NORMATIV nr. 0/2007

NORMATIV din 21 martie 2007 privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1

(1) Obiectivul prezentului normativ este de a preveni, a elimina, a limita deteriorarea și a menține calitatea aerului înconjurător în vederea evitării efectelor negative asupra sănătății omului și mediului în general, asigurând astfel alinierea la normele internaționale și la reglementările Uniunii Europene.

(2) În acest sens, prezentul normativ conține prevederi cu privire la:

a) valorile țintă pentru concentrațiile de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător;

b) stabilirea metodelor și criteriilor comune pentru evaluarea concentrațiilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, precum și a depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice;

c) colectarea informațiilor privind concentrațiile de arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjurător, precum și despre depunerile acestora și asigurarea accesului publicului la aceste informații;

d) raportarea datelor rezultate din măsurarea și evaluarea calității aerului înconjurător.

Articolul 2

În sensul prezentului normativ, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) valoare țintă pentru arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren - reprezintă concentrația de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător, stabilită în scopul evitării, prevenirii sau reducerii efectelor dăunătoare asupra sănătății umane și mediului în ansamblul său, ce trebuie atinsă, pe cât posibil, într-o anumită perioadă;

b) depuneri totale sau acumulate -reprezintă cantitatea totală de poluanți care este transferată din atmosferă pe suprafațe (sol, vegetație, apă, clădiri etc.) cu o anumită arie, într-un anumit interval de timp;

c) arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren - reprezintă cantitatea totală a acestor elemente și a compușilor lor conținută în fracția PM(10);

d) hidrocarburi aromatice policiclice - reprezintă acei compuși organici formați în totalitate din carbon și hidrogen, alcătuiți din cel puțin două cicluri aromatice condensate;

e) mercur total gazos - reprezintă vapori de mercur elementar și radicali gazoși de mercur, de exemplu din compuși de mercur solubili în apă care au o presiune de vapori suficient de mare pentru a exista în faza gazoasă.

Capitolul II – Valori țintă și criterii de evaluare

Articolul 3

(1) Valorile-țintă pentru arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător sunt cele prevăzute în subanexa nr. 1.

(2) Începând cu data de 31 decembrie 2012, concentrațiile de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren (utilizate ca un indicator de risc cancerigen al hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurător), evaluate în condițiile descrise în cap. III, nu trebuie să depășească valorile-țintă prevăzute în subanexa nr. 1.

Articolul 4

Pragurile superior și inferior de evaluare pentru arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător sunt prevăzute în secțiunea I din subanexa nr. 2. Depășirea pragurilor superior și inferior de evaluare pentru arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător se determină în conformitate cu secțiunea II din subanexa nr. 2.

Articolul 5

(1) Criteriile pentru determinarea amplasamentelor stațiilor de prelevare pentru măsurarea concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător sunt prezentate în secțiunile I și II din subanexa nr. 3.

(2) Numărul minim al stațiilor de prelevare pentru măsurarea în puncte fixe a concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător este prevăzut în secțiunea IV din subanexa nr. 3. Stațiile de prelevare se instalează în fiecare zonă sau aglomerare unde, în urma evaluării și aplicării prevederilor art. 9, măsurătorile sunt obligatorii, iar măsurătorile în puncte fixe reprezintă unica sursă de date privind aceste concentrații.

(3) Procedurile de selectare și de revizuire a amplasamentelor sunt prevăzute în secțiunea III din subanexa nr. 3.

Articolul 6

Obiectivele de calitate a datelor sunt prevăzute în secțiunea I din subanexa nr. 4. În cazul în care pentru evaluarea calității aerului se utilizează modele de calitate a aerului se aplică prevederile secțiunii II din subanexa nr. 4.

Capitolul III – Evaluarea concentrațiilor în aerul înconjurător și a depunerilor

Articolul 7

Evaluarea calității aerului privind concentrațiile de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren se realizează pe întreg teritoriul țării.

