ORDIN nr. 833/2020

Văzând Referatul de aprobare nr. NT 2.390 din 15.05.2020 al Centrului de resurse umane în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății,

având în vedere prevederile art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 15 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării,

ministrul sănătății și ministrul educației și cercetării emit următorul ordin:

Articolul I

Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății publice și al ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 1.141/1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 și 671 bis din 1 octombrie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul II

Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației și Cercetării și instituțiile de învățământ medical superior din centrele universitare acreditate vor duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.

Articolul III

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ (Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 1.141/1.386/2007)

REGULAMENT

de efectuare a pregătirii prin rezidențiat în specialitățile prevăzute

de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice

pentru rețeaua de asistență medicală

Secțiunea 1 – Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Rezidențiatul reprezintă forma specifică de învățământ postuniversitar pentru absolvenții licențiați ai facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie, care asigură pregătirea necesară obținerii uneia dintre specialitățile cuprinse în Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, conform art. 174 alin (8) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Specialitățile și durata pregătirii prin rezidențiat se stabilesc prin ordin al ministrului sănătății privind aprobarea Nomenclatorului specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.

(3) Pregătirea în rezidențiat se desfășoară în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, prin departamentele de învățământ postuniversitar medical, medico-dentar și farmaceutic, inclusiv în cabinete medicale individuale de medicină de familie, precum și în unități medico-militare și în unități sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie sau în unități sanitare aflate în administrarea unităților publice locale.

(4) Pregătirea în rezidențiat se poate desfășura și în cadrul unităților sanitare private și în instituțiile de învățământ superior particulare acreditate, care au în structură programe de studii universitare de licență în domeniul medicină, medicină dentară, farmacie, în condițiile îndeplinirii de către acestea a criteriilor și condițiilor de pregătire în rezidențiat aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

(5) Prin program de rezidențiat se înțelege pregătirea rezidenților în unul dintre domeniile de specialitate prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, efectuată într-o unitate sanitară acreditată să desfășoare învățământ postuniversitar pentru obținerea specialității.

(6) Pentru fiecare specialitate, programul de rezidențiat se desfășoară după un curriculum de pregătire și un barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice și terapeutice, obligatorii și unice pe țară.

(7) Curriculumul este propus de instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate, este avizat de comisiile consultative de specialitate ale Ministerului Sănătății și este aprobat prin ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului educației și cercetării, după consultarea Colegiului Medicilor din România, a Colegiului Medicilor Stomatologi din România și a Colegiului Farmaciștilor din România.

(8) Curriculumul aprobat se transmite tuturor instituțiilor de învățământ superior din domeniul sănătate acreditate, precum și unităților sanitare acreditate să desfășoare pregătirea în specialitate și se aplică tuturor rezidenților aflați în pregătire, în limita duratei prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală.

(9) Activitatea de pregătire teoretică și practică, reprezentată de baremul de manopere, proceduri, tehnici diagnostice și terapeutice, este consemnată în două documente cu caracter obligatoriu, netransmisibile, denumite Carnetul de rezident și Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului. Aceste documente se tipăresc de către Ministerul Sănătății și se distribuie prin direcțiile de sănătate publică din centrele universitare de pregătire.

(10) Modelul standard al documentelor prevăzute la alin. (9) este aprobat de Ministerul Sănătății.

Articolul 2

Modulele prevăzute în curriculumul de pregătire se vor efectua astfel:

(1) Modulele de pregătire în specialitate se vor efectua sub îndrumarea coordonatorului de program de rezidențiat/directorului de program sau a responsabilului de formare ori îndrumătorului nominalizat de acesta.

(2) Modulele de pregătire complementare, altele decât cele din specialitatea de confirmare, se pot efectua și sub îndrumarea unui responsabil ori îndrumător de formare.

(3) Evaluarea aptitudinilor teoretice și practice dobândite de rezidenți se va face la finalul fiecărui modul prevăzut în curriculumul de pregătire, de către coordonatorul de program de rezidențiat. Prezentarea la evaluare este condiționată de existența unei recomandări din partea responsabilului de formare sub supravegherea căruia s-a desfășurat modulul respectiv.

