ANEXĂ nr. 0/2020

Notă

Conținută de ORDINUL nr. 742 din 6 mai 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 378 din 12 mai 2020.

Anexă

PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

2021-2027

REGIUNEA NORD EST

CUPRINS

ABREVIERI

CAPITOLUL I: CONTEXT NA,IONAL, METODOLOGIE,I REFERIN,E INTERNA,IONALE – CONTEXTUL NA,IONAL

METODOLOGIE,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016

Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 1.2.3.Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 -2027

REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE

Asistenta medicala primara 1.3.2.Asistenta medicala spitaliceasca 1.3.3.Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi 1.3.4.Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung 1.3.5.Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua

Asistenta medicala primara

Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi

Serviciile spitalicesti

Îngrijiri la domiciliu

Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice

Dispozitive medicale

Programe nationale de sanatate 1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane a.Probleme identificate b.Masuri c.Necesarul de medici și modalitatea de normare d.Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018

CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST – Caracteristici geografice

Analiză demografică și socio-economică

Indicatori de sănătate și principalii factori determinanti ai sanatatii 2.4.Principalele provocări în regiunea NE

CAPITOLUL III: VIZIUNE,I DIREC,II STRATEGICE – Viziune strategică 3.1.1.Direcții strategice

CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE – Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie 4.1.1.Analiza situației curente și a principalelor deficite 4.1.2.,INTE REGIONALE,I PLAN OPERA,IONAL

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară 4.2.1.Analiza situației actuale 4.2.2.,inte regionale și plan operațional

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească

Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare 4.3.3.Direcții și ținte strategice 4.3.4.Plan operațional la nivel județean 4.3.5.Proiectie pentru Regiunea NE

Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE

Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică 4.5.1.Diagnostic situație curentă și principalele deficite

4.5.2.,inte operaționale și plan regional 4.6.Dezvoltarea resurselor umane va urmari:

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE,I A RECUPERĂRII

Analiza situației curente și principalele deficite 4.7.2.,inte regionale 4.7.3.Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare

Paturi psihiatrie la nivelul regiunii 5.ANEXE

Anexa nr.1 Anexa nr. 2 Anexa nr. 3a Anexa nr. 3b Anexa nr. 4

Anexa nr. 5

Anexa nr. 6

Anexa nr. 7

Anexa nr. 8

Anexa nr. 9

ABREVIERI

BC

Județul Bacău

BT

Județul Botoșani

CMI- Cabinet medical individual

CNAS

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

CNSISP

Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică ORL

Oto-rino-laringologie

UE

Uniunea Europeană

MF

Medic de familie

PIB

Produsul intern brut

MG

Medic generalist

IS

Județul Iași

PSI

Plan Strategic Instituțional

ITL

Îngrijire pe termen lung

MS

Ministerul Sănătății

INSP

Institutul Național de Sănătate Publică

SNSPMPDSB Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București

NT

Județul Neamț

OCDE

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică CP

Centru de permanenta

PRSS

Planul Regional de Servicii Sanitare RSM

Rata Standardizată a Mortalității

SV

Județul Suceava

VS

Județul Vaslui

OMS

Organizația Mondială a Sănătății

FNUASS

Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sănătate SNS

Strategie Națională de Sănătate

CAPITOLUL I: CONTEXT NA,IONAL, METODOLOGIE,I REFERIN,E INTERNA,IONALE – CONTEXTUL NA,IONAL

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 este documentul emblematic care propune o agendă a transformării sectorului sanitar în vederea atingerii eficienței, a calității și a accesului echitabil al pacientului la acest sistem. Viziunea pentru perioada 2014-2020 ( Figura 1 ) și-a propus să inverseze piramida serviciilor și să asigure în mod treptat o acoperire mai mare a nevoilor sanitare ale populației prin intermediul serviciilor care constituie fundația sistemului. În acest scop, Strategia s-a concentrat pe consolidarea asistenței comunitare, asistenței primară, a asistenței ambulatorii de specialitate si pe eficientizarea serviciilor medicale spitalicesti.

Figura 1: Viziunea Strategiei Naționale de Sănătate

Programele de Guvernare din perioada 2014–2020 au inclus capitole dedicate politicilor sanitare, care au vizat dezvoltarea unui sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni.

Pentru perioada 2021-2027, se mentine aceeasi viziune privind optimizarea serviciilor de sănătate din Romania. Ministerul Sanatatii pregateste o noua strategie națională de sănătate, cu obiective strategice si plan de actiune, documente ce vor fi finalizate in perioada 2020-2021. Pentru oragnizarea si furnizarea serviciilor de sanatate pentru aceasta perioada, se vor continua principalele masuri incepute in perioada 2014-2020, tinand cont de progresele si problemele intampinate.

Planul de servicii medicale (masterplan) este un document strategic, ce traseaza liniile directoare de optimizare a serviciilor medicale, pe termen mediu, in scopul asigurarii accesului populatiei la serviciile medicale necesare si a sutenabilitatii financiare. Pentru sprijinirea implementarii, in perioada 2020-2027, se vor derula de catre Ministerul Sanatatii actiuni in scopul pregatirii planurilor de reorganizare locala, elaborarii modelului de organizare si finantare a serviciilor medicale de spitalizare continua, inclusiv pentru spitalele regionale de urgenta, actualizarea legislatiei in vigoare pentru aplicarea tarifelor pentru servicii medicale la nivelul costurilor reale in spitalizarea continua, ambulatorie si spitalzarea de zi. Avand in vedere ca bugetul FNUASS se stabileste anual prin legea bugetului de stat, inclusiv in ceea ce priveste alocarea pe tipuri de asistenta medicala, va fi necesara prevederea in lege a alocarii adecvate a fondurilor in acest scop. Deoarece este obigatoriu a se mentine echilibrului financiar al FNUASS, prevederile bugetare viitoare trebuie sa tina cont de costurile reale ale serviciilor. Ministerul Sanatatii, autoritatile locale, unitatile sanitare vor identifica surse de finantare pentru implementarea planurilor de reorganizare, optimizare, imbunatatire a infrastructurii, asigurare cu personal, dezvoltare de noi servicii, etc, propuse de la nivel local. Principiile de reorganizare din masterplan sunt aplicabile tuturor unitatilor sanitare din cele 8 regiuni.

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 Scop: Îmbunătățirea stării de sănătate a populației din România

S1 Sănătate publică

S2 Servicii sanitare

S3 Acțiuni încrucișate pentru un sistem sanitar previzibil și sustenabil

O 1 îmbunătățirea sănătății și nutriției femeii și copilului

O 2 Reducerea morbidități și mortalității prin bolile transmisibile și reducerea impactului acestora asupra indivizilor și societății

O3 Reducerea prevalentei bolilor netransmisibile și a poverii acestora asupra populației, prin programe sanitare preventive

O4 Egalitatea accesului la servicii sanitare de înaltă calitate și eficiente din perspectivă costuri, cu focalizare pe grupurile vulnerabile

O5 Un sistem sanitar incluziv, sustenabil și previzibil, prin implementarea politicilor încrucișate și a programelor prioritare

O6 Creșterea eficienței sistemului sanitar, prin utilizarea tehnologiei moderne de comunicare și informare

O 7 Dezvoltarea unei infrastructuri sanitare, la nivel național, regional și local, în vederea în vederea reducerii inechității la accesul la serviciile sanitare

Construirea/ modernizarea/ dotarea spitalelor regionale și județene, ambulatoriilor, secțiilor de primiri urgențe și secțiilor de reanimare

Dezvoltare e- sănătate și telemedicină Dezvoltare screening Dezvoltare programe profilactice pentru copii Dezvoltarea medicinei școlare

Scădere prețuri Dezvoltare de programe sanitare naționale Dezvoltare de mecanisme de compensare

Îmbunătățirea planificării Îmbunătățirea programelor de rezidențiat Majorare salarii Beneficii pentru muncă în zone îndepărtate

Îmbunătățire finanțare Dezvoltare de noi programe pentru diagnosticare incipientă a bolilor netransmisibile majore Boli rare Debirocratizare acces

Grupul inter- ministerial pentru sănătate în cadrul tuturor politicilor Îmbunătățirea sistemului informatic Dezvoltarea calității

S1 Sănătate și infrastructură

S2 Capacitate de diagnosticare și tratare

S3 Acces la medicamente

S4 Resurse umane

S5 Finanțare programe sanitare

S6 Capacitate instituțională

Programul de Guvernare 2017-2020- Capitolul Sănătate Scop: sistem sanitar focalizat pe pacient, prin aducerea serviciilor sanitare mai aproape de cetățeni

Legenda: 9

S – arie strategică; O – obiectiv strategic

Zona de „Infrastructură sanitară” include toate obiectivele vizate de către Programul Operational Regional (POR) (spitale, ambulatorii, centre de servicii comunitare integrate și unități primiri urgențe). Există o implicare politică puternică în implementarea obiectivelor POR asa cum acestea au fost agreate cu Comisia Europeană, și nu se intenționează modificarea acestui program.

Zona "Diagnostic și capacitate" include acțiuni legate de e-sănătate și telemedicină precum și elaborarea de programe de screening și programe profilactice.

Zona "Resurse umane" include îmbunătățirea planificării și formării resurselor umane pentru toate nivelurile de îngrijire, dar în special pentru medicina de familie, asistența comunitară și stimularea activității în zone îndepărtate.

Zona "Finanțarea programelor sanitare" include direcții legate de dezvoltarea noilor programe sanitare pentru bolile ne-transmisibile majore (bolile cardiovasculare sunt menționate) și pentru bolile rare (incluse și în strategie).

Domeniul "Capacitate instituțională" se referă la un grup intersectorial de luare a deciziilor, la îmbunătățirea sistemului informatic și la dezvoltarea calității, care sunt în concordanță cu obiectivele strategiei.

METODOLOGIE,I ETAPE PRELIMINARE DE SUS,INERE A ELABORĂRII PLANULUI GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE

ETAPE PRELIMINARE: ELABORAREA PLANULUI DE SERVICII SANITARE PENTRU REGIUNEA DE NE ÎN 2016 Pe baza liniilor directoare și de referință oferite de Strategia Națională de Sănătate a fost elaborat în 2016 un Plan Regional de Servicii Sanitare (PRSS) pentru Regiunea Nord-Est 1. Obiectivul acestui plan a fost de a dezvolta o distribuție echitabilă și eficientă a serviciilor de ambulatoriu și îngrijire pacienți internați pentru întreaga țară, cu o distribuție adecvată între instituțiile de îngrijire primară, secundară, terțiară și pe termen lung. Planurile sprijină restructurarea rețelei actuale de facilități și servicii, luând în considerare necesitățile de asistență medicală ale populației, tranziția demografică și epidemiologică, oportunitățile oferite de disponibilitatea unor proceduri mai puțin invazive de diagnosticare și tratament și trecerea obligatorie de la un sistem centrat pe spital la o abordare centrată pe pacient, pentru a atinge următoarele obiective:

Îmbunătățirea accesului populației la serviciile de asistență medicală, sporind în același timp echitatea în furnizarea de servicii;

Reducerea discrepanțelor regionale și județene în ceea ce privește serviciile primare și serviciile spitalicești disponibile;

Imbunătățirea eficacității si a eficienței in furnizarea de servicii in sistemul sanitar;

Asigurarea calității și siguranței asistenței medicale;

Dezvoltarea coordonării și complementarității între servicii de sănătate, servicii sociale si servicii educationale;

Promovarea modelelor alternative pentru acordarea serviciilor spitalicești (de exemplu: asistență ambulatorie, spitalizare de zi etc). 1 Planurile Regionale de Servicii Sanitare au fost elaborate sub coordonarea Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB) și cu institutul Național de Sănătate Publică (INSP).

Metodologia elaborării planului general de servicii sanitare 2017-2020 Masterplanul de servicii sanitare completează planurile de servicii sanitare cu informații detaliate și actuale asupra itinerariului operațional de implementare a activităților și țintelor strategice definite pentru fiecare nivel de asistență, dar și pentru consolidarea rețelei de furnizori de servicii sanitare (de exemplu o viziune integrată a sectorului sanitar în schimbul fragmentarii și slabei coordonări curente). Metodologia de elaborare a planului general a fost bazată pe vizitele la fața locului în diverse locații, întâlnirile cu autoritățile naționale și locale, precum și cu principalele părți interesate (inclusiv comitetele regionale și județene), precum și analiza:

Utilizarea rețelelor furnizorilor de servicii de sănătate existente și a serviciilor acestora (după DRG, acolo unde este cazul);

Căilor și fluxurilor pacienților (pentru grupurile principale) și oportunităților pentru o organizare mai eficientă;

Indicatorilor de activitate / performanță în spital (gradul de ocupare, durata medie de ședere, trimiterea la / către fiecare spital, etc.).

Compararea cu reperele Europene și internaționale (prezentate în secțiunea 2.3 de mai jos);

Timpii de acces la diferite niveluri de asistență medicală, inclusiv servicii spitalicești și de urgență;

Revizuirea sistemului de trimitere la diferitele niveluri de îngrijire/ asistență.

Metodologia de actualizare a Planului general de servicii (Masterplan) 2020 - 2027

Scop: actualizare si revizuire masterplan

Pentru actualizarea masterplanului, au fost avute in vedere urmatoarele:

solicitările/propunerile reprezentanților spitalelor și autorităților locale de a lua în considerarea date si modificari ale structurii spitalelor la nivelul anului 2018;

schimbarile legislative din perioada 2017 pana in prezent, modificari de structura si acoperire cu resurse inregistrate in sistemul de sănătate romanesc in intervalul 2015- 2018;

demararea/implementarea unor proiecte cu finantari externe în perioada 2015-2019 pentru investitii in sănătate (ex. Prin POR Asistenta comunitara, ambulatoriile de specialitate, UPU, CPU, etc, prin Banca Mondială echipamente esențiale de diagnostic și tratament pentru spitale județene și municipale, imagistica, sali de operație, ATI, echipamente pentru radioterapie, echipamente pentru UPU, CPU, etc, care au facilitat optimizarea serviciilor medicale la nivelul unor unități sanitare, etc.;

cresterea ponderii asistentei medicale ambulatorii si din spitalizarea de zi, prin rambursarea de către CNAS a unei liste extinse de servicii medicale și chirurgicale rambursabile în spitalizare de zi si ambulatoriu de specialitate clinic;

finalizarea studiilor de fezabilitate pentru SRU Iași, Cluj, Craiova și aprobarea indicatorilor tehnico-economici, prin care au fost stabilite configuratia structurii acestor spitale;

necesitatea continuarii optimizarii serviciilor de sanatate in perioada 2020-2027, a integrarii SRU Iasi, Cluj, Craiova intr-o retea de servicii sustenabila

Tipul de analiză utilizat: analiză transversală pe date secundare, puse la dispoziție de instituții care colectează aceste date în mod uzual.

Anul de referință: 2018 sau ultimul an disponibil.

Sursa datelor:

Ministerul Sanatatii (MS)

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Institutul Național de Sănătate Publica – Centru National de Statistica si Informatica in Sănătate (INSP-CNSISP)

Școala Națională de Sănătate Publica, Management si Perfecționare în Domeniul Sanitar București (SNSPMPDSB)

Obiective urmărite

Evaluarea acoperirii cu medici si identificarea deficitului de medici în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune

Corelarea datelor referitoare la acoperirea cu medici de familie cu datele referitoare la zonele si populatiile marginalizate identificate in Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România si in Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania

Evaluarea acoperirii cu personal din asistenta medicala comunitara (asistente medicale comunitare si mediatoare sanitare) si identificarea deficitului de personal în raport cu criteriile normative stabilite, la nivel de județ și regiune in special in zonele rurale marginalizate conform HG 459/ 2010.

Elaborarea unui cadru unitar și documentat care să susțină planificarea serviciilor asistenta medicala primara, ambulatorie de specialitate si spitaliceasca, în funcție de nevoile populației deservite și reconfigurarea rețelei de servicii medicale, inclusiv spitale, la nivel județean și regional.

Indicatori analizați:

efectuat analiza urmatorilor indicatori de performanta pe judet/regiune pentru urmatorii furnizori de ingrijiri de sănătate de la nivelul primar:

Medicina de familie

acoperirea cu medici de familie la 10.000 locuitori/ rural/urban - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de INSP

numar de locuitori ce revin la un medic de familie - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de INSP

numar consultatii pentru un locuitor - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de INSP

localitati fara medic de familie - datele se refera la anul 2018 și au fost furnizate de CNAS

Asistenta medicala comunitara

numar total asistenti medicali comunitari angajati ai autoritatii locale (sursa MS_UIS) corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf )

numar total mediatori sanitari angajati ai autoritatii locale(sursa MS_UIS), dupa caz corelat cu comunitatile vulnerabile si a zonele marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf )

numar total localitati rurale (sate) cu arii marginalizate din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf )

numar total locuitori din ariile marginalizate din rural din Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate si al Dezvoltarii Umane Locale din România ( http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Minister/F6_Atlas_Rural_RO_23Mar201 6.pdf )

numar total localitati urbane cu arii marginalizate din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania ( http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf )

numar total locuitori din zone marginalizate urbane din Atlasul zonelor urbane marginalizate din Romania ( http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate. pdf )

Spitale

Număr total paturi pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Număr total cazuri spitalizare continua pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Număr total cazuri internate în urgență pe spital și pe secții

Durata medie de spitalizare (DMS) pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Rata de utilizare a paturilor pe spital și pe secții (acuți și cronici)

Servicii medicale ambulatorii

Numarul de servicii acordate si numar furnizori de servicii ambulatorii aflați în contract cu CAS

Acoperirea cu servicii acordate in ambulatoriu

Acoperirea cu medici/servicii pe regiuni/judete 1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare dintre specialitatile clinice de baza in ambulatoriu, la 10.000 loc.; 1 norma de medic specialist si 1 norma de asistent medical pentru fiecare alta specialitate clinica in ambulatoriu, la 50.000 loc.; 1 norma de medic specialist de laborator si 2 norme de asistent medical / laborant etc, la 10.000 loc.; 1 norma de medic specialist radiologie-imagistica si 1 norma de asistent medical radiologie-imagistica, la 10.000 loc.; 1 norma de medic specialitatea reabilitare medicala (in ambulatoriu) si 2 norme asistent medical la 5.000 loc.; 1 norma kinetoterapeut, 1 norma psihoterapeut, 1 norma logoped la 10.000 loc.;

Dotarea centrelor medicale din ambulatoriu cu echipamente pentru servicii de inalta performanta, astfel: ° 1 CT la 200.000 loc; ° 1 RMN la 250.000 loc; °1 echograf la 10.000 loc.

Criteriile utilizate in analiza sunt:

La medicul de familie:

Urban: 1 medic/ 2.000 locuitori

Rural: 1 medic/ 1.000 locuitori

La asistenta medicala comunitara: 1 asistenta medicala comunitara/500 de persoane vulnerabile din punct de vedere medical, social și economic, în special persoanele neasigurate din punct de vedere medical si 1 mediator sanitar /700 beneficiari acolo unde exista comunitate cu cetățeni români de etnie romă, declarați.

La asistența medicală spitalicească: 4,5 paturi/1.000 loc, cu asigurarea prioritară a specialităților de bază

La ingrijiri paliative:

Număr de paturi de îngrijire paliativă raportat la populație - 25 paturi de IP la o populație de 125.000 locuitori

Număr de ambulatorii de îngrijiri paliative raportat la populație - un ambulatoriu de IP la o populație de 60.000 locuitori

Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per populație - o echipă de IP la domiciliu la o populație de40.000 locuitori

REPERE NATIONALE, EUROPENE si INTERNA,IONALE Înainte de a stabili obiective naționale și regionale pentru nivelurile și capacitățile serviciilor de sănătate, este important mai întâi să comparăm situația sistemului de sănătate din România cu alte țări Europene. Elaborarea unor standarde adecvate de planificare care să ghideze dezvoltarea viitoare a rețelelor regionale de asistență medicală ia în considerare, de asemenea, resursele umane și financiare disponibile.

Asistenta medicala primara

În 2015, România avea un medic de familie (MF) la 1.607 de persoane, versus un MF la 1.257 de persoane în țările UE ( Figura 2 ). Aceste cifre nu sugerează o penurie severă de MF la nivel național. Chestiunea problematică pentru România este administrarea penuriei severe de MF în anumite localități.

Figura 2: Numărul de medici generaliști per 100.000 persoane (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

Numărul mediu de furnizori de asistenta primara și de asistență ambulatorie (inclusiv ambulatoriile din structura spitalelor) 2 era de 4,8 per persoană pe an (date din 2013), mai scăzută decât media la nivel UE (6,9) și cea a țărilor cum ar fi Bulgaria (5,4), Polonia (7,1) sau Ungaria (11,7) 3. Această situație a fost legată de subfinanțarea constantă a serviciilor de asistență primară și ambulatorie față de alte sectoare sanitare: mai puțin de 6% din Fondul Național de Asigurări de Sănătate (2016) și în mod constant sub 9% începând cu 2005 a ajuns la asistența primară, versus 9-14% din cheltuielile sanitare totale la nivelul altor țări europene. În 2015, MF au oferit peste 53 milioane de consultații. Având în vedere numărul de 17 de pacienți înregistrați la un MF, media națională a fost de 3,1 consultații per pacient. Mai mult, rata de trimitere este mare comparativ cu standardele 2 Date pentru îngrijirea primară și îngrijirile ambulatorii sunt raportate în comun în baza de date OMS Sănătate pentru toți și nu pot fi dezagregate. 3 Vladescu C, Scintee SG, Olsavszky V, Hernandez-Quevedo C, Sagan A (2016) Revizuire sistem sanitar România. Sisteme sanitare în

tranziție, 18(4). internaționale, cu o medie de 10% pentru MF din zonele urbane și de 12% în cazul celor din zonele rurale. In ultimii ani, in Romania, au fost introduse cateva mecanisme de stimulare a dezvoltarii asistentei medicale primare, mai ales la nivelul comunitatilor defavorizate, ce sunt prezentate in capitolul „Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua.”

Asistenta medicala spitaliceasca

Romania a facut eforturi de reorganizare a serviciilor medicale, prin reduceri succesive între 2002 și 2007 cu 16% a numărului de paturi de spital, urmată de o reducere ulterioară în 2011 și 2012. Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE ( Figura 3 ) în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor. ( Figura 4 ).

Figura 3: Numărul total de paturi de spital la 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

Figura 4: Numărul de externări la 100 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate – 2018

In cazul paturilor pentru internare cazuri acute ponderea este comparabila cu media UE ( Figura 5

și

Figura 6 ), ceea ce arată un progres in directia obiectivelor asumate in Strategia Națională de Sănătate pentru optimizarea serviciilor sanitare.

Figura 5: Numărul total de paturi pentru asistență afecțiuni acute per 100.000 de locuitori (cele mai recente date)

Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018 23,65 18,3 18,7 17,35 16,33 15,9 16,57 15,55 16,27 13,93 12,54 10,85 11,14 10,71

Figura 6: Numărul de externări pacienți cu afecțiuni acute per 100 de locuitori (cele mai recente date) Sursa: OMS – baza de date Europeană de sănătate - 2018

Asistenta ambulatorie de specialitate si spitalizare de zi Numărul de proceduri chirurgicale efectuate în aceeași zi a crescut semnificativ în țările UE în ultimele decenii. Avansarea tehnologiilor medicale, adoptarea intervențiilor chirurgicale mai puțin invazive și anestezicele mai bune, au făcut posibilă această evoluție. Dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi este favorizata de rambursare corespunzatoare, a acestor servicii, mai

avantajoase pentru pacienti si din punct de vedere financiar, in comparatie cu internarea in regim de spitalizare continuu. 4 ( Figura 7 ).

Figura 7: Procentul de operații de cataractă efectuate în ambulatoriu, 2000 și 2014

Sursa: statistici sanitare OCDE 2016

Amigdalectomia este una dintre cele mai frecvente proceduri chirurgicale la copii. Deși operația este efectuată sub anestezie generală, aceasta se desfășoară în prezent ca o intervenție chirurgicală de aceeași zi în mai multe țări, iar copiii se întorc acasă în aceeași zi. Acesta este cazul în Finlanda, Suedia, Belgia, Olanda și Portugalia, unde mai mult de jumătate din toate amigdalectomii sunt acum efectuate în aceeași zi ( Figura 8 ).

Figura 8: Procentul de amigdalectomii efectuate ambulatoriu, 2000 și 2014

Sursa: statistici sanitare OCDE 2016

In ultimii ani, in Romania, au fost introduse mecanisme de stimulare a dezvoltarii serviciilor acordate in spitalizare de zi, ceea ce a dus la o crestere semnificativa a proportiei acestor servicii medicale si chirurgicale. (vezi capitolul Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua).

Figura 9: Proporția tuturor intervențiilor chirurgicale efectuate pe parcursul unui an ca operații de zi: Marea Britanie 1974-2013 4 Sursa: OCDE – Sănătatea dintr-o privire 2016.

Surse: Departamentul de Sănătate și Servicii Sociale: Statistică activități spitalicești NHS (1974- 97), Și Centrul de informare Sanitară și Asistență Socială: Statistici spitalicești episodice – asistență pacienți internați, Marea Britanie, 1998/89 - 2013/14

Nota: In exemplificarile de mai sus, prin asistenta medicala ambulatorie, acordata in majoritatea tarilor europene se intelege atat asistenta ambulatorie de specialitate, cat si serviciile medicale acordate in regim de spitalizare de zi.

Servicii medicale pentru îngrijiri pe termen lung

În medie la nivelul țărilor OCDE (2013), au existat 45 paturi în instituțiile de ÎTL și cinci paturi în secțiile de ÎTL din spitale la 1 000 de persoane cu vârsta de 65

. Belgia a avut cel mai mare număr de paturi ÎTL în 2013, cu aproximativ 72 paturi la 1 000 de locuitori cu vârsta de 65 de ani și peste în instituiții ÎTL. Pe de altă parte, au existat mai puțin de 20 la 1 000 de locuitori de 65 de ani și peste în instituții ÎTL sau spitale în Italia sau Polonia. În medie, la nivelul tuturor țărilor OCDE, a exista o ușoară creștere a numărului de paturi ÎTL la 1 000 de locuitori cu vârsta peste 65 de ani după anul 2000 ( Figura 10 ). Această creștere se datorează în totalitate paturilor din instituțiile ÎTL, numărul paturilor de spital rămânând constant în medie.

Figura 10: Paturi îngrijire pe termen lung în spitale și instituții

Sursa: Sănătatea dintr-o privire – OCDE 2015

Legislatia națională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, geriatrie, gerontologie, neonatologie, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si asistenta sociala in mod integrat, pe termen lung.

Progresul realizat in implementarea directiilor strategice de optimizare a serviciilor medicale de asistenta primara, ambulatorie, spitalizare de zi si spitalizare continua

Principalele servicii medicale acordate

Asistenta medicala primara Prin serviciile de asistenta se asigura furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, in contextul unei relații continue cu pacienții, indiferent de absenta sau prezenta bolii. Bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, inclusiv alocarea pe segmente de asistență medicală, se aprobă de Parlament la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat. Pentru anul 2019, pentru segmentul de asistență medicală primară (activitate curentă), suma aferentă este de 2.426.793 mii lei față de 1.897.484 mii lei în anul 2018, aceasta însemnând o creștere de aproximativ 28%. Raportat la procentul alocat asistenței primare din total FNUASS, menționăm că acesta a fost în anul 2019 de 6,7 %, iar procentul alocat asistenței medicale primare la total servicii medicale din FNUASS este de 9,1%. De asemenea, în bugetul FNUASS sunt cuprinse subvenții de la bugetul de stat, precum și transferuri din bugetul Ministerului Sănătății către bugetul FNUASS, inclusiv pentru plata serviciilor medicale efectuate în centrele de permanență, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2004 privind asigurarea continuitătii asistentei medicale primare prin centrele de permanentă, cu modificarile si completarile ulterioare.

Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 – 2019 au înregistrat o creștere anuală constantă, astfel:

Tabelul 1: Fondurile alocate cu destinația asistență medicală primară pentru anii 2014 – 2019 - mii lei- 2014 2015 2016 2017 2018 2019 1.440.000 1.455.718 1.528.504 1.620.214 1.897.484 2.426.793

În consecință, valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară au crescut în mod constant, respectiv:

Tabelul 2: Valorile minime garantate ale punctelor per capita și pe serviciu în asistența medicală primară

Denumire indicator 2014 2015 2016 2017 2018 2019 01.01.2014 - 31.05.2014

începând cu 01.06.2014

începând cu 01.04.2015

începând cu 01.07.2016

începând cu 01.10.2016

începând cu 01.04.2017

începând cu 01.04.2018

începând cu 01.07.2019

Valoarea punctului

per capita 3,50 lei 3,75 lei 4,00 lei 4,30 lei 4,60 lei 4,80 lei 5,8 lei 7, 8 lei

Valoarea punctului per serviciu 1,80 lei 1,90 lei 1,90 lei 2,00 lei 2,10 lei 2,20 lei 2,80 lei 3,50 lei

Pentru perioada 2021-2027 se impune revizuirea mecanismelor de plată a furnizorilor din asistenta medicala primara, stimularea mediciilor de familie in vederea îmbunătătirii calitatii serviciilor, cresterea ponderii serviciilor de prevenție in asistenta medicala.

Medicii de familie sunt plătiți în funcție de capitație (o rată fixă pe asigurat) și plata pe serviciu. Cea mai bună practică din întreaga lume este ajustarea capitației în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să nu respingă grupul cu risc ridicat. De subliniat este faptul ca la același nivel de plată, actualmente, grupul cu risc ridicat aduce venituri mai mici furnizorilor datorită solicitarii frecvente a serviciilor medicale. În România rata capitației este ajustată doar pentru vârstă și necesită o ajustare suplimentară pentru alți factori determinanți ai riscului de boală. Mai mult, în prezent sunt decontate de către casa de asigurări de sănătate un număr de 20 de consultații în medie/zi, inclusiv servicii de prevenție și monitorizare a cazurilor, ceea ce duce la imposibilitatea acoperirii necesarului de servicii de acest tip. Plățile bazate pe performanță pentru obiectivele de acoperire a calității sau serviciilor sunt implementate într-o anumită măsură, dar nu suficient.

Pe lângă dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, susținerea pachetului de beneficii în asistența medicală primară se va face prin includerea anumitor servicii care în prezent sunt acordate de către medicul specialist și prin creșterea responsabilităților medicului de familie în ceea ce privește prescrierea medicamentelor pentru boli cronice.

Actualele reglementări nu permit medicilor de familie să inițieze îngrijiri pentru mai multe afecțiuni din sfera serviciilor acordate în ambulatoriu, cum ar fi: diabetul zaharat, astm, boli pulmonare obstructive cronice, afecțiuni psihiatrice, dureri cronice de diverse etiologii, etc. De exemplu, diabetul zaharat poate fi diagnosticat, tratat și urmărit în mod corespunzător la nivelul medicului de familie, cu trimitere către medicul specialist pentru complicații, după cum este necesar, așa cum este reglementat în sistemele de sănătate din alte țări. Cu toate acestea, în România, medicul de familie nu poate prescrie medicamente de bază și tehnologii necesare pentru a gestiona eficient diabetul, în funcție de complicațiile acestuia. Drept urmare, medicii de familie sunt de multe ori ocoliți de asigurați care solicită îngrijiri direct de la diabetologi sau apelează la serviciile de urgență pentru complicații care pot fi prevenite, generând costuri semnificativ mai mari pentru sistem.

Un prim pas în orientarea asiguratului către medicul de familie este acordarea și decontarea serviciilor pentru depistarea bolnavului TBC nou descoperit activ de către acesta, precum și recompensarea administrării schemei de tratament direct observat (DOT) pentru bolnavul TBC confirmat, serviciu acordat de către medicul de familie asiguraților de pe lista proprie.

Revizuirea mecanismelor de plată prin dezvoltarea stimulentelor în funcție de performanță se va realiza concomitent cu:

revizuirea pachetului de servicii medicale de bază și

extinderea serviciilor acordate la nivelul asistenței medicale primare și dezvoltarea mecanismelor de plată pe performanță, motivând medicii de familie să furnizeze servicii mai multe și mai bune și să funcționeze ca prim punct de contact pentru majoritatea afecțiunilor, aspect care s-a dovedit a fi la nivel global o caracteristică principală a sistemelor eficiente și performante.

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listelor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF, sunt prezentate în

Anexa

nr. 1.

Asistenta medicala ambulatorie de specialitate si spitalizarea de zi În România s-au făcut pași importanți pentru înlocuirea ofertei de servicii spitalicești neperformante cu servicii alternative (spitalizare de zi și în ambulatoriu) care să ofere continuum-ul de servicii necesar, precum și consolidarea îngrijirilor cost-eficiență, spre ex. îngrijiri la domiciliu, pe cât se poate la nivel de comunitate. Persoanele asigurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, iar persoanele care nu fac dovada calității de asigurat, beneficiază de pachetul minimal de servii medicale.

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019 este prezentată în

Anexa nr. 2.

Actualmente, în ambulatoriul de specialitate sunt prevăzute în pachet un număr de 116 proceduri diagnostice și terapeutice, atât medicale cât și chirurgicale, cu diferite grade de complexitate. Astfel, se regăsesc în pachetul de bază din ambulatoriul clinic de specialitate un număr de 34 tratamente chirurgicale simple și 13 tratamente chirurgicale complexe, acordate cu respectarea cerintelor de calitate si siguranta a serviciilor. Pentru întărirea eficacității actului medical în ambulatoriul clinic de specialitate a fost prevăzută posibilitatea recomandării de servicii conexe actului medical, în regim ambulatoriu de către furnizorii de servicii conexe actului medical, pentru specialitatea psihiatrie pediatrică fiind dublat numărul de puncte ce poate fi decontat pentru aceste tipuri de servicii. Pentru medicii din asistența medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice acordate în mediul rural și în mediul urban, este prevăzută acordarea unui spor, în funcție de condițiile în care se desfășoară activitatea. În acest sens, in prezent numărul de puncte per capita cuvenite medicului din asistența medicală primar si celui din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice se majoreaza cu până la 100% (Ordin MS/CNAS e nr. 391/187/2015 pentru aprobarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale/punctelor de lucru ale cabinetelor medicale din asistenta medicală primară și din ambulatoriul de specialitate pentru specialitătile clinice din mediul rural și din mediul urban - pentru orașele cu un număr de până la 10.000 de locuitori, în functie de conditiile în care se desfășoară activitatea. In zone speciale (Rezervația Biosferei Delta Dunării) se aplica o majorare de 200%. Pentru medicii din asistența medicală stomatologică, se majoreaza numarul de puncte cu 50% pentru medicii din mediul rural. În plus, în zonele urbane neacoperite din punctul de vedere al numărului necesar de medici de familie, precum și în mediul rural, numărul minim de persoane asigurate înscrise pe listele medicilor de familie pentru care se încheie contract de furnizare de servicii medicale, poate fi sub 800. Pentru cabinetele ambulatorii de specialitate din specialitățile clinice, în situațiile în care pentru anumite specialități există localități/zone cu deficit de medici programul de activitate poate fi sub 35 de ore pe săptămână, cu posibilitatea unui număr de zile/săptămână mai mic de 5. Pentru asigurarea accesului populației la servicii medicale specializate, este necesară reorganizarea serviciilor ambulatorii de specialitate. Consolidarea serviciilor ambulatorii de specialitate pentru creșterea ponderii afecțiunilor rezolvate în ambulatoriul de specialitate și reducerea poverii prin spitalizarea continuă se va face prin continuarea dezvoltării listei de servicii în ambulatoriu pentru încorporarea serviciilor incluse în prezent în pachetele de servicii spitalicești în spitalizarea continuă și de zi. La nivelul ambulatoriului clinic de specialitate a fost extinsă lista specialităților ce pot efectua tratamente și proceduri terapeutice și diagnostice. De asemenea a fost extinsă lista specialităților clinice ce pot încheia contract de furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate (genetică medicală, anestezie și terapie intensivă). În plus, s-a reglementat posibilitatea încheierii contractelor pentru furnizare de servicii medicale în ambulatoriul clinic de specialitate de către medicii cu atestat/competență de îngrijiri paliative. Situația investigațiilor paraclinice, dupa provenienta recomandarii, conform anexei nr. 17 la Ordinul comun MS/CNAS nr 397/836/2018, decontate din fondul alocat asistenței medicale

paraclinice, in baza contractelor incheiate cu furnizori de servicii medicale paraclinice in anul 2018, arată faptul că un procent de 70,50% dintre investigațiile paraclinice sunt efectuate la recomandarea MF în timp ce 29,50% dintre acestea sunt recomandate de catre medicii de specialitate. Situația detaliata pe judete in functie de medicul care recomanda investigatiile paraclinice se regaseste la

Anexa nr. 3A, respectiv in functie de tipul investigatiilor, la

Anexa nr. 3B.

In spitalizarea de zi se acorda servicii atat pentru îngrijiri de tip acut și îngrijiri de tip cronic. Legislatia specifica criteriile de internare în spitalizare de zi si tipurile de afecțiuni medicale si chirurgicale ce se incadreaza in raportarea „caz rezolvat”, dar si „servicii pentru diagnosticarea, tratarea sau monitorizarea pacientului in spitalizare de zi”. Paleta de servicii acordate în regim de spitalizare de zi a fost dezvoltată prin introducerea de noi servicii în pachetul de servicii de bază, reglementat prin Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile pentru furnizarea de îngrijiri medicale, medicamente și dispozitive medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018 - 2019 și Normele metodologice pentru implementarea acestuia aprobate de Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 397/836/2018. În același timp, a fost elaborat un pachet de servicii de îngrijire de zi pentru bolile care anterior au fost tratate predominant în spitalizare continuă.

Ca urmare a extinderii listei de servicii, pondera acestora a crescut. Astfel in anul 2015, au fost efectuate si rambursate pe listele de servicii un numar de 2.278 223 servicii, in timp ce in anul 2018 au fost furnizate un numar de 2.762.738 servicii (atat pe listele vechi cat si pe si cele nou introduse - inclusiv efectuarea si decontarea sedintelor de chimioterapie). In raportarea pe caz rezolvat situatia comparativa este urmatoarea: in anul 2015 au fost raportate ca rezolvate un numar de 1.448.697 cazuri medicale si 228.188 cazuri chirurgicale, iar in anul 2018 au fost raportate un numar de 1.808.649 cazuri medicale si 314.775 cazuri chirurgicale. Referitor la cazurile rezolvate prin procedură chirurgicală, în regim de spitalizare de zi (sub 12 ore), în pachetul de bază sunt prevăzute un număr de 139 de tipuri de astfel de cazuri, dintre care enumerăm:

Amigdalectomia

Chirurgia cataractei, implantul de cristalin

Rinoplastia post-traumatica

Artroscopia genunchiului

Meniscectomia artroscopică a genunchiului

Repararea ligamentuluiîncrucișat

Hemoroidectomia

Cura chirurgicală a herniei inghinale

Chirurgia varicelor (prin 6 proceduri diferite)

Cura chirurgicală a herniei ombilicale

Cura chirurgicală a herniei epigastrice

Cura chirurgicală eventrației postoperatorii cu proteză

Decompresia inclusiv endoscopică a canalului carpian

Fasciotomia subcutanată pentru maladia Dupuytren

Fasciectomia palmară pentru contractura Dupuytren

Repoziționarea cristalinului artificial

Exemplificand evolutia numarului unor interventii chirurgicale acordate in spitalizarea de zi, se observa o crestere a acestor proceduri, ajungand pentru unele tipuri de interventie sa reprezinte pana la 39,5% din totalul de interventii de acel tip.

Tabelul 3: Evoluția numărului de cazuri rezolvate prin anumite tipuri de intervenții chirurgicale rezolvate în anul 2018 comparativ cu anul 2014

An 2014 2018

Tip interventie

nr cazuri SZ

nr cazuri SC

total % cazuri SZ din total

nr cazuri SZ

nr cazuri SC

total % cazuri SZ din total 1.indepartarea materialului de osteosinteza 1161 12205 13366 8,69% 1444 11835 13279 10,87% 2.artroscopia genunchiului 0 37911 37911 0,00% 26 34890 34916 0,07% 3.chirurgia corectiva a sindromului carpian 289 1734 2023 14,29% 786 2421 3207 24,51% 4.chirurgia hemoroizilor 544 4410 4954 10,98% 773 3989 4762 16,23% 5.chirurgia viaricelor 699 7252 7951 8,79% 5218 7998 13216 39,48% 6.cataracta 6725 41760 48485 13,87% 21199 38319 59518 35,62%

In sectorul spitalicesc, s-a realizat transferul mai multor cazuri din spitalizare continuă în spitalizare de zi, ajungându-se în prezent la un număr de 360 de tipuri de cazuri medicale/chirurgicale, respectiv servicii medicale ce pot fi acordate în regim de spitalizare de zi.

Totodată, pentru un număr de 12 tipuri de servicii medicale standardizate care se pot efectua în regim de spitalizare de zi a fost creată posibilitatea ca acestea să fie contractate inclusiv în ambulatoriul de specialitate clinic:

Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care nu deține documente medicale care să ateste existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)

Supravegherea unei sarcini normale (la gravida care deține documente medicale ce atestă existența în antecedentele personale patologice a rubeolei, toxoplasmozei, infecției CMV)

Screening prenatal (S11 - S19

6 zile)

Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (edem gestațional)

Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (hiperemeză gravidică ușoară)

Supravegherea altor sarcini cu risc crescut (evaluarea gravidelor cu uter cicatriceal în trimestrul III)

Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului

Depistarea precoce a leziunilor precanceroase ale sânului cu suspiciune identificată mamografic

Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin

Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu examen citologic

Depistarea și diagnosticarea precoce a leziunilor displazice ale colului uterin cu biopsie

Tratamentul excizional sau ablativ al leziunilor precanceroase ale colului uterin.

Serviciile spitalicesti Raționalizarea capacității spitalelor a fost inițiată de Ministerul Sănătății prin implementarea Planului național de reducere a paturilor din spitalele publice și private în contract cu Casele de Asigurari de Sănătate. Numărul total de paturi reprezintă numărul maxim de paturi pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale cu spitalele publice, indiferent de subordonare, cu spitalele private, precum și cu sanatoriile și preventoriile din România, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în vigoare. Astfel, numarul de paturi contractabile a inregistat urmatoarea evolutie: 129 524 pentru anul 2011 - 125.639 pentru anul 2012 - 123.127 pentru anul 2013 - 121.579 pentru anul 2014 - 120.579 pentru anul 2015 - 119.579 pentru anii 2016, 2017, 2018 și 2019. Astfel, un numar de 9948 de paturi au fost reduse din anul 2011 până în anul 2016, din anul 2016, numărul paturilor contractabile menținându-se constant. In cazul paturilor pentru acuti, ponderea este de 4,02 %, comparabila cu media UE.

S-a imbunatatit si modalitatea de decontare a serviciilor spitalicesti. Pentru serviciile spitalicesti, din analiza valorii serviciilor medicale acordate peste valoare de contract in perioada 2015-2018, se observa tendinta descrescatoare de inregistrare a serviciilor prestate si nedecontate, dupa cum urmeaza:

Tabelul 4: Valoarea serviciilor spitalicești acordate peste valoare de contract, înregistrate și nedecontate in perioada 2015-2018 = lei =

La 31 decembrie 2015

La 31 decembrie 2016

La 31 decembrie 2017

La 31 decembrie 2018 750.442.314 686.297.554 688.522.752 664.491.937

Prin urmare, după o relativă stagnare a valorii serviciilor realizate peste valoarea de contract în anul 2017 față de valoarea din anul 2016, pentru anul 2018 se înregistrează o scădere a acestora în cuantum de aproximativ 24 mil Lei.

Masurile viitoare de imbunatatire a alocarii financiare, se vor coordona cu necesitatea dirijarii paciențiilor dinspre spital către segmente de asistență medicală cost eficace, prin masuri ca:

trecerea de la îngrijire terțiară la un sistem bazat pe prevenție și îngrijire primară și secundară,

furnizarea serviciilor preventive (inclusiv diagnosticul precoce și managementul bolilor cronice) încurajate prin stimulente financiare și îmbunătățirea conștientizării,

plata serviciilor pe criterii de performanță.

Îngrijiri la domiciliu În sistemul asigurărilor sociale din România, medicilor de familie li se decontează din FNUASS un număr de 42 de consultații pe lună acordate la domiciliul asiguraților.

Totodată, casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu furnizori de îngrijiri la domiciliu care pot fi îngrijiri medicale la domiciliu sau îngrijiri paliative la domiciliu. Durata pentru care un asigurat poate beneficia de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu sau de îngrijiri paliative la domiciliu se stabilește de medicul care a făcut recomandarea, dar nu mai mult de 90 zile de îngrijiri/în ultimele 11 luni în mai multe etape (episoade de îngrijire). În situația în care, conform recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu, îngrijirile nu sunt acordate în zile consecutive, la calcularea celor 90 de zile/în ultimele 11 luni se iau în calcul numai zilele în care s- au acordat îngrijirile. În situația în care un asigurat beneficiază atât de îngrijiri medicale la domiciliu, cât și de îngrijiri paliative la domiciliu, numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 90 de zile în ultimele 11 luni. Începând cu semestrul II al anului 2019, un asigurat poate beneficia de 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu și de 90 de zile de îngrijiri paliative la domiciliu, în ultimele 11 luni; numărul total de zile de îngrijiri medicale și îngrijiri paliative la domiciliu nu poate fi mai mare de 180 de zile în ultimele 11 luni.

În prezent în România sunt înființați un număr de 9 furnizori de îngrijiri paliative la domiciliu dintre care 2 au solicitat intrarea în relații contractuale cu casa de asigurări de sănătate. Un singur furnizor furnizează ambele tipuri de îngrijiri la domiciliu, atât medicale, cât și paliative, în acest moment fiind în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate un număr de 237 furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu.

Imbunatatirea accesului la medicamente pentru boli cronice In anul 2019, pentru a facilita accesul pacientilor cu boli cronice la medicatia necesara, s-au incheiat cu furnizori de medicamente contracte cost volum si cost volum rezultat pentru un numar de 18 noi DCI-uri din diverse arii terapeutice: boli metabolice, afectiuni cardiovasculare, afectiuni oftalmologice, scleroza multipla, afectiuni oncologice; hepatita cronica virala de tip C cu adresabilitate pentru pacientii nonresponderi la terapia fara interferon.

Dispozitive medicale Demersuri intreprinse in perioada 2015-2019 pentru extinderea pachetului si imbunatatirea accesului la dispozitivele medicale, destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu:

În pachetul de bază pentru dispozitivele medicale destinate recuperării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu au fost incluse următoarele dispozitive medicale:

noi tipuri de saci colectori pentru colostomie/ileostomie în cadrul Dispozitivelor pentru protezarea stomiilor,

Proteză de gambă modulară cu manșon de silicon,

Proteză parțială de mână de deget funcțională simplă - se acordă pentru copii cu vârsta cuprinsă între 3 - 18 ani cu malformații congenitale.

Diminuarea termenului de înlocuire a Fotoliului rulant cu antrenare manuală/electrică de la 5 ani la 3 ani.

Extinderea termenulului de înlocuire a Inhalatorului salin particule uscate de sare cu flux automat de aer sau oxygen de la 2 luni la 12 luni.

A fost adoptat Ordinul comun al ministrului muncii si justiției sociale, al ministrului sanatatii și al presedintelui CNAS

Nr. 721/481/310/ 2019 privind aprobarea Procedurii de acordare a subvențiilor pentru sprijinirea persoanelor cu dizabilități în accesarea și utilizarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

A fost adoptat Ordinul ministrului muncii si justiției sociale

Nr. 1.360 din 12 septembrie 2019 pentru aprobarea modelului Cererii privind includerea operatorului economic în Lista furnizorilor/producătorilor de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, precum și a Procedurii de decontare a voucherelor acordate persoanelor cu dizabilități, utilizate exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces, altele decât cele finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Programe nationale de sanatate

În perioada 2015-2019 programele nationale de sănătate publică, finantate de MS au fost urmatoarele:

Programele naționale de boli transmisibile:

Programul național de vaccinare;

Programul național de supraveghere și control a bolilor transmisibile prioritare;

Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA;

Programul național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei;

Programul național de supraveghere și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale și a rezistenței microbiene, precum și de monitorizare a utilizării antibioticelor;

Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă;

Programul național de securitate transfuzională;

Programele naționale de boli netransmisibile:

Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screening organizat:

Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de col uterin prin efectuarea testării Babeș-Papanicolaou la populația feminină eligibilă în regim de screening;

Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului colorectal;

Subprogramul de depistare precoce activă a cancerului de sân;

Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică;

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană:

Subprogramul de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană;

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice de la donatori neînrudiți;

Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer.

Programul național de boli endocrine;

Programul național de tratament dietetic pentru boli rare;

Programul național de management al registrelor naționale;

Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate:

Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate;

Subprogramul de prevenire și combatere a consumului de tutun;

Programul național de sănătate a femeii și copilului:

Subprogramul de nutriție și sănătate a copilului;

Subprogramul de sănătate a femeii.

În anul 2019 în programele naționale de sănătate publică finanțate din bugetul Ministerului Sănătății au fost efectuate următoarele modifricări:

includerea Programului național de evaluare a statusului vitaminei D prin determinarea nivelului seric al 25-OH vitaminei D la persoanele din grupele de risc;

extinderea activităților Programului național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică prin inițierea unor activități noi destinate îmbunătățirii cunoștințelor specialiștilor care lucrează cu persoane cu tulburări din spectrul autist și cu tulburări de sănătate mintală associate, precum și ale aparținătorilor acestora;

includerea activității privind efectuarea secvențierii ADN fetal liber circulant în sângele matern, la recomandarea medicilor de specialitatea obstetrică ginecologie și/sau genetică medicală, pentru gravidele eligibile în conformitate cu prevederile Ghidului pentru implementarea testelor prenatale noninvazive în cadrul screeningului standard pentru anomalii cromozomiale în cadrul Programului national de sănătatea femeii și copilului, Subprogramul de sănătate a femeii, intervenția „Prevenirea bolilor genetice prin diagnostic pre- și postnatal”.

Bugetul alocat programelor nationale a crescut anual, de la valoarea de 778.553 mii lei in anul 2015 la valoarea de 942.933 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în

Anexa nr. 4.

Programele naționale de sănătate curative finanțate din bugetul FNUASS derulate în perioada 2015 – 2019 au fost:

Programul național de boli cardiovasculare

Programul național de oncologie:

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afectiuni oncologice

Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT

Subprogramul de reconstructie mamară după afectiuni oncologice prin endoprotezare

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulti

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulti.

Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive)

Programul național de diabet zaharat

Program național de tratament al bolilor neurologice

Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei

Programul național de tratament pentru boli rare

Programul național de sănătate mintală

Programul național de boli endocrine

Programul național de ortopedie

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană

Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică

Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice

Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță:

Subprogramul de radiologie interventională

Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

Subprogram de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular.

Elementele de noutate din cadrul programelor naționale de sănătate curative în perioada 2015 – 2019 au fost următoarele:

Anul 2015 - Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică - începând cu 01.05.2015, conform legislației în vigoare, contractele cu furnizorii privați de dializă au fost încheiate numai cu casele de asigurări de sănătate.

Programul national de oncologie - s-au asigurat serviciile de radioterapie în cadrul Subprogramului de radioterapie a bolnavilor cu afectiuni oncologice realizate în regim de spitalizare de zi.

Anul 2017

Programul national de boli cardiovasculare - s-au asigurat și materiale sanitare și pentru tratamentul malformațiilor cardiace congenitale prin proceduri de cardiologie intervențională la bolnavii adulți.

Programul national de oncologie - Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulti, pe lângă diagnostic s-a asigurat și monitorizarea bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți.

Programul national de oncologie - Subprogramului de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulti - s-au asigurat și servicii pentru diagnosticul genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom).

Programul national de tratament al hemofiliei și talasemiei - s-a modificat structura programului, în concordanță cu noul protocol al hemofiliei aprobat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1463/1036/2016, ceea ce a dus la o schimbare a formei de încadrare a bolnavilor, astfel încât:

bolnavii încadrați la hemofilie între 1 și 18 ani cu substituție profilactică se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică continuă,

bolnavii încadrați la hemofilie cu substituție "on demand" se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu tratament "on demand",

bolnavii cu hemofilie cu inhibitori cu substituție pentru accidente hemoragice se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu inhibitori cu tratament de oprire a sângerărilor,

bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale ortopedice majore și bolnavii cu hemofilie cu substituție pentru intervențiile chirurgicale, altele decât cele ortopedice majore se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală cu și fără inhibitori/boală von Willebrand, pentru tratamentul de substituție în cazul intervențiilor chirurgicale și ortopedice,

bolnavii cu hemofilie cu substituție de scurtă durată (recuperare medicală după intervenții chirurgicale) se regăsesc la bolnavi cu hemofilie congenitală fără inhibitori/boală von Willebrand cu substituție profilactică intermitentă/de scurtă durată.

Programul national de diagnostic și tratament pentru boli rare - s-a asigurat tratament pentru 4 afecțiuni noi, respectiv: fibroza pulmonară, boala Duchene, angioedem ereditar și neuropatie optică ereditară Leber.

Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare.

In cadrul Programului national de diabet zaharat:

Pentru creșterea accesului la evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate, începând cu anul 2017, medicii de familie au dreptul de a recomanda această investigație de 2 ori/an pe bolnav,

A crescut numărul de teste de automonitorizare acordate copiilor cu diabet zaharat insulinotratați de la 350 teste/3 luni la 400 teste/3 luni.

Anul 2018

Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuire a procesorului de sunet (partea externă) la pacienții cu implant cohlear din motive de uzură fizică și pentru reducerea impactului negativ asupra auzului pacientului (Ordinul președintelui CNAS nr. 932/2018).

Programul national de diagnostic și tratament pentru boli rare, respectiv în ultimul trimestru al anului 2018 - s-a asigurat tratament pentru bolnavii cu atrofie musculară spinală. Au beneficiat de tratament specific în cadrul programului 20 de bolnavi cu atrofie musculară spinală.

Programul national de diabet zaharat - a crescut numărul de teste de automonitorizare ce pot fi prescrise adulților cu diabet zaharat insulinotratați de la 100 teste/3 luni la 200 teste/3 luni, s- a restructurat programul prin introducerea accesului bolnavilor insulinidependenți la sisteme de monitorizare glicemică continuă, sisteme de pompe de insulină cu senzori de monitorizare continuă a glicemiei, precum și materiale consumabile pentru acestea.

Subprogramul de monitorizare a evolutiei bolii la pacientii cu afectiuni oncologice prin PET-CT - a crescut accesul la investigații PET-CT prin modificarea criteriilor de eligibilitate prevăzute în Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor nationale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare.

Programul national de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s- au asigurat și dispozitive de stimulare cerebrală profundă pentru tratamentul bolnavilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos.

Anul 2019

Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficientă renală cronică - Începând cu 01.07.2019 s-au actualizat tarifele pentru decontarea serviciilor de hemodializă convențională, hemodiafiltrare intermitentă on-line, dializă peritoneală continuă și dializă peritoneală automată în sistem ambulatoriu, furnizate de unitățile sanitare care derulează, respectiv, pentru ședința de hemodializă convențională - 561 lei, pentru ședința de hemodiafiltrare intermitentă on-line - 636 lei, pentru un bolnav cu dializă peritoneală continuă - 57.984 lei/an și pentru un bolnav cu dializă peritoneală automată - 72.541 lei/an. (ORDIN

Nr. 619/2019 din 27 iunie 2019).

