PLAN nr. 0/2016

Notă

* Aprobat prin Ordinul nr. 1.186 din 27 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016

Anexa nr. 1

Planul de management

al sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE

1.1. Scurta descriere a planului de management 1.2. Scurta descriere a ariei naturale protejate 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare a planului de management 1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management 1.6. Procedura de implementare a planului de management

CAPITOLUL 2 – DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informații Generale 2.1.1. Localizarea și limitele ariei naturale protejate 2.1.2. Zonarea internă a ariei naturale protejate 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie 2.2.2. Geologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri și subsoluri 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000 2.3.2.2. Habitate dupa clasificarea națională 2.3.3. Flora de interes conservativ 2.3.3.1. Plante inferioare 2.3.3.2. Plante superioare 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.1. Ihtiofauna 2.3.4.2. Herpetofauna 2.3.4.3. Avifauna 2.3.4.4. Mamifere 2.3.5. Alte specii relevante 2.3.5.1.Flora 2.3.5.2.Fauna 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1.Comunitățile locale și factorii interesați 2.4.1.2.Utilizarea terenurilor 2.4.1.3.Situația juridica a terenurilor 2.4.1.4.Administratori și gestionari 2.4.1.5.Infrastructura și construcții 2.4.1.6.Patrimoniu cultural 2.4.1.7.Peisajul 2.4.1.8.Turism și facilități de turism 2.4.2. Impacturi 2.4.2.1. Presiuni, impacturi trecute și prezente 2.4.2.2.Amenințări, impacturi viitoare previzibile

CAPITOLUL 3 – EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

3.1. Evaluarea stării de conservare a fiecărui habitat de interes conservativ 3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

CAPITOLUL 4 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale, specifice și activități 4.2.1. Obiectiv general 4.2.1.1.Obiectiv specific

4.2. 1.1.1 Activități

CAPITOLUL 5 – PLANUL DE ACTIVITĂȚI

CAPITOLUL 6 – PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

CAPITOLUL 7 – BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

CAPITOLUL 8 – Anexe

Anexa nr. 1.1 Harta localizare arii protejate Anexa nr. 1.2 Harta limite arii protejate

Anexa nr. 1.3 Descrierea limitelor Sitului Natura 2000 ROSCI024 Tășad Anexa nr. 1.4 Hărti geomorfologice

Anexa nr. 1.5 Hărti geologice Anexa nr. 1.6 Hărti hidrografice Anexa nr. 1.7 Hărti pedologice

Anexa nr. 1.8 Hărți distribuție habitate peșteră

Anexa nr.1.9 Hărți distribuție specii de amfibieni și reptile Anexa nr.1.10 Hărți distribuție specii de lilieci

Anexa nr.1.11 Harta distribuție Ruscus aculeatus

Anexa nr.1.12 Hărți distribuție nevertebrate

Anexa nr.1.13 Hărți distribuție alte specii de amfibieni și reptile Anexa nr.1.14 Harta distribuție Falco subbuteo

Anexa nr.1.15 Hărți distribuție alte specii de lilieci Anexa nr.1.16 Harta categoriilor de folosință a terenurilor

Anexa nr.1.17 Harta formelor de proprietate asupra terenurilor Anexa nr.1.18 Harta regimului de administrare a terenurilor Anexa nr.1.19 Harta transporturilor

Anexa nr.1.20 Hărțile impacturilor antropice Anexa nr.1.21 Buget plan de management

CAPITOLUL 1 – INTRODUCERE

1.1. Scurtă descriere a planului de management Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor, cod SMIS-CSNR 42800, Beneficiarul este Consiliul Județean Bihor. Prezentul plan de management a fost elaborat de către Asocierea SC GISCOTOP C.V. SRL - SC ESRI ROMANIA SRL, beneficiar al proiectului fiind Consiliul Județean Bihor. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tășad, sit de importanță comunitară, și al rezervației 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad a fost elaborat în vederea unei planificări unitare a acțiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivului major al ariilor protejate, respectiv conservarea biodiversității și a atributelor naturale specifice zonei. Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tășad și al rezervației 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad constituie documentul oficial programatic având rolul de reglementare al desfășurării tuturor activităților de pe cuprinsul acestor arii naturale protejate precum și din imediata lor vecinătate. Pentru elaborarea planului de management a fost necesară desfășurarea unui proces participativ, la care au fost invitați să ia parte toți factorii interesați din zona ariei natural protejate, mai ales reprezentanții comunităților locale. 1.2. Scurtă descriere a ariei protejate Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tășad este o arie de importanță comunitară, înființată în baza Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Rezervația 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad a fost declaratǎ, prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a-III-a –zone protejate. Rezervația naturală 2.188 Calcarele tortoniene de la Tășad corespund categoriei a IV-a IUCN - rezervație naturală de tip paleontologic, care include: zona speologică, zona paleontologică și

zona arheologică. Zona paleontologică este concentrată pe Valea Peșterii și mai ales Valea Stracoșului. Zona arheologică este reprezentată de situl arheologic de pe Dealul Cetățuia. Situl conține habitatul 8310- Peșteri în care accesul publicului este interzis, repectiv peșterile Tășad și Stracoș, care sunt populate de 6 specii de lilieci enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate): Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale, Myotis blythii, Rhinolophus hipposideros, Miniopterus schreibersii și Myotis myotis și speciile de amfibieni enumerate în anexa II a Directivei Habitate Bombina variegata și Triturus cristatus.

Această rezervație este un habitat ideal și pentru specii de păsări ca Falco subbuteo, Merops apiaster, reptile ca Lacerta viridis, amfibieni ca Bombina variegata, Rana ridibunda, Rana temporaria, Rana dalmatina, Bufo bufo, Salamandra salamandra. 1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată și la elaborarea planului de management

a) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

b) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

c) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

d) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare.

e) Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a - zone protejate;

f) Legea apelor nr. 107/1996,cu modificările și completările ulterioare;

g) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2010 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru

vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

h) Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

i) Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 203/14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și faună sălbatice;

j) Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

k) Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

l) Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, pe teritoriul național.

m) Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

n) Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

o) Legea nr. 407/2006 vânătorii și a protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

p) Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.

q) Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

r) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

s) Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

t) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 – 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

u) Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare

v) Hotărârea Guvernului nr. 493/2004 privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul – cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;

w) Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

x) Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;

y) Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. ``) Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

aa) Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

bb) Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

cc) Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998

dd) Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

ee) Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;

ff) Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 604/2005 pentru aprobarea Clasificării peșterilor și a sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate;

gg) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului, cu modificările și completările ulterioare.

hh) Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 656/2014 privind aprobarea Planului regional de acțiune pentru managementul speciilor de lilieci ”Rhinolophus ferrumequinum”, ”Rhinolophus hipposideros”, Myotis myotis”, ”Myotis bechsteinii”, ”Barbastella barbastellus”, Miniopterus schreibersii”; ii) Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări); jj) Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate) 1.4. Procesul de elaborare a planului de management Planul de management este elaborat ca un proces transparent, prin implicarea și consultarea factorilor interesați, conform legislației în vigoare. Procesul de elaborare a planului de management s-a desfășurat în mai multe etape:

a) Evaluarea zonei reprezentată de cartarea limitelor ariilor protejate, a formelor de proprietate asupra terenurilor, a regimului de administrație și a folosinței terenurilor din

ariile protejate; analiza mediului socio-economic și mediului fizic-geologic, geomorfologie, hidrologie, climă și soluri – din zona ariilor naturale protejate;

b) Evaluarea elementelor de biodiversitate reprezentată de identificarea și cartarea în teren a habitatelor și arealelor speciilor care fac obiectul conservării în cele două arii naturale protejate;

Pentru culegerea datelor necesare acestor pași au fost derulate studii specifice în cadrul proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor” finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu, Axa Prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, Domeniul Major de intervenție 4.1 - Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și rețelei Natura 2000. Elaborarea propriu-zisă a planului de management are la bază informațiile din aceste studii, extrase integral sau prelucrate, precum și informațiile și studiile realizate anterior cu privire la cadrul natural al Ariei Protejate, factorii biotici și abiotici, contextul socio-economic și impactul antropic, studiile de inventariere și cele privind evaluarea și cartarea speciilor și a arealelor lor, precum și metodologiile de monitorizare.

Structura și capitolele planului de management au fost stabilite conform modelului din ghidul Appleton, Fauna&Flora International, dar s-au folosit ca și modele sistemul informatic SINCRON, iar planificarea bugetară a fost realizată conform analizei financiare din cadrul proiectului UNDP- GEF: Întărirea sustenabilității financiare a sistemului de arii protejate din Carpați.

Planul de management a fost elaborat cu implicarea următorilor factori interesați: factori decizionali, locuitorii și factorii de interes din comunitățile locale din vecinătatea ariei protejate, vizitatorii din zonă, reprezentanții mass mediei locale, proprietarii și utilizatorii de terenuri.

Implicarea celor care sunt afectați sau pot influența acest plan și respectiv realizarea obiectivelor Planului de Management Integrat, s-a asigurat prin:

a) implicarea în procesul de elaborare a Planului de Management Integrat a reprezentanților unor organizații de mediu și factori interesați. Acestia vor putea analiza măsurile de conservare propuse, și vor putea face propuneri în funcție de strategia de dezvoltare a comunităților locale;

b) solicitarea de comentarii/propuneri de la factorii interesați și de la specialiști din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea Planului de Management Integrat;

c) analiza observațiilor factorilor interesați înainte de a solicita aprobarea planului de management conform prevederilor legale.

1.5. Istoricul revizuirilor și modificărilor planului de management Pentru această arie protejată nu a fost realizat până în prezent niciun plan de management. 1.6. Procedura de implementare a planului de management Responsabilitatea implementării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate și se realizează prin acțiuni planificate în baza planurilor anuale de acțiune. Organizarea activităților se va realiza de către custode, în colaborare permanentă cu factorii de interes ca: administrații publice locale, Instituția Prefectului Județului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Garda Forestieră Oradea și Vânătoare Bihor, Garda de Mediu Bihor, proprietari și administratori de terenuri, instituții academice și de cercetare, ONG-uri, specialiști și altele asemenea. Activitățile din planul de acțiune anual se implementează/organizează:

a) în mod direct de către custodele ariei protejate;

b) prin implicarea unor parteneri pe bază de contracte de colaborare, de voluntariat;

c) pe bază de protocoale cu organizații neguvernamentale, servicii publice sau voluntari;

d) pe bază de contracte, protocoale sau voluntariat cu persoane fizice sau juridice specializate, organizații neguvernamentale și altele asemenea.

Activitățile care intră în responsabilitatea altor instituții/organizații vor fi supravegheate de către custodele ariei protejate pentru a se asigura că acestea se încadrează în prevederile planului de management.

CAPITOLUL 2 – DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informații Generale Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tășad, Sit de Importanță Comunitară are suprafața de 1.557 ha și cuprinde Peștera Tășad, Peștera Stracoș, situl arheologic de pe Dealul Cetățuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoșului, unde se află cetatea dacică de la Tășad. Aici se găsesc și depozite fosilifere de vârsta badeniană - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali, echinide, briozoare, moluște și viermi, resturi de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Crișurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic și interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a două peșteri, Peștera Tășad și Peștera Stracoș. Acestea sunt dezvoltate în calcarele tinere de vârsta sarmațiana, fapt care reprezintă o raritate pe teritoriul țării noastre. Peștera de la Stracoș este situată în versantul stâng al Văii Stracoșului, la circa 2 km sud-vest de satul Stracoș, comuna Drăgești. Peștera de la Stracoș a fost semnalată pentru prima data de A. Schmidl în 1863. Între 1969 și 1970 V. Feșnic o descrie și cartează 670 m, iar în 1978 echipa formată din N. Paul, I. Corba și A. Strugăreanu forțează înaintarea și reușesc să iasă la suprafață prin intrarea superioară, iar L. Vălenaș, N. Paul și N. Sasu realizează harta peșterii care o dezvoltare de 965 m, Vălenaș și Drimba, 1978. Golul subteran al Peșterii de la Stracoș este reprezentat de o galerie temporar activă de 788 m lungime, cu o pantă foarte mică, desfășurată meandrat, cu secțiuni care variază între 0,6-5,0 m lățime și 0,5-40 m înălțime. Are tavane dezvoltate în lungul fețelor de strat, nivele de eroziune, marmite, hornuri care adăpostesc colonii de lilieci, câteva tronsoane de galerii fosile, superioare și sectoare bogate în speleoteme. În peșteră sunt descrise speleoteme unice numite vadoid, care au un miez poros, de culoare ocru, format din limonit și acoperit de o crustă subțire de 0,3-0,9 mm, brun-neagră, formată din goethit. Au mai fost identificate și mineralele din clasa chimică a fosfaților brushit și taranakit a căror geneză este legată de depozitele de guano din peșteră, Onac, 2002. Peștera de la Tășad este situată în versantul drept al Văii Peșterii în apropierea punctului fosilifer de pe Valea Stracoșului. Peștera de la Tășad a fost pentru prima data amintită de A. Schmidl în 1863. Între 1969 și 1970 V. Feșnic o descrie pe o lungime totală de 88 m, iar în 1978 echipa formată din G. Drimba și N. Sasu o recartează pe o lungime de 105 m, Vălenaș și Drimba,

1978. În 2002, speologii de la Clubul de Speologie Cristal din Oradea forțează târâșul aparent înfundat, trec două semisifoane ajungând în terminusul actual al peșterii pe care au recartat-o pe o lungime de 308 m, Ursu și Bruncsak, 2004-2005. Golul subteran debutează cu o sală cu secțiune tringhiulară inversă, cu o înălțime maximă de 4 m și lățime de 7 m. Golul este o galerie unică, meandrată ușor, din ce în ce mai îngustă, drenată de un curs de apă temporar. Peștera e dezvoltată pe fețe de strat, care au generat mai multe tronsoane cu tavan plan-orizontal, prezintă nivele de eroziune cu formațiuni stalagmitice și argile nisipoase, hornuri închise care adăpostesc lilieci, podea cu depozite aluvionare. Peștera continua cu două semi-sifoane, care permit accesul în Sala cu Guano și continuă cu o galerie îngustă. 2.1.1. Localizarea și limitele ariei naturale protejate Aria Protejată reprezintă o zonă naturală, cu păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri, încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest-unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali, la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tășad și Rezervația 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad sunt localizate în Dealurile Tășadului, o subunitate a Dealurilor Pădurii Craiului din cadrul Dealurilor de Vest, în comuna Drăgești, localitatea Tășad, în județul Bihor, la 22 de km de Oradea și 12 km de Băile Felix într-o regiune colinară marcată de cumpăna de ape între afluenții Crișului Repede și cei ai Crișului Negru. Accesul în rezervație se face pe DN79 Oradea-Beiu. Accesul se poate face și din drumul E60 Oradea-Cluj, din localitatea Oșorhei, pe DJ76-7E, spre Poiana Tășad prin Copăcel. Datele geografice de localizare sunt 46º 55' 55'' latitudine nordică și 22º 8' 10'' longitudine estică. Situl Tășad are o suprafață de 1557ha și se suprapune cu rezervația Calcarele Tortoniene de la Tășad, ce are o suprafață de 0,40ha. Este la o altitudine de medie de 250-300m, minim 200m – spre Valea Peșterii, maxim 420m – în Vârful La Pietriș din nord-est. Administrativ este în comuna Drăgești localitatea Tășad, în județul Bihor, fiind mărginit de localitățile Tășad la vest, Poiana Tășad la nord, Bucuroaia la est, precum și Drăgești și Stracoș la sud. Harta cu localizarea ariei protejate se regăsește la Anexa nr. 1.1 la planul de management. Harta cu limitele ariei protejate se regăsește la Anexa nr. 1.2 la planul de management. Descrierea limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tășad sunt incluse în Anexa nr. 1.3 la planul de management. 2.1.2. Zonarea internă a ariei naturale protejate - Nu este cazul. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl Natura 2000 ROSCI0240 Tășad include în întregime suprafața Rezervației 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad. 2.2. Mediul Abiotic 2.2.1. Geomorfologie Unitatea unde se află aria protejată se încadrează în aria deluroasă vestică, ca subunitate a Dealurile Crișanei, Dealurilor Pădurii Craiului – Tășadului. Aceasta apare ca un piemont intermediar spre depresiunea Vad–Borod și câmpia înaltă, piemontană Miersig, din Câmpia Crișurilor. Relieful general este astfel cel al unor culmi rotunjite, domoale, prelungi, ușor înclinate, care domină cu peste 100m înălțimile mai coborâte ale văilor din jur. Sunt dealuri scunde, provenite din ridicarea și fragmentarea unor fâșii de glacis submontan, care se arcuiesc sub horsturile Pădurii Craiului, cu glacisuri, piemonturi, terase și lunci largi. Culmea este cumpâna de ape dintre bazinele Crișul Repede și Crișul Negru. Relieful unde este localizată aria protejată este format din o serie de culmi principale și secundare care sunt fragmentate de numeroase văi, afluenții cursurilor principale. Altitudinile generale depășesc 300m, cele mai mari fiind în extremitatea nord-estică unde sunt peste 400m. Partea nord-estică este fragmentată de văile Pârâului Sarand, care curge spre nord. Spre sud urmează culmea pe unde trece drumul dintre Tășad și Poiana Tășad, care urcă de la 360m în vest, la 400m în est. Din aceasta se formează văile Morii, Stracoșului, care curg de la nord spre sud, împărțind relieful în două culmi, una vestică, mai coborâtă - 300m, și cealaltă estică, mai înaltă - 320-400m. Spre vest coboară accentuat spre Valea Peșterii aflată la 200m, de unde urcă spre vest versantul până la podul Dealului Dumbravei, de la 300m, pe unde trece și DN76. Hipsometric, pe toată suprafața, altitudinile variază între minim 200m – spre Valea Peșterii, maxim 420m – în Vârful La Pietriș din nord-est. Culmea ajunge frecvent la peste 350m în vârfurile din partea estică. Cea mai mare răspândire o are treapta între 200 – 300m, care este cel mai mult în jumătatea sudică și în lungul văiilor centrale, următoarea fiind treapta între 300-400m, din jumătatea nordică. Treapta cu cea mai mică răspândire este și cea cu altitudinile cele mai mari ce depășește 400m. La periferie în sud sunt și trepte cu altitudinile cele mai mici, sub 200m. Pantele sunt mai abrupte spre văi și mai domoale spre podurile culmilor dealurilor. Fragmentarea este mai

mică pe culmi, cu valori mai mari unde calcarele sunt la zi. Procesele actuale pot fi afectate de alunecările de teren, văile torențiale, prăbușirile pe văile carstice sau unde roca este la zi. Calcarele Tortoniene prezintă un relief carstic, cu endo- și exocarst. În zona aferentă văii Peșterii, dar și pe versanții calcaroși ai văii Stracoșului pot fi observate unele forme specifice exocarstului, în special doline, uvale, văi carstice suspendate și mici abrupturi calcaroase. Aceste sisteme carstice s-au dezvoltat și în pitoreasca Valea Peșterii, pe un afluent al Crișului Negru, cu versanții abrupți, calcaroși. Endocarstul cuprinde 6 peșteri, dintre care două sunt mai accesibile. Peștera Stracoș este cea mai mare dintre ele, are o lungime de 965m și este traversată integral de un râu subteran. Mai sunt prezente Peștera Tășad, Izbucul Cetățaua cu un curs activ de peste 300m lungime, Peștera Tâlharilor, Peștera Surpată din Valea Peșterii și Peștera Goila.

Peștera Tășad este situată în versantul drept al Văii Peșterii, la o altitudine de aproximativ 230m în apropierea punctului fosilifer. Prin pierderile de la suprafață a micului pârâu Valea Peșterii s-a format și Peștera de la Tășad. Aceasta are o d enivelare de 4m și o dezvoltare de 308m.

Este constituită din calcare badeniene, ce au fost perforate pe o lungime de 88m de un mic pârâu subteran.

Este formată din o galerie principală,

scundă, bogat concreționată, cu stalactite ce cresc până la nivelul apei, presărată cu mici săli. Partea terminală este la o sală de confluență din care pornesc două galerii: cea ascendentă cu încă 7m unde se termină într-o diaclază impenetrabilă - acesta fiind și punctul cel mai înalt al peșterii

3,3m, iar cea de-a doua galerie este cea a activului, îngustă. Peștera Tășad este închisă în perioada de maternitate a liliecilor, mai-august, iar Peștera Stracoș este închisă în perioada de hibernare a liliecilor, noiembrie - aprilie. Izbucul Cetățaua, situat în Valea Stracoșului are lungimea de peste 300m. Peștera Tâlharilor, Peștera Surpată din Valea Peșterii și Peștera Goila din apropiere, sunt peșteri noi descoperite și în curs de cercetare. Harta geomorfologică se regăsește la Anexa nr. 1.4. 2.2.2. Geologie Alcătuirea geologică este din formațiuni cuaternare, terțiare și mezozoice care stau pe un fundament cristalin. Fundamentul cristalin este în această parte a Dealurilor de Vest, cel mai puțin scufundat, sedimentarea începând din tortonian și sarmațian. Peste acesta, există o gamă mai variată de depozite, cele mai importante fiind rocile carbonatice, calcarele, conglomeratele, gresiile, marnele, care ocupă, 63,89%, și se regăsesc pe cea mai mare parte din jumătatea sudică; următoarele sunt brecii, conglomerate, gresii, șisturi, 25,90%. Cu distribuția cea mai mică sunt

prezente calcare stratificate și masive, marne - strate de Ecleja - 4,1%, argile nisipoase, nisipuri - 3,37%, iar sub 1% mai apar pietrișuri, nisipuri, riolite, la periferia calcarelor și în partea de sud, spre văi. Aceste calcare fac parte din vechiul bazin intramontan care în timpul Miocenului mediu și superior reprezenta un mic golf al mării care se întindea în actuala depresiune Panonică înconjurată de Munții Bihorului și Pădurea Craiului la est și Munții Codru Moma la vest. Tectonizarea puternică a formațiuniilor calcaroase a dus la fragmentarea și compartimentarea lor devenind căi de acces pentru apele sub presiune. Calcarele tortoniene de la Tășad reprezintă o insulă de calcare badeniene cu câteva peșteri și numeroase fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluște și viermi, cochilii de melci de Melanopsis fosil, Theodoxus, schelet complet de delfin pitic, schelet de reptile, anure, mamifere mici fosile. În zonǎ s-au găsit resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut în zona Crișurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic și interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare numeroase peșteri, din care două – Peștera Tășad și Peștera Stracoș, sunt formate în calcarele tinere de vârstă sarmatiană, o raritate pe teritoriul țării noastre. Harta geologică se regăsește la Anexa nr. 1.5. 2.2.3. Hidrologie Apele aparțin la două bazine hidrografice, Crișul Repede spre nord și Crișul Negru spre sud, cumpăna de ape dintre bazine fiind culmea deluroasă pe care se află aria protejată. Bazinul Crișului Negru este format din două văi principale – Stracoșului, Morii, cu afluenții Frecătura, Valea Rea și Valea Peșteri, Pârâul Carpeștii Mici, cu afluenții Valea Rea, care sunt în interiorul culmilor și curg spre sud, iar spre nord este Pârâului Sarand, care curge spre nord spre Valea Tirlechiu, cu afluenții Valea Urzicarilor. Majoritatea văilor sunt temporare, cu un regim carstic de scurgere. Geneza peșterilor este freatică dar nu se poate încă preciza modelul și bazinul de recepție al acviferului din care făceau parte, într-un mod unitar, toate cavitățile Dealului Tășadului. Putem doar presupune că modelul de acvifer era asemănător cu cel al acviferului actual, de tip carstic, de la Felix - Băile 1 Mai, acvifer de adâncime, dezvoltat pe o linie de fracturi, alimentat exclusiv vados, acvifer care generează actualele izvoare termale. Sistemul hidrogeotermal din zona Băile 1 Mai – Băile Felix – Oradea a apărut în urma suprapunerii unor condiții litologico – structurale favorabile, generat de apele meteorice care pătrund în rocille carbonatice. Se găsește în partea vestică a Munților Apusenilor la contactul cu

Câmpia Pannonică, având o serie de importante izvoare termale. În perioada mezocretacică, calcarele mezozoice din zona Felix – 1 Mai, au fost puternic carstificate și acoperite cu sedimente. Prin spațiile endocarstice circulă ape termale, încălzite în scoarță, ce apar sub forma unor izbucuri termale. Unele au fost străpunse de foraje antropice. Ulterior calcare mezozoice au fost acoperite de sedimente, depuse în Marea Pannonică, care se întindea în bazinul mijlociu al Dunării, între Viena și Munții Apuseni, pătrunzând și în bazinul Transilvaniei. Aceste anomalii geotermale subcontinentale provin din adâncime, în lungul unor falii tectonizate, de unde vin încărcate cu valori mari de temperatură, de la 30 uneori, în alte locații, chiar până la 111 o C. Harta hidrografică se regăsește la Anexa nr. 1.6. 2.2.4. Clima Regimul climatic al teritoriului ariei protejate este temperat continental moderat, fiind situat la limita dintre două subprovincii climatice: clima de stepă și clima de dealuri, cu influențe ale circulației vestice, care transportă mase de aer oceanic, umede și mai răcoroase. Variațiile termice sunt mai moderate decât în câmpie. Temperaturile medii anuale sunt între 9- 10 o C, în timp ce, temperaturi medii în luna ianuarie se încadrează între -1 și -3 o C, iar cele ale luniilor de vară sunt de la 16 o C la 18 o C. Când apar masele de aer tropical se pot ridica temperaturile la peste 30 o C. Datorită fragmentării reliefului, pe văi și depresiuni, iarna aerul mai rece se acumulează în depresiuni și văi, iar cel cald rămâne în părțile mai înalte. Uneori pot fi invazii de aer mai rece, arctic, iar în perioadele foarte călduroase din timpul verii, mase de aer tropical venite din regiunea Africii de Nord. Intervalele de uscăciune și secetele excesive în timpul verii sunt mai reduse, iar gerurile sunt mai intense și persistente în timpul iernii, urmare a maselor de aer temperat, maritim, vestice. Precipitațiile medii anuale sunt de la 700mm la 800mm, mai abundente în lunile mai și iunie, când au carater torențial. 2.2.5. Soluri/subsoluri. Solurile din acest sit sunt de două tipuri, în alternanță, și anume: 52% soluri brune luvice, podzolite, din culmile cele mai înalte și 48%, soluri eu-mezobazice, în zona bazinelor hidrografice care sunt în partea central–sudică, în vest, centru, est, nord. Harta pedologică se regăsește la Anexa nr. 1.7. 2.3. Mediul Biotic 2.3.1. Ecosisteme În cadrul ariei naturale protejate au fost idendificate atât ecosisteme naturale cât și agroecosisteme. În cadrul ecosistemelor naturale menționăm păduri, tufărișuri, pajiști, respectiv pășunile din cadrul sitului, ape curgătoare și peșteri. Referitor la ecosistemele forestiere menționăm următoarele tipuri: amestecuri de cer- Quercus cerris, gârniță– Quercus farnetto și gorun- Quercus petraea, amestecuri de cer- Quercus cerris cu tei argintiu- Tilia tomentosa și carpen- Carpinus betulus, amestecuri de cer- Quercus cerris, gorun- Quercus petraea și fag- Fagus sylvatica, amestecuri de fag- Fagus sylvatica, gorun- Quercus petraea, carpen– Carpinus betulus, cerete- Quercus cerris cu Glechoma hirsuta, gorunete- Quercus petraea cu tei argintiu- Tilia tomentosa, frasin– Fraxinus excelsior, stejărete de pedunculat cu Asarum europaeum și tufărișuri subcontinentale peripanonice edificate de Prunus spinosa și Crataegus monogyna. Speciile diagnostic ale acestor tipuri de ecosisteme se regăsesc în numele generic al acestora. În general, starea de conservare a acestor păduri este bună, impactul antropic asupra acestor ecosisteme fiind relativ scăzut. Pajiștile identificate în arealul sitului se încadrează în categoria pajiștilor seminaturale edificate de păiuș- Agrostis tenuis și Festuca rupicola. Pajiștile sunt intens pășunate, pe alocuri aflându-se într-o stare avansată de degradare datorată în special invaziei speciei țolul lupului- Pteridium aquilinum. Dintre speciile dominante menționăm Agrostis tenuis, Festuca rupicola, Euphorbia cyparissias, Cynodon dactylon, Trifolium repens, Lolium perenne, Achillea millefolium. Dintre speciile cu statut de conservare identificate în cadrul acestor pajiști menționăm orhideea Spiranthes spiralis. Starea de conservare a acestor pajiști se poate îmbunătăți dacă se vor aplica măsurile de management corespunzătoare. Agroecosistemele din cadrul ariei naturale protejate sunt compuse în principal din culturi arabile și de lucernă. O caracteristică importantă a acestor ecosisteme este păstrarea practicilor tradiționale de rotire a culturilor. Implicarea activă a proprietarilor care încă practică agricultura neintensivă, cât și aspectul mozaicat al peisajului, datorat cultivării individuale a parcelelor de teren are o deosebită importanță pentru biodiversitatea din cadrul ariei naturale protejate. 2.3.2. Habitate 2.3.2.1. Habitate Natura 2000

Habitatul desemnat pentru ocrotire este 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis, populate de lilieci din peșterile din zona Tășad și Stracoș. Suprafața habitatului în sit este de aproximativ 71ha. Harta cu distribuția habitatului 8310 se regăsește la Anexa nr. 1.8. Habitatul 8310 cuprinde peșteri închise accesului public, inclusiv lacurile și izvoarele subterane ale acestora, ce adăpostesc specii specializate sau strict endemice, sau care au o importanță deosebită pentru conservarea speciilor din Anexa II a Directivei Habitate, ca liliecii și amfibienii. Frecvent observate la intrarea în peșterile din Munții Apuseni sunt asociațiile pioniere edificate de briofite din genul Seligeria - Seligeria tristicha, Seligeria recurvata, Seligeria pusilla. Plante: numai mușchi, de exemplu Schistostega pennata și tapete de alge la intrarea în peșteri. Animale: Faună cavernicolă foarte specializată și strict endemică. Include forme relicte subterane ale unei faune care s-a diversificat în afara peșterilor. Această faună este în principal formată din nevertebrate care trăiesc exclusiv în peșteri și în apele subterane. Nevertebratele terestre cavernicole sunt în principal coleoptere, aparținând mai ales familiilor Bathysciinae și Trechinae, care sunt carnivore și au o distribuție foarte limitată. Nevertebratele acvatice cavernicole constituie o faună strict endemică, dominată de crustacee, Isopoda, Amphipoda, Syncarida, Copepoda, și include numeroase fosile

vii. De asemenea, se întâlnesc moluște acvatice, aparținând familiei Hydrobiidae. 2.3.2.2. Habitate după clasificarea națională

Corespondențele cu codurile din diferite sisteme internaționale de clasificare a habitatelor din cadrul sitului

Tabelul nr. 1

Habitat România

Corespondență

Denumire

NATURA 2000

Palaearctic

EUNIS

R6501 Comunități briofitice: al.