Articolul 3

(1) În fiecare unitate sanitară acreditată pentru învățământ postuniversitar medical, medico-dentar sau farmaceutic uman activitatea de coordonare a programului de rezidențiat dintr-o anumită specialitate se realizează de către un coordonator/director de program, după caz, cu cel mai înalt grad didactic în specialitatea respectivă, care răspunde de buna desfășurare și de calitatea pregătirii rezidenților.

(2) Prin unitate clinică se înțelege secția clinică/serviciul clinic/laboratorul clinic sau compartimentul clinic, unde se desfășoară programul de rezidențiat.

(3) Repartizarea în unitatea sanitară acreditată pentru efectuarea modulului, denumită în continuare unitatea sanitară acreditată, se realizează pe baza acordului de primire al șefului de secție/șefului de laborator/șefului de serviciu/farmacistului-șef din unitatea sanitară respectivă.

(4) Coordonatorul de program trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să fie șef de disciplină, șef de departament, șef de laborator sau farmacist-șef, certificat în specialitatea programului;

b) să fie cadru didactic universitar (profesor, conferențiar sau șef de lucrări).

(5) Pentru programul de rezidențiat în specialitatea medicină de familie sunt nominalizați coordonatori de program cadre didactice universitare (profesor, conferențiar, șefi de lucrări) în specialitatea medicină de familie, medicină internă sau pediatrie.

(6) Nominalizarea coordonatorilor de program se face de către instituțiile de învățământ superior din domeniul sănătate acreditate și cu avizul colegiilor profesionale.

Articolul 4

Coordonatorul programului de rezidențiat/directorul de program are următoarele atribuții și responsabilități:

a) îndrumă rezidenții pe întreaga durată a perioadei de stagiu;

b) coordonează desfășurarea programului de rezidențiat în specialitatea respectivă;

c) nominalizează responsabilii de formare în rezidențiat din specialitatea respectivă;

d) coordonează activitatea responsabililor de formare nominalizați;

e) urmărește activitatea rezidenților și evoluția profesională a acestora pe întreaga durata a perioadei de stagiu;

f) urmărește și răspunde de desfășurarea modulelor de pregătire și organizează cursurile, conform curriculumului de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 1;

g) colaborează cu responsabilii de formare din unitățile în care rezidenții își efectuează modulele complementare, în vederea asigurării condițiilor optime de desfășurare a acestora;

h) organizează evaluarea finală pentru fiecare modul de pregătire în specialitate, prin verificarea atât a aptitudinilor teoretice, cât și a celor practice, dobândite de rezidenți;

i) cooptează rezidenți în cadrul colectivelor de cercetare pe care le conduce.

Articolul 5

Un coordonator sau un director de program nu poate coordona simultan mai multe programe de rezidențiat. Excepție fac specialitățile pentru care coordonatorul de rezidențiat deține titlul de specialist într-o specialitate care potrivit Nomenclatorului de specialități a fost scindată în două noi specialități. Excepția se aplică pe o perioadă limitată de timp, până la nominalizarea unui nou coordonator, dar nu mai mult de un an.

Articolul 6

Responsabilul de formare trebuie să fie șef de secție, șef de laborator sau farmacist-șef, cu activitate în unități sanitare acreditate.

Articolul 7

Responsabilul de formare are următoarele atribuții și responsabilități:

a) numește îndrumătorii de formare dintre medicii/farmaciștii specialiști cu minimum 5 ani vechime în specialitate sau primari din secția, serviciul, laboratorul, farmacia sau compartimentul respectiv;

b) coordonează activitatea îndrumătorilor de formare;

c) urmărește activitatea rezidenților, repartiția acestora în serviciul de gardă și evoluția profesională a acestora;

d) colaborează cu coordonatorii programului de rezidențiat;

e) verifică și răspunde, sub semnătură și parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului;

f) organizează seminare și discuții periodice, cel puțin 4 ore/săptămână, cu rezidenții, pe teme specifice din curriculumul de pregătire, prezentări de cazuri, de articole și actualități în domeniu;

g) participă la evaluarea rezidentului la fiecare final de modul;

h) în cazul rezidenților repartizați în modulele complementare, indiferent de anul de pregătire al acestora, urmărește și răspunde de desfășurarea modulelor de pregătire complementare;

i) verifică și răspunde, sub semnătură și parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului;

j) eliberează fiecărui rezident la sfârșitul modulului o recomandare necesară pentru evaluarea finală. Recomandarea va avea și o apreciere a activității sub forma de calificativ (insuficient, suficient, bine, foarte bine).