Programul national de tratament al surditătii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) - s-a introdus o noua activitate, aceea de înlocuirea a procesoarelor de sunet (partea externă) pentru proteze implantabile cu ancorare osoasă, in cazul procesoarelor ieșite din garanție, care au mai puțin de 5 ani de funcționare și care nu mai pot fi reparate, raportul de service atestând imposibilitatea reparării. (ORDIN

Nr. 988/2019 din 6 noiembrie 2019 )

Programul national de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performantă - Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos - s-a introdus și activitatea de înlocuire a generatorului implantabil al stimulatorului nervului vag. (ORDIN

Nr. 1105/2019 din 28 noiembrie 2019).

Programul national de tratament pentru boli rare – s-a introdus asigurarea tratamentului pacienților cu boala Castelman (ORDIN

Nr. 1131/2019 din 6 decembrie 2019).

În perioada 2015-2019 s-a asigurat creșterea accesului la tratament al bolnavilor prin introducerea unor unități noi în cadrul unor programe/subprograme naționale de sănătate curative (Programul național de boli cardiovasculare, Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET – CT, Programul național de tratament al bolilor neurologice, Programul național de tratament pentru boli rare, Subprogramul de radiologie intervențională).

Bugetul alocat programelor nationale curative a crescut anual, de la valoarea de 3.960.434 mii lei in anul 2015 la valoarea de 6.082.053 mii lei in anul 2019. Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în

Anexa nr. 5. 1.3.6.Informatizarea și debirocratizarea sistemului de sănătate Obiectivele strategice în scopul dezvoltării sectorului de e-sănătate includ:

întărirea și diversificarea sistemului informatic unic integrat de sănătate;

actualizarea și consolidarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc) și asigurarea interoperabilității dintre sisteme la nivel național și european;

monitorizarea și evaluarea sănătății populației;

creșterea activităților de prevenție în raport cu cele curative;

expansiunea și diversificarea serviciilor medicale de urgență

implementarea soluțiilor de e-sănătate care facilitează metodele profilactice

Pentru reducerea birocrației din sistemul asigurărilor sociale de sănătate, începând cu anul 2012 au fost luate o serie de măsuri vizând acest aspect, din care enumerăm cele cu impact asupra activității furnizorilor de servicii medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate:

Din anul 2012 prescripția medicală este electronică; asumarea prescripției electronice de către medicii prescriptori se face prin semnătură electronică extinsă.

În conformitate cu prevederile nr. HG 140/2018, cu modificările și completările ulterioare, documentele necesare încheierii contractelor de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară se transmit doar în format electronic, asumate cu semnătură electronică extinsă, concomitent cu obligația existenței semnăturii electronice pentru toți medicii care doresc să intre în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

Începând cu anul 2015 a fost prevăzut ca documentele solicitate în procesul de contractare existente la nivelul casei de asigurări de sănătate să nu mai fie transmise la încheierea contractelor, cu excepția documentelor modificate sau cu perioadă de valabilitate expirată.

Raportarea datelor necesare pentru urmărirea desfășurării activității, potrivit formularelor de raportare stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, se face numai în format electronic.

Reglementarea formularelor de bilete de trimitere (clinice/internare, paraclinice) în 2 exemplare în loc de 3 exemplare, începând cu 01.06.2014; furnizorul de servicii medicale păstrează la cabinet exemplarul biletului de trimitere și îl va prezenta casei de asigurări de sănătate doar la solicitarea acesteia.

De asemenea, începând cu 1 aprilie 2018, prin aprobarea HG nr. 140/2018, în ceea ce privește obligațiile furnizorilor, prin revizuirea/sintetizarea/comasarea acestora, precum și prin noile obligații introduse s-a avut în vedere debirocratizarea în relațiile contractuale desfășurate între furnizorii de asistență medicală primară și casele de asigurări de sănătate prin eliminarea unor documente ce erau solicitate pentru îndeplinirea condițiilor de contractare, respectiv:

dovada plății la zi a contribuției la FNUASS,

lista în format electronic a bolnavilor cu afecțiuni cronice pentru care se face management de caz și pentru care se organizează evidență distinctă la nivelul medicului de familie,

asigurarea de răspundere civila in domeniul medical pentru medicii si asistenți medicali având in vedere ca pentru aceștia se prezintă certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România / certificatul de membru al Ordinului OAMGMAMR

Prin Ordinul MS/CNAS nr.980/610/2019 din 27 iunie 2019 pentru prelungirea aplicării prevederilor Ordinului MS/CNAS nr. 397/836/2018, precum și pentru modificarea și completarea acestuia,

biletele de trimitere pentru specialitățile clinice pentru toate bolile cronice, îngrijiri paliative în ambulatoriu si investigații paraclinice au valabilitate de până la 90 de zile;

Inițiative și proiecte pentru consolidarea sistemului informațional In vederea consolidarii informatizării sistemului de sănătate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii si Comunicatiilor (demers initiat de MCSI pana la reorganizare), a lansat la data de 1 octombrie 2018 apelul de proiecte cu depunere continuă pentru consolidarea sistemului informatic integrat în domeniul e-sănătății (inclusiv în cel al telemedicinei) și se așteaptă depunerea de proiecte de către MS și CNAS.

Ministerul Sanatatii va depune mai multe proiecte, dintre care:

Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed Intervențiile proiectului „ Sistem informatic pentru registrele de sănătate - RegInterMed ” vor viza asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate, respectiv: digitalizarea înregistrărilor în domeniul registrelor de sănătate, acțiuni de dezvoltare/consolidare a sistemelor informaționale existente și de creștere a gradului de interoperabilitate a acestora. Beneficiile proiectului sunt: monitorizarea impactului boliilor la nivelul populației, incidență, prevalență, mortalitate, fundamentarea politicilor publice de sănătate, planificarea, dimensionarea, monitorizarea și evaluarea programelor naționale de sănătate, cercetarea medicală, monitorizarea și evaluarea sănătății populației.

Sistem Informatic pentru Evidenta Clinica a sectiilor A.T.I. (S.I.E.C.-A.T.I.) S-a identificat necesitatea de a asigura un flux optim de ocupare și intervenție la nivelul fiecărei secții ATI, din fiecare spital, în unitatea de timp, atfel încât să se asigure cat mai multe paturi disponibile pentru alte potențiale solicitări. De asemenea, repartizarea cazurilor urgente și foarte grave care apar în situațiile de cod roșu, necesită o nevoie de coordonare și corelare a tuturor paturilor ATI disponibile la nivelul Bucureștiului sau a spitalelor dintr-o regiune. Acest lucru este deosebit de important deoarece este nevoie ca de la nivelul Ministerului Sănătății să existe situația paturilor ATI la nivel național raportată permanent (online) ca să se poată coordona și dirija intervenția prin SABIF sau SAJ astfel încât pacienții să fie dirijați exact către unitățile spitalicești care au paturi disponibile în secțiile ATI. Efecte preconizate:economii in actul medical, gestionarea eficientă în situația de Cod Roșu, managementul spitalicesc eficient, reducerea incărcarii birocratice, furnizarea de date si informatii statistice, reteaua ATI la nivel national, schimb de experienta si cercetare CNAS va depune două proiecte:

Sistem informatic pentru gestionarea formularelor electronice pentru certificate de concediu medical, bilete de trimitere, scrisori medicale, recomandări pentru îngrijirile la domiciliu și recomandări pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive;

Sisteme informatice pentru conectarea la DES a furnizorilor de servicii medicale

pentru specialități clinice și pentru specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare, de specialități paraclinice, a furnizorilor de îngrijiri medicale și palitative la domiciliu, de servicii medicale de medicină dentară, de dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive și de consultații de urgență la domiciliu și activități de transport sanitar neasistat. La momentul actual sunt conectați la DES atât furnizorii de servicii de medicină de familie cât și furnizorii de servicii medicale spitalicești, urmând ca prin proiectul menționat anterior să fie conectate la acest sistem informatic și celelalte categorii de furnizori de servicii medicale. Suplimentar, la nivelul CNAS urmează a fi implementat și proiectul:

Sistem Integrat de Management în Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate, finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al cărui obiectiv este crearea unui sistem integrat de management care să susțină un proces decizional performant continuu si o planificare strategică fundamentată pe dovezi, pentru atingerea obiectivelor instituționale. Proiectul vizează creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor informaționale și informatice utilizate de către CNAS și standardizarea datelor oferind posibilitatea de prelucrare a volumelor mari de date, prezentarea de informații structurate suplimentar fata de analizele prezente efectuate doar pe domenii de proiect, în vederea sprijinirii CNAS in eficientizarea activităților interne precum si consolidarea capacității instituționale de a comunica rapid și eficient cu instituțiile care alimentează cu date sistemul de sănătate publică.

Cu ajutorul acestui proiect, datele din sistem vor fi convertite, reformatate, renumerotate și sumarizate, astfel încât să obținem o imagine unică a activităților CNAS. Prin sistemul care va fi creat în cadrul acestui proiect, datele extrase din PIAS vor fi integrate și organizate într-un format unic de referință. Astfel, din PIAS vor fi generate rapoarte personalizate în vederea efectuării analizelor, studiilor și statisticilor necesare la nivel intern sau la solicitările Ministerului Sănătății ori a altor instituții precum Institutul Național de Statistică și Institutul Național de Sănătate Publică.

Aceste date vor contribui la o mai bună înțelegere a nevoilor asiguraților, la reducerea riscurilor și creșterea eficienței cheltuielilor publice în sistemul de sănătate. Perioada de implementare a proiectului este de 36 de luni. 1.3.7.Dezvoltarea Resurselor Umane

Probleme identificate Pentru asigurarea îmbunătățirii accesului populației la servicii medicale de calitate, Ministerul Sănătății are în vedere realizarea unui plan de măsuri pe termen lung, privind acoperirea eficientă cu personal calificat, pentru toate categoriile de profesioniști care-și desfășoară activitatea în domeniul sănătății, cu implementare treptată în perioada 2020-2027.

Având în vedere deficitul de personal înregistrat în ultimii 5 ani în sistemul de sănătate, precum și fenomenul migrării forței de muncă, la nivelul Ministerului Sănătății s-au inițiat demersuri care vizează formarea și păstrarea personalului calificat în sistemul de sănătate, în vederea reducerii deficitului actual de specialiști în domeniul. În acest sens, Ministerul Sănătății a stabilit direcțiile strategice de acțiune pentru implementarea unei politici sustenabile de asigurare a resurselor umane în sănătate, prin următoarele măsuri:

analiza pe categorii de profesioniști a acoperirii deficitului de personal din sănătate,

implementarea de strategii sustenabile de atragere și retenție a personalului de specialitate în rețeaua de sănătate, mai ales pentru specialitățile din zonele deficitare,

dezvoltarea carierei profesionale a personalului prin angajarea și formarea în cadrul instuituțiilor publice si private din sistemul de sănătate,

necesitatea implementarii unor criterii unitare privind normarea, calitatea serviciilor, evaluarea și monitorizarea personalului,

imbunatatirea procedurilor privind calificarea personalului precum si a procedurilor pentru accesul la formarea continuă,

revizuirea sistemului salarizării în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității în sistemul de sănătate,

formarea unui număr adecvat de personal, pe baza analizei și prognozei, în funcție de necesități, mai ales pentru specialitățile deficitare si pentru zonele defavorizate,

actualizarea programelor de formare prin rezidențiat, respectiv actualizarea curriculumurilor de pregătire în rezidențiat și a celor pentru obținerea atestatelor de studii complementare pentru medici, medici dentiști și farmaciști, în vederea alinierii acestora la cerințele europene de formare,

organizarea programelor specifice de instruire pentru formarea continuă a personalului de specialitate din domeniul sănătății, prin implementarea de noi programe în funcție de necesități și de nevoia de acoperire a tipurilor de servicii din domeniul sănătății.

Masuri Măsurile vizate, pe lângă creșterile salariale ale personalului din domeniul sănătății, deja puse în aplicare în sistemul public, au ca scop prioritar o creștere anuală de minimum 5-10% a resurselor umane din domeniul sănătate, care să asigure astfel menținerea calității actului medical din instituțiile sanitare cu atingerea standardelor europene. Un aspect important este acela de asigurare a creșterii calității actului medical acordat populației, prin regândirea și actualizarea modalităților de formare a personalului de specialitate, în concordanță cu exigențele europene. Pentru atragerea personalului calificat din domeniu, în vederea acoperirii deficitului actual cu resursa umană necesară, se are în vedere inclusiv înlocuirea specialiștilor care vor părăsi sistemul sanitar public în intervalul 2020-2027, avand la baza prognoza situațiilor colectate din teritoriu.

Principala măsură care promovează creșterea anuală necesară de minimum 5-10% a resurselor umane specializate din domeniul sănătății, este asigurată prin creșterea cifrei de școlarizare prin rezidențiat, care în anul 2019, a ajuns la 4710 locuri și posturi, în creștere cu peste 15% față de anii 2017, respectiv 2016, ani în care cifra de școlarizare prin rezidențiat a fost de 4000 de locuri și posturi. Astfel, prin menținerea ascendentă a cifrei de școlarizare în rezidențiat, cu menținerea tipului de concurs rezidențiat pe post, cu prioritate pentru posturile publicate la specialitatățile deficitare, va fi asigurată acoperirea formării personalului calificat, necesar funcționării în bune condiții, a unităților sistemului sanitar. Acest aspect vine în întâmpinarea necesității înlocuirii personalului calificat, care ar putea părăsi sistemul sanitar, indiferent de modul de încetare a raporturilor de muncă, prin pensionare sau prin migrația personalului către sisteme de sănătate alternative.

Tabelul 5: TOTAL PERSONAL STUDII SUPERIOARE CALIFICAT IN PERIOADA 2014-2019 PE CATEGORII PROFESIONALE

Categorii profesionale 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Medici 2879 3197 3127 3372 3212 3324

Medici dentisti 329 291 371 383 369 349

Farmacisti 70 124 117 129 162 137

Total 3278 3612 3615 3884 3743 3810

Biologi 163 168 191 188 208 142

Chimisti 85 74 107 89 102 62

Biochimisti 58 55 59 64 69 55

Total 306 297 357 341 379 259

Tabelul 6: Situatia acoperirii cu medici aflati in contract cu Casele de asigurari de sănătate in anul 2019 pentru serviciile acordate in ambulatoriul de specialitate

Nr. crt.

CAS

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite 1

ALBA 271 188.29 120.52 2

ARAD 335 207.87 183.63 3

ARGES 369 306.00 188.55 4

BACAU 389 272.00 182.12 5

BIHOR 673 517.00 335.20 6

BISTRITA- 160 155.00 70.25 7

BOTOSANI 190 82.25 68.15 8

BRASOV 539 501.00 266.50 9

BRAILA 202 153.00 73.00 10

BUZAU 218 257.00 124.50 11

CARAS-SEVERIN 154 431.00 88.01 12

CALARASI 136 221.50 81.29 13

CLUJ 956 531.50 528.50 14

CONSTANTA 571 454.50 314.31 15

COVASNA 171 90.00 78.11 16

DIMBOVITA 216 127.03 118.11 17

DOLJ 965 631.00 590.50 18

GALATI 289 491.00 102.22 19

GIURGIU 79 70.00 43.22 20

GORJ 266 253.00 151.79 21

HARGHITA 247 127.10 82.28 22

HUNEDOARA 361 215.79 155.84 23

IALOMITA 106 267.00 57.25 24

IASI 1180 1,418.00 602.44 25

ILFOV 219 78.00 42.00 26

MARAMURES 338 209.00 172.75 27

MEHEDINTI 169 168.00 69.50 28

MURES 836 521.00 378.50 29

NEAMT 268 209.00 108.50 30

OLT 296 755.50 188.00 31

PRAHOVA 457 483.00 251.06 32

SATU-MARE 243 160.00 111.13 33

SALAJ 158 96.26 65.76

Nr. crt.

CAS

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite 34

SIBIU 392 294.00 195.93 35

SUCEAVA 398 560.00 215.00 36

TELEORMAN 156 361.00 86.85 37

TIMIS 1113 1,559.00 625.14 38

TULCEA 81 100.00 39.43 39

VASLUI 210 156.00 90.20 40

VALCEA 234 155.50 152.50 41

VRANCEA 128 122.00 83.60 42

CASMB 2976 2,185.00 1,984.24 43

OPSNAJ* 1126 0.00 685.00

TOTAL 18,841.00 16,140.09 10,151.38 * NOTA: datorita specificului organizatoric si functional (furnizori raspanditi pe tot teritoriul tarii), la nivelul CASAOPSNAJ nu este constituita comisie pentru stabilirea numarului necesar de norme pentru fiecare specialitate clinica.

Necesarul de medici și modalitatea de normare Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică pe județe, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local. Necesarul de medici și modalitatea de normare sunt prezentate în detaliu în cadrul fiecărei regiuni.

Dinamica personalului sanitar în România, în anii 2009-2018

Tabelul 7: Numărul și rata densității personalului din sistemul de sănătate în anii 2009-2018 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Nr. medici (fără stomatologi) 50386 52204 52541 53681 54086 54929 56110 57304 58583 60585 - la 10000 locuitori 24,7 25,8 26,1 26,8 27,1 27,6 28,3 29,1 29,9 31,1 - nr. locuitori/un medic 404 388 383 374 370 363 353 344 334 321

Nr. stomatologi 12497 12990 13355 13814 14282 14879 15556 16442 15653 16457 - la 10000 locuitori 6,1 6,4 6,6 6,9 7,1 7,5 7,8 8,3 8,0 8,5 - nr. locuitori/un stomatolog 1630 1559 1509 1452 1400 1339 1274 1199 1251 1183

Nr. farmaciști 11996 13624 14575 15435 16301 17099 17135 17180 17833 17620 - la 10000 locuitori 5,9 6,7 7,2 7,7 8,2 8,6 8,6 8,7 9,1 9,0 - nr. locuitori/un farmacist 1698 1486 1382 1300 1226 1165 1157 1147 1098 1105

Nr. personal sanitar mediu 129673 126656 125992 125141 126860 128899 133173 137246 142103 145317 - la 10000 locuitori 63,7 62,6 62,5 62,4 63,5 64,7 67,2 69,6 72,5 74,6 - nr.loc. ce revin/un pers.san.mediu 157 160 160 160 158 155 149 144 138 134

Din datele publicate de INS, pentru anul 2018, a fost calculată

asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori.

Județele cu un număr mare de medici la 10000 locuitori sunt: M. București (72,0‰o loc.), Timiș (62,2‰o loc.), Cluj (53,3‰o loc.), Dolj (49,7‰o loc.), Iași (48,8‰o loc.), Mureș (47,9‰o loc.), Bihor (37,8‰o loc.), Sibiu (34,0‰o loc.), Constanța (31,5‰o loc.), Brașov (31,2‰o loc.). Județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3‰o loc.), Dâmbovița (11,6‰o loc.), Giurgiu (11,9‰o loc.), Ialomița (13,2‰o loc.), Vaslui (13,9‰o loc.). Media pe țară este 31,1 la 10000 locuitori, evidențiată în

Figura 11.

Figura 11: Asigurarea populației cu medici în România, în anul 2018

Raportat la țările UE, România are un număr mic de medici la 100.000 locuitori (276,6), în timp ce Bulgaria (404,5) se apropie de valorile din țările cu cei mai mulți medici, iar Ungaria (309,7) are indici mult mai mari decât țara noastră. Cele mai mari valori se înregistrează în Norvegia (440,4) și Austria (509,7).

Figura 12: Numărul total de medici la 100000 locuitori în țările Uniunii Europene în anul 2016

Sursa: ECHI (European Core Health indicators)

În anul 2018, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali a avut valoarea medie pe țară de 74,9 asistenți medicali la ‰o locuitori. Cea mai redusă a fost în județele: Ilfov 25,8‰ 0 locuitori, Giurgiu 40,6‰ 0 locuitori, Călărași 47,3‰ 0 locuitori, Ialomița 50,9‰ 0 locuitori, Dâmbovița 52,8‰o locuitori. Rate mari au fost înregistrate în Mun.București 123,9‰ 0 locuitori, Dolj 108,7‰o locuitori, Timiș 90,6‰ 0 locuitori, Cluj 88,3‰ 0 locuitori, Mureș 86,7‰ 0 locuitori.

Figura 13: Asigurarea populației cu asistenți medicali în România, în anul 2018

În anul 2019, numărul total al personalului angajat în furnizarea de servicii de îngrijiri comunitare a fost de 1694 de asistenți comunitari și 456 de mediatori sanitari. În anul 2019, rata de asigurare a populației cu asistenți medicali comunitari are o valoare medie de 0,87 la ‰o locuitori cea mai redusă a fost în județele: Brașov 0,02‰o locuitori, Caraș-Severin 0,04‰o locuitori, Cluj 0,08‰o locuitori, Timiș 0,11‰o locuitori, Argeș 0,14‰o locuitori. Rate mari au fost în Gorj 4,19‰o locuitori, Tulcea 3,62‰o locuitori, Mehedinți 3,33‰o locuitori, Olt 2,62‰o locuitori, Botoșani 2,62‰o locuitori.

Figura 14: Asigurarea populației cu asistenți medicali comunitari în România, în anul 2019

În anul 2019, rata de asigurare a populației cu mediatori sanitari are o valoare medie de 0,23 la ‰ 0 locuitori cea mai redusă a fost în județele: Timiș 0,03‰o locuitori, Hunedoara 0,05‰o locuitori, Suceava 0,08‰o locuitori, Argeș 0,09‰ 0 locuitori, Dâmbovița 0,10‰o locuitori. Rate mari au fost în Giurgiu 0,86‰ 0 locuitori, Mehedinți 0,78‰ 0 locuitori, Tulcea 0,66‰o locuitori, Sibiu 0,62‰ 0 locuitori, Vaslui 0,58‰ 0 locuitori.

Figura 15: Asigurarea populației cu mediatori sanitari în România, în anul 2019

Avand in vedere fenomenul migratiei personalului din domeniul sanatatii adoptarea Legii cadrul nr 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice este una dintre cele mai importante măsuri pentru stoparea migratiei specialistilor. Totodată, ținând cont de distribuția inegală a personalului în anumite zone, au fost identificate și alte solutii concretizate prin reglementări concrete în vederea acoperirii deficitului de personal calificat pentru anumite zone concomitent cu eforturile de sustinere a formarii continue de personal calificat/ inalt calificat asa cum au fost prezentate mai sus.

CAPITOLUL II: PLANUL DE SERVICII DE SANATATE IN REGIUNEA NORD-EST Regiunea de Nord-Est are cea mai numeroasă și mai densă populație din toate regiunile României, cu o pondere mare a populației din mediul rural și o pondere crescută a sărăciei. Indicatorii de sănătate a populației sunt printre cei mai slabi din țară. Infrastructura sanitară este insuficientă față de nevoile populației și este distribuită inegal, ceea ce conduce la grave inechități în ceea ce privește accesul la serviciile medicale la nivelul județelor din zonă.

Caracteristici geografice

Regiunea de NE acoperă zona de nord-est a României și face parte din vechea regiune istorică a Moldovei, formată din 6 județe, 46 de centre urbane, 506 de comune și 2 414 de sate ( Figura 16 ). Cu o suprafață de 36 850 km2 (15,4% din țară) și 3,3 m locuitori (16,4% din țară), Regiunea Nord- Est este cea mai mare și cea mai populată regiune din România.

Figura 16: Harta regiunii de NE

Regiunea Nord-Est este clasată printre ultimele regiuni în ceea ce privește PIB pe cap de locuitor (3 200 EUR pe cap de locuitor, adică jumătate din media națională de 7 500 EUR). Contribuția la PIB-ul național a fost de 10,24% în anul 2012, aproape jumătate fiind generată de două județe: Iași și Bacău.

Este, de asemenea, regiunea cu cea mai mare proporție a populației care trăiește în zonele rurale marginalizate, reprezentând în medie 11,1% din totalul populației, comparativ cu media națională de 6,2%. Zonele rurale marginalizate sunt definite ca zone care, comparativ cu alte zone rurale, au un capital uman disproporționat de scăzut, mai puține locuri de muncă declarate și condiții de viață necorespunzătoare.

Analiză demografică și socio-economică

Populația din regiune s-a ridicat la 3,20 milioane de locuitori în 2018. Populația în vârstă de 65 de ani și peste reprezintă în prezent 17,9% din total ( Tabelul 8 ).

Tabel 8: Populația regiunii de NE per județe

Grupă vârstă

Bacau %

Botosani %

Iasi %

Neamt %

Suceava %

Vaslui %

TOTAL % 0-4 33 198 5,6 19 230 5 48 931 6,2 23 612 5,3 39586 6,3 23 049 6,1 187 606 5,8 5-14 69 354 11,8 45 810 12 95 275 12 49 417 11,1 76727 12,3 48 430 12,9 385 013 12 15-64 376 926 64,1 244 730 64 526 005 66,4 278 599 62,7 400 635 64 235 605 62,5 2 061 870 64,2 65-85

109 053 18,5 72 591 19 121 789 15,4 92 855 20,9 108 668 17,4 69 761 18,5 574717 17,9

TOTAL 587 901 100 382 361 100 792 000 100 444 483 100 625 616 100 376 845 100 3 209 206 100

Sursa: Institutul Național de Statistică

Conform ultimelor proiecții demografice, se estimează că populația regiunii NE va scădea cu cca. 2,6% în perioada 2014-2025. Populația în vârstă de 65 de ani și peste va crește până la 18,9% din total în 2020 și 20,9% în 2025 ( Figura 17 ).

Figura 17: Proiecții demografice și procentul populației de 65 de ani și peste

Sursa: Extrapolări pe baza datelor INA și Direcției de evidența populației (2015).

Proiecții privind populația lumii Populația din regiunea Nord-Est este una dintre cele mai defavorizate din punct de vedere socio- economic din țară. Rata relativă a sărăciei în regiune este de 35,6% (date din 2014), cu peste 10% mai mare decât media națională (25,4%) și cu 2% mai mare față de cea mai defavorizată, regiunea sud-estică vecină (33, 3%). Aproape 48% din populație este expusă riscului sărăciei de excluziune socială (AROPE), cea de-a doua regiune din țară după Sud-Est (52%) și cu mult peste media națională (40%).

Indicatori de sănătate și principalii factori determinanti ai sanatatii Cele mai frecvente cazuri noi de îmbolnăviri pentru 2018 în regiunea Nord-Est au fost reprezentate de: bolile aparatului respirator, bolile aparatului digestiv, bolile sistemului nervos și organelor de simț, bolile sistemului osteo-articular, bolile aparatului genito-urinare, bolile pielii și a țesutului conjunctiv, bolile aparatului circulator. La nivelul județelor, se menține cu mici diferențe aceeași structură.

În 2018, cele mai mari valori ale prevalenței au fost înregistrate pentru următoarele categorii de boli: bolile hipertensive,cardiopatiile ischemice, diabetul zaharat, ciroza și alte hepatite cronice, obezitatea, boala pulmonară obstructivă cronică și tulburările mintale ( Tabelul 9 ). O creștere în

comparație cu media țării se constată pentru boala hipertensivă la județul Neamț, Botoșani, Suceava, iar media pe regiune este sub media pe țară; ciroza și alte hepatite cronice sunt mult peste media pe țară atât pe regiune, cât și în toate județele, cea mai mare rată fiind înregistrată în județul Vaslui. Obezitatea este peste media pe țară în regiune, cu excepția județului Bacău care are valoarea ratei sub media pe țară și pe regiune.

