LEGE nr. 192/2021

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1

(1) În anii 2021 și 2022, admiterea la Institutul Național al Magistraturii, precum și admiterea în magistratură în condițiile art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se realizează potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Formarea profesională inițială și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii pentru auditorii de justiție admiși la Institutul Național al Magistraturii în anii 2021 și 2022, precum și stagiul și examenul de capacitate ale acestora se organizează și se desfășoară potrivit prevederilor prezentei legi.

(3) Dispozițiile prezentei legi se completează cu dispozițiile Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care acestea nu sunt contrare prevederilor prezentei legi.

Capitolul II – Admiterea la Institutul Național al Magistraturii și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor

Articolul 2

(1) Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, cu respectarea principiilor transparenței și egalității.

(2) Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și de procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii.

(3) Poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;

b) este licențiată în drept;

c) nu are antecedente penale, cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;

d) cunoaște limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.

Articolul 3

(1) Data și locul concursului de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1), calendarul de desfășurare a concursului, numărul de locuri scoase la concurs, cuantumul taxei de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(2) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la art. 2 alin. (1), candidatul plătește o taxă al cărei cuantum se stabilește în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.

(3) Numărul locurilor scoase la concurs se stabilește în funcție de numărul de posturi de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate.

(4) Datele prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(5) Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere, numărul de locuri scoase la concurs și cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunoștința publică și printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.

(6) Posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și instituțiilor coordonate sau subordonate Consiliului, al Ministerului Public ori al Ministerului Justiției și instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, care se ocupă prin concursul de admitere prevăzut la art. 2, se publică odată cu anunțul referitor la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, prevederile prezentului capitol fiind aplicabile în mod corespunzător și în cazul admiterii pe aceste posturi.

(7) În cuprinsul cererii de înscriere, candidatul optează fie pentru posturile de auditori de justiție, fie pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, fără a se indica instituția în cadrul căreia este postul vacant, putându-se formula o singură opțiune.

Articolul 4

(1) Pentru concursul de admitere prevăzut la art. 2 alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor; comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, iar comisia de corectare corectează și notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și a celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare.

(3) Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, precum și subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie.

(4) Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din:

a) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal;

b) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal;

c) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba interviului.

(5) Nu pot fi numite în comisiile prevăzute la alin. (1) persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților.

(6) O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.

Articolul 5

Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea și desfășurarea concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs. Comisia de organizare a concursului se compune din președinte, doi vicepreședinți și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare a concursului.

Articolul 6

(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt conduse de câte un președinte. Numărul membrilor comisiilor se stabilește prin hotărârea de numire a acestora, în funcție de numărul candidaților.

(2) Membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare, ai comisiei de interviu, precum și ai comisiei de soluționare a contestațiilor sunt numiți, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și a Consiliului Superior al Magistraturii și care au urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare. Membrii comisiilor trebuie să fie specializați în disciplinele de concurs. Din cadrul acestor comisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.

(3) În comisiile prevăzute la alin. (1) sunt numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective.

(4) Desemnarea membrilor comisiilor prevăzute la alin. (1) și (3) se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.

Articolul 7

(1) Soluționarea contestațiilor la barem și la probele de concurs se realizează de comisia de soluționare a contestațiilor, prin subcomisiile corespunzătoare.

(2) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din aceste subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.

(3) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru proba interviului au componența prevăzută la art. 15 alin. (1).

Articolul 8

(1) După înscriere, toți candidații sunt verificați sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. a), b) și d), precum și a condiției de a fi apt din punct de vedere medical și a celei privind lipsa antecedentelor penale și a cazierului fiscal. Condiția de a fi apt din punct de vedere medical se dovedește prin certificat medical eliberat de un medic specializat în medicina muncii, la cererea fiecărui candidat, pe baza unui barem medical elaborat de o comisie constituită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

(2) Verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de comisia de organizare a concursului.

(3) Rezultatele verificării se afișează la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului.

(4) Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(5) Contestațiile se depun la tribunale și parchetele de pe lângă acestea care le înaintează, de îndată, comisiei de organizare a concursului.

(6) Contestațiile se soluționează prin hotărâre definitivă a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Listele finale ale candidaților, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7) se afișează la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 9

(1) Examinarea candidaților în cadrul concursului de admitere se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

a) un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal;

b) o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.

(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.

(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice și proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice.

(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de locuri de auditori de justiție, respectiv din numărul de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși pentru susținerea interviului se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Articolul 10

(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a).

(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, fiecare răspuns corect primește 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de către comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore, socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.

(4) Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Articolul 11

(1) Baremul de evaluare și notare la proba prevăzută la art. 10 se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afișarea baremului la centrele de concurs, candidații pot face contestații la acesta, care se transmit, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(2) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

(3) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.

