 111. Literele a), b), c) și e) ale articolului 146 se modifică astfel: Litera a) va avea următorul cuprins: "a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;". Litera b) va avea următorul cuprins: "b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale, la sesizarea Președintelui Camerei Reprezentanților sau a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari;". Litera c) va avea următorul cuprins: "c) se pronunță asupra constituționalității Regulamentului Camerei Reprezentanților, la sesizarea Președintelui Camerei Reprezentanților, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 30 de parlamentari;". Litera e) va avea următorul cuprins: "e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii." 112. Alineatul (1) al articolului 147 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept." 113. Denumirea titlului VI se modifică astfel: Denumirea titlului VI va fi: "Integrarea în Uniunea Europeană". 114. Alineatele (1) și (5) ale articolului 148 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Transferarea unor atribuțiuni către instituțiile Uniunii Europene, altele decât cele prevăzute în tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și exercitarea în comun cu celelalte state membre a unor competențe neprevăzute în aceste tratate se aprobă de popor, prin referendum." Alineatul (5) va avea următorul cuprins: "(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene." 115. După titlul VI se introduce un nou titlu, VI.1, care va avea un singur articol, 149. 116.

Articolul 149 se modifică și va avea următorul cuprins: Denumirea articolului va fi: "Aderarea la tratate militare". Cuprinsul articolului va fi: "Articolul 149 Aderarea României la tratate militare internaționale se aprobă de poporul român, prin referendum." 117. Alineatul (1) al articolului 150 se modifică astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României, de cel puțin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot." 118.

Articolul 151 se modifică și se completează astfel: Alineatul (1) va avea următorul cuprins: "(1) Proiectul de lege privind revizuirea Constituției trebuie adoptat de Parlament, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor săi." Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) În cazul în care Parlamentul respinge propunerea de revizuire inițiată de Președintele României sau de cetățeni, Președintele României organizează referendum, în 30 zile de la data respingerii proiectului de către Parlament, pentru aprobarea proiectului de revizuire respins de Parlament." Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) În cazul în care poporul aprobă proiectul respins de Parlament, Parlamentul este dizolvat și se organizează alegeri parlamentare anticipate." După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) și (5), cu următorul cuprins: "(4) Proiectul de revizuire aprobat de Parlament se supune aprobării poporului, prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării.

(5) Revizuirea Constituției este definitivă, după aprobarea ei de către popor, prin referendum."

119. Alineatul (2) al articolului 154 se modifică astfel: Alineatul (2) va avea următorul cuprins: "(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei Constituții, va examina conformitatea legislației cu prezenta Constituție și va face Parlamentului sau, după caz, Președintelui României propuneri corespunzătoare." 120.

Articolul 155 se modifică și va avea următorul cuprins: Alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Alegerile pentru funcțiile prevăzute la articolele 58, 119.1, 119.2, 125, 132, 133, 137, 140 și 142 vor fi organizate în termen de cel mult 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei Constituții." Alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) În termen de 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Național de Pensii Publice și va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Național de Pensii Publice, care va prevedea și sursele de completare a activului net al acestui fond." Alineatele (5) și (6) se abrogă.

Articolul II

Revizuirea adoptată prin prezenta lege se supune aprobării prin referendum organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României.

AVIZ

referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției României Analizând inițiativa legislativă a cetățenilor privind revizuirea Constituției României, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ sub nr. R475 din 25 martie 2013,