Tabelul 9: Prevalența principalelor boli cronice în regiunea NE în 2018 (cazuri la 100 000 de locuitori)

Romania

Regiunea NE

Bacău

Botoșani

Iași

Neamț

Suceava

Vaslui

Afecțiuni legate de hipertensiune 13425.5 13404.9 13386.1 13623.8 11877.4 17605.2 13585.8 11168.0

Boli ischemice 6321.1 5659.1 7284.6 5706.1 3373.9 6996.2 6484.8 4930.4

Diabet 4311.5 4062.1 3391.2 2733.0 4704.9 4490.2 4840.0 3310.1

Ciroză și alte hepatite cronice 1622.5 2306.0 2493.8 2368.2 2197.9 2190.9 1839.6 3087.5

Obezitate 1710.9 2324.5 1287.5 1807.2 2754.2 2725.6 2598.4 2636.4

Sursa: INSP-CNSISP

Principalele provocări în regiunea NE Serviciile sanitare din regiunea NE se confruntă cu următoarele provocări majore:

Insuficienta integrare în diferite categorii de sectoare de servicii (adică îngrijirea primară este insuficient corelata cu asistența medicală spitalicească, serviciile de promovare și preventie necesita integrare mai buna cu îngrijirea curativă), aceste deficiente avand impact negativ asupra continuității îngrijirii;

serviciile de asistență primară au deficiente in acordarea serviciilor preventive, depistare precoce a imbolnavirilor si de monitorizare a pacientilor, ducând la un sistem de spitalizare supraîncărcat;

serviciile de asistență medicală comunitară sunt inca insuficiente, dar in dezvoltare, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea resurselor umane si a infrastructurii; (proiecte in derulare)

modelul de îngrijire este in unele cazuri fragmentat, se bazează pe servicii specializate separate și necesita imbunatatirea echipelor interdisciplinare care să asigure o abordare integrată a îngrijirii;

nu există stimulente pentru a încuraja o abordare integrată a furnizării de servicii;

accesul la îngrijire (disponibilitatea furnizorilor de servicii și a serviciilor specifice) variază semnificativ în funcție de zone geografice, conducând la inegalități de acces la servicii medicale.

Deși aceste provocări sunt într-o oarecare măsură comune tuturor regiunilor, interacțiunea lor cu condițiile socio-economice specifice din regiunea de Nord-Est duce la deficiențe și mai pronunțate ale oferirii serviciilor de sănătate, cu două consecințe majore:

necesitatea de servicii de sănătate partial nesatisfăcută, în special pentru populațiile rurale și marginalizate;

inegalități în ceea ce privește accesul la servicii între grupurile urbane și cele rurale, grupurile non-marginalizate și cele marginalizate. Un studiu din 2012 5 arată că 15,2% din populația cu vârsta de 15 ani și peste în regiunea de Nord- Est nu au putut să vadă un specialist atunci când a fost necesar (față de o medie națională de 12,8%). Întrebați despre motivele acestei situații: 74,3% au indicat costuri inaccesibile; 7,2% au spus că sperau ca problema de sănătate va dispărea fără intervenție; 6,7% distanța mare până la locul tratamentului / lipsa mijloacelor de transport.

Din cauza problemelor sistemice menționate mai sus, partea de cerere și ofertă a sistemului de sănătate este dezechilibrată. Astfel, nevoia de asistență medicală partial nesatisfăcută din regiunea Nord-Est oferă o bază pentru intervenție.

CAPITOLUL III: VIZIUNE,I DIREC,II STRATEGICE – Viziune strategică Regiunea Nord-Est va "reduce diferența" dintre nevoile populației și performanța sistemului de sănătate. Serviciile centrate pe pacienți vor fi furnizate eficient printr-un nou sistem de asistență medicală regională, restructurat funcțional și structural. Datorită sistemului reînnoit și a măsurilor intersectoriale, indicatorii de viață și de sănătate vor fi îmbunătățiți.

Viziunea cu privire la sănătate a regiunii Nord-Est este cea a unui sistem de sănătate cu performanțe ridicate, reformate și restructurate, care se bazează pe o îngrijire primară și comunitară de anvergură, cu un rol eficient de prevenire, un sistem ambulatoriu consolidat și un sistem raționalizat, coordonat și rețea spitalicesc raționalizată.

În conformitate cu Strategia, viitorul sistem de sănătate din regiunea Nord-Est va fi caracterizat prin:

Responsabilitate, astfel încât accesul la îngrijire să fie îmbunătățit semnificativ, cu o proporție mai mică a nevoilor nesatisfăcute și a inegalității scăzute, astfel încât rezultatele în domeniul sănătății să poată fi îmbunătățite semnificativ, atât în măsuri absolute, cât și în raport cu restul țării, cu scăderi accentuate ale mortalității și morbidității;

Egalitatea și protecția financiară, o problemă deosebit de gravă în regiunea de Nord-Est, în care diferențele dintre acoperirea serviciilor de sănătate și rezultatele în materie de sănătate sunt foarte importante atât între județele diferite, cât și între zonele rurale și cele urbane și unde un procent semnificativ din populație mentioneaza costul ca și impediment în accesarea serviciilor de sănătate;

Eficacitatea și sustenabilitatea financiară, cu o alocare mai rațională a resurselor financiare și umane pentru îngrijirea primară și ambulatorie și o reducere substanțială a spitalizărilor care pot fi evitate.

Pentru perioada 2021-2027 Ministerul Sanatatii elaboreaza o noua strategie națională de sănătate, cu continuarea principiilor enuntate in strategia precedenta. Se urmareste realizarea la nivel regional a unei retele de servicii medicale performante, integrate, care sa acopere nevoile de servicii medicale pentru intreaga populatie din regiune. 5 Institutul Național de Statistică (2013), Condiții de trai ale populației din România.

Direcții strategice Punerea în practică a viziunii necesită o acțiune transformatoare pentru a reprograma funcția și structura sistemului de sănătate, în conformitate cu obiectivele și prioritățile la nivel înalt ale Strategiei. Direcțiile strategice pentru întreg sistemul de sănătate din România (inclusiv regiunea Nord-Est) sunt:

consolidarea asistentei primare și asistenței comunitare prin extinderea rețelei medicilor de familie și a furnizorilor de servicii comunitare, creșterea capacității și revizuirea legislației;

creșterea resurselor umane și a infrastructurii fizice în unitățile de asistență ambulatorie;

integrarea serviciilor de sănătate, atât pe verticală (asistență medicală primară - asistență ambulatorie - spital), cât și pe orizontală (asistență primară - asistență medicală comunitară - asistență socială - promovarea sănătății și prevenirea bolilor - terapie - reabilitare);

revizuirea traseului pacientului, pentru anumite boli cronice, consolidarea rolului de "gatekeeper" al asistenței medicale primare și susținerea "inversării" piramidei serviciilor de sănătate;

raționalizarea și restructurarea rețelei spitalicești;

dezvoltarea serviciilor integrate de îngrijire paliativă la nivel comunitar, primar, de ambulatoriu și spital, cu accent pe îngrijirea la domiciliu și ambulatoriu.

definirea conceptului de ÎTL si dezvoltarea serviciilor de ÎTL.

Aceste direcții strategice naționale au fost adaptate în continuare la particularitățile Regiunii Nord- Est; o atenție deosebită a fost acordată:

accesului la asistența medicală în zonele rurale, deoarece această regiune are cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în zonele rurale;

reducerii inegalității interjudețene, în special în ceea ce privește îngrijirea ambulatorie, unde 42% din totalul unităților reprezintă județul Iași și discrepanțele în ceea ce privește accesul între zonele rurale și cele urbane;

asistenței medicale comunitare pentru comunitățile mici și izolate, deoarece majoritatea comunităților marginalizate din regiunea de Nord-Est se încadrează în această categorie;

reorganizării rețelei spitalicești, dată fiind natura fragmentată și starea critica a infrastructurii spitalului. REGIUN EA

DE

NORD

EST

VIZIUNEA

PENTRU 2027

PUNCTE RELEVANTE PLAN AC,IUNE

SITUA,IA CURENTĂ

VIZIUNE 2027 43

ZONA STRATEGICĂ

SUS,INERE PRIMARĂ

Sănătate publică

Indicatori de sănătate sub medie în toate zonele, în comparație cu media pe țară

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;

Revizuirea legislației, pentru imbunatatirea mecanismelor de finantare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi

Indicatori de sănătate îmbunătățiți și rezultate în domeniul sănătății, cel puțin egale cu media națională

Mortalitate crescută a bolilor cronice, mai ales a bolilor cardiace diabetului, cirozei și hepatitelor cronice.

Consolidarea capacității de spitalizare de zi, asistență ambulatorie, primară și comunitară;

Revizuirea legislației, standardelor și aranjamentelor de finanțare pentru îngrijirea ambulatorie și spitalizarea de zi; Dezvoltarea pachetului de servicii de îngrijire ambulatorie și CP; A fost actualizat curricumul pentru rezidențat în medicina de familie pentru gestionarea bolilor cronice.

Reducere morbiditate boli cronice; creșterea gradului de conștientizare a cauzelor acestor boli și îmbunătățirea acțiunii preventive

Servicii sanitare

Îngrijire primară insuficientă și inegal distribuită in anumite zone

Recrutare între 37-74 medici de familie, cu prioritizarea comunelor fără medic de familie

Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; dezvoltarea pachetului de servicii pentru asistenta primara prin dezvoltarea unor mecanisme de stimulare a performantei.

Acoperire imbunatatita cu medic de familie

Acoperire insuficientă cu servicii de asistență medicală comunitară

Crearea de noi echipe de asistență medicală comunitară, cu focalizare pe populația vulnerabila din punct de vedere medical, social, economic

Dezvoltarea retelei de asistenta medicala comunitara; Consolidarea integrării cu asistenta medicala primara

Dezvoltarea de noi centre comunitare integrate (pana la 130 de centre comunitare integrate)

Capacități spitalicești inegal distribuite

Înființarea unui spital regional

Consolidarea capacității de asistență de urgență, acordând prioritate spitalelor județene; Consolidarea capacității de îngrijire cronică în 1 spital regional si reconfigurarea spitalelor din regiunea NE

raport cu nevoile de sănătate demonstrate

Îngrijire ambulatorie inegal distribuită

Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru principalele specialități clinice în toate zonele urbane

Consolidarea capacității de îngrijire ambulatorie pentru specializările clinice cu grad înalt de adresabilitate cu deficit ridicat; Introducerea criteriilor normative pentru distribuția teritoriala a echipamentelor de înaltă performanță

Rețea de îngrijire ambulatorie care acoperă toate județele și toate specialitățile medicale relevante

Proporție crescută de spitalizări care pot fi evitate

Creare de facilități de îngrijire ambulatorie si spitalizare de zi.

Consolidarea integrării între asistența medicală primară și cea ambulatorie; Dezvoltarea pachetului de spitalizare de zi si imbunatatirea mecanismelor de finantare a serviciilor acordate in spitalizarea de zi.

Spitalizarea evitabilă tratată în asistență primară / ambulatorie / spitalizare de zi

Recuperare limitată și concentrată și capacitate de ÎTL

Modificarea legislatiei la nivel national. Relocarea unui numar de paturi in cadrul unitatilor spitalicesti/sociale pentru infiintarea ITL, astfel incat sa creasca numarul de paturi de recuperare si ITL cu 25%.

Elaborarea unei strategii pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire pe termen lung (inclusiv nevoile legate de forța de muncă)

Pacienții cronici, care se incadreaza in criteriile ITL, sa beneficieze de servicii in spații adecvate de îngrijire pe termen lung.

Capacitate de îngrijiri paliative limitată și concentrată intr-un numar redus de unitati

Elaborarea strategiei, precum și a unui model integrat și coordonat pentru furnizarea de îngrijiri paliative în România. Dezvoltarea capacitatii de îngrijiri paliative pentru a asigura o acoperire de 60% până în 2027. Infiintarea de ambulatorii noi de îngrijiri paliative și de noi echipe de îngrijire paliativă specializată la domiciliu. Instruire 30% din MF în îngrijirea paliativă de bază

Elaborarea și implementarea politicilor și reglementărilor privind serviciile, medicamentele, instruirea personalului Includerea îngrijirii paliative în curriculum pentru rezidenții în practica de familie și oncologie. Dezvoltarea și implementarea modelelor de finanțare pentru îngrijirea paliativă de bază, serviciile ambulatorii de îngrijiri paliative, îngrijirea de zi, simplificarea mecanismului de acces pentru serviciile la domiciliu. Monitorizarea anuală a dezvoltării și acoperirii nevoilor de ingrijiri paliative.

Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu boli progresive cronice și a familiilor acestora și accesul la servicii de îngrijire paliativă de calitate în locația adecvata. 44

Măsuri sistemice

Provocări structurale: Adaptabilitate continua la nevoile de servicii medicale prin adoptarea reglementarilor de punere in aplicare a masurilor identificate, intarirea capacității tehnice și de coordonare între toti actorii care activeaza in domeniul sănătății.

Stabilirea responsabilitatilor la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru supravegherea, implementarea si dezvoltarea serviciilor medicale

Un cadru și o strategie clară cu participarea si sprijinul tuturor părților implicate

Utilizare redusă a instrumentelor de planificare

Stabilirea responsabilitatilor de planificare la nivelul structurilor din MS si la nivel decizional pentru dezvoltarea si finantarea serviciilor medicale

Servicii sanitare planificate și coordonate

Sisteme informatice insuficient dezvoltate si integrate

Crearea unei soluții electronice pentru preluare, transmitere, centralizare, evaluare si administrare de catre fiecare furnizor de servicii medicale a infrastructurii sanitare.

Luarea de decizii pe bază de informatii actualizate 45

CAPITOLUL IV: PLAN GENERAL REGIONAL DE SERVICII SANITARE PER NIVEL DE ÎNGRIJIRE – Îmbunătățirea serviciilor acordate de medicii de familie

Analiza situației curente și a principalelor deficite În 2018, numărul medicilor de familie raportat de Institutul Național de Statistică din regiunea NE a fost 1606, reprezentând 13,4% din numărul total al medicilor de familie la nivel național. Mai mult de jumătate dintre acești (50,5%, n = 811) au lucrat în zonele urbane și 49,5% (adică 795) au lucrat în zonele rurale, chiar dacă proporția populației rurale în regiune reprezintă 58,1%.

Acoperirea cu medici de familie din regiunea Nord-Est ( 5,0 la 10 000 de locuitori) este sub media națională (6,2-10 000 de locuitori). Există diferențe semnificative între județe, precum și între zonele rurale și cele urbane ( Figura 18 ). Județul Neamț a înregistrat cel mai mare indice de acoperire cu medici de familie în urban, peste media națională, iar județul Iasi a înregistrat un indice de acoperire mai bun pentru zonele rurale, dar sub media națională. Suceavai și Vaslui sunt județele cu cei mai scăzuți indici de acoperire cu medici de familie.

ROMÂNIA REGIUNEA N

BACĂU

E

BOTOȘANI

IAȘI

NEAMȚ SUCEAVA

VASLUI

total urban rural 6,18 7,24 4,94 5,00 6,04 4,26 4,81 6,03 3,89 4,73 5,76 4,03 5,57 6,47 4,78 5,62 7,26 4,73 4,59 5,46 3,99 4,35 4,99 3,91

Figura 18: Numărul de medici de familie /10 000 locuitori (2018)

Sursă date: Institutul Național de Statistică

La 31.07.2019, conform datelor CNAS, în regiunea NE a fost înregistrat un numar de 35 de localitati din mediul rural fără medici de familie ( Tabelul 10 ).

Tabelul 10: Medici de familie în zonele rurale din regiunea de Nord –Est

Județ

Consultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele urbane)

Consultații per cap de locuitor (medicina de familie) (zonele rurale)

Comunități fără medic de familie

Bacău 3.9 2.2 4

Botosani 3.3 2.7 9

Iasi 4.8 2.4 8

Neamț 4.2 2.8 3

Suceava 2.6 1.8 5

Vaslui 3.2 2.4 6

Total reg. NE 3.8 2.3 35

Sursă date: CNSISP, 2018 O simulare efectuată pentru a estima numărul ideal de medici de familie din regiunea Nord-Est a indicat un deficit de peste 1 000 de medici de familie în zonele rurale, în timp ce în mediul urban a existat un excedent de peste 300 de medici de familie.

În anul 2019 au fost identificate 35 de localități cu deficit de medici de familie, a căror detaliere este prezentată în

Anexa nr. 6.,INTE REGIONALE,I PLAN OPERA,IONAL

Numărul de MF va crește cu 2% - 4%. Acești MF vor fi mai ales atrași în comunele fără MF 6 și în zonele rurale, in special în Botoșani (care înregistrează cel mai scăzut indice de acoperire), Suceava, Neamț și Vaslui, utilizand mecanismele de stimulare descrise anterior.

Creșterea rolului MF în ceea ce privește: educația și consilierea în domeniul sănătății; Îngrijirea legată de sarcină, inclusiv îngrijirea prenatală și postnatală; servicii de planificare familială; îngrijirea copiilor (inclusiv imunizarea), consilierea și educația pentru sănătate; managementul bolilor cronice; managementul patologiei vârstnicului;screening populațional pentru cancer (în special activitățile de screening pentru cancerele de sân și de col uterin, colon); evaluarea necesităților de îngrijiri paliative pentru pacienții cu boli progresive cronice și furnizarea de îngrijiri paliative de bază; monitorizarea periodica activa de catre MF a persoanelor inscrise pe listele acestora conform reglementarilor legale si asigurarea cadrului legal pentru stimularea acordarii consultatiilor medicale pentru intarirea preventiei;

Identificarea unor surse de finantare (ajutor de stat sau accesarea de fonduri structurale) pentru a sprijini renovarea / echiparea cabinetelor MF; subvenționat atat de la nivel național, la nivel local, precum și de partenerii tehnici și financiari. O cerere de candidaturi va fi lansată între județe. Criteriile de prioritizare pentru selectarea cabinetelor de medicină de familie care vor fi sprijinite se vor baza pe: statutul juridic clar al spatiului cu destinatia cabinet MF, gradul de uzura al locatiei și activitățile anterioare de reabilitare și întreținere, evidente că investiția va promova îmbunătățirea performanței în furnizarea serviciilor, precum și standardele de calitate, impactul proiectului investițional în ceea ce privește stimularea acordării de fonduri, gradul în care proiectul de investiții contribuie la imbunatatirea serviciilor oferite, inclusiv acordarea unor servicii noi; plata pentru performanta.

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală comunitară

Analiza situației actuale Conform cifrelor anului 2019, există 362 de asistente medicale comunitare și 76 de mediatori sanitari în regiunea Nord-Est. Asistentii medicali comunitari și mediatorii sanitari sunt angajați de catre autoritățile locale, de obicei ca parte a serviciului social de la nivelul unității teritorial administrative, iar finantarea cheltuielilor salariale pentru aceste categorii de personal este asigurata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății. În 15 comunități, asistenții medicali comunitari și / sau mediatorii sanitari lucrează în centre comunitare dedicate, înființate în cadrul mai multor proiecte finanțate extern.

În prezent, legislația specifică care reglementează funcționarea asistentei medicale comunitare este OUG 18/2017 privind asistenta medicala comunitara, aprobata prin Legea nr. 180/2017, completată prin Legea 119/ 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si prin HG nr. 6 Vezi Anexa 2 pentru o listă a localităților din regiunea de NE fără medic de familie (date 2014). Lista va fi actualizată la momentul implementării. 324 / 2019 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea, funcționarea și finanțarea activității de asistență medicală comunitară.

Sistemul de asistență medicală comunitara, deși a înregistrat în perioada 2014-2019 o creștere a personalului angajat cu 230 asistenți medicali comunitari și 31 mediatori sanitari, nu dispune încă de personal suficient. O analiză a diferențelor evidențiază necesitatea suplimentării cu 907 de asistenți comunitari (835 in zonele rurale si 72 in zonele urbane) ( Tabelul 11A

și

Tabelul 11B ). Iași, Vaslui și Suceava sunt județele cu nevoi mai mari pentru asistenții comunitari. Pentru mediatorii sanitari, având în vedere faptul că nu există date populaționale pentru localitățile care au cel putin 700 de locuitori de etnie romă, se vor face angajari numai în acele localități în care autoritatea publică locală își asumă existența unei populații de etnie romă de cel puțin 700 oameni.

Distribuția și dinamica numărului de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari rural /urban și județe este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 11A: Asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE, 2014-2019

JUDETUL

RURAL

URBAN

AMC

MS

AMC

MS 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019

Bacau 9 33 3 4 0 9 3 4

Botosani 29 84 3 10 4 16 2 10

Iasi 21 35 7 11 1 1 4 11

Neamt 11 50 2 4 1 5 4 4

Suceava 22 59 2 1 5 6 3 1

Vaslui 28 55 11 13 1 9 3 13

Total 120 316 28 43 12 46 19 43

Legenda: AMC – asistenți medicali comunitari, MS – mediatori sanitari Sursa datelor: MS - UIS

Tabelul 11B: Necesarul de asistenți medicali comunitari și mediatori sanitari din regiunea NE în rural și urban, 2014-2019

Indicatori

Rural

Urban

Situația

Necesități teoretice conform Normativului National 7

Situație

Necesități teoretice conform Normativului National 8 2014 2019 2014 2019 2014 2019 2014 2019

Număr de comunități cu populație marginalizată 628 628*

NA

NA 57 57*

NA

NA

Număr populație marginalizată 57 644 57 644*

NA

NA 58914 58914*

NA

NA

Număr asistenti medicali comunitari 120 316

1231

835 12 46

92

72

Număr mediatoare sanitare 28 43

NA

NA 19 43

NA

NA *Nota: datele pentru populatia marginalizata sunt cele din 2014, urmând a fi actualizate după centralizarea datelor în urma recensământului populației din 2021 7 Referință: populația 2014 8 Referință: populația 2014

Distribuția pe județe a necesarului de asistente comunitare din regiunea NE este:

Fig. 19. Necesar asistenti medicali comunitari în mediul rural, 2019

Sursa de date: MS - UIS,inte regionale și plan operațional Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate 9 în regiunea NE până în 2027, în zonele cu concentrare mare a populației vulnerabile. Pentru crearea acestor echipe integrate, se vor identifica surse de finantare externe.

Astfel, 29 de comunitati din regiunea NE vor beneficia de echipe comunitare in cadrul proiectului POCU 122607, cu titlul: “Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale”, implementat în parteneriat cu Ministerul Municii și Justiției Sociale, în calitate de lider de Proiect, Ministerul Educației Naționale, în calitate de partener 1 și Ministerul Sănătății, în calitate de partener 2 Ministerul Sănătății implementat in perioada 2018 – 2022. Lista comunelor selectate este prezentată în

Anexa nr. 7.

Numărul de angajați ai comunității va crește cu 20% în perioada 2021-2027. Noile recrutări vor fi alocate în principal pentru:

Dezvoltarea unui număr minim de 40 de noi echipe comunitare integrate 10 în regiunea NE până în 2027 (prima rundă de propuneri);

noile centre comunitare integrate create cu fondurile din cadrul programului regional;

comunele fără medici de familie (dacă sunt diferite de cele anterioare);

Alte localități rurale cu o acoperire scăzută în ceea ce privește medicina de familie.

Îmbunătățirea serviciilor de asistență medicală spitalicească

Rețeaua de unități spitalicești existentă și numărul de paturi pentru îngrijire boli acute în regiunea de NE

Există un număr de 68 spitale în regiunea NE: 56 spitale de asistență medicală acută (care au si departamente/ compartimente cu paturi de cronici/recuperare) și 12 spitale pentru afecțiuni cronice ( Tabelul 12 ). Din acestea: 56 sunt spitale publice de îngrijire acută; 9 sunt unitati private de asistență medicală acută; 4 sunt îngrijiri pe termen lung / facilități publice pentru afecțiuni cronice, 9 sunt unitati private cu paturi de cronici. 9 Legea privind asistența medicală comunitară a fost aprobată (n°18/2017), HG 324/ 2019 e aprobata 10 Legea privind asistența comunitară a fost aprobată (n°18/2017), iar normele metodologice pentru aplicarea ordonanței au fost elaborate și vor fi supuse consultării publice, servind ca și criterii pentru ghidului solicitantului..

Tabelul 12: Rețeaua existentă de unități spitalicești

Spitale

Afecțiuni acute

Afecțiuni cronice

TOTAL

Spitale de stat af. acute

Spitale private af. acute

Spitale de stat af. Cronice

Facilități private af.

Cronice

TOTAL

Bacău 9 3 12 6 3 0 3 12

Botoșani 5 0 5 4 0 1 0 5

Iași 23 4 27 18 5 1 3 27

Neamț 5 2 7 5 0 2 0 7

Suceava 10 2 12 9 1 0 2 12

Vaslui 4 1 5 4 0 0 1 5

Total 56 12 68 46 9 4 9 68

Sursa: Analiza SNSPMPDS cu date la 2018

Unitățile sanitare publice și private de îngrijire spitalicească acută, sunt concentrate în județul Iași și au în general între 200-800 de paturi. Aproximativ 50% dintre pacienții spitalizați au fost consultati în departamentul de urgență, indiferent de cauza spitalizării. În plus, datele privind grupul diagnosticat (DRG) arată în mod constant că o proporție semnificativă de pacienți spitalizați au diagnostice care pot fi tratate fie în ambulator și / sau de către MF. În medie, 7% din spitalizări sunt evitabile. În general, spitalele înregistrează rate variabile de ocupare cu o medie de 70%, în funcție de categoria de spitale și tipul de servicii acordate. Cu un număr total de internari in regim de spitalizare continua de îngrijiri acute care reprezintă 577.588 și un total de peste 3,6 milioane de zile de spitalizare în 2018, aceasta semnifica o orientare predominanta a serviciilor medicale catre ingrijirea de spitalizare continua.

La nivel regional, numărul de paturi acute este de 4,8 la 1.000 de locuitori. Numărul de internări este de 18,1 la 100 de locuitori ( Figura 20 ). Comparativ cu rata din 2014 (20,8%), este de remarcat progresul inregistrat.

Ratele mai ridicate de internări per populație înregistrate la nivelul județului Iași se justifică prin faptul că spitalele din județ sunt instituțiile de referință pentru regiune, care sunt centre regionale pentru anumite tipuri de afectiuni pentru pacientii din regiune, sau chiar din tara.

Figura 20: Paturi pentru îngrijiri acute și rata de internări per populație 25.9 18.1 16.4 16.3 14.6 14.5 15.9 4.8 4.2 3.8 6.8 4.2 4.1 4.2 30.0 25.0 20.0 15.0 10.0 5.0 0.0

Regiunea NORD EST

Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui

Pat/1.000 loc

Cazuri externate/100 loc Sursa: Analiza SNSPDSPMB date la 2018 Din punct de vedere al infrastructurii, majoritatea spitalelor județene existente au fost construite în anii 1950 (Suceava, Vaslui, Botoșani) și anii 1960 (Neamț, Iași, Bacău) cu pavilioane suplimentare adăugate la structura inițială în anii 1970 și 1980. În cele mai multe cazuri, starea fizică, spațiile și funcționalitatea clădirilor sunt slabe. Lipsa aplicarii unor indicatori de management clinic si administrativ, conduce la ineficiențe organizaționale. În ceea ce privește serviciile de asistență medicala complexa (sălile de operații, radiografie și imagistică etc.), este frecvent cazul în care serviciile care trebuie să fie co-localizate nu sunt adiacente, ceea ce duce la creșterea timpului de deplasare între locații și întârzierea furnizării de servicii.

Procentul de paturi per specialitate și necesitățile de reprofilare

Din totalul celor 15.220 de paturi de îngrijire acută existente în regiunea NE (toate paturile incluse publice, private, militare etc.), 35,69 % sunt situate în județul Iași.

Tabelul 13

de mai jos prezintă numărul de paturi pe specialitate din regiune și județul Iași.