(4) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (3), se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(5) În cazul în care concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii se desfășoară în același timp cu concursul de admitere în magistratură și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere în magistratură produce efecte și în privința concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile alin. (2)-(4).

(6) În cazul admiterii contestației la barem, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune sancționarea membrilor comisiei de elaborare a subiectelor care sunt răspunzători de admiterea contestațiilor, în măsura în care se reține reaua-credință sau grava neglijență a acestora.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (6) pot fi sancționate cu reducerea sau neplata drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea prestată; acestor persoane le poate fi interzisă și participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

(8) Sancțiunile prevăzute la alin. (7) se aplică în funcție de circumstanțele concrete și proporțional cu consecințele produse.

Articolul 12

(1) Rezultatele testului-grilă se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Candidații pot contesta punctajul obținut la proba testului-grilă. Contestația se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).

(4) Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Articolul 13

(1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.

(2) Dispozițiile art. 10 alin. (3), art. 11 și art. 12 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare lucrare se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.

(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 12 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.

(6) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4).

Articolul 14

(1) Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Testarea psihologică constă în susținerea unui test scris și a unui interviu în fața unui psiholog desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul psihologilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, curților de apel ori din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România atestați în condițiile legii. Rezultatele testării psihologice sunt concretizate într-un raport, care cuprinde profilul psihologic al fiecărui candidat, precum și calificativul „admis“ sau „respins“.

(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea testării psihologice aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, odată cu anunțul privind organizarea concursului.

(3) În vederea publicării rezultatelor testării psihologice, fiecărui candidat îi va fi atribuit un cod. Calificativul acordat se aduce la cunoștință prin publicarea pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(4) Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 24 de ore de la publicarea rezultatelor, contestații, care se transmit prin fax sau e-mail Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi desemnați în mod similar celui prevăzut la alin. (1), alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu.

(6) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se publică în condițiile alin. (3).

Articolul 15

(1) Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin interviul, din comisia de interviu, respectiv din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Membrii care vor activa în subcomisii se stabilesc, pe fiecare categorie, în ordinea aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs. În situația în care activează mai multe subcomisii, componența nominală a fiecăreia dintre ele va fi stabilită prin tragere la sorți, în ziua desfășurării probei. Membrii subcomisiilor neactivate dobândesc calitatea de membru supleant, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor, dispozițiile art. 6 alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Metodologia privind organizarea și desfășurarea interviului se elaborează de Institutul Național al Magistraturii și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, odată cu anunțul privind organizarea concursului.

(3) Interviul constă în:

a) prezentarea candidatului prin prisma experienței personale și profesionale;

b) analiza și interpretarea unui text la prima vedere; analiza se elaborează în scris și se susține oral de către candidat;

c) analiza orală a unei spețe cu elemente de etică specifice profesiei.

(4) Analiza prevăzută la alin. (3) lit. b) se predă comisiei/subcomisiei de interviu după susținerea orală a acesteia și va fi avută în vedere pentru aprecierea interviului. Fiecare dintre membrii comisiei/subcomisiei poate adresa întrebări candidaților.

(5) În cadrul probei interviului, comisia/subcomisia are în vedere următoarele criterii de evaluare:

a) motivația de a accede în profesia de magistrat;

b) existența aptitudinilor specifice profesiei de magistrat, fiind avute în vedere aptitudinea de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză, înțelegerea realității sociale, folosirea corectă a limbii române;

c) elemente de etică specifice profesiei, fiind avut în vedere modul în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea, responsabilitatea.

(6) Membrii comisiei/subcomisiei acordă, individual, punctaje pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5), pe baza unei grile de evaluare elaborate de comisia de interviu care se publică în condițiile alin. (2) imediat după încheierea probei. Pentru criteriul de evaluare prevăzut la alin. (5) lit. a), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte, iar pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (5) lit. b) și c), punctajul maxim ce poate fi acordat este de 40 de puncte.

(7) Aprecierea interviului se face cu note de la 1 la 10, cu două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(8) Nota obținută la această probă reprezintă media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei/subcomisiei.

(9) În funcție de punctajul obținut de candidat la interviu, se acordă unul dintre calificativele „admis“ sau „respins“. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut nota minimă 7.

(10) Rezultatele de la proba interviului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(11) Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.

(12) Candidații pot contesta nota acordată la proba interviului, dispozițiile art. 12 alin. (2) și (4) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs. Soluționarea contestației la proba interviului se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video și a analizei scrise depuse de candidat. Rezultatele finale ale probei se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 16

După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiție, respectiv a numărului de posturi vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor scoase la concurs.