Articolul 8

(1) Îndrumătorul de formare trebuie să fie medic, medic stomatolog ori farmacist primar sau specialist, cu vechime de minimum 5 ani în specialitate, aflat în subordinea/ coordonarea unui responsabil de formare. Un îndrumător de formare pregătește un număr de maximum 5 rezidenți, indiferent de anul de pregătire, incluzându-i și pe cei aflați la pregătire în a doua specialitate cu taxă fără concurs de rezidențiat.

(2) Pentru modulul de dispensar/medicină de familie, prevăzut în currriculumul specialității de medicină de familie, îndrumătorul de formare trebuie să fie medic primar sau specialist cu minimum 5 ani vechime în specialitatea medicină de familie.

Articolul 9

Îndrumătorul de formare are următoarele atribuții și responsabilități:

a) urmărește evoluția pregătirii în specialitate a rezidenților din cadrul unității sanitare respective, indiferent de anul de pregătire al acestora;

b) verifică și răspunde, sub semnătură și parafă, de parcurgerea baremului practic din curriculumul de pregătire, consemnate în caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului;

c) organizează seminare și discuții periodice, cel puțin 4 ore/săptămână, cu rezidenții, pe teme specifice din curriculumul de pregătire, prezentări de cazuri, de articole și actualități în domeniu.

d) contrasemnează recomandarea eliberată de responsabilul de formare la finalul fiecărui modul de pregătire.

Articolul 10

(1) Cadrele didactice coordonatori/directori de program de rezidențiat, îndrumători de formare, responsabili de formare, sunt normate în cadrul instituțiilor de învățământ superior cu profil medico-farmaceutic uman, acreditate pentru activitatea de pregătire pe durata programului.

(2) Coordonatorul programului de rezidențiat/directorul de program, responsabilii de formare și îndrumătorii de formare beneficiază de 40 de credite de educație medicală continuă, în domeniul specialității pe care o practică, pentru fiecare an de activitate de instruire.

Articolul 11

Lista coordonatorilor de program de rezidențiat/directorilor de program (pentru medicina de urgență) și Lista responsabililor de formare în rezidențiat se actualizează anual și se publică pe site-ul Ministerului Sănătății.

Secțiunea a 2-a – Drepturile și obligațiile rezidenților

Articolul 12

(1) Rezidenții au obligația să consemneze în caietul de monitorizare a pregătirii următoarele aspecte:

a) lista cazurilor examinate conform baremului curricular, cu specificarea diagnosticului și, după caz, a manoperelor/procedurilor/tehnicilor efectuate, contrasemnate și parafate de îndrumătorul de formare;

b) data efectuării fiecărei gărzi, semnată și parafată de medicul șef de gardă;

c) detașările, perioada acestora și modulele efectuate pe durata detașării, cu avizul coordonatorului de program;

d) modulele de pregătire, perioada în care au fost efectuate, evaluările și rezultatele obținute, cu semnătura și parafa coordonatorului sau directorului de program pentru modulul respectiv;

e) manifestările de educație medicală continuă la care a participat, cu numărul diplomei de participare;

f) lucrările științifice comunicate/publicate, în situația în care respectivele manifestări științifice sunt elaborate sau finanțate cu sprijinul coordonatorului de program;

g) studiile clinice efectuate, cu avizul medicului curant al pacienților incluși în studiile clinice sau activitățile științifice respective.

(2) Acuratețea datelor consemnate în Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului este certificată prin semnătură și parafă de către îndrumătorul sau responsabilul de formare.

(3) Doctoranzii cu frecvență confirmați în rezidențiat pot efectua concomitent pregătirea în rezidențiat și stagiul de doctorat cu frecvență, în măsura în care conducerea universităților de medicină și farmacie asigură efectuarea stagiului de doctorat în cursul după-amiezii. În caz contrar, pe perioada doctoratului cu frecvență se suspendă calitatea de rezident.

