PROTOCOL nr. 0/2009

PROTOCOL NAȚIONAL din 26 ianuarie 2009 de triaj al pacienților din structurile pentru primirea urgențelor

Intrare în vigoare 4 februarie 2009

I. Definiție: Mecanismul sau procedura prin care pacienții care se prezintă în UPU ori CPU sunt evaluați și clasificați, la sosire în UPU sau CPU, de către o persoană competentă (medic ori cadru sanitar mediu), luând în considerare starea lor clinică și acuzele cu care se prezintă, corelate cu vârsta și antecedentele acestora, stabilitatea funcțiilor vitale, potențialul de agravare a stării lor, necesitatea instituirii unui tratament sau a efectuării unor investigații, precum și alte date considerate relevante, astfel încât să fie stabilite prioritatea cu care un pacient este asistat și nivelul de asistență necesară acestuia. Triajul este un proces continuu, fiind necesară reevaluarea periodică a pacienților până la plecarea acestora din UPU sau CPU. II. Unde se efectuează triajul: Triajul se efectuează în zona special amenajată pentru acest scop, conform prevederilor legale în vigoare. Aria de triaj poate avea configurări și amenajări diferite în funcție de spațiul care stă la dispoziția unității sanitare respective. Elementele definitorii ale acestui spațiu sunt: amplasarea la intrarea în acea parte a instituției care a fost desemnată pentru gestionarea urgențelor, evidența tuturor pacienților, precum și un control strict al accesului către zonele specifice de diagnostic și tratament al tuturor acelor pacienți care se prezintă pentru acordarea asistenței medicale de urgență. III. Când este necesar triajul: Triajul se efectuează în momentul prezentării pacientului în structura de primire a urgențelor. Se definesc mai jos următorii parametri: - momentul în care pacientul a intrat în structura de primire a urgențelor - ora preluării (de către asistentul de triaj); - momentul preluării pacientului în una dintre zonele de tratament - ora primului consult medical. În cazul prezentării simultane a mai multor pacienți în structura de primire a urgențelor sau în orice altă situație deosebită, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent medical cu atribuții în procedura de triaj. Recomandare: Timpul mediu de triaj nu trebuie să fie mai mare de două minute pentru un pacient. IV. Cine efectuează triajul: Triajul pacienților care se prezintă în structurile de primire a urgențelor este necesar tocmai în acele momente dificile în care numărul prezentărilor depășește resursele umane și materiale. Alocarea unui medic pentru a efectua această procedură este considerată ca fiind o risipă de resurse; în plus, medicul va fi întotdeauna tentat să "consulte" mai amănunțit pacientul. Aceasta duce inevitabil la prelungirea timpului în care ceilalți pacienți vor avea primul contact cu personalul medical. Din aceste motive, în majoritatea situațiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea triajului a fost un asistent medical. Asistentul medical responsabil cu procedura de triaj este asistentul medical cu pregătire specifică, cu experiență și abilități corespunzătoare. Rolul, abilitățile și responsabilitățile asistentului medical responsabil cu procedura de triaj: - abilitatea de a recunoaște pacientul bolnav versus nonbolnav; - abilitatea de a anticipa și de a avea planuri de rezolvare pentru diferite situații care pot să apară; - abilități interpersonale și de comunicare (soluționarea conflictelor, luarea deciziilor etc.); - îndemânarea spre prioritizare excelentă; - capacitate de gândire critică; - abilități de organizare; - flexibilitate, adaptabilitate; - capacitate de adaptare la stres; - rolul de model; - tact; - răbdare; - cunoașterea regulamentului de ordine internă. Asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să audă nu doar ce relatează pacientul, ci și informațiile primite în același timp de la alte surse. Fiecare structură de primire a urgențelor va asigura minimum 2 asistenți medicali responsabili cu procedura de triaj pe tură; intervalul de timp maxim continuu pentru un asistent în serviciul de triaj este de 6 ore. Acesta este considerat ca fiind intervalul pe durata căruia un asistent medical poate efectua triajul pacienților în condiții optime. După stabilirea nivelului de prioritate, pacientul va fi preluat în zona de tratament care i-a fost alocată de către asistentul medical responsabil cu procedura de triaj. În situații deosebite (imposibilitatea încadrării într-un nivel de triaj, conflicte etc.), asistentul poate solicita sprijinul medicului responsabil de tură. A. Algoritmul de triaj Nivelul de triaj: Cuprinde toți pacienții care prezintă același grad de prioritate în funcție de gravitatea și/sau caracterul acut al patologiei lor și de resursele necesare. Nivel I - RESUSCITARE (cod roșu): ● Pacientul care necesită ACUM intervenție salvatoare de viață. ● Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute. Tabel 1. Intervenții salvatoare de viață