Fissidention gracilifolii 8310 - Peșteri în care

accesul publicului este interzis 65 Caves not open to the public - 2.3.3. Flora de interes conservativ 2.3.3.1. Plante inferioare – Nu este cazul. 2.3.3.2. Plante superioare– Nu este cazul. 2.3.4. Fauna de interes conservativ 2.3.4.1. Ihtiofauna – Nu este cazul. 2.3.4.2. Herpetofauna Speciile desemnate pentru ocrotire în sit sunt 2 specii de amfibieni enumerate în Anexele II și IV ale Directivei Habitate și Anexele nr. 3 și nr. 4A ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: izvorașul cu burta galbenă/buhaiul de baltă cu burtă galbenă, Bombina variegata și tritonul cu creastă, Triturus cristatus. Harta cu distribuția speciilor de amfibieni și reptile desemnate pentru ocrotire în sit se regăsește la Anexa nr.1.9

Situația în sit a speciilor Triturus cristatus și Bombina variegata

Tabelul nr. 2

Specia

Tipul populației speciei și statutul

de

prezență temporală

Mărimea populației speciei

Suprafața habitatului speciei

Triturus cristatus

rezidentă, larg răspândită, nativă, rară 10-50 indivizi 1 - 2 ha

Bombina variegata

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 500-1000 indivizi 100 - 200 ha - Bombina variegata a fost identificată pe Coasta Albului, Valea Stracoșului, Valea Peșterii, Pădurea Pietriș, Dealul Morilor, Dealul Braii, Poiana Tășad, Surduc și Tășad, -Triturus cristatus a fost identificată la est de Valea Stracoșului, pe Dealul Morilor, la Tășad, Poiana Tășad, Stracoș și Drăgești. 2.3.4.3. Avifauna – Nu este cazul. 2.3.4.4. Mamifere Speciile desemnate pentru ocrotire sunt 6 specii de lilieci enumerate în Anexa II-a Directivei Habitate și Anexa nr. 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare: Rhinolophus ferrumequinum - liliacul mare cu potcoavă, Rhinolophus euryale - liliacul mediteranean, Myotis blythii - liliacul cu urechi de șoarece, Rhinolophus hipposideros - liliacul mic cu potcoavă,

Miniopterus schreibersii - liliacul cu aripi lungi și Myotis myotis - liliacul comun. Harta cu distribuția speciilor de lilieci desemnate pentru ocrotire se regăsește la Anexa nr.1.10.

Primele cercetări întreprinse la Peștera de la Stracoș au fost efectuate de Dobrosi Dénes și colaboratorii, între 1991 și 1997, cu scopul de a identifica locurile de hibernare ale efectivelor de Rhinolophus ferrumequinum din estul Ungariei. Astfel în Peștera de la Stracoș au fost identificate cel puțin 2 indivizi inelate din această specie, care dețin recordul european pentru distanța parcursă în timpul migrației, 320 km. Pe baza cercetărilor s-a concluzionat, că această peșteră din extremitatea vestică a Munților Pădurea Craiului reprezintă adăpost de hibernare, dar și stație importantă în ruta de migrație a specie, Dobrosi et Gulyás, 1997, Dobrosi, 1999. Primele date referitoare la Peștera de la Tășad apar la Barti, 1997 și 1998, Nagy et al. 2003 și 2005. Astfel în perioada respectivă s-a concluzionat, că această peșteră reprezintă un important adăpost pentru o colonie mare de naștere a speciei Rhinolophus euryale. Rhinolophus euryale Blasius 1853 ca specie cavernicolă este prezentă în peșterile sitului tot timpul anului, formând colonii de naștere, împerechere și de tranzit. În Peștera de la Tășad formează o colonie de naștere de 450-500 indivizi. Un efectiv de circa 300 indivizi hibernează la sfârșitul iernii în Peștera de la Stracoș. Pădurile, livezile și terenurile agricole sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând și prezența permanentă a unor corpuri de apă.

Myotis blythii Tomes 1857 ca specie cavernicolă este prezentă în peștera Tășad fără a forma colonii de naștere. Efectivele mici probabil se datorează și faptului că la distanțe mici de sit mai sunt numeroase alte adăposturi ocupate de specie și habitate primare bune frecventate de specie. Pajiștile, livezile și terenurile agricole sunt habitatele primare de hrănire, dar poate folosi și pădurile mature rărite ca și habitate de hrănire secundare.

Myotis myotis Borkhausen, 1797 ca specie cavernicolă este prezentă în peștera Tășad fără a forma colonii de naștere. Efectivele mici probabil se datorează și faptului că la distanțe mici de sit mai sunt numeroase alte adăposturi ocupate de specie și habitate primare bune frecventate de specie. Pădurile mature sunt habitatele primare de hrănire, dar poate folosi și pășunile cu arbori, livezile, lizierele și vegetația ripariană ca și habitate de hrănire secundare.

Miniopterus schreibersii Kuhl, 1817ca specie cavernicolă este prezentă în Peștera de la Tășad. Aceste efective se adăpostesc aici în perioada împerecherii. Pădurile, pășunile și livezile sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând și prezența permanentă a unor corpuri de apă.

Rhinolophus ferrumequinum Schreber, 1774 ca specie cavernicolă este prezentă în peșterile menționate tot timpul anului, formând o mică colonie de masculi în Peștera de la Stracoș. Aceste efective se adăpostesc aici în perioada împerecherii și iarna. Pădurile, pășunile și livezile sunt habitatele primare de hrănire, efectivele necesitând și prezența permanentă a unor corpuri de apă.

Rhinolophus hipposideros Bechstein, 1800 ca specie cavernicolă este prezentă în peșterile menționate tot timpul anului. Pădurile, pășunile și livezile sunt habitatele primare de hrănire. 2.3.5. Alte specii relevante 2.3.5.1. Flora Specia Ruscus aculeatus, ghimpele pădureț, care figurează pe Anexa V a Directivei Habitate și Anexa 5A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, a fost identificată în două locații, cei 11 indivizii existenți la aceste puncte prezintă un statut de conservare favorabil. Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată este aproximativ 903ha. Harta cu distribuția speciei Ruscus aculeatus se regăsește la Anexa nr.1.11. Ruscus aculeatus este o plantă valoroasă care, datorită utilizărilor din alimentație și medicina naturistă a început să devină din ce în ce mai rară. La noi în țară planta este folosită mai mult în scop medicinal și de aceea valoarea ei a crescut de la an la an. De aceea, planta a primit statutul de monument al naturii așa cum este citată în multe tratate de specialitate - Săvulescu 1966; Ciocîrlan, 1990; Sârbu et al, 2013. 2.3.5.2. Fauna Cu ocazia inventarilor efectuate pe teren, în cursul anului 2015 în afara speciilor de desemnare în sit au mai fost semnalate:

a) nevertebratele de interes comunitar: melcul de livadă Helix pomatia, enumerat în Anexa 5A din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, melcul carenat bănățean Chilostoma banaticum enumerat în Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, racul de râu Astacus astacus lângă pârâul de la Peștera Tășad aceasta fiind o specie de interes comunitar făcând parte din Anexa V a Directivei Habitate precum și Anexa 5A a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Lycaena dispar o specie inclusă în anexele II și IV ale Directivei Habitate și Anexele 3 și 4A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare,care a fost semnalat într-o poiană spre Peștera Tășad. Situația în sit a speciei de interes comunitar melcul carenat bănățean Chilostoma banaticum, determinat prin inventarieri efectuate pe teren se prezintă astfel: populație rezidentă, larg răspândită, nativă și rară. Situația în sit a speciei de interes melcul de livadă Helix pomatia determinat prin inventarieri efectuate pe teren se prezintă astfel: populație rezidentă, larg răspândită, nativă și rară. Harta cu distribuția speciei Helix pomatia și Chilostoma banaticum denumit și Drobacia banatica se regăsește la Anexa nr. 1.12. Pentru speciile de nevertebrate Lycaena dispar și Astacus astacus se impun investigații suplimentare cu scopul stabilirii distribuției, mărimii populației, stării de conservare și măsurilor de management adecvate. \

b) speciile de amfibieni ș i reptile: Bufo bufo, Lacerta viridis, Rana ridibunda, Salamandra salam a ndra, Rana temporaria, Rana dalmatina și Triturus vulgaris, Lacerta vivipara, Natrix natrix. Harta cu distribuția acestor specii de amfibieni și reptile se regăsește la Anexa nr.1.13. \

Situația în sit a speciilor Bufo bufo, Lacerta viridis, Rana ridibunda, Salamandra salamandra, Rana temporaria, Rana dalmatina și Triturus vulgaris

Tabelul nr. 3

Specia

Tipul populației speciei și statutul de prezență temporală

Mărimea populației speciei

Suprafața habitatului speciei

Bufo bufo

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 50-100 indivizi 500 – 1000 ha

Rana dalmatina

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 100-500 indivizi 500 – 1000 ha

Rana ridibunda

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 500-1000 indivizi 10 – 50 ha

Rana temporaria

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 100-500 indivizi 500 – 1000 ha

Triturus vulgaris

rezidentă, necunoscută, nativă, rezență certă în SCI, incertă în rezervație 50-100 indivizi 0,1 – 0,5 ha

Salamandra salamandra

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 50-100 indivizi 500 – 1000 ha

Lacerta viridis

rezidentă, larg răspândită, nativă, comună 50-100 indivizi 50 – 100 ha - Bufo bufo fost identificată la nord de Stracoș, pe Coasta Albului și la Poiana Tășad, - Rana dalmatina a fost identificată pe Valea Peșterii, Coasta Albului, la Copăcel, Poiana Tășad, Surduc, Tășad, - Rana ridibunda a fost identificată la est de Valea Stracoșului, pe Valea Stracoșului, Valea Peșterii, Pădurea Pietriș, Dealul Morilor, Dealul Braii, la Stracoș și Drăgești, - Rana temporaria a fost identificată pe Valea Peșterii, Dealul Dumbravei, Pădurea Pietriș, la nord de Stracoș, la est de Valea Stracoșului, la Drăgești, Poiana Tășad și Tășad, - Triturus vulgaris a fost relatată în localitățile Copăcel, Poiana Tășad și Surduc. Este posibil ca în zona colinară specia să apară cu subspecia Triturus vulgaris ampelensis, taxon cu statut diferit de conservare. - Lacerta viridis a fost identificată pe Valea Peșterii, la est de Valea Stracoșului, la Drăgești, Stracoș, Calea Mare, Tășad și Poiana Tășad, - Salamandra salamandra este o specie comună la nivelul ariei naturale protejate, în habitatele favorabile. A fost identificată în 2 văi diferite în apropierea localității Stracoș, în valea unui afluent al pârâului Stracoș și în valea pârâului Poiana în intervalul altitudinal 249 m–333 m. Specia a fost relatată din localitățile Poiana Tășad, Surduc, Tășad, Copăcel, dar fără o locație exactă a prezenței.

c) specia șoimul rândunelelor - Falco subbuteo, enumerată în Anexa 4 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, specie a cărui situație actuală a fost determinată prin inventarieri efectuate pe teren, în anul 2015, și se prezintă după cum urmeză: populație migratoare – oaspete de vară, larg răspândită, nativă, rară, sunt necesare investigații suplimentare cu scopul stabilirii prezenței certe ca specie clocitoare în aria protejată. Harta cu distribuția speciei Falco subbuteo se regăsește la Anexa nr.1.14.

d) speciile de liliecii: Myotis bechsteinii, Nyctalus noctula, Pipistrellus pipistrellus, Eptesicus serotinus, Plecotus austriacus, Pipistrellus pygmaeus, Myotis brandtii, Myotis daubentoni. Harta cu distribuția specilor de lilieci de mai sus se regăsește la Anexa nr.1.15. 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1. Comunitățile locale și factorii interesați Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgești se ridică la 2.531 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când au fost înregistrați 2.600 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români - 64,69%, cu o minoritate de romi - 33,22%. Pentru 1,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși - 71,62%, dar există și minorități de penticostali - 18,02%, baptiști - 6,42% și greco-catolici - 1,28%. Pentru 2,05% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Evolutia populației*

Tabelul nr. 4

Anul

Copăcel Număr pers.

Drăgești Număr pers.

Total Număr pers.

Anul 2010 2260 2508 4768

Anul 2011 2277 2531 4808

Anul 2012 2243 2545 4788

Anul 2013 2222 2593 4815

Anul 2014 2190 2606 4796

Anul 2015 2166 2612 4778 *Date furnizate de Institutul Național de Statistică În Comuna Drăgești singurele activități economice sunt cele agricole, respectiv cultivarea terenului și creșterea animalelor. În Comuna Copăcel sunt 10 societăți comerciale, ce activează în următoarele domenii: prelucrarea laptelui, prelucrarea primară a lemnului, obținerea uleiului prin presare la rece,

construcții case din lemn. Locuitorii din Copăcel au făcut o tradiție din creșterea animalelor, activitate pe care au păstrat-o din cele mai vechi timpuri. Se practică de asemenea cultivarea pământului, solurile de pe raza localității fiind favorabile cultivării de plante furajere, grâu, porumb, ovăz și pomi fructiferi. Acest lucru a permis apariția sectorului producție alimentare, dar și a comerțului. Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri de carpen, gorun, fag și brad ce acoperă dealurile comunei. Vecinatatea comunei cu municipiul Oradea, amplasarea ei în zona preorășenească și specificul de stațiune balneo-climaterică a oferit o relație de interdependență reciprocă, oferindu-se locuri de muncă, dotări comerciale, învățamânt, dotări culturale, sport, agrement. 2.4.1.2. Utilizarea terenurilor Utilizarea terenurilor

Tabelul nr. 5

Categoria de folosință

Suprafața -ha- % din total supr.

Ape curgătoare 7.07 0,45

Cultură permanentă 23.69 1,53

Curți, constructii 5.38 0,35

Drum 5.02 0,33

Pădure 454.13 29,15

Pășune permanentă 379.18 24,38

Teren administrativ 0.45 0,03

Teren arabil 337.73 21,68

Teren neproductiv 42.11 2,71

Teren pentru hrana vanatului 3.21 0,21

Vegetație forestieră, arbori, tufărișuri 298.89 19,19

Total 1556,86 100

Harta categoriilor de folosință a terenurilor se regăsește la Anexa nr.1.16. 2.4.1.3. Situația juridică a terenurilor Situația juridică a terenurilor

Tabelul nr. 61

Proprietari

Suprafața -ha- % din total supr.

Asociația Urbarială "Negru Vodă" Tășad 790.35 50,76

Asociația Urbarială Stracoș 156.92 10,08

Asociația Urbariașilor Copăcel 0.39 0,03

Autoritate a administrației publice locale din Comuna Drăgești 144.67 9,29

Intreprinderi individuale 0.3 0,02

Persoană fizică 447.54 28,74

Persoane fizice autorizate 4.58 0,30

Statul român 12.11 0,78

Total 1556,86 100

Harta formelor de proprietate asupra terenurilor se regăsește la Anexa nr.1.17. 2.4.1.4. Administratori și gestionari Administratorii și gestionarii

Tabelul nr. 7

Administratori

Suprafața -ha- % din total supr.

Asociația Urbarială Stracoș 29.13 1,88

Autoritate a administrației publice locale din Comuna Drăgești 144.67 9,29

Intreprinderi individuale 0.3 0,02

Ocolul Silvic „ Codrii Cămării ” R.A. 445.68 28,62

Persoană fizică 413.8 26,57

Persoane fizice autorizate 4.58 0,30

RNP ROMSILVA Ocolul Silvic Dobresti 12.11 0,78

Asociația Urbarială "Negru Vodă" Tășad 506.59 32,54

Total 1556,86 100

Harta regimului de administrare a terenurilor se regăsește la Anexa nr.1.18. 2.4.1.5. Infrastructură și construcții

Infrastructura este slab dezvoltată, creșterea demografică este infimă, astfel încât piața imobiliară nu va suferi creșteri considerabile în următoarea perioadă. Din punct de vedere al construcțiilor nu există pericolul afectării speciilor și habitatelor. Impactul construcțiilor ar putea proveni din utilizarea pietrișului și nisipului din albiile râurilor sau defrișări. În partea de vest, chiar la limita sitului, trece cel mai important drum național DN73, care face legătura dintre Drăgești – BăileFelix - Oradea. Din categoria de drumuri județene face parte DJ767B, care leagă Tășadul de DN76, dar și de Poiana Tășad. Drumuri comunale sunt: DC192A, care ajunge în extremitatea vestică, DC90, în sud-est, care urmează lungul văii Stracos, spre sud, ajungând în DN76. De asemenea, accesul în interiorul rezervatiei se face prin drumurile de pământ sau forestiere. Accesul la transportul feroviar este asigurat de gara Oradea. Harta transporturilor se regăsește la Anexa nr.1.19. 2.4.1.6. Patrimoniu cultural Teritoriul comunei Drăgești este locuit de peste 2200 ani, fapt dovedit de descoperirile arheologice de pe raza comunei, fapt care dovedește o viață materială și spirituală dezvoltată. Astfel, în satul Tășad în urma săpăturilor arheologice făcute de către cercetătorii de la Muzeul Țării Crișurilor pe dealul „Cetățuia” s-au pus în evidență urme ale existenței materiale a numeroase colectivități din secolele III i.e.n. În anul 1980, în satul Drăgești, în apropierea șoselei Oradea - Beiuș, a fost descoperit un tezaur monetar din argint, compus din monede fibule, brățari cât și alte podoabe din secolele II-I i.e.n., tezaur care se găsește la Muzeul Țării Crișurilor. Din date luate de la Arhivele Statului Bihor, localitățile Drăgești, Stracoș și Tașad apar atestate documentar din anul 1560. Pe acest fundal, al ocupării predominant agricole mediul rural românesc se confundă cu practicarea pe scară largă a agriculturii în forme tradiționale, arhaice, de subzistență sau de semisubzisteță, în vederea susținerii auto-consumului unui segment important al populației rurale. Prelucrarea lemnului este o altă activitate locală, încurajată de întinsele păduri de carpen, gorun, și fag ce acoperă dealurile comunei. 2.4.1.7. Peisajul Comuna Drăgești ocupa în județ o poziție centrală, distanța dintre partea nordica a județului și Drăgești precum și dintre partea sudică și Drăgești fiind aproximativ egală. Este compusă din încă 4 sate: satul Dicănești, satul Stracoș, satul Topești, satul Tașad. Comuna Drăgești este situata în regiunea deluroasă pe versantele sud-vestice ale munților Pădurea-Craiului, prezentând un relief accidentat cu multe culmi brăzdate de mici pârâiase ca: Valea Benți la Stracoș, Valea Recheșt la Dicănești, Valea Tășadului la Tășad, valea Peșterii prin Stracoș; aceste se unesc în pârâul Holod, afluent al Crișului Negru. Ca altitudine în raza comunei Drăgești, acesta variază între 400 și 850m, predominând suprafețele de înălțimi ale căror culmi ating între Drăgești și Dicănești, culmea Purcel – 800m. Cea mai mare parte a suprafețelor de înălțimi sunt prielnice pădurilor și culturilor de pomi fructiferi. În flora forestieră predomină eșente de fag, stejar, carpen, cer, garon, salcâm. În zona comunei Copăcel peisajul este brăzdat de Valea Pietrii și de Valea de Rugi, două ape curgătoare cu un debit permanent, dar redus. Localitatea are o suprafață totală de 10.000 de hectare și este alcătuită din satele: Bucuroaia, Chijic, Poiana-Tășad, Sărand, Surduc și Copăcel, centrul administrativ. Elementele naturale valorificabile turistic din Comuna Copăcel sunt: Peștera Tășad, Moara de apă, situl arheologic Tășad, Dealurile Copăcelului. Acestea pot fi valorificate turistic cu respectarea măsurilor de management și ținând cont de presiunile și amenințările identificate în cadrul studiilor de specialitate. 2.4.1.8. Turism și facilități de turism Vecinatatea sitului cu municipiul Oradea și Băile 1Mai, amplasarea ei în zona preorășenească și specificul de stațiune balneo-climaterică a oferit o relație de interdependență reciprocă, oferindu- se locuri de sport și agrement, dotări comerciale, dotări culturale. Pe teritoriul ariei protejate cele mai întâlnite activități turistice se leagă de turismul de recreere - cicloturism, speoturism, ecoturism, și turism cultural - agroturism, turism rural și turism gastronomic. Activitățile ecoturistice sunt încă într-o fază incipientă. Evaluare: - Sunt probleme legate de biodiversitatea fragilă din zonă și de potențiala presiune pe care turismul o exercită asupra biodiversității. Situl poate suporta un număr destul de redus de activități în aer liber cu impact redus asupra mediului, începând cu plimbările, drumețiile și ciclismul. - Sunt probleme legate infrastructura slab dezvoltată, reprezentate de drumul național DN73, care face legătura dintre Drăgești – BăileFelix – Oradea, drumul județean DJ767B, care leagă Tășadul de DN76, și câteva drumuri comunale. - Infrastructura turistică este aproape inexistentă în prezent la nivelul sitului. În urma unui proiect inițiat și coordonat de către Societatea de Istorie Naturală Nymphaea a fost înființat în centrul satului Tășad, la căminul cultural un centru de vizitare, cu mai multe încăperi amenajate ca muzeu unde sunt ilustrate cu exponate toate zonele rezervației naturale, științele naturii și arheologie, precum și o colecție de etnografie a satului adunată de oameni ai locului. - Dezvoltarea unui turism durabil în aria protejată, va fi posibilă datorită următoarelor motivații:

a) Existența atracțiilor turistice unice în sit și în zona adiacentă. Atracțiile turistice din zona ariei protejate sunt: - atracții strict legate de natură: Peștera de la Stracoș Peștera Tășad, Situl arheologic Tășad, Moara de apă din Copăcel, Dealurile Copăcelului, Bisericile monument istoric din Surduc și Bucuroaia, Situl arheologic de pe Dealul Cetățuia sau “Cetățaua” - cetatea dacică de la Tășad, situat în apropierea punctelor fosilifere de pe Valea Stracoșului. - atracții cultural istorice și atracții legate de obiceiuri, tradiții și produse locale.

b) Accesibilitatea ușoară a sitului. Datorită apropierii de stațiunea Băile Felix, fluxul turistic prezent aici poate fi atras prin investiții în infrastructura turistică. Astfel, pot fi identificate mai multe tipuri de activități care să ducă la dezvoltarea turistică a zonei: - amenajarea unor trasee tematice care să lege obiectivele turistice din zonă, - amenajarea unor trasee de cicloturism care să conecteze cele trei situri Natura 2000: Pârâul Pețea, Betfia și Tășad, - amenajarea pentru speoturism a Peșterii Stracoș și Peșterii Tășad, pe o anumită porțiune și în perioadele în care nu sunt afectate coloniile de lilieci, - dezvoltarea centrului de vizitare, asigurarea sustenabilității acestuia și menținerea muzeului existent.

Totodata satele din zona sitului, aflate la o distanta relativ mica de statiune, prin dezvoltarea turismului rural pot prelua o mare parte din afluxul de turisti mai ales în sezonul estival, asigurând o gama largă din activitățile de servicii.

2.4.2 Impacturi 2.4.2.1 Presiuni - impacturi trecute și prezente Presiunile actuale asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, în cadrul proiectului POS, sunt sintetizate mai jos, în Tabelul nr. 8, Tabelul nr. 9, Tabelul nr. 10, Tabelul nr. 11, Tabelul nr. 12. Intensitatea presiunilor a fost cuantificată astfel: – Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acțiuni de management cu prioritate – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil – Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management.

Presiuni asupra habitatului 8310 - impacturi prezente

Tabelul nr. 8

Nr. crt.

Cod Presiunea actuală

Intensitate

Detalii

1. A04.02.05. Pășunatul ne- intensiv în amestec de animale

Scăzută (S)

Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și a apelor din bazinul de drenaj, care au rol important în procesul de carstificare, menținerea echilibrului mediului subteran. Implicit este influențată compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran.

2. A05.01. Creșterea animalelor

Scăzută (S)

Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului

dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran.

3. A06.01.02. Culturi anuale neintensive

Scăzută (S)

Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj.

4. A08. Fertilizarea - cu îngrășământ

Scăzută (S)

Are loc în lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea apelor de suprafață și subterane din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran.

5. G01.04.02. Speologie

Scăzută (S)

Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul.

6. G01.04.03. Vizite de agrement în peșteri

Scăzută (S)

Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul.

7. G05.04. Vandalism

Scăzută (S)

Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, cât și exocarstul.

8. H01.05. Poluarea difuză a apelor

de suprafață, cauzată de activități agricole

și forestiere

Scăzută (S)

Are loc în bazinele de drenaj ale peșterilor. Afectează proprietățile fizico-chimice ale apelor subterane și comunitățile acvatice subterane prin aportul direct la cursul activ și prin apele de infiltrație.

9. H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activități agricole și forestiere

Scăzută (S)

Modificarea aportului de materie organică în subteran prin infiltrare din colectorul peșterilor. Afectează activul peșterii și comunitățile acvatice, speciile epigee și hipogee pe care le susține, procesele fizico-chimice legate de procesele de carstificare reprezentate de formare minerale, depunere calcit, rata de sedimentare, de coroziune și altele asemenea.

10. J01.01. Incendii

Medie (M) Zona de deasupra Peșterii de la Stracoș. Afectează proprietățile solului și vegetația care au rol important în procesele de carstificare și de menținere a echilibrului mediului subteran și a comunităților hipogee.

11. K01.02. Colmatare

Scăzut (S)

Intrarea superioară a Peșterii de la Stracoș și zona finală a Peșterii de la Tășad. Afectează climatul mediului subteran, traseul activului peșterilor, echilibrul ecosistemului, diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee.

12. L06. Prăbușiri subterane

Scăzut (S)

În Peștera de la Stracoș. Afectează peisajul subteran, ecosistemul, climatologia și diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee.

Efectul cumulat al impacturilor asupra habitatului 8310 este momentan scăzut.

Presiuni asupra speciei Ruscus aculeatus - impacturi prezente

Tabelul nr. 9

Nr. crt.

Cod Presiunea actuală

Intensi- tate

Detalii

1. A04. Pășunatul

Scăzută (S)

Pășunatul se practică pe pajiștile din sit. În acest caz există și zone suprapășunate care au permis dezvoltarea unei specii invazive,

Pteridium

aquilinum, pe suprafețe extinse.

2. B02.01.01. Replantarea pădurii cu arbori nativi B02.02.

Curățarea pădurii

Scăzută (S)

Silvicultura prin activități de tăiere, curățare și replantare poate afecta sau distruge anumiți indivizi de ghimpe. Extracția lemnului din pădure poate produce deteriorarea unor tufe de Ruscus aculeatus.

3. F04.02. Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemenea

Scăzută (S)

Prelevarea de plante terestre reprezintă o altă amenințare pentru Ruscus aculeatus deoarece planta poate fi folosită în scop alimentar sau medicinal. Fiind declarată monument al naturii poate fi colectată pentru colecțiile unor ierbare.

4. G01.02. Mersul pe jos, călărie și vehicule non-motorizate G01.03. Vehicule cu motor

Scăzută (S)

Pe toată suprafața sitului. Activitățile de petrecere a timpului liber prin drumeții în incinta sitului pot exercita o serie de presiuni asupra faunei și florei prin: zgomote produse, ruperea unor plante, călcarea sau distrugerea unor plante ierboase, rănirea unor copaci, abandonarea deseurilor menajere

5. H04. Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului H04.03. Alte forme de poluare a aerului H05. Poluarea solului și deșeurile solide, cu excepția evacuărilor H05.01. Gunoiul și deșeurile solide

Scăzută (S)

Poluanți răspândiți pe calea aerului sunt reprezentați de gazele de eșapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin sit sau pe șoseaua care delimitează situl. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde se face focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces neasfaltate reprezintă o altă sursă de poluare a aerului,deoarece prin depuneri poate duce obturarea stomatelor și perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern. Gunoiul și deșeurile solide rezultate de la turiștii/localnici care nu colectează resturile alimentare, cutiile de conserve, sticlele, pungile de plastic și hârtie.

6. I02. Specii invazive problematice

Scăzută (S)

La nivelul sitului și a rezervației au fost identificate specii invazive precum Pteridium aquilinum, Urtica dioica sau Rubus idaeus dar care nu ocupă suprafețe extinse astfel încât să prezinte un impact semnificativ.

7. J01. Focul și combaterea incendiilor

Scăzută (S)

În zonele ușor accesibile apar vetre de foc ceea ce determină un risc de incendiu.

8. M01.02. Secete și precipitații reduse M02.01. Înlocuirea și deteriorarea habitatului

Scăzută (S)

Secetele prelungite asociate cu alți factori climatici pot duce la uscarea și dispariția unor plante inclusiv indivizi de Ruscus aculeatus.

Presiuni asupra speciilor de lilieci - impacturi prezente

Tabelul nr. 10

Nr. crt.

Cod Presiunea actuală

Intensitate

Detalii

1. D01. Drumuri, poteci, căi ferate

Scăzută (S)

În partea de nord a sitului, de-a lungul drumului DJ767B pe porțiunea dintre Tășad și Poiana Tășad. Rețeaua de drumuri și poteci contribuie la antropizarea zonei, ceea ce rezultă creșterea deranjului prin circulația diferitelor vehicule și uneori uciderea liliecilor prin coliziune.

2. G01.04.02. Speologie

Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Peștera de la Tășad este un adăpost important pentru lilieci în perioada de reproducere. Peștera de la Stracoș este un adăpost important pentru lilieci în perioada de hibernare. În aceaste perioade speologia necontrolată poate deranja coloniile de lilieci.

3. G05.04. Vandalism

Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Intrarea deliberată, distrugerea infrastructurii, poluarea fonică, luminarea liliecilor sub colonie, omorârea liliecilor pot avea efecte serioase asupra liliecilor.

4. H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activități agricole și forestiere

Scăzută (S)

Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Activitățile agricole și forestiere de suprafață pot avea consecințe și asupra habitatului subteran, mai ales prin faptul că intravilanele așezării Tășad se situează deasupra văilor ce alimentează peșterile. Poluările pot afecta și în mod direct.

5. H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

Scăzută (S)

Valea Tășad, Valea Stracoș și pâraiele secundare care izvorâsc sub intravilanele așezărilor Tășad și Poiana Tășad. Urbanizarea atrage după sine și poluarea apelor de suprafață, ceea ce influențează liliecii prin reducerea spectrului trofic.

6. K03.04. Prădare

Scăzută (S)

În incinta Peșterilor Tășad și Stracoș. Liliecii sunt vulnerabili la prădători mai ales seara la ieșirea din adăpost. Sub colonia de naștere în anii precedenți a fost observată prezența racilor din genul Astacus, care consumau juvenili de lilieci căzuți în pârâu.

Efectul cumulat al presiunilor corelat cu afectarea stării de conservare este Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciilor de lilieci nu este semnificativ afectată. Presiuni asupra speciilor de amfibieni și reptile - impacturi trecute și prezente Tabelul nr. 11

Nr. crt

Cod Presiunea actuală

Intensi- tate

Detalii

1. B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

Scăzută (S)

Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot duce la distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibieni cât și pentru reptile.

2. G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune

Scăzută (S)

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu seamă în perioada de reproducere.

3. H01.

Poluarea apelor de suprafață limnice

Scăzută (S)

În toate habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit.

4. J02.02. Îndepărtarea de sedimente

Scăzută (S)

În habitate acvatice din sit, Covaciu-Marcov, relatează că impactul activităților de colmatare a fost mai grav decât cel

al poluării. Decolmatarea a distrus ponte și larve ale speciilor de broaște.

5. K01.02. Colmatare

Scăzută (S)

În habitate acvatice din sit, Covaciu-Marcov, relatează că impactul activităților de colmatare a fost mai grav decât cel al poluării.

6. K01.03. Secare

Scăzută (S)

În habitate acvatice din sit. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane.

7. M01.02. Secete și precipitații reduse

Scăzută (S)

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente.

Presiuni asupra speciilor de nevertebrate Chilostoma banaticum, Helix pomatia - impacturi trecute și prezente

Tabelul nr. 12

Nr. crt.