Articolul 8

Pe baza evaluării calității aerului se întocmesc liste pentru:

a) zonele și aglomerările în care nivelurile concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren sunt mai mici decât valoarea-țintă; pentru aceste zone și aglomerări se iau măsuri prin care să se mențină nivelul poluanților sub valorile-țintă și să se asigure cea mai bună calitate a aerului înconjurător în condițiile unei dezvoltări durabile;

b) zonele și aglomerările în care nivelurile concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren sunt mai mari decât valoarea-țintă; pentru aceste zone și aglomerări se menționează ariile în care s-au înregistrat depășirile, precum și sursele care au contribuit la aceasta; pentru aceste zone se stabilesc măsuri care să nu implice costuri excesive, direcționate mai ales către sursele predominante de emisii, în scopul atingerii valorilor-țintă. În cazul instalațiilor industriale care intră sub incidența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006, aceasta se realizează prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile.

Articolul 9

(1) Măsurătorile efectuate în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 sunt obligatorii pentru:

a) zonele și aglomerările în care nivelurile concentrațiilor se situează între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare;

b) zonele și aglomerările în care nivelurile concentrațiilor depășesc pragul superior de evaluare.

(2) În scopul obținerii unor informații cât mai exacte privind calitatea aerului, măsurătorile pot fi completate cu tehnici de modelare.

Articolul 10

În cazul în care nivelurile măsurate pe perioada de timp prevăzută în subanexa 2, secțiunea II se situează între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare, datele obținute din măsurători, inclusiv măsurători indicative, pot fi completate cu date obținute din modelare.

Articolul 11

În zonele și aglomerările în care nivelurile determinate în conformitate cu prevederile secțiunii II din subanexa nr. 2 se situează sub pragul inferior de evaluare, evaluarea calității aerului se poate realiza exclusiv prin modelare sau tehnici de estimare obiectivă.

Articolul 12

În zonele și aglomerările unde poluanții trebuie măsurați, măsuratorile se realizează în puncte fixe fie continuu, fie prin prelevări aleatorii. Numărul măsurătorilor trebuie să fie suficient pentru a permite determinarea nivelurilor poluanților.

Articolul 13

Clasificarea zonelor și aglomerărilor se stabilește pe baza depășirilor pragurilor superior și inferior de evaluare, în conformitate cu prevederile secțiunii II din subanexa nr. 2, și se revizuiește cel puțin o dată la 5 ani. În cazul unor modificări semnificative ale activităților care influențează concentrațiile de arsen, cadmiu, nichel sau benzo(a)pirenului în aerul înconjurător, clasificarea se revizuiește la intervale mai mici de 5 ani.

Articolul 14

(1) În vederea evaluării contribuției benzo(a)pirenului în aerul înconjurător, la un număr limitat de stații de monitorizare, se monitorizează și alte hidrocarburi aromatice policiclice, între care vor fi incluși cel puțin: benzo(a)antracen, benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten, indeno(1,2,3,-cd)piren și dibenz(a,h,)antracen.

(2) Punctele de monitorizare a acestor hidrocarburi aromatice policiclice sunt aceleași cu cele în care se monitorizează și benzo(a)pirenul; selectarea lor se face conform secțiunilor I, II și III din subanexa nr. 3, urmărindu-se să poată fi identificate variațiile induse de condițiile geografice și tendințele pe termen lung.

Articolul 15

(1) Indiferent de nivelurile concentrațiilor, la fiecare 100.000 kmp se instalează câte o stație de fond pentru măsurarea arsenului, cadmiului, nichelului, mercurului gazos total, benzo(a)pirenului, a compușilor specificați la art. 14 alin. (1), precum și a depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren și a depunerilor de hidrocarburi aromatice policiclice specificate la art. 14 alin. (1).

(2) În vederea obținerii rezoluției spațiale dorite și a unor rezultate reprezentative, statele vecine pot conveni amplasarea de stații de monitorizare comune.

(3) Se recomandă de asemenea și măsurarea compușilor de mercur bivalent în formă de pulbere sau gazoasă.