(4) Stagiul de doctorat în domeniile medicină/medicină dentară/farmacie nu poate fi validat ca modul de pregătire în rezidențiat.

Articolul 13

(1) Rezidenții au obligația de a parcurge toate modulele, în conformitate cu curriculumul de pregătire.

(2) Rezidenții efectuează concediul legal de odihnă conform programării coordonatorului de program, astfel încât să nu fie afectată pregătirea (de exemplu, în cadrul unor module a căror durată depășește cel puțin dublul duratei concediului).

(3) Rezidenții în specialitatea medicină de familie efectuează modulele de pregătire în conformitate cu curriculumul de pregătire și baremul de activități practice, în funcție de capacitatea unităților sanitare publice acreditate.

(4) După fiecare modul de pregătire, rezidenții au obligația să își informeze coordonatorul sau directorul de program asupra etapei pregătirii.

(5) La finalul fiecărui modul de pregătire, rezidenții susțin o evaluare finală constând dintr-o probă scrisă și o probă practică, din tematica prevăzută în baremul de activități. Prezentarea la evaluare este condiționată de parcurgerea baremului curricular, confirmată de îndrumătorul de formare, prin Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, precum și de recomandarea responsabilului de formare, cu calificativul cel puțin „suficient“.

(6) Evaluarea de modul de pregătire se face cu note de la 1,00 la 10,00 și se consideră promovată în condițiile obținerii unei medii de minimum 7,00, calculată ca medie aritmetică a celor două probe (scrisă și practică). În cazul nepromovării evaluării, rezidenții pot fi reevaluați de 2 ori într-un termen de maximum 6 luni, dar nu mai devreme de 3 luni de la prima evaluare nepromovată.

(7) Neprezentarea sau nepromovarea evaluărilor de modul în cel mult două sesiuni atrage încetarea calității de rezident, cu excepția cazurilor justificate (graviditate, afecțiuni medicale, contracte de studii în străinătate etc.).

Articolul 14

(1) Medicii rezidenți pot exercita activitățile medicale din domeniul specialității de confirmare cu respectarea limitelor de competență corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire în care se află. Depășirea limitelor de competență se sancționează conform legii.

(2) Limitele de competență corespunzătoare nivelului de formare al anului de pregătire pentru medicii rezidenți se stabilesc de către Ministerul Sănătății în colaborare cu colegiile profesionale, cu respectarea curriculumului de pregătire, la propunerea comisiilor de specialitate, și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății. Acestea vor fi trecute în mod obligatoriu în fișa postului întocmită de angajator, alături de celelalte drepturi și obligații ale salariatului.

Articolul 15

(1) Începând cu anul I de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, cu excepția liniei I de gardă, și în afara programului normal de lucru. Activitatea rezidenților incluși în linia de gardă se desfășoară sub răspunderea și sub supravegherea medicului titular de gardă.

(2) Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenți pot fi incluși, la cerere, în linia I de gardă efectuată în specialitatea în care își desfășoară rezidențiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competență prevăzute la art. 14 alin. (2), sub supravegherea unui medic specialist sau primar care efectuează gardă la domiciliu și care a fost desemnat în acest sens de către șeful de secție.

(3) Coordonatorul de formare în rezidențiat, respectiv directorul de program, precum și îndrumătorul de formare pot desemna medici rezidenți titulari în linia de gardă cu acordul scris al acestora, la solicitarea unității sanitare unde se efectuează garda în afara timpului normal de lucru.

(4) Medicii rezidenți care efectuează gărzi în afara programului normal de lucru sunt salarizați pentru această activitate de către unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 16

Rezidenții au dreptul să utilizeze pentru informarea de specialitate bibliotecile universitare și ale spitalelor în care efectuează stagiile de rezidențiat, bibliotecile electronice cu profil medical și de cercetare din instituțiile sau unitățile sanitare acreditate.