Cod Presiunea actuală

Intensi- tate

Detalii

1. J01.01. Incendii

Medie (M) Vale Stracoș deasupra peșterii cu același nume. În zonă au fost identificate efecte clare ale incendierii arboretelor; baza trunchiurilor arborilor și arbuștilor, precum și vegetația ierboasă erau arse pe suprafețe mari.

2. G01.04.03. Vizite de agrement în peșteri

Scăzută (S)

Peștera și Valea Stracoș. În jurul peșterii și la intrare au fost găsite deșeuri lăsate de turiști.

3. M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor M01.02. Secete

și precipitații reduse

Medie (M) Încălzirea globală, creșterea temperaturilor, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific. Este posibil ca din aceste motive să se identifice multe cochilii și mai puține exemplare vii, indicând o descreștere a populației.

4. F03.02.01. Colectare de animale*

Medie (M) Întreaga suprafață ocrotită și majoritatea habitatelor. Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării și comercializării. Pentru a nu fi supraexploatată populația se impun activități de evaluare periodică și reglementarea colectării acesteia sau chiar interzicerea acestor activități pe teritoriul sitului. * Numai pentru specia

Helix pomatia 2.4.2.2 Amenințări - impacturi viitoare previzibile Amenințări viitoare asupra speciilor/habitatelor, care au fost identificate în urma studiilor relizate în teren, sunt sintetizate mai jos în Tabelul nr. 13, Tabelul nr. 14, Tabelul nr. 15, Tabelul nr. 16, Tabelul nr. 17.

Intensitatea amenințărilor în viitor a fost cuantificată astfel: – Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată: Necesită acțiuni de management cu prioritate – Medie (M) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată: Necesită acțiuni specifice de management cât mai curând posibil – Scazută (S) - viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată: Necesită monitorizare dar nu și acțiuni specifice de management.

Amenințări asupra habitatului 8310 - impacturi viitoare previzibile

Tabelul nr. 13

Nr. crt.

Cod amenințare

Intensitate

Detalii 1

A04.02.05. Pășunatul ne-intensiv în amestec de animale

Scăzută (S)

În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și a apelor din bazinul de drenaj, care au rol important în procesul de carstificare, menținerea echilibrului mediului subteran. Implicit este influențată compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 2

A05.01. Creșterea animalelor

Scăzută (S)

În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 3

A06.01.02. Culturi

anuale neintensive pentru producția de alimente

Scăzută (S)

În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea solului și apelor din bazinul de drenaj. 4

A08. Fertilizarea cu îngrășământ

Scăzută (S)

În lunca văilor insurgente peșterilor. Afectează calitatea apelor de suprafață și subterane din bazinul de drenaj, compoziția comunităților subterane și a raportului dintre speciile epigee și hipogee ca urmare a modificării aportului de materie organică în subteran. 5

E01.04. Alte modele, tipuri de habitare/ locuințe

Scăzută (S)

În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor. Afectează echilibrul mediului subteran și a comunităților subterane prin modificarea aportului de materie organică în subteran.

6

E03.01. Depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

Mediu (M) În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor, în peșteri. Afectează echilibrul mediului subteran, diversitatea și distribuția faunei în subteran - raportul dintre specii epigee și hipogee. 7

E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj

Mediu (M) În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor. Afectează echilibrul mediului subteran, diversitatea și distribuția faunei în subteran, raportul dintre specii epigee și hipogee, exocarstul. 8

J02.07.01. Captări de apă subterană

pentru agricultură

Scăzută (S)

În bazinele de drenaj și colectoare ale peșterilor. Afectează echilibrul mediului subteran, diversitatea și distribuția faunei în subteran, peisajul endocarstic și exocarstic. 9

G01.04.02. Speologie

Medie (M) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul. 10

G01.04.03. Vizite de agrement în peșteri

Medie (M) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, distribuția și diversitatea faunei subterane, exocarstul. 11

G05.04 Vandalism

Medie (M) Activități derulate în habitat și la suprafață. Afectează echilibrul mediului subteran, cât și exocarstul. 12

H01.05. Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activități agricole și forestiere

Scăzută (S)

În bazinele de drenaj ale peșterilor. Afectează proprietățile fizico-chimice ale apelor subterane și comunitățile acvatice subterane prin aportul direct la cursul activ și prin apele de infiltrație. 13

H02.06. Poluarea difuză a apelor

subterane

Scăzută (S)

Modificarea aportului de materie organică în subteran prin infiltrare din colectorul peșterilor. Afectează activul peșterii și comunitățile acvatice, speciile epigee și hipogee, pe care le susține, procesele fizico- cauzată de activități agricole și forestiere

chimice legate de procesele de carstificare reprezentate de formare minerale, depunere calcit, rata de sedimentare, de coroziune. 14

J01.01. Incendii

Ridicată (R)

Zona de deasupra Peșterii de la Stracoș. Afectează proprietățile solului și vegetația care au rol important în procesele de carstificare și de menținere a echilibrului mediului subteran și a comunităților hipogee. 15

K01.02. Colmatare

Mediu (M) Intrarea superioară a Peșterii de la Stracoș și zona finală a Peșterii de la Tășad. Afectează climatul mediului subteran, traseul activului peșterilor, echilibrul ecosistemului, diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee. 16

L06. Prăbușiri subterane

Mediu (M) În Peștera de la Stracoș. Afectează peisajul subteran, ecosistemul, climatologia și diversitatea, structura și dinamica comunităților epigee și hipogee.

Efectul cumulat al impacturilor asupra habitatului 8310 este momentan scăzut. Cu toate acestea, pe viitor se impune o delimitare spațială clară a zonei de protecție a peșterilor în care să se țină cont de caracteristicile peșterilor și a bazinelor lor de recepție și colectoare, zonare corelată cu amenințările identificate.

Amenințări asupra speciei Ruscus aculeatus L - impacturi viitoare previzibile

Tabelul nr. 14

Nr. crt.

Cod amenințare

Intensitate

Detalii

1. A04.Pășunatul

Scăzută (S)

Pășunatul se va practica pe islazul comunal. Animalele pot ajunge și în zona pădurii unde pot mânca sau călca unii indivizi de Ruscus aculeatus.

2. B02.01.01. Replantarea pădurii cu arbori nativi B02.02 Curățarea pădurii

Scăzută (S)

Pe toată suprafața sitului. Silvicultura prin activități de tăiere, curățare și replantare poate afecta sau distruge anumiți indivizi de ghimpe. Extracția lemnului din pădure poate produce deteriorarea unor tufe de Ruscus aculeatus. Pe viitor presiunea persistă atâta timp cât se mențin aceleași norme.

3. F04.02. Colectarea de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemenea

Scăzută (S)

Prelevarea de plante terestre reprezintă o altă amenințare. Fiind declarată monument al naturii poate fi colectată pentru colecțiile unor ierbare. Prin colectarea ciupercilor se pot călca/deteriora indivizi de Ruscus aculeatus.

4. G01.02. Mersul pe jos, călărie și vehicule non- motorizate G01.03 Vehicule cu motor

Scăzută (S)

Pe toată suprafața sitului. Activitățile de petrecere a timpului liber prin drumeții în incinta sitului pot exercita o serie de presiuni asupra faunei și florei prin: zgomote produse, ruperea unor plante, călcarea sau distrugerea unor plante ierboase, rănirea unor copaci, aruncarea deșeurilor.

5. H04. Poluarea aerului, poluanți răspândiți pe calea aerului H04.03 Alte forme de poluare a aerului H05 Poluarea solului și deșeurile solide, cu excepția evacuărilor H05.01. Gunoiul și deșeurile solide

Scăzută (S)

Poluanți răspândiți pe calea aerului sunt reprezentați de gazele de eșapament rezultate din arderea combustibililor de la autovehiculele care circulă prin sit sau pe șoseaua care delimitează situl. Altă sursă de poluare a aerului atmosferic este fumul rezultat din arderea lemnului acolo unde se face focul. Praful care se ridică de pe drumurile de acces neasfaltate reprezintă o altă sursă de poluare a aerului, deoarece prin depuneri pot duce obturarea stomatelor și perturbă schimburile de gaze ale plantelor cu mediul extern. Gunoiul și deșeurile solide – rezultate de la turiștii/localnici care nu colectează resturile

alimentare, cutiile de conserve, sticlele, pungile de plastic și hârtie.

6. I02. Specii invasive problematice

Scăzută (S)

Există o tendință ușoară de extindere a plantelor invazive datorită faptului că impactul antropic este pronunțat în zona analizată. Speciile invazive dacă se dezvoltă prea mult pot acoperi tufele de ghimpe și pot umbri locurile în care se dezvoltă ducând la o încetinire a creșterii și dezvoltării plantei

7. J01.

Focul

și combaterea incendiilor

Scăzută (S)

În zonele ușor accesibile apar vetre de foc ceea ce determină un risc de incendiu.

8. M01.02. Secete și precipitații reduse M02.01 Înlocuirea și deteriorarea habitatului

Scăzută (S)

Schimbările globale, secete și precipitațiile reduse vor acționa și în viitor asupra speciilor de plante și habitate

Amenințări asupra speciilor de lilieci - impacturi viitoare previzibile

Tabelul nr. 15

Nr. crt

Cod amenințare

Intensitate

Detalii

1. D01. Drumuri, poteci, căi ferate

Scăzută (S)

În partea de nord a sitului, de-a lungul drumului DJ767B pe porțiunea dintre Tășad și Poiana Tășad. Rețeaua de drumuri și poteci contribuie la antropizarea zonei, ceea ce rezultă creșterea deranjului prin circulația diferitelor vehicule și uneori uciderea liliecilor prin coliziune.

2. G01.04.02. Speologie

Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Peștera de la Tășad este un adăpost important pentru lilieci în perioada de reproducere, astfel încât speologia necontrolată poate deranja colonia.

3. G05.04. Vandalism

Mediu (M) Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Intrarea deliberată, distrugerea infrastructurii, poluarea fonică, luminarea liliecilor sub colonie, omorârea liliecilor pot avea efecte serioase asupra liliecilor.

4. H02.06. Poluarea difuză a apelor subterane cauzată de activități agricole și forestiere

Scăzută (S)

Peștera de la Tășad, Peștera de la Stracoș. Activitățile agricole și forestiere de suprafață pot avea consecințe și asupra habitatului subteran, mai ales prin faptul că intravilanele așezării Tășad se situează deasupra văilor ce alimentează peșterile. Poluările pot afecta și în mod direct.

5. H01.04. Poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

Scăzută (S)

Valea Tășad, Valea Stracoș și pâraiele secundare care izvorâsc sub intravilanele așezărilor Tășad și Poiana Tășad. Urbanizarea atrage după sine și poluarea apelor de suprafață, ceea ce influențează liliecii prin reducerea spectrului trofic.

6. K03.04. Pradare

Scăzută (S)

În incinta Peșterilor Tășad și Stracoș. Liliecii sunt vulnerabili la prădători mai ales seara la ieșirea din adăpost. Sub colonia de naștere în anii precedenți a fost observată prezența racilor din genul Astacus, care consumau juvenili de lilieci căzuți în pârâu.

7. G05.08. Închiderea peșterilor sau a galeriilor*

Scăzută (S)

Peștera de la Stracoș. Punctele în care liliecii sunt cei mai sensibili în sit, sunt adăposturile, unde se concentrează. Deoarece Rhinolophus euryale este o specie sensibilă la reducerea dimensiunii intrărilor la adăpost, este contraindicat acoperirea totală a intrării peșterilor cu grilaje, unde această specie formează colonii.

*Acest impact viitor previzibil nu amenință speciile Myotis myotis și Myotis blythii

Efectul cumulat al amenințărilor corelat cu afectarea stării de conservare este Scăzută (S) – viabilitatea pe termen lung a speciilor de lilieci nu este semnificativ afectată.

Amenințări asupra speciilor de amfibieni și reptile - impacturi viitoare previzibile

Tabelul nr. 16

Nr. crt

Cod Presiunea actuală

Intensi- tate

Detalii

1. B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

Scăzută (M) Curățarea pădurii, îndepărtarea lăstărișului, a arborilor uscați sau în curs de uscare pot duce la distrugerea sau alterarea vegetației litiere, a structurii și compoziției microhabitatului litier esențial atât pentru amfibieni cât și pentru reptile.

2. G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune

Scăzută (S)

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Speciile se reproduc îndeosebi în habitate acvatice formate în șanțurile de pe marginea drumului sau făgașele aflate în special pe drumurile de pământ. Circulația cu autovehicule personale, ATV, motociclete de teren, dar și alte autovehicule utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu seamă în perioada de reproducere.

3. H01.

Poluarea apelor de suprafață limnice

Scăzută (S)

În toate habitatele acvatice temporare și/sau stătătoare din sit.

4. K01.03. Secare

Scăzută (S)

În habitate acvatice din sit. Secarea este un fenomen în plină desfășurare, cu efecte vizibile, pe tot cursul pârâului Pețea și mai ales în lacul cu apă termală, în principal din cauza captării apelor subterane.

5. M01.02. Secete și precipitații reduse

Scăzută (M) Pe toată suprafața ariei naturale protejate. În special pe timpul verii, dar și în unii ani secetoși sau cu precipitații reduse, reproducerea amfibienilor este afectată de reducerea spațială și temporară a suprafețelor ocupate de habitate acvatice temporare sau permanente.

Amenințări asupra speciile de nevertebrate Chilostoma banaticum, Helix pomatia - impacturi viitoare previzibile

Tabelul nr. 17

Nr. crt.

Cod Presiunea actuală

Intensi- tate

Detalii

1. J01.01. Incendii

Medie (M) Vale Stracoș deasupra peșterii cu același nume. În zonă au fost identificate efecte clare ale incendierilor, baza trunchiurilor arborilor, arbuștilor, precum și vegetația ierboasă erau arse pe suprafețe mari.

2. G01.04.03. Vizite de agrement în peșteri

Scăzută (S)

Peștera și Valea Stracoș. În jurul peșterii și la intrare au fost găsite deșeuri lăsate de turiști,

3. E.01.03. Urbanizare, dezvoltare rezidențială

și comercială

Medie (M) Afectează toată suprafața sitului. Toată albile pârâurilor din sit servesc ca loc de depozitare a deșeurilor menajere dar și rezultate din agircultură.

3. M01.01. Creșterea temperaturii și a extremelor M01.02. Secete

și precipitații reduse

Medie (M) Încălzirea globală, frecvența anilor secetoși sunt o presiune și vor fi din ce în ce mai mult o amenințare atât directă pentru speciile de gastropode higrofile, cât și indirectă prin modificarea vegetației și a habitatului specific. Este posibil ca din aceste motive să se identifice multe cochilii și mai puține exemplare vii, indicând o descreștere a populației.

4. F03.02.01. - Colectare de animale*

Medie (M) Întreaga suprafață ocrotită și majoritatea habitatelor. Melcul de livadă este o resursă care face obiectul colectării și comercializării. Pentru a nu fi supraexploatată populația se impun activități de evaluare periodică și reglementare a colectării, sau chiar interzicerea acestor activități pe teritoriul sitului.

* Numai pentru specia

Helix pomatia

Hărțile impacturilor antropice se regăsesc la Anexa nr. 1.20.

CAPITOLUL 3 – EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR

Starea actuală de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit a fost determinată prin observații efectuate pe teren, în cursul anului 2015 ca urmare a implementării proiectului "Managementul conservativ al siturilor Natura 2000 aflate în custodia Muzeului Țării Crișurilor” finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu. Evaluarea stării de conservare s- a realizat după modelul SINCRON.

3.1.

Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis:

- starea de conservare a habitatului 8310 din punct de vedere al suprafeței ocupate este U1 nefavorabilă/inadecvată din cauza faptului că nu există o perimetrare clară, o zonă de protecție a peșterilor, clasificarea peșterilor și management specific. - starea de conservare a habitatului 8310 din punct de vedere al structurii și al funcțiilor specifice este FV–favorabilă. Datele colectate în teren sugerează o stare favorabilă de conservare a habitatului din punct de vedere a parametrilor fizico-chimici - apă, aer - înregistrați. În activul peșterilor au fost identificați în abundență indivizi aparținând speciei Gammarus balcanicus, specie indicatoare de ape curate, bine oxigenate ceea ce indică lipsa poluării organice. Există un echilibru între comunitățile epigee și hipogee, interstițialul râului subteran fiind dominat de specii hipogee, indicatoare de ape curate, Parastenocaris sp., Niphargus sp. - perspectivele habitatului 8310 în viitor sunt FV–favorabile, având perspective bune datorită faptului că efectul cumulat al impacturilor asupra tipului de habitat în viitor sunt scăzute. 50

Evaluarea stării de conservare a habitatului 8310 comparativ cu datele din Formularul Standard ROSCI0240 Tășad

Tabelul nr. 18

Nr. crt.

Cod habitat Natura 2000

Denumire habitat

Reprezentativitatea

Suprafața relativă

Starea

de conservare

Evaluare globală

FS*

SI*

FS*

SI*

FS*

SI*

FS*

SI*

1. 8310

Grote neexploatate turistic

B

B

C

B

B

C

B

C - *SI – conform Studiului de Inventariere - *FS - conform Formular Standard - Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă - Suprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0% - Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă - Evaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

3.2. Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

51

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ

Tabelul nr. 19

Specia

Anexa Directivei Habitate și Anexa Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007

Starea

de conservare

din punct de vedere al populației speciei

Starea

de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Starea de conservare din punct de vedere al perspectivelor speciei

Evaluare globală stării de conservare

Specii de plante

Ruscus aculeatus L

Anexa V a Directivei Habitate și Anexa 5A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Specii de lilieci

Rhinolophus hipposideros

Anexa II a Directivei Habitate și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

FV

FV

FV

FV

49/2011, cu modificările și completările ulterioare

Rhinolophus ferrumequinum

Anexa II a Directivei Habitate și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Rhinolophus euryale

Anexa II a Directivei Habitate și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Myotis blythii

Anexa II-a Directivei Habitate și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

FV

FV

FV

FV

52

49/2011, cu modificările și completările ulterioare

Miniopterus schreibersii

Anexa II-a Directivei Habitate și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Myotis myotis

Anexa II-a Directivei Habitate și Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Specii de păsări

Falco subbuteo

Anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.

X

X

X

X

53

49/2011, cu modificările și completările ulterioare

Specii de amfibieni și reptile

Triturus cristatus

Anexa 3 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

X

U2

U1

U2

Bombina variegata

Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

U1

U1

U1

Bufo bufo

Anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

X

FV

FV

FV

54

Rana dalmatina

Anexa IV a Directivei Habitate și Anexa 4A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Rana ridibunda

Anexa V a Directivei Habitate și Anexa 5A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Rana temporaria

Anexa V a Directivei Habitate și Anexa 4B, 5A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

55

Triturus vulgaris

Anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

X

U2

U1

U2

Salamandra salamandra

Anexa 4B a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Lacerta viridis

Anexa IV a Directivei Habitate și Anexa 4A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

FV

FV

FV

FV

Specii de nevertebrate

Anexa 3 a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007,

U1

U1

U1

U1

56

Chilostoma banaticum

aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

Helix pomatia

Anexa 5A a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare

U1

U1

U1

U1

57

U2 - nefavorabilă–rău, U1 - nefavorabilă-inadecvată, X – necunoscută, FV - favorabilă

CAPITOLUL 4 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1 Scopul planului de management Scopul planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tășad și al Rezervației 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad este de a asigura cadrul legislativ adecvat pentru a menține, sau a îmbunătăți acolo unde este cazul, starea favorabilă de conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională pentru care au fost desemnate cele două arii protejate. Din punct de vedere al modului în care trebuie atins scopul ariilor în cauză, în ambele arii protejate se prevede conservarea prin intervenții active de gospodărire. 4.2 Obiective generale, specifice și activități 4.2.1 Obiectiv general Obiectivul general al planului de management este reprezentat de menținerea și îmbunătățirea stării de conservare habitatelor și speciilor de interes comunitar și păstrarea peisajului natural și cultural nealterat, ținând cont de amenințările identificate până în prezent, precum și de starea de conservare actuală. Pentru realizarea obiectivului general sunt necesare de realizat următoarele etape:

1. Descrierea și evaluarea situației prezente a sitului ROSCI0240 Tășad din punct de vedere al biodiversității, al peisajului,al condițiilor de mediu și socio-economice;

2. Definirea obiectivelor de management, precizarea acțiunilor de conservare necesare și reglementarea activităților care se pot desfășura pe teritoriul ariei naturale protejate și în imediata lui vecinătate în conformitate cu obiectivele de management propuse;

3. Planificarea și realizarea, în timp și spațiu, a măsurilor propuse pentru asigurarea conservării speciilor și habitatelor de importanță comunitară și națională, în concordanță cu activitățile tradiționale ale comunităților locale. 4.2.1.1 Obiectiv specific Urmare analizării situației existente în aria natuală protejată, a propunerilor primite în cadrul dezbaterilor publice care au avut loc pentru elaborarea planului de management au fost selectate a fi incluse următoarele programe și obiective specifice:

Programul 1 Managementul biodiversității Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră și faună, managementul datelor. Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național. Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului.

Programul 2 Managementul turismului și al recreerii Obiectiv specific 1: Promovarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

Programul 3 Constientizare, informare și educație ecologică Obiectiv specific 1: Conștientizarea publicului și comunicarea eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate. Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate.

Programul 4 Management și administrare Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare administrării ariei naturale protejate. Obiectiv specific 2: Asigurarea managementului și administrării ariei naturale protejate, monitorizarea și evaluarea eficienței măsurilor planului de management. Obiectiv specific 3: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a rapoartelor, și asigurarea instruirilor personalului. 4.2.1.1.1 Activități

Activități și măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea habitatului 8310 într-o stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 20

Măsura de management

Amenințarea/Presiunea

Descriere activități

Periodicitate

1. Declararea celor două peșteri rezervații naturale

Toate amenințările identificate

Realizarea documentației pentru instituirea regimului de arie naturală protejată de interes național. Rezervațiile naturale vor include și zonele de protecție ale peșterilor.

Pe parcursul implementării planului de management

2. A05.01.Creșterea animalelor;

Monitorizarea

habitatului

Sezonier

Monitorizare

A08.Fertilizarea

cu

subteran se va face prin

a stării de

îngrășământ;

evaluarea parametrilor fizico- conservare a

H01.05.Poluarea difuză a

chimici ai mediului subteran,

habitatului în

apelor de suprafață, cauzată

terestru și acvatic, corelate cu

colaborare cu

de activități agricole și

distribuția și diversitatea

specialiști și

forestiere;

comunităților subterane.

instituțiile

H02.06.Poluarea difuză a

abilitate.

apelor subterane cauzată de

activități

agricole

și

forestiere.

3. Conștienti- A04.02.05. Pășunatul ne-

Se vor organiza sesiuni de

Multianual

zarea

și

intensiv în amestec de

informare și conștientizare cu

educarea

animale;

proprietarii de terenuri și cu

comunității

A05.01.Creșterea animalelor;

factorii interesați în cadrul

locale și a

A06.01.02.Culturi anuale

cărora li se vor prezenta:

factorilor

neintensive pentru producția

beneficiile existenței în sit a

interesați cu

de alimente;

peșterilor,

a

valorilor

privire la

patrimoniale ale acestora.

importanța

A08.Fertilizarea

cu

Implicarea comunității locale în

menținerii

îngrășământ;

activitatea de management prin

stării

de

E0.01.Depozitarea deșeurilor

cooptarea acestora la acțiunile

conservare

menajere/deșeuri provenite

administratorului.

favorabile

a

din baze de agrement;

peșterilor

în

E01.04.Alte modele, tipuri de

sit

habitare/ locuințe;

E04.01.

Infrastructuri

agricole, construcții în peisaj;

G01.04.03.Vizite

de

agrement în peșteri

G05.04.Vandalism;

H01.05.Poluarea difuză a

apelor de suprafață, cauzată

de activități agricole și

forestiere;

H02.06.Poluarea difuză a

apelor subterane cauzată de

activități

agricole

și

forestiere;

J01.01.Incendii;

J02.07.01.Captări de apă

subterană pentru agricultură.

4. G01.04.02.Speologie;

Dacă Administratorul va

Permanent

Asigurarea

G01.04.03.Vizite

de

organiza un program de vizitare,

unui sistem

agrement în peșteri;

cu ghizi, acest program se va

de vizitare

G05.04.Vandalism.

baza pe o evaluare adecvată a

durabilă a

potențialului peșterilor și

peșterilor cu

impactului produs prin vizitare.

amenajări

Se vor preveni abuzurile prin

adecvate

patrulări,

stabilirea

unui

nivelului de conservare

program de cooperare cu comunitatea locală și Serviciul Public Salvamont-Salvaspeo.

5. Limitarea

K01.02.Colmatare;

Reglementarea

avizării

Permanent

investițiilor

L06.Prăbușiri subterane.

investițiilor, prin corelarea

cu impact, în

Planului Urbanistic Zonal cu

zona

de

nevoile de conservare și

vulnerabili- protecție în sit, așa cum sunt

tatea

a

definite

în

Planul

de

peșterilor- Management

zonă

de

protecție

Activități și măsuri de management propuse pentru menținerea speciei Ruscus aculeatus L într-o stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 21

Măsura de management

Amenințarea/ Presiunea

Descriere activități

Periodici- tate

1. Reglementarea pășunatului

A04. Pășunatul I02. Specii invazive problematice

Se aplică în toate zonele în care se pășunează în limitele sitului Natura 2000 Tășad. -Reglementarea și monitorizarea pășunatului, evitarea suprapășunatului. - Aplicarea cositului de 2 ori pe an. -Organizarea de campanii de informare, conștientizare și amplasare de panourile informative.

Sezonier

2. Reglementarea managemen- tului forestier

B02.01.01. Replantarea pădurii cu arbori nativi B02.02.

Curățarea pădurii

Se aplică în unitățile amenajistice unde sunt propuse lucrări de exploatare a masei lemnoase sau ajutorarea regenerării naturale. Monitorizarea

Sezonier

punerii în aplicare a reglementărilor din amenajamentul silvic.

3. F04.02. Colectarea de

Se aplică în punctele de intrare în Aria

Sezonier

Reglementarea

ciuperci, licheni, fructe

Protejată, pe parcursul traseelor

colectări

de pădure și altele

turistice, în locurile special amenajate

plantelor

asemenea

pentru popas, în punctele de informare,

terestre și a

cabane sau pensiuni din sit și din jurul

produselor din

sitului.

plante, altele -Realizarea de campanii de informare cu

decât

panouri informative, pliante, broșuri,

cheresteaua.

voluntariat și altele asemenea. -Monitorizarea culegerii produselor

accesorii ale pădurii -Interzicerea colectării speciei Ruscus

aculeatus

în scopuri medicinale,

ornamentale și alimentare.

4. G01.02. Mersul pe jos,

Se aplică în punctele de intrare în Aria

Sezonier

Reglementarea

călărie și vehicule non- Protejată, pe parcursul traseelor

turismului și al

motorizate

turistice, în locurile special amenajate

activităților de

G01.03. Vehicule cu

pentru popas, în punctele de informare,

petrecere a

motor

cabane sau pensiuni din sit și din jurul

timpului liber

H04. Poluarea aerului,

sitului.

poluanți răspândiți pe -Realizarea de campanii de informare cu

calea aerului

panouri informative, pliante, broșuri,

H04.03. Alte forme de

voluntariat și altele asemenea.

poluare a aerului

H05. Poluarea solului și

deșeurile solide, cu

excepția evacuărilor

H05.01. Gunoiul și

deșeurile solide

I02. Specii invasive problematice J01. Focul și combaterea incendiilor

5. G01.02. Mersul pe jos,

Se aplică în punctele de intrare în Aria

Permanent

Reglementarea

călărie și vehicule non- Protejată, pe parcursul traseelor

poluării,

motorizate

turistice, în locurile special amenajate

provenită din

G01.03. Vehicule cu

pentru popas, în punctele de informare,

surse din afara

motor

cabane sau pensiuni din sit și din jurul

ariei

sau

H04. Poluarea aerului,

sitului.

generată în

poluanți răspândiți pe -Realizarea de campanii de informare cu

interiorul ariei

calea aerului

panouri informative, pliante, broșuri,

protejate

H04.03. Alte forme de

voluntariat și altele asemenea.

poluare a aerului -Inițierea strategiei „Garbage-Free”,

H05. Poluarea solului și

aplicată cu succes în parcurile și

deșeurile solide, cu

rezervațiile din Vestul Europei și

excepția evacuărilor

America de Nord prin care turiștii sunt

H05.01. Gunoiul și

informați că nu exista locuri de

deșeurile solide

depozitare al gunoaielor în sit iar asta

I02. Specii invasive

implică obligația de a lua cu ei resturile

problematice

și ambalajele rămase.

J01. Focul și combaterea

incendiilor

6. G01.02. Mersul pe jos,

Se aplică în punctele de intrare în Aria

Permanent

Combaterea

călărie și vehicule non- Protejată, pe parcursul traseelor

incendiilor

motorizate

turistice, în locurile special amenajate

G01.03. Vehicule cu

pentru popas, în punctele de informare,

motor

cabane sau pensiuni din sit și din jurul

H04. Poluarea aerului,

sitului.

poluanți răspândiți pe

calea aerului

H04.03. Alte forme de -Realizarea de campanii de informare cu

poluare a aerului

panouri informative, pliante, broșuri,

H05. Poluarea solului și

voluntariat și altele asemenea.

deșeurile solide, cu -Interzicerea focului în limita sitului.

excepția evacuărilor

H05.01. Gunoiul și

deșeurile solide

I02. Specii invasive

problematice

J01. Focul și combaterea

incendiilor

Activități și măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea speciilor de lilieci într-o stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 22

Măsura de management

Amenințarea/ Presiunea

Descriere activități

Periodici- tate

1. D01. -Monitorizare și patrularea periodică în zona

Permanent

Reglementarea

Drumuri, poteci,

peșterilor mai ales în Peștera de la Tășad, în

activităților

căi ferate

special în weekenduri.

umane ce pot

G01.04.02. -Demontarea grilajului, sau mărirea ochiurilor,

duce

la

Speologie

în intrarea Peșterii de la Stracoș. Deoarece

afectarea

G05.04.

Rhinolophus euryale este o specie sensibilă la

condițiilor de

Vandalism

reducerea dimensiunii intrărilor la adăpost,

viață sau a

H02.06.

este contraindicat acoperirea totală a intrării

habitatelor

Poluarea difuză a

peșterilor cu grilaje, unde această specie

utilizate de

apelor subterane

formează colonii.

specie

cauzată

de -Datorită faptului că în unele perioade ale

activități agricole

anului coloniile liliecilor sunt vulnerabile

și forestiere

programarea vizitelor speologice se va face în

H01.04.

afara acestor perioade și este necesară

reglementarea

perioadelor

adecvate

Poluarea difuză a

vizitelor/cercetărilor speologice în Peșterile de

apelor

de

la Tășad și Stracoș după cum urmează:

suprafață prin - în afara perioadei de 15 noiembrie - 30 aprilie

inundații

sau

la Peștera de la Stracoș, unde este o colonie de

scurgeri urbane

hibernare,

G05.08. - în afara perioadei de 15 mai-15 august la

Închiderea

Peștera de la Tășad, unde este o colonie de

peșterilor sau a

naștere.

galeriilor - întreținerea a lucrărilor infrastructurale

G01.04.02.

realizate în cadrul proiectului LIFE08

Speologie

NAT/RO/000504 "Conservarea speciilor de

lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și

Trascău" care în cazul peșteri de la Tășad

constă din grilajul adecvat liliecilor montat la

intrarea adăpostului, panoul de avertizare

montat la intrarea adăpostului și panoul de

informare montat în apropierea adăpostului. În

cazul Peșteri de la Stracos acesta constă din

panoul de avertizare montat la intrarea

adăpostului.