(4) Ori de câte ori este posibil, monitorizarea se armonizează cu strategia și programul de măsurători al Programului European de Monitorizare și Evaluare a Poluanților (EMEP).

(5) Stațiile de prelevare pentru acești poluanți se amplasează astfel încât să permită identificarea variațiilor induse de condițiile geografice și tendințele pe termen lung, conform secțiunilor I, II și III ale subanexei nr. 3.

Articolul 16

Utilizarea bioindicatorilor poate fi luată în considerare acolo unde modelele regionale de impact asupra ecosistemelor ar putea fi evaluate.

Articolul 17

În zonele și aglomerările în care informațiile din măsurătorile în puncte fixe sunt completate cu informații din alte surse, ca de exemplu: inventare de emisii, măsurători indicative sau modelări ale calității aerului, numărul stațiilor de măsurare în puncte fixe ce trebuie instalate și rezoluția spațială pentru celelalte tehnici trebuie să fie suficiente pentru determinarea nivelurilor de poluanți în conformitate cu secțiunea I din subanexa nr. 3 și secțiunea I din subanexa nr. 4.

Articolul 18

(1) Metodele de referință pentru prelevarea și analiza arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, hidrocarburilor aromatice policiclice în aerul înconjurător sunt prevăzute în secțiunile I, II și III din subanexa nr. 5.

(2) Metodele de referință pentru determinarea depunerilor totale de arsen, cadmiu, mercur, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice sunt prevăzute în secțiunea IV din subanexa nr. 5.

(3) Tehnicile de referință pentru modelarea calității aerului sunt prevăzute în secțiunea V din subanexa nr. 5.

Articolul 19

Metodele utilizate pentru evaluarea preliminară a calității aerului sunt transmise pentru informare Comisiei Europene.

Capitolul IV – Transmiterea informațiilor și raportarea

Articolul 20

(1) Pentru zonele și aglomerările în care oricare dintre valorile țintă menționate în subanexa nr. 1 au fost depășite se transmit Comisiei Europene următoarele informații:

a) lista respectivelor zone și aglomerări;

b) ariile în care concentrațiile au fost depășite;

c) valorile determinate ale concentrațiilor;

d) cauzele depășirii și sursele care au contribuit la depășire;

e) populația expusă la aceste depășiri.

(2) Datele obținute în conformitate cu prevederile cap. III se raportează Comisiei Europene.

(3) Informațiile pentru fiecare an calendaristic se transmit Comisiei Europene până la data de 30 septembrie a anului următor; prima raportare se realizează pentru anul calendaristic ce urmează datei de 15 februarie 2007.

Articolul 21

Se raportează Comisiei Europene orice măsuri luate ca urmare a aplicării prevederilor menționate la cap. II și III.

Capitolul V – Informarea publicului

Articolul 22

Informații clare, inteligibile și ușor accesibile privind concentrațiile de arsen, cadmiu, mercur, nichel, benzo(a)piren, hidrocarburi aromatice policiclice prevăzute la art. 14 alin. (1) în aerul înconjurător, precum și referitoare la ratele de depunere ale arsenului, cadmiului, mercurului, nichelului, benzo(a)pirenului și ale hidrocarburilor aromatice policiclice prevăzute la art. 14 alin. (1) trebuie să fie puse la dispoziția publicului, a organizațiilor de protecție a mediului, organizațiilor de consumatori, organizațiilor reprezentând interesele populației sensibile și altor organizații din domeniul sănătății.

Articolul 23

(1) Informațiile conțin date privind orice depășire anuală a valorilor țintă pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel și benzo(a)piren, prevăzute în subanexa nr. 1.

(2) Ele trebuie să precizeze cauza depășirii și suprafața pe care aceasta a fost înregistrată.

(3) Informațiile trebuie să prezinte pe scurt raportarea la valoarea țintă, precum și date relevante privind efectele asupra sănătății și impactul asupra mediului.

