REGULAMENT nr. 0/2016

Notă

Aprobat de Ordinul 1.074 din 8 iunie 2016, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 610 din 10 august 2016.

Anexa nr. 1

PLANUL DE MANAGEMENT

AL SITULUI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI0049 CRIȘUL NEGRU

CUPRINS

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ȘI CONTEXT

1.1. Scurtă descriere a planului de management 1.2. Scurtă descriere a sitului 1.3. Cadrul legal referitor la sit și la elaborarea planului de management 1.4. Procesul de elaborare 1.5. Procedura de implementare a planului de management

CAPITOLUL 2 – DESCRIEREA ARIEI NATURALE PROTEJATE

2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea și limitele sitului 2.1.2. Zonarea internă a sitului 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie 2.2.2. Geomorfologie 2.2.3. Hidrologie 2.2.4. Clima 2.2.5. Soluri 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme 2.3.2. Habitatele de interes conservativ 2.3.3.Speciile de interes conservativ 2.3.4. Alte specii identificate 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.2. Impacturi și amenințări

CAPITOLUL 3 – EVALUAREA

STĂRII

DE

CONSERVAREA

SPECIILOR

ȘI HABITATELOR

3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de pești 3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere

3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni și reptile

CAPITOLUL 4 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management 4.2. Obiective generale și specifice 4.2.1. Obiective generale 4.2.2. Obiective specifice 4.2.3. Măsuri de conservare activă propuse

CAPITOLUL S

PLANUL DE ACTIVITĂȚI - ACȚIUNI ȘI MONITORIZAREA ACESTORA

5.1. Planul de activități/acțiuni/măsuri 5.2. Plan de monitorizare a activităților 5.3. Resurse și buget

CAPITOLUL 6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Anexa nr. 1 Harta localizării Anexa nr. 2. Harta suprapunerii cu alte arii protejate Anexa nr. 3. Harta geologică_est Anexa nr. 4. Harta geologică_vest Anexa nr. 5. Harta hidrologică_est Anexa nr. 6. Harta hidrologică_vest Anexa nr. 7. Harta pedologică_est Anexa nr. 8. Harta pedologică_vest Anexa nr. 9. Distribuția habitatului 91E0* Anexa nr. 10. Distribuția habitatului 3150

Anexa nr. 11. Distribuția habitatului 3270 Anexa nr. 12. Distribuția habitatului 6430 Anexa nr. 13. Distribuția speciilor de pești_1 Anexa nr. 14. Distribuția speciilor de pești_2 Anexa nr. 15. Distribuția speciilor de pești_3 Anexa nr. 16. Distribuția speciilor de pești_4 Anexa nr. 17. Distribuția speciilor de nevertebrate Anexa nr. 18. Distribuția speciilor de amfibieni și reptile Anexa nr. 19. Distribuția speciilor de păsări_1 Anexa nr. 20. Distribuția speciilor de păsări_2 Anexa nr. 21. Distribuția speciilor de păsări_3 Anexa nr. 22. Distribuția speciilor de păsări_4 Anexa nr. 23. Distribuția speciilor de păsări_5 Anexa nr. 24. Distribuția speciilor de păsări_6 Anexa nr. 25. Distribuția speciilor de păsări_7 Anexa nr. 26 Amenințările potențiale asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE ȘI CONTEXT 1.1. Scurtă descriere a planului de management Prezentul plan de management este elaborat în cadrul proiectului POS Mediu Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat și întărirea capacității instituționale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crișul Negru, ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea și ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede, ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede, ROSCI0068 Diosig și ROSCI0262 Valea Iadei,cod SMIS 36504. Beneficiarul este Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius Oradea. Prezentul plan de management a fost elaborat de către asocierea SC EPMC Consulting SRL - SC KVB Economic SA în cadrul contractului Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat și întărirea capacității instituționale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crișul Negru, ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea și ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede, ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede, ROSCI0068 Diosig și ROSCI0262 Valea Iadei. Măsurile prevăzute au ca scop asigurarea unui statut favorabil de conservare pentru speciile și habitatele de interes comunitar prezente în sit și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv habitatele și speciile de interes comunitar prezente în sit. Respectarea planului de management și a regulamentului este obligatorie pentru custozii sau administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea sitului. Având în vedere că teritoriul vizat este încadrat simultan în arii protejate de categorii diferite (sit de importanță comunitară, arie de protecție specială avifaunistică), prezentul plan de management urmărește asigurarea stării de conservare favorabile a obiectivelor de conservare ale celor două categorii de arii naturale protejate. Durata de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia. 1.2. Scurtă descriere a sitului Siturile de importanță comunitară ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru au fost înființate prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare, respectiv prin Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor speciale de protecție avifaunistică,ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Rețeaua de arii protejate "Natura 2000" reprezintă instrumentul principal al Uniunii Europene în vederea conservării stării naturale a unor habitate și specii a căror importanță impune instituirea unui regim de protecție. ROSCI0049 Crișul Negru a fost desemnat pentru conservarea zăvoaielor cu salcie și plop, a mai multor specii de pești și a scoicii de râu. ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru a fost declarat în vederea protecției a nu mai puțin de 145 de specii de păsări, sedentare sau de pasaj. 1.3. Cadrul legal referitor la sit și la elaborarea planului de management

Elaborarea planului de management a ținut cont de prevederile următoarelor acte normative relevante:

1. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare;

3. Hotărâre Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora;

4. Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

5. Hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare;

6. Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării și a custodiei ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare;

7. Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale și a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice;

8. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

9. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial;

10. Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată;

11. Ordinul ministrului mediului și ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 14/2009 privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice;

12. Ordinul ministrului mediului nr. 464/2009 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea și desfășurarea activităților de control și inspecție în domeniul protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare;

13. Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 410/2008

pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităților de recoltare, capturare și/sau achiziție și/sau comercializare, pe teritoriul național sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante și fosilelor de animale vertebrate și nevertebrate, precum și a plantelor si animalelor din floră și, respectiv, faună sălbatice și a importului acestora, cu modificările și completările ulterioare;

14. Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervențiile asupra speciilor invazive, precum și reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a faunei și florei sălbatice, pe teritoriul național;

15. Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

16. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1540/2011 pentru aprobarea I nstrucțiunilor privind termenele, modalitățile și perioadele de colectare, scoatere și transport al materialului lemnos, cu modificările și completările ulterioare;

17. Legea nr. 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, cu modificările și completările ulterioare;

18. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3814/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind modificarea prevederilor amenajamentelor silvice și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier, cu modificările și completările ulterioare;

19. Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate;

20. Legea nr. 407/2006 vânătorii și protecției fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare;

21. Hotărârea Guvernului nr. 1679/2008 privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor;

22. Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului mediului și pădurilor nr. 44/1195/2011 pentru aprobarea Normelor privind accesul la resursele acvatice vii din domeniul public al statului în vederea practicării pescuitului comercial în habitatele piscicole naturale din ariile naturale protejate, cu modificările și completările ulterioare;

23. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare;

24. Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului mediului și pădurilor nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condițiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ/sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ/sportiv în ariile naturale protejate;

25. Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

26. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

27. Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind

organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare;

28. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările și completările ulterioare;

29. Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, ministrului mediului, apelor și pădurilor, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările și completările ulterioare;

30. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare;

31. Hotărârea Guvernului nr. 493/2004, privind aprobarea Metodologiei privind monitorizarea monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și a Metodologiei privind elaborarea și conținutul - cadru al planurilor de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial;

32. Hotărârea Guvernului nr. 1268/2010 privind aprobarea Programului de protecție și gestiune a monumentelor istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial UNESCO, cu modificările și completările ulterioare;

33. Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

34. Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;

35. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

36. Hotărâre Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe, cu modificările și completările ulterioare;

37. Ordinul ministrului mediului și pădurilor, ministrului administrației și internelor, ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și ministrului dezvoltării regionale și

turismului nr. 135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

38. Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar;

39. Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

40. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;

41. Hotărârea Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informația privind mediul, cu modificările și completările ulterioare;

42. Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1327/2014 privind aprobarea Planului național de acțiune pentru conservarea acvilei țipătoare mici (Aquila pomarina) și a Ghidului pentru managementul corespunzător al habitatului acvilei țipătoare mici;

43. Ordinul ministrului mediului și schimbărilor climatice nr. 1992/2014 pentru aprobarea planurilor naționale de acțiune pentru cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) și pentru rața roșie (Aythya nyroca).

44. Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate). 1.4. Procesul de elaborare

În procesul de elaborare a planului de management s-a avut în vedere faptul că buna administrare a sitului este influențată decisiv de acuratețea, complexitatea, relevanța și operaționalitatea planului de management realizat. Prezentul planul de management se bazează fundamental pe rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului Elaborarea Planurilor de management măsuri de management integrat și întărirea capacității instituționale de administrare a siturilor ROSCI0049 Crișul Negru, ROSCI0050 Crișul Repede amonte de Oradea și ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede, ROSCI0061 Defileul Crișului Negru, ROSCI0104 Lunca Inferioară a Crișului Repede, ROSCI0068 Diosig și ROSCI0262 Valea Iadei. Astfel au fost realizate următoarele studii care au stat la baza întocmirii planului de management:

1. Inventarierea și cartarea speciilor de interes comunitar;

2. Inventarierea și cartarea habitatelor de interes prioritar și comunitar;

3. Cartarea modului de utilizare a terenului, a formelor de proprietate și administratorilor de terenuri;

4. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes comunitar;

5. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes comunitar;

6. Evaluarea amenințărilor potențiale asupra habitatelor și speciilor;

7. Realizarea studiului privind necesitatea refacerii conectivității longitudinale cu Plan de măsuri pentru ROSCI0049 Crișul Negru;

8. Inventarierea caracteristicilor naturale și biotopului - geologie, geomorfologie și hidrologie, soluri;

9. Elaborarea planului de management.

Planul de management a fost conceput ca un instrument care va permite asigurarea prezenței și conservării în condiții optime a habitatelor și speciilor ce au determinat individualizarea acestei zone ca sit de interes comunitar și arie de protecție specială avifaunistică, respectiv a celor ce au fost identificate suplimentar în cadrul studiilor menționate anterior.

O atenție deosebită a fost acordată și individualizării posibilelor forme de utilizare a teritoriului compatibile cu scopul de conservare a habitatelor și speciilor protejate.

Pe toata durata elaborării planului de management, au existat consultări permanente cu factorii interesați locali, publici și privați, cu scopul de a prezenta și a face cunoscută activitatea și rezultatele etapizate ale elaborării planului de management, au fost solicitate opiniile actorilor locali cu privire la diversele măsuri ce urmează a fi adoptate în scopul rezolvării problematicilor existente și informații referitoare la percepția și nevoile populației pentru a crea posibilitatea adoptării de reguli comune acceptate de comunitate în vederea realizării obiectivelor de conservare și protecție.

Planul de management a fost agreat de către factorii interesați datorită în primul rând abordării participative care s-a manifestat pe tot parcursul elaborării planului. Opinia factorilor interesați a fost luată în considerare în cadrul consultărilor publice organizate.

Până în prezent, pentru siturile analizate nu a fost elaborat un plan de management.

1.S. Procedura de implementare a planului de management

Planul de management va fi implementat de către custode, pe o perioadă de 5 ani, în conformitate cu prevederile acestuia și ale legislației în vigoare.

Aplicarea măsurilor sale este obligatorie pentru toate persoanele fizice și juridice care

desfășoară activități sau au interese pe suprafața sitului, conform legislației în vigoare. Organizarea activităților se va realiza de către custode și parteneri, în colaborare permanentă cu factorii de interes.

Prevederile Planului de management, în conformitate cu legislația în vigoare, vor fi integrate în alte planuri, precum cele de amenajare a teritoriului, de dezvoltare locală sau națională care vor fi armonizate de către autoritățile responsabile.

CAPITOLUL 2 DESCRIEREA SITULUI

2.1. Informații generale 2.1.1. Localizarea și limitele sitului Situl vizat de plan are o suprafață totală de 1850 ha și este localizat în Câmpia Crișurilor, extins de-a lungul culoarului Crișului Negru, până la ieșirea acestuia din țară. De fapt, situl cuprinde cursul râului și, în medie, câte 100 de metri din teritoriile învecinate, atât de pe partea dreaptă a văii, cât și de pe stânga acesteia. Harta localizării sitului în context geografic general este prezentată în Anexa nr. 1. Din punct de vedere administrativ, arealul este localizat în cea mai mare parte pe teritoriul județului Bihor, dar trece, într-o măsură mică, și pe teritoriul județului Arad. Aria protejată se suprapune teritoriului administrativ al comunelor Șoimi, Căpâlna, Batăr, Cociuba Mare, Tinca, Ciumeghiu, Avram Iancu, Mișca și Zerind și străbate localitățile Suplacu de Tinca, Căpâlna, Ginta, Rîpa, Tinca, Tăut, Talpoș, Tămașda, Ant, Zerind și Iermata Neagră. Limita sitului este neregulată și foarte sinuoasă, la fel ca și traseul Crișului Negru, pe care îl urmărește. Coordonatele geografice care aproximează extremitățile sitului sunt:

1. spre nord, a fost ales un punct situat pe dreapta culoarului râului, în apropiere de localitatea Rîpa cu valorile de 22 0 0'56" Est și 46 0 46'36" Nord;

2. spre vest 21 0 25'53" Est și 46 0 41 ' 38" Nord marcat într-un punct aflat la extremitatea vestică, punct localizat în albia Crișului Negru situat chiar pe granița de stat cu Ungaria;

3. cel mai sudic punct se găsește pe teritoriul localității Zerind din județul Arad localitate situată pe stânga râului, cu valorile: 21 0 31'49" Est și 46 0 37 ' 28 " Nord;

4. extremitatea estică se găsește tot pe culoar, în apropiere de localitatea Șoimi și de intrarea în defileul Crișului Negru de la Șoimi-Borz și are valorile: 22 0 7'3.5" Est și 46 0 41'27" Nord. 2.1.2. Zonarea internă a sitului În cadrul siturilor Natura 2000 nu se prevede zonare internă, însă măsurile de management pot duce la apariția unor zone cu anumite restricții sau permisivități în ceea ce privește formele de utilizare a teritoriului, cu scopul de conservare a habitatelor și speciilor protejate. În cazul sitului analizat, suprafața redusă, morfologia și fragmentarea teritorială nu

presupun o accesibilitate ridicată a acesteia pentru anumiți vectori de impact, astfel încât nu se impune zonarea internă a acesteia. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl se suprapune parțial cu aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Suprafața din ROSPA0015 care se suprapune cu ROSCI0049 a fost atribuită în custodia Aqua Crisius prin actul adițional nr. 1/23.02.2012 la Convenția de custodie nr. 151/07.07.2010. Harta suprapunerii cu alte arii protejate este prezentată în Anexa nr. 2. 2.2. Mediul abiotic 2.2.1. Geologie În analiza geologică au fost folosite, în afara materialelor bibliografice, hărțile geologice la scară 1:200.000, foile: Șimleul Silvaniei 1967, Oradea 1965 și Arad 1965. Din punct de vedere geologic Câmpia Crișurilor, care face parte din unitatea geografică superioară numită Câmpia de Vest fiind o subunitate a acesteia, aparține unui spațiu depresionar foarte larg, mult extins spre vest dincolo de granița României, numit Depresiunea Panonică. Pe teritoriul țării noastre se găsește o mică parte de la marginea estică a Depresiunii Panonice, așa cum s-a arătat, foarte larg dezvoltată spre vest, pe teritoriul Ungariei. Limita Depresiunii Panonice este dată de o falie profundă care trece pe la vest de Munții Apuseni și care poate fi urmărită pe aliniamentul Moneasa - Oradea - Carei. Suprapuse acestei falii, la suprafață apar izvoare de ape termale utilizate balnear în mai multe localități dintre care Moneasa, Oradea, Tășnad sunt printre cele mai cunoscute. Stratigrafia - subasmentul Depresiunii Panonice de sub Câmpia Crișurilor prezintă o suprapunere a două unități stratigrafice distincte: fundamentul, puternic cutat și metamorfozat și cuvertura sedimentară, groasă, care îl acoperă si care formează în fapt, substratul Câmpiei Crișurilor. Fundamentul cristalin a fost atins în câteva foraje realizate de-a lungul liniei de falie amintite. Este compus din șisturi cristaline dure, metamorfozate puternic în condiții de mezozonă și de catazonă. Nu apare la suprafață și ca urmare nu prezintă interes pentru studiul de față. Cuvertura sedimentară a luat naștere în două etape, una corespunzătoare Paleogenului și Miocenului inferior și alta corespunzătoare Miocenului Superior și Pliocenului. Pentru studiul teritoriului sitului vizat sunt ceva mai importante formațiunile depuse în faza a doua de