Articolul 17

(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului, întocmite distinct în funcție de opțiunea formulată potrivit art. 3 alin. (7), se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii și se transmit în vederea afișării la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Clasificarea candidaților urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs, în funcție de opțiunea candidatului formulată potrivit art. 3 alin. (7). Candidații admiși care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților sunt convocați de comisia de organizare pentru a-și exprima opțiunea pentru unul dintre posturile scoase la concurs din lista prevăzută la art. 3 alin. (6). Candidații nu pot reveni asupra opțiunii formulate.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiție scoase la concurs, astfel încât să fie declarați admiși toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.

(4) În cazul candidaților care au optat pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților menționate la art. 3 alin. (6), departajarea candidaților cu note egale se face în ordine, după următoarele criterii: nota mai mare obținută la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. b), vechimea mai mare în specialitate juridică, deținerea titlului științific de doctor în drept, calitatea de doctorand în drept, activitatea publicistică de specialitate.

(5) În situația în care pentru posturile vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistraților nu sunt candidați admiși sau nu au fost formulate opțiuni pentru aceste posturi, candidații care sunt admiși în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) și art. 13 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs pot opta pentru aceste posturi, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4). Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 18

(1) După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. c).

(2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face de comisia de organizare a concursului, cu respectarea legislației în vigoare referitoare la protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

(3) Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii stabilește documentele pe care candidații au obligația de a le depune, în vederea verificării îndeplinirii condiției bunei reputații.

(4) Nu se bucură de o bună reputație persoana care a fost sancționată contravențional sau disciplinar în ultimii 3 ani anterior datei susținerii primei probe din cadrul primei etape a concursului pentru fapte în raport de care numirea acesteia în funcția de judecător sau procuror nu ar fi conformă cu onoarea și probitatea specifice acestor funcții sau ar aduce atingere prestigiului justiției, avându-se în vedere criteriile prevăzute la alin. (5). Sancțiunile disciplinare pentru care a intervenit radierea nu sunt avute în vedere.

(5) La stabilirea bunei reputații se au în vedere următoarele criterii:

a) gravitatea faptei, astfel cum rezultă din natura acesteia și din împrejurările în care a fost săvârșită, din forma și gradul de vinovăție, precum și din sancțiunea aplicată;

b) conduita persoanei înainte și după săvârșirea faptei, care relevă perseverența în săvârșirea unor fapte de natura celor prevăzute la alin. (4), sancționate ca atare.

(6) Rezultatele verificării se consemnează în cuprinsul raportului referitor la îndeplinirea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii, care se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Raportul prevăzut la alin. (6) prin care se constată, în privința unuia sau mai multor candidați, neîndeplinirea condiției bunei reputații cuprinde motivele pentru care comisia apreciază că nu este îndeplinită condiția respectivă, constând în analiza faptelor persoanei în cauză și aplicarea criteriilor prevăzute de lege situației de fapt reținute.

Articolul 19

(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute la art. 18 alin. (1) și validează rezultatele concursului. Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.

(2) Pentru locurile de auditor de justiție și posturile de personal de specialitate juridică ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidații admiși în condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) și art. 13 alin. (6) și care au obținut calificativul „admis“ la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 9 alin. (4). La note egale, dispozițiile art. 17 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.

(4) Listele definitive ale candidaților declarați admiși se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii și la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 20

În cazul posturilor de personal de specialitate juridică asimilat magistraților care se vacantează ulterior validării concursului, la solicitarea instituțiilor în care se regăsesc acele posturi, rezultatele concursului de admitere pot fi valorificate în termen de un an de la data finalizării concursului, aceste posturi putând fi ocupate de candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 10 alin. (4) și art. 13 alin. (6), care au obținut calificativul „admis“ la interviu, dar care nu au fost declarați admiși în limita locurilor și posturilor scoase la concurs. Dispozițiile art. 17 alin. (2) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 21

Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 22

(1) Cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție.

(2) Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii constă în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori.

(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul locurilor, pentru funcția de judecător sau procuror.

Articolul 23

(1) În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asistă la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate.

(2) Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 24

(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție admiși la institut în anii 2021 și 2022 susțin un test psihologic și examenul de absolvire care constă în probe teoretice și practice, cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, prin care se verifică însușirea cunoștințelor necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror.

(2) Testul psihologic se susține în fața unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu „apt“ sau „inapt“. Psihologii sunt numiți prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și pot fi desemnați din rândul specialiștilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și, dacă este cazul, din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, atestați în condițiile legii.

(3) Împotriva calificativului „inapt“ candidatul poate face contestație, ce va fi soluționată de o comisie alcătuită din 5 psihologi, desemnați potrivit alin. (2), cu o altă componență decât comisia anterioară. Rezultatul în urma soluționării contestației este definitiv.