CONSILIUL LEGISLATIV, în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 46 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, avizează negativ inițiativa legislativă, pentru următoarele considerente: 1. Prezenta inițiativă legislativă a cetățenilor are ca obiect de reglementare revizuirea Constituției României, republicată, fiind formulată în temeiul art. 150 din Legea fundamentală. Conform Expunerii de motive, intervențiile legislative propuse vizează, în principal, următoarele aspecte: - instituirea unui Parlament unicameral compus din maximum 300 de parlamentari; - instituirea unui număr de maximum două mandate pentru toate funcțiile elective; - participarea la vot obligatorie; - stabilirea zilei naționale pe data de 9 Mai, precum și stabilirea ca imn național al României a melodiei "Trăiască România, Trăiască Tricolorul"; - afirmarea faptului că România este continuatoarea de drept a Daciei și a statului național și unitar constituit în anul 1918; - o reală și completă separație și independență a puterilor în stat, prin alegerea de către popor a conducătorilor autorităților fundamentale și a tuturor magistraților. Prin obiectul său de reglementare, inițiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. 2. Constituția reprezintă baza întregului sistem juridic al unui stat și trebuie să aibă un caracter vizionar pentru a răspunde cerințelor și necesităților actuale și viitoare care apar în evoluția unui stat, ea reflectând stadiul dezvoltării și modernizării societății. Prin Constituție sunt reflectate interesele tuturor cetățenilor unui stat, imprimându-i, astfel, o valoare supremă ce determină respectul de care trebuie să se bucure Legea fundamentală. În Constituția unui stat democratic sunt consacrate principiile vieții economice, sociale, politice și juridice care își au corespondent în valorile fundamentale pe care statul le promovează și le apără. Ca atare, Constituția unei țări reglementează aspectele cele mai importante și generale ale ordinii juridice ale societății, principiile și liniile directoare, formulate într-un limbaj concis, sobru, accesibil și previzibil, fără detalierea unor aspecte care să încarce inutil normele constituționale, aspecte ce vor fi reglementate în detaliu în legislația subsecventă. Constituția reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, precum și autoritățile publice fundamentale. Forța juridică a Constituției este supremă, fapt ce o situează în vârful ierarhiei izvoarelor dreptului și impune regula conformității întregului sistem legislativ cu dispozițiile ei. În acest context, semnalăm că prezenta inițiativă cetățenească conține ipoteze juridice care nu se corelează cu reglementările Uniunii Europene și cu tratatele internaționale la care România este parte, cuprinde norme contradictorii cu reglementările constituționale rămase nemodificate și excede cadrului reglementării fundamentale, învestite cu forță juridică superioară, printr-o serie de norme care nu au caracter de principiu sau de generalitate și care nu trebuie să se regăsească la nivelul Legii fundamentale, astfel cum se va reliefa în cele ce urmează. 3. Referitor la textul propus la pct. 2 pentru art. 2 alin. (1), precizăm că excluderea posibilității exercitării suveranității naționale de către popor prin organele sale reprezentative, prevăzută în prezent de textul Legii fundamentale, are ca efect instituirea unui regim de suveranitate populară. Așa cum se subliniază în doctrină*1), una dintre principalele consecințe ale acestei concepții asupra suveranității este aceea că, "întrucât poporul este titularul suveranității, iar suveranitatea nu poate fi alienată, democrația trebuie să se realizeze direct (inițiativa legislativă populară, veto legislativ popular, referendum etc.)". Fundamentarea exercitării suveranității de stat în acești termeni face însă imposibilă calificarea Parlamentului drept "organ reprezentativ suprem al poporului român", așa cum se prevede în art. 61 alin. (1) din Constituție, rămas nemodificat. În plus, principiul suveranității populare nu este dus la ultimele lui consecințe prin proiect, întrucât, cu excepția unei legi organice care ar urma să fie adoptată prin referendum [art. 3.2 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 5], adoptarea legilor rămâne o atribuție a Parlamentului. --------- *1) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituția României - comentată și adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1992, pag. 15. 4. Norma propusă la pct. 3 pentru art. 3 alin. (1.1) nu poate fi acceptată, întrucât acordarea posibilității cetățenilor străini și apatrizilor ca, în anumite condiții, să poată dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor este necesară ca urmare a faptului că România este stat membru al Uniunii Europene cu drepturi și obligații depline, motiv pentru care țara noastră trebuie să respecte reglementările tratatelor Uniunii Europene, inclusiv pe aceea referitoare la asigurarea liberei circulații a persoanelor (art. 45 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene). Această posibilitate a fost acordată prin Legea de revizuire a Constituției din anul 2003. Precizăm că, analizând respectiva normă, Curtea Constituțională, în Decizia nr. 148/2003, a subliniat următoarele: "Integrarea României în Uniunea Europeană presupune respectarea dispozițiilor acquisului comunitar privitoare la libera circulație a capitalurilor, la drepturile cetățenilor europeni de a investi și de a dobândi bunuri în condiții de egalitate cu cetățenii români. Curtea Constituțională observă că posibilitatea realizării acestor obiective este îngrădită de dispozițiile art. 41 alin. (2) teza finală din Constituția României, prin care se interzice cetățenilor străini și apatrizilor să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor. Pentru înlăturarea acestei interdicții și pentru instituirea unor garanții ale dreptului de proprietate privată se propune modificarea art. 41. Prima modificare vizează denumirea articolului, în sensul că, în locul denumirii "Protecția proprietății private", se propune sintagma "Dreptul de proprietate privată". Cea de-a doua modificare vizează chiar alin. (2) al art. 41. În noua redactare proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, iar cetățenii străini și apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin legea organică, precum și prin moștenire legală. Curtea Constituțională constată că sunt înscrise în această nouă redactare suficiente garanții constituționale pentru exercitarea acestui drept în conformitate cu interesul general și cu respectarea prevederilor acquis-ului comunitar". Pe cale de consecință, este evident că nu poate fi acceptată modificarea art. 3 alin. (1.1), întrucât se exclude posibilitatea cetățenilor străini și a apatrizilor ca, în anumite condiții, să poată dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor. În plus, în textul propus pentru art. 3 alin. (1.1), precizăm că persoanele juridice sunt entități cu personalitate juridică proprie, ale căror drepturi și obligații sunt distincte de cele ale persoanelor fizice, astfel încât nu se poate afirma că un drept ar putea aparține cetățenilor români "constituiți în persoane juridice române". 5. Cu privire la pct. 4, precizăm că norma din cuprinsul art. 3.1 alin. (2) ridică problema succesiunii statelor din punctul de vedere al dreptului internațional, problemă care apare atunci când au loc modificări teritoriale care conduc la apariția unor noi state. "Mutațiile pe care un teritoriu este susceptibil să le sufere și care dau naștere unor situații calificate în dreptul internațional drept «succesiune»"*2) sunt: reunirea mai multor state într-un singur stat; dezmembrarea unui stat; separarea sau secesiunea și transferul de teritorii. Statul succesor nu este un simplu moștenitor al drepturilor și obligațiilor statului predecesor. În prezent, în dreptul internațional contemporan, succesiunea statelor este reglementată prin Convenția referitoare la succesiunea statelor la tratate, adoptată la Viena în anul 1978, și prin Convenția referitoare la succesiunea statelor în ceea ce privește bunurile, arhivele și datoriile, adoptată la Viena în anul 1983. Mai mult, Guvernul României a încheiat înțelegeri internaționale referitoare la acest aspect, cum ar fi Protocolul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind succesiunea la acordurile încheiate între România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, semnat la București la 5 martie 2004, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 951/2004. Prin urmare, statul român nu poate fi "moștenitorul de drept" al statului național și unitar, așa cum se propune prin proiect. -------- *2) Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 41 și urm. Având în vedere că alin. (3) prevede că "statul român este obligat să militeze, necontenit, și să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei

cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional", precizăm că modalitățile de modificare a teritoriului admise de dreptul internațional contemporan sunt următoarele*3): modificările intervenite ca urmare a procesului de decolonizare; desprinderea unor teritorii de la un stat și formarea unui*4) sau unor state independente*5); alăturarea la teritoriul unui alt stat ori alăturarea unor state, în întregul lor, la alte state*6). Indiferent însă de modalitatea de dobândire sau de modificare a teritoriului, admisă de dreptul internațional, aceasta trebuie să aibă ca fundament consimțământul liber exprimat al populației care locuiește pe teritoriul în cauză*7). În caz contrar, s-ar încălca cel puțin două dintre principiile fundamentale ale dreptului internațional, și anume: neamestecul în treburile interne ale altor state și dreptul popoarelor la autodeterminare. Prin urmare, referirea, în cuprinsul normei, la obligația statului român de a face toate demersurile pentru "Reîntregirea Patriei" vine în contradicție cu principiile dreptului internațional. ---------- *3) idem, pag. 147. *4) De exemplu: desprinderea Norvegiei de Suedia în anul 1905. *5) Destrămarea URSS și a RSF Iugoslavia. *6) Cazul celor două state germane în anul 1990. *7) Raluca Miga-Beșteliu, Drept internațional public, vol. I, Editura All Beck, 2005, pag. 147. 6. Norma propusă la pct. 7 pentru art. 6 alin. (3) este identică cu norma propusă într-un alt proiect de revizuire a Legii fundamentale, proiect care a făcut obiectul analizei Curții Constituționale în cuprinsul Deciziei nr. 799/2011. În respectiva decizie, instanța de contencios constituțional a reținut că "Textul introdus, care prevede obligația autorităților publice de a consulta organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale și religioase, dă expresie obligației statului de recunoaștere și garantare pentru această categorie de persoane a dreptului la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor, prevăzută de alin. (1) al aceluiași articol, constituind una dintre modalitățile de garantare a dreptului la care textul constituțional face referire. Această modificare nu pune în discuție niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (1) și (2) din Constituție. Curtea reține, însă, că reglementarea modalităților în care statul garantează dreptul la identitate al minorităților naționale nu este de domeniul Constituției, ci al legii, ridicarea la rang de principiu constituțional a uneia dintre aceste garanții negăsindu-și justificarea. În situația în care se va menține această reglementare, pentru ca deciziile organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale privitoare la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor etnice, culturale și religioase să nu contravină principiilor de egalitate și nediscriminare față de ceilalți cetățeni români, ar trebui să se prevadă și obligația acestor organizații de a consulta în scris autoritățile publice în legătură cu deciziile pe care urmează să le adopte". 7. Precizăm că norma preconizată la pct. 10 pentru art. 13 alin. (1) este identică cu cea aflată în vigoare, motiv pentru care propunerea de modificare a acestui text nu se justifică. Totodată, semnalăm că dispoziția propusă pentru alin. (2) referitoare la dezbaterile publice în limba română la toate nivelurile administrației publice nu poate fi acceptată, întrucât contravine obligațiilor asumate de România prin ratificarea, prin Legea nr. 33/1995, a Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, precum și prin ratificarea, prin Legea nr. 282/2007, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. În conformitate cu prevederile Cartei, la nivel constituțional se regăsesc norme care asigură posibilitatea folosirii limbii minorităților naționale în învățământ, justiție, autoritățile administrației publice locale. Amintim, în acest sens, dispozițiile art. 32 alin. (3) din Legea fundamentală, rămase nemodificate, potrivit cărora dreptul persoanelor aparținând minorităților naționale de a învăța limba lor maternă și dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalitățile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. De asemenea, dispozițiile art. 120 alin. (2), rămase nemodificate, prevăd asigurarea folosirii, în scris și oral, a respectivei limbi a minorității naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă (20% conform prevederilor din Legea administrației publice locale). În acest context, amintim și dreptul cetățenilor români aparținând minorităților naționale de a se exprima în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice, care este consacrat de art. 128 alin. (2) din Legea fundamentală, normă rămasă, de asemenea, nemodificată. 8. Referitor la textul propus la pct. 12 pentru art. 16 alin. (3), relevăm că acest alineat a cunoscut o modificare esențială prin revizuirea Constituției din anul 2003, în sensul că, față de perspectiva integrării României în Uniunea Europeană, s-a considerat că nu mai este justificată interdicția accesului la aceste funcții și demnități a cetățenilor români care au și o altă cetățenie. Soluția propusă prin proiect revine la vechea redactare, care permitea accesul la funcțiile și demnitățile publice a celor care aveau numai cetățenia română*8). ------------ *8) Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura CH. Beck, București, 2008, pag. 153. Pentru aceste considerente, norma propusă nu poate fi acceptată. 9. La art. 32 alin. (2), astfel cum este propus la pct. 16, semnalăm că eliminarea posibilității desfășurării învățământului într-o limbă de circulație internațională și în cadrul unităților de învățământ de stat constituie o restrângere a dreptului la învățătură, generatoare de discriminare pentru persoanele care nu dispun de posibilitățile materiale de a urma cursurile unor "școli private". 10. Cu privire la textul propus la pct. 20 pentru art. 36 alin. (3), referitor la obligativitatea votului, semnalăm că regimul juridic al dreptului de vot trebuie interpretat sistematic, luând în considerare prevederile art. 62, astfel cum sunt propuse la pct. 32, precum și dispozițiile art. 81, rămase nemodificate, referitoare la alegerea membrilor Parlamentului și a Președintelui României, care prevăd că "membrii Parlamentului

sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat". În ceea ce privește votul liber exprimat, în doctrină*9) se apreciază că acesta "vizează, pe de o parte, faptul că exprimarea voinței cetățenilor în alegeri nu trebuie viciată în niciun fel, iar, pe de altă parte, faptul că votul nu este obligatoriu. În România participarea la vot nu este obligatorie pentru niciun fel de alegeri, cetățenii având opțiunea liberă de a participa sau nu la scrutin". --------- *9) idem, pag. 340. Sub acest aspect, relevăm faptul că dreptul la vot este încadrat în categoria drepturilor fundamentale (prevăzute la capitolul II al titlului II din Constituție), și nu a îndatoririlor fundamentale (prevăzute la capitolul III al titlului II din Constituție), astfel că titularul hotărăște modalitatea de exercitare a acestuia. În aceeași opinie se susține că unele state, precum Grecia sau Belgia, folosesc votul obligatoriu, însă problema cea mai dificilă este stabilirea sancțiunilor în caz de neexercitare a votului. În astfel de state, votul devine nu doar un drept, ci și o obligație pentru care însă este greu de aplicat o sancțiune corpului electoral. 11. Referitor la textul propus la pct. 23 pentru art. 44 alin. (6), apreciem că prevederea actuală a modalității de despăgubire în caz de expropriere sau de folosire a subsolului proprietăților imobiliare reprezintă o garanție a dreptului de proprietate, a cărei suprimare depășește limitele revizuirii, potrivit art. 152 alin. (2) din Constituție. Totodată, cu privire la alin. (8), care are ca finalitate eliminarea din Constituție a prezumției caracterului licit al dobândirii averii, semnalăm că norma s-a regăsit și în proiectul de lege privind revizuirea Constituției, asupra căruia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 799/2011, reținând că această prezumție constituie o garanție a dreptului de proprietate al persoanei. În absența unei astfel de prezumții, deținătorul unui bun ar fi supus unei insecurități continue întrucât, ori de câte ori s-ar invoca dobândirea ilicită a respectivului bun, sarcina probei nu ar reveni celui care face afirmația, ci deținătorului bunului. Tocmai de aceea, în cadrul lucrărilor Adunării Constituante, în ședința din 9 octombrie 1991, a fost respins amendamentul de eliminare a dispoziției privind prezumția dobândirii licite a averii, neîntrunind decât votul a 14 parlamentari, astfel cum rezultă din Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 29 din 11 octombrie 1991. Făcând aplicarea dispozițiilor art. 152 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora nicio revizuire nu poate fi făcută dacă are ca efect suprimarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor sau a garanțiilor acestora, Curtea a constatat că eliminarea tezei a doua a art. 44 alin. (8) din Constituție, potrivit căreia "Caracterul licit al dobândirii se prezumă", este neconstituțională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanții a dreptului de proprietate, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituție. Curtea a subliniat în acest context cele reținute în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 85 din 3 septembrie 1996 sau prin Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, în sensul că reglementarea acestei prezumții nu împiedică cercetarea caracterului ilicit al dobândirii averii, sarcina probei revenind însă celui care invocă acest caracter. În măsura în care partea interesată dovedește dobândirea unor bunuri, a unei părți sau a întregii averi a unei persoane în mod ilicit, asupra acelor bunuri sau a averii dobândite ilegal se poate dispune confiscarea, în condițiile legii. 12. Referitor la textul propus la pct. 31 pentru art. 61 alin. (2), potrivit căruia Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră, semnalăm că o astfel de soluție legislativă a fost prevăzută și în proiectul de lege pentru revizuirea Constituției asupra căruia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 799/2011. Cu această ocazie, instanța de contencios constituțional a arătat că această modificare nu pune în discuție niciuna dintre limitele revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituție, ci reprezintă exclusiv o opțiune politică asupra căreia se vor pronunța participanții la procedura de revizuire a Constituției. Nu trebuie ignorate totuși, în exprimarea acestei opțiuni, tradiția statului român și avantajele pe care le oferă o structură bicamerală a Parlamentului în raport cu cea unicamerală. Curtea a reținut în acest sens că, în mod tradițional, Parlamentul României a avut o structură bicamerală. Această structură a forului legiuitor, consacrată în anul 1864, prin "Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris" al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, a continuat să existe sub imperiul Constituțiilor din 1866, 1923 și 1938, fiind întreruptă doar în perioada regimului comunist, când reprezentanța națională era unicamerală - Marea Adunare Națională. După Revoluția din Decembrie 1989, prin Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului și a Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 18 martie 1990, act în baza căruia s-au organizat alegerile din mai 1990, a fost reintrodusă formula bicameralismului. Constituția din 1991 a preluat, cu unele modificări, această structură a Parlamentului, menținută cu prilejul revizuirii Legii fundamentale din anul 2003. Modificarea textelor incidente în materie, realizată cu prilejul revizuirii, a vizat doar trecerea la un sistem de bicameralism funcțional. Avantajele pe care structura bicamerală a forului legiuitor le prezintă sunt evidente. Astfel, se evită concentrarea puterii în Parlament, întrucât Camerele acestuia se vor împiedica reciproc să devină suport al unui regim autoritar. Totodată, se asigură dezbateri și un cadru de analiză succesivă a legilor de către două corpuri diferite ale forului legiuitor, ceea ce oferă o mai mare garanție a calității actului legislativ. Adoptarea legilor în cadrul unui Parlament unicameral se face după mai multe "lecturi" succesive ale unui text