Articolul 17

(1) Rezidenții pot participa la diverse forme de pregătire - cursuri, stagii și altele - conferințe și congrese în domeniul specialității, organizate pe plan național sau internațional, după informarea coordonatorului sau directorului de program și cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Rezidenții vor depune la Ministerul Sănătății, cu minimum 5 zile înainte de data întreruperii pregătirii, o solicitare, avizată de coordonatorul de rezidențiat și însoțită de dovada că au fost acceptați la stagiul respectiv, cu precizarea perioadei exacte de pregătire. În cazul rezidenților pe post solicitarea va fi însoțită obligatoriu și de avizul unității angajatoare. Întreruperea pregătirii nu poate fi mai mare de un an, cu posibilitatea de prelungire, pe baza unei noi solicitări însoțite de documentele justificative.

(3) Stagiile de pregătire efectuate în afara României pot fi recunoscute de către Ministerul Sănătății, în vederea prezentării la examenul de specialist, pe baza următoarelor documente: fotocopii și traduceri legalizate ale documentelor emise de autoritățile competente din țările respective și avizul comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății.

Articolul 18

(1) Rezidențiatul se poate întrerupe din următoarele motive: participarea la forme de pregătire în afara României, însoțirea soțului/soției în misiune oficială sau la studii în străinătate, concediu medical, concediu de maternitate, concediu pentru îngrijirea copilului până la 2 ani și altele, potrivit legii.

(2) Acordarea concediului medical, concediului de maternitate, concediului de creștere și îngrijire copil sau concediului fără plată este de competența angajatorului. Revine în sarcina rezidentului să solicite Ministerului Sănătății prelungirea stagiului de rezidențiat cu perioada întreruptă, la reluarea activității.

(3) Întreruperile de rezidențiat, cu excepția stagiilor de pregătire efectuate în afara României și recunoscute, duc la prelungirea rezidențiatului cu perioada respectivă.

(4) Întreruperea nejustificată a rezidențiatului pe o perioadă mai mare de 6 luni atrage măsura încetării calității de rezident.

Articolul 19

(1) Coordonatorul, directorul de program, respectiv responsabilul și îndrumătorul de formare sunt obligați să urmărească și activitatea de pregătire a medicilor, medicilor dentiști și farmaciștilor specialiști/primari aflați în pregătire în a doua specialitate cu taxă fără concurs de rezidențiat, în condițiile prevăzute pentru rezidenți prin prezentul ordin.

(2) În situația prezentată la alin. (1), îndrumătorii de formare vor ține o evidență strictă și separată a prezenței la modulul de pregătire pentru cei aflați la cea de-a doua specialitate în regim cu taxă, fără concurs de rezidențiat.

Articolul 20

(1) Ministerul Sănătății aprobă detașarea rezidenților din centrul universitar de pregătire în alte centre universitare pentru efectuarea unor module de pregătire.

(2) În scopul detașării, indiferent de motiv, rezidentul prezintă:

a) cerere de detașare adresată Ministerului Sănătății, semnată de rezident, în care se va specifica pentru fiecare modul de pregătire: (i) denumirea modulului de pregătire;

(ii) perioada;

(iii) unitatea sanitară, secția, coordonatorul;

b) copii ale actelor justificative, ce constituie motivele pentru care se solicită detașarea;

c) avizul spitalului plătitor cu care rezidentul a încheiat contract de muncă pe perioadă determinată/nedeterminată;

d) acordul de plecare al coordonatorului de program de rezidențiat în specialitatea aleasă din centrul universitar în care a fost confirmat;

e) acordul de primire al coordonatorului de program de rezidențiat în specialitatea în care este confirmat, din centrul universitar în care urmează să se detașeze sau acceptul de primire dat de coordonatorul de program de rezidențiat în specialitatea modulului în care se dorește detașarea (în cazul în care se detașează pe un modul complementar de rezidențiat), respectiv de la un medic primar în specialitatea modulului în care se solicita detașarea - pentru medicii rezidenți specialitatea Medicină de familie;

f) acordul de primire al responsabilului de formare (după caz), în situația în care se dorește detașarea în unitățile sanitare, altele decât cele clinice, arondate centrului universitar de pregătire, acreditate conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pe perioada detașării, toate obligațiile privind pregătirea ce decurg din prezentul ordin revin coordonatorului de rezidențiat/directorului de program de rezidențiat, responsabilului de formare și îndrumătorului în rezidențiat din unitatea sanitară unde rezidentul se detașează.