(4) Testarea psihologică se realizează în baza Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice, care se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii.

(5) Pot susține examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii doar auditorii de justiție care au obținut calificativul „apt“ potrivit alin. (2) sau (3). Auditorii care au obținut calificativul „inapt“ nu sunt obligați la restituirea bursei și a cheltuielilor de școlarizare.

(6) Examenul de absolvire constă în susținerea unei probe scrise, distincte pentru grupele de judecători, respectiv procurori, constând în redactarea de lucrări scrise, la:

a) drept civil și drept procesual civil;

b) drept penal și drept procesual penal;

c) etică și organizare judiciară.

(7) Data examenului se propune de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, odată cu aprobarea programului de formare inițială. Calendarul de desfășurare, tematica și bibliografia examenului se propun de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii și se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puțin 60 de zile înainte de data examenului de absolvire.

(8) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 25

(1) Consiliul Superior al Magistraturii numește comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, precum și comisia de soluționare a contestațiilor, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv pentru procurori.

(2) Dispozițiile art. 4 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Articolul 26

(1) Comisia de organizare a examenului se constituie prin hotărâre a Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, la propunerea directorului Institutului.

(2) Comisia de organizare a examenului coordonează organizarea și desfășurarea examenului și este alcătuită dintrun președinte, vicepreședinte și membri.

Articolul 27

(1) Fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători și formatori ai Institutului Național al Magistraturii, specializați în disciplinele de examen. Fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori și formatori ai Institutului Național al Magistraturii, specializați în disciplinele de examen. Dispozițiile art. 6 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(2) Membrii comisiilor sunt numiți, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și au urmat cursurile acestuia privind metodele și tehnicile de evaluare.

Articolul 28

(1) Pe durata desfășurării probelor este permisă consultarea legislației indicate în bibliografie, cu excepția celei comentate și adnotate.

(2) Timpul necesar pentru rezolvarea subiectelor pentru fiecare probă de examen este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor către toți candidații.

Articolul 29

(1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează baremele și ghidurile de corectare, elaborează subiectele de examen, iar comisia de corectare evaluează și notează lucrările conform baremelor definitive de evaluare și notare și ghidurilor de corectare.

(2) Baremele de evaluare și notare se afișează la centrul de examen, după încheierea probelor scrise.

(3) În termen de 24 de ore de la afișare, candidații pot face contestații la barem, care se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la stabilirea baremului definitiv.

(4) Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii.

(5) Fiecare lucrare scrisă se notează cu note de la 0 la 10, cu două zecimale, fără rotunjire.

(6) Nota finală este media cu două zecimale a notelor obținute la fiecare dintre lucrările scrise.

Articolul 30

(1) Rezultatele examenului de absolvire se înscriu într-un tabel care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a institutului.

(2) Rezultatele pot fi contestate în termen de 48 de ore de la afișare.

(3) Comisia de soluționare a contestațiilor reevaluează lucrările ale căror note inițiale au fost contestate și acordă note conform baremelor definitive de evaluare și notare și ghidurilor de corectare.

(4) Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(5) Rezultatele finale ale examenului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a institutului.

(6) Pentru promovarea examenului de absolvire a Institutului Național al Magistraturii candidatul trebuie să obțină media generală de minimum 7 și cel puțin nota 5 la fiecare dintre lucrările scrise.

(7) Absolvenților Institutului Național al Magistraturii li se eliberează un atestat care certifică absolvirea institutului, promoția și media generală obținută.

Articolul 31

(1) În cazul în care un auditor de justiție nu promovează examenul de absolvire în prima sesiune, acesta are dreptul să participe la următoarea sesiune organizată potrivit prezentei legi.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), precum și în cazul în care auditorul de justiție nu a susținut examenul de absolvire în prima sesiune, acesta nu beneficiază de bursă și de alte drepturi ale auditorilor până la promovarea examenului.

(3) Absența nejustificată sau nepromovarea examenului la a doua sesiune atrage pierderea dreptului de a fi numit judecător sau procuror. Persoana aflată în această situație este obligată să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare.

Articolul 32

(1) Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care se bucură de bună reputație sunt numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcțiile de judecători sau procurori stagiari, după caz, în funcție de opțiunea exprimată, cu luarea în considerare și a opțiunii făcute după primul an de cursuri în cadrul institutului, pe baza mediei generale, calculată cu 3 zecimale, obținută prin însumarea celor trei medii de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a institutului. La egalitate de medii au prioritate, în următoarea ordine, candidații care au obținut: nota finală mai mare la examenul de absolvire, media mai mare a celor doi ani de studiu la Institutul Național al Magistraturii, nota finală mai mare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, vechimea mai mare în funcțiile prevăzute la art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Verificările privind îndeplinirea condiției bunei reputații se vor face de către Institutul Național al Magistraturii, prevederile art. 18 aplicându-se în mod corespunzător.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea condiției de bună reputație. Absolvenții Institutului Național al Magistraturii care nu se bucură de o bună reputație nu pot fi numiți ca judecători sau procurori stagiari, fiind obligați să restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare.