2. Avizarea

H02.06.Poluarea -Lizierele pădurilor, pășunile, cursurile de apă

Permanent

activităților,

difuză a apelor

cu vegetație ripariană sunt habitate de hrănire

investițiilor,

subterane cauzată

pentru majoritatea speciilor de lilieci de interes

construcțiilor

de

activități

conservativ, astfel orice investiție trebuie

și

din

agricole

și

analizată și sub acest aspect.

perspectiva

forestiere

menținerii

H01.04.Poluarea

habitatelor

difuză a apelor de

liliecilor

suprafață prin

inundații

sau

scurgeri urbane

Activități și măsuri management propusă pentru menținerea/aducerea speciei de păsări Falco subbuteo într-o stare de conservare favorabilă: Realizarea de investigații suplimentare cu scopul stabilirii prezenței certe ca specie clocitoare în aria protejată.

Activități și măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea speciilor de amfibieni și reptile într-o stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 23

Măsura de management

Specie/ Amenințarea/ Presiunea

Descriere activități

Periodici- tate

1. Menținerea calității habitatelor acvatice sau terestre utilizate de către speciile de amfibieni și reptile

Toate presiunile identificate

În toate habitatele acvatice și terestre de pe teritoriul ariei naturale protejate. -Se vor monitoriza toate aspectele care reflectă calitatea habitatului speciei și se vor lua măsuri după caz. -Se vor menține obligatoriu caracteristicile specifice ale habitatelor acvatice și terestre care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciei, de exemplu faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, dar nu se va interveni în cazul modificărilor impuse de fenomene naturale precum seceta, inundațiile și altele asemenea.

Permanent

2. Protecția habitatelor acvatice folosite de specie pentru reproducere

Toate presiunile identificate

În toate habitatele acvatice, îndeosebi cele permanente, de pe teritoriul ariei naturale protejate - Este necesara protectia habitatelor acvatice utilizate pentru reproducere cum sunt bălțile, pâraiele, șanțurile cu apă și altele asemenea, în special în cadrul lucrărilor de întreținere a drumurilor din cauza faptului că foarte adesea,

Permanent

bălțile folosite pentru reproducere sunt situate în șanțurile de la marginea drumurilor forestiere. -Se desemnează și se menține obligatoriu o zonă tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de minimum 10 m lățime. -Unde se dovedește a fi necesar habitatele acvatice se vor proteja împotriva deranjului și distrugerii de către animale domestice prin amplasarea unor garduri de protecție.

3. Monitori- zarea întinderii și suprafeței acumulărilor temporare și permanente de apă din aria protejată

J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare K01.03. Secare M01.02. Secete și precipitații reduse

Pe toata suprafața ariei naturale protejate. - Habitatele acvatice, cele temporare dar mai cu seamă cele permanente, se vor monitoriza pentru a putea identifica eventuale modificări și propune măsuri de contracarare.

Permanent

4. B02. -Se vor limita sau interzice orice activități de

Permanent

Reglementare

Gestionarea și

desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri,

a activităților

utilizarea

șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare,

umane ce pot

pădurii

și

schimbarea destinației terenurilor sau altele

duce

la

plantației

asemenea, care ar putea duce imediat sau în timp la

afectarea

G05.11.

reducerea sau dispariția habitatelor acvatice.

suprafeței

Moartea sau -Se recomandă încetinirea vitezei de curgere a apei

habitatelor

rănirea prin

prin refacerea parțială a luncilor inundabile și

acvatice sau

coliziune

facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a

terestre

K01.03. Secare

zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.

utilizate de -Se vor limita sau interzice modificările în structura

specie

malurilor și a albiei care pot degrada habitatele

acvatice.

-Se interzice regularizarea apelor curgătoare din aria protejată cu excepția situațiilor de forță majoră prevăzute de legislația în vigoare. Modificări sunt permise doar cu scopul reconstrucției ecologice a habitatelor degradate sau pierdute, realizate cu avizul Administratorului sitului și cu respectarea legislației în vigoare. -Se interzice exploatarea vegetației lemnoase de pe malurile râurilor și a pâraielor și în zonele mlăștinoase în afara prevederilor legale. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor și în cazul situațiilor de forță majoră prevăzute de legislația în vigoare. Activitățile desfășurate în aceste zone vor necesita avizul custodelui sitului. -Se interzice excavarea materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui sitului. -Se interzice cu desăvârșire incendierea vegetației verzi sau uscate, a miriștii, pășunii, a stufului în orice perioadă a anului. -Se va încuraja cositul manual, respectiv cu utilaje mici și se va descuraja cositul cu utilaje grele. Se recomandă accesarea plăților pentru proiecte de agro-mediu.

5. Reglementare a activităților ce pot duce la

B02. Gestionarea și utilizarea

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. -Se vor interzice orice activități de deversare a substanțelor poluante sau depozitare a deșeurilor de

Permanent

poluarea habitatelor acvatice sau a zonelor limitrofe

pădurii și plantației K01.03. Secare H01. Poluarea apelor de suprafață limnice

orice natură în habitatele acvatice sau în apropierea acestora. -Se interzice folosirea ierbicidelor, pesticidelor, amendamentelor, a îngrășămintelor chimice sau substanțelor de protecție a plantelor pe toată suprafața sitului, cu excepția situațiilor de forță majoră fundamentate științific, generate de atacuri de dăunători biotici la speciile forestiere care necesită combatere, utilizându-se însă exclusiv substanțe omologate în silvicultură la nivel național și cu avizul custodelui sitului. -Se interzice folosirea sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice. -Se interzice utilizarea oricărei substanțe chimice persistente în imediata vecinătate a pajiștilor, habitatelor acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă.

6. Reglemen- tarea activităților de creștere a animalelor

K01.03. Secare

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. -Se va interzice sau limita accesul animalelor la adăpat sau scăldat în habitatele acvatice utilizate de specie pentru reproducere. Prin intrarea animalelor în apă se pot distruge habitatele de reproducere acvatice și cele terestre din apropierea lor, iar pontele, larvele și adulții pot fi omorâte. -Se va practica pășunatul extensiv, cu numărul de animale optim, în limitele capacității de suport a pășunilor. Supra și sub-pășunatul vor fi permise pentru perioade limitate, în cazurile particulare de reconstrucție ecologică de habitate, și doar cu avizul custodelui Ariei Protejate.

Permanent

-Pășunatul trebuie restricționat în habitatele umede în perioada de depunere a pontei, martie-iulie, și în perioadele de migrare din mediul acvatic spre cel terestru, iunie-septembrie. Aici curățarea și tăierea vegetației se va realiza prin cosit sub supravegherea personalului calificat.

7. Reglemen- Toate

Pe toată suprafața ariei naturale protejate.

Permanent

tarea

presiunile -Circulația cu autovehicule personale, atv-uri,

circulației cu

identificate

motociclete de teren, dar și alte autovehicule

auto- utilizate în exploatarea forestieră pot distruge atât

vechicule

habitatele acvatice dar și indivizii speciei mai cu

seamă în perioada de reproducere. Limitarea

accesului auto se va face temporar și în vecinătatea

sitului în perioada de reproducere a speciei în zona

habitatelor unde specia este prezentă. -Se interzice circulația cu vehicule motorizate de

orice tip, în afara drumurilor existente, în albia și pe

malul râurilor și a altor habitate acvatice din aria

protejată.

8. Reglemen- B02.

Pe toată suprafața ariei naturale protejate.

Permanent

tarea

Gestionarea și -Se vor interzice proiecte de amplasare a

schimbării

utilizarea

construcțiilor în zonele unde aceste specii sunt

destinației

pădurii

și

prezente.

terenurilor în

plantației -Reabilitarea

sau

modernizarea

oricărei

sensul

G05.11.

infrastructuri de transport linear, sau construcția de

păstrării

Moartea sau

infrastructură nouă de acest tip se poate efectua doar

habitatelor

rănirea prin

cu avizul prealabil al administrației siturilor. Aceste

prezente ale

coliziune

lucrări vor fi permise doar în cazul implementării

speciei

și

unor măsuri specifice de prevenire a fragmentării

evitării

habitatelor speciei: poduri, tuneluri, structuri

înlocuirii lor

cu

zone construite sau alte habitate improprii

speciale de treceri, garduri de protecție și ghidare și altele asemenea. -Se interzice cu desăvârșire transformarea pajiștilor, fânețelor și a pășunilor în terenuri arabile sau de alte destinații. -Exercitarea unui control strict asupra speciilor de arbori și arbuști cu caracter invaziv sau de origine alohtonă utilizate la împădurirea/reîmpădurirea suprafețelor de pădure din sit cu scopul asigurării regenerării pădurii cu specii conforme tipului natural fundamental și compoziției țel. -Se vor încuraja inițiativele de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă.

9. Reglemen- tarea capturării sau deținerii speciei

G05.11. Moartea sau rănirea prin coliziune

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. -Se vor interzice orice acțiuni de capturare sau deținere sau comercializare a speciei. -Se va reglementa capturarea și/sau eliberarea unor exemplare în scop științific. -Se vor efectua patrulări în aria protejată pentru prevenirea capturării speciei de către persoane fizice sau juridice.

Permanent

10. Crearea de noi habitate acvatice de reproducere a speciilor de amfibieni din Aria Protejată

J02.02. Îndepărtarea de sedimente K01.02. Colmatare K01.03. Secare M01.02. Secete

Pe toată suprafața ariei naturale protejate. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise, cum sunt cele de pajiște, dar și în habitate forestiere.

Permanent

Activități și măsuri de management propuse pentru menținerea/aducerea speciilor de nevertebrate de interes comunitar Chilostoma banaticum și Helix pomatia într-o stare de conservare favorabilă

Tabelul nr. 24

Măsura management

de

Amenințarea/ Presiunea

Descriere

Periodici- tate

1. Reglementarea turismului și amenajarea unor facilități specifice activităților recreative

G01.04.03. Vizite agrement peșteri

de în

Toată suprafața sitului, dar în mod deosebit zona localității Tășad și Valea Stracoș. -Monitorizarea turismului și al activităților de recreere în aer liber. -Construirea de amenajări și facilități pentru activitățile de mai sus, locuri de campare și parcări adecvate, amenajarea de poteci, precum și trecerea spre un turism organizat și supravegheat.

Permanent

2. M01.01.

Pe toată suprafața sitului dar în mod deosebit

Permanent

Menținerea

Creșterea

zona Văii Stracoș.

calității

temperaturii și a -Managementul durabil al pădurilor din Aria

habitatului

extremelor

și

Protejată spre arborete relativ pluriene.

specific,

M01.02 Secete și -Interzicerea

tăierii

subarboretelor

respectiv

a

precipitații

marginale, de lizieră. Implicarea în procesul

arboretelor

reduse

de elaborare al amenajamentelor silvice și

J01.01. Incendii

păstrarea între 1-3 arbori bătrâni pe hectar în

zonele cu exploatări, cu luarea măsurilor de

protecție în caz de accident. - Împădurirea/reîmpădurirea suprafețelor de

pădure din sit cu scopul asigurării regenerării

pădurii să se facă cu specii conforme tipului

natural fundamental și compoziției țel.

3. F03.02.01.

Pe toată suprafața sitului și a regiunii

Sezonier

Reglementarea

Colectare

de

învecinate.

colectării

animale -Impunerea unui control strict și măsuri

exemplarelor de

concrete de reglementare a acestor activități,

Helix pomatia*

inclusiv interzicerea lor dacă se va dovedi a

fi necesar.

CAPITOLUL 5 – PLANUL DE ACTIVITĂȚI

75

Tabelul nr. 25

ACȚIUNI

Indicatori de cuantificare

Prioritatea*

Activitatea la nivel de semestru

Responsabil pentru implementare/ Parteneri pentru elaborare și implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului 1.1.Subprogram: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră și faună, managementul datelor 1.1.1. Reactualizarea inventarelor speciilor din perimetrul sitului și al rezervației. Investigații suplimentare asupra prezenței/absenței unor specii cu scopul argumentării necesității actualizării Formularului standard

Formular standard actualizat 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Voluntari specialiști, ONG –uri, Specialiști în domeniu 1.1.2 Inventarierea și cartarea, analiza stării de conservare, elaborare plan monitorizare și măsuri de management pentru speciile Lycaena dispar și Astacus astacus

Studiu privind identificarea și cartarea analiza stării de conservare, elaborare plan monitorizare

și măsuri

de management 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Voluntari specialiști, ONG –uri, Specialiști în domeniu 1.1.3. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatelor la un interval de maxim 3 ani.

Rapoarte periodice privind starea de conservare

a habitatelor 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Specialiști în domeniu

1.1.4. Evaluarea periodică a stării de conservare a speciilor la un interval de maxim 3 ani.

Rapoarte periodice privind starea de conservare 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Specialiști domeniu

în 1.1.5. Actualizarea permanenta a informatiilor bazei de date privind habitatele și speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora.

Baza de date actualizată 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Specialiști domeniu

în 1.1.6. Continuarea activităților de inventariere, cartare, elaborarea protocoalelor de monitorizare și a măsurilor de management

Informații actualizate 2 √ √ √ √

Custode/ Specialiști domeniu

în

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului 1.2. Subprogram: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național. 1.2.1. Reglementarea, monitorizarea managementului forestier prin introducerea măsurilor de conservare specifice în conformitate cu interesele de conservare în planurile de amenajamente silvice

Plan

de măsuri/acțiuni

Rapoarte de control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Ocoale silvice, entități specializate în domeniu 1.2.2. Reglementarea și monitorizarea activităților pastorale, evitarea suprapășunatului prin introducerea măsurilor de conservare specifice, în conformitate cu interesele de conservare, în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște

Plan

de măsuri/acțiuni Rapoarte de control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Specialiști domeniu, entități specializate

în 1.2.3. Reglementarea, limitarea sau interzicerea, monitorizarea oricărei activități de modificăre în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea

Plan

de măsuri/acțiuni Acțiuni

de patrulare și control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliție, proprietari și

76

drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor acvatice.

administratori de terenuri, specialiști în domeniu 1.2.4. Reglementarea și monitorizarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea deversării apelor menajere/uzate și/sau industriale, folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea habitatelor

acvatice,

arealelor desemnate cu statut prioritar de conservare pentru specii.

Acțiuni

de patrulare și control Plan

de măsuri/acțiuni 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliție entități specializate, proprietari și administratori de terenuri, specialiști în domeniu 1.2.5. Monitorizarea respectării interdicției privitoare la transformarea pajiștilor, fânețelor și a pășunilor în terenuri arabile sau de alte destinații.

Plan

de măsuri/acțiuni Acțiuni

de patrulare și control Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG –uri, 1.2.6. Monitorizarea, protecția și menținerea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimea luciului de apă,

Informații actualizate Îmbunătățire stare

de 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Specialiști în domeniu, entități

77

adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, și al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni și reptile

conservare amfibieni și reptile și alte specii

specializate, Garda de mediu, autorități publice, ONG-uri 1.2.7.Monitorizarea culegerii produselor accesorii ale pădurii care trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui ariei protejate. Impunerea unui control strict și măsuri concrete de reglementare a colectării exemplarelor de Helix pomatia, inclusiv interzicerea colectării dacă se va dovedi a fi necesar. Interzicerea colectării speciei Ruscus aculeatus.

Plan

de măsuri/acțiuni Acțiuni

de patrulare și control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliție entități specializate 1.2.8. Reglementarea, monitorizarea excavării materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui ariei protejate.

Stabilirea măsurilor speciale de management Plan

de măsuri/acțiuni 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Garda mediu, APM Jandarmerie, Poliție, entități specializate 1.2.9. Implementarea programului de pază-patrulare pe suprafața sitului Natura 2000 și al rezervației.

Acțiuni

de patrulare și control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Poliție Jandarmerie

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului 1.3. Subprogram: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului. 1.3.1. Realizarea unui studiu privind desemnarea celor două peșteri,

Studiu realizat Raport 1 √ √

Custode/ Specialiști în domeniu,

78

Peștera Tășad și Peștera Stracoș, rezervații naturale.

autorități publice, 1.3.2. Declararea celor două peșteri, Peștera Tășad și Peștera Stracoș, rezervații naturale

Întocmire documentație în vederea declarării celor două peșteri rezervații naturale 1 √ √

Custode/ Specialiști în domeniu, autorități publice, 1.3.3.Asigurarea unui sistem de vizitare durabilă a peșterilor cu amenajări adecvate nivelului de conservare

Sistem de vizitare creat. Amenajări peșteri 2 √ √ √ √

Custode/ Specialiști în domeniu, autorități publice locale și județene 1.3.4. Reglementarea perioadelor adecvate

vizitelor/cercetărilor speologice în Peșterile de la Tășad și Stracoș

Plan și program de vizitare 1 √ √

Custode/ Specialiști în domeniu 1.3.5. Demontarea grilajului, sau mărirea ochiurilor, în intrarea Peșterii de la Stracoș.

Grilaj demontat sau mărirea ochiurilor grilajului 1 √ √

Custode/ Voluntari, ONG-uri 1.3.6. Activitățile, investițiile construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor amfibienilor și reptilelor și a altor specii.

Avize - negative/pozitive/c u restricții 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Specialiști în domeniu, autorități publice locale și județene 1.3.7. Desemnarea și menținerea obligatorie a unei zone tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de minimum 10m lățime.

Stabilirea limitei zonei tampon. Amplasare garduri de protecție 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ ONG- uri proprietari terenuri,

79

Unde se dovedește a fi necesar amplasarea unor garduri de protecție.

autorități publice 1.3.8. Realizarea unui studiu privind speciile problematice și invazive și elaborarea măsurilor precauționare pentru managementul lor

Lista speciilor, a zonelor afectate Plan de măsuri 2 √ √

Custode/ Specialiști în domeniu 1.3.9. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1-3mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise, cum sunt cele de pajiște, dar și în habitate forestiere.

Bălți cu suprafețe variabile 2 √ √ √ √ √

Custode/ Proprietari terenuri, autorități publice, ONG-uri 1.3.10. Încurajarea inițiativelor de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajarea cositului manual, respectiv cu utilaje mici și descurajarea cositului cu utilaje grele.

Plan

de măsuri/acțiuni Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG –uri, 1.3.11. Realizarea unui studiu privind pășunile, determinarea capacității de suport, a stării de degradare și valorii din punct de vedere al biodiversității

Studiu finalizat Plan

de măsuri/acțiuni 2 √ √

Custode/ Instituții acreditate și specialiști în domeniu 1.3.12. Refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.

Acțiuni de refacere parțială a luncilor inundabile. Plan

de măsuri/acțiuni 2 √ √ √ √ √

Custode/ Proprietari terenuri, autorități publice

80

1.3.13. Întreținerea lucrărilor infrastructurale realizate în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/ 000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" care în cazul peșterii de la Tășad constă din grilajul adecvat liliecilor montat la intrarea adăpostului, panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului și panoul de informare montat în apropierea adăpostului. În cazul Peșteri de la Stracoș acesta constă din panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului.

Intreținere lucrări de infrastructură 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode 1.3.14. Realizarea unui ghid informativ cuprinzând informații referitoare la conceptele legate de conservarea biodiversității și a nealterării peisajului.

Ghid finalizat 2 √ √

Custode/ specialiști în domeniu

Program 2. Managementul turismului și al recreerii 2.1. Subprogram: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 2.1.1. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare și distribuire de materiale informative, pliante, postere, hărți, ghiduri, broșuri și altele asemenea.

Plan

de măsuri/acțiuni realizat Rapoarte 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Asociații locale de turism și de mediu, voluntari 2.1.2. Dezvoltarea parteneriatului cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din

Demersuri realizate în

vederea dezvoltării de parteneriate. 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Asociații locale de turism și de mediu

81

rândul tinerilor și iubitorilor de natură

Raport 2.1.3. Realizarea unui sistem coerent de panouri informative pentru vizitatori.

Panouri amplasate in teren. Raport 1 √ √ √ √

Custode/ Asociații locale turism, proprietari terenuri 2.1.4. Reglementarea, monitorizarea și controlarea activității de turism în aria naturală protejată în funcție de interesele de conservare și reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea și delimitarea zonei vizitabile, amenajarea și marcarea unor parcări, poteci, trasee turistice și altele asemenea.

Acțiuni de patrulare și control 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Jandarmerie, Poliție 2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră, faună și în concordanță cu strategiile naționale și europene de ecoturism.

Portofoliu de activități ecoturistice neinvazive creat și promovat. Raport 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Asociații locale ONG-uri autorități publice locale 2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare,

conștientizare

și promovare a zonei.

Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Autorități publice locale și județene, ONG-uri 2.1.7. Inițierea strategiei „Garbage- Free”, prin care turiștii sunt informați că nu există locuri de

Acțiuni de patrulare și control 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Voluntari specialiști,

82

depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată.

ONG –uri, 2.1.8 Realizarea unui studiu de fezabilitate privind analiza oportunității de realizare a unui centru de vizitare sau punct de informare turistică pentru aria protejată.

Studiu finalizat 3 √ √

Custode/ specialisti, ONG-uri

Program 3 Conștientizare, informare și educație ecologică 3.1. Subprogram: Conștientizare a publicului, comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 3.1.1.Realizarea de pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lecții tematice, culegeri de texte, bloguri în vederea conștientizării, informării și educației ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare.

Pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lectii tematice, casete video, culegeri de texte, bloguri și altele asemenea materiale realizate 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Asociații locale de turism, ONG-uri autorități publice 3.1.2. Realizarea de acțiuni de informare și conștientizare, și promovarea acestora în mass-media locală, regională sau națională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare.

Articole, emisiuni 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice 3.1.3. Organizarea de acțiuni și programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecția mediului ca Ziua Biodiversității, Ziua Pământului, Ziua ariei naturale protejate.

Evenimente ocazionale 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice locale și județene,

83

3.1.4. Conștientizarea și educarea comunității locale și a factorilor interesați cu privire la importanța menținerii stării de conservare favorabile a peșterilor în aria naturală protejată și oportunitățile de valorificare durabilă a acestora.

Organizarea de întâlniri cu factorii interesati

și comunitățile locale Comunitati locale si factori interesați educați/informați. Raport 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Asociații locale, birouri promovare turism, ONG- uri, autorități publice locale șutorități 3.1.5. Dezvoltarea unei sigle a sitului, unui brand specific și promovarea activităților tradiționale ca apicultura și altele asemenea.

Realizarea siglei sitului. Acțiuni de promovare a activităților tradiționale 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ Asociații locale, ONG- uri, autorități publice locale și județene 3.2. Subprogram: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate 3.2.1. Realizarea de acțiuni de educație ecologică în rândul tinerilor

Elevi educați/informați. Raport 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ ONG-uri, autorități

Program 4 Management și administrare 4.1. Subprogram: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare administrării ariei naturale protejate 4.1.1. Identificare/Accesare surse de finanțare.

Proiecte accesate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ ONG-uri autorități publice 4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu universități, ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru managementul și implementarea

planului

de management.

Acțiunile din planul de management realizate Parteneriate încheiate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ ONG-uri, Universități,

84

4.1.3.Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management.

Acțiunile din planul de

management realizate, logistică 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode/ ONG-uri

Program 4 Management și administrare 4.2. Subprogram: Asigurarea managementului și administrării ariei naturale protejate, monitorizarea și evaluarea eficienței măsurilor planului de management 4.2.1.

Analiza

rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management.

Starea ariei naturale protejate cunoscută Analize elaborate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode 4.2.2.

Evaluarea eficienței managementului ariei naturale protejate.

Evaluări anuale 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode 4.2.3. Realizarea de întâlniri periodice cu factorii interesați.

Număr de întâlniri periodice cu factorii interesați 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode 4.2.4 Dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității în administrarea ariei naturale protejate: sistem de măsuri prin care se asigură cadrul procedural și de reguli omogene de tip SMART.

Proceduri pentru emitere

de reglementări, avizări. Dezvoltare sistem audit. 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode

Program 4 Management și administrare 4.3. Subprogram: Elaborarea documentelor strategice de planificare, a rapoartelor, și asigurarea instruirilor personalului 4.3.1. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după necesități.

Planuri anuale de lucru elaborate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode 4.3.2. Rapoarte către autorități.

Rapoarte elaborate 1 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode 4.3.3. Instruiri și asigurarea cadrului de formare profesională continuă.

Plan de instruire 2 √ √ √ √ √ √ √ √ √ √

Custode

85

*PRIORITATEA 1 - Se atribuie acțiunilor care trebuie să se desfășoare în perioada de implementare a planului de management. Realizarea acestor acțiuni este hotărâtoare pentru întreg planul.

86

*PRIORITATEA 2 - Acțiuni ce ar trebui finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o motivație serioasă dacă nu vor fi realizate.

*PRIORITATEA 3 - Acțiunile ce se vor realiza dacă mai există timp și/sau resurse după finalizarea acțiunilor 1 și 2.

CAPITOLUL 6 – PLANUL DE MONITORIZARE A ACTIVITĂȚILOR

Tabelul nr. 26

Tema

Monitorizarea implementării planului de management

Obiective

Asigurarea faptului că aplicarea planului de management este sistematic monitorizată, înregistrată și evaluată și că planul este adaptat corespunzător.

Frecvența Periodică-P Continuă-C După necesități-N

Indicatorul monitorizat 1.1.1. Reactualizarea inventarelor speciilor din perimetrul sitului și al rezervației. Investigații suplimentare asupra prezenței/ absenței unor specii cu scopul argumentării necesității actualizării Formularului standard

C

Formular actualizat

standard 1.1.2 Inventarierea și cartarea, analiza stării de conservare, elaborare plan monitorizare și măsuri de management pentru speciile Lycaena dispar și Astacus astacus

C

Studiu elaborat 1.1.3. Evaluarea periodică a stării de conservare a habitatatelor la un interval de maxim 3 ani.

C

Rapoarte elaborate

periodice 1.1.4. Evaluarea periodică a stării de conservare a speciilor la un interval de maxim 3 ani.

C

Rapoarte elaborate

periodice 1.1.5. Actualizarea permanenta a informatiilor bazei de date privind habitatele și speciile de interes conservativ prin monitorizarea acestora.

C

Bază de date actualizată 1.1.6. Inventarierea, cartarea, elaborarea protocoalelor de monitorizare și măsurilor de management altor specii de interes comunitar din sit.

N

Informații actualizate 1.2.1.

Reglementarea,

monitorizarea

C

Plan de măsuri/acțiuni

managementului forestier prin introducerea măsurilor de conservare specifice în conformitate cu interesele de conservare în planurile de amenajamente silvice.

Rapoarte de control 1.2.2. Reglementarea și monitorizarea pășunatului, evitarea suprapășunatului prin introducerea măsurilor de conservare specifice în conformitate cu interesele de conservare în contractele de închiriere a suprafețelor de pajiște.

C

Plan de măsuri/acțiuni Rapoarte de control 1.2.3. Reglementarea, limitarea sau interzicerea, monitorizarea oricărei activități de modificăre în structura malurilor și a albiei sau de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, șanțuri de pe marginea drumurilor de exploatare, schimbarea destinației terenurilor, care ar putea duce imediat sau în timp la dereglarea, reducerea sau dispariția habitatelor acvatice.

C

Plan de măsuri/acțiuni Acțiuni de patrulare și control 1.2.4. Reglementarea și monitorizarea activităților ce pot duce la poluarea habitatelor, monitorizarea folosirii sărurilor și a altor chimicale la deszăpezirea drumurilor în apropierea habitatelor acvatice, de asemenea monitorizarea folosirii ierbicidelor, pesticidelor, îngrășămintelor chimice, substanțelor chimice persistente în apropierea pajiștilor, habitatelor acvatice, arealelor desemnate cu statut prioritar de conservare pentru specii.

C

Rapoarte acțiuni de patrulare și control Avize eliberate Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat 1.2.5. Monitorizarea respectării interdicției privitoare la transformarea pajiștilor, fânețelor și a pășunilor în terenuri arabile sau de alte destinații.

C

Evenimente de informare, conștientizare și promovare organizate Rapoarte acțiuni de

patrulare și control 1.2.6. Monitorizarea, protecția și menținerea caracteristicilor habitatelor acvatice și terestre referitoare la faza de succesiune, mărimea luciului de apă, adâncimea apei, luminozitatea malurilor, vegetația naturală acvatică și terestră, și al altor parametri care contribuie la menținerea statutului favorabil de conservare a speciilor de amfibieni și reptile

C

Informații actualizate Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat Bază de date cu parametri specifici 1.2.7. Monitorizarea culegerii produselor accesorii ale pădurii care trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui ariei protejate. Impunerea unui control strict și măsuri concrete de reglementare a colectării exemplarelor de Helix pomatia, inclusiv interzicerea colectării dacă se va dovedi a fi necesar. Interzicerea colectării speciei Ruscus aculeatus.

C

Rapoarte acțiuni de patrulare și control Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat 1.2.8. Reglementarea, monitorizarea excavării materialului pietros și a nisipului din albiile râurilor și a pâraielor. Excepții sunt permise doar în cazul activităților de reconstrucție ecologică a habitatelor, realizate cu avizul custodelui ariei protejate.

C

Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat Avize eliberate 1.2.9. Implementarea programului de pază- patrulare pe suprafața sitului Natura 2000 și al rezervației.

C

Rapoarte acțiuni de patrulare și control 1.3.1. Realizarea unui studiu privind desemnarea celor două peșteri, Peștera Tășad și Peștera Stracoș, rezervații naturale.

N

Studiu realizat Perimetrare zonă de protecție stabilită 1.3.2. Declararea celor două peșteri, Peștera Tășad și Peștera Stracoș, rezervații naturale

C

Întocmire documentație în vederea declarării celor două peșteri

rezervații naturale 1.3.3. Asigurarea unui sistem de vizitare durabilă a peșterilor cu amenajări adecvate nivelului de conservare

C

Sistem de vizitare creat. Amenajări peșteri 1.3.4. Reglementarea perioadelor adecvate vizitelor/cercetărilor speologice în Peșterile de la Tășad și Stracoș

C

Program de vizitare adoptat 1.3.5. Demontarea grilajului, sau mărirea ochiurilor, în intrarea Peșterii de la Stracoș.

C

Grilaj demontat sau mărirea ochiurilor grilajului 1.3.6. Activitățile, investițiile construcțiile, reabilitarea sau modernizarea oricărei infrastructuri de transport linear, sau construcția de infrastructură nouă se vor aviza și din perspectiva menținerii habitatelor liliecilor, amfibienilor și reptilelor și a altor specii.

C

Avize eliberate Rapoarte acțiuni de patrulare și control 1.3.7. Desemnarea și menținerea obligatorie a unei zone tampon cu vegetație naturală în jurul habitatelor acvatice de minimum 10 m lățime. Unde se dovedește a fi necesar amplasarea unor garduri de protecție.

C

Stabilirea limitei zonei tampon. Amplasare garduri de protecție 1.3.8. Realizarea unui studiu privind speciile problematice și invazive și elaborarea măsurilor precauționare pentru managementul lor.

N

Studiu realizat Lista speciilor, a zonelor afectate Plan de măsuri realizat, adoptat 1.3.9. Crearea de noi bălți cu suprafețe variabile, 1- 3 mp, prin săparea unor gropi cu adâncimi de până la 0,5 m, în zone unde este favorizată acumularea naturală de apă, atât în habitate deschise cât și în habitate forestiere.

N

Bălți cu suprafețe variabile

1.3.10. Încurajarea inițiativele de schimbare a folosinței terenurilor arabile în pajiști, habitate acvatice sau alte tipuri de habitate prielnice speciilor țintă. Încurajarea cositului manual, respectiv cu utilaje mici și descurajarea cositului cu utilaje grele.