sedimentare Miocen-Pliocene mai noi, dar și acestea sunt acoperite în cea mai mare parte de formațiunile Cuaternare, Holocen. Formațiunile miocene sunt reprezentate de calcare nisipoase, nisipuri și brecii vulcanice și au fost depuse în intervalul Badenian-Sarmațian. Pe teritoriul culoarului aflorează pe suprafețe restrânse, de 16,19 ha ce reprezintă doar 0,87% din teritoriul în studiu. Apar în deschidere în frontul de terasă dintre localitățile Căpâlna și Ginta, de pe dreapta Crișului Negru. În Pliocen au fost depuse formațiuni de tipul argilelor nisipoase, nisipurilor și pietrișurilor în intervalul Ponțian-Dacian. Ca și anterior în cazul formațiunilor miocene, și acestea aflorează pe suprafețe foarte restrânse, tot în cazul unor fronturi de terase de pe dreapta râului pe foarte mici suprafețe de lângă localitatea Tinca și Rîpa. Însumate, aceste suprafețe nu depășesc 7,43 hectare, ceea ce reprezintă 0,40% din suprafața totală a culoarului. Ocurențele reduse ale formațiunilor Miocene și Pliocene se datorează faptului că sunt acoperite în cea mai mare parte de formațiuni depuse de-a lungul întregii perioade a Cuaternarului, mai ales în Holocen. Într-o prezentare a formațiunilor Holocene care ține cont de vârsta acestor depozite primele ar fi depozitele de pietrișuri și nisipuri, care intră în alcătuirea teraselor superioare ale Crișului dețin 13,68 ha, adică, 0,73%, secondate de depozitele aluvial- proluviale, apar pe 8,72 ha/0,47% din total și urmate de depozitele deluviale dispuse sub forma unor mici areale, pe malul drept al văii, în sectoarele median și superior al acesteia și ocupă 21,23 ha/1,14%. În final, cele mai noi depozite, care se găsesc și în volumul cel mai mare și însumează o suprafață de 1782,2 ha/96,36% din total, practic ocupă tot spațiul cuprins între limitele ariei protejate și în mare parte, le acoperă pe toate celelalte amintite anterior. Sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Harta geologică a sitului este prezentată în Anexa nr. 3 și Anexa nr. 4. 2.2.2. Geomorfologie Teritoriul sitului, așa cum a fost arătat și mai sus, se suprapune pe toată extensia spațială a Câmpiei Crișurilor de la contactul acesteia cu spațiul montan sau deluros, până la granița de vest a țării. Limita câmpiei spre dealurile situate la vestul Munților Apuseni este marcată de contactul dintre formațiunile cuaternare ale câmpiei cu cele pliocene ale dealurilor reflectat printr-o denivelare ce oscilează între 30-200m; pe teritoriul arealului protejat, denivelarea este bine marcată în dreptul localităților Suplacu de Tinca, Căpîlna, Ginta. Fundamentul cristalin al câmpiei a fost afectat de importante procese de faliere a ceea ce a determinat formarea unui sistem de falii care a transformat fundamental într-un sistem de

grabene. Grabenele au constituit regiuni labile, de subsidență, ce au influențat puternic direcția de drenaj a rețelei hidrografice și formarea unor întinse arii mlăștinoase. Curburile mari ale culoarului de vale pe care le execută Crișul Negru în drumul lui prin câmpie, prima cu orientare sud-vest, până la Zerind în județul Arad și cea de-a doua spre nord-vest, până la ieșirea râului din România și mai încolo, precum si existența unor areale de înmlăștinire pe traseu, pot fi explicate prin influența pe care o au aceste grabene asupra reliefului de suprafață al câmpiei. Aspectele generale ale reliefului câmpiei au fost determinate de erodarea piemonturilor din dealurile de la est și acumularea materialului rezultat sub forma unor câmpii piemontane într- un proces ce urmărea retragerea spre vest a lacului panonic de acțiunea de aluvionare a râurilor actuale în holocen, datorită mișcărilor de subsidență și sub influența modificărilor paleoclimatice succesive. Ca urmare formele de relief se dispun longitudinal și etajat, de la est la vest, în două trepte distincte morfogenetic și morfografic: o câmpie înaltă de glacisuri și una joasă aluvială. Câmpia înaltă formează o fâșie dispusă la marginea vestică a dealurilor ce mărginesc spațiul montan. Treimea superioară a culoarului Crișului Negru de la ieșirea din defileul de la Șoimuș și până aproximativ în dreptul localității Talpoș străbate această treaptă superioară a Câmpiei Crișurilor. Această parte deține o pondere de 53,15% din totalul suprafeței ariei protejate. Altitudinile în care se înscrie câmpia înaltă aici sunt între 100 m spre câmpia joasă de la vest și 150 m la intrarea în defileu, în spațiul montan. Un tip aparte îl reprezintă microrelieful dezvoltat pe soluri sărăturate de la Zerind, exprimat prin microdepresiuni legate între ele prin șănțulețe, deasupra cărora se ridică microforme pozitive cu aspecte insulare de grinduri și popine. Procesele de înmlăștinire și sărăturare a solurilor sunt determinate de pantele foarte reduse și drenajul deficitar. Unitățile geografice și gradul de participare a acestora în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 Unitățile geografice și gradul de participare a acestora în cadrul sitului

Număr

Unitatea geografică și de relif

Aria în hectare

Procent 1

Câmpia înaltă, relief de câmpie piemontană 866,58 46,84 2

Câmpia joasă, relief de câmpie de subsidență 983,46 53,15

Morfologia și morfometria reliefului

Elementele cantitative de analiză a reliefului stau la baza aprecierilor calitative a acestuia sub aspectul favorabilității sau a restrictivității diferitelor aspecte de mediu asupra cărora își exercită o influență deosebită, influențează scurgerea în albie, tipologia solurilor și existența anumitor formațiuni vegetale, precum și o influență asupra activităților umane de valorificare a spațiului geografic. Dintre numeroșii indicatori geomorfologici cantitativi vom prezenta câțiva cu rol determinant în evoluția și morfologia văii. Hipsometria Dispunerea treptelor altimetrice este redată prin intermediul hărții hipsometrice și a treptelor de relief. Analiza hipsometrică și stabilirea valorilor de prag a intervalelor treptelor de relief s-a făcut conform cu standardul cerut. În urma analizei hărții hipsometrice se constată prezența a 2 trepte de relief ce se încadrează între 83 m în zona ieșire a Crișului Negru de pe teritoriul României și 151 m altitudine pe podul terase însatul Căpâlna. Amplitudinea absolută a reliefului măsoară așadar 168 m, obținuți pe o lungime a culoarului de peste 50 km, măsurată aerian. Asta arată o pantă de scurgere foarte redusă. Analiza distribuției fâșiilor altimetrice arată o dispunerea acestor trepte după cum urmează:

1. treapta 1, cu altitudinile cuprinse între 87-100 m, se suprapune câmpiei joase din Câmpia Crișurilor. Deține o pondere de 51,19% din totalul suprafeței ariei protejate;

2. treapta 2, între 100 și 151 m reprezintă 48,80% din totalul suprafeței ariei și se suprapune treptei câmpiei înalte piemontane.

Putem concluziona că treptele de relief se desfășoară în 2 niveluri: primul suprapus câmpiei joase, cu o funcționalitate și dinamică specific arealelor slab înclinate, iar cel de-al doilea suprapus câmpiei înalte, cu o dinamică a proceselor ceva mai activă, în spațiul de la contactul câmpiei cu dealurile piemontane. Intervalele hispometrice și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Intervalele hipsometrice și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

Număr

Intervale hipsometrice

Procent de ocupare 1 87-100 m 51,19 2 100-151 m 48,80

Geodeclivitatea Unul dintre indicatorii care reflectă cel mai bine intensitatea și dinamica proceselor geomorfologice îl reprezintă panta. Modul de îmbinare a categoriilor de pante reflectă parțial etajarea treptelor de relief, dar o evidențiere mult mai fidelă este aceea a modului de îmbinare a densității și adâncimii fragmentării. Valorile pantelor sunt distribuite neuniform în cuprinsul arealului protejat. Analiza pantelor permite identificarea stadiului de evoluție la care a ajuns relieful în procesul său evolutiv, la funcțiile pe care le capătă prin aceeasta diferitele suprafețe, posibilitățile de utilizare antropică a terenurilor, precum valorificarea agricolă sau dezvoltarea infrastructurii. Din analiza hărții înclinării versanților se observă o distribuție a valorilor unghiurilor de pantă în corelație cu ceilalți indicatori geomorfologici; astfel intervalul de 0-2 grade ocupă un procent foarte mare din total, peste 76,75%, fapt explicat de relieful neted al câmpiei și al culoarului de vale. Clasa de pante de 2,1-5 grade deține de asemenea o proporție însemnată, 22,30%, având aceeași explicație ca și anterior. De aici se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a treia clasă, cea de 5,1-10 grade deține doar 0,78% din suprafața totală și este reprezentată de câtva mici suprafețe în campia înaltă, pe dreapta culoarului, în dreptul localităților Rîpa, Ginta și Căpâlna. Asociate acestor suprafețe apar și cele care au pantele cu valorile cele mai mari din areal, repezentând clasa de 10-13,44 grade și care deține cea mai mică pondere dintre toate, 0,14%. Intervalele de pantă și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului sunt prezentate în Tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 Intervalele de pantă și valorile acestora de ocupare în procente în cadrul sitului

Număr

Intervale de pantă în grade

Procent de ocupare 1 0 - 2 76,75 2 2,1 - 5 22,30 3 5,1 - 10 0,78 4 10,1 - 13.44 0,14

Expoziția versanților are un rol deosebit pentru procesele geomorfologice, în special în declanșarea, tipul și intensitatea proceselor de meteorizație. Orientarea versanților controlează prin durata insolației și unghiul de pantă, regimul caloric al suprafeței terestre, rezultând de aici o gamă foarte largă de modificări la nivelul rocilor și solului, respectiv modificări ale umidității, ale covorului vegetal și ale proceselor geomorfologice. Din acest punct de vedere, contraste

importante se remarcă între versanții nordici și cei sudici, putându-se ajunge până la o valoare de 10 0 -15 0 C diferență. Acest fapt va impune pentru versanții sudici: dispariția rapidă a zăpezii, durata mai redusă a proceselor de nivo-ablație și, în schimb, dominanța proceselor de pluvio- ablație. Umiditatea diferită pe cele două categorii de versanți umbriți și însoriți va influența și chiar impune anumite procese de meteorizație. Astfel, pe versanții însoriți, cu umiditatea redusă în timpul anului, principalele procese de meteorizație vor fi cele fizice, respectiv dezagregările, pentru ca versanții cu expoziție nordică și umiditate ridicată să fie afectați în principal de procese chimice, respectiv alterarea. Ca urmare, și produsele de meteorizație se vor diferenția pe versanții însoriți față de cei umbriți. Cu toate că este un indicator pur calitativ, efectele expoziției au o importanță deosebită în declanșarea și întreținerea a numeroase procese geomorfologice, în intensitatea și dinamica acestora. În plus, dictează direct și/sau indirect geneza și evoluția altor elemente din mediu: tipurile de vegetație, categoriile de sol, gradul de umiditate din sol. Categoriile de expoziție țin cont de cantitatea de radiație solară care ajunge la suprafața versanților, fapt dictat de modul cum se realizează orientarea versanților raportată la punctele cardinale; se disting: versanții însoriți cu expunere sudică și sud-vestică, semiînsoriți, cu expunere sud-estică și vestică, semiumbriți, cu expunereestică și nord-vestică și umbriți, cu expunerenordică și nord-estică. La aceștia se adaugă și suprafețele plane considerate a primi aceeași cantitate de radiație calorică indiferent pe ce unitate de relief sunt localizate. Situl ROSCI0049 Crișul Negru prezintă o formă alungită pe direcția est-vest conform cu dispunerea culoarului de vale. Ca urmare a caracteristicilor morfografice ale reliefului câmpiei, la care se adaugă incidența radiației solare la nivelul suprafeței topografice se remarcă o distribuție echilibrată procentual a tipurilor de versanți, ierarhizați după orientarea față de punctele cardinale. Totuși apar unele diferențieri dictate de asimetria reliefului. Orientările suprafețelor și procentul acestora de ocupare în cadrul sitului sunt ilustrate în Tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 Orientările suprafețelor și procentul acestora de ocupare în cadrul sitului

Număr

Expoziția versanților

Procent de ocupare 1

nordică 12,42 2

nord-estică 10,61 3

estică 11,65 4

sud-estică 11,82 5

sudică 12,35

Număr

Expoziția versanților

Procent de ocupare 6

sud-vestică 11,50 7

vestică 12,59 8

nord-vestică 12,34 9

suprafețe plate, fără orientare 4,68

În cazul suprafețelor cu expunere nordică și nord-estică topirea zăpezilor și dezghețul se produc mai târziu și mai lent, sunt puțin expuși eroziunii peliculare și afectați în principal de procesele de alterare. În schimb, versanții cu valori ridicate ale insolației sunt degajați rapid de zăpadă și îngheț și afectați de timpuriu și pe o perioadă lungă din an de procesele de pluvioablație, creep, șiroire. 2.2.3. Hidrologie Bazinul hidrografic al Crișului Negru reprezintă colectorul principal în partea centrală a Câmpiei Crișurilor polarizând cursurile de apă atât dinspre nord cât și dinspre sud. În cuprinsul câmpiei, râul Crișul Negru are un caracter alohton, izvoarele acestuia fiind situate în Munții Bihorului sub vârful Cucurbăta Mare, de 1848m. În schimb câmpia este sediul unui număr mare de cursuri de apă care izvorăsc aici și îi străbat suprafața. Acestea sunt puternic influențate de condițiile climatice din câmpie și au un caracter temporar. Direcția cursurilor de apă este predominantă sud-nord, conformă cu direcția de drenaj a râurilor care se află în relație cu înclinarea generală a reliefului, lucrările de regularizări a cursurilor de apă și folosirea apelor din râuri în perioadele de secetă pentru irigații fac ca debitul natural să fie greu de determinat. În general regimul hidrologic al Crișului Negru și al râurilor afluente acestuia prezintă un maxim în intervalul februarie-martie și un minim în lunile august-octombrie. În privinta viiturilor acestea pot să apară în orice perioadă a anului pe râurile și pâraiele mici neîndiguite. Scurgerea medie multianuală specifică este redusă, ea fiind de numai 1-3l/s/km 2, în timp ce scurgerea medie specifică de aluviuni este relative ridicată, ceea ce determină procese de colmatare a ariilor joase înmlăștinite și a canalelor. În timpul iernii formațiunile de gheață apar în a doua decadă a lunii noiembrie pe Crișul Negru. În câmpia joasă lucrările agrotehnice ameliorative au creat o rețea de canale cu o densitate ridicată, de 0,54km/km 2 în vestul Canalului Colector. Apariția acestora a modificat hidrografia câmpiei unde numeroase mlaștini au fost transformate în heleșteie. Cu toate lucrările ameliorative realizate caracteristica de seamă a câmpiei rămâne aceea de regiune cu exces de umiditate.

Localizarea principalelor bazine hidrografice în sit este prezentată în Tabelul nr. 5. Tabelul nr. S Localizarea principalelor bazine hidrografice pe teritoriu sitului

Număr

Unitatea geografică

Bazin hidrografic

Afluenți 1

Câmpia Crișurilor

Crișul Negru

De dreapta: De stânga:

1. Pârâu Crișu Mort

2. Pârâu Holoda

3. Puste

4. Pârâu Valea Nouă

5. Pârâu Culișer

6. Canalul Colector al Crișurilor

7. Pârâu Foca

1. Răchest

2. Beliu

3. Pârâu Crișul Mic

4. Pârâu Rătășel

5. Pârâu Crișu Mort

6. Poclușa

7. Șoimul

8. Pârâu Leveșel

9. Pârâu Sartoșu Morii

10. Pârâu Teuz

11. Pârâul Frunziș

12. Canalul Haniaș-Vărșand-Zerind

Harta hidrologică este prezentată în Anexa nr. 5 și în Anexa nr. 6. 2.2.4. Clima Situl împărtășește aceleași trăsături climatice cu cele care caracterizează Câmpia Crișurilor. Advecția maselor de aer de la vest, nord-vest și sud-vest determină o climă cu un caracter relative uniform, dar particularitățile suprafeței active, caracterizate de alternanța terenurilor cultivate cu pâlcuri de pădure, pășuni, ternuri mlăștinoase și lacustre, au o importanță

deosebită în variabilitatea proceselor și fenomenelor climatice, respective pentru formarea topoclimatelor. Media temperaturilor multianuale este de 10,5 0 C la Chișineu-Criș și ușor mai scăzute la contactul cu spațiul montan, 9,5-10 0 C. În timpul iernii apar inversiuni termice, fenomen obișnuit pentru întreaga câmpie, datorită intensificării circulației anticiclonale; iernile în câmpie sunt blânde, fără geruri puternice, ca o reflectare a circulației maselor de aer vestice. Tot ca o consecință a acestora apar desprimăvărări rapide și veri cu valori termice reduse. Din octombrie temperaturile scad brusc mediile multianuale variind între 17,0 0 C în septembrie și 6,0 0 C în noiembrie. Se remarcă așadar o scădere de peste 10 0 C într-un interval destul de scurt datorită răcirii aerului prin procese radiative și creșterii advecției aerului rece ca urmare a acțiunii dorsalei anticiclonului euroasiatic. Din cauza inversiunilor termice primul îngheț apare în a doua sau a treia decadă a lunii octombrie, iar ultimul înghet în a doua decadă a lunii aprilie, rezultă un număr de 188 zile fără îngheț. Apar diferențieri de temperature induse și de calitatea suprafeței active; astfel între câmpia înaltă și câmpia joasă apare o diferență de temperaturăcuprinsă între 0,5 0 C-1,7 0 C. Mlaștinile și lăcoviștile scad temperature cu 2-4 0 C, iar pădurile din câmpia înaltă chiar cu mai mult. Creșterea spre est a altitudinilor obligă masele de aer vestice umede să intre într-o mișcare ascendentă, ceea ce va determina o creștere a pluviozității în același sens. Media multianuală a precipitațiilor este la Chișineu Criș de 543,8mm, la Tinca de 530,5mm, în timp ce la limita cu dealurile și cu spațiul montan ajung la 700mm. Regimul pluviometric de-a lungul unui an prezintă un maxim înregistrat într lunile mai-iunie, cu valori de 70,1-82,7mm ca urmare a activității ciclonilor oceanici și a intensificării proceselor convective. Valorile minime se înregistrează în septembrie-octombrie, de 38,3-48,6mm datorită predominării regimului anticiclonal de la sfârșitul verii. Stratul de zăpadă se menține în medie 40 zile/an, în unii ani coboară chiar sub 10 zile și are o grosime redusă, de 37,8cm la Chișineu Criș. Vânturile din sectorul sudic au cea mai mare frecvență, de 17,4% la Oradea și cele dinspre nord, de 11,3% la Oradea. În apropierea dealurilor și a spațiului montan apare o circulație locală, mișcare a aerului de tip munte-vale, sesizabilă și în culoarul Crișului Negru. 2.2.S. Soluri Solurile reprezintă elementele din mediu care sintetizează cel mai bine intercondiționarea factorilor din mediul natural.