Tabelul 13: procentul de paturi per specialitate în regiunea NE

Sectie

Nr.Paturi contractabile Jud.Iași 2018

Nr.paturi

aprobate MS Alte Jud. 2018

Nr.Paturi

contractabile Alte Jud. 2018

Nr.paturi regiune aprobate MS 2018

Nr.Paturi contractabile regiune 2018

Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune

Paturi contractabile la 1.000 de locuitori județul Iași

Arsi 25 5 5 30 30 0.009 0.032

Boli infectioase 252 598 591 850 843 0.264 0.318

Boli infectioase copii 75 104 101 179 176 0.055 0.095

Cardiologie 205 509 483 730 688 0.215 0.258

Cardiologie copii 28 0 0 28 28 0.009 0.035

Chirurgie cardiovasculara 35 0 0 35 35 0.011 0.044

Chirurgie generala 468 876 866 1394 1334 0.417 0.590

Chirurgie maxilo-faciala 57 16 16 73 73 0.023 0.072

Chirurgie oncologica 90 0 0 90 90 0.028 0.113

Chirurgie pediatrica 58 25 25 83 83 0.026 0.073

Chirurgie plastica si reparatorie 27 91 90 118 117 0.037 0.034

Chirurgie si ortopedie pediatrica 138 138 138 138 0.043 0.000

Chirurgie toracica 55 15 15 70 70 0.022 0.069

Chirurgie vasculara 27 13 11 44 38 0.012 0.034

Dermatovenerologie 75 178 173 253 248 0.078 0.095

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice 40 166 163 206 203 0.063 0.050

Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice copii 5 0 0 5 5 0.002 0.006

Endocrinologie 43 66 66 109 109 0.034 0.054

Endocrinologie copii 15 0 0 15 15 0.005 0.019

Gastroenterologie 208 171 171 379 379 0.118 0.262

Ginecologie 87 0 0 87 87 0.027 0.110

Hematologie clinica 72 50 50 122 122 0.038 0.091

Hematologie copii 10 20 20 30 30 0.009 0.013

HIV/SIDA 20 29 29 49 49 0.015 0.025

Imunologie clinica si alergologie 25 0 0 25 25 0.008 0.032

Imunologie clinica si alergologie copii 24 0 0 24 24 0.008 0.030

Sectie

Nr.Paturi contractabile Jud.Iași 2018

Nr.paturi

aprobate MS Alte Jud. 2018

Nr.Paturi

contractabile Alte Jud. 2018

Nr.paturi regiune aprobate MS 2018

Nr.Paturi contractabile regiune 2018

Paturi contractabile pe 1.000 loc. Regiune

Paturi contractabile la 1.000 de locuitori județul Iași

Medicina generala 25 25 25 25 0.008 0.000

Medicina interna 437 1126 1121 1570 1558 0.487 0.551

Nefrologie 70 94 94 164 164 0.051 0.088

Nefrologie copii 25 0 0 25 25 0.008 0.032

Neonatologie (nn si prematuri) 101 66 101 66 0.021 0.000

Neonatologie (nou nascuti) 159 337 334 503 493 0.154 0.200

Neurochirurgie 168 62 62 230 230 0.072 0.212

Neurologie 159 589 585 748 744 0.233 0.200

Neurologie pediatrica 30 22 22 52 52 0.016 0.038

Obstetrica 254 10 10 270 264 0.083 0.320

Obstetrica-ginecologie 60 938 919 998 979 0.306 0.076

Oftalmologie 128 135 132 265 260 0.081 0.161

Oftalmologie copii 5 0 0 5 5 0.002 0.006

Oncologie medicala 115 254 254 369 369 0.115 0.145

Ortopedie pediatrica 47 15 14 62 61 0.019 0.059

Ortopedie si traumatologie 133 362 361 495 494 0.154 0.168

Otorinolaringologie (ORL) 129 191 186 320 315 0.098 0.163

Otorinolaringologie (ORL) - implant cohlear 5 0 0 5 5 0.002 0.006

Otorinolaringologie (ORL) copii 10 15 10 25 20 0.006 0.013

Pediatrie 252 922 899 1174 1151 0.360 0.318

Pediatrie (pediatrie si recuperare pediatrica) 10 10 10 10 0.003 0.000

Pneumologie 157 506 495 663 652 0.204 0.198

Pneumologie copii 7 0 0 7 7 0.002 0.009

Psihiatrie (acuti si cronici) 240 120 120 360 360 0.113 0.302

Psihiatrie acuti 459 691 686 1150 1145 0.358 0.578

Psihiatrie pediatrica 20 47 47 67 67 0.021 0.025

Radioterapie 60 0 0 60 60 0.019 0.076

Reumatologie 130 158 151 288 281 0.088 0.164

Terapie intensiva coronarieni - UTIC 25 25 25 25 0.008 0.000

Toxicologie 7 0 0 7 7 0.002 0.009

Toxicomanie 45 25 25 70 70 0.022 0.057

Urologie 85 122 122 207 207 0.065 0.107

Urologie pediatrica 10 0 0 10 10 0.003 0.013

Total 5432 9972 9788 15496 15220 4.758 6.845

Sursa: Analiză date MS și SNSPMPDSB, referire anul 2018

În afară de paturile contractabile, spitalele din județul Iași mai au aprobate 310 paturi de ATI, acestea fiind în număr de 681 la nivel de regiune.

Direcții și ținte strategice Viziunea este ca serviciile spitalicești să abordeze în mod eficient cazuri complexe și acute și să transfere celelalte cazuri la asistență primară, ambulatorie și pe termen lung / reabilitare, după caz. Rețeaua de spitale din regiune va fi raționalizată și reconfigurată pentru a asigura rentabilitatea și utilizarea optimă a serviciilor.

Ptrincipii fundamentale pentru planul de optimizare a serviciilor spitalicesti, regiunea NE 2020-2027

Rationalizarea / optimizarea serviciilor medicale:

Îmbunătățirea eficientei si eficacitatii (reducerea DMS și creșterea RUP);

Trecerea progresivă de la internări continue la asistență ambulatorie, de zi și pe termen scurt;

Scaderea treptată a numarului de internari pentru acuti

Dezvoltarea serviciilor pentru cronici, paliatie si a ingrijirilor pe termen lung

Optimizarea serviciilor medicale pentru acuti, dezvoltarea unor centre specializate pe patologii specifice, integrate pe toate nivelurile de asistenta

Dezvoltarea serviciilor medicale integrate, complementare la nivel de judet si regiune

Orizontul de implementare: treptat pana in anul 2027

Asigurarea eficientei si durabilitate financiara a sistemului spitalicesc regional

Aplicabilitate la nivelul tuturor unitatilor sanitare din sistem

Numărul de paturi de asistență medicală spitaliceasca acută in regim de spitalizare continua din regiune se va reconfigura până în 2026-2027, cu o creștere concomitentă a numărului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor furnizate în spitalizarea de zi si cea ambulatorie de specialitate.

O astfel de reducere se bazează pe:

diminuarea numărului de cazuri acute in regim de spitalizare continua de la 18,1 la 100 locuitori în prezent la o tinta propusa 17,5 la 100 de locuitori în 2026-2027.

susținerea trecerii de la servicii de spitalizare continua la cele de spitalizare de zi si ambulatorii, prin dezvoltarea si finantarea adecvata a acestora;

creșterea ratei de ocupare a paturilor din spitale la 80% (rată de ocupare considerată optimă și fezabilă economic pentru spitalele/secțiile de acuți);

durata medie de spitalizare se stabileste la 6 zile, anticipând faptul că, datorită dezvoltării unui sistem regional de asistență medicală integrat, spitalele care dispun de capacitatea de diagnostic si tratament si resurse uman, vor putea trata cazuri complexe care necesită o internare mai lungă.

Tabelul 14: Evolutia capacității de îngrijire spitaliceasca - cazuri acute (instituții publice)

Indicator 2014 2018

Tinta prevazuta in 2026

Numărul de internări la 100 locuitori 20,8 18,1 17,5

Durata medie de spitalizare 6,8 6,31 6,0

Rata de ocupare (%) 54 65,60 80

Sursa: Analiza date SNSPMPDSB.

În ceea ce priveste spitalizarea de zi, in anul perioada 2015-2018, s-a inregistrat o crestere semnaficativa a furnizarii serviciilor spitalicesti in spitalizare de zi raportate ca si „cazuri medicale si chirurgicale rezolvate”. Aceeasi evolutie crescatoare se inregistreaza pentru serviciile pentru diagnostic, tratament si monitorizare, raportate ca „servicii”, atât la nivel național cât și în regiunea NE.

Tabelele de mai jos ilustreaza cresterea capacitatii de acordare a serviciilor in regim de spitalizare de zi (caz rezolvat) si a numarului de servicii in spitalizare de zi (in total, pe toate listele din contractul cadru).

Tabelul 15: Evoluția numărului de cazuri medicale, respectiv chirurgicale rezolvate în regim de spitalizare de zi în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An 2015 2018

Tip interventie

nr. cazuri medicale (SZ)

nr. Cazuri chirurgicale (SZ)

nr. cazuri medicale (SZ)

nr. cazuri chirurgicale (SZ)

Total țară 1.448.697 228.188 1.808.649 314.775

Regiunea NE 314.194 34.701 357.505 76.234

Sursa: date SNSPMPDSB.

Este de asteptat ca pana in 2027, aceasta tendinta de crestere a disponibilitatii serviciilor in spitalizare de zi, sa continue si astfel sa se inlocuiasca treptat servicii acordate in prezent in spitalizare continua. Pentru aceasta sunt necesare investitii atat pentru amenajarea locatiilor, cat si pentru achizitionarea de echipamente de diagnostic si tratament. In paralel, este necesara recrutarea si / sau educarea adecvata a personalului pentru acordarea noilor servicii, in conditii de calitate si siguranta pentru pacienti.

Tabelul 16: Evoluția numărului de servicii rezolvate in spitalizare de zi, în anul 2018 comparativ cu anul 2015

An /Servicii 2015 Servicii SZ 2018 Servicii SZ

Total tara 2.278.223 2.762.738

Regiunea NE 280.236 315.126

Sursa: date SNSPMPDSB.

La nivel de tara, procesul de reorganizare și reducere a numarului de paturi a fost continuu pana in prezent. In sustinerea celor anterior mentionate, evolutia reducerii numarului de paturi la nivel national este urmatoarea: de la un numar de 129.524 de paturi contractabile in anul 2011 la un numar de 119.579 de paturi contractabile in prezent. Rationalizarea numarului de paturi a fost initiata de Ministerul Sanatatii prin aprobarea planului national de paturi contractabile, prin hotarare de guvern, odata la 3 ani. In anul 2020, va fi initiata si aprobata o noua hotarare de guvern, pentru perioada 2020-2023, cu mentinerea plafonului actual maxim al numarului de paturi.

Datele din anul 2015 arata ca in sistemul de sănătate din Romania existau 6,0 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se inscrie in intervale medii ale tarilor din UE în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, incadrandu-se in intervalele putin peste medie fata de UE, dar comparabile cu alte state cu sisteme de sănătate apropiate ca organizare a serviciilor.

Reconversia numărului de paturi de spitalizare continua acuti se va realiza atât prin: (i) transformarea partiala/totala a anumitor spitale de îngrijire acută în unități de îngrijire pe termen lung/cronici și / sau alte facilități publice (de exemplu spitale de specialitate), (ii) reducerea numărului de internari in spitalizare continua-acuti în restul spitalelor de îngrijire acută.

Factorii cheie care influențează mărimea, nivelul, tipul serviciilor spitalicesti, modul de integrare cu alti furnizori de servicii medicale si care vor fi luati in considerare de catre spitale si autoritatile locale, pentru planurile de reorganizare locala ale serviciilor spitalicesti, sunt:

Evoluțiile demografice și epidemiologice ale populatiei din zona de acoperire

Identificarea nevoilor specifice ale populatiei si a disponibilitatii / absentei altor servicii medicale

Costurile de susținere a serviciilor spitalicești acute moderne de nivel secundar si terțiar, asigurarea sustenabilitatii;

Dezvoltarea continuă a practicilor și tehnicilor medicale si introducerea acestora in planurile de dezvoltare ale serviciilor;

Nevoia de a raspunde la cerintele de calitate si siguranta in furnizarea asistenței medicale spitalicești;

Necesitatea de a integra si dezvolta diferite tipuri de servicii medicale, pentru a realiza continuitatea ingrijirilor

Dezvoltarea complementara, integrarea serviciilor cu alte servicii din zona, judet, regiune

Există necesitatea la nivel regional de a reprofila anumite paturi de "specialitate" pentru a alinia capacitatea disponibilă la nevoile populației, acordându-se o atenție deosebită:

scăderii numărului de paturi de obstetrică (pe măsură ce rata natalității scade);

reducerii numărului de paturi pentru copii pe măsură ce populația în vârstă de 0-14 ani scade

dezvoltarii unui nou model, alternativă la internarea direct în spitalizare continua, pentru evaluarea / observarea copiilor cu simptome / boli de bază (de exemplu, febră, diaree, vărsături etc.)

consolidarii capacităților de ingrijire in cardiologie intervenționala prin crearea de centre de specialitate în regiune.

actualizarii Strategiei de Sănătate Mintală, cu dezvoltarea centrelor de sănătate mintala si altor alternative dezvoltate la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Aparitia acestor noi servicii va duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii (Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală) și comunitare, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile de sanatate mintala Conform raportului „Health at a glance 2018”, 1 din 6 persoane din UE se confrunta cu o problema de sănătate mintala. Prevalenta afectiunilor de sănătate mintala in Romania 2018 este de 14,3%, valoare mai mica de media UE care este de 17,3%. Mai multe studii arată că 10-20% dintre copii au una sau mai multe probleme de sănătate mintală sau comportamentale, probleme care, în absența îngrijirii, nu duc la o rezolvare pozitivă a simptomelor.

Politica Ministerului Sănătății derivă din prioritățile majore identificate în domeniu de către OMS și UE, în special având în vedere noua abordare UE care promovează integrarea problemelor de sănătate mintală în toate politicile, nu numai în politica de sănătate.

În prezent, regiunea NE are un total de 1.572 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice acute, din care 719 se află în județul Iași. În plus, în regiune există 962 de paturi pentru afecțiuni psihiatrice cronice. Astfel, în regiunea NE exista un numar de 0,7 paturi psihiatrie/1.000 loc, similar cu valorile de referință din alte țări UE, unde media este de 0,73 paturi la 1.000 de locuitori atât pentru psihiatria acută, cât și pentru cea cronică.

Conform Strategiei de Sănătate Mintală, se vor dezvolta centre de sănătate mintala si alte alternative la nivelul comunitatilor. Se va defini un plan strategic care să îmbunătățească accesibilitatea și calitatea serviciilor oferite copiilor, grupurilor vulnerabile și populației marginalizate, gestionarea dependențelor etc. Aparitia acestor noi servicii va putea duce la o scădere a numărului de paturi de psihiatrie (acută și cronică) și la consolidarea centrelor ambulatorii, conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 375/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea centrelor de sănătate mintală prevede cadrul național pentru organizarea și funcționarea serviciilor de sănătate mintală și alte alternative la nivelul comunitatii, cu implicarea factorilor locali, inclusiv a serviciilor sociale.

Serviciile medicale de oncologie Dezvoltarea diagnosticului și a capacităților de tratare în specialitatea oncologie în Regiunea NE: Conform datelor INSP, incidența cancerului în România a fost de 317,03 la 100 000 de locuitori în 2018 (adică aproximativ 10.942 cazuri noi de cancer în regiunea NE pe an). Judetele Neamt, Botosani, Vaslui si Iasi fac parte din judetele cu cea mai mare incidenta din tara. Cancerul este, de asemenea, una dintre cele mai des întâlnite cauze de deces, cu 20% din totalul deceselor. Romania are un RSM pentru cancerul de col uterin la femeile cu vârsta cuprinsă între 0 și 64 de ani, de la 10,4 la 100.000 (de patru ori mai mare decât media UE).

În aprilie 2016, MS a elaborat primul plan de luptă împotriva cancerului pentru perioada 2016- 2020. Acest plan este implementat in prezent de catre MS, INSP si institutele de specialitate prin 3 proiecte POCU si include diferite măsuri menite să reducă mortalitatea și incidența cancerului cu următoarele obiective:

Prevenirea cancerului;

Detectarea timpurie și screening-ul (în special cancerele de col uterin și de sân);

Îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului și accesului populației la tratament;

managementului durerii și îngrijirea paliativă.

Implicațiile acestui plan pentru regiunea NE sunt:

Institutul Regional de Oncologie va rămâne spitalul de referință de nivel înalt pentru regiunea NE și dincolo de granițele regionale si va continua sa se dezvolte, in functie de necesitati;

Pentru a îmbunătăți capacitățile de diagnostic are și de tratament, Spitalul Județean de Urgenta Bacău reprezinta a doua unitate pentru tratamentul cancerului, care include și buncăre de radioterapie;

Accesul la tratament al populației va fi facilitat, de asemenea, prin consolidarea capacităților oncologice / chimioterapice medicale, utilizând modele alternative la îngrijiri în spitale (de exemplu, serviciile oferite în ambulatorii, spitalizare de zi etc.).

Dezvoltarea standardelor de îngrijire paliativă conform OMS 253/2018.

Servicii pentru pacientii varstnici 

Revizuirea modelului de gestionare a afecțiunilor datorate vârstei și a bolilor cronice: în regiunea NE, ca și în celelalte regiuni din România, cazurile de îmbolnăviri legate de îmbătrânire și gestionarea bolilor cronice va crește în deceniile următoare și impune adaptarea modelului de îngrijire la patologia varstnicului si a gradului de dependenta a acestora. Portofoliul de servicii și nivelurile de capacitate vor anticipa reprofilarea serviciilor necesare în ambele aspecte:

la nivel de spital, dezvoltarea de servicii pentru aceasta categorie de pacienti;

la nivel județean, dezvoltarea locațiilor comunitare pentru varstnici (mecanisme de gestionare și de plată care vor fi definite) pentru a crește accesibilitatea, a asigura continuitatea adecvată a îngrijirii și a menține sustenabilitatea financiară.

Servicii pentru pacientii cu Accident Vascular Cerebral Consolidarea rețelei regionale de gestionare a accidentului vascular cerebral și îmbunătățirea traseului pacientului. Se va crea o comisie specială (sau un grup de lucru) care să implice toate cele șase județe pentru a defini traseul optim în caz de de accident vascular cerebral la nivel regional (luând în considerare resursele umane și echipamentele imagistice disponibile). Traseul pacientului va cuprinde: prevenirea, diagnosticarea și gestionarea accidentului vascular cerebral și a atacului ischemic tranzitoriu, recuperarea acestuia. Rețeaua regională va include: 1 serviciu regional neurovascular și pentru accident vascular cerebral (situat în viitorul spital regional de urgență), reprezentând serviciul de referință la nivel regional;

În fiecare județ, in functie de capacitatea tehnica, de resurse umane si a timpilor de acces necesari pentru AVC, se vor identifica unitatile din diferite zone geografice, care vor fi incluse în rețeaua regională de management al accidentului vascular cerebral cu scanarea CT disponibilă 24H, telemedicina, utilizarea protocoalelor adecvate împărtășite cu serviciul de referință regional și instruirea continuă a personalului.

condițiile de transport, precum și standardele definite pentru transferul pacienților;

Dezvoltarea serviciilor de recuperare pentru pacientii cu accident vascular cerebral.

Pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijire de zi, vor fi operate următoarele modificări: 

Modificări legislative privind cazurile internate pentru îngrijirea de zi cu privire la condiții, diagnostice și proceduri (nivel național); 

Modificări legislative privind definirea spitalizărilor continue evitabile (nivel național); 

stabilirea listei procedurilor care urmează a fi efectuate pentru cazurile de zi, în special în ceea ce privește chirurgia ambulatorie (nivel național); 

modificări legislative privind sistemul de plăți pentru îngrijirea de zi; 

Implementarea soluțiilor TIC pentru îmbunătățirea sistemelor de raportare pentru a realiza interoperabilitatea sistemului informațional în domeniul sănătății; 

Echipamente noi, moderne, care pot oferi diagnostic rapid și tratament în îngrijirea de zi. 

Dezvoltarea infrastructurii de transport accesibile pentru populație în vederea accesării serviciilor de îngrijire de zi.

În Iași va fi construit un nou spital regional cu infrastructură modernă și echipament de înaltă tehnologie. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgență Sf. Spiridon (1.103 paturi), ceea ce înseamnă că actualul Spitalul Județean se va reloca la noul spital regional. Noul spital regional va deveni un hub pentru rețeaua de spitale din NE pentru a trata pacienții critici și cazurile care necesită tehnologie și expertiză la nivel înalt. Capacitatea și configurația acestuia se vor baza pe ipotezele privind volumul de muncă preconizat și vor ține cont de celelalte spitale / institute terțiare existente din Iași (de exemplu, institutele regionale pentru cardiologie și oncologie, spitalul specializat în pediatrie Santa Maria, un spital de ginecologie-obstetrică etc.).

Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza printr-o punere în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente de guvernanță clinică, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și turele lucrate de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi).

noul sistem de sănătate reproiectat va conduce la consolidarea celor cinci spitale județene (Bacău, Suceava, Botoșani, Neamț și Vaslui) ca spitale de urgență.

Spitalele județene Vaslui și Botoșani au fost reabilitate și dotate cu echipamente în cadrul Programului Operațional Regional precedent (2007-2013). In perioada 2014-2019 spitalele judetene din regiune au beneficiat de investitii in infrastructura sanitara si echipamente medicale. Spitalele județene vor avea noi roluri: în primul rând, vor oferi îngrijiri medicale și chirurgicale complexe în spitale, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă și, în al doilea rând, vor oferi îngrijiri ambulatorii integrate cu asistența medicală spitalicească și vor avea capacitate imbunatatita de diagnostic și tratament. Acestea vor contribui la dezvoltarea activităților de screening în aria lor geografică, în strânsă complementaritate cu sarcinile din obiectivele generale ale SNS.

Spitalele din regiunea NE vor fi reorganizate pe trei nivele

un spital regional din Iași (SRU) care funcționează și ca spital de urgență la nivel înalt, oferind servicii de îngrijire cu o complexitate ridicată, cu servicii integrate de ambulatoriu, inclusiv tehnologii avansate de diagnostic și tratament, care servesc întregii regiuni;

alte servicii complexe, de tip terțiar, vor fi oferite in continuare, pentru populația din regiune de o rețea de spitale din Iași, care dispun de capacitatea de resurse umane și tehnologia necesară: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf Maria", Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu", Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare"Pr. Dr. G.I.M. Georgescu", Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie"Cuza Voda", Institutul Regional Oncologic Iași, Institutul de Psihiatrie „Socola”, Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf Parascheva”). 5 spitale județene în capitalele celorlalte județe, care funcționează și ca spitale de urgență, care oferă asistență medicala și chirurgicala complexa, inclusiv servicii de spitalizare de zi și terapie intensivă. Aceste spitale au, de asemenea servicii ambulatorii integrate și facilități avansate de diagnosticare și tratament. Spitalele municipale, spitalele de monospecialitate completeaza furnizarea serviciilor medicale complexe, pentru populația din județ.

spitale care deservesc comunitatea locală, care ofera cel putin servicii spitalicești de bază, servicii alternative în ambulatoriu, îngrijiri spitalicești de zi, investigații clinice de bază pentru diagnosticare și tratament.

Diferitele reabilitări și dotări cu proiectele de echipament vor fi efectuate în spitale de valoare strategică pentru rețeaua regională de spitale. La nivel regional, vor continua proiectele incepute din diferite surse de finantare si se vor identifica noi solutii pentru reabilitarea fizica, extinderea si dotarea cu echipamente de diagnostic si tratament.

Crearea cadrului legal pentru construirea noilor spitale regionale. Ministerul Sanatatii va elabora cadrul legal pentru gestionarea sistemului de îngrijire la nivel regional care sa asigure traseul pacientului, repartizarea responsabilităților și prioritizarea serviciilor medicale furnizate de către centrele regionale pentru afectiunile care pot avea impact asupra sănătatii populatiei din regiune - cardiologie, cancer, îngrijire intensivă perinatală etc.

Plan operațional la nivel județean Prin acțiuni complementare pentru consolidarea serviciilor comunitare, asistentei medicale primare și ambulatorii, precum și consolidarea capacității de îngrijire pe termen lung se creaza conditii pentru reconversia unui numar de paturi de spitalizare continua in spitalizare de zi. Aceasta implică o secvență cronologică adecvată a activităților pentru a se asigura că restructurarea sectorului spitalicesc va fi strâns coordonată cu dezvoltarea serviciilor alternative și ambulatorii. A.JUDE,UL IA,I

Situația curentă: Numărul total de paturi pentru îngrijire acută: 5.330

Numărul total de paturi pentru îngrijire cronică: 1.749 (dintre care 555 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi (acuți și cronici): 7.079 28 de spitale existente astăzi: 20 publice, din care 3 apartin ministerelor si intitutiilor cu retea sanitara proprie; 8 private (5 pentru afecțiuni acute și 3 pentru afecțiuni cronice). 59

Tabel 17: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Iași *)

Nume spital

Deținere

Număr paturi îngrijiri acute (2018)

Număr paturi îngrijiri cronice (2018)

Total paturi (2018)

Modificare propusă

Spitalul Clinic Județean de Urgenta „Sf. Spiridon” Iasi

Stat 1.103 0 1.103

In anul 2027, noul Spitalul Regional de Urgenta Iasi va fi operational. Acest nou spital va prelua și rolul Spitalului Clinic Județean de Urgenta Iași, atat prin preluarea serviciilor medicale pentru acuti (servicii de tip tertiar, pentru politrauma, servicii complexe, etc), cat si a personalului de specialitate aferent. In urma reorganizarii, la propunerea unitatilor sanitare / APL, in locatiile spitalului vor putea fi organizate / prestate alte servicii medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri. Etapele principale de dezvoltare a noului SRU Iasi sunt:proiectare, construire, dotarea, operationalizare, etape ce se vor desfasura in perioada 2020-2027.Configurarea serviciilor SRU Iasi a fost stabilita prin analiza nevoilor de servicii medicale tertiare pentru regiunea NE. Au fost evaluate toate spitalele din municipiul Iasi care acorda in prezent servicii

medicale de nivel tertiar (cazuri complexe, urgente majore), a caror activitate sa se concentreze in viitorul SRU. Acest spital va prelua și rolul spitalului județean Iași din Spitalul Județean de Urgente SF Spiridon. Spațiile actuale vor fi transformate în alte facilități medicale – cronici, paliatie, recuperare, alte servicii necesare, identificate in documentul „post use concept”” aprobat de autoritatile locale, UMF Iasi si MS. Viitoarea structură arhitecturală pentru acest nou spital va fi proiectată pentru a optimiza funcționarea sa viitoare și pentru a îmbunătăți economiile de performanță și eficiență. Acest lucru se va realiza prin punerea în comun / centralizarea anumitor activități care sunt dispersate astăzi (de exemplu, săli de operații, servicii de asistență clinică), dezvoltarea unor noi aranjamente clinice de guvernanță, inclusiv organizarea "polilor" medicali, diferitele unități medicale ale aceluiași "pol". Centrele de spitalizare (pentru servicii generale) vor fi proiectate pentru a optimiza planificarea și schimburile de personal (de exemplu, între 24-28 de paturi). Conform Studiului de fezabilitate aprobat, structura noului SRU va cuprinde 850 paturi spitalizare continua, 45 paturi spitalizare de zi, precum si 8 paturi pentru cateterism cardiac. In structura se regaresc 58 paturi pentru ingrijire critica, inclusiv UTI si UTIP, 12 paturi pentru ingrijire mari arsi, heliport. In scopul optimizarii serviciilor si concentrarii resurselor (echipamente, personal calificat, etc) in afara de preluarea integrala servicilor SCJU Iasi, noul SRU Iasi vor prelua servicii de tip tertiar de la unitati sanitare din Iasi: servicii de chirurgie pediatrica din Sp. Clinic de Urgenta Sf. Maria, servicii de obstetrica-ginecologie si neonatologie de la Sp. Elena Doamna servicii de urologie si nefrologie de la Sp. Clinic Parhon, servicii de neurologie si neurochirurgie de la SCU Nicolae Oblu, servicii de chirurgie toracica de la Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iași.

Componentele de ingrijire medicala si chirurgicala de zi si ambulatoriul de specialitate vor avea un rol major in acordarea ingrijirilor. In acest scop, spitalul va primi echipamente si tehnologie de inalta performanta si resurse 60

umane adecvat pregatite, pentru furnizarea serviciilor medicale. Noul model financiar, modelul de organizare si conducere a SRU, ce se vor elabora si aproba in perioada urmatoare, vor asigura cost-eficienta si sustenabilitatea spitalului.