(4) Organizațiile prevăzute la art. 22 sunt informate cu privire la măsurile luate în urma aplicării prevederilor menționate la cap. II și III.

Articolul 24

Informațiile trebuie furnizate prin internet, presă și alte mijloace de informare ușor accesibile.

Valorile țintă pentru arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren

Poluant Valoarea țintă1)

Arsen 6 ng/m3

Cadmiu 5 ng/m3

Nichel 20 ng/m3

Benzo(a)piren 1 ng/m3 __________ *1) Pentru conținutul total din fracția PM(10), mediat pentru un an calendaristic. Determinarea cerințelor pentru evaluarea concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren în aerul înconjurător pentru zone și aglomerări I. Pragurile superioare și inferioare de evaluare Se aplică următoarele praguri superioare și inferioare de evaluare:

Arsen Cadmiu Nichel Benzo(a)piren

Pragul superior de evaluare, în procente față de valoarea țintă 60% 60% 70% 60%

(3,6 ng/m3) (3 ng/m3) (14 ng/m3) (0,6 ng/m3)

Pragul inferior de evaluare, în procente față de valoarea țintă 40% 40% 50% 40%

(2,4 ng/m3) (2 ng/m3) (10 ng/m3) (0,4 ng/m3)

II. Determinarea depășirii pragurilor superior și inferior de evaluare Depășirile pragurilor superior și inferior de evaluare trebuie determinate pe baza concentrațiilor din cei 5 ani anteriori, acolo unde sunt suficiente date disponibile. Se consideră că un prag de evaluare a fost depășit dacă această depășire s-a înregistrat în cel puțin 3 ani calendaristici din cei 5 ani luați în calcul. Acolo unde sunt disponibile date pe o perioadă mai mică de 5 ani, pentru determinarea depășirii pragurilor de evaluare se pot utiliza combinat campanii de măsurări de scurtă durată desfășurate în perioadele anului și în locațiile în care se consideră că pot apărea cele mai mari niveluri de poluare, cu datele obținute din inventarele de emisii și din modelare. Amplasarea și numărul minim de puncte de prelevare pentru măsurarea concentrațiilor din aerul înconjurător și din depuneri I. Amplasarea la macroscară Stațiile de prelevare sunt selectate astfel încât: - să furnizeze date pentru ariile din interiorul zonelor și aglomerărilor unde se presupune că populația este direct sau indirect expusă celor mai mari concentrații ale poluanților, mediate pe perioada unui an calendaristic; - să furnizeze date despre nivelurile poluanților în alte arii situate în interiorul zonelor și aglomerărilor reprezentative pentru expunerea populației; - să furnizeze date despre depuneri, care reprezintă expunerea indirectă a populației prin lanțul alimentar. În general, stațiile de prelevare se amplasează astfel încât să se evite măsurarea condițiilor de mediu ale unor arii foarte restrânse din imediata vecinătate. De regulă, o stație de prelevare se amplasează astfel încât să fie reprezentativă pentru calitatea aerului pentru o arie de cel puțin 200 mp, în cazul stațiilor de trafic, de cel puțin 250 m x 250 m pentru zonele industriale (dacă este posibil) și de câțiva kmp în cazul stațiilor de fond urban. Acolo unde se urmărește evaluarea nivelului poluării de fond, punctul de prelevare nu trebuie să fie influențat de aglomerări sau zone industriale din vecinătate, situate la o distanță mai mică de câțiva km. Acolo unde se urmărește evaluarea aportului surselor industriale, cel puțin un punct de prelevare va fi instalat pe direcția dominantă a vântului, în aria rezidențială cea mai apropiată. În cazul în care nu sunt cunoscute concentrațiile de fond, se amplasează un punct adițional de prelevare pe direcția predominantă a vântului. În mod deosebit, acolo unde sunt depășite pragurile de evaluare, punctele de prelevare se amplasează astfel încât să fie monitorizat modul în care sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile (BAT). În măsura în care