În situl ROSCI0049 Crișul Negru, varietatea petrografică, climatul cu influențe specific și mai ales existență unor topoclimate, expoziția versanților și tipurile distincte de vegetație au generat apariția unor tipuri de soluri aparținând mai multor clase. Din analiza hărților solurilor la scara 1:200.000, foile Șimleul Silvaniei 1994, Oradea 1971 și Arad 1990, dar și din datele obținute în teren, se observă o mare varietate de soluri împărțite în clase, tipuri și subtipuri. Pentru usurința înțelegerii acestei prezentări și pentru coroborarea ei direct cu lucrările mai vechi despre aria protejată, în legenda hărții solurilor a fost folosită terminologia mai nouă, cea care se folosește actualmente în mod curent, dar în text este folosită atât terminologia nouă cât și cea veche. O caracteristică a tuturor solurilor din cadrul culoarului este aceea că toate se dezvoltă pe depozite fluviatile și fluvio-lacustre recente și ca urmare suferă procese de gleizare și pseudogleizare. În cuprinsul teritoriului protejat au fost identificate următoarele categorii:

1. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor - aici fiind identificate soluri din clasa clasa Fluvisolurilor reprezentate de fluvisoluri eutrice sau solurile aluviale, fluvisolurile calcarice, sau solurile aluviale carbonatice și semicarbonatice și de protosolurile aluviale; clasa clasa Gleisolurilor cu gleisoluridistrice sau solurile gleice și pseudogleice și geisoluri molice sau lăcoviști.

2. Soluri minerale condiționate materialul parental - aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor, vertisolurile eutrice.

3. Soluri minerale condiționate de timp, în cadrul cărora se includ Cambisolurile: cambisoluri eutricesau solurile brune eu-mezobazice

1. Soluri minerale condiționate de topografia terenurilor Fluvisoluri sunt soluri tinere, puțin evoluate, care au luat naștere pe seama depozitelor aluviale, respectiv pietrișuri, nisipuri, nisipurile argiloase din lunca Crișului Negru și pe luncile văilor afluente. În cazul ariei protejate Crișul Negru, fluvisolurile, așa cum este și firesc, ocupă cea mai mare suprafață, 96,26% din totalul suprafeței protejate așa încât toate celelalte tipuri de soluri participă cu proporții foarte reduse. Procentajul acesta este distribuit pe tipuri de fluvisoluri după cum urmează: fluvisolurile eutrice în asociație cu protosolurile aluviale dețin 50,41% din total, protosolurile aluviale singularedețin 45,85%, iar fluvisolurile calcarice au un procent foarte redus, de doar 0,0018%, practic sunt nesemnificative în situația pedologică a ariei protejate.

Fluvisolurile eutrice sau solurile aluviale sunt mai grosier texturate și au condiții de drenaj intern mai bune. S-au format pe depozitele fluviatile provenite din roci bazice și intermediare. Fluvisolurile calcarice care apar în lunca Crișului Negru și pe luncile râurilor afluenți ai acestuia în care sunt aduse materiale carbonatice provenite din solurile formate pe loess, marne sau alte materiale cu carbonați. Orizontul bioacumulativ este mai profund și mai închis la culoare, solul are reacție neutră sau slab alcalină și conținut mare de nutrienți, fapt ce le conferă o fertilitate mare. Protosolurile aluviale sunt solurile aluviale cele mai slab evoluate, corespunzând primului stadiu de evoluție de presolificare. În privința fertilității și productivității agricole, fluvisolurile de aici sunt relativ fertile fiind bine asigurate cu nutrienți deoarece materialul sedimentat în albii provine din depozite solificate din partea superioară a bazinelor hidrografice. Gleisolurile - reprezentate în arealul protejat prin tipurile gleisoluri districe și gleisoluri molice, se găsesc răspândite pe suprafețe foarte reduse, doar 0,42% din suprafața totală a zonei protejate. Sunt răspândite sub forma unor mici areale izolate în special pe malul drept al coridorului Crișului Negru, în partea mediană și terminal a bazinului hidrografic. Principala caracteristică morfologică a gleisolurilor este culoarea neutră, verzuie, cenușie sau albăstrie, culori care variază în funcție de compoziția mineralogică și granulometrică. Gleisolurile molice din cuprinsul arealului protejat sunt soluri cu un procent relativ ridicat în baze în care predomină Ca și Mg. Se formează pe terenuri acoperite cu o bogată fitocenoză ierboasă.

2. Soluri minerale condiționate de materialul parental - aici se includ soluri din clasa Vertisolurilor, vertisolurile eutrice. În clasificarea Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite poartă numele de vertisoluri tipice și/sau cromice. Chiar dacă în ansamblul general al Câmpiei Crișurilor solurile din clasa vertisolurilor ocupă suprafețe importante, pe cuprinsul arealului protejat prezența acestora este foarte redusă, aproximativ 0,04% din totalul suprafeței analizate. Acestea apar sub forma unui areal, în treimea inferioară a cursului de apă. În general vertisolurile au o importanță majoră datorită caracteristicilor fizico-chimice, a comportamentului acestora și a gradului de fertilitate pe care îl au.

3. Soluri minerale condiționate de timp - fac tranziția între solurile slab dezvoltate, așa cum sunt Regosolurile și Fluvisolurile, spre solurile moderat/puternic diferențiate, de aceea nu întâmplător se găsesc în combinație cu acestea.

Cambisolurile - sunt reprezentate în arealul protejat printr-un singur tip de sol cambisolurile eutrice, cu două varietăți, tipice și gleizate. Aici sunt răspândite în special în treimea mediană a suprafeței protejate și mai ales în treimea superioară a culoarului Crișului Negru și ocupă 3,26% din total. Se găsesc răspândite atât pe partea dreaptă a râului dar frecvența mai mare de apariție este pe partea stângă. Cambisolurile eutrice sau soluri brune eu-mezobazice, în arealul sitului au avut ca material parental diferite tipuri de depozite geologice: pietrișurile și nisipurile holocene "preferate" de acest tip de sol, depozitele loessoide, nisipurile, nisipurile argiloase și pietrișrile care se găsesc fie pe interfluviile ce marginesc pe dreapta și pe stânga culoarul Crișului Negru, sau sunt plasate în interiorul acestui culoar. O constantă a tuturor acestor depozite o constituie bogăția în elemente chimice bazice ca urmare a slabei debazificări a acestora prin procesele pedogenetice. În condițiile unor cantități de precipitațiile relative reduse, levigarea și debazificarea acestor soluri este slabă deoarece există o eliberare continuă de baze în urma proceselor de alterare ale rocilor din subasment, acest fapt permițând o continuare a proceselor pedogenetice de formare a solului. Harta solurilor este prezentată în Anexa nr. 7 și Anexa nr. 8. 2.3. Mediul biotic 2.3.1. Ecosisteme Dat fiind că expresia habitatele naturale sunt definite în Directiva 92/43/CEE ca: "areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau seminaturale" și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte poate exista o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor. Categoriile de ecosisteme din ROSCI0049 Crișul Negru sunt enumerate în Tabelul nr. 6. Tabel nr. 6 Categorii de ecosisteme

Număr

Categoria de ecosisteme 1

Ape curgătoare 2

Pajiști umede seminaturale cu ierburi înalte 3

Mlaștini și pajiști sărăturate atlantice și continentale 4

Păduri temperate europene 5

Ecosisteme agricole, horticole și domestice regulat cultivate sau recent luate în cultură 6

Zone construite, situri industriale și alte habitate industriale 7

Complexe de habitate 2.3.2. Habitatele de interes conservativ În formularul standard al sitului este menționat următorul habitat de interes comunitar aflat pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

1. 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R4405 Păduri dacice-getice de plop negru ( Populus nigra ) cu Rubus caenius, R4406 Păduri danubian-panonice de luncă de plop alb ( Populus alba ) cu Rubus caesius, R4407 Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius, R4408 Păduri danubiene de salcie albă ( Salix alba ) cu Lycopus exaltatus, R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) și brumăriu ( Q. peduculiflora ) cu Fraxinus pallisae, R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari ( Quercus sp. ) și frasini ( Fraxinus sp. ) cu Galium rubioides, R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) și anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides.

Cercetările în teren au infirmat prezența habitatului 92A0 și au evidențiat prezența pe teritoriul sitului a următoarelor habitate:

1. 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae), ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R4401 Păduri sud-estice carpatice de anin alb ( Alnus incana ) cu Telekia speciosa, R4402 Păduri dacice-getice de lunci colinare de anin negru ( Alnus glutinosa ) cu Stellaria nemorum

2. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza și Wolffia arrhiza, R2203 Comunități danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifoli, Azolla caroliana și A. filiculoides, R2204 Comunități danubiene cu Riccia fluitans și Ricciocarpus natans, R2205 Comunități danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides și Utricularia vulgaris, R2206 Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.lucens, Elodea canadeusis și Najas marina și R5304 Comunități danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta și Sium latifolium

3. 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention

p.p., al cărui habitat corespondent în sistemul românesc de clasificare este R5312

Comunități ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crusgalli și Polygonum hidropiper

4. 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, ale cărui habitate corespondente în sistemul românesc de clasificare sunt R3613 Pajiști sud-estice carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica și Trisetum fuscum, R3701 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Aconitum tauricum, R3702 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Adenostyles alliaria și Doronicum austriacum, R3703 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Cirsium waldsteinii și Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum, R3704 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Senecio aubalpinus și ștevia stânelor ( Rumex alpinus ), R3705 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Rumex obtusifolia și Urtica dioica, R3706 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Petasites kablikianus, R3707 Comunități sud-est carpatice de buruienișuri înalte cu Telekia speciosa și Petasites hybridus, R3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus și R3714 Comunități daco-getice cu Filipendula culmaria, Geranium palustre și Chaerophyllum hirsutum. 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae). Habitat distribuit pe toată lungimea râului Crișul Negru în sit, dar cu întreruperi mai ales în perimetrul și apropierea așezărilor umane, în apropierea podurilor și a altor lucrări hidrotehnice. Constituit mai ales din fitocenoze arborescente ripariene dominate de specii de salcie, Salicetum fragilis Passarge 1957 și Salicetum albae Issler 1924, punctate pe alocuri de exemplare remarcabile de plop negru Populus nigra. Pătrunderea speciilor invazive este pe alocuri severă, dintre acestea remarcându-se Parthenocissus quinquefolius, Helianthus tuberosus, Impatiens balsamina (totuși, sub 2% din extinderea habitatului la nivel local). Trebuie remarcat că, dintre toate râurile din Câmpia de Vest, cu excepția Mureșului în teritoriul Parcului Natural Lunca Mureșului, Crișul Negru are cel mai bine conservat habitat de păduri ripariene galerii 91E0*, dar și cel mai lung și deci mai consistent ca suprafață. Suprafața habitatului în sit este de 555 ha. Harta distribuției habitatului 91E0* se regăsește în Anexa nr. 9. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition. Habitatul apare fragmentar în cadrul sitului, în două situații: în arelele de curgere mai lină a râului, mai ales în dreptul malurilor concave opuse reniilor, ca și în bălțile din lunca Crișului Negru, cele mai multe dintre acestea fiind brațe laterale abandonate ale râului, denumite belciuge. Fitocenozele identificate aparțin asociațiilor de lintiță Lemnetum minoris So6 1927, celor de iarba - râului Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926, Potamo-Ceratophylletum submersi Pop 1962, Ceratophylletum demersi Hild 1956. Habitatul este un foarte important habitat de hrănire și adăpost pentru numeroase specii de pești și nevertebrate. Suprafața habitatului în sit este de 2 ha. Harta distribuției habitatului 3150 se regăsește în Anexa nr. 10. 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention

p.p. Habitatul apare pe suprafețe destul de mari, deși fragmentare, pe aluviunile crude,atât în lungul malurilor Crișului Negru, cât și pe numeroasele ostroave din lungul cursului acestuia. Fitocenozele identificate aparțin asociațiilor Bidenti - Polygonetum hydropiperis Lohm. in Tiixen 1950, Polygono lapathifolii - Bidentetum Klika 1935, Echinochloo - Polygonetum lapathifolii So6 et Csiiros 1974, Xanthio strumarii - Bidentetum tripartitae Timar 1947; Bidentetum cernui Kobenza 1948 Slavnic 1951. Suprafața habitatului în sit este de 30 ha. Harta distribuției habitatului 3270 se regăsește în Anexa nr. 11. 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin.

Habitat cu distribuție fragmentară, întâlnit numai în lungul brațelor laterale ale Crișului Negru și în lungul bălților din luncă. Fitocenozele aparțin asociațiilor Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944. Fitocenozele habitatului alternează în lungul canalelor cu habitate non-Natura 2000, cum ar fi fitocenoze de Typha și Phragmites australis. Suprafața habitatului în sit este de 31 ha. Harta distribuției habitatului 6430 se regăsește în Anexa nr. 12. 2.3.3. Speciile de interes conservativ 2.3.3.1 Pești În formularul standard al sitului sunt menționate următoarele specii de pești de interes comunitar aflate pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

1. Barbus meridionalis

2. Gobio kessleri

3. Rhodeus sericeus amarus

4. Zingel zingel

5. Gobio uranoscopus

6. Gymnocephalus baloni

7. Cobitis taenia

8. Gymnocephalus schraetzer

9. Sabanejewia aurata

10. Zingel streber

11. Aspius aspius

12. Gobio albipinnatus

13. Misgurnus fossilis

Cercetările desfășurate în teren au infirmat prezența speciei Misgurnus fossilis. De asemenea, s-a constatat că în ceea ce privește specia Gobio albipinnatus, menționată în formularul standard, cercetările în teren au relevat de fapt prezența în sit a subspeciei Gobio albipinnatus vladykov.

Barbus meridionalis – mreana vânătă. Specie rezidentă, cu prezență marginală în sit. Specia este întâlnită în partea superioară a sitului, preferând zonele cu curs rapid și apă cu un conținut ridicat în oxigen dizolvat.

Gobio kessleri – porcușorul de nisip. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Specia apare atât în ape caracteristice cu curent mediu-puternic și adâncime relativ redusă, cât și în zone cu sedimente stabile.

Rhodeus sericeus amarus – boarță. Specie rezidentă, larg răspândită în sit, habitează în condiții foarte bune, fiind cea mai abundentă specie de interes comunitar de pești prezentă în sit.

Zingel zingel – pietrar. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu (Râpa -Talpoș) cu debit și substrat adecvat. A fost identificată atât în partea superioară a sitului (cel mai din amonte punct studiat), cât și în partea inferioară a sitului (cel mai din aval sector studiat). Absența lui din sectoarele relativ antropizate ale râului (în principal zona Ginta) este perfect justificabilă, specia fiind foarte sensibilă la îndiguiri, regularizări și poluare.

Gobio uranoscopus – porcușorul de vad. Specie rezidentă, cu prezență izolată în sit. Specia a fost întâlnită rar, până în raza localității Ginta. Mai în aval nu a fost identificată. Condițiile de habitare disponibile în sit sunt inadecvate speciei.

Gymnocephalus baloni – ghiborțul de râu. Specie rezidentă, cu prezență marginală în sit, întâlnită doar în sectorul din aval al sitului, aproape de granița cu Ungaria. Totuși, populația este relativ bine reprezentată. S-a putut observa o corelație între sectoarele cu pietre pentru protecția malurilor și prezența speciei. În amonte de Iermata Neagră specia nu a fost identificată.

Cobitis taenia – zvârluga. Specie rezidentă, cu prezență izolată în sit, întâlnită în special în sectoare cu viteză de curgere lentă. Nu a fost identificată amonte de Ginta, substratul preponderent pietros nu îi este favorabil habitării. În sectoarele inferioare, cu substrat nisipos specia a fost identificată mult mai des.

Gymnocephalus schraetzer - răspăr. Specie rezidentă, întâlnită foarte rar, exclusiv în sectorul inferior al sitului. Preferă ecosistemele acvatice reofile, populând apele lin curgătoare din zonele de șes sau chiar colinare, cu facies nisipos, argilos sau pietros.

Sabanejewia aurata – dunarință. Specie rezidentă relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, aproximativ 1m, și

vegetație acvatică abundentă. Sectorul superior al sitului prezintă condiții pațial inadecvate habitării speciei - repezișuri, substrat bolovănos, curent rapid. Prezentă în special în sectoare cu curent mediu sau lent, adâncime relativ redusă, circa 1m, și vegetație acvatică abundentă. În sectoarele cu substrat exclusiv nisipos specia nu a fost semnificativ mai abundentă comparativ cu sectoarele cu substrat mixt, format din prundiș și nisip. Zingel streber – fusar. Specie rezidentă relativ abundentă în sit. Prezentă în special în sectorul mijlociu, Ginta-Talpoș, cu debit și substrat adecvat. A fost identificată pe raza localității Talpoș, între Batăr și Talpoș fiind o populație relativ numeroasă. Cursul mai lent al râului în sectorul inferior justifică absența speciei.

Aspius aspius – avat. Specie rezidentă, larg răspândită în sit. Prezentă în aval de Ginta, unde pragul de beton de pe raza localității reprezintă un punct de fragmentare a habitatului speciei, imposibil de traversat în amonte. Au fost identificați numeroși juvenili aparținând Aspius aspius, semn că populația prezintă diferite clase de vârstă. Fiind o specie sensibilă la zgomot, prin prezența elementelor străine în habitatul său o face relativ dificil de capturat prin pescuit științific.

Gobio albipinnatus vladykovi - porcușorul de șes. Specie rezidentă, relativ abundentă în sit, în toate sectoarele râului. A fost identificată atât în partea superioară a sitului, în cel mai din amonte punct studiat, cât și în partea inferioară a sitului, la cel mai din aval sector studiat. În sectoarele inferioare specia este mai abundentă, fapt perfect explicabil prin preferința față de sistemele acvatice reofile având un curs mai lent. Între Râpa și Tinca a fost identificată o populație numeroasă.

Hărțile distribuției speciilor de pești sunt prezentate în Anexele nr. 13, nr. 14, nr. 15 și nr. 16. 2.3.3.2 Nevertebrate În formularul standard al sitului este menționată următoarea specie de nevertebrate de interes comunitar aflată pe anexa II a Directivei 92/43/CEE: Unio crassus – scoica de râu. Specie rezidentă, cu abundență foarte ridicată în sit, distribuită relativ uniform pe toată lungimea sitului și mai rar în bălțile și brațele moarte din apropiere.