C

Materiale informative distribuite Evenimente organizate 1.3.11.Realizarea unui studiu privind pășunile, determinarea capacității de suport, a stării de degradare și valorii din punct de vedere al biodiversității.

P

Studiu finalizat Plan de măsuri/acțiuni realizat, adoptat 1.3.12. Refacerea parțială a luncilor inundabile și facilitarea dezvoltării naturale a meandrelor, a zonelor mlăștinoase, a brațelor moarte.

N

Acțiuni de refacere parțială a luncilor inundabile. Plan de măsuri/acțiuni 1.3.13. Întreținerea lucrărilor infrastructurale realizate în cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/ 000504 "Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău" care în cazul peșterii de la Tășad constă din grilajul adecvat liliecilor montat la intrarea adăpostului, panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului și panoul de informare montat în apropierea adăpostului. În cazul Peșteri de la Stracoș acesta constă din panoul de avertizare montat la intrarea adăpostului.

P

Plan de măsuri/acțiuni realizat 1.3.14. Realizarea unui ghid informativ cuprinzând informații referitoare la conceptele legate de conservarea biodiversității și a nealterării peisajului.

N

Ghid finalizat 2.1.1. Promovarea valorilor și atracțiilor ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare prin editare și distribuire de materiale informative,

C

Plan de măsuri/acțiuni realizat Rapoarte

pliante, postere, hărți, ghiduri, broșuri și altele asemenea. 2.1.2. Dezvoltarea parteneriatului cu organizații și asociații de profil, și atragerea de voluntari/ghizi din rândul tinerilor și iubitorilor de natură.

N

Demersuri realizate în vederea dezvoltării de parteneriate. Raport 2.1.3. Realizarea unui sistem coerent de panouri informative pentru vizitatori.

N

Panouri amplasate 2.1.4. Reglementarea, monitorizarea și controlarea activității de turism în aria naturală protejată în funcție de interesele de conservare și reducerea riscului producerii accidentelor. Limitarea și delimitarea zonei vizitabile, amenajarea și marcarea unor parcări, poteci, trasee turistice șialtele asemenea.

C

Rapoarte acțiuni de patrulare și control 2.1.5. Crearea și promovarea unui portofoliu de activități ecoturistice neinvazive pentru aria naturală protejată ca drumeție, ciclism, alergare, maraton, orientare turistică, observații floră, faună și în concordanță cu strategiile naționale și europene de ecoturism.

C

Portofoliu de activități ecoturistice neinvazive creat și promovat. Raport 2.1.6. Promovarea în reciprocitate, în parteneriat sau asociere cu administratorii altor arii protejate, muzee, agenții de turism, în scop de informare, conștientizare și promovare a zonei.

C

Evenimente de informare, conștientizare

și promovare organizate 2.1.7. Inițierea strategiei „Garbage-Free”, prin care turiștii sunt informați că nu există locuri de depozitare al gunoaielor în aria naturală protejată.

C

Rapoarte acțiuni de patrulare și control 2.1.8. Realizarea unui studiu de fezabilitate privind analiza oportunității de realizare a unui centru de vizitare sau punct de informare turistică pentru aria

N

Studiu finalizat

protejată. 3.1.1. Realizarea de pliante, postere, broșuri, expoziții, conferințe, lecții tematice, bloguri în vederea conștientizării, informării și educației ecologice cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare.

P

Pliante,

postere, broșuri, expoziții, conferințe, lectii tematice, culegeri de texte, bloguri și altele asemenea realizate 3.1.2. Realizarea de acțiuni de informare și conștientizare, și promovarea acestora în mass- media locală, regională sau națională cu privire la valorile ariei naturale protejate și a regulilor de vizitare.

C

Articole, emisiuni realizate 3.1.3. Organizarea de acțiuni și programe de ecologizare, organizarea aniversării evenimentelor importante privind protecția mediului ca Ziua Biodiversității, Ziua Pământului, Ziua ariei naturale protejate.

P

Evenimente organizate Articole în mass-media, emisiuni tv realizate 3.1.4. Conștientizarea și educarea comunității locale și a factorilor interesați cu privire la importanța menținerii stării de conservare favorabile a peșterilor în aria naturală protejată și oportunitățile de valorificare durabilă a acestora.

P

Organizarea de întâlniri cu factorii interesati și comunitățile locale Comunitati locale si factori interesați educați/informați. Raporte 3.1.5. Dezvoltarea unei sigle a sitului, unui brand specific și promovarea activităților tradiționale ca apicultura și altele asemenea.

P

Realizarea siglei sitului. Acțiuni de promovare a activităților tradiționale 3.2.1. Realizarea de acțiuni de educație ecologică în rândul tinerilor.

C

Elevi educați/informați. Rapoarte 4.1.1. Identificare/Accesare surse de finanțare

C

Proiecte accesate 4.1.2. Încheierea de contracte de parteneriat cu

C

Parteneriate încheiate

universități, ONG-uri și alte entități în vederea eficientizării asigurării resurselor necesare pentru managementul și implementarea planului de management. 4.1.3. Asigurarea logisticii necesare pentru implementarea planului de management.

C

Acțiunile din planul de management realizate, logistică 4.2.1. Analiza rezultatelor monitorizărilor și îmbunătățirea măsurilor de management utilizând informațiile din analize.

P

Analize elaborate 4.2.2. Evaluarea eficienței managementului ariei naturale protejate.

P

Evaluări

anuale realizate 4.2.3. Realizarea de întâlniri cu periodice cu factorii interesati.

P

Număr de întâlniri periodice cu factorii interesați 4.2.4. Dezvoltarea unui sistem de asigurare a calității în administrarea ariei naturale protejate: sistem de măsuri prin care se asigură cadrul procedural și de reguli omogene de tip SMART.

N

Proceduri și reguli omogene de tip SMART 4.3.1. Elaborarea planurilor anuale de lucru și revizuirea lor după necesități.

P

Planuri anuale de lucru elaborate 4.3.2. Rapoarte către autorități.

N

Rapoarte elaborate 4.3.3. Instruiri și asigurarea cadrului de formare profesională continuă.

C

Nr. instruiri

CAPITOLUL 7 – BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINTE

Arnold E. N. și Burton J. A., 1978: A field guide to the Reptile and Amphibians of Britain and Europe, Harper Collins Manufacturing, Glasgow.

Arnold E. N. și Ovenden D. W., 2002: Field Guide: Reptiles & Amphibians of Britain & Europe. Collins & Co., pp. 138.

Bajer Katalin, Molnár Orsolya, Török J., Herczeg G., 2010: Female European green lizards, Lacerta viridis prefer males with high ultraviolet throat reflectance, Behavioral Ecology and Sociobiology, 64(12), pp: 2007-2014.

Bajger J., 1980: Diversity of defensive responses in populations of fire toads, Bombina bombina

and Bombina variegata Herpetologica, 36, No. 2, pp: 133-137.

Baker J. M. R., 1992: Body condition and tail height in great crested newts, Triturus cristatus, Animal Behavior, 43, pp: 157-159.

Baker, J., Beebee, T., Buckley, J., Gent, T. și Orchard, D. 2011. Amphibian Habitat Management Handbook. Amphibian and Reptile Conservation, Bournemouth.

Banciu C. Aiftimie-Păunescu A. In vitro propagation of rare species Ruscus aculeatus L. and histological peculiarities of the regenerants. Ann Oradea Univ, Biol. 2012; 19(1):67–73.

Banciu C. Mitoi M. Brezeanu A. Biochemical peculiarity of in vitro morphogenesis under conservation strategy of Ruscus aculeatus L. Ann For Res. 2009; 52:109–116.

Barti L., 1997: The chiropterological data base of the Crysis Speological Club – Oradea, Erdélyi Gyopár, 1997 VII, 5: 28.

Barti L., 1998: Liliecii. Rezultatele activității de numărătoarea și determinarea liliecilor, desfășurate sub egida Clubului de Speologie Crysis în perioada 1996 oct.-1997 iun.

Böhme Manja U., Fritz U., Kotenko Tatiana, Džukić G., Ljubisvljevic Katarina, Tzankov N., Berendonk T. U., 2007: Phylogeography and cryptic variation within the Lacerta viridis complex, Lacertidae, Reptilia. Zoologica Scripta, 36(2), pp: 119-131.

Botnariuc N. și Tatole V., 2005: Cartea Roșie a vertebratelor din România, Editura Academiei Române, București.

Branzan T., 2013, Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, Editura: Fundația Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă. - București: Exclus Prod.

Brodie E. D. Jr., 1977: Salamander Antipredator Postures, Copeia, 1977(3), pp: 523-535.

Bücs Sz., Jére Cs., Csősz I., Barti L. & Szodoray-Parádi F., 2012:Distribution and conservation status of cave-dwelling bats in the Romanian Western Carpathians. – Vespertilio 16: 97–113, ISSN 1213-6123

Burescu P., Doniță N., Burescu L., 2002, Flora pădurilor de șleau de pe Dealurile Hidișelului, Ocol Silvic Oradea, județul Bihor, Analele Universității Oradea, Fascicula Silvicultură, 7:57-62.

Capra C. Pharmacological and toxicological study on the constituents of Ruscus aculeatus L. Fitoterapia, 1972; 43:99–113.

Cicort-Lucaciu A. Ș., Ardeleanu Anca, Cupșa Diana, Naghi Natalia, Dalea A., 2005: The trophic spectrum of a Triturus cristatus Laurentus 1768 population from Plopiș Mountains area, Bihor County, Romania, North-Western Journal of Zoology, 1, pp: 31-39.

Cicort-Lucaciu A. Ș., Bogdan H. V., Toth A., Benzar M., Balaj L. și Vidican A. M., 2006: Research upon the feeding of the species Triturus vulgaris, Amphibia, from Poiana Tășad, Bihor county, Romania, Analele Universității din Craiova, s. Horticultură, Biologie, 11, pp: 307-312.

Cicort-Lucaciu A-Ș., Cupșa D., Ilies D., Ilies A., Baias S., Sas I., 2011: Feeding of two amphibian species, Bombina variegata and Pelophylax ridibundus, from artificial habitats from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 297-303 Cogălniceanu D., Aioanei F., Bogdan M., 2000: Amfibienii din România - Determinator, Editura Ars Docendi, București.

Cogălniceanu, D. 1997: Metode și tehnici în studiul ecologiei amfibienilor. Editura Universității București, p. 1-122. ISBN-973-575-103-8.

Cogălniceanu, D. 2002: Amfibienii din România. Ghid de teren. Naturalia Practica no. 5. Colecția de Biologie-Ecologie, Universitatea din București. Editura Ars Docendi, p. 1-41.

Cogălniceanu, D., Rozylowicz, L., Székely, P., Samoilă, C., Stănescu, F., Tudor, M., Székely, D., Iosif, R. 2013a: Diversity and distribution of reptiles in Romania. ZooKeys, 341: 49-76.

Cogălniceanu, D., Szekely, P., Samoilă, C., Ruben, I., Tudor, M., Plăiașu, R., Stănescu, F., Rozylowicz, L. 2013b: Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296:35-37. doi.10.3897/zookeys.296.4872.

Combroux, I., Schwoerer C., 2007: Evaluarea statului de conservare al habitatelor si speciilor de interes comunitar din Romania - ghid metodologic, Editura Balcanic, Timișoara, România, 56p plus anexe.

Covaciu-Marcov S. D., Cupșa D., Telcean I., 2001: Contribuții la cunoașterea spectrului trofic al speciei Triturus cristatus Laurentus din regiunea Oradea, Analele Universității din Oradea, 8, pp: 119-142.

Covaciu-Marcov S. D., Ghira I., Venczel M., 2000: Contribuții la studiul herpetofaunei din zona Oradea. Nymphaea, Folia Naturae Bihariae, Oradea XXVIII, 143-158.

Covaciu-Marcov S.D, Ghira I., Ardeleanu A., Cogălniceanu D. 2003. Studies on the influence of thermal water from Western Romania upon amphibians. Biota 4/1-2, pp: 9-20.

Covaciu-Marcov SD, Telcean I, Cupșa D, Sas I, Cicort-Lucaciu AS, 2003, Contribuții la cunoașterea herpetofaunei regiunii bazinului hidrografic mediu și inferior al Crișului Negru, județul Bihor, România. Oltenia, Studii și Comunicări, Științele Naturii 19: 189-194

David Anamaria, Cicort-Lucaciu A. Ș., Roxin Maria, Pal A., Nagy-Zachar A.-S., 2009: Comparative trophic spectrum of two newt species, Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris from Mehedinți County, Romania, Biharean Biologist, 3(2), pp: 133-137.

Dely, O. Gy. 1967. Kétéltűek. Amphibia. Magyarország Állatvilága, 83, 20 (3): 1-80.

Dely, O. Gy. 1978. Hüllők. Reptilia. Magyarország Állatvilága, 130, 20(4): 1-120.

Dobrosi D. & Gulyás J., 1997: A bihari barlangok denevérei. Abstract: Cave dwelling bats in Bihar-Mountain. – Az I. Magyar Denevérvédelmi Konferencia, Sarród, 1997. nov. 29. Kiadványa, Proceedings of the I. Conference on the Bat Conservation in Hungary, Hungarian Bat Research Society, Budapest, 1: 34-36.

Dobrosi Dénes, 1999, Érdekes adatok a nagy patkósorrú denevér, Rhinolophus ferrumequinum,

alföldi állományának vonulásáról. – Crisicum I:243-249

Dodd, C. K. 2009. Amphibian Ecology and Conservation: A Handbook of Techniques. Oxford University Press.

Dolmen D., 1983: Diel rhythms and microhabitat preference of the newts Triturus vulgaris and Triturus cristatus at the northern border of their distribution area, Journal of Herpetology, 17(1), pp: 23-31.

Doniță, N., Paucă-Comănescu, M., Popescu, A., Mihăilescu, S., Biriș, I-A., 2005, Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică, București.

Drobenkov S. M., 1995: Comparative analysis of diet in sympatric snakes Vipera berus (L.),

Natrix natrix, and Coronella austriaca, Russian Journal of Ecology, 26, pp: 222-226.

Duellman W. E. și Trueb Linda, 1994: Biology of amphibians, Johns Hopkins University Press, Baltimore, USA.

Fasola M. și Canova L., 1992: Feeding habits of Triturus vulgaris, Triturus cristatus and Triturus alpestris, Amphibia, Urodela, in the northern Apennines, Italy, Bolletino di zoologia, 59(3), pp: 273-280.

Felix W., Nieberle J., Schmidt G., Deutsche Apotheker Zeitung, 1985, 26, 1323.

Ferenți Sara., Ghira I., Mitrea I., Hodișan Oana, Toader Simona, 2010: Habitat induce differences in the feeding of Bombina variegata from Vodița Valley, Mehedinți County, Romania, North- Western Journal of Zoology, 6(2), pp: 245-254.

Ficetola G. F., Valota M., De Bernardi F., 2006: Within-pond spawning site selection in Rana dalmatina, In: Zuffi, M.A.L. 2006, Atti del V Congresso Nazionale Societas Herpetologica Italica, Firenze University Press, Firenze.

Filippi E., Capula M., Luiselli L., Agrimi U., 1996: The prey spectrum of Natrix natrix, Linnaeus, 1758, and Natrix tessellate, Laurenti, 1768, in sympatric populations, Herpetozoa, 8, pp: 155- 164. Francillon-Vieillot H., Arntzen J. W., Geraudie J., 1990: Age, growth and longevity of sympatric Triturus cristatus,

Triturus marmoratus

and their hybrids, Amphibia, Urodela, a skeletochronological comparison, Journal of Herpetology, 24, pp: 13-22.

Fuhn I. E. și Vancea Ș., 1961: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV, Fascicula 2, Reptilia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.

Fuhn I. E., 1960: Fauna Republicii Populare Române, Vol. XIV Amphibia, Editura Academiei Republicii Populare Române, București.

Fuhn I.E., 1969: Broaște, șerpi, șopârle. Editura Științifică, București.

Gafta, D., Mountford, O., 2008, Manualul de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj Napoca.

Gheoca, V., 2012 - Ghid pentru identificarea și cultivarea gastropodelor terestre comestibile. Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu.

Ghira I., Marinescu E. I., Domșa C., 2003: Habitat preferences of different hybrid categories between Bombina bombina și Bombina variegata in transsylvanian plain, Studii și cercetări științifice, 8, pp: 211-215.

Ghira I., Venczel M., Covaciu-Marcov S. D., Mara Gyöngyvér, Ghile P., Hartel T., Török Z., Farkas L., Rácz T., Farkas Z., Brad T., 2002: Mapping of Transylvanian Herpetofauna, Nymphaea, Folia Naturae Bi¬hariae, 29, pp: 145–203.

Glandt, 2011: Grundkurs Amphibien und Reptilienbestimmung Beobachten, Erfassen und Bestimmen aller europäischen Arten. Quelle and Meyer Verlag GmbH & Co., Wiebel-sheim.

Glandt, D. 2010: Taschenlexikon der Amphi-bien und Reptilien Europas. Alle Arten von den Kanarishe Inseln bis zum Ural. Quelle and Me-yer Verlag GmbH & Co., Wiebelsheim, 1-636.

Green A. J., 1991. Large male crests, an honest indicator of condition,are preferred by female smooth newts, Triturus vulgaris, Salamandridae at the spermatophore transfer stage, Animal Behaviour, 41, pp: 367-369.

Griffiths R. A. și Williams C., 2000: Modelling population dynamics of great crested newts: a population viability analysis, Herpetological Journal, 10, pp: 157-164.

Grossu, A. V., 1981 - Caracteristica gastropodelor din Munții Apuseni. Nymphaea, Oradea, 8 - 9, 428 - 431.

Grossu, A. V., 1993 - Gasteropodele din Romania, Compendiu. București.

Grossu, A.V., 1983 - Gastropoda Romaniae, 4; Ordo Stylommatophora. Editura Litera, București. Gustafson D. H., Andersen A. S. L., Mikusinski G., Malmgren J. C., 2009: Pond quality determinants of occurrence patterns of northern crested newts, Triturus cristatus, Journal of Herpetology, 43, pp: 300–310.

Håkansson Pia și Loman J, 2004: Communal Spawning in the Common Frog Rana temporaria – Egg Temperature and Predation Consequences, Ethology, 110, pp: 665—680.

Hartel T., 2003: The breeding biology of Rana dalmatina in Tarnava-Mare Valley, Romania. Russian Journal of Herpetology, 10: 169–175.

Hartel T., Nemes S., Mara Gyöngyvér, 2007: Breeding phenology and spatio-temporal dynamics of pond use by the yellow-bellied toad, Bombina variegate, population: the importance of pond availability and duration, Acta Zoologica Lituanica, 17(1).

Hedlund L., 1990: Courtship Display in a Natural Population of Crested Newts, Triturus cristatus, Ethology, 85(4), pp: 279-288.

Hodișan Oana Irina, Benchiș A., Gabrian D., Badar Larisa, Toader Simona, 2010: The trophic spectrum of two brown frog populations, Rana dalmatina and Rana temporaria, from Baia de Fier area, Romania, Herpetologica Romanica, 4, pp: 7-16.

Hofman S., Spolsky C., Uzzell T., Cogǎlniceanu D., Babik W., Szymura J.M., 2007: Phylogeography of the fire-bellied toads, Bombina: independent Pleistocene histories inferred from mitochondrial genomes. Molecular Ecology, 16, pp: 2301-2316.

Holms P., 1982: Altitudinal comparisons in the ecology and reproduction of the common frog, Rana temporaria, Transactions of the Natural History Society of Northumberland, 49, pp: 14-23. Hoser R., 2012: A taxonomic revision of the Colubrinae genera Zamenis and Orthriophis with the creation of two new genera, Serpentes, Colubridae, Australasian Journal of Herpetology, 11, pp: 59-64.

Ianc Raluca, Cicort-Lucaciu A. Ș., Ilieș Dorina, Kovács Éva-Hajnalka, 2012: Note on the presence of Salamandra salamandra in caves from Padurea Craiului Mountains, Romania, North-Western Journal of Zoology, 8 (1), pp: 202-204.

Jaeger R. G., Fortune D., Hill G., Palen A., Rischer G., 1993: Salamander homing behavior and territorial pheromones: alternative hypotheses, Journal of Herpetology, 27, pp: 236–239.

Jaussi R. și Kunz P.A., 1978: Isolation of the major toxic protein from the skin venom of the crested newt, Triturus cristatus, Experientia, 34(4), pp: 503-504.

Joger U., Fritz F., Guicking D., Kalyabina-Hauf S., Nagy Z. T., Wink M., 2007: Phylogeography of western Palaearctic reptiles – Spatial and temporal speciation patterns, Zoologischer Anzeiger, 246, pp: 293-313.

Joly J., 1968: Données écologiques sur la salamandre tachetteé Salamandra salamandra, Annales des Sciences Naturelles Zoologie et Biologie Animale, 10, pp: 301 -366.

Kalezić M. L. și Tucić N., 1984: Genetic diversity and population genetic structure of Triturus vulgaris, Urodela, Salamandridae, Evolution, 38(2), pp: 389-401.

Karlsson, T., 2004: Estimating Population Sizes, Viability and Sensitivity of the Crested Newt, Triturus cristatu s at a Landscape Scale. Degree Project Work 2004:Bi17. Department of Biology & Environmental Science. University of Kalmar.

Korsós Z., 1984: Comparative niche analysis of two sympatric lizard species, Lacerta viridis and

Lacerta agilis, Vertebrata Hungarica, 22, pp: 5-14.

Kovacs I., David A., Ferenți Sara, Dimancea N., 2010: The food composition of two brown frog populations, Rana dalmatina and Rana temporaria, from Sălaj County, Romania, Biharean Biologist, 4, pp: 7-14.

Kupfer A. și Kneitz S., 2000: Population ecology of The Great Crested Newt, Triturus cristatus, in an agricultural landscape: dynamics, pond fidelity and dispersal, Herpetological Journal, 10, pp: 165-171.

Lelièvre H., Blouin-Demers G., Pinaud D., Lisse H., Bonnet X., Lourdais O., 2011: Contrasted thermal preferences translate into divergences in habitat use and realized performance in two sympatric snakes, Journal of Zoology, 284, pp: 265–275.

Lesbarrères D. și Lodé T., 2002: Variations in male calls and response to unfamiliar advertisement call in a territorial breeding anuran, Rana dalmatina: evidence for a dear enemy effect, Ethology Ecology and Evolution, 14, pp: 287–295.

Lesbarrères D., Merilä J., Lodé T., 2008: Male breeding success is predicted by call frequency in a territorial species, the agile frog, Rana dalmatina, Canadian Journal of Zoology, 86, pp: 1273– 1279.

Majláth I. și Majláthová Viktoria, 2009: Escape behavior of the green lizard, Lacerta viridis in the Slovak Karst, Acta ethologica, 12(2), pp: 99-103.

Mallow D., Ludwig D., Nilson G., 2003: True Vipers. Natural History and Toxinology of Old World Vipers. Krieger Publishing Co., Malabar, Florida.

Manenti R. și Ficetola G. F., 2013: Salamanders breeding in subterranean habitats: local adaptations or behavioural plasticity?, Journal of Zoology, 289(3), pp: 182–188.

Manenti R., Ficetola G. F., De Bernardi Fiorenza., 2009: Water, stream morphology and landscape: complex habitat determinants for the fire salamander Salamandra salamandra, Amphibia-Reptilia, 30, pp: 7-15.

Manenti R., Ficetola G. F., Marieni A., De Bernardi Fiorenza., 2011: Caves as breeding sites for Salamandra salamandra: habitat selection, larval development and conservation issues, North- Western Journal of Zoology, 7(2), pp: 304-309.

Marnell F, 1998: A skeletochronological investigation of the population biology of smooth newts Triturus vulgaris L. at a pond in Dublin, Ireland, Biology and Environment: Proceedings of the Royal Irish Academy, 98B(1), pp: 31-36.

Marossy A., 1976, Factorii antropici ce au modificat echilibrul ecologic al rezervației naturale “Pârâul Pețea”. Nymphaea 4: 261-272.

McDiarmid, Roy W., Foster, M. S., Guyer, C., Gibbons, J. W. & Chernoff, N. 2012. Reptile Biodiversity: Standard Methods for Inventory and Monitoring. Berkeley: University of California Press, 89-94.

Mebert K., 2011a: Sexual Dimorphism in the Dice snake, Natrix tessellate, from the Central alps, Mertensiella, 18, pp: 94-100.

Mebert K., 2011b: Geographic Variation of Morphological Characters in the Dice Snake, Natrix tessellata, Mertensiella, 18, pp: 11-19.

Merilä J., Laurila A., Laugen Ane Timenes, Räsänen Katja, Pahkala Maarit, 2000: Plasticity in age and size at metamorphosis in Rana temporaria —comparison of high and low latitude populations, Ecography, 23, 457–465.

Miaud C., Guyétant R., Elmberg J., 1999: Variations in life-history traits in the common frog Rana temporaria: a literature review and new data from the French Alps, Journal of Zoology, 249, pp: 61-73.

Miaud C., Joly P., Castanet J., 1993: Variation in age structures in a subdivided population of

Triturus cristatus, Canadian Journal of Zoology, 71, pp: 1874–1879.

Molnár O., Bajer K., Török J., Herczeg G., 2012: Individual quality and nuptial throat colour in male European green lizards, Journal of Zoology, 287, pp: 233-239.

Muzeul Țării Crișurilor, 1974, Repertoriul Monumentelor din județul Bihor, Oradea.

Nagy L.Z. & Postawa T., 2010: Seasonal and geographical distribution of cave-dwelling bats in Romania: implications for conservation. – Animal Conservation, 2010: 1–13.

Nagy L.Z., Barti L., Dóczy Anna, Jére Cs., Postawa T., Szántó L., Szodoray-Parádi Abigél & Szodoray-Parádi F., 2005: Survey of Romania’s underground bat habitats Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats, 2002-2004, – Final report for the BP Conservation Programme. Survey of Southern and Western Carpathians underground bat habitats & Survey of Eastern Carpathians and Dobrogea underground bat habitats, Editura Lizard, Cluj, pp. 44.

Nagy L.Z., Barti L., Gas Anka, Postawa T. & Szántó L., 2003: Survey of the Western and southern Carpathian's underground bat habitats. Status and distribution of cave dwelling bats, 2002-2003, – Final report for the BP Conservation Programme & Bat Conservation Trust/DEFRA, Eco Studia Society, Cluj, pp. 31.

Negrean, G., 2011, Addenda to “Flora Romaniae” volumes 1-12. Newly published plants, nomenclature, taxonomy, chorology and commentaries, Part 1, Kanitzia 18: 89–194.

Ponsero A. și Joly P., 1998: Clutch size, egg survival and migration distance in the agile frog,

Rana dalmatina, in a floodplain, Archiv für Hydrobiologie, 142 (3), pp: 343-352

Pop, E., Salageanu, V. 1965. Monumente ale naturii din Romania. Editura Meridiane, Bucuresti. Pop, I., 1968, Flora și vegetația Câmpiei Crișurilor, Interfluviul Crișul Negru-Crișul Repede, Romanian Academy Publishing House, Bucharest, pp. 102-116.

Raffaëlli J., 2007: Les Urodèles du Monde, Plumelec Penclen Edition.

Rafinski J., Cogălniceanu D., Babik W., 2001: Genetic differentiation of the Two Subspecies of the Smooth Newt inhabiting Romania, Triturus vulgaris vulgaris and Triturus vulgaris ampelensis, Urodela, Salamandridae as revealed by enzyme electrophoresis, Folia Biologica, 49(3- 4), pp: 239-245.

Rusu T, 1988, Carstul din Munții Pădurea Craiului. Pe urmele apelor subterane. Editura Dacia. Cluj-Napoca. 254 p

Sanderson N., Szymura J.M., Barton N.H., 1992: Variation in mating call across the hybrid zone between the fire-bellied toads Bombina bombina and B. variegata, Evolution, 46, pp: 595-607.

Savulescu T.,1955, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 3. Edit. Academiei Române. Savulescu T., 1966, Flora României, Flora Romaniae, Vol. 11. Edit. Academiei Române. Schiebel-Schlosser G., PTA heute, 1994, 8 (7), 586.

Seidel B., 1999: Water-wave communication between territorial male Bombina variegata, Journal of Herpetology, Vol. 33, No. 3

Sîrbu D. F., 1976: Contribuții la cunoașterea hranei la Bombina variegata din împrejurimile orașului Cluj-Napoca, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Biol., 21, pp: 65—70.

Sos T., 2008: Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna, Herpetologica Romanica, 2, pp: 61-91.

Steinfartz S., Veith M., Tautz D., 2000: Mitochondrial sequence analysis of Salamandra taxa suggests old splits of major lineages and postglacial recolonizations of Central Europe from distinct source populations of Salamandra salamandra, Molecular Ecology, 9, pp: 397-410.

Street D. The Reptiles of Northern and Central Europe, London: B.T. Batsford Ltd. 268 pp., Strijbosch H. și Creemers R. C. M., 1988: Comparative demography of sympatric populations of Lacerta vivipara and Lacerta agilis. Oecologia, 76, pp: 20 26,

Szymura J. M., 1993: Analysis of hybrid zones with Bombina. In: Hybrid Zones and the Evolutionary Process, Editura Harrison R, pp. 261–289. Oxford University Press, New York.

Terhivuo J., 1988: Phenology of spawning of the Common Frog, Rana temporaria L., in Finland from 1846 to 1986, Annales Zoologici Fennici, 25(2), pp: 165-175.

Tiță Ion, 2003, Botanică farmaceutică, Editura Didactică și.Pedagogică, București, p.857

Uhrin M., Boldogh S., Bücs Sz., Paunović M., Miková E., Juhász M., Csősz I., Estók P., Fulín M., Gombkötő P., Jére Cs., Barti L., Karapandža B., Matis S., Nagy L.Z., Szodoray-Parádi F. & Benda P., 2012: Revision of the occurrence of Rhinolophus euryale in the Carpathian region, Central Europe. – Vespertilio 16: 289–328, ISSN 1213-6123

2015 - Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din România. Editat de Asocierea S.C. Compania de Consultanță și Asistență Tehnică S.R.L. și S.C. Integra Trading S.R.L., București 2015.