(4) Nu se consideră detașare efectuarea de module de pregătire în alte unități sanitare acreditate decât cele clinice, arondate centrului universitar unde rezidentul este repartizat. În acest sens, direcția de sănătate publică din centrul universitar respectiv va elibera rezidentului o rotație de modul, pe baza avizului favorabil al coordonatorului de formare în rezidențiat din specialitatea modulului respectiv și a acordului de primire din partea responsabilului de formare în rezidențiat.

Articolul 21

(1) Schimbarea centrului universitar de pregătire se aprobă de către Ministerul Sănătății, în două sesiuni anuale, pe baza capacităților de pregătire disponibile transmise de instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină, medicină dentară și farmacie acreditate.

(2) În vederea schimbării centrului de pregătire, rezidentul va prezenta la direcția de sănătate publică din centrul universitar în care acesta dorește să continue pregătirea următoarele documente:

a) cerere de schimbare a centrului de pregătire;

b) documente justificative privind motivele solicitării;

c) acordul de plecare al conducerii instituției de învățământ superior cu profil medical;

d) acordul de primire al conducerii instituției de învățământ superior cu profil medical;

e) acordul unui coordonator de rezidențiat din specialitatea în care este confirmat rezidentul din centrul universitar de primire;

f) acordul unității angajatoare, pentru rezidenții pe post, iar rezidenții pe loc vor prezenta avizul unei unități angajatoare din centrul universitar solicitat.

(3) Schimbarea centrului de pregătire se poate aproba de către Ministerul Sănătății în cazuri justificate și în absența acordului prevăzut la alin. (2) lit. c).

(4) Criteriile de analiză a cererilor de schimbare a centrelor de pregătire sunt:

a) anul de rezidențiat (VI, V, …. I);

b) unic susținător al unui copil minor;

c) soț/soție cu loc de muncă în centrul universitar solicitat;

d) locuință în centrul universitar solicitat sau la mai puțin de 100 km;

e) părinți bolnavi sau alte persoane în întreținere în centrul universitar solicitat;

f) cadru didactic în centrul universitar solicitat.

Criteriile se aplică în ordinea enumerată mai sus.

Articolul 22

(1) În cazul în care într-un centru universitar sunt acreditați mai mulți coordonatori de rezidențiat din aceeași specialitate, repartiția inițială pe coordonatori (rezidenți anul I) se va face în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la concursul de rezidențiat din sesiunea respectivă.

(2) Schimbarea coordonatorului de rezidențiat în cadrul aceluiași centru universitar se aprobă de Ministerul Sănătății pe baza acordului coordonatorului de rezidențiat care primește rezidentul, cu respectarea numărului de maximum 5 rezidenți/îndrumător.

Articolul 23

Rezidenții pe loc pot schimba, în cadrul aceluiași centru universitar, unitatea sanitară angajatoare, pe baza acordului conducerilor celor două unități sanitare implicate.

Articolul 24

Schimbarea specialității pentru rezidenți se poate realiza prin promovarea unui nou concurs de rezidențiat sau în cazuri justificate, situație în care solicitantul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii:

a) se află în primele 24 de luni de la începerea pregătirii;

b) are punctajul minim la specialitatea cerută în sesiunea de rezidențiat promovată sau pentru Medicină de familie (indiferent de anul de pregătire al rezidentului);

c) face dovada unor cazuri justificate;

d) să nu mai fi beneficiat de o altă schimbare de specialitate în baza aceluiași concurs de rezidențiat.

Articolul 25

(1) Ministerul Sănătății pune la dispoziția direcțiilor de sănătate publică județene și, respectiv, a municipiului București programul de evidență informatică a rezidenților privind modulele de pregătire și unitățile sanitare acreditate, precum și coordonatorii, respectiv directorii de program de rezidențiat din fiecare specialitate.

(2) Ministerul Sănătății, pe baza propunerilor instituțiilor de învățământ medical superior acreditate, pune la dispoziția direcțiilor de sănătate publică județene și, respectiv, a municipiului București numărul de locuri de pregătire, pe unități sanitare acreditate și coordonatori sau directori de program.