Harta distribuției speciei de nevertebrate este prezentată în Anexa nr. 17. 2.3.3.3 Mamifere În formularul standard al sitului este menționată următoarea specie de mamifere de interes comunitar aflată pe anexa II a Directivei 92/43/CEE:

Myotis dasycneme – liliacul de iaz. Specie rezidentă, relativ comună în sit. Vara poate fi găsit aproape exclusiv la altitudini mici, în zona de șes, dar în perioada de hibernare apare și în zona montană. Vânează în general peste suprafețe de apă calmă, râuri, canale late, lacuri, iazuri. Are un zbor rapid, iar deasupra apei zboară la o înălțime mai mare decât liliacul de apă. Mai rar poate fi observat vânând deasupra pajiștilor sau la marginea pădurilor. 2.3.3.4. Amfibieni și reptile În formularul standard al sitului sunt menționate următoarele specii de amfibieni și reptile de interes comunitar aflate pe anexa II a Directivei Habitate:

1. Triturus cristatus

2. Bombina variegata

3. Emys orbicularis

4. Triturus dobrogicus

5. Bombina bombina

Triturus cristatus – tritonul cu creastă. Specia nu a fost identificată pe suprafața sitului în anul 2015, dar nu se exclude prezența acesteia. Două populații au fost identificate la distanțe cuprinse între 300 și 700m de limita sitului. Specia beneficiază de puține habitate favorabile pe suprafața sitului. Trebuie menționat însă faptul că habitatele de reproducere identificate se află foarte aproape de limita sitului sau chiar în afara acestuia.

Bombina variegata – buhai de baltă cu burta galbenă. Specie rezidentă, cu prezență marginală în sit, acesta aflându-se la limita arealului speciei. Habitatele favorabile, precum și exemplarele identificate, se regăsesc preponderent în extrema estică a sitului.

Emys orbicularis - țestoasa de apă. Specie rezidentă, larg răspândită în sit, deține habitat favorabil în malurile bogate în vegetație ale porțiunilor cu curgere lină a râului și în canalele și bălțile din sit și din apropierea acestuia.

Triturus dobrogicus – triton cu creastă dunărean. Specie rezidentă, identificată doar în afara limitelor sitului, în general în bălțile și canalele de irigație situate în imediata vecinătate a acestuia.

Bombina bombina - buhai de baltă cu burta roșie. Specia se regăsește în număr redus pe suprafața sitului datorită arealului marginal al acesteia. Specia a fost identificată în general în bălți și canale de irigație din proximitatea sitului, dar situate totuși în afara limitelor acestuia.

Harta distribuției speciilor de amfibieni și reptile este prezentată în Anexa nr. 18. 2.3.3.S. Păsări Speciile de păsări vizate de proiect și care se regăsesc în formularul standard al sitului ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt listate în Tabelul nr. 7. Speciile marcate cu,,*" nu au fost identificate în sit. Tabelul nr. 7 Specii de păsări

Număr

Cod

Specie

1. A403

Buteo rufinus

2. A196

Chlidonias hybridus

3. A197

Chlidonias niger

4. A234

Picus canus

5. A032

Plegadis falcinellus*

6. A140

Pluvialis apricaria*

7. A080

Circaetus gallicus

8. A081

Circus aeruginosus

9. A084

Circus pygargus *

10. A103

Falco peregrinus *

11. A127

Grus grus *

12. A092

Hieraaetus pennatus *

13. A131

Himantopus himantopus*

14. A075

Haliaeetus albicilla *

15. A339

Lanius minor

16. A176

Larus melanocephalus *

17. A073

Milvus migrans *

18. A255

Anthus campestris

19. A272

Luscinia svecica *

20. A229

Alcedo atthis

21. A082

Circus cyaneus

22. A231

Coracias garrulus *

23. A238

Dendrocopos medius

24. A097

Falco vespertinus

25. A338

Lanius collurio

26. A246

Lullula arborea

27. A031

Ciconia ciconia

28. A060

Aythya nyroca *

29. A122

Crex crex

30. A293

Acrocephalus melanopogon *

31. A404

Aquila heliaca *

32. A089

Aquila pomarina

33. A024

Ardeola ralloides *

34. A222

Asio flammeus *

35. A021

Botaurus stellaris *

36. A224

Caprimulgus europaeus

37. A429

Dendrocopos syriacus

38. A236

Dryocopus martius

39. A026

Egretta garzetta

40. A027

Egretta alba

41. A098

Falco columbarius*

42. A072

Pernis apivorus

43. A034

Platalea leucorodia*

44. A120

Porzana parva *

45. A193

Sterna hirundo *

46. A132

Recurvirostra avosetta*

47. A029

Ardea purpurea *

48. A030

Ciconia nigra

49. A511

Falco cherrug *

50. A002

Gavia arctica *

51. A001

Gavia stellata *

52. A068

Mergus albellus*

53. A094

Pandion haliaetus*

54. A393

Phalacrocorax pygmeus*

55. A307

Sylvia nisoria

56. A151

Philomachus pugnax *

57. A023

Nycticorax nycticorax *

58. A022

Ixobrychus minutus *

59. A166

Tringa glareola *

60. A164

Tringa nebularia*

61. A165

Tringa ochropus*

62. A163

Tringa stagnatilis*

63. A162

Tringa totanus *

64. A283

Turdus merula

65. A285

Turdus philomelos

66. A287

Turdus viscivorus

67. A232

Upupa epop

68. A043

Anser anser

69. A259

Anthus spinoletta*

70. A147

Calidris ferruginea*

71. A146

Calidris temminckii*

72. A137

Charadrius hiaticula *

73. A373

Coccothraustes coccothraustes

74. A207

Columba oenas

75. A113

Coturnix coturnix

76. A208

Columba palumbus

77. A212

Cuculus canorus

78. A036

Cygnus olor

79. A253

Delichon urbica

80. A383

Miliaria calandra

81. A123

Gallinula chloropus

82. A299

Hippolais icterina *

83. A251

Hirundo rustica

84. A233

Jynx torquilla

85. A183

Larus fuscus *

86. A150

Limicola falcinellus*

87. A291

Locustella fluviatilis *

88. A292

Locustella luscinioides*

89. A290

Locustella naevia *

90. A270

Luscinia luscinia *

91. A271

Luscinia megarhynchos

92. A262

Motacilla alba

93. A260

Motacilla flava

94. A319

Muscicapa striata

95. A277

Oenanthe oenanthe

96. A337

Oriolus oriolus

97. A273

Phoenicurus ochruros

98. A274

Phoenicurus phoenicurus

99. A315

Phylloscopus collybita

100. A314

Phylloscopus sibilatrix *

101. A141

Pluvialis squatarola *

102. A006

Podiceps grisegena *

103. A008

Podiceps nigricollis *

104. A118

Rallus aquaticus *

105. A336

Remiz pendulinus*

106. A249

Riparia riparia*

107. A275

Saxicola rubetra

108. A276

Saxicola torquata

109. A361

Serinus serinus

110. A210

Streptopelia turtur

111. A351

Sturnus vulgaris

112. A311

Sylvia atricapilla

113. A310

Sylvia borin

114. A308

Sylvia curruca

115. A048

Tadorna tadorna*

116. A182

Larus canus

117. A054

Anas acuta *

118. A056

Anas clypeata*

119. A052

Anas crecca

120. A050

Anas penelope*

121. A053

Anas platyrhynchos

122. A055

Anas querquedula

123. A051

Anas strepera *

124. A028

Ardea cinerea

125. A059

Aythya ferina

126. A061

Aythya fuligula *

127. A067

Bucephala clangula*

128. A149

Calidris alpina *

129. A136

Charadrius dubius*

130. A348

Corvus frugilegus

131. A096

Falco tinnunculus

132. A125

Fulica atra

133. A153

Gallinago gallinago

134. A179

Larus ridibundus

135. A459

Larus cachinnans

136. A156

Limosa limosa *

137. A070

Mergus merganser*

138. A160

Numenius arquata*

139. A158

Numenius phaeopus

140. A017

Phalacrocorax carbo

141. A005

Podiceps cristatus

142. A004

Tachybaptus ruficollis

143. A161

Tringa erythropus*

144. A142

Vanellus vanellus

145. A394

Anser albifrons albifrons

Buteo rufinus - șorecar mare. Specie de pasaj, identificată punctiform în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, observată în terenurile deschise în perioada pasajului de toamnă.

Chlidonias hybridus – chirighiță cu obraz alb. Specie cuibăritoare și de pasaj, nu au fost identificate cuiburi, dar folosește zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Are o distribuție punctiformă în apropierea zonelor umede din zona de

suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Chlidonias niger - chirighiță neagră. Specie cuibăritoare și de pasaj, nu au fost identificate cuiburi, dar folosește zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Are o distribuție punctiformă în apropierea zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Picus canus – gheonoaie sură. Specie rezidentă, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, prezentă în toate pădurile caducifoliate din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, pe care le folosește ca habitate de reproducere și hrănire.

Circaetus gallicus - șerpar. Specie cu prezență marginală, cu abundență rară, folosește habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru reproducere și cele deschise sau semideschise pentru hrănire.

Circus aeruginosus – erete de stuf. Specie clocitoare, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, datorită lipsei habitatelor specifice în care cuibărește - stufărișuri extinse. Indivizi aparținând acestei specii pot fi observați și în timpul sezonului de reproducere si de pasaj. Distribuția speciei se suprapune cu distribuția terenurilor deschise și a zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Lanius minor – sfrâncioc cu frunte neagră. Specie de clocitoare, oaspete de vară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, relativ comună, dar nu abundentă. Distribuția speciei se suprapune cu zonele cu arbuști înalți, terenuri cu pâlcuri de arbori și lizierele de pădure.

Anthus campestris – fâsa de câmp. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, comună, dar nu abundentă, identificată în habitate deschise, aride din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, respectiv în pășunile cu arbuști.

Alcedo atthis – pescărel albastru. Specie clocitoare, oaspete de vară, relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, identificată punctiform în zonale cu maluri abrupte.

Circus cyaneus – erete vânăt. Este specie de pasaj și/sau oaspete de iarnă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru (prezent între lunile septembrie - martie), relativ rară și cu distribuție punctiformă în habitatele deschise, respectiv pășuni și terenuri agricole.

Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar. Specie rezidentă, comună în habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Falco vespertinus – vânturelul de seară. Specie de pasaj și reproducere, cu distribuție ce acoperă toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu o abundență mai ridicată o are în zona habitatelor deschise și în vecinătatea habitatelor forestiere.

Lanius collurio – sfrâncioc roșiatic. Specie clocitoare, oaspete de vară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, larg răspândită, cu distribuție ce se suprapune cu habitatele semideschise și tufărișurile de pe marginea apei.

Lullula arborea – ciocârlia de pădure. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru reproducere, larg răspândită în jurul habitatelor forestiere, unde este prezentă în principal la liziera acestora.

Ciconia ciconia – barză. Specie clocitoare și de pasaj în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. În sezonul de reproducere se hrănesc inclusiv în interiorul limitelor zonei de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, în terenurile deschise (pășuni și terenuri agricole). În pasaj poate fi observată în întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, iar toamna pe terenurile agricole proaspăt arate din jur.

Crex crex – cristei de câmp. Specie clocitoare, rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru datorită lipsei habitatelor specifice în care cuibărește - pajiști umede. Indivizi aparținând acestei specii pot fi observați și în timpul sezonului de reproducere si de pasaj. Distribuția speciei se suprapune culturilor de cereale păioase din lunca râului.

Caprimulgus europaeus – caprimulg. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, cu abundență rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Distribuția speciei se suprapune cu distribuția habitatelor

forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădină. Specie rezidentă, comună în toate habitatele forestiere și în jurul așezărilor umane.

Dryocopus martius – ciocănitoare neagră. Specie rezidentă, comună în toate habitatele forestiere, pe care le folosește ca habitat de reproducere și hrănire.

Egretta garzetta – egretă mică. Specie clocitoare și de pasaj, relativ comună în sudul zonei de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, identificată în timpul sezonului de reproducere și în perioada de pasaj în jurul zonelor umede.

Egretta alba – egretă mare. Specie de pasaj, cu prezență rară, identificată în perioada de pasaj în jurul zonelor umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Pernis apivorus – viespar. Specie cu distribuție ce acoperă întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, dar are o abundență mai scăzută. Specia folosește habitatele deschise si semideschise pentru hrănire și habitatele forestiere pentru reproducere. Posibilitatea cuibăririi în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este foarte mare însă nu au fost identificate cuiburi.

Ciconia nigra – barza neagră. Specie prezentă relativ rar în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, în perioada de reproducere și de pasaj. Distribuția ei se suprapune cu distribuția habitatelor forestiere și a zonelor umede.

Sylvia nisoria – silvie porumbacă. Specie rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, distribuită punctiform, prezentă la liziera pădurilor și în habitatele semideschise, pe care le folosește pentru reproducere și hrănire.

Turdus merula – mierlă. Specie comună, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, prezentă omogen în toate habitatele cu vegetație lemnoasă din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru (pădurile, dar și în zonele semi-deschise cu pâlcuri de arbori).

Turdus philomelos – sturz cântător. Specie relativ comună în păduri, unde este prezentă pentru reproducere. În perioada de pasaj este prezentă și în pâlcurile de arbori. A fost identificată

în majoritatea habitatelor deschise de pe întreaga zonă de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cuibărește în ecosistemele forestiere și se hrănește inclusiv în terenuri deschise, pășuni. Turdus viscivorus – sturz de vâsc. Specie clocitoare și de pasaj, relativ comună, dar nu abundentă, distribuită fragmentar, în toate habitatele forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Upupa epops – pupăza. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, comună, dar nu abundentă.

Anser anser – gâsca de vară. Specie relativ comună în perioada de pasaj, cu distribuție punctiformă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, nu clocește în zonă, dar a fost observată în perioada de reproducere.

Coccothraustes coccothraustes – botgros. Specie rezidentă, larg răspândită, cu prezență comună. Distribuția speciei se suprapune cu distribuția habitatelor forestiere din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Este întâlnită în toate corpurile de pădure sau zonele de tufăriș extinse.

Columba oenas – porumbel de scorbură. Specie clocitoare, relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, distribuită omogen în toate habitatele forestiere, în care cuibărește, și în cele deschise, în care se hrănește.

Coturnix coturnix – prepelița. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, cu prezență rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Distribuția speciei se suprapune cu distribuția habitatelor caracteristice, respectiv terenuri agricole cultivate cu cerelale păioase, dar și în pajiști umede.

Columba palumbus – porumbel gulerat. Specie clocitoare migratoare, oaspete de vară, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, distribuită în zona habitatelor forestiere.

Cuculus canorus – cuc. Specie comună, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, distribuită omogen în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, prezentă în toate habitatele forestiere și în pâlcurile de arbori de pe malul Crișului Negru.

Cygnus olor – lebăda de vară. Specie clocitoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, comună și

abundentă, cu distribuție omogenă în toatăzona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât și pe cele deschise. Folosește albia râului și terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrănește și deasupra habitatelor forestiere. Delichon urbica – lăstunul de casă. Specie clocitoare, comună și abundentă, u distribuție omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât și pe cele deschise. Cuibărește cu abundență în așezările umane. Folosește albia râului și terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrănește și deasupra habitatelor forestiere.

Miliaria calandra – presură sură. Specie clocitoare, oaspete de vară, larg răspândită, distribuită în habitatele deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Gallinula chloropus - găinușa de baltă. Specie clocitoare, parțial migratoare, relativ comună, prezentă punctiform și relativ omogen, în efective reduse, în apropierea vegetației palustre din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, însă cuibăritoare în puține puncte.

Hirundo rustica – rândunica. Specie clocitoare și de pasaj, comună, dar nu abundentă, cu distribuție omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, acoperă atât habitatele forestiere, cât și pe cele deschise. Cuibărește cu abundență în așezările umane. Folosește albia râului și terenurile deschise din jur pentru a se hrăni, dar deseori se hrănește și deasupra habitatelor forestiere.

Jynx torquilla – capântortură. Specie clocitoare, migratoare, oaspete de vară, rară mîn zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, distribuită punctiform în habitatele forestiere.

Luscinia megarhynchos – privighetoare roșcată. Specie clocitoare, destul de comună în pădurile și zăvoaiele umede extinse de pe malul apelor, cu distribuție fragmentară, suprapusă cu habitatele forestiere.Specia a fost observată în majoritatea zăvoaielor de pe malul râurilor, în special acolo unde râul traversează o pădure sau trece pe la marginea ei.

Motacilla alba – codobatură albă. Specie cuibăritoare, cu abundență ridicată, cu distribuție omogenă la nivelul habitatelor deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu o abundență mai mare în zona terenurilor agricole.

Motacilla flava – codobatură galbenă. Specie cuibăritoare, relativ comună, distribuită în zona habitatelor deschise și semideschise din apropierea apelor.

Muscicapa striata – muscar sur. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru reproducere, relativ comună în păduri.

Oenanthe oenanthe – pietrar sur. Specie cuibăritoare și de pasaj, relativ comună, dar nu abundentă, cu istribuție punctiformă ce se suprapune cu habitatele deschise, uscate cu aglomerări de pietre și pietriș.

Oriolus oriolus – grangur. Specie cuibăritoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, comună, dar nu abundentă, distribuită punctiform, în zona habitatelor forestiere. Este întâlnită în toate corpurile de pădure sau zonele de tufăriș extinse.

Phoenicurus ochruros – codroș de munte. Specie cuibăritoare, comună și larg răspândită, distribuită în habitatele semideschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Este întâlnită cu precădere în zonele cu pâlcuri de arbori și tufăriș.

Phoenicurus phoenicurus – codroș de pădure. Specie prezentă mîn zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru reproducere, relativ comună în habitatele închise și în jurul acestora.

Phylloscopus collybita – pitulice mică. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru reproducere și pasaj. Este distribuită în pădurile din sit, iar în perioada de pasaj, și în pâlcurile de arbori.

Saxicola rubetra – mărăcinar mare. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu distribuție omogenă, în majoritatea habitatelor deschise.

Saxicola torquata – mărăcinar negru. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru pasaj și reproducere, relativ comună, prezentă în habitatele deschise și aride.