. Fiind realizate însă de același corp legiuitor, lecturile pot deveni o formalitate artificială sau pot fi suprimate din rațiuni de urgență. Bicameralismul determină ca a doua lectură a legii să se facă, întotdeauna, de o altă adunare, ceea ce este de natură să determine o percepție critică accentuată. Se oferă astfel oportunitatea unei mai bune cooperări critice, a dezbaterii comune și colective de luare a deciziilor, conferindu-se amploare formării voinței statului parlamentar. În plus, bicameralismul minimizează riscul dominației majorității, favorizând dialogul între majoritățile din cele două Camere, precum și între grupurile parlamentare. Cooperarea și supervizarea legislativă sunt extinse în acest mod, demonstrându-se astfel că sistemul bicameral este o formă importantă a separației puterilor, care nu funcționează doar între puterile legislativă, executivă și judecătorească, ci și în interiorul celei legislative. Atât tradiția care, fiind legată de ființa statului român, îl definește și îl reprezintă, cât și avantajele enunțate constituie puternice motive de reflecție cu prilejul opțiunii pentru una dintre cele două formule: unicameralism sau bicameralism. 13. La pct. 32 este de discutat dacă excluderea dreptului la un loc de deputat pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, prevăzut în prezent de art. 62 alin. (2), nu este de natură a crea o discriminare între cetățenii care aparțin unor minorități naționale. Avem în vedere că, așa cum s-a subliniat în doctrină*10), această prevedere constituțională "permite cetățenilor care aparțin unei minorități naționale să-și manifeste vocația electorală în cadrul unei organizații reprezentative". ---------- *10) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Ion Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie Iorgovan, Ioan Vida, Constituția României - comentată și adnotată, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 1992, pag. 139. Totodată, în literatura de specialitate*11) s-a reținut că norma "reprezintă una din modalitățile prin care cetățenii români aparținând minorităților naționale își realizează propriile aspirații, la nivelul reprezentanței naționale". ----------- *11) Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura CH. Beck, București, 2008, pag. 612. 14. La pct. 43, referitor la textul propus pentru art. 72 alin. (2), având în vedere cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 799/2011, norma propusă nu poate fi acceptată, întrucât "vizează eliminarea inviolabilității parlamentare, ca formă a imunității parlamentare". Menționăm că, în această decizie, s-a precizat că, întrucât "prin proiectul legii de revizuire a Constituției este eliminată inviolabilitatea parlamentarului, adică acea imunitate de procedură care protejează parlamentarul împotriva urmăririlor penale abuzive sau vexatorii, instituția imunității parlamentare fiind astfel golită de conținut, Curtea constată că modificarea propusă sub acest aspect este neconstituțională, deoarece are ca efect suprimarea unei garanții a unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art. 152 alin. (2) din Constituție". 15. În sistemul constituțional actual este "instituționalizat modelul executivului bicefal sau dualist", potrivit căruia "puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și Guvern"*12). -------------- *12) C. Ionescu, Tratat de drept constituțional contemporan, Ediția 2, Editura CH. Beck, București, 2008, pag. 819. Prin normele propuse însă, concepția legiuitorului constituant este radical modificată, Președintele României exercitând puterea executivă în stat și răspunzând în fața poporului pentru buna funcționare a Guvernului și a tuturor instituțiilor publice care compun puterea executivă a statului [art. 80 alin. (1) și (3), propuse la pct. 51]. În aceeași ordine de idei, proiectul prevede că Președintele României are drept de inițiativă legislativă [art. 74 alin. (1) propus la pct. 46], "îl revocă pe prim-ministru" [art. 85 alin. (1) lit. a) propus la pct. 54], "aprobă hotărârile adoptate de Guvern" [art. 108 alin. (4) propus la pct. 74], "numește un prefect în fiecare județ și în municipiul București" [art. 123 alin. (1) propus la pct. 85]. Totodată, "Guvernul răspunde politic numai în fața Președintelui României pentru întreaga sa activitate" [art. 109 alin. (1) propus la pct. 75], iar "Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Președintelui pentru a emite ordonanțe de urgență în domenii care nu fac obiectul legilor organice" [art. 115 alin. (1) propus la pct. 81]. Noile soluții juridice nu pot fi însă integrate în cadrul Legii fundamentale, alături de normele rămase nemodificate, care consacră un regim semiprezidențial "atenuat", fiind în contradicție cu acestea, creând confuzii și, în consecință, fiind inaplicabile. Amintim, în acest sens, norma prevăzută la pct. 5, care prevede adoptarea unei legi organice prin referendum, deși, la art. 73 alin. (1), legile organice se adoptă de Camera Reprezentanților (Parlament), ori divergența dintre norma propusă la pct. 70 pentru art. 102 alin. (1), potrivit căreia Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice, și norma de la art. 80 alin. (1) și (3), astfel cum este propusă la pct. 51, care prevede că Președintele României exercită puterea executivă și răspunde în fața poporului. Este adevărat că, potrivit acestei din urmă norme, exercitarea puterii executive de către Președintele României se realizează "în limitele stabilite de Constituție", însă exercitarea conducerii generale a administrației publice reprezintă principala modalitate de manifestare a puterii executive în stat. Din acest punct de vedere, competențele Președintelui României și ale Guvernului, ca autorități executive, nu sunt suficient de bine delimitate prin proiect. Și în cadrul pct. 81 se constată o necorelare între norma propusă pentru alin. (1) al art. 115 și norma de la alin. (4) al aceluiași articol, care rămâne nemodificată. Astfel, potrivit normei propuse pentru alin. (1), Președintele va emite ordonanțele de urgență în temeiul unei legi de abilitare adoptate de Parlament, soluție care nu este corelată cu dispozițiile art. 115 alin. (4), rămase nemodificate, potrivit cărora ordonanțele de urgență se adoptă de către Guvern. De asemenea, prin terminologia folosită, se creează o confuzie între cele două categorii de ordonanțe, ordonanțele simple, respectiv cele de urgență. În plus, adoptarea ordonanțelor de urgență "în domenii care nu fac obiectul legilor organice" este în contradicție cu prevederile alin. (6), rămase nemodificate, care permit adoptarea ordonanțelor de urgență în toate domeniile, cu excepția celor expres și limitativ prevăzute de acest text. Totodată, semnalăm că norma propusă la pct. 85 pentru art. 123 alin. (1), potrivit căreia Președintele României numește prefecții, nu este corelată cu dispozițiile alin. (2), rămase nemodificate, potrivit cărora prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. 16. Referitor la pct. 86-89, care cuprind norme referitoare la alegerea prin vot, de către popor, a judecătorilor și procurorilor, semnalăm că o asemenea modalitate de accedere în funcție nu poate fi acceptată, întrucât activitatea desfășurată de aceștia este una de natură profesională, care urmărește înfăptuirea justiției, iar nu una reprezentativă. Astfel, menționăm că, spre deosebire de parlamentari, care sunt în serviciul poporului, magistrații, deși au ca scop apărarea ordinii de drept și garantarea respectării drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor, soluționează cazuri concrete, în care sunt implicate interesele unor persoane determinate. În plus, votul presupune un mandat. Or, dacă parlamentarii au un mandat reprezentativ, activitatea judecătorilor și procurorilor nu este și nu are de ce să fie limitată în timp la unul sau mai multe mandate. Totodată, la pct. 86, referitor la textul propus pentru art. 125 alin. (1), întrucât inamovibilitatea judecătorilor constituie o garanție a realizării principiului independenței justiției, eliminarea normei cu privire la acest aspect nu poate fi acceptată, întrucât depășește limitele revizuirii Constituției consacrate de art. 152 alin. (2) din Legea fundamentală. Observația este valabilă și în ceea ce privește norma propusă pentru alin. (4), privind revocarea din funcție a judecătorilor prin referendum. În vederea garantării independenței judecătorilor, consacrată de art. 124 alin. (3), text rămas nemodificat, este necesar ca demiterea din funcție a acestora să se facă pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege, și nu ca urmare a manifestării discreționare a voinței corpului elector. Precizăm că, prin adoptarea unei soluții precum cea prevăzută de proiect, s-ar deschide posibilitatea pronunțării unor soluții prin care să se "mulțumească opinia publică", în detrimentul aplicării stricte a legii. Observația este valabilă, mutatis mutandis, și în ceea ce privește norma propusă la pct. 87 pentru art. 132 alin. (4), referitoare la revocarea din funcție, prin referendum, a procurorilor. 17. În cuprinsul inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției se regăsesc norme care nu sunt fundamentate, nu sunt complete, creează ambiguități, incoerențe și care nu pot fi acceptate la nivelul Legii fundamentale.