(3) Ministerul Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene și, respectiv, a municipiului București, repartizează rezidenții, conform programului curricular stabilit, în unitățile sanitare acreditate, în limita locurilor disponibile, cu avizul coordonatorilor, respectiv al directorilor de program. Repartizarea rezidenților în unitățile sanitare acreditate se va face în limita numărului de locuri stabilit, pe baza exprimării preferințelor, în ordinea punctajului obținut la concursul de rezidențiat.

(4) Direcțiile de sănătate publică județene și, respectiv, a municipiului București transmit lunar Ministerului Sănătății sau la cererea acestuia modificările privind distribuția rezidenților din unitățile sanitare acreditate.

Articolul 26

Repartizarea în unitatea sanitară acreditată pentru efectuarea modulului, denumită în continuare unitatea sanitară acreditată, se realizează pe baza acordului de primire al șefului de secție/șefului de laborator/șefului de serviciu sau farmacistului-șef din unitatea sanitară respectivă.

Articolul 27

(1) Cu minimum 30 de zile înainte de începerea modulului de pregătire rezidenții și specialiștii înscriși la programul de pregătire în cea de-a doua specialitate în regim cu taxă vor depune la unitatea sanitară acreditată cererea de efectuare a pregătirii, conform anexei la prezentul regulament, după cum urmează:

a) pentru modulele de pregătire în specialitate se va specifica acordul de primire al coordonatorului de rezidențiat/directorului de program și nominalizarea responsabilului de formare, conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentul regulament;

b) pentru modulele complementare se va specifica acordul de primire al responsabilului de formare, conform modelului din anexa care face parte integrantă din prezentul regulament;

c) coordonatorii de rezidențiat/directorii de program de rezidențiat au obligația să se asigure că rezidenții pot alege, liber, rotațiile de stagii în toate unitățile sanitare acreditate, conform curriculumului de pregătire;

d) unitatea sanitară acreditată centralizează cererile de efectuare a pregătirii, în original, pe care le transmite săptămânal direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București, însoțite de o copie a carnetului de rezident - prima pagină.

(2) Posesorii certificatului de specialist au obligația ca la fiecare rotație de modul să depună la direcția de sănătate publică din centrul universitar respectiv dovada plății la zi a taxei pentru cea de-a doua specialitate.

(3) În lipsa dovezii prevăzute la alin. (2) rotația de modul nu poate fi aprobată.

Articolul 28

Direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București prelucrează solicitările și întocmește o adresă de repartiție către unitatea sanitară acreditată care a transmis cererea și o adresă de repartiție către unitatea sanitară cu care a încheiat contractul de muncă de rezident. În cazul specialiștilor aflați în pregătire la a doua specialitate cu taxă, direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București întocmește adresa de repartiție către secția/ laboratorul/serviciul/farmacia în care se efectuează modulul. Cu 5 zile înainte de începerea pregătirii, direcția de sănătate publică transmite unităților sanitare de la care au venit solicitările adresele de repartiție.

Articolul 29

La primirea adreselor de repartiție prevăzute la art. 28, rezidenții sau specialiștii aflați la a doua specialitate cu taxă au obligația să le depună la secția/laboratorul/serviciul/farmacia din unitatea sanitară acreditată unde se desfășoară modulul și, după caz, la unitatea angajatoare.

Articolul 30

După finalizarea modulului de pregătire consemnată în carnet, rezidenții/specialiștii vor depune la unitatea sanitară acreditată în care s-a efectuat pregătirea o copie a carnetului de rezident - prima pagină și pagina din care să rezulte finalizarea modulului de pregătire și a notei finale. Aceste copii vor fi transmise direcției de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București.

Articolul 31

Validarea stagiilor efectuate pe parcursul fiecărui an de rezidențiat va fi efectuată de către direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București.

Articolul 32

Aplicarea vizei anuale se face de către serviciul resurse umane din unitatea angajatoare pe baza documentelor aflate în dosarul personal (pontaje lunare, întreruperi și altele asemenea).

Articolul 33

Pe perioada pregătirii, rezidenții pot închiria cu prioritate un loc de cazare în căminele universitare, spațiile de cazare anexate spitalelor universitare sau clinice acreditate, din centrul unde au fost repartizați ori detașați, cu respectarea prevederilor legale.