Serinus serinus – cănăraș. Specie rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, pe care îl frecventează pentru cuibărit și pasaj. Distribuția speciei se suprapune cu distribuția lizierelor și a tufărișurilor din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Streptopelia turtur – turturică. Specie de clocitoare, migratoare, oaspete de vară, larg răspândită în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia

Crișului Alb și Crișului Negru. Distribuția speciei se suprapune cu distribuția habitatelor caracteristice: zonele cu terenuri agricole și pajiști cu benzi forestiere (arbuști și arbori), sau cu arbuști și arbori izolați. Sturnus vulgaris – graur. Specie prezentă în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru reproducere și pasaj. Specia este prezentă în habitate deschise și semideschise, însă în sezonul de reproducere are o abundență ridicată și în pădurile din sit.

Sylvia atricapilla – silvie cu cap negru. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, distribuită omogen în toate habitatele forestiere și semideschise.

Sylvia borin – silvie de zăvoi. Specie cuibăritoare, rară în habitatele forestiere și semideschise dar comună în jurul așezărilor umane.

Sylvia curruca – silvie mică. Specie cuibăritoare, comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu distribuție omogenă în toate habitatele semideschise și deschise. Ocupă tufele din zonele deschise de pe marginea drumurilor sau de pe răzoarele terenurilor agricole, dar poate fi identificată și în crângurile din interiorul pădurilor sau de pe liziera acestora.

Larus canus – pescăruș sur. Specie de pasaj, rară, distribuită punctiform în apropierea zonelor umede.

Anas crecca – rață mică. Specie relativ comună în perioada de pasaj, distribuită punctiform în jurul habitatelor umede.

Anas platyrhynchos – rață mare. Specie comună atât în perioada de pasaj, dar și de reproducere, prezentă în zona habitatelor umede.

Anas querquedula – rață cârâitoare. Specie relativ comună în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru în perioada de pasaj, dar rară în perioada de reproducere. Este distribuită punctiform în habitatele umede din zonă.

Ardea cinerea – stârc cenușiu. Specie comună, de pasaj și posibil clocitoare în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Este distribuită punctiform în habitatele umede.

Aythya ferina – rață cu cap castaniu. Specie de pasaj, dar și clocitoare, cu prezență rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, în zona habitatelor umede.

Corvus frugilegus – cioara de semănătură. Specie clocitoare, sedentară, abundentă pe terenurile agricole din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Falco tinnunculus – vânturel roșu. Specie comună, dar nu abundentă, rezidentă, prezentă puntiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Fulica atra – lișiță. Specie clocitoare, parțial migratoare, comună, dar nu abundentă, cu distribuție omogenă în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, dar cuibăritoare în principal în zona iazurilor din sudul sitului.

Gallinago gallinago – becațină comună. Specie de pasaj, destul de comună în perioada de pasaj, dar nu abundentă, distribuită punctiform în zona iazurilor din sudul zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, dar și pe malul râurilor.

Larus ridibundus – pescăruș râzător. Specie de pasaj, dar folosește zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru hrănire și în timpul sezonului de reproducere. Este relativ comună și distribuită punctiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu abundență mai mare însă în zona iazurilor din sud.

Larus cachinnans - pescăruș argintiu pontic. Specie sedentară, relativ rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Este relativ comună și distribuită punctiform în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu abundență mai mare însă în zona iazurilor din sud.

Numenius phaeopus – culic mic. Specie de pasaj, foarte rară în zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu distribuție ce se suprapune habitatelor umede și habitatelor deschise din jurul acestora.

Phalacrocorax carbo – cormoran mare. Specie de pasaj, dar folosește zonele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru hrănire în timpul sezonului de reproducere. Este relativ comună, fiind distribuită punctiform în toate habitatele umede.

Podiceps cristatus – corcodel mare. Comună în toată zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru atât în perioada

de pasaj, dar și în cea de reproducere. Are o distribuție punctiformă în toate habitatele zonelor umede. Tachybaptus ruficollis – corcodel mic. Specie cuibăritoare, dar și de pasaj, mai abundentă în pasaj și distribuită punctiform în toate habitatele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Vanellus vanellus – nagâț. Specie cuibăritoare și de pasaj, relativ comună în timpul perioadei de pasaj și mai puțin abundentă în perioada de reproducere. Ocupă toate habitatele deschise din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Anser albifrons albifrons – gârliță mare. Specie relativ comună în perioada de pasaj, cu distribuție punctiformă în habitatele umede din zona de suprapunere dintre ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Aquila pomarina - acvilă țipătoare mică. Specie a fost localizată în zona de sud a sitului, în habitatele deschise. A fost observată în timpul perioadei de reproducere, cu abundență scăzută. Hărțile distribuției speciilor de păsări sunt prezentate în Anexele nr. 19, nr. 20, nr. 21, nr. 22, nr. 23, nr. 24 și nr. 25. 2.3.4. Alte specii identificate Cercetările derulate în teren în anul 2015, au relevat prezența pe teritoriul sitului a speciilor de mamifere de interes comunitar Lutra lutra și Spermophillus citellus, precum și a altor specii importante precum Natrix tessellata, Lota lota, Proterorhinus semilunaris.

Lutra lutra - vidra. Este o specie rezidentă, care găsește habitate specifice favorabile în sit, având astfel perspective bune de evoluție, în ciuda unei populații relativ reduse în prezent.

Spermophillus citellus – popândăul. Specie rezidentă, prezentă în zona digului Crișului Negru și pe islazurile folosite ca pășuni pentru oi, vaci și cai, respectiv pe terenurile arabile. 2.4. Informații socio-economice, impacturi și amenințări 2.4.1. Informații socio-economice și culturale 2.4.1.1 Comunitățile locale și factorii interesați Situl de importanță comunitară ROSCI0049 Crișul Negru, suprapus cu aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru acoperă teritoriul administrativ-teritorial al comunelor Căpâlna, Batăr, Tinca, Avram Iancu, Ciumegiu, Șoimi și Cociuba Mare din județul Bihor și Zerind și Mișca din județul Arad, cu o populație totală de 32383 de locuitori.

Structura pe grupe de vârstă a populației unităților administrativ-teritoriale pe suprafețele cărora se desfășoară situl analizat indică un dezechilibru între grupele de vârstă, precum și o tendință de îmbătrânire a populației, datele statistice actuale relevând discrepanțe între grupele de vârstă, populația vârstnică și populația adultă reprezentând cumulat este 73% din total, în timp ce populația tânără reprezintă puțin sub 27% din totalul populației, conform Recensământului populației și al locuințelor din 2011.

Figura nr. 1. Ponderea pe grupe de vârstă a populației unităților administrativ-teritoriale pe suprafețele cărora se desfășoară situl

Din totalul localităților unităților administrativ-teritoriale prezentate mai sus, 13 se suprapun teritorial cu situl studiat, respectiv:

1. Sânnicolau de Beiuș - cu 122 locuitori;

2. Suplacu de Tinca - cu 411 locuitori;

3. Căpâlna - cu 333 locuitori;

4. Ginta - cu 309 locuitori;

5. Tăut - cu 889 locuitori;

6. Talpoș - cu 1719 locuitori;

7. Tinca - cu 4614 locuitori;

8. Batăr - cu 1448 locuitori;

9. Râpa - cu 615 locuitori;

10. Tămașda - cu 1224 locuitori;

11. Ant - cu 172 locuitori;

12. Zerind - cu 829 locuitori;

13. Iermata Neagră - cu 491 locuitori.

Din populația totală a comunelor pe teritoriul cărora se desfășoară siturile studiate, aproximativ jumătate dintre locuitori, respectiv 13176 locuitori, aparțin unor localități incluse în teritoriul celor două situri. În ceea ce privește aspectele socio-economice ale comunelor, principalele activități economice desfășurate vizează:

1. cultivarea terenurilor și creșterea animalelor;

2. activități de prelucrare a lemnului;

3. activitățile comerciale.

În Tabelul nr. 8 este prezentată situația exploatațiilor agricole existente la nivelul unităților administrativ-teritoriale, conform Recensământului general agricol din 2010. Tabelul nr. 8 Exploatații agricole existente în unitățile administrativ-teritoriale

Denumire unitate administrativ-teritorială

Exploatații agricole în 2010

Exploatații agricole fără personalitate juridică

Exploatații agricole cu personalitate juridică

Total

ROSCI0049 și ROSPA001S

Căpâlna 928 12 940

Batăr 1366 21 1387

Tinca 2192 21 2213

Avram Iancu 801 11 812

Cociuba Mare 1294 12 1306

Ciumeghiu 1075 31 1106

Șoimi 936 10 946

Zerind 427 11 438

Mișca 927 15 942

Total 9946 144 10090

Observând situația ilustrată mai sus, se remarcă un număr foarte ridicat de exploatații agricole fără personalitate juridică, fapt care denotă prezența dominantă a inițiativelor individuale în desfășurarea activității agricole.

Activitatea economică predominant agrară la nivelul comunelor este reflectată și într-o pondere destul de ridicată a populației ocupate în sectorul agricol. Astfel, 52% din populația totală a comunelor desfășoară activitate de muncă în domeniul agricol. Din aceasta, cea mai ridicată pondere a persoanelor ocupate în agricultură este întâlnită în cazul persoanelor vârstnice, respectiv 30%, conform informațiilor ilustrate în Tabelul nr. 9.

Tabelul nr. 9 Populație care desfășoară activitate de muncă în domeniul agricol

Denumire unitate administrativ- teritorială

Grupe de vârstă

Total 15 -24 25 - 34 35 - 44 45 - 54 55 - 64 65 și peste

ROSCI0049 și ROSPA001S

Căpâlna 51 96 227 204 457 596 1631

Batăr 87 256 436 392 515 609 2295

Tinca 144 351 635 624 791 1037 3582

Avram Iancu 26 127 260 241 277 311 1242

Cociuba Mare 75 190 406 359 411 529 1970

Ciumeghiu 127 253 341 357 454 759 2291

Șoimi 116 131 239 262 434 585 1767

Zerind 31 74 134 132 177 199 747

Mișca 30 128 274 241 305 471 1449

Total 687 1606 29S2 2812 3821

S096 16974

În ceea ce privește activitatea culturală a comunelor pe care se suprapun siturile analizate, se remarcă următoarele obiective de importanță culturală:

1. Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Căpâlna, datând din 1724;

2. Biserica de lemn "Sfântul Ierarh Nicolae" din Săldăbagiu, comuna Căpâlna, din 1769;

3. Castelul Moskovits, din localitatea Arpășel, comuna Batăr din 1850;

4. Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Tăut, comuna Batăr, din 1789.

Factorii interesați de implementarea planului de management sunt prezentați în Tabelul nr. 10. 52

Tabelul nr. 10

Factori interesați de implementarea planului de management

Număr curent

Factorul interesat și principalele sale caracteristici

Cum sunt afectate interesele acestuia de probleme

Capacitatea și motivația de a face schimbări

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Autorități locale și entități subordonate 1

Consiliul Județean Bihor, consiliile locale ale comunelor Căpâlna, Batăr, Tinca, Avram Iancu, Cociuba Mare, Ciumeghiu, Șoimi, Zerind și Mișca

Dezvoltarea infrastructurii de transport, turistice, edilitare, traseul sau amplasamentul

acestora putând interfera cu situl

Dezvoltarea socio-economică fără efecte negative asupra capitalului natural

Consultarea publicului posibil afectat de instituirea regimului de protecție. 2

Agenția pentru Protecția Mediului Bihor și Agenția pentru Protecția Mediului Arad

Responsabile pentru elaborarea actelor de reglementare ale activităților propuse în arii naturale protejate și în vecinatatea acestora. Responsabile

pentru conservarea biodiversității

Informarea comunităților locale asupra statutului de protecție Cei mai ridicați indici de biodiversitate se întâlnesc în arii naturale protejate astfel că, prin administrarea eficientă a acestora se realizează implicit și conservarea biodiversității

Îmbunătățirea

activităților specifice conservării biodiversității printr-un management responsabil al ariilor naturale protejate 3

Garda

Națională

de

Mediu, Comisariatul

Județean

Bihor,

Autoritate responsabilă cu controlul

aplicării

Autoritatea are printre atribuții și controlul modului de

Constată faptele ce constituie contravenții și aplică sancțiunile

Comisariatul Județean Arad

prevederilor planului de management.

respectare a legislației de mediu privind ariile naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei salbatice si acvaculturii.

contravenționale în domeniul protecției mediului pentru încălcarea prevederilor planului de management sau ale regulamentului. 4

Garda Forestieră Oradea și Garda Forestieră Arad

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare a fondului forestier și cinegetic ca urmare a includerii

acestora

în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea rațională a resurselor naturale și promovarea produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 5

Direcția Agricolă Bihor și Direcția Agricolă Arad

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenurile agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resureselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Instituții academice 6

Universitatea din Oradea, facultățile care au specializari în domeniul protecției mediului

Activitatea de cercetare practică

în

domeniul conservării biodiversității se

Aceste instituții dețin specialiști valoroși în domeniul protecției mediului, direct interesați de

Specialiștii acestor instituții dețin un rol determinant în realizarea studiilor științifice în 53

desfășoară în mare măsură în ariile naturale protejate. De asemenea, activitățile didactice din domeniul ariilor naturale protejate implica și practică în astfel de zone.

promovarea și administrarea eficientă a ariilor naturale protejate.

ariile naturale protejate. În urma derulării proiectului, se dorește conștientizarea reprezentanților acestor instituții asupra importanței Rețelei Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea ariilor naturale protejate.

Organizații non-guvernamentale 7

Organizații non-guvernamentale ce activează în domeniul protecției mediului

Creșterea capacității de administrare a ariilor naturale protejate în cadrul organizațiilor

non- guvernamentale care activează în domeniul protecției mediului

Sunt principalele organizații implicate până în prezent în gestionarea ariilor naturale protejate prin preluarea în custodie

Sunt potențiali parteneri ai custodelui în implementarea unor măsuri din planul de management. 8

Organizații non-guvernamentale ce activează în domeniul socio-cultural

Susținerea dezvoltării sociale, economice și culturale poate interacționa cu regimul de protecție.

Dezvoltarea socială, economică și culturală fără efecte negative asupra capitalului natural. Promovarea

aspectelor culturale integrate în contextul

Promovarea posibilităților de integrare a dezvoltării umane și culturale cu gestionarea rațională a resurselor naturale 54

gestionării raționale ariilor naturale protejate 9

Utilizatori ai resurselor naturale de ex. asociații de vânătoare-pescuit

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare a fondului cinegetic și piscicol ca urmare a includerii acestora în Reteaua Natura 2000

Utilizarea rațională a resureselor naturale și promovarea produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Sectorul privat 10

Asociații ale fermierilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii

acestora

în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 11

Membrii comunităților locale

Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale 12

Proprietari și utilizatori ai terenurilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a

Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană de promovare a produselor

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 55

includerii

acestora

în Rețeaua Natura 2000

ecologice 13

Camera de Comerț și Industrie Bihor, Camera de Comerț și Industrie Arad, grupuri din sectorul de industrie, afaceri individuale și antreprenori

Posibile restricții pentru dezvoltarea industrială din anumite

sectoare

de activitate

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale 56 2.4.1.2 Utilizarea terenurilor

Utilizarea terenului prezintă aspecte puternic contrastante la nivelul ariei protejate în analiză, diferențierile fiind impuse de o serie de factori ca: relieful, petrografia diferită a substratului, topoclimate diferite, expoziția versanților, vegetație și tipuri de soluri. Au fost identificate în cadrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru 10 clase de utilizare conforme nomenclaturii "Corine Land Cover" care vor fi prezentate în cele ce urmează în funcție de dimensiunea acestora. Cea mai extinsă clasă este cea a cursurilor de apă, așa cum arată și numele, se suprapune axului principal al văii. Deține o suprafață de 805,82 ha, respectiv 43,32% din sit. Clasa terenurilor arabile neirigate urmează, cu un areal ce măsoară 655,98 ha, respectiv 35,26% din sit. Se prezintă sub forma unor areale localizate la nivelul culoarului de vale, în zona de luncă. Clasa următoare cea a terenurilor predominant agricole în amestec cu vegetație naturală însumează o suprafață de 257,95 ha, respectiv 13,86% din sit. Clasa intitulată spațiul urban discontinuu și spațiul rural așa cum arată și numele, asamblează spațiile din interiorul localităților situate de o parte și de alta a culoarului de râu. Ca dimensiune ocupă 52,23 ha, respectiv 2,80% din sit. Clasa următoare este cea a zonelor de tranziție cu arbuști, in general defrișate, care ocupă 23,74 ha, respectiv 1,27% din sit. Urmează clasa suprafețele acoperite cu păduri de foioase care ocupă 48,82 ha, respectiv 2,62% din sit. Este localizată pe dreapta râului sub forma unui areal compact. Următoarea clasă, cea a zonelor de culturi complexe apare sub forma unor areale de dimensiuni reduse, situate atât pe stânga cât și pe dreapta culoarului Crișului Negru. Dețin doar 6,428 ha, respectiv 0,34% din sit. Clasa viilor este următoarea, localizate sub forma unui singur areal. Însumează 4,85 ha, respectiv 0,26% din sit. Clasa pășunilor secundare deține 4,08 ha, respectiv 0,22% din sit. Însoțesc pădurile de foioase mărginind limitele acestora; de fapt pășunile secundare se formază pe măsura retragerii pădurilor de foioase prin defrișare. Ultima clasă este cea a mlaștinilor care ocupă doar 0,02 ha ceea ce înseamnă 0,001% din total.