CAPITOLUL 8 – ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

Anexa nr. 1.1 - Hartă localizare arii protejate

Anexa nr. 1.2 - Hartă limite arii protejate

Anexa nr. 1.3

Descrierea limitelor sitului Natura 2000 ROSCI0240 Tășad

a) Limita Nordică, de la Vest la Est Porneste dinspre limita intravilan estică a comunei Tășad din dreptul punctului X = 281,371.7; Y = 609,992.8, pe un teren arabil de unde urcă pe orientarea de 63 grade o distanță de 84 m după care limita coboară până intersectează un pârâu secundar în dreptul cotei 259 m. Din acest punct, limita sitului urmează delimitarea dintre terenul arabil, la nord, neinclus în sit, și pășune la sud, inclusă în sit, până în dreptul bornei silvice 198. De aici, aceasta urcă urmând limita de subparcela 91 C până se intersectează cu pîrâul Valea de Soci, după care coboară până în dreptul bornei silvice 97 unde se intersectează cu un pârâu secundar. De aici, limita urmează acest pârâu secundar, care este și limita de u.a. 49A și respectiv 48A, Ocolul Silvic „Codrii Cămării” R.A., până când intersectează un nou pârâu secundar în dreptul unei borne silvice. De aici limita coboară pe pârâu pe limita de u.a. 47C. aparținătoare de Ocolul silvic „Codrii Cămării” R.A., până întâlnește DJ 767B, în dreptul unei borne silvice.

b) Limita estică Limita estică pornește de-a lungul DJ 767B, pe care îl urmărește până în dreptul bornei silvice 125, mergând în același timp pe limita estică a u.a. 53C, 54C, 54D și 54A. Limita continuă apoi pe limita de UAT dintre Drăgești, vest, inclus în sit, și Copăcel, est, în afara sitului, care limită de UAT coincide și cu următoarele limite de u.a. incluse în sit 35D, 35A, 40E, 40B, 42D, 42B, 42 VV, 47A, 54A, aparținătoare de Ocolul Silvic „Codrii Cămării” R.A. De la extremitatea SE a ua 54 A, limita de UAT încetează să mai urmeze conturul limitei sitului, care merge în continuare pe latura sudică a parcelei 54A, care conincide și cu limita de fond forestier. Limita sitului se desparte de limita de fond forestier în extremitatea SV a ua 54A, de unde continuă pe direcția E-V, orientare 337 grade, circa 93 m. Din acest punct, limita începe să coboare pe limita dintre terenurile cu vegetație forestieră și terenurile arabile, incluzând în ea și un teren curți construcții, dupa care coboară până la un drum de exploatare pe care îl urmează în direcția NE-SE circa 183 de metri, după care coboara pe direcția predominant Sud, circa 193 m, iar api își schimbă direcția către SE pe o lungime de aproximativ 120 m până întîlnește un drum de exploatare. Urmeaza acest drum pe direcția SE circa 290 m, până intersectează un nou drum de acces. De aici limita pornește către NE, urmând limita de u.a. 51 C și apoi 51 B, aparținătoare de Ocolul silvic „Codrii Cămării” R.A., până în dreptul bornei 175, după care coboară în direcția sud, urmînd în continuare limita de u.a. 51B. Continuă apoi pe limita u.a. 50 la finele căreia își continuă orientarea, până ajunge în dreptul drumului comunal din localitatea Stracoș, de unde limita începe să coboare în direcția sud, pe limita de pășuni și terenuri arabile, până când intersectează din nou drumul comunal în dreptul coordonatei X=282,912.5; Y=605,346.2. Din acest punct, limita pornește în directia vestică, urmărind marginea nordică a drumului comunal din Stracoș, după care începe să urce din dreptul punctului X=282,686.2; Y=605,358.6 m, după care, tot în urcare, se orientează pe direcția NV, pe limita dintre terenurile arabile, neincluse în sit și terenurile cu vegetație forestieră și arbuști incluse în sit, până când intersectează un drum de pământ care pornește din drumul comunal Stracos. Urcă pe acest drum circa 210 m, până în punctul de coordonate x=282,046.7; y=605,983.3 m, după care traversează terenuri de curți construcții pe direcția Est-Vest, până când intersectează din nou drumul comunal Stracoș. Din acest punct, aceasta începe să coboare pe limita de terenuri arabile incluse în sit și pășuni și vegetatie forestieră neincluse în sit, până când intersectează un drum de exploatare care delimitează intravilanul comunei Stracoș. Continuă pe acest drum de exploatare până când acesta face o buclă către drumul comunal Stracoș. În dreptul buclei, limita se desparte de drumul de exploatare și își umează aceeași orientare, directia Vest- Est, urmând limita de intravilan și terenuri agricole pe o distanță de 110 m. Din acest punct, limita coboară circa 220m spre sud, pe terenuri agricole, până intersectează din nou drumul comunal Stracoș. Urmează circa 500m drumul comunal în direcția Sud Vest, până când intersectează un alt drum comunal și pîrâul Cărpăteștii Mici. Continuă apoi pe limita de pîrâu, până atinge terenuri curți construcții care sunt limitrofe drumului comunal. Înconjoară aceste terenuri înspre sud până cînd limita intersectează drumul comunal pe care coboară 280 m, până intersecteaza pîrâul Valea Stracoș.

c) Limita sudică, Est-Vest Pornește de la intersecția dintre drumul comunal care leagă comunele Stracoș și Drăgești și pârâul Valea Stracoș și merge în direcția Est-Vest circa 230 m, după care coboară în direcția sud, traversând terenuri cu tufărișuri și mărăcinișuri circa 100 m, după care continuă pe direcția Est- Vest, pe limita dintre terenurile arabile de la sud, neincluse în sit și terenurile cu tufăriș și mărăcini, de la nord, incluse în sit, circa 60 m, până când intersectează un drum de exploatare. Continuă apoi pe conturul de pășune permanentă și traversează apoi terenuri cu vegetație forestieră, pe o distanță de circa 30 m, până când intersectează o paășune permanentă. Urmează conturul pășunii permanente și apoi conturul unei zone cu vegetație forestieră, lăsând la sud zona de intravilan și de terenuri arabile aparținătoare de UAT Drăgești neinclusă în sit, până când se intersectează cu DN76, în dreptul coordonatei punctului de coordonate x=280,934.4; y=604,192.4 m.

d) Limita Vestică, Sud-Nord

Pornește din DN 76 în dreptul coordonatei x=280,934.4; y=604,192.4 m, parcurgând 2,6 km, până în dreptul unei curți construcții. Urcă apoi în zig-zag circa 280 m, pe terenuri agricole până când intersectează un teren de tufărișuri și mărăcinișuri. Urmează apoi limita de contur a terenurilor de mărăcinișuri, terenuri arabile incluse în sit și curți construcții neincluse în sit, până când se intersectează terenurile cu vegetație forestieră, pe al căror contur începe să îl urmeze, cu forme neregulate, cu multe schimbări de direcție și sinuozități, lăsând în afara terenurile agricole ale comunei Tășad, până cînd intersectează un drum de exploatare în punctul de coordonate X=281,767.8; Y=607,622.3 m. Continuă apoi circa 46m pe drumul de exploatare, în direcția Sud- Nord, dupa care se desparte de drum luând direcția estică, pe o distanță de circa 248 m. Din acest punct, limita urcă circa 580 m pe direcția general nordică, până intersectează drumul comunal Tășad. Urmează apoi drumul comunal pe direcția NE circa 426 m, după care își schimbă direcția, aceasta devenind Nord-Vestică, traversând intravilanul Tășad pe circa 110 m. De aici, aceasta pornește circa 300m în direcția Vestică, urmînd limita de intravilan și pășune permanentă până se intersectează cu un pârâu. Continuă apoi pe direcția Nord, pe limita de pârâu, circa 280m. după care urmeaza limita dintre terenurile arabile la Est, neincluse în sit și terenurile cu vegetație forestieră de la vest, incluse în sit, până în dreptul punctului de coordonate X=281,414.6 m; Y=609,925.307 m. Din acest punct, își continuă aceeași direcție circa 80m, însă pe teren arabil până în dreptul punctului de coordontate X = 281,371.7; Y = 609,992.8, de unde pornește limita nordică a sitului.

Anexa nr. 1.4 - Hărți geomorfologice

POS

Rezervat l a 2. 1, 88. Cal l c rele

Tortorflene de

la i.1șad

, Harta Geom. orfologic:1 - 1

"Milllil mcntuL

· c.onserv.allYa' l 5tturllor

t-l urra 2000

ll m

in

cus tod ia

o'MlireUlu1 T.i ri i

C ri uri '

Aezery,ația 2:.. 1, BB.

ci. r e rere lorlo,nilene- de- rai iT M

-Harta Geomo.Tfo:lo1iică-

\ COPACEI.

I

\

O E'

l'raaml„Sls- lllfl>O 19 f t run

o, -r.Lo

M•=

t.ltia,lr<>ROM"'1 U"'

c•,,

c- IY E

T,u; I

- -. - -

.

40 1 iășad

711

DRĂCEȘTI,

i

"blQ i!r..,

r11N11"1..t11

ec =c-oTOI'

c v

ș L

SC ESfl1 Ret.1Mlll'ISRL

Ct,pi•,· 9;IQ1

L $1l!lll(!Ji

Hldr<!iil•

Hldrogr.,11:t

i - - -- "'I>" - ·

O u rlhl <I:.. n!Mll

- piln ol pa"lo

l'llpsono<lrle

A1tlu..l ino · [Ml

00- 1 00,

c:J 21Ml- 3\10 0 300- 4QD

C3 2; U!H C•1<>n•lf<,1f!._ <I l T f i;I

1 1J'l1 '1i

t il

m

1 --,.

li• • 21(1,

,IPl'I"'

ff l ! t

l

Q J

1.:,a[,

Anexa nr. 1.5 - Hărți geologice

POS e

2001 • MU

Rezervația 2.1 88. Ca T, c:arele Torton ene d!e la T.ișad

- Harta Geolog i că - "Milmiemcnt111 l

· c.o n s e r.-atJv a l

siturilor

t,1,

tura 2 0 00

ll m

in

c11S tod

Muizeulu1

T ri i C ri itir"iloc '

A ezer v- a l;ia 2_ 1.Bf'L

c r c Te r e- T O n <! il:-ne- d e- 11,i

f

-H arta G eo l i ca - ROSC10240 'rășad

l'ml, gj.,. $1,,: -ru.,.,s r t

Ft.iln oo 1r11a1 r.1.a

Miilretii

ROf.!,,m.,,

i

l. e gn id •

l!iip;; n l""°

D l •

l'<ifiil l10Qk,g!O O

brt"I' •

Cl>A>olo slNl!lk<I I • • ol m,,oln>, n,om., (< I """' llo Eeloj,>)

i11'î2 N

P iJl&ml, i'l:fsJpuri

P - &lll'i """D"""'ml• - greosi. rl

pn.,r,,g1a !16.

purl

@-Ri la,

l - c„ng. grRi

m ·. -:•;r" 'r -..r lf'i c¾ -il !,t,;bo., 1 CoogkmeA1e,

ll'fflil,

rr,11m...

oa\;a!n

,., "'

Ec:t-.:ti:.1 W J bd«tllli n1ii.;,t oormil!ll 6 m

- I

C:i!. 1.BB Col e •

if af! oolttif, <I< Io

Til • rl

zr' " 1 1TIȚ '1ij

UM I r 1

,..,

Anexa nr. 1.6 - Hărți hidrografice

Rezerva1la 2.'1188. CaT, c:arele Torton ene de la nșad

- Harta. Reț: eaua Hidrografică.

"Miln.tE mcntul ainservatlv al stturllor t,1,

tura 2000

lbm

in

CtJStod

Murelllu1

T ri i C ri unw< '

!P'roaDl:l!!- 1eu,c:is;iraf D 1SNI Ft.in 00 Mrlalmta

Miiilrelill

Nl>aelr ROM,,m.,,

Rezervația 2_ 1. ee _ ca r c.uere fl)fle>n 11 <1 1'31 r

•

H arla. 'Ri!l11a u a H i drogrnfică •

RQSCI 0 240 Tăș ad

6 711

ltQJQ o!rr,;,1.l'lo r • <to

·1ii"19;!01

e,;: =co C y ȘRL

!iCE.s,11 ""' $RL

ZM9'ITIE

L og@rtdll

.A,. Jop:mlm,e

[:J j Udlijl adllmi„rat l o l orltlll l a l •

- Hldoogrurio

••M;,;,:gr.no•

-- "'!"'""""111 1

I Hld pol!goo

T. r"f4.lf't ¼i il ' t::J L ac,,n

- IIM I H

I C z. UIB Ca l oardo 1"<1rtoolfflt, <I•

l a TII •

.

1..,.1."!!11 "• •:a(ll.. _lPW'

lllllllll ffl,C::::,: ' iii " --111 °"' c== O>l:iill-- L,

'

l

,_,

&:t.dQ.-r.ti1 "11J td« trlli n1,i.;.1 n«îflill11

Ei

m

Anexa nr. 1.7 - Hărți pedologice

Rezerva țl a 2.'11 88. Ca T, c a re le Tort o n ene d e la T.1 șad

- Ha rta Pedolog ică - "M,m;i mcn t u l

ainservau v

a l st turl lor rt,1,

tir@ 2 0 00 llllltc in

c us t od ia

oY..1JiZet.l l 11 1

T a ri i C ri

t ir i lo l' "

R ezer va!;ia,' _ 1Bfl..

c re fer i0<1!0-niene-<1e- 11 i:1

- H a r ta Pe d.o ică -

ROSC I 0240 Tășad

Pmac11.. -111r.,o 19:M

F1;,i n 00 Mlaltla

M urea i

Nl>aelJ,aRCf,! A,Nlf/,

fa r.

d

"î<la10

r.s,1„i•

r<ml/l<tO

°"1, ·, Q;IQ1

ȘC =CQ

C Y ȘRL

,SC

ESflt

L og n<I•

T\,p<, n l=

O u,,;_ ad · 11 r lii l o l•rll oo la l •

6d.lu r l Rl rm,optdo l ogac..

I

EWI - Sd mi

b1un t:1 rt 1 1u-1Jll'l.mbm:ir:.t1

S- "'l!P lh ¾ -§1

B I' -!;ah_.l

lrnne-lwb, (J;,,dzdilo'I

I

Cz. 1 e C al e art,k

l",>rtonkm, •

la nl •

· 1 1rir 'li

R<:t.!MI

SRL

1,.g.:a,;a..- "'

--• "" c::::::: ' ii " --• °" ii:::::== °" _,,,. L _ i

Anexa nr. 1.8 - Hărți distribuție habitat 8310

POS

R.OSCI0240 Tă,ș ad ș,i '

•

Re Zfl rv a ij.a2. 1. 8!!, C.akan.i:le Torto ni ene dtJ la

T ășad Hart ă dî stribu ti e hab i t a t 8130

Peșteri i nch il se acces ru lu i pu lic (Peștera Tășad) - 22 01TE

mont ul

=s er w,t.iv a l s, tJJ titor

t i

rura 2000 n oo in

Cl U t oo1a l.!Jl!Zt!Ulw j

Ț.irii

Criș u rilor"

Pmoo'jt I t IOSl mf

t 1 9 1'4)

A.: m delt'MH t A D rN

• -- OIAANL

R OSOJ 0 2 4 0 T - ti

R c..aoinraț i 2:, · 186.

C a lca re le T or to m. i en e d e la

Ușad

H JI d tril>țtUe IW!bital !UlO

Peș t eri

loo h i 6'e acce, s,u l u i pub ic {Peș te ra

T ) "lta.l'kl!2'@11Jfla- Cq,,> ·

Q 2a 1 S

se u<!ICOTJY C V B RL

SC E!lRI -ol.NIi\ $RL - i [ - - [ dril r f 11le.r /

UiiJlffll ll • 1 111::!bl lt!ID - F' ■ l(.fll.JI t ni:: h •:1: cm11 i UI pu'tO: l;F'q l u:::1T1iqu:IJ

EZl !Ptr1

t NJ1

P

ra T-1

I C 1 ffl1011 't.1 mr

K-T'll4'1fifi. dt \:ITli ul

0,.m H ■ ' RD

lillllll TiipHI

i.:l'until;I: 1111:f !:llcll ■ lr Jr,l, ll _ •

;z:;: 'ID'Q'lli

'li'

IM "IAIJJ

J

, --a,e;i0,..t-'-:2S(I !K< ! (li] 11.® 2 [«1

_,,,

POS

ROSCI0240 Tășad și Re z:e rJ'at i a. 2. 188.

Calcar Io To'rtoniene de la Tăș d Hartă disbibuti,e habitat.S1JIJ 1

Peșteri inc:bî se ac:cesa 1 luî pub ic ( I Pt:ștera: Strac o ș)

22 ' 101:r'E

"Mi!ni!i:rm01ilt ul

c:onsel'\'ativ a l s 1 tu titor t i awra 2000

n t<t

in

c1.1

t oo1a

Mmz.eu l w l

Jă rii

Criș u rilor"

R OSC I C240 • Tăi M. Rcn: r Villi 2. 188.

eareartile:rorto n i e n e de la Tășad H

r t li!>țributle; h bltlrl B130

Pl!'Șm i

Tn isit acc-e 111liji i;iubl i (Pi!fl

ra

Sl ra00'§l

Pmaoi -..r.,a i 97l)

l'londo""11>1 P,!Aor«1

t-R OMANL

1uJID-rofl:fWll:..ti

eq,,>r. •

Q 2') 1 S

se u<!ICOTCf> C V E! RL

$C E -,1,)JIJ', $RL

- lAg1nd 11

• lllb " bl IHD- F'1.i-tt f n-:: h'im:a-::t.nu'.1.11 p lc

tpq! ■ ni 5tr

cz::a P11111.111h'UIJ'iLI IIW(lt,iM - i'-'-1itla f•

l!l lr

ut!

c::::J ltit 1"111'2. 1M e..1r":1Hî TiMr.lf m Di Htitt

C i.i11 ll,,ll!)!C;m,i

T- t:J

rJt:t dn l,ir.,P., bm"-i: 1,

:z:;: 'ID" ITlli

JotF,,..

- 1:2Sl:a !«: ! (li]

- IM:l

2 t®

11., "'''"ii:

Anexa nr. 1.9 - Hărți distribuție specii de amfibieni și reptile

ROSCI0240, Tășad

Hartă dlsfflbu(ie amfibien i • Bomblna variegata

"1,\;m; 1. mentu l ai n s er,-a tJv al stt u rllor t-1,

llrra 2 0 00 11lbto

în

cus tod, Y.melllu1 1;;. ri i rifor"

ROSC l 0240 n f::idl

Hartă distribu!ie am fi bie n i - Bom b i 111a va r iagata

37m

l'mecj '"'illllfo;;j 1S

Ft.ilndo M ilretill

- ROM li l l!l.

r i.in

r.

i 11 f

82

.,J

..

I

I

dr.& l'ai:i

r „

i.111

• 19"1 0:!'01

i;:c G:l:!:CQ C

L tt1 4

•

P1.n:w dii p„.l ■ Tl,II !=- a cl.l

B:1„1:wu,..Jlllil ■ b

SC ESllt R«.1oil'- SRL

ȘR L

□ fl:.:>O!H f 1 c.tu, 111 TM'" IIM ti I • l' l'l

[:I Ll i IO IIOiltftltO tild

Lrn I I.:ln ln\Jrtmtl ■ ' l ■ rtta 1 btl

Rf.i:t !'P 1 m n Y. u l

e, n1 a lftl H f i:t lMI a11t.fi u 1J 10r

110T - THwtDI HI nrim,.._

- \ffjw,m,;i,

a=,. Ownrl P,,.'l)lne-:rkl

tft- l!ll.ffl.l

t<lll! - a.irpi1!11a:a „

l'IF'.-. Th:a,.u1 n,eproou:Ui! l'

M- u ■

PIIJ. - ' l b- 11:nnla r ■ UbJll't 1. 111i.. 1

f p-. -.,,._,_

tza t-= n tmpata.,J:- I Ml!IIJlat. d ■ an l banlllaml:::lw..-:11

•lll f'

Î

1257m

,.. "..""' "' allil.. _lfl'l!l"'I

U'

D

I:z.

&::: j:g,.-r'jlil ijJJ bJ.i «c!ti n

oor«ilil!

Ei

M

l.m:t·1 1

J

I

JI. l

l lrt.rțlt CM" F'Oi t,J,efl11. prti:---t;lf,i - I !J:

de- ptf'M-1 pq,l:K M'lu1l. "'

Anexa nr. 1.10 - Hărți distribuție specii de lilieci

ROSCI0240 Tășad ș i i

Rezervafia 2.188. Galc: arele Torto11]ene de la i.'ișad Hartă dlstr i i buție Hlieci "

Myot i s blyth ii

"l.\iJ i ment111l

,:onser,iat:Jva l 5tt urll o:r urra 2000

ll11m

în

ow. tod

Mme<ulul

1.5.rii

C. rfh1r"

ROS O I0 2 4 0 T

ți

Rc Z,;: rl/a l i, 2:.1811.

C s lca ra l e To r to111 i e11e de

la

lă,;a d

tl:llti <I! $IJ.lb U 1 11i I •

U$ b!Ylîllil

;

f'mni,jO- IIOil lDfooli 19 F1onoo - M•""' ROMANL!l;

C 'll

I ·1 ""C "

"blQ

us:a1.l'illl

r11'1'1i1J'1..t11

•, Q;IQ1

ec =CQ

C

ȘRL

SC ESflt ROM,!;- $RL

I 1, m

i

P"U'l':'S dii

F:ni,li J-lrM:11p91:n

M ■

b"'11

/"/,; =l.J t»ft

M: 11P9tilâ I lltmlli

p:=- ll-, i _ 1 C ■ lc M 'fv.1!ifll'fM!

a.

,C Ll'o!o

I\Odt- Tilll'I

"" t lod

I 11trf l Di..! lt

· Fi:t'.î:lld'IJIIUftnL(ul

l!'i:i11aM1.-fi r11kiclri1

r1 Mr11r1u: 11iGr

f 1 - c l.<1)-"°"

Hli/. - 'r■ ta.n.t Jar.ln.

rsnil.,..,aud

I I I

• J

.llar" I

_,

!ll ilM'II

PO

ROSCI0240 Tășad ș i i

R ez er v a f a 2.1 88. ca c airele Tort on1 ene d ' e la iășad

Harta distribuț i e li lieci"Myo tl, s m yot i slb1ythi i

"Mii mcntuL

· c.anserva tJv a l st turllor

it, Ul @ 2 000

a lfatct În (ltfi tod l'l Ului

ROS O I 02 A OT* ț i

Rc;; c iv

li,1 1 2, 188.

C a lca re l e T mtoin i e11 e

de la

Tă i;s d

H,,irt i <l i$ t l'i ll u tie,l l l l eo l •

M

O' II $ l =i fi b lrl i l

t.a · PJ

l

F'mei;j Sia:l!Qil11Jf,;;j 19]'10

T arii C. f'Oj'J ril r"

Râi.1.IJ u,i,

Fl>n d<> - M a""'

"T<la!<ldrw;.l..,ior.,.olo

,, g l01S

elC =CQTCP C 'J $RL SCESAt,1,,-.$RL

• Fvl:llcll pl'l:i:an;il

pt1ribu "\'lidl

1/

.:: q:SPl(-, • dii M

, · ·

· r-, thft f il'll llil tii.Cllt H i Mflt l UPIIIJ!el l ll

-., TII,.;

l,.'hlja 11R,,JSC l oo.l[li:11 5 a:I

IJn l!j fl lm n lnlrll"I I II 1 u ttCHbl

'Di1di ' l in h LI U I

I

I

m

Orl ■ g:ir::il 1h l ab il "1.1 lilHr 1u1lbf'

C<: -J:Lig,,.

:J -C..-u-1Pllllli"IOl"ili

Cfi.

DI\J'Nlf

1:-R - e JI>

4DT - Tt«if1u1 Id

- Pirl'-" l'l' • F1.'l'J ­

FJl,, 'tt,Jfl11• m<I ""'"' 1111,.or• - l'l""•"t,a nr,.• -'Tlf1IILl1parJru l"lnll Wlroll1.b.l -,..

rapvdi.dini

1 - IIP •

ni..ll'JFI

D 1 4'l:z.

&:: i-:h:il.t Qil ijlJJ td« •

m,, n«millfl 6 m

lii4 urum

ROSCI0240 Tăișad ș: i

Rezerva rt'l a 2. 1 88. calc: arele Torton ] ene de la Hșad H!artă d i str j butje lil &c i - Rililinolophus euryal. e

"Mil m g e men t u l

· c.o n ser,,atJ v a l 5t t u rllor

t,l UJ @ 2 0 00 "' "

to

În

(l lJS tod l'l Mmesll lu1

R O S 0 1o.;l,4 f T

ț i Ro Z,;: rv li;i 2, 1Ș8,

C a lca re l e T orllom i en e de la li 1ra d

flj <l i !J t Ji liijL l l l l C I • Rll l 11Qlor, 1l U $ 1:-'.t,il'.i/ l e- l

Pmocj" O<JSlruioll19NI

Ft.i n Krkll Miil retill

- Râi.1,IJ, L,J,

T arii C f'l'i'J ril i,r"

r: ș'ad

!,JUI

Jlilll M'?'Qfl..tl1

C,.,,,•1!jl•II;!'01

ec =CQTQ>

C

y

ȘRL

$CESl'lt olt $RL

D

fml:iirJJ' l lfll ri LI U I

;;,ni'"""""

0 1;P • C !u1Plffl'"""M

ai - cnn.u

tft -,l.pll, •pll'la:11 1 1

•DT, "1 • - 11'\ ·

.,..

P- r-n-1'.njii

tw:- VIV ■ Nli-' luH1:da1• 1111:..rd wl

T - Ti1Mlill

Tiftil • uipi!!P'Înll mn Clilllt..al

"'""J • r..'\fri., p,;;,il lii"'.i

' _, '

III

Jro'"«. 1 11'4.n!ilt!ncW" F"Ci5t,,l,etf1.1,

tarli:ri:lf,l- -1 1 !J: ie: de- "'1lfl"ll:Pffl',.IUJJl'l'l:et: !'A'lLrfl,"'

P05

ROSCI0240 Ușad ș:l

Rezervația 2., 88. ca c airele Tort, on ] ene d'e la i.'lșad Hartă distribuție 1 1 lieci • Rh i i nolophus ferrume,quinum

1:Z'lN'E

''1,\;11W1iem cnh 1 l

· oon s erva uv al 5l turl lor

t,1,

tura 2 0 00

lbm

în

OI.IS t od tl

Lllu1

Ta rii

Cf'i'Jril g r"

}

Pmcojc-$1a:OOS1ruf,;ll i9

Ft.i1nd.,Mrkll M o1reti1

-Rci.!.I.NL!l.

R O S O I02AOT

ț i Ritl c 1V 3 li a 2,1 S8,

C a lca re l e T ortom 1i e11 e de

la

lă ad

Hșm d t rn, u 1I e l i l>eci •

l'Ui, l no!Ol)IIIU$ w 1,011,e,::i11lli'l1.l ffl

1111

d

"b1Q i!rusa1 illl rll?'QJ'l..tl1

·,· Q;1"0 1

C G>SCQTCP C \I $RL

SC ESfll Retr1¾JA $R L

l';I 1'!11:n".ir:I 11111:ap u a u::I'

liR::I

,.1 1 ilr.:r.1. IUJ.lnl !n

CJ -!fll i 1:PClf;!•nlt i;.nlflnit -.111

L ' l!Hl; t ntpo

l::DIJnl'l:lifl ll:lml rurlrd l r 1 ■ rita d ill

F!A1 1 n Uyl

.Det. -cu11.:mn"°"

C..::I

CP- Cd.ul parn ■ ra.r:111

- (;l;:ilofflJ

- !l) it).(IN

• ■ '"' iic::::::i "" •-• ' c u =:=:::: ':i, iill-lllii:1: 11

Eci..dril rjlil i)J J tdor&:i n1iill!I oorffililli- Ei

m

1 -EIIN' •.l.il„ll'l'lfl"III"!

IJM, -r 1

P05

ROSCI0240 Ușad ș:l

Rezervația 2., 88. ca c airele Tort, on]ene d'e la i.'lșad Hartă dis, tribul,ie iliec • i - Rh inolophu s hippos i deros

''1,\;11W1iem cnh 1 l

· oonserva uv al 5l turll or t,1,

tura 2 000

lbm

în

OI.IS tod tl

Lllu1

T arii

Cf'i'Jril gr"

}

Pmcojc-$1a:OOS1 ruf,;ll 19

Ft.i1nd., Mrkll

Mo1 reti1

-Rci.!.I.NL!l.

R OSOI02AOT

ț i Ritlc1V3l i a 2, 1S8,

C alcare l e To rtom i e11e

de

la

lă ad

H

tll$lillbUlie lllieGI • F U\ ln oroph!,1$

h

PQ$il.1el'O$

1111

d

"b1Q i!rusa1 illl rll?'QJ'l..tl1

·,· Q;1"01

C G>SCQTCP C \I $RL

SC ESfll Retr1¾JA $RL

• Zffl",lil i:,1::.11":ilu•

tHi

leu

=== ":.'!' ' a ■.a

c::J IY-lfLI i 1fl Clf;!lf'!lt i;.nlflnit -.111

0 llnM Jl

ll::lmlrurtrdl ■

l ■ rfladill

FIAl 1 nUy l

,=,c.cu11.:mn"°"

"C:] CP- Cd.ul

parn ■ ra.r:111

CI L - l!(iile!o,,

TlijO'J

- !l) it).(IN

- ■ "" ic:=i ll

, _l'l„l!l" • il.il 1111'1!""1

_, fl C:::=:::::: ':i -"" iil,-llllii:Z 11

Eci..dril rjlil i)J J tdor &:i n1iill!I oorffililli- Ei m

IJM, -r 1

Anexa nr. 1.11 - Hartă distribuție Ruscus aculeatus

Anexa nr. 1.12 - Hărți distribuție nevertebrate

l.m:t·1 1

J

I

JI. l

ROSCI0240 Ușad

ș: i

Rezerva f a 2. 1 88. Ca1c, arele Torto111e. ne de

la

li.'ișad

Ha:l'fă d ' ls: t ri buție neve.rteb · rate - C i l:ii1 1 0stoma banatic 1 um 1

«" 'l/'7'E

"1,\;m; 1. men tu l

ainser,-atJv al stturllor

t-1,

llrra 2 000 11lbto

în

cus tod,Y.melllu 1

1;;. rii rifor"

ROSo.10240

T

t i R ll':iCl'\r.!,ț i 2.1 &!1.

C alcare le Tortonîene de

la

Tă ad

H f t rJiș t rib u tic- n e-ve, l)<l' IC- •

C h i l Q S t0 1mll 1),11

IC

m

31m

l'mecj '"'illllfo;;j 1S

I

Ft.ilndo Milretill

-ROMli ll!l.

lm

I

12

i.llll

,t.S

r hfJrni

. d...

811

dr.&l'ai:i r „ i.111

-19"10;!'01

i;:c G:l:!:CQ C ȘRL

SC ESllt R«.1oil'- SRL

Larni:t•

• i.'urclll P"•Dnțl pann, apa::11 Cnlllm::nw t::. ■ nri:ur:, Hilta'tiii"U IUbiH1ll:tl l ii J diniimliKl'.ilil eJ.Rii iflll t.1il1Jt.ia c::J.R>t!:ur:t!.llljl ■

J.,m - C:.C11 1 WU

TDtt.an ■

d ■ III T ilipd

Cl\l !!tli R ll:l<Q Tl,ofld

32()

f'c.l IMjilMl'liih.ild

r11!SJ'if tw:t'lll ' l ltfl1W!l'lil11

l;.6 - Pilil.lff'

1-V. ji!lllblu- '='rmltlld,:a l:ll.'llun

.}.J

l,ț:!

, _.,.,. •.IIQ.. _lff111"!

-• "" c:::::::: "':i--• ' ii: "":::::::=:::: ':i #..,.... _

&::: j:g,.-r'jlil ijJJ bJ.i «c!ti n

oor«ilil!

Ei

M

l lrt.rțlt CM" F'Oi t,J,efl11.

prti:---t;lf,i- I !J:

de- ptf'M-1 pq,l:K M'lu1l. "'

Anexa nr. 1.13 - Hărți distribuție alte specii de amfibieni și reptile

PO

Rezervația 2. il88. CaT, carele Tort-on ene d e la 'i.1. șad H artă distribup e reptile. Lacerta vi r idis

"Millliliemlilfltu l

· (.(lnser,,auv al 5iturllor t,i wra 2000 ll

to

în

Cll.lS tod Mme.ului Frii

ril or"

Rezeivațla 2. 183..Calearele 1i0r ton

eme tte • le flșM

H ittf ii djs,t r ibu (i (, i;q)me - L..lec t tl iridi$

R OSGI 02 40

T ăș a d

T

l'r<oei;j t1e:"'JSI IU bll 19

IF1.ilnOO Miilreti!