Intervenții salvatoare de viață

Nu se consideră inter- venții salvatoare de viață

Căi aeriene/

respirație

Ventilație pe mască și balon

Susținere avansată a căilor aeriene

Rezolvarea chirurgicală a căii

aeriene

Ventilație de urgență CPAP

(cu presiune pozitivă continuă)

Ventilație de urgență BiPAP (cu

presiune pozitivă pe două nivele)

Manevra Heimlich

Administrarea de oxigen:

- pe mască facială

- pe canulă nazală

Terapie

electrică

Defibrilare

Cardioversie de urgență

Pacing extern

Monitorizarea cardiacă

Proceduri

Decompresia pneumotoraxului sufocant

Pericardiocenteza

Toracotomie de urgență

Compresiuni toracice externe

Testele diagnostice:

- electrocardiogramă

- teste de laborator

- ecografie

- CT sau ecografie FAST

în traumă

Intervenții

hemodinamice

Resuscitare volemică cu fluide i.v.

Administrare de sânge

Controlul sângerărilor majore

- linie i.v.

- linie i.v. pentru

administrarea medicației

Medicamente

Naloxone

Glucoză 33%

Dopamină

Atropină

Adenozin

Adrenalină

Aspirină

Nitroglicerină i.v.

Antibiotice

Heparină

Analgetice

Beta-agoniști pe cale

inhalatorie

Se încadrează la acest nivel și pacienții care prezintă una sau mai multe dintre următoarele situații clinice: pacient intubat, apneic, fără puls, detresă respiratorie severă, SaO(2)<90%, modificări acute ale statusului mental, inconștient*). ---------- Notă

*) Starea de inconștiență este definită astfel: - pacientul nu vorbește și nu execută comenzile (modificare acută); și/sau - pacientul nu răspunde la stimuli sau răspunde doar la stimuli dureroși. Exemple de situații de nivel I: - stopul cardiorespirator; - insuficiența respiratorie severă; - SpO(2)<90%; - pacienții sever traumatizați care nu răspund la stimuli verbali; - pacienții cu supradozaj medicamentos și FR ≤ 6 resp./min.; - insuficiența respiratorie severă cu respirații agonice sau gasping; - bradicardie severă sau tahicardie cu semne de hipoperfuzie; - pacienții cu traumatisme care necesită resuscitare volemică imediată; - pacienți cu durere toracică, palizi, cu transpirații profuze, TA<70mmHg (determinată anterior prezentării); - puls slab filiform, FC<30; - copil hiporeactiv, obnubilat, letargic; - pacient areactiv cu halenă etanolică; - hipoglicemie cu alterarea statusului mintal. Nivel II - CRITIC (cod galben) ● Pacientul care prezintă o situație cu risc major sau status mental alterat (modificare acută) sau orice durere intensă sau disconfort major. ● Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 10 minute. Situații cu risc major: - starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită tratament imediat; - afectarea gravă a stării funcționale sau a structurii unui organ ori a unui segment anatomic; - acele situații pentru care "ocupăm și ultimul pat liber". Durere severă: apreciată clinic sau de către pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala analog vizuală a durerii (0-10). Status mental alterat: GCS = 6-14. Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violenței domestice, abuz etc.). În cazul copiilor cu vârste mai mici de 36 de luni se va lua în considerare și următorul criteriu:

Vârsta

Temperatura

Nivel de triaj

1 - 28 zile

Febră peste 38°C

Cel puțin nivel 2

1 - 3 luni

Febră peste 38°C

Se consideră cel puțin nivel 2.

3 - 36 luni

Febră peste 39°C

Se consideră cel puțin nivel 3.