Pentru integrarea optima a noului SRU in reteaua de servicii spitalicesti din regiune si pentru optimizarea serviciilor in celelate spitale, se vor realiza planuri le de reorganizare locala, la propunerea unitatilor sanitare / APL, cu sprijinul MS, implicarea specialistilor de la aceste spitale, managerilor, autoritatilor locale, MS, cu sprijinul consultantilor din programele MS aflate in derulare. Aceste planuri vor fi pregatite pana in anul 2026. Serviciile medicale acordate in cadrul SRU vor fi asigurate de catre personalul preluat din cadrul unitatilor sanitare, precum si de catre personal nou format.

SJCU Iasi / UMF Iasi si autoritatile locale din Iasi au elaborat o propunere de reorganizare / reutilizare a spatiilor existente in prezent la nivelul SRU Iasi si a celorlate spitale (post use concept). In paralel cu construirea si operationalizarea noului SRU, acesta propunere de reorganizare a serviciilor va fi dezvoltata in mod specific si integrata cu toate propunerile de le nivelul unitatilor sanitare din Iasi si din celelete judete.

Toate propunerile formulate de catre spitale /autoritati locale, trebuie sa respecte „Direcții de planificare în România și regiunea de NE”, si descrise in Planul Cadru Regional pentru Servicii de Sănătate din Regiunea NE si din Masterplan.

Este necesar a se corela toate propunerile de la univelul unitatilor sanitare, la nivel de judet si de regiune, pentru o repartitie corecta a serviciilor, conform nevoilor populatiei si capacitatii de ingrijire a unitatilor sanitare.

Spital Clinic de Urgenta pentru Copii” Sf. Maria” Iasi

Stat 550 45 595

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu operationalizarea SRU, o parte din serviciile chirurgicale pediatrice, vor fi 61

preluate de acesta. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica solutii pentru extinderea si optimizarea spatiilor si serviciilor UPU, optimizarea spatiilor si a serviciilor specifice pentru internare continua. Se va avea in vedere si reconversia unui numar de paturi in paturi de cronici, dezvoltarea acordarii serviciilor medicale in ambulatoriului de specialitate si in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Institut Boli Cardio- vasculare”Prof.Dr.G.I.M.Georgescu” Iasi

Stat 115 0 115

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea unitatii sanitare / APL, cu sprijinul MS, asistentei tehnice, se vor identifica solutii de optimizare a situatiei spatiilor medicale, dar si dezvoltarea unor noi servicii necesare populatiei (cardiologie pediatrica, chirurgie cardiaca pediatrica, TI cardiaca pediatrica), alte patologii specifice cardiovasculare de mare complexitate). In acelasi timp, se va avea in vedere, dezvoltarea unor servicii de recuperarea cardio-vasculara si paliatie. Pentru optimizarea furnizarii serviciilor medicale se va lua in considerare si conversia unor servicii de spitalizare continua in servicii in regim de spitalizare de zi si servicii ambulatorii. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Clinic „ dr. C.I.Parhon’ Iasi

Stat 165 25 190

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, unele servicii de urologie si nefrologie vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, se vor stabili serviciile specifice ce vor fi transferate in SRU si se vor identifica optiuni de optimizare a celor furnizate in prezent. Se urmareste dezvoltarea unor servicii de excelenta pentru afectiuni specifice, precum si optimizarea alocarii spatiilor de servicii medicale, a dezvoltarii ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Spitalul Clinic de OG „Cuza Voda”

Stat 315 65 380

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se poate proceda la 62

conversia unui numar de paturi pentru acuti si dezvoltarea serviciilor medicale in cadrul ambulatoriului de specialitate si furnizarea serviciilor in regim de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structure.

Spitalul Clinic de OG” Elena Doamna”

Stat 108 5 113

Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, serviciile medicale vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US/APL se pot dezvolta servicii ambulatorii si de spitalizare de zi, servicii noi pentru sanatatea reproducerii, precum si pentru alte patologii specifice, necesare populatiei locale. Este necesara clarificarea statutul proprietatii cladirilor si terenului, element esential in orice investitie viitoare. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi

Stat 202 123 325

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar. Odata cu intrarea in operationalizare a SRU Iasi, servicii medicale acordate pentru specialitatea chirurgie toracică vor fi preluate in noul spital regional. La propunerea US/APL, cu sprijinul MS si al asistentei tehnice, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se vor identifica serviciile ce se vor transfera in SRU, se vor reconfigura serviciile si spatiilor din actualul spital in scopul optimizarii functionarii, inclusiv prin conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Institutul de Psihiatrie „Socola” Iasi

Stat 497 373 870

Se va dezvolta centrul de sănătate mintala si ambulatoriul. Procesul de reconfigurare trebuie elaborat în conformitate cu orientările strategice și obiectivele prezentate pentru planul de sănătate mintală (trecerea la alternative comunitare și ambulatorii, consolidarea serviciilor specifice pentru copii, grupuri vulnerabile, dependențe etc.) Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata.

Spitalul Clinic de Boli Infectioase” Sf. Parascheva”

Stat 300 0 300

La propunerea US/APL, se poate proceda la conversia unui numar de paturi de acuti in paturi de spitalizare de zi si dezvoltarea ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in structura reconfigurata.

Spitalul Clinic de Urgenta “Prof.

Stat 291 0 291

Spitalul va furniza in continuare servicii de tip tertiar.Odata cu intrarea in 63

Dr.N. Oblu”

operationalizare a SRU Iasi, unele servicii medicale de nivel tertiar vor fi preluate in SRU Iasi. La propunerea US /APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, se va decide asupra serviciilor specifice ce vor fi transferate si se vor propune solutii de optimizare a serviciilor de specialitate ramase. Se urmareste: dezvoltarea unor servicii inovative, excelenta pe anumite patologii (centru de excelenta in neurostiinte), servicii integrate pe anumite patologii, precum si optimizarea prin dezvoltarea ambulatoriului de specialitate si a serviciilor in regim de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noile structuri.

Spital Clinic Recuperare Iasi

Stat 200 300 500

In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si reorganizarea paturilor de alte specialitat din structura spitalului si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Orasenesc Hirlau

Stat 97 10 107

La propunerea US/APL, reconversia numarului de paturi de acuti cu cresterea numarului de paturi de cronici si dezvoltarea serviciilor in ambulatoriu si spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Pascani

Stat 276 94 370

La propunerea US/APL, conversia unui numar de paturi de îngrijiri acute in cronici, spitalizare de zi. Consolidarea serviciilor de ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital de Boli Cronice”Sf.Ioan” Targu Frumos

Stat 0 20 20

La propunerea US/APL se vor dezvolta servicii ambulatorii. Mentinerea serviciilor de paliatie si cronici. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Institutul Regional Oncologic Iasi

Stat 252 20 272

Procesul de dezvoltare va avea in vedere orientările strategice din planul regional de servicii de sănătate si propunerile US

Spital CFR Iasi

Stat 219 70 289

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului de resort 64

Spital CFR Pascani

Stat 121 14 135

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort

Preventoriul TBC Deleni

Stat 140 0 140

Reconfigurarea va fi definită conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate la propunerea APL cu consultarea Comisiei de specialitate in concordanță cu particularitățile României în ceea ce privește TBC

Spital Militar

Stat 175 0 175

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea ministrului dr resort

Spitalul Providenta

Privat 45 45 90

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

SC Vital Center Memory

Privat 0 59 59

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Arcadia

Privat 96 26 122

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Arcadia Cardio

Privat 41 0 41

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Euroclinic Onco

Privat 20 0 20

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

SC RED Hospital

Privat 0 115 115

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Assoc. Dr Micu Vasile

Privat 0 29 29

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Elytis Clinica Chirugie Esculap

Privat 2 91 91

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de 65

management

Spital Pshiatrie si pentru Masuri de Siguranta Padureni- Grajduri

Stat 0 220 220

Specificitatea acestui spital este că interneaza pacienti incadrati in art. 110 CP Legătura cu justiția va fi consolidată pentru a dezvolta o abordare adecvată pentru reintegrarea pacienților și pentru monitorizarea acestora. Mecanismul de finanțare al acestei entități trebuie, de asemenea, să fie revizuit pentru a asigura o alocare a fondurilor atat de la Ministerul Sanatatii, cat si de la Ministerul Justitiei si admnistratia publica locala. Se impune extinderea capacitatii prin construirea de noi spatii, cele existente fiind insuficiente;

IA,I 5.330 1.749 7.079 66 *)Nota:În tabelul de mai sus, au fost utilizate datele cu referire la numărul de paturi contractabile B.JUDE,UL BACĂU

Situația curentă: Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.412

Număr total de paturi 560 cronici ( (dintre care 99 paturi de îngrijiri paliative). Numărul total de paturi: 2.972 12 spitale existente azi: 6 publice și 6 private 67

Tabel 18: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Bacău

Denumire spital

Stadiu deținere

Număr paturi îngrijiri acute (2018)

Număr paturi îngrijiri cronice

Număr total paturi

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgenta Bacau

Stat 1.230 78 1.308

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Pneumoftiziologie Bacau

Stat 85 84 169

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal ”Sf.Ierarh Dr. Luca” Onești

Stat 520 31 551

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Orășenesc Buhuși

Stat 108 54 162

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal de Urgenta Moinești

Stat 331 58 389

La propunerea US/APL, se va avea în vedere dezvolarea de servicii identificate a fi necesare populatiei careia i se adreseaza. Se vor identifica solutii pentru dezvoltarea unor servicii integrate la nivelul comunitatii. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate.

Spital Orasenesc”Ioan Lascar” Comănești

Stat 101 10 111

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include conversia unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi si a serviciilor ambulatorii. Reconfigurarea serviciilor va tine cont si de disponibilitatea unor servicii similare in imediata vecinatate, astfel incat reorientarea serviciilor sa raspunda nevoilor populatiei (varstnici, cronici). Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

SC POLIMED

Privat 24 122 146

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Clinica Palade

Privat 13 0 13

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Central Med Cronici

Privat 0 64 64

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Sectie sanatoriala Slanic Moldova *

Stat 0 41 41

Măsurile propuse sunt prezentate în capitolul Regiunea București-Ilfov,

INMFRMB

SC Munteanu

Privat 0 18 18

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

BACĂU 2.412 560 2.972 68 *) Nota: Secție fără personalitate juridică, în structura Institutul Național de Medicină Fizică Balneologie și Recuperare Medicală Bucuresti (INMFRMB)

C.JUDE,UL BOTO,ANI

Situația curentă Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.750 Număr total de paturi cronici: 312 Număr total de paturi: 2.062 5 spitale de stat existente astăzi

Tabelul 19: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului de unități spitalicești din județul Botoșani

Denumire spital

Stadiu deținere

Număr paturi îngrijiri acute (2018)

Număr paturi îngrijiri cronice (2018)

Număr total paturi (2018)

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgenta”Mavromati” Botoșani

Stat 1.242 155 1.397

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Recuperare” Sf. Gheorghe” Botosani

Stat 166 11 177

In cadrul planurilor de reorganizare locala, la popunerea US / APL, se va analiza posibilitatea reorganizarii cu cresterea numarului de paturi de recuperare si dezvoltarea serviciilor de spitalizare de zi si in regim ambulatoriu. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Dorohoi

Stat 307 0 307

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga

Stat 0 72 72

Dezvoltarea de servicii pentru recuperare psihiatrică, alte servicii de sanatate mintala.

Spital Pneumoftiziologie Botosani

Stat 35 74 109

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

BOTO,ANI 1.750 312 2.062 69

D.JUDE,UL SUCEAVA 70

Situație curentă Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 2.392 Număr total de paturi cronici: 465 (dintre care 115 paturi îngrijiri paliative) Număr total de paturi: 2.857 12 spitale în prezent: 9 publice și 3 private

Tabel 20: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul de unități spitalicești din județul Suceava

Denumire spital

Stadiu deținere

Număr paturi îngrijiri acute (2015)

Număr paturi îngrijiri cronice (2015)

Număr total de paturi (2015)

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgență”Sf.Ioan cel Nou” Suceava

Stat 1.043 115 1.158

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Câmpulung Moldovenesc

Stat 198 20 218

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Psihiatrie Câmpulung Moldovenesc

Stat 55 15 70

Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate.

Spital Municipal Fălticeni

Stat 294 25 319

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Gura Humorului

Stat 106 0 106

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de

reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Sp. Municipal”Sf.Dr.Cosma si Damian” Rădăuți

Stat 407 28 435

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital de Boli Cronice Siret

Stat 15 195 210

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal Vatra Dornei

Stat 178 0 178

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret

Stat 15 195 210

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul pentru sănătate mintală la propunerea echipei de management

Behesda

Privat 41 0 41

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Spital îngrijiri paliative Ilișești

Privat 0 34 25

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

Top Medical Cronic

Privat 0 18 18

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

SUCEAVA 2.392 465 2.857

E.JUDE,UL VASLUI 71

Situație curentă 72

Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.572 Număr total de paturi ÎTL /recuperare/îngrijiri paliative: 360 Număr total de paturi: 1.932 Număr de spitale existente: 4 de stat și 1 privat

Table 21: Scenariu propus pentru restructurarea sectorului spitalicesc din județul Vaslui

N°

Denumire spital

Deținere

Număr paturi îngrijiri acute (2018)

Număr paturi îngrijiri cronice (2018)

Număr total de paturi (2018)

Modificare propusă 1

Spitalul Județean de Urgenta Vaslui

Public 670 89 759

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 2

Spital Municipal de Urgenta” Elena Beldiman” Bârlad

Public 636 108 744

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 3

Spital Municipal „Dimitrie Castroian” Huși

Public 230 40 270

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 4

Spitalul Psihiatrie Murgeni

Public 36 105 141

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice pentru sănătate mintală (adulți, copii, dependențe, grupuri vulnerabile, etc.) prin dezvoltarea servicilor de spitalizare de zi si a ambulatoriului de specialitate. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura. 5

SC Recumed SRL Vaslui

Privat 0 18 18

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

VASLUI 1.572 360 1.932

F.JUDE,UL NEAM,

Situația curentă: Număr total paturi îngrijire pacienți cu afecțiuni acute: 1.841 Număr total de paturi cronici: 672 Număr total de paturi: 2.513 7 spitale în prezent: 6 publice (5 îngrijiri acute

1 îngrijiri cronice psihiatrie) și 1 unitate privată 73

Tabel 22: Scenariu de restructurare propus pentru sectorul spitalicesc din județul Neamț

Denumire spital

Deținere

Număr paturi îngrijiri acute (2015)

Număr paturi îngrijiri cronice (2015)

Număr total paturi (2015)

Modificare propusă

Spitalul Județean de Urgenta Neamț

Public 801 48 849

Reconversia numarului de paturi de îngrijire acută si cresterea numarului de paturi pentru ingrijiri cronice si ingrijiri paliative. La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spital Municipal de Urgenta Roman

Public 611 29 640

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Orasenesc”Sf.Ierarh Nicolae” Bicaz

Public 31 13 44

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de

spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul Orasenesc „Sf.Dimitrie” Târgu Neamț

Public 246 0 246

La propunerea US/APL, in cadrul planurilor de reorganizare locala, procesul de reconfigurare va include o conversie a unui nr de paturi de spitalizare de acuti, cu o creștere concomitentă a numărului de servicii de spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani

Public 152 446 598

Spital de specialitate să fie menținut ținând cont de particularitățile României în ceea ce privește TBC Reconversia unui numar de paturi de acuti in spitalizare de zi. Aceste masuri au in vedere preluarea personalului in noua structura.

Spitalul de Psihiatrie”Sf.Nicolae’ Roman

Public 0 124 124

Dezvoltarea centrului de sănătate mintala si a ingrijirilor paliative. Conform orientărilor strategice stabilite pentru sănătate mintală, se vor dezvolta servicii pentru dependențe, grupuri vulnerabile, copii, dupa caz, inclusiv alternative la nivelul comunitatii, etc. Structura de personal va fi adaptata in concordanta cu deciziile luate.

Spital Palimed

Privat 0 12 12

Procesul de reconfigurare va fi definit conform orientărilor strategice din planul regional de servicii de sănătate, la propunerea echipei de management

NEAM, 1.841 672 2.513 74

Proiectie pentru Regiunea NE

Viitoarea rețea regională de spitale publice de asistență medicală din NE poate fi structurata astfel: 1 spital regional care va rezolva cazurile de complexitate mare, pentru intreaga regiune si are si rol de spital judetean pentru judetul Iasi; 5 spitale județene de urgenta;

spitale de specialitate;

institute de spcialitate; 1 spital pentru copii;

spitale municipale / orășenești;

spitale publice apartinand ministerelor si insitutiilor cu retea sanitara proprie;

unitati pentru ingrijiri pe termen lung.

Rețeaua de Servicii de urgență din regiunea NE Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată pentru a reduce povara cazurilor de urgență asupra spitalului de urgență din Iași (viitorul spital regional). Ca atare, capacitățile ATI vor fi consolidate în celelalte spitale județene, precum și în două-patru spitale municipale. Spitalele județene din Suceava și Bacău sunt potențial candidate pentru dezvoltarea capacității ATI, având în vedere și poziția lor geografică față de Iași și potențialul lor de a acoperi uniform regiunea. Se va dezvolta în continuare potențialul de integrare și extindere a funcționalităților telemedicinei cu răspunsul la asistența medicală de urgență.

Rețeaua de urgență din regiune va fi consolidată prin investițiile din fonduri europene (POR) și împrumuturi BIRD, pentru UPU/CPU din cadrul spitalelor județene și municipale din regiune.

Dezvoltarea facilităților de îngrijire Ambulatorie clinică și paraclinică

Capacitatea ambulatorie de îngrijire va fi consolidată în regiune prin reabilitarea / retehnologizarea / echiparea ambulatorii integrate, cu accent special pe județele în care aceste unități sunt în număr limitat (adică Botoșani, Vaslui, Suceava și Neamț) sau în stare proastă. Accentul va fi pus pe consolidarea furnizării de servicii în specialitățile clinice de bază și în specialitățile cu deficit ridicat și adresabilitate ridicată la nivel regional (de exemplu, reumatologie, oncologie și pediatrie neurologie).

Diagnostic situație curentă și principalele deficite

În regiunea de NE, cel mai mare număr de unități de ambulatoriu se află în județul Iași (42%), probabil ca urmare a existenței centrului universitar, urmat de județul Suceava, cu 24% din numărul total de spitale din regiune. Pe de altă parte, cele mai puține unități de ambulatoriu sunt în județul Botoșani (2%), urmate de județul Vaslui (8%).

În ceea ce privește tipurile de facilități de ambulatoriu, practicile medicale individuale (CMI) sunt predominante la nivel regional, urmate de facilități specializate în ambulatoriu și facilități integrate de ambulatoriu. Județele cu cel mai mare număr de CMI sunt Iași și Suceava, cel mai mic număr fiind întâlnit în județul Botoșani (1), urmat de județul Vaslui (12). Pentru spitalele specializate, cel mai mare număr este în județul Iași (45), urmat de Bacău (22) și Vaslui (16). Dintre cele 42 ambulatorii integrate din regiunea de Nord-Est (inclusiv ambulatorii integrate în spitalele cronice), 12 au fost renovate / reabilitate / modernizate ca parte a Programului Operațional Regional 2007-2013. Cele mai multe ambulatorii care au primit finanțare au fost în Iași (4 din 15), în timp ce în Vaslui niciuna dintre cele trei ambulatorii integrate nu a primit finanțare prin POR.

Procesul de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate a continuat si in în exercițiul financiar 2014-2020. Asftel au fost initiate, finalizate sau aflate in curs de finalizare proiecte de reabilitare, reorganizare, extindere a 24 de ambulatorii din regiunea NE, care au beneficiat de rambursarea cheltuielilor echipamente si investitii efectuate în perioada 2014-2020. Ambulatoriile sunt situate in judetele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui. 16 14 12 10 8 6 4 7

15

Figura 21: Numărul ambulatoriilor integrate reamenajate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, din Regiunea NE

In cele doua perioade financiare, un numar important de ambulatorii de specialitate din regiunea NE vor putea functiona in noi conditii de acordare a serviciilor medicale. La momentul finalizarii lucrarilor de imbunatatire a infrastructurii ambulatoriilor de specialitate, este de asteptat o crestere a volumului de servicii contractate si acordate in noile ambulatorii. Pentru aceasta este insa necesara revizuirea legislatiei pentru stimularea contractarii si acordarii acestor servicii. In prezent, modul de decontare a acestor servicii nu acopera in totalitate cheltuielile. Revizuirea legislatiei trebuie sa cuprinda, atat actualizarea tarifelor pentru acestew servicii, cat si revizuirea normarii personalului in ambulatoriile de specialitate si a celor integrate spitalelor.

Județul Iași are cel mai mare număr de structuri ambulatorii care oferă servicii paraclinice (laborator și imagistică), aceste servicii reprezentând 35,11% din totalul structurilor ambulatorii. Ambulatoriile integrate din cadrul spitalelor clinice/institute furnizează servicii pentru pacienți din toate județele din regiunea NE (Spitalul Județean de Urgență Iași, Institutul de Boli Cardiovasculare, Institutul de Oncologie, etc.).

Pacienții din întreaga regiune sunt trimiși la structurile ambulatorie de specialitate care funcționează în spitale și unitățile private din Iași.

Județul cu cel mai mic număr de structuri ambulatorii este Vaslui.

Tabelul 23: Numărul structurilor ambulatorii din regiunea NE și ponderea adresabilității pacienților către acestea

JUDE,

BC

BT

IS

NT

SV

VS

Total reg NE

NUMAR 36 22 59 27 26 20 169

Pondere 21.4% 13.09% 35.11% 16.07% 15.47% 11.9% 100%

Sursa: SNSPMPDSB

Tabelul 24: Numărul structurilor ambulatorii din spitale care oferă servicii paraclinice și numărul de structuri prezintă astfel:

JUDE,/ AMBULATORII

BC

BT

IS

NT

SV

VS

TOTAL

AMBULATORII ORGANIZATE IN STRUCTURA SPITALULUI 6 4 8 2 4 2 26

AMBULATORII PRIVATE 30 18 51 25 22 18 143

TOTAL 36 22 59 27 26 20 169

Sursa: SNSPMPDSB

Tabelul 25: Situatia privind numarul de consultatii acordate în regim ambulatoriu, în unități spitalicești publice, in anul 2018, pentru Regiunea NE

Nr. crt

Judetul

Consultatii acordate in 2014

Consultatii acordate in 2018 1

Bacau 528.981 496.992 2

Botosani 228.224 227.953 3

Iasi 668.350 578.368 4

Neamt 181.052 177.219 5

Suceava 293.876 263.822 6

Vaslui 239.741 162.000

Sursa INSP

In anul 2018 au fost decontate pentru regiunea NE, in ambulatoriul de specialitate: consultatii, servicii acordate de catre medicii de specialitate clinica si servicii conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica, astfel: numar total de servicii de specialitate: 798.988, iar numar total servicii conexe 91.076.

Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica este prezentata in

Anexa nr. 8.

Tabelul 26: Numărul contractelor pentru furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate încheiate de către casele de sănătate cu furnizorii de servicii medicale pentru ambulatoriile de specialitate din Regiunea N-E in perioada 2017-2019

Nr.crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Ambulatoriu specialitati clinice

Paraclinice: laborator / radiologie si imagistica / anatomie patologica

Ambulatoriu Recuperare, Medicină fizică și Balneologie 2017 2018 2019 2017 2018 2019 2017 2018 2019 1

BACAU 50 50 51 33 33 32 13 12 10 2

BOTOSANI 10 10 9 16 14 13 4 5 5 3

IASI 182 184 173 55 55 53 35 33 31

4

NEAMT 56 54 54 25 23 23 7 7 7 5

SUCEAVA 108 104 112 26 25 25 12 11 10 6

VASLUI 36 35 37 21 20 20 7 7 7

TOTAL 442 437 436 176 170 166 78 75 70

Din analizele de mai sus se observă scăderea numărului de consultații acordate în regim ambulatoriu în unitățile spitalicești publice, în anul 2018 față de anul 2014. Aceasta tendinta se datoreaza pe de o parte restrictiilor de spatiu si conditii, legate de lucrarile de reabilitare aflate in desfasurare, care au dus la restrangerea furnizarii acestor servicii, dar si a tarifelor inadecvate de rambursare a serviciilor ambulatorii, a lipsei personalului de specialitate si a normarii inadecvate.

Odata cu finalizarea imbunatatirii conditiilor de spatiu, echipamente, circuite, etc, este de asteptat cresterea contractarii pentru serviciile ambulatorii. Reglementarile legate de personal si tarife vor conditiona evolutia furnizarii serviciilor in ambulator.

Numărul necesar de medici de specialitate și numărul de norme necesare pentru fiecare specialitate clinică în Regiunea NE, pentru care se încheie contract cu casa de asigurări de sănătate, se stabilește de către comisia formată din reprezentanți ai caselor de asigurări de sănătate, ai colegiilor teritoriale ale medicilor și ai direcțiilor de sănătate publică, respectiv ai direcțiilor medicale ori ai structurilor similare din ministerele și instituțiile centrale cu rețea sanitară proprie, după caz, pe baza unor criterii care se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate aplicabil pe perioada de valabilitate a Contractului-cadru. Situatia detaliata la nivelul Regiunii de NE se regaseste in

Anexa nr. 9.

Comisia stabilește numărul necesar de medici și numărul necesar de norme. Pentru specialitățile clinice, prin normă se înțelege un program de lucru de 7 ore în medie pe zi și, respectiv, de 35 de ore pe săptămână. Pentru un program de lucru mai mare sau mai mic de 7 ore în medie pe zi, programul de lucru la cabinet pentru specialitățile clinice se ajustează în mod corespunzător. La lucrările comisiei participă, cu rol consultativ, reprezentanți ai organizațiilor patronale și sindicale și ai societăților profesionale ale medicilor de specialitate din asistența medicală ambulatorie pentru specialitățile clinice reprezentative la nivel județean, în condițiile în care sunt constituite astfel de organizații la nivel local.

Pentru județul Bacău, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 33 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 60%. Casa de Asigurări de Sănătate Bacău nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Gastroenterologie pediatrică, Hematologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Psihiatrie pediatrică și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Botoșani, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 82%. Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară,Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurologie pediatrică,

Ortopedie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Iași, comisia a stabilit necesarul de norme pentru toate cele 43 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare fiind de 34%. Casa de Asigurări de Sănătate Iași este singura casă de asigurări de sănătate din regiune care a încheiat contracte de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu medici din toate specialitățile clinice, inclusiv cu specialitatea medicină fizică și de reabilitare, precum și cu medici cu atestat de studii complementare în Planificare familială, respectiv Îngrijiri paliative.

Pentru județul Neamț, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 38 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, precum și pentru medicii cu atestat de studii complementare în Planificare familială și Îngrijiri paliative, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități, respectiv atestate de studii complementare în fiind de 40%. Casa de Asigurări de Sănătate Neamț nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Cardiologie pediatrică, Gastroenterologie pediatrică, Nefrologie pediatrică, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică.

Pentru județul Suceava, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 30 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 35%. Casa de Asigurări de Sănătate Suceava nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Cardiologie pediatrică, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie orală și maxilo-facială, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

Pentru județul Vaslui, comisia a stabilit necesarul de norme pentru un număr de 29 de specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și reabilitare, media ponderată a acoperii cu medici pentru aceste specialități fiind de 46%. Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui nu are încheiat contract de furnizare de servicii medicale ambulatorii de specialitate cu nici un medic de specialitate cu următoarele specialități clinice: Anestezie și terapie intensivă, Chirurgie cardiovasculară, Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, Chirurgie toracică, Chirurgie vasculară, Gastroenterologie pediatrică, Genetică medicală, Geriatrie și Gerontologie, Nefrologie pediatrică, Neonatologie, Neurochirurgie, Pneumologie pediatrică, Oncologie și hematologie pediatrică, Radioterapie și cu nici un medic cu atestat de studii complementare în Planificare familială sau Îngrijiri paliative.