- ROM lÎ ll!l.

[,1

d

I

I I lap•nd i

I. n:llldilpwnrțll i:an lu:lflllc•l..acl rtl "l'ln:b

l.{11:t,1DJ l (E«fflJll1l1PK IM s;tili!!L:a!i:.ttt!'II

l c::J ii111 lBI.,.;r.,m. 0i1t1fft TMl:thNi 111 'Iii ·n t11t

1 1 cl,lrll lllfi w:l„IAIUl"M"" 6'1 !1-=,,' _.,.

: F,z,IDilh';lNW. h i.

0::-fi' - M ll a)lllr 1t..Nill!I

-.: - -,._ JJ I ■

□ - • - l""'"i'"""'

P Tffln"1"'P''°"'WI

I - JM;?111.H!JW

,T 1 0'1T'Cj

1 - 11§•.:a,;i

l'I"'

-• "" c:::::: ';;; "

. -- "" ==::::::i ". ".. - u.,..:.. [. I

.

'

. l

,,

&:tădi:Q.J«,til

w 1 td«B n li't oormilii- Ei m

Rezervatta 2. il, 88. CaT, cairele Tort, on ene de la T.1șad Hartă distrllbuți amfibien i

Rana. dalmatiina

"Miln;i mcntu L

ainser,,.auv.al st tu r.ilor t,i w-ra 2000 "'" to În

ous tod M.me.ulll1

e ivațl a 2. 18&. Calcarele 1:mtom eme d e • ie Tă șad

H · r!;i di$.ttibul i.;jmfibilCn i - R

Jl d lni;j(l i n;l

l

Pmci,j,Sa""i1111f,;;! 1Sro

Ftan

d<>- Maroo RCf.!lf l L,J,

TJ. rii C.fl'jlJrilgr"

ROSC I 0240 T ășad

1)81

I '1'

C'

l,1 d

I

i!Mll'll",E

I

I LAg1nd11

I

l23 1I ■ b !i: rt llo;d_,.. l,l 1J-=,-llli

dii,n

A! flllll"I ■ '=--uitiw

1 ICI R ■ i1.1'N lf t.1iiiil C'!!r;:;11 T fl'I.

d 1:[11

Qp-11,d

I

I.I -lll.1'Jll4HT-rt."tlNHlf'

I FeitrSlrw',til N lll

Ecl'1di:li1Jil?il

o'.iu J td«tlll n!iillll oormillli- Ei m

Rezervațlia 2.'11, 88. Cal l c:arele Torton ene d:e la i.1șad

I Hal't.lidistributle amfibieni • Rana ridibtmda

"Mi! n;i.

mcnt111L ai nser.'a !Jv al stt url l or t,i wra 2 000 n to

În 0 1.!S tod l't Mme 1.1 lui

Ț ării

C.r •.m l gr"

l'raeci l!GSl "' f>,, s;l ro

Ftan

do- M•=

ROMANLO.

I 1 ""C '

Re' l'llațla 2. 188. C a le.a r i!!l e 1imro n l e11e fle le

Tii șatl

lfii r l.i distt i bout j - it mlibic ii i - mii rJi:libilrnela

li

T.t d

ROSCI0240 Tășad

La"1 nd •

• r--Jn::llldlp-aMr1li:-tluapacaib2lln:Uulell

- 411:t-: ·

ll l

l ■ l

di!:r rtt,rJ

R..wi1 "DW"ld 11

E:J ii!it D-nillJ•

l.

l l!n. Oii •r.:lll!lfltt!!.1:111 ■ 'li

li;f it

c l,lrfl w::lnl!.laimlr.i

□

F,z,iD fl rt;:1'11 h

i. l □

P-M„11i:,a,n

- - - 1'""'"9'""""

llP Îff"«1P'1"'P'W'<IM

j;; •

l • lo>-l'tau ■

. -t-' Y WI

- Ll

_,.,, po;.,, - - •"""'1-.,.:u••

l..'..l.,..,,

r11

.r.,-n1r ■ f.i

. '

..,

.

1-111-••211;1.. I

. c..::::::,: ';;; '' --• "'" iEa:== "' •-- '.; i

Ectidi:ilJ«.lil w.1td«tii:i ni.,i;it n«mit! Ei

m

. '

POS

Rezervația 2.il 88. CaT, carele Torton

ene d e

la T.'l. șa d

Hartă dlstrlbuf. e.amfibieni

T Rana temporaria

"Mana. m cn t ul ainser,,a tJv al si turi lor t-l tura 2 000 ll m

în

c ustod ia meului

F rii ril g r"

Pmooj S1o!:oosimli;;i 19ro

F1.ilnOO M iilreti!

-ROMIJ l L!l.

l'llaț la 2. 1 83. C a lca r ele Tmto n l em e <lela

T ășa<I

H lilii Cl i s lt lbijț,i(: illil fi b i cti i - R.ill'l;;I ICiili;ior r i

ROSCI0240 Tășad

l,1 d

- IT 1 0'ITTIJ

I Llgtnd•

li•tr.JJ> l !JI !I

i.i.

Jn Rw"lp,IIIJlnw-ar.11

l 1CJ li11Ht10li t. 1M.

e.. uo ti.til d t.Iii ntaD

U ritiif'.Ad!nWatr..t t,, MI H« Jilllrll FolO !Yj,] MIWLQ h i.

, r:::j,:p.

Cut;;iri

l'Enllll

1 • tt • •pow,i!Ja<o

!Uț,:,11

l..,. !!'• •:a,.:11„llll'l'lf!FI

IJM r r,

.. I '

.

ic.::::::::i i, · -- ■ "" ic:::==::i "' - ■-■- • ■,

i

PO

Rezervația 2. il88. CaT, c.arele Tort-on ene de la 'i.1. șad Hartă dlsti'ibuje amfibien i T i riturus vtJlgaris

"Milllil i em lilfl tu l

· (.(lnser,,a uv

al 5i tu rllor t,i wra 2 0 00 ll to în

Cll.lS tod

Mme.ului

Fri i

ril or"

Reze iv ațla 2.183.. Calearele 1i 0rton

eme

tte • le fl șM

H;rr t;I

di 1U tib u ti 0 m ' fi:b let!i - Tf i lU f U$ u l !;J,lnS

ROSGI0240 Tășad

T

l'r<oei;j t1e:"'JSI IU bll 19

IF1.ilnOO M iilreti!

- ROM lÎ l l!l.

[,1

d

• nd ■

" 'tiil U l l 1 lllpllc.llttN1 1 u1 ii, tlrtili,l[II' ■ 1!9:1:r. 11ji:,3 i;:llc.l,

T

tr h, 1.-.Twl_d ' &fi

llf-IflyHlr t!i

N l u

· W""P"'l'•- • •po

-11 1 B1L 1 11"111 ț

:xb:M

Pl d ■

'"'r.;r.-i::11:ii r;upt. t-rt,.rr1

l(Dl ll'Ml(O

11 tlflini

I - JM;?111.H!JW

,T 1 0'1T'Cj

- - "'" ===:::.:.:. i

, _._.,.•. •:a,,

.

. l

,, '

... i:.::::::::: ';;; "

.

,.. 1

i

PO

Rezervația 2.188. CaT, c:arele Torton ene de la T.'l. șad Hartă d i'. sh'lbut i e amfi blen: i - Salamandra salamandra

"Mi! n;i mcntu l

· (.(l n s e r,,atJv a l 5t tu rllor

I

t1:;:,i r1;1, d t n t,,1.11/. m c

li bicn i - S

L'ii'nil dt.ii $.ibtn i'i n d r.:!

t-l w ra 2 0 00 ll to

în

o us tod Mmeu lu1 Țâ rii ril gr"

}

l'mooj $io,:- m f"'11,s

IF1.il n OO MDretil

- ROM lÎ l L!l.

RMe iv ațla 2. 1 8&. Ca lca r el e 1: orron eme de - le Tă șad

ROSCI0240 T ășad

1.1 d

I

1 1.q: țn d ll!

!

EZl -= I 11 IJ«'tl IM liil'llM"4 8Ui111IDJII

Zl"1Qt11',E ! c:I R nHW llf ■ 1. 1 m. Cllt<:Jir..:ial T.:-rtc.n ■

d • 1 b T „ d

,-.-,-..,-..'"'--, 1 au.lidfll.:IIPl""1 Hill1 f1«

□ rGP - tubill

p(ll)l'lilt'!fffill

- HH-.i:.pll

F,c,lr,t-ll'fj,l i::tt"!'î!M I Y

-.

-■ "" -=:::::i " ■ ' -- ■ '°' -==== "' - ■ -- · - i

1

.

ff•:i'IQ 111"

IJM r.,r

I I

JI

J I

. J

Anexa nr. 1.14 - Hartă distribuție Falco subbuteo

Anexa nr. 1.15 - Hărți distribuție alte specii de lilieci

POS

ROSCI0240 Ușad ș: 1

R ez erva ți a 2.1 88. ca cairele Torto 11] e n e de la T.'lșad Hartă d i s tr ibu t,i e l iliiec l - Myotis be,ctltSte in i i

"M;in;i mcntul ains e r,-atlv a l

siturilor t-l tura 2000 ll m

în

cus t odia

Mmeulu1

Țârii rilgr"

1

l'mooj.¾<OOS1111f"111SM

F1.ilnOO Miilreti!

-ROMlill!l.

R O S O I 0'2,4 0 T

ț i

Rc:z c rvil l i 2.188,

C a lca re l e T o r tom ie e de la

lă a d

H T t.; dl'" ! ! b u ț! e l i l iee l: • M II $ b t:ell$!el i l

f'qJi 'III

T.l_ș d

"'Jtra')Q &:u&il'1'illl

rlH'QhlV.:1

ec =co c

-, · Q;IQ1

ȘRL

$C

ESflt -o¼JA$RL

, l,

i\Moura

4',tJglet

,,_

di. i. p. a.;,:..-.;i

f-UIU:lf«D M.)ml

1'11 ""

1/.1.:;-1.i!:.rr,:,"" • a••

c:11;;: lbl 2.1'111,

C ■ lc.sfftlmil ■ rH

t:!'illl

la,

-.,"""

-- = ----= == =,--•

,

. ff.-, '."""

sa 1- 1:t 1..-:i:1:u

Ec i..d Q Ji rjlil ijJJ bd «tli:in oormil! Ei

m

CI L -IIOMi

,_

J:::Jl.l'nPlflliidnilfl iili ■ l 1 fJ liullilil

brii CIi li;lbl.inț.'.1 if1111urlbf R',, P.,,J""'

Ml - IWl,a · li II 11tu,t UJ

llal· 1 111u ll•llr

J. l

!JM I I I

ROSCI0240 Ușad

Re21ervafia 2. 1 88. ca carele Torton l ene de la i.1șad Harta distri l bu(le lil l leci - Myotis daubentonii

"MilMiCmcnt1Al 'C.Clnser.-atJv a l 5tturllor t,i tura 2000,dl m

în

CLIS tod la Mwet.rlu1 Tarii C.rij,Jril gr"

}

"'- oi"$io,:""ll"'r"1,s1

A.iln 00

Miilretil

ROMlimi,

ROS O I024 0

T

ți zgrtr !i 2.188,

C a lca re l e T orto111 i e111e de

la 1ăi; ad

Hi!lrl dlS:tril'>UIJe; !.ilJeel.

M YQII$ <! ' i!IUbe n l.O n il

li1n11

T: s d

"'Jtmil1,Qi!r.l"illlrlol'?'lil1'111V11

ec

Gl:SCQ

C ȘRL

!iC ESl'lt ROMM-IJASRL

-,· Q;I01

l',it,J-;3

•::::.r i'll(ilpi::r"tt U:l:iMdi,-l't(t':11

'Habm,

: =.---;:w.n ••&.ia ■ llld ""a'fll

c crv.,f l._ • 3-1tll. C ■ lnn

il'at1tli'll ■ l"III.:Ni 1 ■

c - 1!() (0inf

.

_ llnt"dll 11!4f'llr..-.1Rtfr1utt1;nf.1!1f

- r p] "4if'alcl111ryp,..

rt,,utlbr

"" " ""'"'"

i::.w.t- 'ttgmPI'

lcuntar11 ubJf,1 1..ltt.1

111111111i "" c:::::::: "" iilll-- ' i: u ====. '. -"" -..,. n.

,

- -

.....

.

,

.

'"""

.

Ecl'1d!Wir_i;i l)J J td« - n1,,i;.1 "

6 m

lla:1 1 1

J

I

Jf. J

PO

ROSCI0240 Tășacl

i

Rezervafia 2. 1 88. ca c, arele Tort, 011 ] ene de la Hșad

Harta d i stri i bu e liliec,i Myo ti ș myștac i nusfbrand tH

"MilmiementuL

· c.o n s e r

auv a l 5t tu r.1lor t,i wra 2 0 00

idfato

în ous tod tl Mmeului Țării rilgr"

ROS O IC!i<I OT

ț i Rli' Z

IV-' li il, 2:, 183,

C a lca re l e T ortom i e e de

la

lă ad

"1 !J1' t! <'ittriw ti I,l'ie e i • M Q tl t in s, e i n u r,.n ci:t li

Pr<oei,j ""SI'";,,it,s

IP1.ilndo

MDretil ROMlÎ l L,J,

r: ș'lrd

J,m t

"'î[Q)Q1!Ur:di.l'illl r „ 1..t11

·,·

Q;IQ1

ec =CQ C y ȘRL SC ESflt

ROl,1,1;- SRL

Lt,Ji:ildiJ

•

PID,,o

dl p o mr,-,. I>'"' " -" 11,mt

l"IJ!. - r,jjl

1/_..-::9Pt(«t l Ql< I

c;r.111u 2.1 1 1\. CU:• 11-1 i 1 r cdai l ■ ra -a 1 ■

c:I - RO l;IQîOT p,11

J: ll'nP'l,ÎJI idi'iifl.mi ■

l1 fJlil J l:U11

■

g:.il !a l l alcn..ln'li 111!ll r m u r l tc.r • P ITTI

_ nl< - t• J fla J,ul

!l) it)>)II

l !"""w •.ifll„lPl'lftP"! 1

• ' 1111111.., c:::::: "" iilll-lllllli ' c "' ==== '

.., iiilll---.

ROSCI0240 Ușad ș: i

Rezerva f a 2. 1 88. Ca 1c, arele Torto111e, ne de la li.'ișad

Hartă di sfll'i l buție • lilieci - Nrctal 1 u s noctula

"1,\;m; 1. mentul ains e r,-atJv al stturllor t-1,

llrra 2 0 00 11lbto

în

cus tod, Y.melllu1 1;;. rii rifor"

ROS O I 02AO T '$: i z rv ir li. 2:.188.

C a lca re le Tortoruleme

de

la 1.lii; sd

Ha, rț l\l l $ lb !!i lle l i l I •

N

I U.$ n

Ma

l'mecj '"'illllfo;;j 1S

Ft.ilndo Milretill

- ROM li ll!\

dr.&l'ai:i r „ i.111

,,'if'IO:!'01

i;:c G:l:!:CQ C ȘRL

SC ESllt R«.1oil'- SRL

• =dfPfflitn':il!Pfr · u N •II

:-::,

,. " -·• •IO<l"-"'

c;::::- l.lli:Z l..1'111. CiJtif l k l'IZ'lm linl

l i!

Cll

.. IIQ · liî,il T ia<I

l.ffl l l 9l l rul ■ lintt:uliiilt

, cti:11 i, n · t „ ni i u l

c,:; - 1:lltJ [mrn,;:J,

aai- C.Wlr,tflUi"l':19111

Ql'-C.,

,

tt,

i:iCT - T.111!n1,,1I l.Jiu'Hli_.. M - it.au"ii

Fl'Pl<>.lool>O"N,_

iw,. i,ii-ol'IQ).11' Krt11Ht• ltu.lfl b.ÎJi.11

-'Tua, ■ llbl

nr T!fft 1-,i:!'!"rtrlil n

._, 1

'::JM=- - Tt'"! Mpt,,JU:lJl{f!

,.. ".. ""' "' allil.. _lfl'l!l"'I

U'

D

I:z.

&::: j:g,.-r'jlil ijJJ bJ.i« c!ti n

oor«ilil!

Ei

M

l.m:t·1 1

J

I

JI. l

l lrt.rțlt CM" F'Oi t,J,efl11.

prti:---t;lf,i- I !J:

de- ptf'M-1 pq,l:K M'lu1l. "'

ROSC:10240 Tășad i

Re21ervafia 2. 1 88. ca c: airele Tortolil ] ene de la T.llșad

Hartă

d l lstrilbuUe

Iii &c i,

P iplstre'1111.11s pi pistre l1:.1s

"Ma m eri tu l amse.a t:Jv.al 5t tu r.ilor t,i,

rum 2 0 00 !'I A;.,,to

în

Cll.lS tod &!lMmeULIJ1

T arii C.fl'j'Jrifar"

ROS O l !!IO T

și R:!l-lt:rvalia 2.1 88i,

C alc,ar,a l e 'l' ortoA 1 e11e

de la 'lli

ad

tl! U t, li d

i S I Ji lt, u pe lll i

•

P i l)i,-tr e, 1 1 US p i pl S t rell US

l'ral!.; 111rl>l! 1 9 ro

IF1o1n do

M iilretil

ROM.IJ J L!l.

"T<iaJQ.. 1.,. ol•

·,·

Q.01

ei::

Ga;lCQ'TCP C 'J $RL C ESl'II -,l,;.ill\SRL

::,,,:::;i. d llll: 11P1cilai:!• ■ ilcl 311b

C] -'f L'.! i 1fll C!!!!I!! l'Ciil';i!'l l !lhl!! re

I IJ

L · 11:C)

n

p;l

Ount,:

J I -=IC11 ll'Nl'IJU J r 11 ri ta Jl:i1M llll ct.a i:. n J- 1 „ n LI\JI

.Q <:,:;. 1:IJtl

c

j CP· C---lul

pa m ■ ra:. 111

[".fl'-Dnrr.i,i a

HS, 11"1>'

.!. C,T - Îi f lrh1I M. ll ' i.t'dlilM'a

PN- l,!i-l" llii l.li' KI IH.1 „ ilil „ w I.I. i.11

n:-. - 'Tu a, ■ !l bl

nri,1 •11 P!l " i !II!

ram '4Mb 1

- ÎLii:.!ia'I hl p Lkllf-.

i7' 1 0'1T"li

,

...

l!" -.. -,ll'P"I

U'

fl, 2..

Ec '-:i ir.G«.i'! wt td« tllii n1,,'11 n««i:11 & m

I '

.. ' '

ROSCI0240 nșad ș:l

Rezervafia 2.1, 88. ca1cairele Tortolil]ene d e la nșad Hartă disb"ibu(iiie lilieci - P ipistrel us py,gmaeus

"Mi!n;i. m cn t 111L ainser.'a!J v al st turl lo r t,i wra 2 000 n

to

În 01.!S tod l't Mme1.1lui Ț ării

C. r •. m l g r"

ROSO I 02:AO T

ți

Z

rv I I 2.1 88,

C alcare l e To r to111 1 ame de la

lă ad

tt.irlb <4i$1 rl ltlț1IJe' II IICC I •

Pll) l $cU'l: I I U p g y:s,

l'raeci l!GSl"'f>,, s;l ro

Ftan

do - M •= ROMANLO.

I 1 ""C '

"'Jtaal(,ii!rflj:i].11ilt? rll?'wl11i1h1

-,·

5C

G:ISC-01"0'

SC

ESllt

Ra,1,S,,-«1

SRL

1 l

IIMoura

fțotlglet

(/

L t11M d 1i

Pi.«:Jt,-Ek! f\1:iil'fi:b -1.-t IJ"DIW

tqt<t,,11

;/,::

itlfl lliHtUl"lllllilJ1411 ! 1H l ht d

fil1HiUUl ll • -.cll

c::], R ■

l.1!111 ·. !:ril l-::aA tl::d-:fllu • d 11 li ■. d

1 1,;J l. m - Klnl l'l i'.R l.hi!it 1 h lf 'it

CI • o - d

U iilll fl"' !""

llfti'r.dia

• "" · ™ •

klil - 'H i,Wlll ' &9 J„ fli, d wjll,, lJit. 1

C 'J ȘRL

O;KJ1S

1 - 111 111!1' ■ 111,;.],. lfll'P'I

111111111i "" c:::: ll 'iil,-- • • fl a:::=== '::ii,._, iiill,. _ ";':,,

Ectidi:ilJ«.lil w.1 td« tii:i ni., i;it n«mit!

Ei

m

ROSCI0240 Tășad ș: i

Reze r va f a 2. 1 88. Ca c. airele Tort, on 1 e, ne de la nșad Hartă dis t ribu t{:eII H eci Ple c otus.austnacus

"Milm iCmen t 1Al

· c. o n s e l'\'a Uv

a l si turi lor

t-liltura 2 000 11lbto

în

Olfi tod t!

Mmet.1lui

R.05 0 102 '40 Tăș,M

ț i

Rci-:llriril li.i 2.1 S8.

C a lca re l e

T 0rtom i a11e

de la 1ă îa d 11: o U • di $l f l b U lie l lll e,,;i • PleQQU!$ I USUi $

l

Pme i,j -mf"111'9 M

F1andi> - M •reo

ROMlÎ ll,l,

'ZI

I 1 "IC •

T rii rfl ijr"

!,nit

Îi lrd

"'Jba1Q i:!'f i ll r ll?'lid'I.Vl1

·, 9.0 1

ec =CQTQ" C y ȘRL

$CESl'IIR<:t,!.S.. $RL

1 = / ( ':. rib'"u

ill ip9da u !i 1-=i 111.m:u.

:c:::J::l'Y• !f !-1 3 1fl.

C lfli,,.IN

l'arl lt 01' 1 11

C] l

,.

it011C10200

T4i..,

lJnllli:i J J iPl Nif'i1'1tiJh 'tifi l MI

F. i;Ca 1""' n 1J I

D • (:utJ.- r--J CP- C'IIÎ&Lll fl" mlllâtiil

- M - l'x" u tiu tl

. ". ""' "

• llr • - l<l ri ­

i:A - LrlJI

pp.

..,_.,..

tw. - Vag ■ ta1ii. l u 11ta tl ld)JII l.,Q t.1I

T.!I Ttr"i!-l'l • l.3bl

- !loX'

, -,&w - iltJ.._. lll'P'!

fl

.:.

E,cir.;IQ i)J

J bil!J«tli:in "' oorffilil! Ei M

"'"" JI ' '.

J

,

Anexa nr. 1.16 - Harta categoriilor de folosință a terenurilor

Rezerva1Jia 2.'11, 8 8. Ca l l c:are l e Torton ene d: e la i.1șad Harta Categormor de fo l osinț.11a t e:renurilor - "Mi!n;i. mcnt111L

R e zer '!l' ația 2. 1, BB.

ains e r.'a!Jv

al

stturllor

c.:. r c

Terc

ror 1on 11e <1e 11,i

î

t,1 urra 2 00 n 0

m in -H;irta

Ga l,BQor i i l o r de f olosi ță a terenuri'lo:r - <lLK tod l't M.1Jize1.1lu1

T.i ri i

C ri urilo:r '

R O S:Cro 240

Tăș ad

Praolll:l" """'"'r" ",sro

FtiinOOle1DIEl.aMDretil

Ntaolr...

R()M,r,NLO,

I 1 ""C '

"'Jtaal(,ii!rflj:i].11ilt? rll?'wl11i1h1 1

•,·

O;KJ1S

ll' 5C

G:ISC'OTO'

C 'J

ȘRL SC ESllt

Ra.1,>f«1

SRL

t I

l.eg on <io

rOp,>11lm•

CM<!IOll i,ci!, l<>!O il

l tn!Kirifo

j U n i a.dm l l1ill r afhl loril1o r l a l o

D

CP •

G1'11u11

pom,>llOlll:e

- l!R-Apo

!w,la1 - 1F l:ln •i r, I}

- f'A-PMLOa

,

F\f!I., ·.. r.11.

albu

lull ll i

- l' P - ••v,,rmol10lil:I

r7 T"' - T•1'en

ar11:!i l

c::J 2 · a.

toloaroli!T<iiit00 1 I..,,,/,; FI/iii

" 1 1TIJ' 'lj

..,

.

1 -111 1 li• 1 ■ 21-:1,. l,r,

lllllllll ffl,C:::::,: ' iii --lli '"' ii::== m:iio-- L

Ectidi:iD«.11 wi td« tii:i ni., i;it n«mit!

Ei

m

. '

. '

Anexa nr. 1.17 - Harta formelor de proprietate asupra terenurilor

Rezervapa 2.'11, 8 8. Ca l l c:are l e Torton ene d: e la nșad

• Harta Formelo r de propr i etate asu p ra t e ren u ri lo r •

"Mi!n;i. m cn t 111L ains e r.'a!J v a l

st turl lo r t,1

urra 2 000

n m

in

<l LK t od l't

M.1Jize1.1 l u1

T.i ri i C ri uri lo:r '

Praolll:l" """'"'r"",sro

FtiinOOle1DIEl.a M Dretil

Ntaolr... R()M,r,NLO,

I 1 ""C '

'I

R e zer '!l' a ția 2. 1, BB.

c.:. r c Te r c r or1on 11e <1 e 11,i

î

, Hla r ta 1'0 ITT1e l o r de F> JO; p r i lil lala ai, up r a l lil re n uri l ' o r - RO S CI 0 240 Tăș ad

I mu

"'Jtaal(,ii!rflj:i].11ilt? rll?'wl11i1h1

•,· O;KJ 1S

5C G:ISC'OTO' C 'J ȘRL SC ESllt Ra.1,>f«1 SRL

!. t l!dl

.._ fo p:m i m,e

I •d sl r <ll l ter l tool ai•

p r<> 1>< l •i.t<o E<l l>t'

te nu wt

• ",;[io

U,t,., i tt'll

No,g,,. '&,dii

l

J

□

l) I o Ji ii arl o '5l m= C o n s. ll.1 1 Lee.ii

Qil

Co m unal Dr II Pa,;ciQna,

rl2 1o:!O

1J. f1,1( t1U l !J f 1l;;t11!1

ioÎi r"'l î"' W ""'f "..1 ---D

Cl SIINlnoma! n

:i

I

c. 1 8

C o l o o rdo, a rt onlfflo.,. TI • II

" 1 1TIJ' 'lj..,

.

1 -111 li• ■ 21-:1,. l,r,

llllll ■ ffl ic:::::;:i " ■ 1 -- ■ '"' c=== m ci!il--,ij L i

Ectidi:iD«.11

witd«tii:i ni.,i;it n«mit! Ei m

Anexa nr. 1.18 - Harta regimului de administrare a terenurilor

POS

Rezervațlai 2.1 8 8. Calcarele Torton ene d e la TAșad

- H l arta Reg imu lui de admin; istrare a terenurilor - 'l.\iJ iem

n tuL

, c.cmser.'aU Y a ' l 5t tur.1lor t,i tu ra 2 000 11 11.11: e

in

ci. Mod

Muoolll111

T ri i C ri u nlo '

i

R e, ze r V"al;ia 2. 1 Bfl.

re rere l0<1le>n a:rie- <1e-1'3l1MI

I -Harta

Reg, i mu l u i de ad m i n i slrare

a

te;r,0n u r i lor - RO SC I 0 2 40 Tăș ad

l'l<oitlllli,$1sl!OSlmfioo 1SM F1.iln 00 lriklltla

Milreti!

N8a,:lf.

Ref.!,l1NL,i,

N

Inu

r.. ■ i.111

C WCQTOP C $RL

SCEs,lffl'Cti1 $RL

l. eg•r,;I·

Â,.ap,:rnlmiO

-·

Urilall - ad

nl st r.atli.r

r tbxi l.1 1

m

i:!liild m l nr:1trH.:..at11nn r

lr»I<

IX

-•U•lllbo Dlil 111..-T rffl

Lts. Uf b t HhiiWI atn:nxa:t

Co n..i.i l l,:,;ol olComu,,.. fi

$bio. Cod! Cd mdri l •

RA

t

D -..,,,,,,,. n,

M r- "'llr 'h¾ -H I • Rl'iP ct,s 11.\ • oo 1 1

c:J,z. 1 ae Cil l •ut:k 'lartonitffl: ide 1.1 -rn •:u:I

1

□

ll l"aieiailillf l (iri;Qliî

u · 1 1rlȚ'lj

;!"01

Ct,pi•,

i!r.l'lt?

. 21r,1-- I

I

J

I

J • '

t5,1, !11 111:1:i 1'-1 1iw

-- = --- -== --- - P'll!ii

Ec'-:li:W«.lil <1.JJ bd «eti n!ii.:111 n«millli- 6 m

Anexa nr. 1.19 - Harta transporturilor

Anexa nr. 1.20 - Hărțile impacturilor antropice

POS

ROSCl0240 Tăișad

ș: i

Rezerva ți a 2.188. ca c:arele Torton ] ene d e la T.'lșad

- Hartă priv i nd impactul anuopic - "!,\;m;i mcntu l ainser,,atJY" a l 5tturllor t,i urra 2 000

ll to

în

Cll.lS tod

Mmeului

T. rii C Jilgr"

R OSC I 02.t0 T!!:șad Rezewa l e 2. 1 88.

c l'.e

f o,1011 ne- <I 111

T

- H;;i r tă

p r ivind

i mpacM

a rn lrop i c - - Pl alllle.

„ 'Tm

B2

2.5

m

Pmooi -111f"111SM

F1.iln 00

Miilretil

- ROM.li ll!l.

i!ruj:d.l'h"! rll"?Qhlill"l1

•,

Q;IQ1

ec =coTOP C ȘRL

SC ESflt R<'.:t.1M SRL

- zri · 1 ir11 1ii

P05

ROSCI0240 Tășad ș: i

Rezervafla 2.188. c:a c: illl"ele Torto11 1 ene d'e la tașad

- Hartă prii1,t"nd impactu l

anuoplc - "Miln.tiementllll ams e r,,atJv a l stturllor l>l tura 2000 lfam

in

ous tod

Mmeulu1

T rii C-$.-flijr"

ROSCI0240

T:șad

șj Rezewa l e 2.1188.

c rc f o,i1onicne-<1t" 111 T

- H, u tă p r i v i nd i mpach 1 !

arnlrop i c - - Pl ante.

-1

Tm

l'raeoj 111r"1119

Plan o,- Ma,.,.,

ROM.li n"'

J

Dii.:.me

a. -;:..: =.l<il- " =- · 1

Lo,gn,do

Top

..

.,,_,.. ni

IA1"'dnl,lr1

Q

f.D41- r•'p1WL1iH1•d ■ ptilre.i11 r Hh 1r n

llfl d1"1-.0•,_11..,

.INII • P'r.!11-1un J..

llllt,!,il

-: Cd l a&b:.(e&JPilf'el, ller.tff l'n:iffili

P r111h11lt.l1!

AP11.rTtt­

♦ Pt,1uuu1aaru

iC

klll:lilrulilt;

I ratp lnd<'

p,1<

- IlY.Jeil tu rii

lt.."-;.ot. D,-ll!"'flhn'b 11· - ■ pld:mll.: u ll r ba-1

nllll,1 1

FD.:I •

L m'pl"lltl'ZO'et · pbnu,, tft'\H:'r.l",

i'1

gffltA. I:

F - 0

.-1..,11"

., "1..,1, _

tfQIII. W iVt.t l'Pnr

i;,Ql l"ll! Mfllhl

.. - ♦.m -f'că.1 1 11 ci::rnl!l'- I W!9ii lncllwlilDr' m,plkfml I-::

I -l!IU!l

.,

,11•,o!Mlo<]:

IP! • (,11101 11 1"''1• oolkfo:

KO •

Pi;rlltfH r;,;41,!'1,il,! IJ. HHl'.Jlil IJI [i:ill:

-;. p;, u ■ ra =-ilci.