este posibil, punctele de prelevare trebuie să fie reprezentative pentru locații similare care nu sunt situate în imediata lor vecinătate. Ori de cîte ori este posibil, stațiile vor fi situate pe același amplasament cu cele pentru prelevarea PM(10). II. Amplasarea la microscară Se ține cont, pe cât posibil, de următoarele criterii: - fluxul de aer din jurul orificiului de admisie al sondei de prelevare nu va fi limitat sau obstrucționat de elemente care să afecteze circulația aerului în apropierea sondei (în mod normal, sonda se plasează la câțiva metri distanță de clădiri, balcoane, copaci sau alte obstacole și la mai puțin de 0,5 m de cea mai apropiată clădire în cazul punctelor de prelevare reprezentative pentru calitatea aerului la aliniamentul clădirilor); - în general, orificiul de admisie al sondei se va afla între 1,5 m (înălțimea de respirație) și 4 m distanță față de sol. În unele cazuri poate fi necesară poziționarea la o înălțime mai mare (de până la 8 m). Aceasta înălțime este indicată și în cazul în care stația este reprezentativă pentru o arie mai mare; - orificiul de admisie al sondei nu se poziționează în imediata vecinătate a surselor, pentru a se evita captarea directă a emisiilor fără realizarea amestecului cu aerul înconjurător; - orificiul de evacuare al sondei se amplasează astfel încât să se evite recircularea aerului evacuat înapoi prin orificiul de admisie; - stațiile de prelevare de trafic trebuie să fie situate la cel puțin 25 m distanță de marginea intersecțiilor majore și la cel puțin 4 m de axul celei mai apropiate benzi de circulație; orificiile de admisie ale sondelor de prelevare se poziționează astfel încât să fie reprezentative pentru calitatea aerului din vecinătatea aliniamentului clădirilor; - pentru măsurarea depunerilor în stațiile de fond rural se aplică, pe cât posibil, ghidurile și criteriile EMEP. De asemenea, se iau în considerare următorii factori: - sursele de interferență; - securitatea; - modul de acces; - posibilitatea de racordare la energie electrică și legături telefonice; - vizibilitatea amplasamentului în raport cu împrejurimile; - siguranța publicului și a operatorilor; - avantajele amplasării în comun a stațiilor de prelevare pentru mai mulți poluanți; - planurile de urbanism. III. Documentarea și reactualizarea selecției punctelor de prelevare Procedura de selectare a amplasamentului trebuie să fie complet documentată în faza de clasificare a tipurilor de stații de prelevare, prin mijloace cum ar fi fotografiile ariei înconjurătoare cu coordonate geografice și hărți detaliate. Amplasamentele se revizuiesc la intervale regulate de timp, cu reactualizarea documentației pentru a verifica dacă se respectă în continuare criteriile de selecție. IV. Criterii de determinare a numărului stațiilor de prelevare pentru măsurători în puncte fixe a concentrațiilor de arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren în aerul înconjurător Numărul minim de stații de prelevare pentru măsurători în puncte fixe necesare pentru verificarea conformării cu valorile-țintă pentru protecția sănătății omului, în zonele și aglomerările în care măsurătorile în puncte fixe sunt singura sursa de informație

a) Surse difuze

Populația zonei sau aglomerării (mii locuitori) În cazul în care concentrațiile maxime depășesc valoarea pragului superior de evalare1) În cazul în care concentrațiile maxime se situează între pragul superior și inferior de evaluare

As, Cd, Ni B(a)P As, Cd, Ni B(a)P

0-749 1 1 1 1

750-1.999 2 2 1 1

2.000-3.749 2 3 1 1

3.750-4.749 3 4 2 2

4.750-5.999 4 5 2 2

>= 6.000 5 5 2 2

1) Va cuprinde cel puțin o stație de fond urban, iar pentru B(a)P o stație de fond urban și una de trafic, fără ca prin aceasta să crească numărul stațiilor.