a) Astfel, referitor la art. 1 alin. (3) propus la pct. 1, precizăm că dragostea pentru semeni, pentru neam și pentru țară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de inițiativă, cumpătarea și economisirea reprezintă calități morale ale individului, și nu ale unei colectivități.

De asemenea, cu privire la textul propus pentru art. 1 alin. (4), referirea la "puterea mediatică" și la "puterea financiară", alături de enumerarea celor 3 puteri clasice - legislativă, executivă și judecătorească -, nu poate fi acceptată, întrucât cele două "puteri" nu corespund vreuneia dintre funcțiile prin care puterea se exercită în stat. Așa cum s-a subliniat în doctrină*13), cele 3 funcții principale prin care puterea se exercită în stat sunt funcția legislativă, cea executivă și funcția judecătorească. ----------- *13) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituției României - Explicații și comentarii, Editura Rosetti, București, 2003, pag. 5.

b) Referitor la textul propus la pct. 5 pentru art. 3.2 "Regiunile de dezvoltare", relevăm că regionalizarea s-a impus în ultimii ani în statele europene. În literatura de specialitate*14), regionalizarea este definită ca reprezentând "procesul prin care se realizează instituirea unei capacități de acțiune autonome, ce are ca obiectiv promovarea unui teritoriu infranațional sau supralocal, prin mobilizarea mecanismului său economic și, dacă este cazul, a raporturilor de solidaritate locală sau regională, precum și a dezvoltării potențialului său".

-------- *14) R. Ioța, "Regionalizarea", p. 86 - citat de Verginia Vedinaș în Reforma organizării administrativ-teritoriale - o prioritate pentru România în Constituția României. Comentariu pe articole, coordonatori: Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, Editura CH. Beck, București, 2008, pag. 39. Introducerea acestui articol trebuia corelată, în primul rând, cu art. 3 alin. (3) din Legea fundamentală, rămas nemodificat, care reglementează modul în care este organizat din punct de vedere administrativ-teritorial statul român, dar și cu capitolul V al titlului III, referitor la administrația publică locală.

c) La art. 12 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 9, semnalăm că stabilirea drept imn național a cântecului "Trăiască România, Trăiască Tricolorul" este inadecvată, întrucât, potrivit înregistrărilor din perioada respectivă, în varianta sa completă, interpretată în cadrul Cenaclului Flacăra înainte de Decembrie 1989, acesta cuprindea și versul "Trăiască Ceaușescu, Partidul și poporul!".

d) La art. 15 alin. (3), astfel cum este propus la pct. 11, precizăm că stabilirea unui moment de la care începe să curgă "dreptul de acțiune" în cazul săvârșirii unor infracțiuni nu este specifică dreptului penal. Este adevărat că, în sens larg, dreptul statului de a trage la răspundere o persoană care a săvârșit o infracțiune se naște de la momentul comiterii respectivei infracțiuni, însă acest principiu este valabil pentru orice infracțiune, nu numai pentru cele avute în vedere de textul propus prin proiect.

e) La art. 34 alin. (1), astfel cum este propus la pct. 18, considerăm că statul nu poate garanta "dreptul la sănătate", ci poate avea obligația de a lua măsurile necesare pentru ocrotirea sănătății populației, așa cum se prevede în textul actual al art. 34 alin. (1).

În ceea ce privește referirea expresă la calitățile pe care trebuie să le îndeplinească hrana, precizăm că acestea nu sunt necesare, întrucât rezultă din prevederea, în alin. (2), a obligației statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și sănătății publice. Totodată, menționăm că obligația statului de a lua măsuri pentru a asigura accesul cetățenilor la alimentație naturală, apă curată și aer curat, prevăzută în norma propusă pentru art. 34 alin. (1.1), rezultă din dispozițiile art. 35, potrivit cărora statul trebuie să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. De altfel, precizăm că formularea propusă prin proiect este discriminatorie, întrucât textul se referă exclusiv la "cetățeni", în vreme ce prin art. 35 alin. (1) dreptul la un mediu sănătos este recunoscut, așa cum este și firesc, "oricărei persoane" aflate pe teritoriul României, nu doar cetățenilor români.

f) La pct. 19, referitor la textul propus pentru art. 35 alin. (3), precizăm că includerea statului între entitățile care au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale țării și mediul înconjurător este superfluă, întrucât această obligație a statului rezultă, indirect, din obligația prevăzută la alin. (2). În plus, întrucât animalele intră în sfera noțiunii de "mediu înconjurător", referirea expresă la ocrotirea acestora este, de asemenea, superfluă.

g) La pct. 24, referitor la art. 45, apreciem că soluția legislativă privind prevederea competenței exclusive a instanțelor judecătorești de a autoriza desfășurarea de activități economice nu se justifică, întrucât excede funcției judiciare pe care o îndeplinesc respectivele instanțe.

Pe de altă parte, alin. (4) al art. 45, care se referă în mod exclusiv la exercitarea activităților economice de către "cetățeni", face ca, de principiu, să fie excluse de la control persoanele fizice și juridice străine care desfășoară astfel de activități pe teritoriul României.

h) Norma propusă pentru art. 47 alin. (1) la pct. 25 este incompletă, întrucât nu precizează cui anume ar urma să ceară cetățenii dizolvarea Parlamentului și demisia Președintelui României, și nici procedura aplicabilă într-o astfel de situație.