,inte operaționale și plan regional În prezent, o proporție semnificativă a pacienților ajung să fie internați în spital, datorită accesului limitat la servicii acordate în ambulatoriul de specialitate. Pentru a inversa această tendință, se vor continua investitiile prin proiecte de reabilitare, echipare, consolidarea, extindere a capacității de servicii, respectiv modernizarea în conformitate cu nevoile regionale de sănătate, ținând seama de investițiile deja efectuate prin proiectele finanțate din POR. In acelasi timp introducerea modificarilor de legislatie care vor actualiza tarifele serviciilor in ambulator la nivel real al costurilor, normarea si plata personalului, sunt esentiala pentru dezvoltarea acestor servicii.

Pentru prioritizarea programului de investiții în domeniul ambulatoriilor, se propune un set de criterii care să țină seama de următoarele considerente:

județele cu număr mic de servicii ambulatorii contractate cu asigurările de sănătate județene.

localități în care ambulatoriul este singurul furnizor de servicii publice;

sprijin și implicare din partea autorităților locale și a comunității locale;

existenta / identificarea personalului de specialitate care asigură funcționarea structurilor ambulatorii;

starea infrastructurii, istoricul investițiilor de capital, cost-eficienta

investiții în consolidarea capacității de acordare a serviciilor în specialitățile clinice cu mare adresabilitate sau deficit ridicat, în conformitate cu nevoile de sănătate demonstrate și serviciile disponibile în zona de captare corespunzătoare;

Dezvoltarea resurselor umane va urmari:

Imbunatatirea acoperirii cu medici în zone cu deficit mare și adresabilitate ridicată în regiune, în special în județele Botoșani și Vaslui;

Creșterea accesibilității serviciilor ambulatorii prin organizarea activității medicale în două ture prin îmbunătățirea managementului unităților sanitare.

DEZVOLTAREA ÎNGRIJIRII PE TERMEN LUNG, A CELEI PALIATIVE,I A RECUPERĂRII

Având în vedere nevoile de îngrijire pe termen lung, ingrijiri paliative și de recuperare estimate, planul propune definirea, reglementarea și implementarea acordarii ingrijirilor pe termen lung, alaturi de cresterea numarului de paturi de recuperare și îngrijire paliativă cu aproximativ 25% până în 2027. Majoritatea acestora vor fi obținute prin transformarea paturilor de îngrijire acută ca parte a reconfigurării rețelei regionale de spitale.

Analiza situației curente și principalele deficite Legislatia națională nu defineste in prezent serviciile de ingrijire pe termen lung, desi acestea exista in sine, sub forma serviciilor medicale acordate anumitor categorii de pacienti cu afectiuni, identificate in special in sectii precum cele de psihiatrie, ATI, neurologie, recuperare, neonatologie- prematuri, etc. Este necesara definirea acestor servicii, care necesita atat asistenta medicala cat si îngrijiri de tip social in mod integrat, pe termen lung. Județul Iași concentrează aproximativ 40% din paturile de îngrijire cronică. Capacitatea de îngrijire cronică este în mod special subdezvoltată în județele Bacău și Suceava, care au mai puțin de 10 paturi de îngrijire cronică la 10 000 de locuitori și mai puțin de 20% paturi cronice din totalul paturilor de spital.

Asociația Europeană de Îngrijiri Paliative (EAPC) a publicat recent

Atlasul 2019 al Îngrijrilor Paliative în Europa

(2), rezultat al unui amplu studiu pentru identificarea situației dezvoltării paliației în peste 50 de țări din Europa și foste țări sovietice din Asia. Au fost vizate patru categorii majore de indicatori, respectiv: 1) situația cadrului legal, a politicilor de reglementare a funcționării îngrijirilor paliative și a integrării acestora in ansamblul sistemelor naționale de sănătate, 2) educația specialiștilor (medici, asistenți medicali și alt personal necesar echipelor multidisciplinare de paliație, 3) consumul mediu de medicație opioidă – ca indicator al gradului de control al durerii și 4) numărul de servicii acordate în diverse medii de îngrijire (la domiciliul pacienților, în ambulator sau centre de zi, în regim de internare continuă). În acest context, România se situează în jumătatea inferioară a clasamentului țărilor investigate, ca număr de servicii șa 100.000 loc ( Figura 22 ).

Prin reglementările adoptate în anul 2018 (OMS nr. 253/2018) s-au creat premisele unei dezvoltări coordonate a îngrijirilor paliative atât în sistemul public de sănătate cât și în cel privat și au fost definite structurile de acordare a îngriirilor paliative în funcție de complexitatea cazurilor și de preferințele pacienților. Ordinul precizează patologiile care pot beneficia de îngrijiri paliativ, locațiile în care se acordă serviciile și pregătirea profesională a personalului care lucrează în serviciile de paliație publice sau private. De asemenea, Ordinunl se corelează cu alte prevederi legale ale noului Contract Cadru și ale Normelor metodologice de aplicare a acestuia în privința condițiilor de finanțare prin sistemul asigurărilor de sănătate, precum și cu standardele de calitate ce se impun a fi reglementate de unitățile sanitare în vederea acreditării de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). În perioada 2002-2020, introducerea și dezvoltarea unor mecanisme de finanțare a serviciilor de îngrijiri paliative prin sistemul asigurărilor de sănătate a avut drept consecință dezvoltarea acestor servicii atât în sistemul public cât și în cel privat de sănătate, unitățile cu paturi de internare (compartimente/secții de paliație) având cea mai accentuată dezvoltare.

Figura 22:

Sursa: Date CNAS

Intre cei 108 furnizori de servicii spitalicești de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România, 36 (33%) se află în regiunea NE, astfel ( Tabelul 26 ):

având următoarea:

Tabelul 26: Repartizare pe județe a serviciilor de îngrijiri paliative, finantate in anul 2019 in România în sistem public, ONG și privat

Regiunea NE / Județ

Public

ONG

Privat

Total

Bacău 5 1 8 14

Botoșani 0 0 0 0

Iași 6 1 5 12

Neamț 2 0 0 2

Suceava 4 0 3 7

Vaslui 0 0 1 1

Total NE 17 2 17 36

Dintre aceștia, doar 2 furnizori (1 în județul Bacău și 1 în județul Iași) sunt orientați spre ingrijiri paliative pediatrice, restul furnizând servicii destinate exclusiv asistenței pacienților adulți. Există 35 de secții/compartimente de îngrjiri paliative, o structură ambulatorie care furnizează îngrijiri paliative și doar 2 furnizori de servicii de îngrijiri paliative la domiciliu. Dintre cele 6 județe din Regiunea NE, numai în județul Botoșani nu sunt furnizori de servicii de îngrijiri paliative.

Din analiza datelor existente la nivelul MS si SNSPMPDSB, mai mult de 52% din zilele de spitalizare care ar intra in serviciile de tip ITL, au fost legate de servicii acordate in sectii de psihiatrie și mai mult de 14% in sectii de pneumologie si boli infecțioase. Serviciile acordate in sectii de Recuperare, Ingrijiri paliative și Geriatrie-Gerontologie reprezintă un total de 25,2%. În ceea ce privește morbiditatea paliativă, cazurile oncologice au reprezentat 40% din totalul regional (mai puțin decât media națională de 74%), în timp ce demența și afecțiunile neurologice au reprezentat 12-14% fiecare, semnificativ mai mult decât media națională.,inte regionale

Rapoartele de servicii pentru determinarea numărului de paturi de îngrijire paliativă, structuri de îngrijire paliativă în ambulatoriu și echipe de îngrijire paliativă la domiciliu au fost stabilite după cum urmează 11:

Tabel 27: Serviciu Îngrijiri paliative și rapoarte de alocare personal

Număr de paturi pacienți internați îngrijiri paliative per număr de locuitori

Număr de cabinete de îngrijiri paliative ambulatorii per număr de locuitori

Număr de echipe de îngrijiri paliative la domiciliu per număr de locuitori 25 paturi ÎP la 125,000 locuitori 1 cabinet ÎP ambulatoriu la 60,000 locuitori 1 echipă de ÎP la domiciliu la 40,000 locuitori

Raport personal îngrijiri paliative pacienți internați

Raport personal îngrijiri paliative ambulatoriu

Raport personal echipa de ÎP la domiciliu 1 echipa de ÎP ambulatoriu constă în: (fizioterapeut, consilier spiritual) 1 echipa de ÎP la domiciliu constă în: 1 doctor cu atestat - ÎP la 12 paturi 1 asistenta cu formare ÎP la 8 paturi 8 per tură 1 infirmieră la 8 paturi pe tură 1 asistent social la 25 paturi

jumătate de normă psiholog la 12 paturi; 4 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal (fizioterapeut, consilier spiritual) 1 doctor 1 asistentă

jumătate de normă lucrător social 2 contracte de muncă cu timp parțial - alte tipuri de personal 2 doctori 4 asistente 1 psiholog

jumătate de normă fizioterapeut

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust 11 Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust.

În plus față de creșterea capacităților de servicii paliative, sunt stabilite și următoarele obiective calitative 12:

Îngrijirea paliativă va fi dezvoltată ca servicii integrate la toate nivelurile de îngrijire, în funcție de complexitatea nevoilor pacienților cu boli progresive cronice.

Este necesară consolidarea capacităților în domeniul îngrijirii paliative de bază și al îngrijirilor paliative specializate cu dezvoltarea structurii (servicii de îngrijire paliativă specializate la domiciliu, servicii ambulatorii de îngrijiri paliative, unitati tip hospice de îngrijire paliativă, echipe spitalicești de îngrijire paliativă, servicii de îngrijire paliativă în spitale, și centre de consultanță pentru furnizorii de îngrijire paliativă de bază) și formarea resurselor umane, alături de ajustările politicilor, pentru a permite furnizarea și coordonarea serviciilor.

Protocoalele și algoritmii pentru îngrijirile paliative trebuie să fie puse în aplicare și medicamentele esențiale de îngrijire paliativă (inclusiv medicamente analgezice puternice- opioide) trebuie să fie disponibile la toate nivelurile de îngrijire atât pentru pacienții cu cancer, cu respectarea reglementarilor in vigoare, cât și pentru cei cu alte boli progresive cronice

Dezvoltarea unor modele durabile pentru finanțarea îngrijirilor paliative de bază și specializate în toate locațiile pentru a asigura furnizarea continuă a serviciilor.

Dezvoltarea și acoperirea serviciilor vor fi monitorizate anual prin colectarea sistematică de date de la furnizorii de servicii, pentru a reflecta volumul și calitatea furnizării serviciilor, iar rezultatele vor fi utilizate pentru a sprijini în mod strategic dezvoltarea în continuare a serviciilor pentru a asigura accesul consecvent la îngrijirile paliative din România.

Tabelul 28

de mai jos explică diferența dintre serviciile de îngrijiri paliative disponibile în prezent în regiune și serviciile paliative care sunt necesare pentru a răspunde nevoilor populației. 12 Sursa: Informații din partea consultantului Băncii Mondiale privind îngrijirea paliativă (Ms Marilyn Boggust) despre Planurile Regionale de Servicii – Noiembrie 2017 84

Tabelul 28: Servicii îngrijiri paliative regiunea de NE – Curente, necesare și analiza deficitului

Nord Est

Populaț ie (2015)

Numărul și tipul curent de paturi (per furnizor de servicii)

Paturi necesare

Deficit (nu include paturi la privat)

Pacienți ambulatoriu în prezent după număr și tip de furnizori de servicii

OP Necesar

Deficit (exclud e facilități le private)

Echipe curente de asistență la domiciliu după număr și tip de furnizori de servicii

Echipe la domiciliu necesare

Deficit (Exclud e facilități le private)

S = Stat ONG = Organizație non -profit C = Societate privată

S

ONG

C 25 paturi la 125,000 Locuitori

S

ONG

C 1 cabinet la 60,000 Locuitori

S

ONG

C 1 echipa la domiciliu la 40,000 locuitori

Bacău 602,399 40 0 29 120 80 0 0 0 10 10 0 2 0 15 13

Botoșani 397,151 0 0 0 80 80 0 0 0 7 7 0 0 0 10 10

Iași 787,671 327 30 213 157 -200 0 0 0 13 13 0 0 0 20 20

Neamț 457,606 26 0 40 92 66 0 0 0 8 8 0 0 0 11 11

Suceava 630,365 22 0 88 126 104 0 0 0 10 10 0 0 0 16 16

Vaslui 388,372 0 0 0 78 78 0 0 0 6 6 0 0 0 10 10

Total 3,263,5 64 415 30 370 653 208 0 0 0 54 54 0 2 0 82 80

Sursa: Raport evaluare necesitate îngrijiri paliative, decembrie 2017, Marilyn Boggust

Notă: Atunci când s-a estimat numărul de paturi suplimentare necesare, paturile private au fost excluse din calcul, deoarece acestea nu sunt accesibile tuturor pacienților.

Deoarece nu va fi posibil să se atingă imediat nivelurile și standardele descrise mai sus, țintele pe termen scurt și mediu se stabilesc după cum urmează:

paturi paliative: înființarea a 208 paturi de IP în sistemul public care vor acoperi 100% din nevoia actuală;

servicii de ambulatoriu: înființarea între 17 și 27 de servicii ambulatorii care vor acoperi între 30% și 50% din decalajul actual;

echipe paliative de îngrijire la domiciliu: înființarea între 12 și 24 echipe de îngrijire la domiciliu care vor acoperi între 15% și 30% din diferența curentă.

Dezvoltarea și distribuția teritorială a serviciilor de îngrijiri paliative se va face prioritar în zonele cu acoperire slabă în raport cu nevoia de servicii de fiecare tip.

Capacitate viitoare pentru ITL și Recuperare

Numărul total de paturi de recuperare din regiune va fi crescut printr-o reevaluare a necesarului de servicii de acest tip. Numărul de paturi pentru ITL și Recuperare va fi dezvoltat atât în unități sanitare de specialitate, cât și în secțiile specifice din spitalele generale. Consolidarea și dezvoltarea serviciilor de recuperare și ITL va fi "sincronizată" cu raționalizarea spitalelor de îngrijire acută din regiune. Pentru dezvoltarea unor astfel de servicii este necesar sprijinul și implicarea din partea tuturor actorilor implicați, inclusiv a autorităților publice locale, precum și demararea unor proiecte noi, după caz.

Paturi psihiatrie la nivelul regiunii

Tabelul 29: Situația numărului de paturi pentru cazuri psihiatrice acute și cronice în regiunea de NE, la nivelul anului 2018

JUDE, / SPITAL

Nr.paturi Psihiatrie Acuți

Nr.paturi Psihiatrie Cronici

Total

BC 114 32 146

Spitalul Judetean de Urgenta Bacau 60 60

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti 14 14

Spitalul Municipal Onesti 40 40

Spitalul Orasenesc Buhusi 32 32

BT 260 167 427

SANATORIUL DE NEUROPSIHIATRIE PODRIGA 72 72

Spitalul Judetean de Urgenta "Mavromati" Botosani 235 95 330

Spitalul Municipal Dorohoi 25 25

IS 719 309 1028

CENTRU MEDICAL DR. MICU VASILE 0 0

Institutul de Psihiatrie Socola Iasi 452 250 702

MEMORY HOSPITAL 59 59

SPITALUL DE PSIHIATRIE SI PENTRU MASURI DE SIGURANTA PADURENI 240 240

SPITALUL MILITAR DE URGENTA IASI 13 13

Spitalul Municipal Pascani 10 10

SPITALUL UNIVERSITAR C.F. IASI 4 4

NT 124 124 248

SPITALUL DE PSIHIATRIE SF. NICOLAE ROMAN 124 124

Spitalul Judetean de Urgenta Piatra-Neamt 74 74

Spitalul Municipal de Urgenta Roman 50 50

SV 157 225 382

SPITALUL DE PSIHIATRIE CAMPULUNG MOLDOVENESC 55 15 70

SPITALUL DE PSIHIATRIE CRONICI SIRET 15 195 210

Spitalul Judetean de Urgenta "Sf. Ioan Cel Nou" Suceava 52 10 62

Spitalul Municipal Radauti 35 5 40

VS 198 105 303

SPITALUL DE PSIHIATRIE MURGENI 10 105 115

Spitalul Judetean de Urgenta Vaslui 80 80

Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad 90 90

Spitalul Municipal Husi 18 18

Total 1.572 962 2.534

ANEXE

Anexa nr.1

Situația la nivelul asistenței medicale primare în perioada 2016-2018 din punct de vedere al listlor cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii înscrise pe listele MF

În anul 2016

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2016

Numar asigurati înscrisi la 31.12.2016

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2016

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2016 0 1 2 3 4 5 1

sub 500 161 36.148 2.897 39.045 2 500 - 1000 661 472.947 79.421 552.368 3 1001 - 1500 2.592 2.739.672 537.284 3.276.956 4 1501 - 2000 3.512 5.077.472 1.007.938 6.085.410 5 2001 - 2200 1.103 1.909.737 399.443 2.309.180 6 2201 - 2500 1.425 2.732.218 587.080 3.319.298 7 2501 - 3000 1.130 2.533.751 520.584 3.054.335 8 3001-3500 367 976.416 196.632 1.173.048 9 3501-4000 108 330.071 70.759 400.830 10 4000-4500 70 251.490 63.208 314.698 11

peste 4500

Total 11.129 17.059.922 3.465.246 20.525.168

Urban 6.867 10.803.784 1.988.909 12.792.693

Rural 4.262 6.256.138 1.476.337 7.732.475

În anul 2017

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2017

Numar asigurati înscrisi la 31.12.2017

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2017

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2017 0 1 2 3 4 5 1

sub 500 149 35.934 2.719 38.653 2 500 - 1000 609 431.617 76.390 508.007 3 1001 - 1500 2.568 2.728.900 545.343 3.274.243 4 1501 - 2000 3.412 4.894.424 1.033.287 5.927.711 5 2001 - 2200 1.094 1.868.053 417.317 2.285.370 6 2201 - 2500 1.397 2.664.089 599.955 3.264.044 7 2501 - 3000 1.137 2.524.458 544.987 3.069.445 8 3001-3500 418 1.097.388 235.843 1.333.231 9 3501-4000 122 372.939 81.259 454.198 10 4000-4500 69 240.582 67.132 307.714 11

peste 4500 7 30.427 5.742 36.169

Total din care: 10.982 16.888.811 3.609.974 20.498.785

Urban 6.484 10.236.624 2.035.406 12.272.030

Rural 4.498 6.652.187 1.574.568 8.226.755

În anul 2018

Nr. crt.

Grupe de liste cu persoane beneficiare ale pachetelor de servicii, inscrise

Nr. Medici la 31.12.2018

Numar asigurati înscrisi la 31.12.2018

Numar persoane beneficiare ale pachetului minimal de servicii medicale inscrise la 31.12.2018

Total persoane beneficiare ale pachetelor de servicii inscrise pe listele medicilor de familie la 31.12.2018 0 1 2 3 4 5 1

sub 500 153 38,889 2,640 41,529 2 500 - 1000 606 441,101 80,117 521,218 3 1001 - 1500 2,544 2,688,599 557,991 3,246,590 4 1501 - 2000 3,332 4,766,273 1,054,820 5,821,093 5 2001 - 2200 1,067 1,817,277 437,835 2,255,112 6 2201 - 2500 1,309 2,489,380 577,481 3,066,861 7 2501 - 3000 1,190 2,630,352 598,064 3,228,416 8 3001-3500 431 1,132,615 254,738 1,387,353 9 3501-4000 131 391,165 91,153 482,318 10 4000-4500 77 263,108 75,095 338,203 11

peste 4500 12 52,099 11,346 63,445

Total 10,852 16,710,858 3,741,280 20,452,138

Urban 6,577 10,485,520 2,143,858 12,629,378

Rural 4,275 6,225,338 1,597,422 7,822,760

88

Anexa nr. 2

Situația contractelor încheiate de furnizorii din sistemul sanitar cu casele de asigurări de sănătate pe domenii de asistență în anul 2019

Nr. crt.

Casa de Asigurari de Sănătate

Asistenta Primara

Specialități clinice Ambulatoriu

a) Paraclinice: laborator / radiologie, imagistica și medicină nucleară/ anatomie patologica

b) Paraclinice: ecografie generala (abdomen si pelvis) - medici de familie

c) Paraclinice: ecografii - medici specialitati clinice

d) Paraclinice: radiografie dentara retroalveolară și panoramică - medici dentisti

Medicină fizică și de Reabilitare in Ambulatoriu

Acupunctură

Medicina dentara

Spitale

Consultatii de urgență la domiciliu și transport sanitar neasistat

INGRIJIRI MEDICALE / PALIATIVE LA DOMICILIU

Medicamente Ambulatoriu

Dispozitive medicale

Sanatorii și Preventorii

TOTAL

Îngrijiri medicale la domiciliu

Îngrijiri Paliative la domiciliu

Îngrijiri medicale si Paliative la domiciliu 1

ALBA 189 28 16 2 2 0 10 0 52 12 2 8 0 0 63 69 0 453 2

ARAD 244 85 29 8 9 1 11 0 161 14 3 4 0 0 100 72 0 741 3

ARGE 341 63 32 18 3 2 14 0 68 23 4 6 0 0 86 78 0 738 4

BACAU 263 51 32 0 0 1 10 0 52 27 3 6 0 0 68 79 3 595 5

BIHOR 333 62 30 3 9 1 27 2 306 21 1 2 1 0 151 63 0 1,012 6

BISTRITA 133 12 10 1 2 3 5 0 37 5 1 5 0 0 73 68 1 356 7

BOTOSANI 155 9 13 5 1 1 5 0 43 4 0 0 0 0 62 64 1 363 8

BRASOV 313 95 26 1 6 2 9 0 52 27 3 3 1 0 83 76 1 698 9

BRAILA 144 26 14 5 5 1 5 0 22 5 0 3 0 0 42 76 0 348 10

BUZĂU 190 50 26 9 9 0 7 0 35 16 2 2 0 0 48 72 0 466 11

CARA 146 54 10 1 6 1 9 0 28 6 2 0 0 0 36 65 0 364 12

CALARASI 111 54 19 0 1 1 8 0 16 7 1 6 0 0 40 77 0 341 13

CLUJ 336 139 64 9 18 11 14 1 153 28 10 12 0 0 125 67 0 987 14

CONSTANTA 373 202 47 6 0 0 26 1 142 34 7 1 0 0 111 75 4 1,029 15

COVASNA 98 18 10 0 1 0 8 0 17 4 0 1 0 0 34 67 0 258 16

DÂMBOVITA 211 26 18 0 3 1 9 0 68 4 1 12 0 0 86 83 0 522 17

DOLJ 403 148 46 4 35 1 26 1 146 44 2 7 0 0 134 78 0 1,075 18

GALA I 234 34 21 6 2 0 8 0 89 11 1 10 0 0 40 78 0 534 19

GIURGIU 104 24 14 2 3 1 1 0 26 4 0 0 0 0 51 0 0 230 20

GORJ 185 45 22 9 6 0 11 0 40 9 0 2 0 0 49 71 0 449 21

HARGHITA 145 26 10 2 6 2 4 0 44 6 2 2 0 0 62 57 0 368 22

HUNEDOARA 218 25 22 0 6 0 10 0 23 13 1 0 0 0 58 73 2 451 23

IALOMITA 107 28 19 1 3 1 6 0 32 4 3 2 0 0 49 73 0 328 24

IASI 401 173 53 0 6 10 31 0 231 36 0 24 0 0 129 56 1 1,151 25

ILFOV 150 47 16 0 6 0 9 0 26 8 2 8 0 0 82 77 0 431 26

MARAMURES 213 43 24 5 4 8 6 1 100 17 5 13 0 1 85 64 0 589 27

MEHEDINTI 132 25 12 5 2 0 9 0 24 6 1 2 0 0 46 68 0 332 28

MURES 284 112 33 18 21 6 16 1 120 18 6 7 0 0 89 62 0 793 29

NEAMT 228 54 23 1 2 1 7 0 95 12 1 5 0 0 57 71 0 557 30

OLT 232 33 28 5 2 0 9 0 23 7 1 4 0 0 73 81 0 498 31

PRAHOVA 347 100 40 0 7 2 22 0 67 31 2 7 0 0 86 86 2 799 32

SATU-MARE 138 34 19 0 0 0 4 0 70 7 0 4 0 0 66 59 0 401 33

SĂLAJ 105 13 8 1 0 0 3 0 61 6 0 2 0 0 45 64 0 308 34

SIBIU 238 48 23 0 0 0 5 0 119 13 3 5 0 0 58 74 0 586 35

SUCEAVA 273 112 25 0 2 2 10 0 57 16 2 3 0 0 136 67 0 705 36

TELEORMAN 160 78 21 2 0 0 8 0 34 7 0 0 0 0 54 77 0 441 37

TIMI 405 222 41 9 15 0 23 1 164 26 3 5 0 0 135 67 0 1,116 38

TULCEA 83 36 10 0 0 0 4 0 22 4 2 0 0 0 24 66 0 251 39

VASLUI 156 37 20 1 3 0 7 0 46 6 2 4 0 0 55 63 0 400 40

VÂLCEA 202 33 14 0 0 0 22 0 51 11 1 4 0 0 52 70 1 461 41

VRANCEA 137 44 20 1 0 0 2 0 37 8 1 3 0 0 68 63 0 384 42

BUCURESTI 850 592 149 28 92 2 84 7 160 86 9 29 0 0 350 91 0 2,529 43

AOPSNAJ 240 93 214 27 28 4 40 1 40 24 1 14 0 0 494 85 2 1,307

TOTAL 9,95 3,233 1,343 195 326 66 564 16 3,199 677 91 237 2 1 3,835 2,992 18 26,745

Anexa nr. 3a

89

SITUAȚIA INVESTIGAȚIILOR PARACLINICE,

DUPA PROVENIENTA RECOMANDARII,

CONFORM ANEXEI NR. 17 LA ORD. 397/836/2018,

DECONTATE DIN FONDUL ALOCAT ASISTENȚEI MEDICALE PARACLINICE,

IN BAZA CONTRACTELOR INCHEIATE CU FURNIZORI DE SERVICII MEDICALE PARACLINICE IN ANUL 2018

Nr. crt.

CAS

La recomandarea Medicului de Familie

La recomandarea Medicului de Specialitate

TOTAL

Nr. investigatii efectuate %

Nr. investigatii efectuate %

Nr. investigatii efectuate

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7 1

ALBA 639,014 84.25% 119,448 15.75% 758,462 2

ARAD 970,305 80.60% 233,473 19.40% 1,203,778 3

ARGES 1,007,651 89.31% 120,550 10.69% 1,128,201 4

BACAU 850,733 85.05% 149,512 14.95% 1,000,245 5

BIHOR 422,122 70.98% 172,577 29.02% 594,699 6

BISTRITA 220,973 71.26% 89,128 28.74% 310,101 7

BOTOSANI 387,432 76.27% 120,566 23.73% 507,998 8

BRASOV 1,218,167 83.50% 240,797 16.50% 1,458,964 9

BRAILA 355,275 90.67% 36,566 9.33% 391,841 10

BUZAU 363,929 84.04% 69,115 15.96% 433,044 11

CARAS 349,988 84.77% 62,893 15.23% 412,881 12

CALARASI 371,494 82.31% 79,823 17.69% 451,317 13

CLUJ 718,059 61.64% 446,826 38.36% 1,164,885 14

CONSTANTA 1,333,907 86.41% 209,806 13.59% 1,543,713 15

COVASNA 141,682 80.90% 33,455 19.10% 175,137 16

DAMBOVITA 550,320 84.76% 98,932 15.24% 649,252 17

DOLJ 691,981 67.11% 339,072 32.89% 1,031,053 18

GALATI 639,200 84.25% 119,496 15.75% 758,696 19

GIURGIU 171,725 88.51% 22,293 11.49% 194,018 20

GORJ 435,118 76.43% 134,198 23.57% 569,316 21

HARGHITA 316,848 70.11% 135,074 29.89% 451,922 22

HUNEDOARA 533,621 80.54% 128,905 19.46% 662,526 23

IALOMITA 521,829 85.32% 89,781 14.68% 611,610 24

IASI 1,010,098 63.18% 588,741 36.82% 1,598,839 25

ILFOV 403,385 73.78% 143,378 26.22% 546,763 26

MARAMURES 728,902 68.30% 338,282 31.70% 1,067,184 27

MEHEDINTI 428,282 89.03% 52,749 10.97% 481,031

28

MURES 681,985 60.77% 440,243 39.23% 1,122,228 29

NEAMT 505,958 89.83% 57,286 10.17% 563,244 30

OLT 474,487 78.57% 129,404 21.43% 603,891 31

PRAHOVA 985,619 72.66% 370,834 27.34% 1,356,453 32

SATU MARE 405,325 81.93% 89,403 18.07% 494,728 33

SALAJ 251,304 80.93% 59,220 19.07% 310,524 34

SIBIU 664,813 88.18% 89,125 11.82% 753,938 35

SUCEAVA 580,988 77.03% 173,277 22.97% 754,265 36

TELEORMAN 499,074 84.37% 92,432 15.63% 591,506 37

TIMIS 1,417,759 77.43% 413,241 22.57% 1,831,000 38

TULCEA 205,451 86.52% 31,997 13.48% 237,448 39

VASLUI 591,567 89.43% 69,952 10.57% 661,519 40

VALCEA 438,879 90.48% 46,203 9.52% 485,082 41

VRANCEA 355,580 85.45% 60,570 14.55% 416,150 42

BUCURESTI 6,972,994 51.93% 6,454,767 48.07% 13,427,761 43

OPSNAJ 2,151,241 71.95% 838,802 28.05% 2,990,043

TOTAL 32,965,064 70.50% 13,792,192 29.50% 46,757,256

90

Anexa nr. 3b

SITUAȚIA PE JUDEȚE A SERVICIILOR MEDICALE PARACLINICE DECONTATE IN ANUL 2018

Nr. crt.