b) Surse punctiforme

Pentru evaluarea poluării în vecinătatea surselor punctiforme, numărul de puncte fixe de prelevare se stabilește ținând cont de densitatea emisiilor, de tipurile de distribuție probabilă a poluării aerului și de expunerea potențială a populației. Punctele de prelevare trebuie să fie amplasate astfel încât să fie monitorizată aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT), așa cum sunt ele definite conform legislației în vigoare. Obiective de calitate a datelor și cerințe pentru modelele de calitate a aerului I. Obiective de calitate a datelor Pentru asigurarea calității trebuie îndeplinite următoarele obiective de calitate a datelor:

B(a)P

As, Cd,

Ni

PAH altele

decât

B(a)P

și vapori

de Hg

Depuneri

totale

- Incertitudine

Măsurători fixe și indicative

Modelare

50%

60%

40%

60%

50%

60%

70%

60%

- Captură minimă de date

90%

90%

90%

90%

- Timpul minim acoperit

Măsurători fixe

Măsurători indicative*)

33%

14%

50%

14%

14%

33%

*) Măsurătorile indicative sunt măsurătorile care nu sunt făcute cu

regularitate, dar îndeplinesc celelalte obiective privind calitatea

datelor.

Incertitudinea metodelor utilizate pentru determinarea concentrațiilor în aerul înconjurător (exprimată ca 95% din nivelul de încredere) se evaluează conform principiilor conținute în Ghidul CEN pentru exprimarea incertitudinii măsurătorilor (ENV 13005-1999), Metodologia ISO 5725:1994 și ghidul prevăzut în Raportul CEN "Calitatea aerului - Modalități de estimare a incertitudinii metodelor de referință pentru aerul înconjurător" (CR 14377:2002E). Procentele de incertitudine se stabilesc pentru măsurători individuale, mediate pe intervale de prelevare specifice, cu un interval de încredere de 95%. Incertitudinea măsurătorilor trebuie considerată ca fiind aplicabilă în domeniul de concentrații corespunzător valorii țintă. Măsurătorile fixe și indicative trebuie să fie distribuite uniform pe perioada unui an. Cerințele pentru captura minimă de date și timpul minim acoperit nu includ pierderile de date datorate calibrărilor periodice sau lucrărilor normale de întreținere a instrumentelor. Probele de benzo(a)piren și de alte hidrocarburi aromatice policiclice se prelevează la 24 de ore. Probele individuale prelevate pe o perioadă de până la o lună pot fi combinate și analizate ca o probă compusă, luându-se măsuri pentru asigurarea stabilității probelor pe perioada respectivă. Cei trei izomeri benzo(b)fluoranten, benzo(j)fluoranten, benzo(k)fluoranten se determină analitic cu dificultate, de aceea ei pot fi raportați ca sumă. Pentru măsurarea concentrațiilor de arsen, cadmiu și nichel se recomandă prelevarea la 24 de ore. Prelevarea probelor trebuie distribuită uniform de-a lungul zilelor din săptămână și de-a lungul anului. Pentru determinarea ratelor de depunere sunt recomandate prelevările lunare sau săptămânale efectuate în cursul unui an întreg. Se poate utiliza prelevarea umedă în loc de prelevarea uscată numai dacă se poate demonstra că diferența dintre rezultatele obținute prin cele două metode este mai mică decât 10%. Rata de depunere se exprimă în æg/mp/zi. Se poate folosi un timp minim de acoperire mai mic decât cel indicat în tabel, dar nu mai mic de 14% pentru măsurători fixe și de 6% pentru măsurătorile indicative, numai dacă se poate demonstra că este respectat intervalul de incertitudine de 95% pentru media anuală, calculat conform obiectivelor de calitate a datelor prevăzute în ISO 11222:2002 - "Determinarea incertitudinii timpului de mediere a măsurătorilor de calitate a aerului". II. Cerințele pentru modelele de evaluare a calității aerului În cazul în care se utilizează modele pentru evaluarea calității aerului trebuie să se prezinte descrierea modelului și informații privind incertitudinea. Incertitudinea pentru modelare este definită ca deviația maximă a nivelelor de concentrații măsurate și calculate pe un an întreg, fără a lua în considerație accidentele (evenimentele). III. Cerințe privind tehnicile de estimare obiectivă În cazul în care sunt utilizate tehnicile de estimare obiectivă, incertitudinea nu