Referitor la norma propusă pentru alin. (1.1), considerăm că instituirea obligației stabilirii, prin lege, a unor criterii, fie ele și "elaborate științific", care să definească în mod concret toate elementele care compun noțiunea de "nivel de trai decent", este imposibil de realizat în practică.

i) La pct. 44, cu referire la textul propus pentru art. 72.1, precizăm că norma este incompletă, întrucât nu reglementează numărul de alegători care pot cere demiterea din funcție a unui parlamentar și organizarea referendumului și nici cine anume finanțează cheltuielile aferente acestei operațiuni.

De altfel, se constată că referendumul capătă o altă accepțiune decât cea cunoscută, în sensul că tinde să devină singura modalitate de alegere sau de demitere a conducătorilor autorităților fundamentale și a tuturor magistraților. Mai mult decât atât, în cuprinsul proiectului nu se reglementează finanțarea referendumurilor, indiferent de obiectul lor. În absența acestei reglementări, nicio astfel de normă nu poate fi operațională.

j) La pct. 46, referitor la norma propusă pentru art. 74, soluția legislativă privind eliminarea limitărilor referitoare la domeniul de reglementare a inițiativelor legislative cetățenești prevăzute în prezent de art. 74 alin. (2) este discutabilă. Menționăm că, în doctrină, s-a subliniat că problemele fiscale, cele cu caracter internațional, amnistia și grațierea au fost excluse din obiectul inițiativei legislative a cetățenilor pentru a se evita propunerile legislative demagogice*15).

--------- *15) Mihai Constantinescu, Ioan Muraru, Antonie Iorgovan, Revizuirea Constituției României - Explicații și comentarii, Editura Rosetti, București, 2003, pag. 172.

k) Norma propusă la pct. 54 pentru art. 85 alin. (1) lit. k), prin instituirea unei sancțiuni radicale - dizolvarea Parlamentului în cazul nerespectării unui termen destul de scurt de 45 de zile în care trebuie să se pronunțe asupra respectivelor proiecte de lege - este de natură a avea efecte negative atât asupra calității actului de legiferare, cât și asupra stabilității politice a țării.

În același context, amintim și soluțiile propuse la pct. 118 pentru art. 151 alin. (2) și (3), în condițiile în care textul art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, rămâne nemodificat. Prin urmare, organizarea unui referendum pentru aprobarea proiectului de revizuire a Constituției, respins inițial de către această autoritate, precum și dizolvarea acestui for în situația în care proiectul este aprobat, astfel cum se propune la pct. 118, aduc atingere principiilor statului de drept.

l) La pct. 76, precizăm că se impune modificarea, și nu abrogarea art. 110, întrucât aspectele legate de încetarea mandatului Guvernului trebuie reglementate în mod expres la nivelul Legii fundamentale.

m) Referitor la norma propusă la pct. 82 pentru art. 118.1 alin. (6), menționăm că aceasta are caracterul unei dispoziții de incriminare, care nu este specifică unei Legi fundamentale, ci Codului penal. Mai mult decât atât, redactarea propusă este deficitară, întrucât prima parte a textului stabilește o obligație (destul de neclar reglementată) în sarcina unor persoane juridice, în timp ce teza finală are în vedere pedeapsa aplicabilă unor persoane fizice.

Precizăm, în plus, că stabilirea sancțiunii "confiscării întregii averi a făptuitorilor" nu este corectă nici în raport cu principiul stabilit prin art. 44 alin. (9), astfel cum este propus la pct. 23, și nici în raport cu prevederile actuale ale art. 44 alin. (9), potrivit cărora sunt supuse confiscării numai anumite categorii de bunuri, și nu întreaga avere a unei persoane. Din acest motiv, stabilirea unei astfel de sancțiuni apare ca o suprimare a unei garanții a dreptului de proprietate, depășind, astfel, limitele revizuirii consacrate de art. 152 alin. (2) din Constituție.

n) În legătură cu textul art. 135 alin. (2) lit. c), propus la pct. 90, precizăm că norma este contradictorie, întrucât veniturile obținute din muncă aparțin prestatorilor muncii, prin urmare nu pot fi supuse unei "distribuții echitabile".

În ceea ce privește salariul minim brut și salariul mediu brut, menționăm că acestea reprezintă cifre statistice variabile, care nu pot fi reținute la nivelul Constituției. Referitor la Fondul Național de Capital Distributiv care urmează "să fie utilizat pentru împroprietărirea cetățenilor țării cu capital productiv", semnalăm că norma propusă la alin. (2) lit. d) tinde să aducă atingere dreptului de proprietate privată al cetățenilor, garantat de Constituție, precum și proprietății publice și private a statului. La alin. (2) lit. i) norma are mai mult caracter declarativ și nici nu s-ar putea concretiza în fapt, întrucât doar unele dintre domeniile enumerate pot furniza servicii publice gratuite și numai în anumite condiții.

o) La pct. 101, referitor la textul propus pentru art. 137.2 alin. (1), menționăm că "administrarea legislației naționale" nu poate constitui obiectul de activitate al vreunei autorități publice, întrucât legile nu se administrează, ci se aplică.

p) Semnalăm că normele propuse la pct. 102, în corelare cu cele propuse la pct. 92-94, referitoare la Fondul Național de Pensii Publice, Fondul Național de Șomaj și Fondul Național pentru Asigurări de Sănătate, par să înlocuiască bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzut la art. 138 din Constituție.

Având în vedere că bugetul asigurărilor sociale de stat acoperă în prezent și aceste drepturi de asigurări sociale, necuprinse în prezenta inițiativă cetățenească, normele propuse nu pot face obiectul revizuirii, deoarece ar avea ca rezultat suprimarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor.

r) La pct. 116, referitor la textul propus pentru art. 149, precizăm că, potrivit art. 108 alin. (4) teza finală din Constituție, hotărârile care au caracter militar nu se publică. În plus, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele prevede că "în cazuri temeinic justificate, Parlamentul și, respectiv, Guvernul pot hotărî ca textele anumitor tratate să nu fie publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, acestea urmând să fie comunicate tuturor instituțiilor interesate". Prin urmare, aprobarea de către popor, prin referendum, a tratatelor internaționale nu poate avea loc întotdeauna, deoarece, prin natura lor, unele tratate militare au caracter secret, fiindu-le aplicabile prevederile sus-menționate. Or, exprimarea consimțământului de a deveni parte la un tratat internațional, fie el și militar, prin referendum, implică aducerea la cunoștința cetățenilor a conținutului respectivului tratat, lucru care, uneori, nu este posibil.