Capitolul III – Stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari

Articolul 33

(1) Durata stagiului judecătorilor și procurorilor stagiari este de un an.

(2) În perioada stagiului, judecătorii și procurorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de președintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă judecătorie.

(3) Conducerea instanțelor și a parchetelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului.

(4) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.

Articolul 34

(1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.

(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situație, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare efectuate pentru formarea sa profesională.

(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susține acest examen dacă, de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen, nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Articolul 35

(1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii.

(2) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se aprobă, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari și procurorii stagiari, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor coordonate sau subordonate Consiliului, Ministerului Public, precum și din cadrul Ministerului Justiției și al instituțiilor coordonate sau subordonate acestuia, dispozițiile privind examenul de capacitate aplicându-se în mod corespunzător și acestei categorii de personal.

(4) Data, locul și modul de desfășurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii și se comunică instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(5) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de referatele de evaluare și de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

(6) Se pot înscrie la examen judecătorii stagiari și procurorii stagiari al căror stagiu se va împlini până în ultima zi a examenului de capacitate.

Articolul 36

Examenul de capacitate constă în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale.

Articolul 37

(1) Probele scrise constau în lucrări cu subiecte distincte pentru judecători și procurori, inclusiv soluționarea unor spețe și redactarea de lucrări cu caracter practic, în funcție de specificul activității candidaților.

(2) Probele scrise se susțin la următoarele materii:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal.

Articolul 38

Probele orale se susțin la materiile prevăzute la art. 37 alin. (2) și la următoarele materii: fundamentele constituționale ale statului de drept, precum și organizare judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor.

Articolul 39

Pe durata desfășurării probelor scrise și orale este permisă consultarea legislației indicate în tematică și bibliografie, cu excepția celei comentate și adnotate.

Articolul 40

(1) Consiliul Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare și comisia de soluționare a contestațiilor. Comisiile sunt conduse de președinți desemnați prin hotărârea de numire a comisiilor.

(2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.

Articolul 41

(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate se constituie prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și coordonează organizarea și desfășurarea examenului.

(2) Comisia de organizare a examenului de capacitate se compune din președinte, doi vicepreședinți și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare a examenului de capacitate.

Articolul 42

(1) Comisia de organizare a examenului de capacitate verifică îndeplinirea condițiilor de participare la examen a candidaților și întocmește lista acestora cu cel puțin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidaților se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(2) Candidații respinși pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (1) pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(3) Contestațiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii de către personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor sau la curțile de apel ori parchetele de pe lângă acestea de către judecători și procurori care le înaintează de îndată, prin fax, comisiei de organizare a examenului de capacitate.

(4) Contestațiile vor fi soluționate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 3 zile, prin hotărâre care se comunică de îndată contestatarului.

(5) După pronunțarea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la examen, listă care se aduce la cunoștința publică prin modalitățile prevăzute la alin. (1).

Articolul 43

(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de examinare, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, distinct pentru judecători, respectiv procurori.

(2) Comisiile pentru judecători sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori de la Institutul Național al Magistraturii.

(3) Comisiile pentru procurori sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori de la Institutul Național al Magistraturii.

(4) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiți și membri supleanți.

Articolul 44

(1) Comisiile pentru probele scrise se constituie în mod distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.

(2) Comisiile la probele orale au cel puțin 3 membri și se constituie în mod distinct, la următoarele materii:

a) drept civil;

b) drept procesual civil;

c) drept penal;

d) drept procesual penal;

e) fundamentele constituționale ale statului de drept;

f) organizarea judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, care constituie o singură materie de examen.

Articolul 45

(1) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele de examen pentru probele scrise și orale, baremele de evaluare și de notare, pe discipline de examen și ghidurile de corectare în cazul acestor probe, iar comisia de examinare realizează corectarea și notarea lucrărilor scrise; pentru probele orale, comisia de elaborare a subiectelor elaborează un punctaj de evaluare.

(2) Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile la barem și la lucrările scrise.

(3) În cazul în care comisia de soluționare a contestațiilor respinge toate contestațiile la barem, baremele inițiale de evaluare și notare devin definitive.

(4) În cazul în care membrii comisiei de soluționare a contestațiilor apreciază că una sau mai multe contestații la barem sunt întemeiate, comisia elaborează baremele definitive.

Articolul 46

(1) Timpul destinat elaborării lucrărilor scrise este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor pentru fiecare candidat.