Secțiunea a 3-a – Prevederi generale privind evaluarea finală a pregătirii și obținerea certificatului de specialist

Articolul 34

(1) Evaluarea finală a pregătirii prin rezidențiat are loc sub forma examenului de medic specialist, medic dentist/medic stomatolog specialist sau farmacist specialist, organizat de către Ministerul Sănătății, în două sesiuni pe an, prin structura de specialitate. Confirmarea în specialitate se face după efectuarea integrală a programului de pregătire, certificată de către coordonatorul sau directorul de program, în baza Caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului.

(2) Examenul de specialist se organizează în oricare dintre centrele universitare medicale acreditate care asigură pregătirea în rezidențiat.

(3) Pentru susținerea examenului de specialist rezidentul poate opta pentru oricare dintre centrele universitare în care a efectuat minimum 6 (șase) luni din modulul de bază.

Articolul 35

(1) Comisiile de examen și, respectiv, comisiile de soluționare a contestațiilor la examenul pentru obținerea titlului de medic specialist, medic dentist/medic stomatolog specialist, respectiv farmacist specialist au următoarea componență:

a) un președinte, cadru didactic universitar cu grad de predare, coordonator de program de rezidențiat;

b) 2 membri dintre care cel puțin un cadru didactic universitar de predare din specialitate; în acest caz, al doilea membru va avea gradul de primar în specialitatea în care se organizează examenul, având și titlul științific de doctor;

c) un secretar de comisie, nominalizat de președintele comisiei.

(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) se completează și cu câte un membru supleant în situația în care unul dintre membrii desemnați ai oricăreia dintre aceste comisii se află în incompatibilitate, incapacitate temporară de muncă sau în alte situații prevăzute de lege. În această situație, membrii supleanți vor deveni membri cu drepturi depline ai comisiei. Calitatea de membru în comisia de concurs este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluționare a contestațiilor.

(3) Nu pot fi membri în comisia de concurs sau în comisia de soluționare a contestațiilor persoanele care au calitatea de:

a) soț, soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați;

b) au relații cu caracter patrimonial sau interese patrimoniale cu oricare dintre candidați.

(4) Situația de incompatibilitate poate fi sesizată de persoana în cauză, de președintele comisiei sau de oricare dintre candidați. În acest caz se iau măsuri de înlocuire a membrului respectiv cu unul dintre membrii supleanți desemnați, în termen de maximum 3 (trei) zile de la data sesizării.

(5) Probele examenului de medic specialist se desfășoară conform metodologiei generale elaborate de structura de specialitate din Ministerul Sănătății și aprobate prin ordin comun al ministrul sănătății și al ministrului educației și cercetării. Formularea subiectelor de examen de specialitate, a baremelor de corectură și întreaga responsabilitate a desfășurării examenului revin comisiei de examen.

Articolul 36

(1) Examenul de medic specialist cuprinde următoarele probe:

a) proba scrisă, cu 10 (zece) subiecte formulate din curriculumul de pregătire, cu durată de 3 (trei) ore, cu excepția specialităților anestezie și terapie intensivă și, respectiv, medicină de urgență, care au regulamente de desfășurare specifice pentru proba scrisă;

b) probe clinice/practice.

(2) Candidatul este confirmat medic specialist dacă promovează cu minimum nota 7,00 fiecare probă a examenului. Candidatul se poate prezenta la examenul de medic specialist în sesiunile organizate de Ministerul Sănătății în decurs de 5 (cinci) ani de la încheierea pregătirii în rezidențiat.

ANEXĂ

la regulament

De acord

CERERE

Subsemnatul(a),

., cod rezident

.., rezident/specialist în specialitatea

.., vă rog să binevoiți a-mi aproba efectuarea modulului de pregătire în specialitatea

., din curriculumul de pregătire, în perioada

, sub coordonarea dumneavoastră și îndrumarea

în secția/secția clinică

.. din cadrul Spitalului

.

Data

..

Semnătura

..

Domnului prof. univ./conf. univ./șef lucrări dr.,

.

Coordonator de program de rezidențiat