18. Inițiativa legislativă cetățenească cuprinde reglementarea unor instituții care, în mod normal, nu trebuie prevăzute în cuprinsul Legii fundamentale, cum ar fi dispozițiile art. 31.1 și 31.2, propuse la pct. 14 și 15, care prevăd organizarea Serviciului Național al Informației Publice și a Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune, precum și dispozițiile privind Fondurile naționale de la art. 135.1, 135.2, 135.3, 135.4, astfel cum sunt propuse la pct. 91-94 etc. Și la pct. 99, a cărui parte dispozitivă are în vedere, în fapt, modificarea în integralitate a art. 137, intitulat, în forma actuală, "Sistemul financiar", iar în forma propusă, "Banca Națională a României", articolul cuprinde prevederi legate de statutul legal al Băncii Naționale a României, obiectivul fundamental și principalele atribuții ale acesteia, precum și unele aspecte referitoare la guvernatorul băncii. Or, aceste dispoziții trebuie să se regăsească la nivel de lege, și nu în cadrul Constituției. În același context, amintim și pct. 101, 102 și 103, prin care sunt introduse reglementări referitoare la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia Națională de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia Națională de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Având în vedere că acestea sunt calificate ca fiind autorități administrative, precizăm că intră sub incidența prevederilor art. 117 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora autoritățile administrative autonome se pot înființa prin lege organică. Eventual, ele se pot regăsi la nivelul Legii fundamentale sub forma unor norme generale, care să stabilească natura juridică și rolul lor, urmând ca reglementarea obiectului de activitate, precum și a competenței și modului de numire a membrilor acestora să se facă prin lege. De asemenea, textele propuse la pct. 104 pentru art. 137.4 alin. (3)-(7) cuprind dispoziții referitoare la organizarea și funcționarea Casei de Economii și Consemnațiuni, astfel că acestea trebuie să se regăsească în cuprinsul actului normativ ce reglementează înființarea, organizarea și funcționarea acestei instituții de credit, și nu la nivelul Legii fundamentale. Având în vedere observațiile formulate în prezentul aviz, rezultă că, din punctul de vedere al coeziunii normelor propuse cu dispozițiile constituționale rămase nemodificate, proiectul este deficitar, în numeroase cazuri existând necorelări și contradicții ale noilor soluții în raport cu cele al căror conținut nu se schimbă. În plus, mare parte din prevederile constituționale propuse nu sunt suficiente și eficiente și, prin urmare, nu pot fi aplicate efectiv în practică. Prezenta inițiativă nu corespunde nici exigențelor de redactare a unui act constituțional, aceasta nefiind sistematizată corespunzător și nici redactată într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, clar și precis, care să excludă orice echivoc. Având în vedere amploarea și consistența intervențiilor legislative propuse asupra Constituției, prezenta inițiativă cetățenească, în loc să aducă un plus de valoare actualei reglementări, nu face decât să favorizeze interpretările eronate și confuziile cu privire la normele din cadrul Legii fundamentale. În aceste condiții, în redactarea actuală, inițiativa legislativă cetățenească privind revizuirea Constituției nu întrunește condițiile necesare pentru a fi promovată. PREȘEDINTE dr. Dragoș Iliescu

București, 22 aprilie 2013.

Nr. 308.

DECLARAȚIE

Subsemnații:

Nr. crt. Numele și prenumele Domiciliul

0 1 2

1 Atelesei Neculai Municipiul Pașcani, Str. Grădiniței nr. 16, bl. G1A, sc. A, et. 3, ap. 8

2 Bălin Gheorghe București, sectorul 6, Aleea Cetățuia nr. 6, bl. M24, ap. 62

3 Boboc Petrache Municipiul Iași, str. Sărărie nr. 187, bl. A1, ap. 1, județul Iași

4 Brehoiu Marina București, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 16, bl. 16S14, sc. 1, ap. 5

5 Cojocaru Constantin București, sectorul 1, str. Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10

6 Dima Petrică București, sectorul 2, șos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25

7 Dorohoianu Vasilică Municipiul Iași, str. Păcurari nr. 66, județul Iași

8 Gheorghescu Elena Municipiul Constanța, județul Constanța, Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, sc. C, et. 3, ap. 53

9 Ilie Marian București, sectorul 4, str. Sg. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15

10 Magheru Otilia București, sectorul 1, str. Miercani nr. 119

11 Mihail Georgeta București, sectorul 5, str. Humulești nr. 4, bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47

12 Mihăilă Mihai București, sectorul 6, bd. Ceahlău nr. 8, bl. 27, sc. 2, ap. 27

13 Mihăilă Petru Municipiul Botoșani, județul Botoșani, Aleea Elie Radu nr. 18, ap. 3

14 Mocanu Anca-Maria Municipiul Alexandria, județul Teleorman, Str. Dunării nr. 17, bl. M4, sc. A, et. 4, ap. 13

15 Mureșeanu Varga-Lucian București, sectorul 5, Str. Amurgului nr. 10, bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44

16 Onofrei Ghiocel București, sectorul 1, str. Știrbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20

17 Orleanu Bogdan-Georgian București, sectorul 6, str. Șerban Bogdan Stan nr. 7, bl. 305, sc. 3, et. 3, ap. 32

18 Pîslă Marcela București, bd. Basarabia nr. 100, bl. E2, sc. C, et. 1, ap. 20

19 Popescu George Ninel Călărași, comuna Dichiseni, satul Dichiseni, Str. Lalelei nr. 8

20 Protopopescu Cornel București, sectorul 2, str. Arh. Ionescu Grigore nr. 90, bl. T8A, ap. 12

21 Rîșniță Gheorghe Orașul Ocnele Mari, Str. Pinilor nr. 1A, județul Vâlcea

22 Trașcă Cristian București, sectorul 6, Str. Olănești nr. 4, bl. 43/1, sc. A, ap. 30

23 Voicu Mihai București, sectorul 5, str. Ion Urdăreanu nr. 1, bl. P29, sc. 1, et. 5, ap. 22

24 Volf Luiza-Tanța București, sectorul 1, Str. Barierei nr. 27, ap. 1

Semnatarii prezentei declarații, având calitatea de alegători, declarăm că nu încălcăm prevederile alin. (2) și art. 2 din Legea nr. 189/1999 și că am hotărât să ne constituim în comitet de inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea Constituției României.

Semnături:

Atelesei Neculai Bălin Gheorghe Boboc Petrache Brehoiu Marina Cojocaru Constantin Dima Petrică Dorohoianu Vasilică Gheorghescu Elena Ilie Marian Magheru Otilia Mihail Georgeta Mihăilă Mihai Mihăilă Petru Mocanu Anca-Maria Mureșeanu Varga-Lucian Onofrei Ghiocel Orleanu Bogdan-Georgian Pîslă Marcela Popescu George Ninel Protopopescu Cornel Rîșniță Gheorghe Trașcă Cristian Voicu Mihai Volf Luiza-Tanța

ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE

ROMÂNIA Biroul Notarial "Tomescu și Asociații" București, bd. Burebista nr. 3, bl. D16, sc. 4, parter, ap. 108, sectorul 3 Operator de date cu caracter personal nr. 10.614 ÎNCHEIERE DE AUTENTIFICARE NR. 217 ANUL 2013,