(2) Baremele de evaluare și notare stabilite pentru fiecare subiect de examen se afișează după încheierea probelor scrise, la centrele de examen. În termen de 24 de ore de la afișare candidații pot face contestații la barem, care se transmit Consiliului Superior al Magistraturii și se soluționează potrivit art. 45 alin. (2)-(4). Dispozițiile art. 11 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.

(3) Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor se publică, de îndată, pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 47

Corectarea lucrărilor scrise se face pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 37 alin. (2), respectându-se baremele de evaluare și de notare definitive și ghidurile de corectare. Lucrările scrise se notează, pentru fiecare dintre materiile prevăzute la art. 37 alin. (2), cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

Articolul 48

(1) Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu într-un tabel care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică simultan pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

(2) Contestațiile cu privire la probele scrise se depun de către candidați, în termen de 72 de ore de la afișarea rezultatelor, prin fax, e-mail sau direct la sediul Institutului Național al Magistraturii sau la sediile curților de apel ori parchetelor de pe lângă acestea, caz în care se înaintează de îndată, prin fax, Institutului Național al Magistraturii.

(3) Contestațiile se soluționează de către comisia de soluționare a contestațiilor în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), iar decizia comisiei este definitivă.

(4) Nota acordată la contestații nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(5) Lista cuprinzând rezultatele finale ale probei scrise, după soluționarea contestațiilor, se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național ai Magistraturii și se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii.

Articolul 49

(1) Cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea probelor orale, comisia de organizare a examenului de capacitate întocmește lista alfabetică a candidaților, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidați, și asigură publicarea listelor candidaților pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(2) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puțin prin mijloace tehnice audio.

Articolul 50

(1) Notarea la probele orale se face, în baza punctajului de evaluare, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale. Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obținut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Notarea la probele orale este definitivă.

Articolul 51

(1) Media generală a examenului de capacitate reprezintă media aritmetică a notelor obținute la probele scrise și orale. Pentru a fi declarat admis la examen, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7 și cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă și orală.

(2) Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.

(3) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima ședință care urmează afișării rezultatelor.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârșirii unor fraude.

Articolul 52

(1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe se publică de îndată, separat pentru judecători și procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se afișează la sediile instanțelor și parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Candidații declarați admiși la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să își aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(3) Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcționează la instanța sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(5) Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor și al parchetelor și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.

Capitolul IV – Organizarea și desfășurarea examenului de admitere în magistratură

Articolul 53

(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.

(2) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 54

(1) Concursul de admitere în magistratură prevăzut la art. 53 alin. (1) se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și de la parchetele de pe lângă acestea.

(2) Data, locul, modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, taxa de înscriere, tematica și bibliografia de concurs, precum și cererea de înscriere tipizată se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

(3) Numărul și lista posturilor scoase la concurs se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Datele prevăzute la alin. (2) și (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(5) Data, locul, modul de desfășurare a concursului, numărul de posturi scoase la concurs și, după caz, al celor în privința cărora există posibilitatea suplimentării, precum și taxa de înscriere se aduc la cunoștință și printr-un comunicat de presă care se publică în 3 cotidiene centrale.

(6) Cererile pentru înscrierea la concurs se depun în termen de 10 zile de la data publicării concursului pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii, la tribunalele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea, în ale căror circumscripții domiciliază sau au reședința legal stabilită candidații.

(7) În vederea înscrierii la concursul de admitere în magistratură, candidații plătesc o taxă al cărei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(8) Taxa de înscriere la concurs se restituie în cazul unor situații obiective de împiedicare a participării la concurs intervenite înainte de susținerea primei probe a concursului.

(9) Dispozițiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Articolul 55

(1) Pentru concursul de admitere în magistratură, Consiliul Superior al Magistraturii numește comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor.

(2) Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. O persoană poate face parte dintr-o singură comisie.

Articolul 56

(1) Comisia de organizare a concursului coordonează organizarea și desfășurarea concursului și verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor de participare la concurs.

(2) Comisia de organizare a concursului se compune din președinte, doi vicepreședinți și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Responsabilii de sală și supraveghetorii, precum și alte persoane care desfășoară activitatea pentru buna organizare a concursului sunt desemnați de președintele comisiei de organizare.

Articolul 57

(1) Comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare, comisia de interviu, precum și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite la propunerea Institutului Național al Magistraturii și sunt conduse de câte un președinte.

(2) Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, iar comisia de corectare corectează și notează lucrările la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Pentru testul-grilă și pentru proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, în cadrul comisiei de elaborare a subiectelor și a celei de corectare se constituie în mod distinct comisii pentru disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal. Subiectele de drept material sunt elaborate de membrii comisiei care elaborează și subiectele de drept procesual în materia corespunzătoare. Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică.