CAS

Numar investigatii medicale paraclinice DECONTATE

din care:

investigatii medicale paraclinice-analize de laborator

investigatii medicale paraclinice-radiologie și imagistică medicală

investigatii medicale paraclinice-explorari functionale

investigatii medicale paraclinice- medicină nucleară

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7 1

ALBA 758,462 734,484 23,185 736 57 2

ARAD 1,203,778 1,169,361 32,998 1,109 310 3

ARGES 1,128,201 1,075,925 51,023 1,052 201 4

BACAU 1,000,245 948,913 50,202 879 251 5

BIHOR 594,699 543,741 49,898 1,002 58 6

BISTRITA 310,101 297,621 11,929 486 65 7

BOTOSANI 507,998 482,629 24,719 457 193 8

BRASOV 1,458,964 1,395,787 59,106 3,733 338

9

BRAILA 391,841 364,822 26,862 147 10 10

BUZAU 433,044 395,308 37,554 164 18 11

CARAS 412,881 403,183 9,308 388 2 12

CALARASI 451,317 421,037 30,067 203 10 13

CLUJ 1,164,885 1,079,565 82,885 1,767 668 14

CONSTANTA 1,543,713 1,499,165 41,232 3,119 197 15

COVASNA 175,137 165,824 9,171 133 9 16

DAMBOVITA 649,252 621,948 26,476 778 50 17

DOLJ 1,031,053 1,002,009 27,676 1,077 291 18

GALATI 758,696 730,811 26,724 1,009 152 19

GIURGIU 194,018 187,004 6,849 146 19 20

GORJ 569,316 525,921 41,111 472 1,812 21

HARGHITA 451,922 404,130 47,229 530 33 22

HUNEDOARA 744,364 686,746 55,492 1,831 295 23

IALOMITA 611,610 599,073 12,454 73 10 24

IASI 1,598,839 1,528,118 67,601 2,755 365 25

ILFOV 546,763 539,165 7,271 307 20 26

MARAMURES 1,067,184 1,019,341 46,809 1,011 23 27

MEHEDINTI 481,031 468,779 9,411 2,010 831 28

MURES 1,122,228 1,071,320 50,080 719 109 29

NEAMT 563,244 545,121 17,643 315 165 30

OLT 603,891 584,844 18,693 330 24 31

PRAHOVA 1,356,453 1,304,558 49,485 2,275 135 32

SATU MARE 494,728 452,909 41,173 571 75 33

SALAJ 313,231 295,985 16,956 257 33 34

SIBIU 753,938 708,571 44,868 416 83 35

SUCEAVA 754,265 718,876 33,027 2,325 37 36

TELEORMAN 591,506 581,214 10,017 249 26 37

TIMIS 1,831,000 1,747,400 75,473 6,837 1,290 38

TULCEA 237,448 227,199 10,214 34 1 39

VASLUI 661,519 633,206 27,472 788 53 40

VALCEA 485,082 461,847 22,558 651 26 41

VRANCEA 416,150 405,645 9,621 663 221 42

BUCURESTI 13,427,761 13,091,610 312,247 21,687 2,217 43

OPSNAJ 2,990,043 2,880,514 105,756 3,283 490

TOTAL 46,841,801 45,001,229 1,760,525 68,774 11,273

91

92

Anexa nr. 4

Bugetul alocat pentru fiecare program de sănătate publică în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

= mii lei=

Programele naționale de sănătate publică

Total buget 2015

Total buget 2016

Total buget 2017

Credite bugetare 2018

Credite bugetare 2019

I. Programul național de boli transmisibile, din care: 477.258 520.754 620.084 597.593 701.059

Programul național de vaccinare 128.073 140.647 286.176 266.367 338.857

Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare 4.151 3.469 2.073 2.617 2.803

Programul național de supraveghere și control al infecției HIV 323.871 349.939 308.157 303.076 327.998

Programul național de supraveghere și control al tuberculozei 20.258 22.192 19.875 24.410 30.345

Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizarea utilizării antibioticelor și a antibiotico-rezistenței 905 4.507 3.803 1.123 1.056

II. Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă 1.763 1.671 1.561 1.667 1.724

III. Programul național de securitate transfuzională 127.980 111.506 108.942 100.287 118.047

IV. Programele naționale de boli netransmisibile, din care: 141.497 120.224 84.885 87.978 95.164

Programul național de depistare precoce activă a cancerului de col uterin 10.580 6.214 4.612 6.985 7.768

Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică 1.488 1.757 1.811 1.757 1.743

Programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană 109.754 86.249 54.711 57.890 61.435

Subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice periferice și centrale 15.661 20.094 17.385 16.106 16.393

Subprogramul de fertilizare in vitro și embriotransfer 2.081 4.354 4.732 3.939 5.209

Programul național de boli endocrine 1.016 657 659 363 132

Programul național de evaluare a statusului vitaminei D

x

x

x

x 1.511

Programul național de tratament pentru boli rare 700 686 700 700 700

Programul național de management al registrelor naționale 217 213 275 238 273

V. Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate 1.734 1.651 1.412 1.407 1.325

VI. Programul național de sănătate a femeii și copilului 28.321 28.667 19.916 21.246 25.614

Total buget programe naționale de sănătate publică 778.553 784.473 836.800 810.178 942.933

MS - acțiuni centralizate 10 0 0

TOTAL BUGET 778.553 784.473 836.810 810.178 942.933

Anexa nr. 5

93

Bugetul alocat pentru fiecare program curativ de sănătate în parte în perioada 2015-2019 este prezentat în tabelul următor:

Creditele de angajament aprobate pentru programele nationale de sanatate curative in perioada 2015 - 2019

Nr. crt.

Denumirea programului national de sănătate curativ

Denumirea subprogramului national de sănătate curativ

Credite de angajament aprobate (LEI) 2015 2016 2017 2018 2019 1

Program național de boli cardiovasculare 101,846,130.00 119,996,010.00 128,972,830 158,624,000.00 174,237,000.00 2

Programul national de oncologie

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecțiuni oncologice (adulți și copii) 1,484,151,290.00 2,060,823,710.00 1,409,944,930 1,574,211,000.00 1,985,724,500.00

Subprogramul de monitorizare a evoluției bolii la pacienții cu afecțiuni oncologice prin PET-CT 14,708,000.00 17,604,000.00 35,514,000 31,336,000.00 41,726,000.00

Subprogramul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice prin endoprotezare 1,124,430.00 512,480.00 512,000 339,000.00 409,000.00

Subprogramul de diagnostic și de monitorizare a bolii minime reziduale a bolnavilor cu leucemii acute prin imunofenotipare, examen citogenetic și/sau FISH și examen de biologie moleculară la copii și adulți; 1,502,360.00 1,617,000.00 2,184,840 2,948,000.00 3,076,000.00

Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice 80,512,460.00 131,768,790.00 171,900,520 191,808,000.00 240,181,000.00

realizate în regim de spitalizare de zi (adulți și copii)

Subprogramul de diagnostic genetic al tumorilor solide maligne (sarcom Ewing și neuroblastom) la copii și adulți. 119,000 33,000.00 20,000.00

Total program 1,581,998,540.00 2,212,325,980.00 1,620,175,290.00 1,800,675,000.00 2,271,136,500.00 3

Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive) 22,479,350.00 20,738,960.00 18,739,000 19,083,640.00 27,972,620.00 4

Programul national de diabet zaharat 894,819,220.00 941,800,350.00 1,089,739,020 1,267,950,170.00 1,546,432,250.00 5

Program național de tratament al bolilor neurologice 106,610,000.00 124,531,720 133,157,670 170,928,000.00 156,928,000.00 6

Program național de tratament al hemofiliei și talasemiei 72,550,400.00 79,408,750.00 202,288,840 159,046,000.00 164,741,000.00 7

Program național de diagnostic și tratament pentru boli rare 117,834,320.00 123,936,230.00 201,539,000 272,440,000.00 432,804,270.00 8

Program național de sănătate mintală 1,611,670.00 1,760,860.00 1,761,000 1,953,000.00 1,944,120.00 9

Programul national de endocrinologie 7,627,690.00 6,501,410.00 2,601,000 2,372,000.00 2,219,000.00 10

Programul national de ortopedie 68,438,930.00 85,628,220.00 80,544,710 88,634,000.00 102,304,000.00 11

Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule umane 69,693,240.00 53,622,950.00 53,623,000 53,801,000.00 51,821,000.00 12

Programul national de supleere a functiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronica 883,772,940.00 929,756,000.00 1,033,642,590 1,022,801,000.00 1,131,898,000.00

94

13

Program national de terapie intensiva a insuficientei hepatice 694,210.00 263,740 633,000 517,000.00 177,000.00 14

Program național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță

Subprogramul de radiologie intervențională 18,605,380.00 20,563,300.00 14,192,000 16,407,000.00 13,373,000.00

Subprogramul de diagnostic și tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos 10,784,200.00 11,286,900.00 8,226,830 4,471,870.00 2,754,240.00

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil 198,240.00 432,820.00 433,000 389,000.00 236,000.00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular 869,400.00 700,000.00 700,000 825,320.00 1,075,000.00

Total program 30,457,220.00 32,983,020.00 23,551,830.00 22,093,190.00 17,438,240.00

Total programe 3,960,433,860.00 4,733,254,200.00 4,590,968,780.00 5,040,918,000.00 6,082,053,000.00

95

Anexa nr. 6

Tabelul 4: Zone cu prioritate în atragerea de medici de familie (31.07.2019)

Județ

Localitate

Populație rezidenta 1

Bacău

Itești 1 499 2

Bacău

Caiuti 5416 3

Bacău

Sarata 2220 4

Bacău

Huruiesti 2435 5

Botoșani

Comuna Avrămeni 3881 6

Botoșani

Comuna Adășeni 1 466 7

Botoșani

Comuna Manoleasa 3406 8

Botoșani

Comuna Broscăuți 3 494 9

Botoșani

Comuna Dimăcheni 1 407 10

Botoșani

Comuna Vorniceni 4 417 11

Botoșani

Concești 3406 12

Botoșani

Drăgușeni 2688 13

Botoșani

Viisoara 2005 14

Iași

Comuna Costeșți 1 831 15

Iași

Golăești 3993 16

Iași

Lespezi 5995 17

Iași

Lungani 6317 18

Iași

Movileni 3163 19

Iași

Răchiteni 3433 20

Iași

Sirețel 4372 21

Iași

Tătăruși 5639 22

Neamț

Făurei 2193 23

Neamț

Pancești 1538 24

Neamț

Văleni 1 531 25

Vaslui

Bogdănița 1574 26

Vaslui

Coroiești 2 142 27

Vaslui

Mălușteni 2 350 28

Vaslui

Ciocani 1710 29

Vaslui

Fruntișeni 1894 30

Vaslui

Pochidia 1 721 31

Suceava

Cirlibaba 1 934 32

Suceava

Cosna 1 499 33

Suceava

Crucea 2099 34

Suceava

Poieni Solca 2126 1

Bacău

Itești 1 499

Sursa: INS http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianu arie2016_0.pdf

Anexa nr. 7

Lista comunelor pre-selectate pentru proiectul POCU Cod SMIS 122607

Denumire județ

Denumirea Unității Administrativ- Teritoriale

COD SIRUTA

Pop.

Urban/ Rural

Grad de Marginalizare

Specialiști

Asistent social

Asistent medical comunitar

Consilier școlar

BACAU

PANCESTI 24187 3 919

Rural 4

x

x

x

BACAU

PARAVA 24034 2 681

Rural 4

x

x

x

BACAU

PARINCEA 24089 3 588

Rural 3

x

x

x

BOTOSANI

STAUCENI 35884 3 619

Rural 3 1

x

x

BOTOSANI

MANOLEASA 544

rural 3

BOTOSANI

MILEANCA 1074

rural 3

BOTOSANI

STEFANESTI

urban 3

BOTOSANI

RAUSENI 38679 2 817

Rural 3

x

vacant 1

IASI

DUMESTI 96940 4 576

Rural 4

x

x

x

IASI

COSTULENI 96423 4 276

Rural 4 1

x

x

IASI

MOGOSESTI- IASI 98113 5 242

Rural 3 1

x

x

IASI

TIGANASI 99879 4 036

Rural 3 1

x

x

NEAMT

VALEA URSULUI 124885 3 874

Rural 4

x

x

x

NEAMT

STANITA 124331 1 966

Rural 4 1

x

x

NEAMT

CANDESTI 122061 3 232

Rural 3 1

x

x

NEAMT

BOZIENI 121876 2 716

Rural 3 1

x

x

SUCEAVA

VALEA MOLDOVEI 150891 3 838

Rural 4 1

x

x

SUCEAVA

PATRAUTI 149833 4 567

Rural 3

x

x

x

VASLUI

IVANESTI 164393 4 495

Rural 4 1

x

x

VASLUI

VINDEREI 166770 4 025

Rural 4 1 1

x

VASLUI

DUMESTI 163734 3 334

Rural 4 1

x

x

VASLUI

SOLESTI 165899 3 623

Rural 3

x

x

x

VASLUI

GHERGHESTI

VASLUI

MURGENI

98

Anexa nr. 8

Situatia detaliata pe specialitati privind consultatiile, serviciile acordate de catre medicii de specialitate clinica si serviciile conexe actului medical acordate de furnizorii de servicii conexe actului medical la recomandarea medicilor de specialitate clinica

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. crt.

Specialitatea/ atestat de studii complementa re

Nr. total consulta ții

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consulta ții

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consulta ții

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consult ații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultați i

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

Nr. total consultații

Nr. total servicii

Nr. servicii conexe

C0

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

C9

C10

C11

C12

C13

c14

c15

c16

C17

C18

C19 1

Alergologie si imunologie clinica 4,421 2,459 0 2,278 895 0 21,976 319 0 2,286 5,715 0 3,071 3,263 0 379 424 0 2

Anestezie și terapie intensivă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3

Boli infecțioase 3,219 0 0 1,364 95 0 2,991 3 0 994 247 0 10,114 256 0 4,985 0 0 4

Cardiologie 23,041 21,088 0 2,663 3,002 0 39,144 594 0 10,067 7,657 0 18,424 19,203 0 6,499 4,248 0 5

Cardiologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 819 0 0 0 0 0 6

Chirurgie cardiovascula ră 0 0 0 0 0 0 136 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7

Chirurgie generală 20,507 10,346 0 6,017 10,450 0 24,441 15,918 0 7,357 2,760 0 10,683 7,958 0 6,101 4,191 0 8

Chirurgie orală și maxilo-facială 227 0 0 63 2 0 5,372 2,637 0 541 0 0 0 0 0 0 0 0 9

Chirurgie pediatrica 5,470 1,136 0 4,407 0 0 3,686 0 0 2,439 7,533 0 3,023 0 0 1,318 168 0 10

Chirurgie plastica, estetică și microchir. 4,235 3,719 0 0 0 0 7,593 1,174 0 368 0 0 694 0 0 0 0 0

reconstructivă 11

Chirurgie toracică 43 0 0 0 0 0 1,655 90 0 0 0 0 47 0 0 0 0 0 12

Chirurgie vasculara 0 0 0 0 0 0 2,668 1,538 0 0 0 0 322 0 0 0 0 0 13

Dermatovene rologie 16,914 5,176 0 8,114 3,470 0 53,207 22,530 0 16,873 5,208 0 34,204 14,507 0 10,241 1,456 0 14

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 54,980 9,490 2,689 21,240 4,264 274 85,050 1,163 4,269 33,703 1,505 1,632 46,965 6,952 1,376 35,447 2,021 0 15

Endocrinologi e 10,667 373 0 14,413 20 0 34,035 1,989 0 13,431 1,059 0 18,559 1,601 0 3,996 269 0 16

Gastroenterol ogie 16,954 1,941 0 8,384 1,824 0 16,150 202 0 6,880 207 0 6,951 594 0 491 0 0 17

Gastroenterol ogie pediatrica 0 0 0 0 0 0 2,525 20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18

Genetică medicala 251 155 0 0 0 0 260 62 0 0 10 0 0 0 0 0 0 0 19

Geriatrie si gerontologie 2,200 41 0 610 2,950 0 12,970 514 0 506 2,520 0 903 723 0 0 0 0 20

Hematologie 0 0 0 1,801 0 0 2,880 28 0 662 0 90 1,442 0 0 0 0 0 21

Medicina internă 40,094 18,730 0 5,734 7,225 0 59,203 2,040 0 11,756 3,892 0 31,448 22,857 0 10,990 8,564 0 22

Nefrologie 6,539 3,378 1,650 4,353 0 0 3,706 21 0 1,710 0 0 1,338 0 0 521 52 0 23

Nefrologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 196 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24

Neonatologie 0 0 0 0 0 0 432 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 25

Neurochirurgi e 2,566 105 0 181 0 0 690 0 0 317 0 0 1,256 0 0 0 0 0 26

Neurologie 23,730 3,347 1,036 13,149 2,134 646 56,100 188 5,706 17,168 3,101 713 40,249 13,845 1,283 20,065 3,981 918 27

Neurologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 5,857 6 1,357 6 5 0 9,408 1,668 1,898 0 0 0 28

Oncologie 11,494 0 631 4,764 0 0 21,015 2,328 2,720 7,995 148 0 14,806 0 0 6,277 100 0

99

medicală 29

Oncologie si hematologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 3,104 392 70 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30

Obstetrică- ginecologie 19,651 4,100 0 6,173 3,378 0 57,367 14,650 0 13,156 3,516 0 14,075 3,065 0 8,963 732 0 31

Oftalmologie 29,306 20,676 0 8,419 23,136 0 62,051 26,430 0 20,864 12,575 0 37,895 30,765 0 14,520 11,707 0 32

Otorinolaring ologie 26,494 12,531 19 10,671 25,009 0 39,975 23,187 960 19,879 12,963 584 39,635 22,294 10 10,130 6,586 0 33

Ortopedie și traumatologie 22,338 6,138 713 8,096 5,880 0 15,225 3,880 386 5,030 1,029 0 17,858 10,902 531 4,922 995 0 34

Ortopedie pediatrică 2,631 496 0 0 0 0 2,984 237 19 0 0 0 0 0 0 0 0 0 35

Pediatrie 42,976 7,370 0 9,376 35 0 33,620 2,152 0 23,558 3,100 0 49,513 19,046 0 9,741 252 0 36

Pneumologie 4,613 4,029 0 8,306 24,806 0 26,260 3,635 0 11,915 10,330 0 15,165 7,029 0 9,512 8,861 0 37

Pneumologie pediatrica 0 0 0 0 0 0 1,348 546 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 38

Psihiatrie 21,899 2,505 2,456 4,912 0 0 71,906 37,136 21,802 26,264 2,755 4,254 47,020 6,749 5,747 20,064 7,011 3,975 39

Psihiatrie pediatrică 2,458 0 1,466 1,213 0 0 8,970 4,500 4,286 7,104 4,388 1,179 5,260 2,212 1,651 3,609 1,463 734 40

Radioterapie 298 0 0 0 0 0 2,084 66 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 41

Reumatologie 10,109 2,863 1,669 6,524 3,367 262 33,454 5,767 6,997 7,329 535 1,336 14,401 2,447 0 9,744 921 1,082 42

Urologie 10,538 1,095 0 3,311 1,240 0 8,112 168 0 2,237 3 0 8,136 1,437 0 1,456 6 0 43

Ingrijiri paliative 0 0 0 0 0 0 1,093 267 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 44

Planificare familiala 0 0 0 0 0 0 5,657 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0

TOTAL 440,863 143,287 12,329 166,536 123,182 1,182 837,148 176,378 48,572 272,39 5 92,761 9,788 503,684 199,373 12,496 199,972 64,008 6,709

100

Anexa nr. 9

101

Situatia privind numarul medicilor, a numarului de norme necesare /acoperite pe tipuri de specialitati si atestate de studii complementare in regiunea de NE

Nrcr t

Listă specialități/ competențe/ atestate

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperit e

Necesar nr norme

Nr norme acoperite 1

Alergologie și imunologie clinică 4 5 3.6 2 1.5 1.5 12 13 7.53 2 4 2 2 8 2 1 2 1 2

Anestezie și terapie intensivă 0 0 0 0 0 0 13 13 5.5 0 2 0 0 0 0 0 0 0 3

Boli infecțioase 13 6 5.14 7 3 2.3 14 13 9.75 10 3 1 14 17 4.5 9 6 1.9 4

Cardiologie 21 16 7.18 5 3 1.1 57 62 26.99 15 11 7 22 26.5 11.5 8 8 3.8 5

Cardiologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 2 0 6

Chirurgie cardiovascula ră 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 2 0 0 0 0 0 0 0 7

Chirurgie generală 30 13 7.72 16 3 3 80 62 27.96 22 8 3 29 29.5 6.5 14 5 3.1 8

Chirurgie orală și maxilo-facială 3 3 1.92 1 1 0.2 16 13 3.59 2 2 2 0 0 0 0 1 0 9

Chirurgie pediatrică 5 3 1.66 4 1 1 16 13 2.17 6 3 1 4 10 1 2 2 0.4

Nrcr t

Listă specialități/ competențe/ atestate

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperit e

Necesar nr norme

Nr norme acoperite 10

Chirurgie plastică, estetică și microchirurgi e reconstructiv ă 5 3 1 4 1 1 13 13 5.47 2 1 0.5 2 9 1 0 0 0 11

Chirurgie toracică 1 2 0.29 0 0 0 6 13 1.69 0 2 0 3 1 1 0 0 0 12

Chirurgie vasculară 1 2 0.57 0 0 0 11 13 3.36 0 1 0 1 5 0.5 0 0 0 13

Dermatovene rologie 12 9 8.13 5 3.5 3.1 46 62 32.61 10 8 4 17 20.5 13 6 7 3.5 14

Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice 16 18 11.88 6 4 3.7 46 62 33.24 13 11 8 13 23.5 8.5 12 11 9 15

Endocrinologi e 9 7 5.07 5 4 4 35 62 20.89 9 6 4 8 15 7.5 2 4 2 16

Gastroenterol ogie 14 9 6.64 2 2 0.6 45 62 15.79 6 4 3 11 15 5.5 2 2 0.2 17

Gastroenterol ogie pediatrică 0 0 0 0 0 0 4 13 0.15 0 0 0 0 0 0 0 0 0 18

Genetică medicală 1 1 1 0 0 0 5 13 2.14 0 2 0 0 0 0 0 0 0 19

Geriatrie și 1 3 1 4 2 2 11 13 7.14 2 2 1 2 7 1.5 0 0 0

102

Nrcr t

Listă specialități/ competențe/ atestate

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperit e

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

gerontologie 20

Hematologie 0 0 0 1 0.5 0.2 15 13 4.25 2 3 1.5 2 2 1 1 1 0.2 21

Medicină internă 39 21 19.21 19 5 4 84 62 40.07 15 11 4 26 31.5 14 20 11 6.5 22

Nefrologie 8 4 2.28 3 2.5 2 14 13 6.32 5 3 1 7 11 2 2 2 0.4 23

Nefrologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 24

Neonatologie 0 0 0 0 0 0 1 13 0.5 0 2 0 0 0 0 0 0 0 25

Neurochirurgi e 4 3 1 1 0.15 0.15 20 13 2.94 1 2 0.5 5 4 1 0 0 0 26

Neurologie 24 13 11.5 10 4 4 49 62 27.99 16 12 6 24 28.5 11 13 15 6.8 27

Neurologie pediatrică 2 3 2 0 0 0 3 13 2 0 2 0 2 15 3.5 0 1 0 28

Oncologie medicală 3 6 2 2 1 0.6 22 62 10.25 6 6 2 6 14 4.5 7 4 1.6 29

Oncologie și hematologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 30

Obstetrică- ginecologie 32 16 10.89 16 4 4 79 62 41.24 23 10 6 28 26.5 6.5 21 8 5 31

Oftalmologie 16 13 11.03 6 5 3.7 50 62 32.75 9 12 7 21 28.5 17 10 8 6.9 32

Otorinolaring ologie 18 15 11.46 9 4.5 4 46 62 27.04 12 10.5 5 16 29 14 8 9 5.9 33

Ortopedie și traumatologie 19 10 5.72 6 2.6 1.5 31 13 8.41 11 4 3 19 20 8 12 5 4

103

Nrcr t

Listă specialități/ competențe/ atestate

BACĂU

BOTO ANI

IA I

NEAMȚ

SUCEAVA

VASLUI

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Nr. medici

Nr norme

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperite

Necesar nr norme

Nr norme acoperit e

Necesar nr norme

Nr norme acoperite 34

Ortopedie pediatrică 2 2 1.2 0 0 0 3 13 0.68 0 2 0 0 6.5 0 0 1 0 35

Pediatrie 25 17 13.42 12 4 4 58 62 25.12 14 10 5 34 35 19 17 7 4.2 36

Pneumologie 17 10 3.49 10 4 4 45 62 18.08 10 7 4.5 16 22.5 5.5 14 7 3.6 37

Pneumologie pediatrică 0 0 0 0 0 0 1 13 0.03 0 0 0 0 0 0 0 0 0 38

Psihiatrie 14 11 6.72 13 3 3 101 66.2 66.2 19 13.5 11 26 35 21.5 15 14 10.9 39

Psihiatrie pediatrică 0 0 0 2 1 1 6 13 5 3 4 3.5 2 11.5 2.5 3 2 1.8 40

Radioterapia 3 2 0.51 0 0 0 9 13 4 0 1 0 0 0 0 0 0 0 41

Reumatologi e 8 6 3.48 4 2.5 2.5 38 62 21.23 9 6 3 9 15 5 3 3 1.7 42

Urologie 6 5 2.41 3 1 1 19 13 6.91 4 3 1 8 15 3.5 2 2 0.3 43

Planificare familială 0 0 0 0 0 0 1 13 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 44

Îngrijiri paliative 0 0 0 0 0 0 5 13 1.99 0 2 0 0 0 0 0 0 0 45

Medicină fizică și de reabilitare 13 15 11 12 8.5 5 50 62 42 10 10 8 19 22.5 11.5 6 6 5.5

TOTAL 389 272 182.12 190 82.25 68.15 1180 1422.2 601.94 268 209 108.5 398 560 215 210 156 90.2

104