LUNA MARTIE, ZIUA 16 Eu - ILEANA TOMESCU - notar public, la cererea părților, m-am deplasat la adresa din București, Strada Olari nr. 12, sectorul 2, unde în fața mea s-au prezentat: 1. VOICU MIHAI, CNP 1520901100094, domiciliat în București, Strada Ion Urdăreanu nr. 1, blocul P29, sc. 1, et. 5, ap. 22, sectorul 5, identificat cu CI seria RR nr. 661776, eliberată de SPCEP S5 biroul nr. 1 la data de 03.05.2010; 2. ORLEANU BOGDAN-GEORGIAN, CNP 1850121460097, domiciliat în București, sectorul 6, str. Șerban Bogdan Stan nr. 7, bl. 305, sc. 3, et. 3, ap. 32, identificat cu CI seria RD nr. 616707, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 2, la 19.02.2009; 3. MUREȘEANU VARGA-LUCIAN, CNP 17700228280821, domiciliat în București, sectorul 5, Str. Amurgului nr. 10, bl. D5, sc. 1, et. 2, ap. 44, sectorul 5, identificat cu CI seria RR nr. 344880, eliberată de Secția 19 la 25.11.2004; 4. DIMA PETRICĂ, CNP 1651009400419, domiciliat în București, Șos. Colentina nr. 3A, bl. 33A, sc. A, et. 7, ap. 25, sectorul 2, identificat cu CI seria RT nr. 672123, eliberată de SPCEP S2 biroul nr. 2, la data de 30.10.2009; 5. GHEORGHESCU ELENA, CNP 2710302131247, domiciliată în municipiul Constanța, județul Constanța, Aleea Fragilor nr. 4, bl. P3, sc. C, et. 3, ap. 53, identificată cu CI seria KT nr. 702562, eliberată de SPCLEP Constanța la 31.03.2008; 6. POPESCU GEORGE-NINEL, CNP 1730701511669, domiciliat în satul Dichiseni, comuna Dichiseni, județul Călărași, str. Lalelei nr. 8, identificat cu CI seria KL nr. 373209, eliberată de SPCLEP Călărași la 13.08.2012; 7. VOLF LUIZA-TANȚA, CNP 2620827200015, domiciliată în București, Strada Barierei nr. 27, ap. 1, sectorul 1, identificată cu CI seria RR nr. 560128, eliberată de SPCLEP S1 biroul nr. 3, la 25.02.2009; 8. PÎSLĂ MARCELA, CNP 2730102044367, domiciliată în București, bd. Basarabia nr. 100, bl. E2, sc. C, et. 1, ap. 20, sectorul 2, identificată cu CI seria RR nr. 659023, eliberată de SPCEP S2 biroul nr. 4 la 27.04.2010; 9. RÎȘNIȚĂ GHEORGHE, CNP 1341019384194, domiciliat în Orașul Ocnele Mari, județul Vâlcea, Str. Pinilor nr. 1A, identificat cu CI seria VX nr. 139844, eliberată de Poliția Mun. Râmnicu Vâlcea la 01.09.2003; 10. BREHOIU MARINA, CNP 2790818464569, domiciliată în București, sectorul 6, bd. 1 Mai nr. 16, bl. 16S14, sc. 1, ap. 5, identificată cu CI seria RR nr. 342021, eliberată de SEP la 15.11.2004; 11. PROTOPOPESCU CORNEL, CNP 1480321040023, domiciliat în București, Str. Arh. Ionescu Grigore nr. 90, bl. T8A, ap. 12, sectorul 2, identificat cu CI seria RR nr. 387135, eliberată de SPCEP S2 biroul nr. 2 la 17.04.2006; 12. MOCANU ANCA-MARIA, CNP 2910901340446, domiciliată în municipiul Alexandria, județul Teleorman, Str. Dunării nr. 17, bl. M4, sc. A, et. 4, ap. 13, identificată cu CI seria TR nr. 363987, eliberată de SPCLEP Alexandria la 18.08.2010; 13. MIHAIL GEORGETA, CNP 2530513400430, domiciliată în București, sectorul 5, str. Humulești nr. 4, bl. S1, sc. 3, et. 1, ap. 47, identificată cu CI seria RR nr. 837383, eliberată de SPCEP Sectorul 5 la 27.10.2011; 14. ILIE MARIAN, CNP 1500112400437, domiciliat în București, sectorul 4, str. Ion Iriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4, ap. 15, identificat cu CI seria RT nr. 624749, eliberată de SPCEP S4 biroul nr. 2 la 30.12.2008; 15. ONOFREI GHIOCEL, CNP 1490928400232, domiciliat în București, sectorul 1, Str. Știrbei Vodă nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7, ap. 20, identificat cu CI seria RD nr. 390291, eliberată de Secția 3 la 25.06.2004; 16. DOROHOIANU VASILICĂ, CNP 1651119221140, domiciliat în Municipiul Iași, str. Păcurari nr. 66, județul Iași, identificat cu adeverința de identitate seria PC nr. 640524, eliberată de Poliția Iași la 17.01.2013; 17. COJOCARU CONSTANTIN, CNP 1420503400017, domiciliat în București, sectorul 1, Strada Turda nr. 116, bl. 36, sc. A, et. 2, ap. 10, identificat cu CI seria RR nr. 214874, eliberată de Secția 4 la 2.07.2002; 18. BĂLIN GHEORGHE, CNP 1590219400564, domiciliat în București, sectorul 6, Aleea Cetățuia nr. 6, bl. M24, sc. A, et. 10, ap. 62, identificat cu CI seria RT nr. 461863, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 1 la 29.01.2007; 19. ATELESEI NECULAI, CNP 1521115224494, domiciliat în municipiul Pașcani, județul Iași, Str. Grădiniței nr. 16, bl. G1A, sc. A, et. 3, ap. 8, identificat cu CI seria MZ nr. 029971, eliberată de SPCLEP Pașcani nr. 24.11.2011; 20. BOBOC PETRACHE, CNP 1460215227781, domiciliat în municipiul Iași, județul Iași, str. Sărărie nr. 187, bl. A1, ap. 1, identificat cu CI seria MX nr. 504100, eliberată de Poliția Municipiului Iași la 17.11.2004; 21. TRAȘCĂ CRISTIAN, CNP 1670624416032, domiciliat în București, sectorul 6, Strada Olănești nr. 4, bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30, identificat cu CI seria RR nr. 688076, eliberată de SPCEP S6 biroul nr. 4 la 23.06.2010; 22. MIHĂILĂ PETRU, CNP 1530531070023, domiciliat în municipiul Botoșani, județul Botoșani, Aleea Elie Radu nr. 18, ap. 3, identificat cu CI seria XT nr. 437770, eliberată de SPCLEP Botoșani la 13.11.2009; 23. MIHĂILĂ MIHAI, CNP 1771005461512, domiciliat în București, bd. Ceahlău nr. 8, bl. 27, sc. 2, et. 1, ap. 49, sectorul 6, identificat cu CI seria RR nr. 780663, eliberată de SPCEP Sector 6 la 29.07.2011; 24. MAGHERU OTILIA, CNP 2691214250540, domiciliată în București, sectorul 1, Str. Miercani nr. 119, identificată cu CI seria RT nr. 736912, eliberată de SPCEP S1 biroul nr. 5 la 09.03.2010. După ce li s-a citit actul de către notarul instrumentator și părțile au citit personal, aceștia au consimțit la autentificarea lui, semnând toate exemplarele. În temeiul art. 12 lit. b) din Legea nr. 36/1995, republicată, se declară autentic prezentul înscris. S-a achitat onorariul în sumă de 120 lei, plus 28,80 lei TVA. Notar public, Ileana Tomescu