(3) Membrii comisiilor vor fi numiți, de regulă, dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date a Institutului Național al Magistraturii și a Consiliului Superior al Magistraturii și care au urmat cursurile Institutului Național al Magistraturii privind metodele și tehnicile de evaluare.

(4) În comisiile prevăzute la alin. (1) vor fi numiți și membri supleanți, care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Consiliul Superior al Magistraturii prin hotărârea de numire a comisiilor de concurs, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective de concurs.

Articolul 58

Comisiile prevăzute la art. 57 alin. (2) și (4) sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din aceste comisii/subcomisii pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs. Numărul membrilor comisiilor se stabilește prin hotărârea de numire a acestora, în funcție de numărul candidaților.

Articolul 59

Comisia de interviu elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea interviului, elaborează subiectele pe baza cărora vor fi examinați candidații și realizează intervievarea candidaților, în scopul identificării aptitudinilor, motivațiilor și elementelor de etică specifice profesiei. În cadrul comisiei de interviu se pot constitui subcomisii de interviu, în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie.

Articolul 60

(1) Comisia de soluționare a contestațiilor este compusă din următoarele subcomisii:

a) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva baremului stabilit pentru cele două probe scrise și împotriva punctajului de la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal;

b) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, constituite în mod distinct la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal;

c) subcomisii de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor obținute la proba interviului.

(2) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru cele două probe scrise sunt alcătuite din membri specializați în drept civil și drept procesual civil, respectiv în drept penal și drept procesual penal. Din acestea pot face parte și cadre didactice universitare, specializate în disciplinele de concurs.

(3) Subcomisiile de soluționare a contestațiilor pentru proba interviului au componența prevăzută la art. 65.

Articolul 61

(1) Examinarea candidaților se face în două etape.

(2) Prima etapă este eliminatorie și constă în susținerea următoarelor probe scrise eliminatorii:

a) un test-grilă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținut la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal și drept procesual penal;

b) o probă scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, teoretice și practice, susținută la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal.

(3) La proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice participă numai candidații declarați admiși la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice.

(4) Nota obținută la prima etapă este media aritmetică a notelor obținute la probele prevăzute la alin. (2), respectiv testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice și proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice.

(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de posturi scoase la concurs, în cazul unui număr impar de posturi rotunjirea făcându-se la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși în a doua etapă se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

Articolul 62

(1) Testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice cuprinde 100 de întrebări, câte 25 pentru fiecare dintre disciplinele de concurs.

(2) La testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice fiecare răspuns corect primește 1 punct, care are ca echivalent 10 sutimi în sistemul de notare de la 1 la 10.

(3) Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este cel stabilit de comisia de elaborare a subiectelor și nu poate depăși 4 ore socotite din momentul în care s-a încheiat distribuirea testelor către toți candidații.

(4) Lucrările se notează cu „admis“ sau „respins“, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de posturi scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.

(5) Baremul de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs după încheierea probei și se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. În termen de 24 de ore de la afișarea baremului la centrele de concurs, candidații pot face contestații la acesta, care se transmit, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii. Contestațiile la barem se soluționează de subcomisia corespunzătoare de soluționare a contestațiilor, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de contestare. Soluția se motivează în termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru soluționarea contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

(6) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

(7) În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.

(8) În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebările din testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (7), se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

(9) În cazul în care concursul de admitere în magistratură se desfășoară în același timp cu concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și există întrebări identice, admiterea unei contestații la vreuna dintre aceste întrebări la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii produce efecte și în privința concursului de admitere în magistratură, în condițiile alin. (6)-(8).

(10) Dispozițiile art. 11 alin. (6)-(8) se aplică în mod corespunzător.

(11) Rezultatele testului-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea și se publică pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii.

(12) Candidații pot contesta punctajul obținut la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice. Contestația se transmite, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe paginile de internet ale Institutului Național al Magistraturii și Consiliului Superior al Magistraturii. Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Articolul 63

(1) Proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice constă în elaborarea unor lucrări la disciplinele drept civil și drept procesual civil, respectiv drept penal și drept procesual penal.

(2) Dispozițiile art. 62 alin. (3) și (5) -(11) se aplică în mod corespunzător.

(3) Fiecare lucrare se corectează pe baza baremului definitiv de evaluare și de notare și a ghidului de corectare. Lucrările scrise se notează distinct, la drept civil și drept procesual civil, respectiv la drept penal și drept procesual penal, cu note de la 0 la 10, cu două zecimale.

(4) Nota probei scrise de verificare a cunoștințelor juridice este media aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor obținute la fiecare lucrare.