trebuie să depășească 100%. IV. Standardizare Pentru substanțele analizate din fracția PM(10), volumul prelevat se exprimă în condiții standard (temperatură de 293 K și presiune de 101,3 kPa). Metodele de referință pentru evaluarea concentrațiilor în aerul înconjurător și a depunerilor I. Metode de referință pentru prelevarea și analiza arsenului, cadmiului și nichelului în aerul înconjurător Metoda de referință pentru măsurarea concentrațiilor de arsen, cadmiu și nichel în aerul înconjurător este în curs de standardizare de către Comitetul European pentru Standardizare (CEN) și are la bază prelevarea manuală a PM(10), așa cum este ea descrisă în standardul EN 12341. Reținerea pe filtru a probelor este urmată de mineralizare și de analiza prin spectrometrie cu absorbție atomică (AAS) sau spectrometrie de emisie cu plasma cuplată inductiv și spectrometrie de masă (ICP-MS). În absența metodelor standard CEN se pot folosi standarde naționale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat că dau rezultate echivalente cu cele obținute prin metodele de referință. II. Metode de referință pentru prelevarea și analiza compușilor aromatici policiclici în aerul ambiental Metoda de referință pentru măsurarea concentrațiilor de benzo(a)piren în aerul înconjurător este în curs de standardizare de către Comitetul European pentru Standardizare (CEN) și are la bază prelevarea manuală a PM(10), așa cum este ea descrisă în standardul EN 12341. În absența standardelor CEN, pentru benzo(a)piren sau alt compus policiclic aromatic prevăzut în prezentul ordin se pot utiliza standarde naționale sau standardul ISO 12884. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat că dau rezultate echivalente cu cele obținute prin metodele de referință. III. Metode de referință pentru prelevarea și analiza mercurului în aerul înconjurător Metoda de referință pentru măsurarea concentrației de mercur gazos total în aerul înconjurător este în curs de standardizare și constă în analiza automată a mercurului folosind spectrometria de absorbție atomică sau spectrometrie de fluorescență atomică. În absența metodelor standard CEN se pot folosi standarde naționale sau standarde ISO. Se pot utiliza, de asemenea, orice alte metode care au demonstrat că dau rezultate echivalente cu cele obținute prin metodele de referință. IV. Metode de referință pentru prelevarea și analiza depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) Metoda de referință pentru prelevarea depunerilor de arsen, cadmiu, mercur, nichel și hidrocarburi aromatice policiclice are la bază expunerea unui cilindru (calibrat) etalonat, cu dimensiuni standardizate. În absența metodelor standard CEN se pot folosi standarde naționale. V. Tehnici de referință pentru modelarea privind calitatea aerului Tehnicile de referință privind modelarea calității aerului nu sunt deocamdată stabilite. Orice amendamente făcute în vederea adaptării acestui punct la progresul științific și tehnic va respecta procedurile europene. ___________

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 3 aprilie 2007

DECRET nr. 370 din 30 martie 2007

DECRET nr. 370 din 30 martie 2007 pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a aderării României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile consulare, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 24 a...

DECRET nr. 371 din 30 martie 2007

DECRET nr. 371 din 30 martie 2007 pentru supunerea spre aprobare Parlamentului a aderării României la Protocolul opțional la Convenția de la Viena cu privire la relațiile diplomatice, referitor la soluționarea obligatorie a diferendelor, adoptat la Viena la 18...

DECRET nr. 372 din 30 martie 2007

DECRET nr. 372 din 30 martie 2007 pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru finanțarea Proiectului sectorial de sprijinire a transporturilor, semnat...

HOTĂRÂRE nr. 299 din 28 martie 2007

HOTĂRÂRE nr. 299 din 28 martie 2007 pentru aprobarea efectuării concedierilor colective în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2006 privind protecția socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca u...