.Ja1"11na11

li

I

.!. l

POS

ROSC:10240 Tăș,adi ș,i

Rez. ervația 2.188. Calcarele Tortoniene de 1 1 a Tășad

- Hartă privind impactul antrQpic - i\.la'1i18

mentul COf1 1t · ti• ii $ ftun

l or tlti 1,1ra 2 000 nii îr1

,;,,,U<:>df;o M,m,ul11, i

n Critp;rflol"'

ROSCIOiUO Tă,;acl I.ervațla 21.93- Călca r elo rontoo ·

n • d!l l'a Uțad

•

Ha prMnCI irnp tul a ntropic • • Neve r,1;1,._, - H7m

B2

Pn,a,:lîo - fi, 11oP -,; u,..

mo

}.. --..

i":

, i,

- h l 1"tlfepliffi1111.

cevtr,ohl

O

l015

SC GIOCOTOP C.\I SRL

SC SRI ROMAN A 5 Rl

1 s. ou2 - curtl"•u """ !'li:

f03, 0. t. 01 - C t;;r9 d<t;;;,ima l o

(ll!HC ' t r9 p Ul11> m,

fl b f <till m, ):;

IP!M, U. 0 1 - Adi,milll m nv 1; 1 H1>-S.OI - G nolul,i dei<>u,ll'e olld11;

001 -S:porl

în

Hr

I

beqd

a<:d, \lftlțl de pelr<!ceN> a llm, pului

l ibe r; 1<:llvhi N>ttY!l e: G01, 02 - Me ul pe

jOll ', calade tl

Gll1 - ȘPQI'!

f l'I,;r!ib,..r. ?J

Y l t.51' dl!'

p elrece llmpurul

G01.04.03 • \IIH«i "

r11rncint

m

pcțta-1

GOI. 04, 02 • SpcOIOQ i i

J01.01 - ln.cendl l

I IN! - r, aotM li ri:Cl'<t,ll'tlffl

Topo.11lrne

lml 1 ROGOIOîi40 î a.li

l'.lo!dl mioi,oțto.11\rt,,;it;.,.. 0

Putu i

V tlllțU

n<;>n • n>QIOl'l. w,

- - J01.02 • · Comb leru

l ț ilio,

- ț\i lo- ' J111.01 • !n• n,m

- POS

ROSCI0240 Tăișad

ș ii

Rezervafia 2. 1 88.

ca 1 c, airele Torton i ene de la Tășad

- Hartă pri r v i nd impactu l ! antropic -

"MilmE mlilfltuL

· c.cmser,,al:Av a l 5ttur.ilor

t-l ru@ 2000,d l to în ous wd Mm,e.ului T arii c. ril i;,r"

ROSCI0240

T !i:șad

șj Rezen.ra l e 2..18 8.

C:ire., re T ollo-rn ne-dt< r-,

T

- 1-1.i r tă p r ivind i mpacM ari lrop i c - • t.l ye; r te b r ale •

r.

B2

l'r<oooji,S1e<""j1 1U i;,il 19 l'(I

ROM IJ ◄ IA

F1o1n do

Milreti!

'Tataa1'1.l'a.:irll?'QJ"l..it11

JOt!m

ec CISCQ,._,. C ȘRL

SC ESfl1 1'1:Ct,!,S,, ◄

SRL

,. Q;l"01

j tlll filii

I

- ifii

;,,_,,

1.:.=: 1;::r"il i ■ Z.11& • tm. bfui:iuf f,

pt:ft: l,.it

l ■ l' i ik

l it l ai::lfli l rl ' lhllNldt:iitMll

l<rM. • Je P"'" lln l t

l ul'}Jf.l::r!-,1 !"1

! 1 - Cla.n,

palilc i:vlMnrMI

♦..:.til. lJ.ill •.UN Cl!lilk ♦

oi i'!. • """"''

0, ';..t)ll; J: 1 111dlNI II

i,e;iiMrfltr

oo =::%;. •:

I

ltJl'AC-- i!lcll'udl=!i:as,a".at"'lll4-lltf'.1,_

::c

W "M, N-Pmu:11t:1c1ru · •:afiill l-:-rdl _

i:;auml •

EUnlil,I Qka >11 t' an MIT-ll i;

•:l.if:.t f: i:::,,_..

◊

:rll •

:,J ":!.

i.:'rt T: =

l(l'u

:!-" !.- -..,.. 14=, d- -D

; h,llf:-t'llllji, fli11 l n111dlill l ■ I.LIilcl.l'!i

I Lu b aia

O f".4 114 •

firi}Nit

l. tl. l'. Jt. t.,..,

l i fli

i. l

OOm

ROSCI0240 Tășad ș:1

Reliernpa 2.188. Galc: arele Torton ] ene de

la T.1șad

- Harta pnwind impactu l ! antropic -

"Mi!n;ii(:mcntuL amser.'atJv al stt u nilor

t-11:1tura 2 000 "'""'to

În

011S tod

Mmeuwi

Ta rii ril i;,r"

Pmooji,-""Slrufl>ll, s

iFt.inOO Miilre!i!

- ROM.li<ll"- D

I '1 ""C"

FliOSC I 0:240 T 1!:șad ș.j F:iezen.ca tl e 2'..18e.

ClliRN:tC îOJIOll ie ne- <l t'

T

- 1-1, u tă p r iv i nd

i mpai;;l!. 1 !

arnlrop i c - - Andlble

I - 2:;1m

l<la!<lolro;.1..-i•r..,

,.olo C,.,,,•,

IQ.01

e c: =CQ

C Y ȘR L

$C ESAt ROl,1,5,,i -$RL

1

-g.,,,1,a

Tl;!IL'!:1H!li

ct:: r:=-:!:- 1!:-Hrl t.1 1t

cl.J'riljjl Mffl • -1H-21blll

AliM P1 N.u I

I J&.a•nritirl

PJMl!.t'II qfnMJri!

r.r ·::;,.::nr: r r

!,lol,11, ■

P.llll!! • UI

4 r,

frTa.M' ll ]t: N. A 1ft "'4 4tJ

IJ I t'!plj,jt,

_ -,-.r

-"fl!I !11! 114

LlrDl,l ■ I

CdU-11-urta. -r: rin ■ pfncal:iiu.MI ltl, N

Pd - ■ IIJM«" dii ai

l lrlnl:,r,

.,l(i t-țl' ■

,,rn.r.iNI rJr, #il11

lnll

Dnm - CNina.tar.: ti l) 1 ) U-l!IHa1

i =:-:.::

ria:-::s: =

c:::::::r!a

i:

Jha ll tt1n • 1!)f l

Pl 1 H!Uiil

Q,1,N-J't uuh.if

♦::. o:.t. !;:;.:: -=; '

-.:.ua.1:,

IU.1.H - hnn-1 -.,_, Ml -,'Jidi

f l. if1 - lltlli i

rirHi !rn

m h,fii

• i=: 1,;,:::::i•,-;:

m ■ i*Cțlll!: •.ol o:i • fl c::=== '.,,.,, _..,.,.l"' "'.&.li_l.. l l'l'P'!

illlllllii "' t=:::: --- ■ 2. - 1Ji4 !111. UI

l.!fli. I

POS

ROSCI0240 Tășad ș i i

Rezervafia 2.188. Galc: arele Torto11]ene d e la i.'ișad - Harta priivi i ndlimpactul antiropic - "l.\iJ i ment111l

ROSCI02-t0

T _șad șj Rezel!Va l e 2:.11 88.,:onser,iat:Jva l 5t turll o:r

Ca l ' c ÎO.tle>niene-dt' 111

T

urra 2000

ll11m

în - 1-1,ută p r ivind i rnpai::l. w !

arnllop i c - ow. tod

Mme<ulul - pl l l e. 1.5.rii

C. rfh1r" 2 "'1

f'mni,jO- IIOil lDfooli 19 F1onoo - M•""' ROMANL!l;

C 'll

I ·1 ""C"

i

Iii'

r t "blQ us:a1.l'illl r11'1'1i1J'1..t11

ec =CQ

C

ȘRL

SC ESflt

ROM,!;- $RL •, Q;IQ1

I ug,.11<1•

I

tiof!ONIIO

i r=t';::. 1111::Ltl Fl=f"ll,U l!1 1a c:J.l r.t ll).•dlllni<tn,i-• 1 --•rii""11n,;

I PrtP.1,1.U

llltfltl„ -Hf'u,ile' J i - d!tiidar1.Uilil1 =,I Ultllllll'fill j:iL:iul, •nul;l<J

I ■ P.P'tiillrll! 'i'rM.PJ

lll nnllii!C

I I

M.11 - Merîiirui:iii: HIJ ro pr1 1 ll n::,..'ft r =ri„ir ! = 1 " 11 1 ".. L':2 •

s«

11 r«l i<.Jf

. 1

r.."" \r

iP' lfi c.:1- -H I' ll' i,N.1,1.

i

r • - - ·, P'rtli ll ll

I ' JiJl.il'Z 19 1 · 1 11i;r 'ij,...,... l"".. "'lil,..

l l'l"P"! •

llli "" ic:= ll

llii ll:==::::::i ',

:Z

11

POS edu

ROSC ! 0240 nșad i

R rva. f i a 2. 1, 8 8. ca1 c. arele Tortoniene de la Tășad

- Hartă privi n d t mpacM an t iropic - "Mii

r::mcmtul

R OSC I 02AO T ășad !i, 1 R eze iv ațla 2. 1Mi. '

ai n s er Yil!Uv a l S11t u r11o r

c r et:c î o,h:in ie e d 'cbe

î,h

ci

t,l<\tuTa 20 0 D;,ill to

Î n,

cm.todfa Muzeul u i

1.;. rii g ("

l

Prci ""1 -S1es oogra l k.i fli:Nl

Flan d, ea1m1n11 M ll,

RDM l foA

1)81

I '1 •&

- H aită p r iv i n d i mpac tu l

a n lrq p r.c - - PăsA r l.

lm

COPĂ CE L,

82

r

·,c'q

I

_,,7'4d 1 I

I

"'Jtaa1Q Eij:11J1il

r - -,·

O i'J1S

5C C:,:SCQT"O? C V S i;i L SC ESfl1 RGtA.,1/- IA $RL

I

I

! '-"' " •

Tr;pt;t l r.1 1111

I l

a-li- l nffli R Q Jjil]

R l!IHf"Alji l

i, 1 1;11

·• T !'1 tdf.t:.'Tlllf.i,;I

t:J.l " iliil fiE.-..r:aiiW'.wMi

r

llll ■ P'N1Jh.lri țjffil i'I t,ă:I

is-h r"l r- "liiro-l · h.H il '

I EPID 1

. I

'.>:; I.ICI

0n;

- u;.i r 'Ir,

POS

ROSCl0240 Ușad

ș:1

Rezervarția 2. 1 88. ca c:arele Tort011 ] ene d e la T.'lșad

- Ha rta pri r v i nd impactu an t ropic - "!,\;m:;i mcntu l

· c.onser.'atJval stt urll or

t,i wra 2 000

t111l to

În

CI.IS tod

Mmeulu1 Țarii rilgr"

l't-ae oj -111i;;j 19

F1.in do

Miilretil

-ROMlÎ l L,J,

a 1 '1:i!C '

ROSC I 02.t0 n:șad șj

Rezenra

l a

2. 1 88.

c, î OJIOlliene <l t 111

T

- H!;ută

p r iv i nd i mpacM

a rn lrop i c - • Ma 1'1 1 lle:N! •

.,,,,--,

I

i

I /

I;'

I

o

I

l<la!O.lr.. i• r""'11ol•

Ct>f,•,·

Q;!"01

ec =co c ȘRL

C ESRt R<:t.1olt $RL

I (. ". I

I >

CUfmN

DJ ru i eslii

J 11,făg'u-r a ·

cor1u1t11

I

I

:

I

-ifit.,.,,

!:ea-"!:

1 'n _J:12.!1[1 'Ni!IW1i "4:! 1r,i 1ti ■ Z. I H. • ibl 1 - bfur.iuf f, pcfi-: 1,. -t iliîl l ■ l'lilk

!inm l d ♦

cbl. Oll · JU - ag

,;,

11,11'}Jr.l::r!.,i ri

A

.ioP

lln l l

t <1"5.(!-'1,,.., 1,..,

-,r

1

! 1 - Cl:IU'TI pa!lil c ciiM t1.-.'MI 0,; inl l'fldl f. 111 1 i,t111Nir H 1r

lZJ:1i= •: •

„lJ'.M-Pol dJ ' udl:a:a;,a'bf'•ublltf'.al'III (u

t

i:: ■ Lm'l d ICtin l ii) c-:-tl 1'1 i an

INj: al a:-: 1

o:::r.::rt:nT:r:.=

=.;r=-::::r::I ll! b lia 0:

fA M •

JiMi.w•

-:!t fj1.1: !:1

,,...

,,,

I 2 _,

m

I J..•ua:z

.t

:-t t-" 's- "1a"".lf r.ll -il

W, [[

I

;i7' 1 1111 '1

i-r · 1 1

U l I

Jr. J

164

Anexa nr. 1.21 Buget plan de management pe 5 ani

ROSCI0240 Tășad și Rezervația 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad

Resurse Disponibile - lei

Resurse necesare - lei

Lipsa financiară - lei

Total

Minim pentru implementare

Implement are optimă

Minim pentru implementare

Implement are optimă

Programe și Sub- programe

Buget națio- nal

Surse inter- națion.

Surse private

Venituri proprii

Fonduri

Fonduri

Fonduri

Fonduri

Fonduri

Program 1. Programul Managementul biodiversității și al peisajului

Obiectiv specific 1: Reactualizarea inventarelor speciilor de floră și faună, managementul datelor 1.1.1., 1.1.2., 1.1.3., 1.1.4., 1.1.5, 1.1.6 0 0 0 0 0 283,333 566,667 283,333 566,667

Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 283,333 566,667 283,333 566,667

Obiectiv specific 2: Monitorizarea stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3., 1.2.4., 1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8., 1.2.9. 0 0 0 0 0 101,190 202,381 101,190 202,381

Investitii 1.2.1, 1.2.2, 1.2.3., 1.2.4., 1.2.5., 1.2.6., 1.2.7., 1.2.8., 1.2.9. 0 0 0 0 0 80,000 120,000 80,000 120,000

Subtotal O.2. 0 0 0 0 0 181,190 322,381 181,190 322,381

Obiectiv specific 3: Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar/național și pentru menținerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a caracteristicilor geologico- geomorfologice și a specificității peisajului

1.3.1. 1.3.2., 1.3.3., 1.3.4., 1.3.5., 1.3.6., 1.3.7., 1.3.8., 1.3.9., 1.3.10, 1.3.11, 1.3.12., 1.3.13, 1.3.14 0 0 0 0 0 303,571 607,143 303,571 607,143

Investitii 1.3.1. 1.3.2., 1.3.3., 1.3.4., 1.3.5., 1.3.6., 1.3.7., 1.3.8., 1.3.9., 1.3.10, 1.3.11, 1.3.12., 1.3.13, 1.3.14 0 0 0 0 0 120,000 250,000 120,000 250,000

Subtotal O.3. 0 0 0 0 0 423,571 857,143 423,571 857,143

Program 2. Managementul turismului și al recreerii

Obiectiv specific 1: Facilitarea practicării unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale Ariei

Protejate 2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4., 2.1.5., 2.1.6., 2.1.7., 2.1.8 0 0 0 0 0 60,714 121,429 60,714 121,429

Investitii 2.1.1., 2.1.2., 2.1.3., 2.1.4., 2.1.5., 2.1.6., 2.1.7.2.1.8 0 0 0 0 0 165,000 245,000 165,000 245,000

Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 225,714 366,429 225,714 366,429

Program 3 Constientizare, informare și educație ecologică

Obiectiv specific 1: Conștientizare a publicului și comunicare eficientă în concordanță cu obiectivele de conservare ale Ariei Protejate 3.1.1, 3.1.,2, 3.1.3., 3.1.4. 0 0 0 0 0 60,714 121,429 60,714 121,429

Investitii 3.1.1, 3.1.,2, 3.1.3., 3.1.4., 3.1.5 0 0 0 0 0 60,000 80,000 60,000 80,000

165

Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 120,714 201,429 120,714 201,429

Obiectiv specific 2: Educația ecologică a tinerilor în concordanță cu obiectivele de conservare ale Ariei Protejate 3.2.1. 0 0 0 0 0 60,714 121,429 60,714 121,429

Investitii 3.2.1. 0 0 0 0 0 60,000 80,000 60,000 80,000

Subtotal O.2. 0 0 0 0 0 120,714 201,429 120,714 201,429

Program 4 Management și administrare

Obiectiv specific 1: Asigurarea echipamentului și infrastructurii de funcționare necesare Ariei Protejate 4.1.1., 4.1.2., 4.1.3. 0 0 0 0 0 80,952 161,905 80,952 161,905

Investitii 4.1.1., 4.1.2., 4.1.3. 0 0 0 0 0 500,000 800,000 500,000 800,000

Subtotal O.1. 0 0 0 0 0 580,952 961,905 580,952 961,905

Obiectiv specific 2: Personal, conducere, coordonare, administrare și evaluare plan de management integrat 4.2.1., 4.2.2., 4.2.3., 4.2.4 0 0 0 0 0 222,619 445,238 222,619 445,238

Subtotal O.2. 0 0 0 0 0 222,619 445,238 222,619 445,238

Obiectiv specific 3: Documente strategice de planificare, rapoarte, instruiri 4.3.1., 4.3.2., 4.3.3. 0 0 0 0 0 121,429 242,857 121,429 242,857

Investitii 4.3.1., 4.3.2., 4.3.3. 0 0 0 0 0 50,000 75,000 50,000 75,000

Subtotal O.3. 0 0 0 0 0 171,429 317,857 171,429 317,857

Total

General

cheltuieli 5 ani 0 0 0 0 0 2,330,238 4,240,476 2,330,238 4,240,476

Total Investiții 0 0 0 0 0 975,000 1,570,000 975,000 1,570,000

166

Total General cu Investiții 0 0 0 0 0 2,330,238 4,240,476 2,330,238 4,240,476

167

Anexa nr. 2

Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad

Art. 1. - Regulamentul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad și al Rezervației Naturale 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad este documentul în care, conform prevederilor legale în vigoare, se includ toate prevederile legate de activitățile umane permise și modul lor de aprobare, precum și activitățile restricționate sau interzise pe teritoriul ariilor naturale protejate menționate.

Art. 2. - Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de a Tășad revine Custodelui, conform legislației în vigoare.

Art. 3. - Finanțarea activităților custodelui se poate asigura din fonduri provenite din:

a) bugetul de stat sau al autorităților administrației publice locale;

b) activități proprii;

c) sistemul de tarife al custodelui;

d) amenzi;

e) proiecte finanțate prin programe locale, naționale sau internaționale;

f) subvenții, donații, sponsorizări, contribuții, legate.

Art. 4.

(1) Se interzice utilizarea neautorizată a peșterilor și desfășurarea unor activități în jurul peșterii ce pot pune în pericol integritatea sau echilibrul natural al acestora;

(2) Se interzice distrugerea sau degradarea marcajelor ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peșterilor;

(3) Este permis accesul în peșteră în scop de cercetare științifică, cu respectarea normelor privind echipamentul individual și colectiv pentru studiu în cadrul acesteia. Nu este permisă utilizarea echipamentului murdar din alte peșteri.;

(4) Este interzis consumul produselor alimentare în peșteră și în special abandonarea deșeurilor sau resturilor alimentare care ar fi potențial mediu de dezvoltare al diferitor microorganisme și potențial pericol pentru chiroptere;

(5) Este interzis accesul în peșteră a persoanelor neechipate corespunzător, a minorilor fără prezența adulților, a persoanelor care au consumat băuturi alcoolice, substanțe stupefiante, a persoanelor care suferă de claustrofobie;

(6) Se impune conservarea habitatelor situate în vecinătatea peșterii pe o rază de cel puțin 4 km;

(7) Pentru protejarea habitatelor de hrănire pentru speciile de lilieci este interzisă modificarea utilizării terenurilor - trecerea de la păduri/terenuri împădurite la terenuri arabile extinse;

(8) Este obligatorie menținerea elementelor de vegetație ce conectează adăposturile cu habitatele de hrănire pentru lilieci, conservarea pădurilor de foioase bătrâne, în special a celor situate în vecinătatea corpurilor de apă;

(9) Este interzisă pătrunderea în peșteră, în perioadele de hibernare a speciilor de lilieci sau de maternitate, pentru a preveni deranjarea sau chiar moartea exemplarelor, excepție de la prevederile acestui articol fiind vizitele în scop științific;

(10) Este interzisă folosirea oricăror surse de iluminare cu excepția căștilor speo cu led-uri, a frontalelor;

(11) Este interzisă aprinderea focului în peșteră, a fumatului, a lămpilor cu carbid sau oricăror acțiuni care ar produce alterarea calității aerului sau apei;

(12) Este interzisă perturbarea liniștii prin orice fel de mijloace, strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, bombe de magneziu, lovirea carvamentului - orice vibrație fiind resimțită de viețuitoarele peșterii.

Art. 5.

(1) Sunt interzise accesul și circulația cu mijloace motorizate pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad și al Rezervației Naturale 2.188 Calcarele tortoniene de la Tășad, în afara drumurilor deschise circulației publice;

(2) Excepțiile de la restricția de acces și circulație cu mijloace motorizate vor avea: personalul custodelui, personalul organelor statului cu competențe pe teritoriu, poliție, jamdarmerie, protecția civilă, autorități de mediu, autorități de gospodărirea apelor, ambulanță, personalul împuternicit pentru patrulări/controale, în cazul în care aceste categorii sunt în exercițiul funcțiunii, pe bază de delegație;

(3) Accesul cu câini pe teritoriul ariilor naturale protejate este permis doar în condițiile în care aceștia sunt ținuți permanent în lesă, iar stăpânii trebuie să prezinte fac dovada vaccinării.

Art. 6.

(1) Nu vor fi avizate în arealul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad lucrările de explorare și exploatare pentru substanțe minerale utile susceptibile să afecteze negativ peisajul și mediul natural;

(2) Extragerea nisipului, pietrișului și a altor roci din arealul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad este interzisă, cu excepția celor impuse de situațiile de urgență prevăzute de legislația în vigoare.

Art. 7.

(1) Terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad sunt incluse în Grupa I - zone protejate;

(2) Pe terenurile din fondul forestier care fac parte din situl de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad sunt permise doar lucrările silvice menționate în amenajamentele silvice;

(3) Se interzice plantarea de specii de arbori alohtoni, exotici, pe terenurile care fac parte din situl de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad.

Art. 8.

(1) Vânătoarea se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu prevederile prezentului regulament;

(2) Planurile de management cinegetic se corelează cu planul de management al sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafețe din aria naturală protejată.

Art. 9.

(1) Activitățile privind protecția fondului piscicol, pescuitul și acvacultura se supun prevederilor: Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare și Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

(2) Gestionarii bazinelor amenajate pentru acvacultură, din zonă, vor asigura ca speciile de pești și alte animale din heleșteie să nu ajungă în apele naturale.

Art. 10. Cultivarea terenurilor agricole pe suprafața Sitului de Importanță Comunitară ROSCI0240 Tășad se supune următoarelor reglementări:

(1) este interzisă cultivarea sub orice formă a organismelor modificate genetic;

(2) folosirea îngrășămintelor chimice și a substanțelor de protecție a plantelor se va realiza pe baza rezultatelor studiilor agrochimice întocmite cel puțin la 4 ani și cu respectarea măsurilor de agromediu;

(3) este interzisă incendierea vegetației și a resturilor vegetale;

(4) se interzice afectarea regimul hidrologic al terenurilor prin drenare, desecare etc.;

(5) vor fi aplicate îngrășămintele naturale numai în perioadele fără îngheț și după retragerea apelor de primăvară;

(6) vor fi îndepărtate speciile de plante alohtone, exotice, invazive;

(7) vor fi păstrați arborii solitari sau pâlcurile de arbori existenți și arbuștii de pe versanții văilor;

(8) vor fi păstrate aliniamentele de arbori și arbuști de la marginea parcelelor;

(9) va fi păstrată o bandă nearată de minim 10m de la malul habitatelor acvatice sau zonelor umede.

Art. 11.

(1) Pășunatul pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se desfășoară cu respectarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

(2) Utilizarea rațională a pajiștilor și pășunilor pentru cosit și/sau pășunat, se face numai cu animalele domestice, roprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de custode, în limitele capacității de suport, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și speciile de floră și faună sălbatică;

(3) În cazul în care proprietarul sau administratorul pășunilor este altul decât utilizatorul acestora, este obligatorie încheierea de contracte de pășunat între aceștia;

(4) În contracte se specifică în mod obligatoriu: numărul de animale pe specii, perioadele de pășunat, suprafețele și limitele acestora, precum și obligațiile utilizatorului privind locul de târlire, modul de gospodărire a surselor de apă, drumuri de acces și trebuie să fie prezentate custodelui în vederea avizării;

(5) Amplasarea de stâne și adăposturi pastorale, adaptate specificului local și încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea custodelui.

Art. 12.

(1) Cercetarea științifică în situl de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad și în Rezervația Naturală 2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad va fi orientată,, spre realizarea scopului de conservare a biodiversității actuale și fosile;

(2) Activitatea de cercetare științifică pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se desfășoară cu avizul custodelui;

(3) În cazul temelor de cercetare se vor încheia contracte cu cei care derulează cercetarea, contracte care să asigure accesul custodelui la rezultatele cercetării în vederea utilizării lor în activitatea de management, clauzele contractului se stabilesc de comun acord de către părți iar dreptul asupra utilizării rezultatelor se stabilește prin contract;

Art. 13.

(1) Pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad sunt permise activități de turism și de educație ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare, potrivit prezentului Regulament și legislației în vigoare;

(2) Custodele poate institui un cuantum al tarifelor de vizitare, conform prevederilor legale în vigoare, ce se va posta pe site-ul custodelui;

(3) Întreținerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee turistice sau poteci tematice și amplasarea panourilor indicatoare și informative se fac numai cu avizul custodelui și, în cazul traseelor noi, după omologarea acestora conform prevederilor legale;

(4) Camparea pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se reglementează astfel:

a) camparea este permisă, în locurile amenajate și marcate în acest sens de deținătorii de terenuri, cu avizul custodelui;

b) în locurile de campare se poate încasa tarif de campare de către deținătorii legali ai terenului în cazul în care se asigură condiții igienico-sanitare, acces la grup sanitar și apă și colectarea deșeurilor de campare, iar tariful se aduce la cunoștința custodelui și se afișează obligatoriu în apropierea locului de campare de către cei ce îl încasează;

c) camparea în afara perimetrelor permise se poate face numai în următoarele situații: pentru activitate de cercetare, cu aprobarea custodelui; pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul ariei naturale protejate cu aprobarea custodelui.

(5) Organizarea de competiții și/sau activități de grup de orice fel care presupun accesul pe teren în situl de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se fac numai cu avizul custodelui;

(6) Deșeurile rezultate din activitățile de turism și/sau vizitare a sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se evacuează de către turiști și organizatorii activităților de turism/vizitare sau de deținătorii legali ai terenului;

(7) Perturbarea liniștii în situl de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad prin orice fel de mijloace, strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio și altele asemenea, este strict interzisă;

(8) Sunt interzise în arealul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad:

a) aprinderea focului;

b) distrugerea sau degradarea panourilor informative, indicatoare și de atenționare, precum și a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj de pe traseele turistice/potecile tematice;

c) spălatul vehiculelor și utilizarea de detergenți.

Art. 14.

(1) Activitățile de cercetare speologică și de turism speologic în Rezervația Naturală

2.188 Calcarele Tortoniene de la Tășad se fac doar de către personal specializat și cu avizul custodelui;

(2) Valabilitatea avizului custodelui este condiționată de existență avizului favorabil al Comisiei Patrimoniului Speologic, din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a avizului eliberat de Serviciul Județean Salvamont-Salvaspeo Bihor.

(3) Activitățile organizate în mediul speologic subteran se vor desfășura cu respectarea obligatorie a Normelor de prevenire a accidentelor în mediul subteran speologic (N-SR-001) emise de Asociația Corpul Român – Salvaspeo CORSA;

(4) În interiorul peșterilor, acestea fiind un habitat pentru lilieci, se vor respecta următoarele reguli, stabilite de specialiștii Institutului de speologie Emil Racoviță:

a) în peșteră se vor folosi doar surse de iluminare electrică;

b) se va limita conversația și se va evita producerea oricărui zgomot iar pentru comunicare, dacă trebuie, se va vorbi în șoaptă;

c) se va reduce intensitatea luminii în apropierea liliecilor iar spotul luminos nu va fi direcționat spre aceștia;

d) nu se va fotografia cu bliț și nu se vor filma liliecii, cu excepții permise doar în condiții reglementate și autorizate de forurile competente;

e) nu se va face focul și nu se va campa în peșteră, sau la gura acesteia.

Art. 15.

(1) Pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad este interzisă abandonarea deșeurilor de orice fel;

(2) Deținătorii cu orice titlu a terenurilor din cuprinsul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad au obligația de a asigura luarea măsurilor de salubrizare/curățare a terenurilor ce le aparțin;

(3) Autoritățile publice locale de pe raza sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad au responsabilitatea de a desființa depozitele ilegale de deșeuri aflate pe teritoriul lor administrativ. Art. 16.

(1) Pe teritoriul Rezervației Naturale 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad sunt interzise realizarea de orice construcții, cu excepția celor destinate administrării ariei naturale protejate sau activităților științifice, a celor destinate asigurării siguranței naționale ori prevenirii unor calamități naturale, în condițiile legii;

(2) Realizarea oricăror investiții în interiorul sau în imediata vecinătate a sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se va face doar, cu avizul custodelui, conform reglementărilor în vigoare, cu atenție deosebită pe impactul asupra habitatelor și speciilor pentru care a fost înființată aria naturală protejată;

(3) Construirea de noi drumuri în cuprinsul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad este interzisă. Art. 17.

(1) În situl ROSCI0240 Tășad, pentru speciile de animale sălbatice terestre și acvatice de interes comunitar și care se află sub regim strict de protecție, precum și speciile incluse în lista roșie națională, sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenționată în cursul perioadei de reproducere, de creștere, de hibernare și de migrație;

c) distrugerea și/sau culegerea cuiburilor și ouălor din natură;

d) deteriorarea și/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deținerea, transportul, comerțul sau schimburile în orice scop fără autorizația autorității de mediu competente.

(2) Se interzice introducerea de noi specii de plante și animale pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad.

Art. 18.

(1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru comunele și suprafețele acestora incluse în perimetrul sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad, se face de către autoritățile administrațiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată menționată.

(2) Modificarea și/sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) se fac cu avizul custodelui sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală 2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management.

(3) Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice menționate la alin (1) vor include în piesele grafice/desenate și limitele sitului ROSCI0240 Tășad care include Rezervația Naturală

2.188. Calcarele Tortoniene de la Tășad.

Art. 19. - Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă, potrivit legislației în vigoare.

Art. 20. – Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către Custode și de către personalul instituțiilor statului cu competențe în zonă.

Art. 21 - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancționează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea 265/2006, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 22. - Planurile, programele sau proiectele care se implementează pe teritoriul sitului de importanță comunitară ROSCI0240 Tășad se supun avizării de către custode, în condițiile legale în vigoare.

Art. 23. Prezentul Regulament poate fi modificat conform legislației în vigoare.