(5) Candidații pot contesta punctajul obținut la această probă, dispozițiile art. 62 alin. (12) aplicându-se în mod corespunzător. Contestațiile se soluționează în termenul stabilit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii prin calendarul de concurs.

(6) Contestațiile la notele obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice se soluționează de către subcomisia de soluționare a contestațiilor formulate împotriva rezultatelor.

(7) Pentru a fi declarat admis la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 5 la fiecare lucrare și cel puțin media 6, calculată potrivit alin. (4).

Articolul 64

Candidații declarați admiși la cele două probe scrise susțin testarea psihologică prin care se constată îndeplinirea condiției de fi apt din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției. Dispozițiile art. 14 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Articolul 65

Candidații care îndeplinesc condiția de a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției susțin un interviu, din comisia de interviu sau din fiecare subcomisie de interviu, după caz, făcând parte un psiholog, doi judecători, un procuror și un cadru didactic universitar selectat, de regulă, din rândul celor ce au gradul didactic de profesor universitar, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Numărul subcomisiilor de interviu se stabilește în funcție de numărul candidaților declarați admiși după prima etapă eliminatorie. Dispozițiile art. 15 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Articolul 66

(1) După primele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 61 alin. (4), în limita numărului de posturi scoase la concurs.

(2) Lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică simultan pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii și se transmite în vederea afișării la sediile tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune suplimentarea posturilor scoase la concurs în situația în care mai mulți candidați au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului, cu posturi vacante de judecători și procurori de la instanțe și parchete unde există dificultăți de ocupare a acestor posturi.

(4) Dacă nu există posturi vacante de natura celor prevăzute la alin. (3), departajarea candidaților care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la proba scrisă de verificare a cunoștințelor juridice. Când notele obținute de candidați la această probă de concurs sunt identice, departajarea se face în funcție de vechimea în specialitate juridică, de deținerea titlului științific de doctor în drept, a calității de doctorand în drept, de activitatea publicistică de specialitate; în circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.

(5) Candidații clasificați în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs formulează, în această ordine, în termenul stabilit de comisia de organizare, opțiune pentru unul dintre posturile scoase la concurs sau, după caz, suplimentate. Candidații pot formula o singură opțiune, care nu poate fi modificată decât în situațiile expres prevăzute de prezenta lege. La note egale, departajarea candidaților se face conform alin. (4).

Articolul 67

După afișarea rezultatelor definitive ale concursului, candidații admiși după cele două etape ale concursului vor fi verificați sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații prevăzute la art. 2 alin. (3) lit. c). Dispozițiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 68

(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăște cu privire la îndeplinirea de către candidații admiși după cele două etape ale concursului a condiției prevăzute la art. 67 și validează rezultatele concursului.

(2) Candidații care nu se bucură de o bună reputație sunt declarați respinși.

Articolul 69

(1) Dacă unul dintre candidați a fost respins în condițiile art. 67 sau a renunțat la opțiunea formulată conform art. 66 alin. (5), procedura prevăzută la art. 66 alin. (5) se reia pentru candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 62 alin. (4) și art. 63 alin. (7) și care au obținut calificativul admis la interviu, care ocupă pozițiile următoare acestui candidat în lista cuprinzând rezultatele definitive ale concursului. În termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații își pot menține opțiunea inițială sau pot formula o nouă opțiune, dar numai pentru postul pentru care optase candidatul respins sau, după ocuparea acestuia, pentru postul rămas astfel neocupat, după caz.

(2) Pentru posturile ce au devenit vacante după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (1) pot opta, în termenul stabilit de comisia de organizare a concursului, candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 62 alin. (4) și art. 63 alin. (7) și care au obținut calificativul admis la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la concurs, stabilite conform art. 61 alin. (4). La note egale, departajarea candidaților se face conform art. 66 alin. (4).

(3) Dispozițiile art. 67 și 68 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 70

(1) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului de admitere în magistratură, de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, secțiile corespunzătoare propun Președintelui României numirea în funcția de judecător sau, după caz, de procuror a candidaților admiși.- (2) După numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept al Uniunii Europene.

(3) Persoanele numite în condițiile prezentului articol nu pot fi delegate, detașate, transferate și nu pot promova la alte instanțe sau parchete timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție.

Capitolul V – Dispoziții finale

Articolul 71

(1) Comisiile de examen și concurs stabilite de prezenta lege îndeplinesc și alte atribuții necesare bunei organizări și desfășurări a examenului ori concursului, prevăzute în Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii, Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari și Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură.

(2) În aplicarea dispozițiilor prezentei legi, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:

a) Regulamentul privind admiterea la Institutul Național al Magistraturii;

b) Regulamentul privind examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;

c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari;

d) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

LUDOVIC ORBAN

București, 8 iulie 2021.

Nr. 192.