Tabel 2. Exemple de situații de nivel II

Sistem

Exemple/Diagnostic

Semne/Simptome

Abdomen

Durere abdominală la vârstnic

Sângerare GI

Deshidratare

Durere severă, semne vitale

stabile

Tahicardie, hematemeză,

melenă, rectoragie

Vărsături incoercibile

Cardiac

Durere toracică

Ocluzie arterială acută

Istoric de angioplastie cu durere

toracică

Revărsat pericardic

Endocardită infecțioasă

Semne vitale stabile

Durerea toracică constantă

sau intermitentă

Durere

absența pulsului

distal

Semne vitale stabile

Durere toracică și dispnee

Istoric de valvulopatii, abuz

de droguri etc.

General

Pacienți imunocompromiși:

pacienți oncologici, transplant

(posttransplant sau pe listă de

așteptare)

Pot avea sau nu febră.

Genitourinar

Torsiune testiculară

Insuficiență renală acută

Instalare bruscă a durerii

testiculare

Imposibil de dializat

Ginecologic

Sarcină ectopică

Avort spontan

Test de sarcină pozitiv,

durere severă în etajul

abdominal inferior

Sângerare genitală și

tahicardie cu tensiune

arterială stabilă

Sănătate

mintală

Combativ, ostil, isteric

Tentativă de suicid

Etilism acut cu traumă

Abuz sexual

Neurologic

Suspiciune de meningită

Accident vascular cerebral

Pacient conștient cu convulsii

recente

Cefalee, febră, letargie

Deficite motorii sau de

vorbire acut instalate

Convulsii

Pediatric

Vomă, diaree, imposibilitate

de a mânca

Criza de astm

Bronșiolita acută

Suspiciune de meningită

Turgor cutanat diminuat,

letargie, depresia fontanelei

Dispnee, bătaia aripilor

nazale și/sau tiraj inter- costal, subcostal, balans

toraco-abdominal, mișcare de

piston a capului

Cefalee, febră, letargie,

bombarea fontanelei

Respirator

Epiglotită acută

Astm sever

Revărsate pleurale

Pneumotorax spontan

Disfagie, hipersalivație

Dispnee severă

Dispnee severă

Instalarea subită a dispneei

severe

Traumă

Accident cu pierderea tranzitorie

a conștienței

Istoric de traumatism cranian

"Al 6-lea simț": Pe baza experienței și a cunoștințelor acumulate, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj poate să prevadă agravarea stării pacientului fără să o poată documenta în acel moment! Nivel III - URGENT (cod verde) ● Pacientul cu funcții vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resursele definite mai jos. ● Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 30 de minute. Înainte de clasificarea pacientului în nivelul III, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să determine semnele vitale și să decidă dacă sunt în limite normale pentru vârsta pacientului. Dacă semnele vitale sunt în afara parametrilor acceptați, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să ia în considerare reclasificarea pacientului la o categorie superioară. Semnele vitale utilizate sunt: pulsul, frecvența respiratorie, tensiunea arterială și saturația în oxigen, iar pentru orice copil cu vârsta mai mică de 3 ani, temperatura. Tabel 3. Valorile semnelor vitale care necesită reîncadrarea pacientului într-o categorie superioară de triaj (nivel I sau II) ┌──────────────────┬─────────┬────────┬──────────┐ │

Vârsta │

FC │ FR │ SaO(2) │ ├──────────────────┼─────────┼────────┼──────────┤ │ < 3 luni │ > 180 │ > 50 │ │ ├──────────────────┼─────────┼────────┤ │ │ 3 luni - 3 ani │ > 160 │ > 40 │ │ ├──────────────────┼─────────┼────────┤ < 92% │ │ 3 - 8 ani │ > 140 │ > 30 │ │ ├──────────────────┼─────────┼────────┤ │ │ > 8 ani │ > 100 │ > 20 │ │ └──────────────────┴─────────┴────────┴──────────┘