Sumarizate, clasele de utilizare a terenurilor și suprafețele ocupate de acestea în sit, ca suprafață și procent, sunt prezentate în Tabelul nr. 11. Tabelul nr. 11 Clasele "Corine Land Cover" și suprafețele ocupate de acestea în hectare și %

Număr

Clasă Corine Land Cover

Suprafața totală ocupată în hectare

Ponderea din suprafața sitului 1

Cursuri de apă 805,82 43,32 2

Terenuri arabile neirigate 655,98 35,26 3

Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 257,95 13,86 4

Spațiu urban discontinuu și spațiu rural 52,23 2,80 5

Zone de tranziție cu arbuști, în general defrișate 23,74 1,27 6

Păduri de foioase 48,82 2,62 7

Zone de culturi complexe 6,428 0,34 8

Vii 4,85 0,26 9

Pășuni secundare 4,08 0,22 10

Mlaștini 0,02 0,001 2.4.1.3 Situația juridică a terenurilor Analiza situației juridice a terenurilor s-a bazat pe datele existente la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară la momentul elaborării planului de management, respectiv s-au luat în calcul toate terenurile intabulate și reprezentate pe hărțile cadastrale. Centralizarea situației juridice a terenurilor este realizată în Tabelul nr. 12. Tabelul nr. 12 Centralizarea situației juridice a terenurilor

Domeniu

Suprafața în sit în hectare

Domeniul Public

domeniul public al statului 42,24

domeniul privat al statului 0,04

Total domeniul public 42,28

Proprietate Privată

proprietatea privată a persoanelor fizice 299,4

proprietatea privată a persoanelor juridice 227

Total proprietate privată 526,4

Teren neintabulat 1281,32 2.4.2. Impacturi și amenințări

Campaniile din teren au pus în evidență anumite activități umane care pot pune în pericol integritatea ariei protejate, a habitatelor și speciilor existente în cadrul acesteia, chiar dacă unele nu se desfășoară teritorial în sit, ci mai degrabă în zonele din proximitate, însă în mod indirect își pot răsfrânge impactul și asupra teritoriului ariei protejate. În cadrul sitului vizat, activitățile antropice sunt relativ intense, ca urmare a accesului facil. Activitatea umană în sit este reprezentată în principal de activități agro-pastorale.

Activitățile agro-pastorale au influențe directe asupra vegetației și solurilor, cu repercusiuni ulterioare și asupra altor componente ale mediului. Pe scurt, aceste impacturi sunt:

1. reducerea dimensiunii agregatelor de sol și scăderea infiltrației, crescând astfel scurgerea superficială de versant;

2. eliminarea completă a vegetației pe unele suprafețe prin pășunat intensiv și crearea condițiilor optime pentru acțiunea agenților geomorfologici;

3. accelerarea solifluxiunii datorită cărărilor făcute de animale și prin amenajările diverse ale pășunilor naturale;

4. reducerea unor specii vegetale și înlocuirea lor cu altele de productivitate mai mică;

5. modificarea accentuată a biodiversității speciilor, atât floristice, cât și faunistice;

6. schimbări în morfometria plantelor;

7. fragmentarea habitatelor speciilor sălbatice, acestea retrăgându-se în domeniul forestier.

Celelelate activități umane desfășurate în sau în proximitatea sitului pot afecta obiectivele de conservare a ariei protejate prin activități de pescuit și vânătoare nelegale, deversare de ape neepurate/în corpurile de apă, depozitare de deșeuri, accentuarea eutrofizării lacurilor prin aportul artificial cu substanțe nutritive utilizate pe terenurile agricole.

Principalele presiuni și amenințări identificate în sit sunt redate în Tabelul nr. 13.

60

Tabelul nr. 13

Presiuni și amenințări identificate în ROSCI0049 Crișul Negru

Număr

Denumire/ descriere

Tip

Intensitate

Categorii de organisme afectate

Localizarea 1

F02.03 Pescuit

Presiune actuală/

Scăzută

Barbus carpathicus

În special în apropierea zonelor locuite

de agrement

Amenințare viitoare

Romanogobio

kessleri

Rhodeus sericeus

amarus

Zingel zingel

Romanogobio

uranoscopus

Gymnocephalus

baloni

Gymnocephalus

schraetser

Zingel streber

Aspius aspius

Romanogobio

vladykovi

Presiune actuală/

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie

Amenințare viitoare

ținut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu

preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafața sitului, specia folosește doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălți existente. 2

H01 Poluarea

Presiune actuală/

Scăzută

Barbus carpathicus

În special în apropierea zonelor locuite

apelor de

Amenințare viitoare

Romanogobio

suprafață

kessleri (limnice,

Rhodeus sericeus

terestre, marine

amarus

și salmastre)

Zingel zingel

Romanogobio

uranoscopus

Gymnocephalus

baloni

Cobitis elongatoides

Gymnocephalus

schraetser

Sabanejewia

balcanica

Zingel streber

61

Aspius aspius Romanogobio vladykovi

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Myotis dasycneme

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului, în principal prin poluare cu ape menajere și substanțe chimice utilizate în agricultură, care pot afecta nevertebratele mici care constituie hrana specie.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus cristatus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Bombina variegata

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Specia rezistentă la aceste presiuni. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele

62

măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina bombina

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Unio crassus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului, care deține zone cu habitat favorabil speciei pe toată lungimea sa. 3

F03.02.03 Capcane, otrăvire, braconaj

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Barbus carpathicus Zingel zingel Gymnocephalus baloni Gymnocephalus schraetser Zingel streber Aspius aspius

În special în apropierea zonelor locuite 4

J02.05.02 Modificarea structurii cursurilor de

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Barbus carpathicus Romanogobio kessleri Rhodeus sericeus

S-au întâlnit plaje/depozite aluvionare de unde se extrag resurse minerale de către localnici. Speciile pot fi afectate dacă aceste exploatări se extind.

63

apa continentale

amarus Zingel zingel Romanogobio uranoscopus Cobitis elongatoides Gymnocephalus schraetser Sabanejewia balcanica Zingel streber Aspius aspius Romanogobio vladykovi 5

G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus cristatus

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

64

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina variegata

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Cauzele principale sunt utilajele agricole și de transport a agregatelor extrase din sit. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina bombina

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului, mai ales în apropierea localităților. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile și populații însemnate se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități. 6

G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Romanogobio kessleri

În albia minoră a Crișului Negru, în special în sectorul superior al sitului, în porțiunile cu vaduri.

Presiune actuală/

Medie

Triturus cristatus

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului,

65

motorizate

Amenințare viitoare

cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina variegata

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Cauzele principale sunt utilajele agricole și de transport ale agregatelor extrase din sit. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina bombina

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului, mai ales în apropierea localităților. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile și populații însemnate se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea

66

vestică, în funcție de proximitatea de localități.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități. 7

J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Rhodeus sericeus amarus

Specia pătrunde în brațele moarte și lacurile alimentate de cursul principal.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus cristatus

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară preponderent extensiv. Totuși, sunt suprafețe însemnate cultivate intensiv, care nu mai permit existența habitatelor favorabile, perioadei terestre a speciilor. Trebuie avut însă în vedere ca practicile agricole să nu se schimbe în viitor și să se impună păstrarea unor fâșii cu vegetație arbustivă și forestieră naturală între parcele.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie ținut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafața sitului, specia folosește doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălți existente.

67

8

F05.02 Pescuit de scoici

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Rhodeus sericeus amarus

În special în apropierea zonelor locuite.

A07 Utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Myotis dasycneme

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului, în principal prin poluare cu ape menajere și substanțe chimice utilizate în agricultură, care pot afecta nevertebratele mici care constituie hrana speciei.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Unio crassus

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară, preponderent extensiv. Trebuie avut însă în vedere ca practicile să nu se schimbe în viitor.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară, preponderent extensiv. Totuși, sunt suprafețe însemnate cultivate intensiv, pe care este posibil să se utilizeze astfel de substanțe. Substanțele biocide afectează direct, prin otrăvire, cât și indirect - se acumulează la nivelul lanțului trofic, speciile de păsări din sit. 9

E06.01 Demolarea de clădiri

și structuri umane

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Ridicată

Myotis dasycneme

Presiuile se manifestă în afara sitului, în localitățile din proximitatea acestuia, dar trebuie avută în considerare, având o importanță foarte mare, deoarece specia folosește ca adăposturi de vară preponderent clădiri, poduri, cavități ale zidurilor și turnuri de biserici. 10

E06.02

Presiune actuală/

Ridicată

Myotis dasycneme

68

Reconstrucția, renovarea clădirilor

Amenințare viitoare 11

G05.08 Închiderea peșterilor sau a galeriilor

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Ridicată

Myotis dasycneme 12

B02.02 Curățarea pădurii

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Myotis dasycneme

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite ca adăposturi de vară de către specie.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite de speciile de psări din sit. 13

B02.04 Îndepărtarea arborilor uscați sau in curs de uscare

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Myotis dasycneme

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite ca adăposturi de vară de către specie.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. De asemenea, pădurile din jurul sitului sunt de asemenea

69

foarte importante deoarece sunt folosite de speciile de psări din sit. 14

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Myotis dasycneme

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite ca adăposturi de vară de către specie.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Pădurile din jurul sitului sunt de asemenea foarte importante deoarece sunt folosite de speciile de păsări din sit. 15

K01.03 Secare

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus cristatus

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina variegata

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Specia rezistentă la aceste presiuni. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele

70

măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina bombina

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie ținut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafața sitului, specia folosește doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălți existente. 16

G05.11 Moartea sau rănirea prin coliziune

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Toate speciile de păsări

Presiunea se manifestă relativ constant pe suprafața sitului, cu precădere în partea centrală și de est și în extremitatea vestică, în funcție de proximitatea de localități.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina bombina

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului, mai ales în apropierea localităților. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile și populații

71

însemnate se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Bombina variegata

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Cauzele principale sunt utilajele agricole și de transport a agregatelor extrase din sit. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie avut în vedere faptul că, specia nu a fost identificată în timpul cercetărilor în interiorul limitelor sitului. Habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. 17

A08 Fertilizarea (cu îngrășământ)

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Unio crassus

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară, preponderent extensiv. Trebuie avut însă în vedere ca practicile să nu se schimbe în viitor.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară, preponderent extensiv. Totuși, sunt suprafețe însemnate cultivate intensiv, care nu mai permite existența habitatelor favorabile perioadei terestre a speciilor. Trebuie avut însă în vedere ca practicile agricole să nu se schimbe

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus cristatus

72

în viitor și să se impună păstrarea unor fâșii cu vegetație arbustivă și forestieră naturală între parcele. 18

A02.01 Agricultură intensivă

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Unio crassus

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară, preponderent extensiv. Trebuie avut însă în vedere ca practicile să nu se schimbe în viitor.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus dobrogicus

În vecinătatea sitului, la acest moment, agricultura se desfășoară, preponderent extensiv. Totuși, sunt suprafețe însemnate cultivate intensiv, care nu mai permite existența habitatelor favorabile perioadei terestre a speciilor. Trebuie avut însă în vedere ca practicile agricole să nu se schimbe în viitor și să se impună păstrarea unor fâșii cu vegetație arbustivă și forestieră naturală între parcele.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Triturus cristatus 19

C01.01Extrager e de nisip si pietriș

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Emys orbicularis

Există aproximativ 9 perimetre de unde se extrage nisipul. 3 dintre acestea sunt de amploare mai mare.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Unio crassus

Există aproximativ 9 perimetre de unde se extrage nisipul. 3 dintre acestea sunt de amploare mai mare.

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Habitatul 3150

Tot arealul habitatului

73

20

F03.02.01 Colectare de animale

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Scăzută

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie ținut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafața sitului, specia folosește doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălți existente. 21

K02.03 Eutrofizare

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie ținut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafața sitului, specia folosește doar râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălți existente. 22

J01.01 Incendii

Presiune actuală/ Amenințare viitoare

Medie

Emys orbicularis

Presiunea se manifestă pe toată suprafața sitului. Trebuie ținut seama că habitate favorabile speciei se regăsesc cu preponderență în afara limitelor, astfel, unele măsuri de conservare trebuiesc aplicate zonelor învecinate. Îndiguirile au prejudiciat foarte mult habitatul acestei specii, în prezent, pe suprafața sitului, specia folosește doar

74

râul, nefiind identificată decât în una din cele câteva bălți existente. 23

Suprapășunat

Presiune actuală/Amenințare viitoare

Medie

Habitate, mamifere/Habitat 6430, Spermophillus

citellus

Tot arealul ocupat de habitate. 24

Specii invazive/ alogene

Presiune actuală

Medie

Habitate/Habitat 91E0*, habitat 3150, habitat 6430.

Tot arealul ocupat de habitate. 25

Defrișări

Presiune actuală/Amenințare viitoare

Medie

Habitate/Habitat 91E0*

Tot arealul ocupat de habitate.

75

CAPITOLUL 3 – EVALUAREA STĂRII DE CONSERVAREA SPECIILOR ȘI HABITATELOR

Suprafețele de referință pentru starea favorabilă de conservare a habitatelor au fost considerate suprafețele rezultate din studiul de fundamentare a planului, deoarece nu există studii anterioare detaliate de corologie a fiecărui habitat.

În cazurile speciilor și grupelor de specii, aprecierea stării de conservare s-a făcut pe baza unui algoritm, ponderea fiecărui atribut fiind dictată de caracteristicile biologice și ecologice, respectiv suprafețe necesare pentru hrănire, intensitatea presiunilor, caracteristicile monotopului.

Perspectivele speciei/habitatului depind de tipul și intensitatea impacturilor trecute și prezente, presiuni, și viitoare, amenințări. În numeroase cazuri, impacturile negative se datorează unor intervenții antropice din trecut, ale căror efecte se manifestă și vor continua să se manifeste pe perioade mai lungi decât durata de implementare a planului de management. Aprecierea prezenței și intensității/magnitudinii fiecărui impact a fost făcută de experți, pe o scară simplă, cu următoarele calificative:,,S" = slabă,,,M" = medie,,,R" = ridicată. Atât pentru specii, cât și pentru habitate, chiar dacă au fost constatate variații în intensitatea amenințării / presiunii pe cuprinsul sitului, a fost ales nivelul constatat pe cea mai mare parte din suprafața habitatului / habitatului speciei în sit.

Deoarece atât în cazul habitatelor, cât și al speciilor a trebuit să se aleagă o singură stare de conservare din cele patru: favorabilă, nefavorabilă inadecvată, nefavorabilă rea și necunoscută, fără stări intermediare, starea de conservare dominantă pentru habitat, deci care reprezintă cea mai mare suprafață în sit, a fost extrapolată pentru situația globală a habitatului. La fel, în cazul speciilor, starea de conservare a populației majoritare a devenit prin extrapolare starea de conservare globală a speciei în sit.

3.1. Evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes conservativ 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae). Habitat în stare de conservare favorabilă, cu habitat stabil ca suprafață, cu structură și funcții bine conservate, cu excepția unor mici areale afectate de pătrunderea unor specii invazive. Impacturile sunt de intensitate medie și vizează în primul rând activități de defrișare ilegală, desfășurate cu precădere pe timpul iernii. Din punctul de vedere al repartiției și al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition. Habitat în stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, cu suprafață în descreștere, cu structură și funcții slab conservate, cu excepția unor mici areale, și cu impacturi ce l-ar putea afecta serios pe viitor: poluare, eutrofizare, specii invazive, dragare. Din punctul de vedere al repartiției, starea de conservare a habitatului este nefavorabilă - inadecvată, în ceea ce privește perspectivele viitoare, starea de conservare a habitatului este una nefavorabilă - rea. 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention

p.p.

Habitatul beneficiază la nivelul sitului de o stare de conservare favorabilă, datorită în primul rând bunei adaptabilități și senzitivității mai scăzute la impact a speciilor edificatoare și nu datorită lipsei presiunilor. Speciile edificatoare, în primul rând Polygonum hydropiper, Polygonum lapathifolium, Bidens tripartita, Bidens cernuus, Xanthium strumarium edifică asociații pioniere pe aluviunile crude de râuri și produc propagule, semințe sau părți vegetative plutitoare care odată fixate dau naștere la noi indivizi care se răspândesc foarte ușor. Sistemul reproductiv, în sens demografic - populațional, și ecologia acestora le fac deci foarte greu de extirpat dintr-un areal, astfel încât habitatul este destul de puțin afectat de presiuni. Din punctul de vedere al repartiției și al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă. 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin. Habitatul este descris la nivelul sitului de o stare favorabilă de conservare, în ciuda suprafeței relativ reduse pe care o ocupă, este stabil în ceea ce privește structura și funcțiile ecologice. Presiunile sunt reduse ca intensitate, cea mai importantă fiind invaziile de specii alohtone care afectează habitatul în unele porțiuni. Din punctul de vedere al repartiției și al perspectivelor viitoare, starea de conservare a habitatului este una favorabilă. 3.2. Evaluarea stării de conservare a speciilor de interes conservativ 3.2.1. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de pești Barbus meridionalis – mreana vânătă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populație cuprinsă între 100 și 500 de indivizi, dar în descreștere, cu o structură a populației pe vârstă ce deviază puțin de la normal și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare

fiind inadecvată din punctul de vedere al populației și nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei. Gobio kessleri – porcușorul de nisip. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 1000 și 5000 de indivizi, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Rhodeus sericeus amarus - – boarță. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație numeroasă cuprinsă între 10000 și 50000 de indivizi, cu o structura a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Zingel zingel – pietrar. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 100 și 500 de indivizi, dar mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 - 1000 de indivizi, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Gobio uranoscopus – porcușorul de vad. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populație cuprinsă între 100 și 500 de indivizi, dar în descreștere, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare nefavorabilă inadecvată este în primul rând determinată de condițiile oferite de habitate, care sunt îndeplinite doar parțial pe sectoare relativ scurte. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare fiind

nefavorabilă - inadecvată atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei. Gymnocephalus baloni – ghiborțul de râu. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabil inadecvată, cu o populație cuprinsă între 100 și 500 de indivizi, în descreștere și mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 - 1000 de indivizi, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare nefavorabilă inadecvată este în primul rând determinată de condițiile oferite de habitate, care sunt îndeplinite doar parțial pe sectoare relativ scurte. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Cobitis taenia – zvârluga. Specie în stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu populație în descreștere, cuprinsă în prezent între 100 și 500 de indivizi, cu o structură a populației pe vârstă ce deviază puțin de la normal și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. Specia este întâlnită foarte rar în sit, dar starea globală de conservare a speciei a fost apreciată ca fiind nefavorabilă - inadecvată, nu rea, deoarece starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este apreciată ca fiind favorabilă. Abundența rară poate pune în pericol existența speciei în viitor, inclusiv din cauze genetice. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - rele, starea de conservare fiind nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al populației și favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.

Gymnocephalus schraetzer - răspăr. Specie în stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu populație în descreștere, cuprinsă în prezent între 10 și 50 de indivizi, de zece ori mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură populației pe vârstă ce deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. Specia este întâlnită extrem de rar în sit, dar starea globală de conservare a speciei a fost apreciată ca fiind nefavorabilă - inadecvată, nu rea, deoarece starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei este apreciată ca fiind favorabilă. Abundența rară poate pune în pericol existența speciei în viitor, inclusiv din cauze genetice. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt

nefavorabile - rele, starea de conservare fiind nefavorabilă - rea din punctul de vedere al populației și favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei. Sabanejewia aurata – dunarință. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 1000 și 5000 de indivizi, dar mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 5000 - 10000 de indivizi, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Zingel streber – fusar. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 100 și 500 de indivizi, dar mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 500 - 1000 de indivizi, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei a fost apreciată ca fiind favorabilă, chiar dacă mărimea populației speciei în aria naturală protejată este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Specia are o distribuție largă în sit, iar populația se află în expansiune din punct de vedere numeric. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Aspius aspius – avat. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 500 și 1000 de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu o structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Gobio albipinnatus vladykovi - porcușorul de șes. Specia se află la momentul actual într- o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 1000 și 5000 de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu o

structură a populației pe vârstă ce nu deviază de la normal și cu presiuni antropice de intensitate scăzută reprezentate prin braconaj, poluare, pescuit de agrement, extragere agregate minerale, invazia unor specii alogene și modificarea structurii cursurilor de apă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei. 3.2.2. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de nevertebrate Unio crassus – scoica de râu. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație robustă cuprinsă între 4 milioane și 8 milioane de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 500 de hectare, aproximativ egal cu suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin poluarea apelor de suprafață, utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, extragere de agregate minerale, agricultură intensivă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populației, dar nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei. 3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de mamifere

Myotis dasycneme – liliacul de iaz. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare favorabilă, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 50 și 100 de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 1800 de hectare, aproximativ egal cu suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin defrișare, îndepărtarea arborilor uscați, construcția de infrastructură, renovarea clădirilor, închiderea peșterilor sau galeriilor și poluare luminoasă. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt favorabile, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, cât și din punctul de vedere al habitatului speciei.

Lutra lutra - vidra. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, populația actuală, de 1-10 indivizi este mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă - 16-20 indivizi. Presiunile identificate la adresa speciei în sit au fost considerate de intensitate medie și vizează activități de braconaj, poluare, incendii de vegetație, reducerea conectivității de habitat, conducerea vehiculelor motorizate, exploatare de agregate minerale.

Spermophillus citellus – popândăul. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă-inadecvată, deoarece populația actuală, de circa 500-600 indivizi este

mai mică decât mărimea populației de referință pentru starea de conservare favorabilă. Habitatul speciei în sit suferă o degradare continuă ca efect al unor presiuni antropice precum schimbarea categoriilor de folosință, antropizare, incendii de vegetație, persecuția directă, mortalitate rutieră, braconaj.

3.2.3. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de amfibieni și reptile Triturus cristatus – triton cu creastă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 100 și 200 de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de patru ori mai mic decât suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin pășunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafață, agricultură intensivă, schimbarea folosinței terenurilor, incendii, utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, pășunatul în pădure, reducerea conectivității de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populației, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei.

Bombina variegata – buhai de baltă cu burtă galbenă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 50 și 100 de indivizi, de circa patru ori mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, estimată la o valoare cuprinsă între 200 și 500 de indivizi, cu un habitat de circa 10 hectare, jumătate ca valoare din suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin pășunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafață, agricultură intensivă, incendii, schimbarea folosinței terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, pășunatul în pădure, reducerea conectivității de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile-inadecvate, starea de conservare fiind nefavorabilă - inadecvată din punctul de vedere al populației, dar favorabilă din punctul de vedere al habitatului speciei.

Emys orbicularis - țestoasa de apă. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 200 și 400 de indivizi, puțin mai mică decât populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, respectiv 200-500 de indivizi, cu un habitat de circa 500 hectare, apropiat ca valoare de suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin pășunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poșuarea apelor de

suprafață, pescuit de agrement, agricultură intensivă, schimbarea folosinței terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, pășunatul în pădure, reducerea conectivității de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt necunoscute, dar în niciun caz nu favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populației, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei. Triturus dobrogicus - triton cu creastă dunărean. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 100 și 300 de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de patru ori mai mic ca valoare față de suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin pășunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafață, agricultură intensivă, schimbarea folosinței terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, pășunatul în pădure, reducerea conectivității de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt nefavorabile - inadecvate, starea de conservare fiind favorabilă atât din punctul de vedere al populației, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei. Bombina bombina - buhai de baltă cu burtă roșie. Specia se află la momentul actual într-o stare de conservare nefavorabilă inadecvată, cu o populație relativ robustă cuprinsă între 500 și 1000 de indivizi, aproximativ egală cu populația de referință pentru starea de conservare favorabilă, cu un habitat de circa 5 hectare, de asemenea apropiat ca valoare cu suprafața habitatului considerată adecvată speciei în sit și cu presiuni antropice de intensitate medie reprezentate prin pășunat intensiv, conducerea vehiculelor motorizate, poluarea apelor de suprafață, agricultură intensivă, schimbarea folosinței terenurilor, utilizarea produselor biocide, hormoni și substanțe chimice, incendii, pășunatul în pădure, reducerea conectivității de habitat din cauze naturale sau antropice, secare, eutrofizare. În ceea ce privește perspectivele speciei în viitor, aceastea sunt necunoscute, dar în niciun caz nu favorabile, starea de conservare fiind favorabilă din punctul de vedere al populației, dar nevaforabilă - inadecvată din punctul de vedere al habitatului speciei. 3.2.4. Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări de interes comunitar

Evaluarea stării de conservare a fost făcută doar pentru speciile de păsări a căror prezență în sit a fost confirmată de cercetările de teren derulate în anul 2014. Rezultatele evaluării stării de conservare a speciilor de păsări sunt prezentate în Tabelul nr. 14.

Tabelul nr. 14

Evaluarea stării de conservare pentru speciile de păsări

Număr

Specie

Mărimea populație în sit / Mărimea populației pentru starea de conservare favorabilă

Stare de conservare globală

1. Buteo rufinus 1-2 perechi/1 pereche

Favorabilă

2. Chlidonias hybridus 8-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

3. Chlidonias niger 5-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

4. Picus canus 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

5. Circaetus gallicus 1-2 perechi/1 pereche

Favorabilă

6. Circus aeruginosus 1-2 perechi/2 perechi

Favorabilă

7. Lanius minor 3-6 perechi/5 perechi

Favorabilă

8. Anthus campestris 20-30 perechi/25 perechi

Favorabilă

9. Alcedo atthis 25-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

10. Circus cyaneus 10-20 indivizi/15 indivizi

Favorabilă

11. Dendrocopos medius 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

12. Falco vespertinus 2-4 perechi/3 perechi

Favorabilă

13. Lanius collurio 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

14. Lullula arborea 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

15. Ciconia ciconia 20-30 perechi/25 perechi

Favorabilă

16. Crex crex 5-15 masculi cântători/10 masculi cântători

Favorabilă

17. Aquila pomarina 1 pereche/1 pereche

Favorabilă

18. Caprimulgus europaeus 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

19. Dendrocopos syriacus 30-70 perechi 50 perechi

Favorabilă

20. Dryocopus martius 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

21. Egretta garzetta 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

22. Egretta alba 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

23. Pernis apivorus 1-2 perechi/1 pereche

Favorabilă

24. Ciconia nigra 10-20 indivizi/15 indivizi

Favorabilă

25. Sylvia nisoria 5-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

26. Turdus merula 20-30 perechi/25 perechi

Favorabilă

27. Turdus philomelos 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

28. Turdus viscivorus 20-30 perechi/25 perechi

Favorabilă

29. Upupa epops 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

30. Anser anser 1000-1500 indivizi/1200 indivizi

Favorabilă

31. Coccothraustes coccothraustes 10-30 perechi/15 perechi

Favorabilă

32. Columba oenas 40-50 perechi/45 perechi

Favorabilă

33. Coturnix coturnix 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

34. Columba palumbus 40-60 perechi/15 perechi

Favorabilă

35. Cuculus canorus 10-30 masculi/20 masculi

Favorabilă

36. Cygnus olor 1-3 perechi/2 perechi

Favorabilă

37. Delichon urbica 80-120 perechi/100 perechi

Favorabilă

38. Miliaria calandra 30-50 perechi/40 perechi

Favorabilă

39. Gallinula chloropus 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

40. Hirundo rustica 100-150 perechi/120 perechi

Favorabilă

41. Jynx torquilla 5-10 perechi/8 perechi

Favorabilă

42. Luscinia megarhynchos 10-30 perechi/20 perechi

Favorabilă

43. Motacilla alba 30-80 perechi/50 perechi

Favorabilă

44. Motacilla flava 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

45. Muscicapa striata 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

46. Oenanthe oenanthe 20-50 perechi/30 perechi

Favorabilă

47. Oriolus oriolus 5-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

48. Phoenicurus ochruros 10-30 perechi/20 perechi

Favorabilă

49. Phoenicurus phoenicurus 20-30 perechi/25 perechi

Favorabilă

50. Phylloscopus collybita 50-100 perechi/60 perechi

Favorabilă

51. Saxicola rubetra 30-50 perechi/40 perechi

Favorabilă

52. Saxicola torquata 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

53. Serinus serinus 5-20 perechi/10 perechi

Favorabilă

54. Streptopelia turtur 20-50 perechi/30 perechi

Favorabilă

55. Sturnus vulgaris 80-150 perechi/100 perechi

Favorabilă

56. Sylvia atricapilla 30-70 perechi/50 perechi

Favorabilă

57. Sylvia borin 20-40 perechi/30 perechi

Favorabilă

58. Sylvia curruca 30-50 perechi/40 perechi

Favorabilă

59. Larus canus 5-15 indivizi/10 indivizi

Favorabilă

60. Anas crecca 5-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

61. Anas platyrhynchos 50-60 perechi/50 perechi

Favorabilă

62. Anas querquedula 5-8 perechi/7 perechi

Favorabilă

63. Ardea cinerea 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

64. Aythya ferina 40-80 indivizi/ 50 indivizi

Favorabilă

65. Corvus frugilegus 120-200 perechi/160 perechi

Favorabilă

66. Falco tinnunculus 4-8 perechi/6 perechi

Favorabilă

67. Fulica atra 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

68. Gallinago gallinago 20-50 indivizi/30 indivizi

Favorabilă

69. Larus ridibundus 15-30 perechi/20 perechi

Favorabilă

70. Larus cachinnans 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

71. Numenius phaeopus 5-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

72. Phalacrocorax carbo 10-20 perechi/15 perechi

Favorabilă

73. Podiceps cristatus 10-15 perechi/10 perechi

Favorabilă

74. Tachybaptus ruficollis 5-10 perechi/7 perechi

Favorabilă

75. Vanellus vanellus 40-60 perechi/50 perechi

Favorabilă

76. Anser albifrons albifrons 1000-2000 indivizi/1500 indivizi

Favorabilă

CAPITOLUL 4 – SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

4.1. Scopul planului de management Pe baza informațiilor prezentate în capitolele anterioare și a evaluării efectuate referitor la nevoile de conservare a sitului, acest capitol descrie structura și conținutul componentei operaționale a planului de management. Având în vedere domeniile variate care necesită a fi abordate în efortul de păstrare și promovare a valorilor sitului, acestea au fost separate în obiective generale distincte. Scopul managementului integrat al sitului ROSCI0049 Crișul Negru suprapus cu ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru îl constituie conservarea habitatelor și speciilor de interes comunitar prezente aici și dezvoltarea durabilă a comunităților din zonă prin păstrarea activităților tradiționale și ecoturism. 4.2. Obiective generale și specifice 4.2.1. Obiective generale Pentru definirea obiectivelor generale ale planului de management se vor aborda 4 teme pe perioada implementării. Cele patru teme sunt: Tema nr. 1- Managementul biodiversității; Tema nr. 2 - Dezvoltare durabilă;

Tema nr. 3 - Conștientizare și educație; Tema nr. 4 - Administrarea și managementul efectiv al sitului Tabelul nr. 1S Obiective generale și specifice

Teme

Tema nr. 1 Managementul

Tema nr. 2

Tema nr. 3

Tema nr. 4

biodiversității

Dezvoltare

Conștientizare și

Administrarea și

durabilă

educație

managementul

efectiv al sitului

Obiectivele generale

Obiectiv general nr. 1 - Obiectiv general

Obiectiv general nr.

Obiectiv general nr.

Menținerea/ameliorarea stării

nr. 2 - Promovarea 3 - Creșterea 4 - Asigurarea unui

de conservare identificate

unei dezvoltări

gradului

de

management eficient

pentru habitatele și speciile

urbane durabile a

informare

a

și adaptabil al sitului

de interes comunitar pentru

localităților aflate

publicului referitor

prin susținerea unei

care a fost desemnat situl

pe teritoriul sau în

la valorile naturale

structuri funcționale

Natura 2000

vecinătatea sitului

ale sitului și la

de management pe

prin

păstrarea

activitățile

cu

durata de aplicare a

activităților

impact

negativ

planului

de

tradiționale

și

asupra acestora.

management.

dezvoltarea

activităților

de

ecoturism 4.2.2. Obiective specifice Tabelul nr. 16 include obiectivele specifice ale fiecărui obiectiv general. Pentru atingerea acestor obiective specifice se vor dezvolta activități distincte sau măsuri restrictive în funcție de complexitatea obiectivului specific. Tabelul nr. 16 Obiective specifice ale planului de management

Obiective generale

Obiective specifice

Obiectiv general nr. 1 - Menținerea

Obiectiv specific nr. 1 Continuarea identificării și cartării

sau ameliorarea stării de conservare

speciilor și habitatelor de interes comunitar

identificate pentru habitatele și

Obiectiv specific nr. 2 Monitorizarea stării de conservare

speciile de interes comunitar pentru

a speciilor și habitatelor de interes comunitar

care a fost desemnat situl Natura

Obiectiv specific nr. 3 Aplicarea măsurilor pentru 2000

asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și

speciilor de interes comunitar

Obiectiv specific nr. 4 Îmbunătățirea managementului

terenurilor din sit, astfel încât acesta să contribuie la

menținerea/aducerea la starea de conservare favorabilă a

habitatelor și speciilor de interes comunitar

Obiectiv specific nr. 5 Aplicare unui set de măsuri pentru refacerea conectivității longitudinale a Crișului Negru în ROSCI 0049;

Obiectiv general nr. 2 - Promovarea

Obiectiv specific nr. 6 Promovarea unor forme de vizitare

unei

dezvoltări

durabile

a

și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale

localităților

sitului Natura 2000

aflate pe teritoriul sau în vecinătatea

Obietciv specific nr. 7 Promovarea realizării și

sitului prin păstrarea activităților

comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla

tradiționale

și

dezvoltarea

siturilor

activităților de ecoturism

Obiectiv specific nr. 8 Promovarea utilizării durabile a

pajiștilor și terenurilor umede

Obiectiv specific nr. 9 Promovarea utilizării durabile a

terenurilor forestiere

Obiectiv general nr. 3 - Creșterea

Obiectiv specific nr. 10 Susținerea și promovarea

gradului de informare a publicului

educației ecologice prin realizarea de activități educative

referitor la valorile naturale ale

pe tema conservării naturii

sitului și activitățile cu impact

Obiectiv specific nr. 11 Îmbunătățirea atitudinii factorilor

negativ asupra acestora

interesați prin informare și conștientizare cu privire la

valorile naturale din interiorul siturilor Natura 2000

Obiectiv general nr. 4 - Asigurarea

Obiectiv specific nr. 12 Îmbunățățirea logisticii necesare

unui management eficient și

pentru exercitarea eficientă a atribuțiunilor custodelui

adaptabil al sitului prin susținerea

Obiectiv specific nr. 13 Asigurarea integrității sitului și a

unei structuri funcționale de

respectării planului de management prin controale

management pe durata de aplicare a

periodice

planului de management

Obiectiv specific nr. 14 Asigurarea finanțarii/bugetului

necesar pentru implementarea planului de management

Obiectiv specific nr. 15 Asigurarea unui nivel adecvat de

pregătire a personalului implicat în gestionarea custodiei

sitului

Obiectiv specific nr. 16 Actualizarea formularului

standard de caracterizare a sitului Natura 2000

ROSCI0049 Crișul Negru 4.2.3. Măsuri de conservare activă propuse

În Tabelul nr. 17 sunt redate măsurile de conservare active propuse în vederea menținerii, îmbunătățirii stării de conservare a habitatelor și speciilor de interes comunitar din sit.

Tabelul nr. 17

Măsuri de conservare activă

Denumire habitat sau specie de interes comunitar

Măsură de management propusă 91E0* Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior

Reglementarea activităților antropice precum exploatarea materialului lemnos și pășunatul pe suprafețele acoperite cu habitate de interes comunitar

Controlul speciilor invazive

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite

Reconstrucția ecologică a habitatelor degradate 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul de câmpie, până de la cel montan și alpin

Îndepărtarea speciilor invazive

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul și a intensității acestuia 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din Chenopodion rubri

p.p. și Bidention p.p. 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion

sau

Hydrocharition,

Controlul activităților antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate

Îndepărtarea speciilor invazive

Myotis dasycneme, Lutra lutra, Spermophilus citellus

Controlul activităților antropice precum circulația motorizată, construirea de drumuri, braconajul și exploatările forestiere în zona habitatului specific al speciilor de mamifere

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul și controlul

acestuia

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite

Reglementarea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului

Triturus cristatus, Bombina variegata, Emys orbicularis, Triturus dobrogicus, Bombina bombina

Controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni și reptile

Menținerea, cel puțin la starea și suprafața actuală a habitatelor acvatice de reproducere și monitorizarea acumulărilor temporare și permanente de apă din sit

Barbus meridionalis, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Gymnocephalus baloni, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio

albipinnatus vladykovi

Prevenirea și combaterea braconajului și a pescuitul excesiv

Reglementarea condițiilor de pescuit pentru speciile de pești: Barbus meridionalis, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Gymnocephalus baloni, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio albipinnatus

vladykovi

Reglementarea perioadelor de execuție a lucrărilor de amenajare în albia minoră și în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile

Reducerea riscului de consangvinizare a speciilor de pești

Unio crassus

Reglementarea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes comunitar

Instituirea unui management eficient al deșeurilor în sit și în proximitate

Controlul strict al activităților de braconaj

CAPITOLUL S

PLANUL DE ACTIVITĂȚI - ACȚIUNI ȘI MONITORIZAREA ACESTORA

Activitățile sunt cele mai simple și explicite prevederi ale planului de management, acestea contribuind în mod nemijlocit la atingerea obiectivelor specifice ale planului. Obiectivele pot necesita pentru a fi realizate, una sau mai multe acțiuni în funcție de complexitate.