Reevaluarea pacientului Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 15 minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Definirea resurselor Resursele sunt acele intervenții care presupun evaluarea sau efectuarea unei proceduri ce necesită mai mult timp din partea personalului medical din urgență și/sau care implică personal din afara departamentului de urgență. Resursele ce necesită un timp îndelungat (administrarea medicației intravenos, inserția unui dren toracic etc.) sau care necesită personal ori resurse din afara departamentului de urgență (radiografii, consult chirurgical) cresc durata de staționare a pacientului în departamentul de urgență și indică gradul de complexitate; de aceea categoria de triaj va fi una superioară. Esența acestei părți a algoritmului este diferențierea pacienților cu patologie mai complexă de cei cu probleme mai simple. Din punctul de vedere al numărului de resurse contează utilizarea unor resurse diferite și nu fiecare test de laborator sau radiografie în parte (de exemplu: hemoleucograma, electroliții sau testele de coagulare reprezintă o resursă; hemoleucograma și radiografia toracică reprezintă două resurse). Tabel 4. Exemple generale de resurse

Resurse

Nu sunt considerate resurse

Teste de laborator (sânge, urină)

EKG

Radiografii, CT, RMN, ecografie, angiografie

Anamneza sau examenul fizic

(inclusiv tușeul rectal sau

vaginal)

Fluide i.v. (reumplere volemică)

Abordul venos periferic

Administrarea medicamentelor i.v., i.m. sau

prin nebulizare

Medicație per os

Profilaxia antitetanică

Prescrierea unei rețete

Consulturi de specialitate

Consultul telefonic

Procedurile simple (de exemplu: sondajul

vezical, sutura unei plăgi etc.)

se consideră o singură resursă.

Procedurile complexe (de exemplu, care

necesită și sedarea pacientului conștient)

se consideră două resurse.

Toaleta și pansamentul simplu al

unei plăgi

Imobilizarea provizorie

Tabel 5. Exemple de apreciere a numărului de resurse*): ----------- Notă

*) Se poate adapta la nivel local în funcție de specificul fiecărei unități sanitare (de exemplu, structura pavilionară, calificarea personalului, dotarea cu echipamente etc.).

Nr.

crt.

Denumire

Numar

de resurse

1. Determinări sanguine și urinare

1

2. Radiografii (inclusiv cu substanță de contrast sau incidențe

speciale)

1

3. Ecografie

1

4. Tomografie computerizată (inclusiv cu substanță de contrast)

1

5. ECG

1

6. Spirometrie

1

7. Consult de altă specialitate

1

8. Instituirea unei perfuzii

1

9. Administrarea de medicamente i.v.

1

10. Administrarea de medicamente i.m.

1

11. Administrarea de medicamente intraosos

1

12. Sutura plăgilor

1

13. Pansamentul și toaleta plăgilor

1

14. Imobilizarea unei fracturi, luxații

1

15. Drenajul toracic

2

16. Accesul venos central

2

17. Lavajul peritoneal

1

18. Sondajul urinar

1

19. Igienizarea pacientului

1

Nivel IV - NONURGENT (cod albastru) ● Pacientul care prezintă funcții vitale stabile și necesită o singură resursă dintre cele definite anterior (la nivelul III). ● Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 de minute. Reevaluarea pacientului Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 30 de minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj. Nivel V - CONSULT (cod alb) ● Pacientul care nu necesită asistență medicală de urgență și niciuna dintre resursele definite mai sus (la nivelul III). ● Persoane care se prezintă pentru unul dintre motivele de mai jos: ● vaccinare; ● caz social fără acuze clinice; ● probleme clinico-administrative (certificate medicale, rețete etc). ● Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute. În vederea evitării supraaglomerării structurii de primire a urgențelor, în zona de triaj se pot efectua anumite manevre și gesturi medicale, care să permită rezolvarea rapidă a cazurilor.

VI. Evaluarea utilizării protocolului de triaj Parametrii de monitorizare și evaluare ● Precizia categoriilor de triaj apreciate de asistentul de triaj ● Ratele de supra- și subevaluare a nivelului de triaj ● Procentul cazurilor cu evoluție nefavorabilă datorită triajului incorect ● Timpul mediu de așteptare pentru fiecare categorie de triaj ● Procentul pacienților cu timpul de așteptare mai mare decât cel recomandat pentru fiecare categorie de triaj ● Procentul de pacienți din nivelurile 4 și 5 care sunt internați în spital.

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 4 februarie 2009