Următoarele tabele includ planurile de acțiune detaliate pentru atingerea obiectivelor generale și specifice ale planului de management.

La fiecare acțiune de management se regăsesc următoarele informații:

- Indicatorul de cuantificare: acesta va facilita monitorizarea implementării planului prin precizarea modului în care aplicarea cu succes poate fi măsurată. - Indicatorul de prioritizare: este folosit un sistem de prioritate pe trei nivele, după cum urmeză:

 Prioritatea 1: Acțiuni decisive pentru atingerea obiectivelor planului. Aceste acțiuni trebuie realizate, chiar în detrimentul altor acțiuni  Prioritatea 2: Acțiuni care sunt importante pentru atingerea obiectivelor. Trebuie depuse toate eforturile pentru realizarea acestei acțiuni. Trebuie să existe motive întemeiate pentru eșuarea realizării acesteia.  Prioritatea 3: Acțiuni de dorit a fi realizate, dar nu critice pentru atingerea țintei și a obiectivelor planului. Investiții pentru realizarea acestor acțiuni trebuie făcute doar atunci când există certitudinea că acțiunile prioritate 1 și 2 vor fi realizate. - Un grafic de implementare în timp: indică în ce an/ani trebuie implementată acțiunea. - Asumare a responsabilităților: include organizația responsabilă de implementare și partenerii esențiali pentru aceasta.

S.1. Planul de activități/acțiuni/măsuri

Acțiuni/măsuri

Indicatori de cuantificare

Prioritate

Activitatea la nivel de semestru

Responsabil pentru implementare

Parteneri pentru implementare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

S1

S2

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 1. Continuarea identificării și cartării speciilor și habitatelor de interes comunitar

Continuarea identificării și cartării speciilor și habitatelor de interes comunitar

Număr de habitate sau specii cartate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Institute de cercetare și academice, specialiști în domeniu

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 2. Monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor

Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile și habitatele de interes comunitar 1 inventar de monitorizare

a speciilor și habitatelor 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Institute de cercetare și academice, specialiști în domeniu

Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

Raport privind starea de conservare a speciilor și habitatelor

de interes comunitar 1

x

x

x

x

x

x

Custode

Institute de cercetare și academice, specialiști în domeniu

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității 93

Obiectiv specific nr. 3. Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de interes comunitar: 91E0*

Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă

Raport

anual privind lucrările silvice din sit 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Direcția Silvică Bihor, Direcția Silvică Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Controlul speciilor invazive prin: invazive

Număr de ha reabilitate Raport privind distribuția speciilor invazive în sit 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Organizații non- guvernamentale, voluntari

Interzicerea accesului turmelor de animale în habitatul forestier

Număr de turme de oi existente în zonă; Număr

de avertismente/ contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad, primării

Interzicerea

incendierilor

de vegetație în sit în general, dar în

Număr

de avertismente/ 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad,

a. îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora

b. controlul periodic - o dată pe an- privind

dezvoltarea

speciilor 94

mod special în vecinătatea acestui habitat

contravenții aplicate

primării

Reconstrucția ecologică a malurilor degradate, folosind speciile edificatoare ale habitatului 91E0*

Inventarieri periodice anuale a suprafeței ocupate de habitatul 91E0* 1

x

x

x

x

x

Primării locale, Administrația Națională Apele Române, Administrația Bazinală Crișuri, custode, voluntari, organizații non-guvernamentale

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate ierboase: 6430

Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice

Număr de hectare reabilitate Raport privind distribuția speciilor invazive în sit 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Organizații non- guvernamentale, voluntari, primării

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite în zona habitatului 6430

Număr

de avertismente/ contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad, primării

Reglementarea perioadei în care se

Raport

de 1

x

x

x

x

x

Custode

Agenția pentru Plăți și 95

permite pășunatul și a intensității acestuia în zona habitatului 6430

monitorizare Număr

de avertismente/ contravenții aplicate

Intervenții în Agricultură Bihor, Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură Arad, localnici

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate acvatice/umede: 3270, 3150

Limitarea și controlul activităților antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate: dragare, lucrări hidrotehnice, poluare, turism, pescuit

Raport privind monitorizarea activităților antropice în cele două zone 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu

Arad, Administrața Națională Apele Române - Administrația Bazinală Crișuri, Administrația Națională

pentru 96

Îmbunătățiri Funciare

Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice

Număr de ha reabilitate Raport privind distribuția speciilor invazive în sit 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Organizații non- guvernamentale, voluntari, primării

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de interes comunitar

Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de mamifere: antropizare, circulație motorizată, poluare, construcție de drumuri, braconaj, exploatări forestiere

Raport privind monitorizarea activităților antropice în cele două zone 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul și controlul acestuia

Raport

de monitorizare Număr

de avertismente/ contravenții 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură Bihor, Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură

Arad, 97

aplicate

localnici

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite

Număr

de avertismente/ contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Garda de Mediu Bihor, Garda de mediu Arad, primării

Reglementarea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului, până la o distanță de 200 m de limita acestuia

Număr de întâlniri de conștientizare a problemei utilizării substanțelor biocide în sit și în apropierea sitului Număr

de mortalități la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, localnici

Controlul strict al activităților de braconaj, în primul rând pentru

Număr

de avertismente/ 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad, 98

specia Lutra lutra

contravenții aplicate

primării

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar

Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni și reptile: antropizare, circulație motorizată, poluare, pescuit, construcție de drumuri

Raport privind monitorizarea activităților antropice în cele două zone 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Monitorizarea acumulărilor temporare și permanente de apă din sit

Rapoarte monitorizare anuale 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Specialiști, institute de cercetare, Administrația Națională Apele Române - Administrația Bazinală Crișuri

Menținerea, cel puțin la starea și suprafața actuală a habitatelor

Hectare de habitate menținute 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Organizații

non- guvernamentale, 99

acvatice de reproducere

voluntari

Prevenirea colmatării zonelor umede de reproducere - menținerea adăpătorilor de pe pășuni, menținerea canalelor de drenaj a culturilor agricole și fânețelor prin realizarea de acorduri scrise cu proprietarii acestora

Rapoarte monitorizare anuale 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Comunități

locale, proprietari de animale/proprietari de stâne

Menținerea sau construirea hibernaculelor, grămezi de bolovani, cioate, buturugi, crengi, în apropierea habitatelor de reproducere și în zona de ecoton a habitatelor de hrănire din perioada terestră

Rapoarte de monitorizare, hărți realizate

Custode

Organizații non- guvernamentale, voluntari

Reducerea/eliminarea circulației motorizate în afara drumurilor publice din interiorul siturilor Natura 2000

Număr de sancțiuni aplicate, rapoarte patrulare

Custode

Jandarmeria Română, Poliția

Reglementarea extinderii așezărilor umane în cadrul sitului ROSCI0049

Număr de solicitari de avize pentru 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării,

Consiliul Județean Bihor, Consiliul 100

Crișul Negru

schimbarea categoriei de folosință Număr de avize favorabile acordate Număr

de avertismente/ contravenții aplicate

Județean Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de pești de interes comunitar

Prevenirea și combaterea braconajului și a pescuitul excesiv

Număr

de contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română, Poliția, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Reglementarea capturării speciilor de pești de interes comunitar:

Număr

de contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română, Poliția, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

1. Barbus meridionalis

2. Gobio kessleri

3. Rhodeus sericeus amarus

4. Zingel zingel

5. Gobio uranoscopus 101

În perioadele de migrație, reproducere, predezvoltare și iernare a organismelor acvatice, respectiv februarie-iulie, octombrie-ianuarie, nu va fi permisă executarea lucrărilor de amenajare în albia minoră și în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile unde s-au identificat specii de pești de interes comunitar, cu excepția lucrărilor impuse de situații de urgență

Număr

de contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română, Poliția, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Înlăturarea barierelor artificiale sau naturale pentru a elimina apariția

Număr de lucrări efectuate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, organizații non- guvernamentale,

6. Gymnocephalus baloni

7. Cobitis taenia

8. Gymnocephalus schraetzer

9. Sabanejewia aurata

10. Zingel streber

11. Aspius aspius

12. Gobio albipinnatus vladykovi 102

fenomenului de consangvinizare, riscul de consangvinizare a speciilor de pești

voluntari.

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar

Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului, până la o distanță de 200 m de limita acestuia, în vederea evitării poluării apei

Număr de întâlniri de conștientizare a problemei utilizării substanțelor biocide în sit și în apropierea sitului 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, localnici

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes comunitar

Instituirea unui management eficient al deșeurilor în sit și în proximitate

Inventar al locurilor de depozitare ilegală a deșeurilor în sit Număr de campanii de ecologizare 2

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului

Număr de întâlniri de conștientizare a problemei utilizării substanțelor biocide 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării 103

în sit și în apropierea sitului Număr

de mortalități la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă

Controlul strict al activităților de braconaj

Număr

de contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Jandarmeria Română, Poliția, Garda de Mediu Bihor, Garda de Mediu Arad

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 4. Îmbunătățirea managementului terenurilor din sit, astfel încât acesta să contribuie la menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor și speciilor de interes comunitar

Interzicerea schimbării modului actual de utilizare a suprafețelor de teren acoperite de habitate de interes comunitar sau care reprezintă habitate ale speciilor de interes comunitar

Număr de solicitari de avize pentru schimbarea categoriei de folosință Număr de avize 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Primării, Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean Arad 104

favorabile acordate Număr

de avertismente/ contravenții aplicate

Obiectiv specific nr. 5. Aplicarea unui set de măsuri pentru refacerea conectivității longitudinale a Crișului Negru în ROSCI 0049

Amplasarea unei scări de pești la pragul de beton Ginta

Scară de pești realizată 2

x

x

Custode

Primării, Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean

Arad, organizații

non- guvernamentale

Amenajarea corespunzătoare brațelor moarte Râpa, Tinca și Tăut

Amenajare realizată 2

x

x

Custode

Primării, Consiliul Județean Bihor, Consiliul Județean

Arad, organizații

non- guvernamentale

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și dezvoltarea activităților de ecoturism Obiectiv specific nr. 6. Promovarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale siturilor

Realizarea de infrastructură de

Număr de elemente 3

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari, organizații 105

vizitare

de infrastructură proiectate Număr de elemente de infrastructură realizate

non-guvernamentale, primării

Amenajarea și întreținerea unor puncte cheie de observare a biodiversității

Număr de puncte de observare proiectate Număr de puncte de

observare realizate 2

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari, organizații non-guvernamentale, primării

Crearea și întreținerea unor trasee ecoturistice

Număr de trasee proiectate Număr de trasee realizate/marcate în teren 2

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari, organizații non-guvernamentale

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Număr panouri și indicatoare montate 2

x

x

Custode

Voluntari, organizații non-guvernamentale

Realizarea unor hărți ecoturistice

Număr harți realizate 2

x

x

Custode

Firme de Sisteme Informaționale Geografice

Informare și conștientizare localnici

Număr de întâlniri, 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode 106

cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

minim 2 pe an

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și dezvoltarea activităților de ecoturism Obiectiv specific nr. 7. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla siturilor

Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de produse tradiționale

Sigla concepută 2

x

x

Custode

Firme de publicitate, comunitatea locală, primării

Promovarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului

Număr de produse tradiționale produse Număr

de evenimente la care sunt

promovate produse locale 3

x

x

x

x

Custode

Firme de publicitate, comunitatea locală, primării

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și dezvoltarea activităților de ecoturism Obiectiv specific nr. 8. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe

Încurajarea practicilor tradiționale de cosire manuală acolo unde suprafețele de teren permit acest

Inventar

al proprietarilor de terenuri agricole în 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Proprietari de teren, primării 107

lucru

sit Număr

de discuții/întâlniri de conștientizare a importanței cositului pentru obiectivele

de conservare ale sitului Număr de proiecte de obținere de fonduri pentru stimularea activităților tradiționale

Realizarea unui tip de pășunat în acord cu practicile dezvoltării durabile și în conformitate cu practicile tradiționale locale prin: - favorizarea pășunatului cu bovine în dauna pășunatului cu ovine sau

Număr turme de ovine/caprine Număr turme de bovine Studiu

privind bonitatea pajiștilor 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Comunități

locale, proprietari de animale/proprietari de stâne, primării, Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Bihor, 108

caprine privind intensitatea pășunatului și a numărului de animale pășunate

și intensitatea pășunatului Valoare încărcare de animale/ha

Oficiul pentru Studii Pedologice

și Agrochimice Arad, universități în domeniul științelor agricole.

Inițierea unor acțiuni de informare/conștientizare asupra regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora

Număr de întâlniri, minim 1/an 1

x

x

x

x

x

Custode

Comunități locale, primării, asociații de fermieri

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și dezvoltarea activităților de ecoturism Obiectiv specific nr. 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor forestiere

Interzicerea tăierii arboretelor de anin ce fac parte din habitatul 91E0* care se găsesc de-a lungul cursurilor de apă din interiorul sitului Natura 2000

Număr de controale în teren, Număr de contravenții aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Direcția Silvică Bihor, Garda de Mediu Bihor, Direcția Silvică Arad, Garda de Mediu Arad - realizarea unui studiu privind bonitatea pajiștilor și stabilirea capacității de suport a acestora în ceea ce privește încărcătura - realizarea unor monitorizări 109

Obiectiv general nr. 3. Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 10. Susținerea și promovarea educației ecologice prin realizarea de activități educative pe tema conservării naturii

Prezentări tematice în școlile din localitățile limitrofe sitului 1 prezentare/an 2

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Inspectoratul

Școlar Județean

Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Arad, școli

Obiectiv general nr. 3. Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 11. Îmbunătățirea atitudinii factorilor interesați prin informare și conștientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului NATURA 2000

Întâlniri cu comunitățile locale și alți factori de interes privind managementul siturilor 1 prezentare anual cu ocazia unor zile tematice 2

x

x

x

x

x

Custode

Comunități

locale, Inspectoratul

Școlar Județean

Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Arad, școli

Proiectarea și montarea panourilor informative și de avertizare

Număr

panouri montate în teren 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Voluntari

Promovarea sitului și a acțiunilor de management în mass - media

Număr articole în presă, emisiuni TV 3

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Instituții media

Obiectiv general nr. 4. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata 110

de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 12. Îmbunătățirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor custodelui

Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observații și monitorizări: binocluri, GPS, aparate foto, echipamente de pescuit electric, mijloace auto.

Inventar

al echipamentelor de teren 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 13. Asigurarea integrității siturilor și a respectării planului de management prin controale periodice

Monitorizarea

implementării planului de management

Număr de acțiuni din plan realizate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmărirea respectarii activităților de mai sus și a regulamentului/planului de management

Număr de rangeri Rapoarte de patrulare Număr contravenții/ avertismente aplicate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an și întocmirea noului plan

Raport de evaluare al implementării planului 1

x

x

Custode 111

Realizarea plan de management versiunea 2

Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 14. Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management

Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării

Plan de lucru anual și buget 1

x

x

x

x

x

Custode

Identificarea și accesarea de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului

Număr cereri de finanțare completate pentru proiecte cu diverse finanțări Număr de proiecte câștigate 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Firme de consultanță, Experți individuali, institute de cercetare

Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea siturilor

Evaluarea nevoilor de formare a personalului

Raport de evaluare 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Desfășurarea și participarea la 1 curs/an/membru 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Experți

individuali, 112

cursuri de instruire necesare

institute de cercetare

Participarea la conferinte de specialitate 1 participare /an / colectiv 3

x

x

x

x

x

Custode

Experți

individuali, institute de cercetare

Rapoarte către autorități

Raport anual privind custodia Raport

anual privind

starea sitului 1

x

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Custode

Autorități publice de reglementare și control în domeniul mediului

Obiectiv nr. 4. Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 16. Actualizarea formularului standard de caracterizare a sitului NATURA 2000

Elaborarea propunerii de actualizare a formularului standard în funcție de rezultatele studiilor: Lutra lutra și Spermophilus

Formular standard actualizat 1

x

x

Custode

Experți individuali, institute de cercetare - eliminarea habitatului 92A0; - adăugarea habitatelor 91E0*, 3150, 3270 și 6430; - eliminarea speciei de pești Misgurnus fossilis; - adăugarea speciilor de mamifere 113

citellus; - înlocuirea speciei de pești Gobio albipinnatus cu specia Gobio albipinnatus vladykovi. 114

S.2. Plan de monitorizare a activităților

Planul de monitorizare a activităților

Tabelul nr. 18.

Modalitatea/mijloacele de monitorizare

Evidența monitorizării

Frecvența R - Regulat C - Continuu N - Dacă este nevoie

Continuarea identificării și cartării speciilor și habitatelor de interes comunitar

Număr cartate

de habitate sau specii

C

Actualizarea

permanentă informațiilor privind speciile habitatele de interes comunitar

a și 1 inventar de monitorizare a speciilor și habitatelor

C

Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

Raport privind starea de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar

R

Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă

Raport anual privind lucrările silvice din sit

R

Controlul speciilor invazive prin: invazive

Număr de ha reabilitate Raport privind distribuția speciilor invazive în sit

R

Interzicerea accesului turmelor de animale în habitatul forestier

Număr de turme de oi existente în zonă; Număr

de

avertismente/ contravenții aplicate

C

Interzicerea incendierilor

de

Număr

de avertismente/

C

a. îndepărtarea manuală sau mecanică a acestora

b. controlul periodic - odată pe an- privind

dezvoltarea

speciilor

vegetație în sit în general, dar în mod special în vecinătatea acestui habitat

contravenții aplicate

Reconstrucția ecologică a malurilor degradate,

folosind

speciile edificatoare ale habitatului 91E0*

Inventarieri periodice anuale a suprafeței ocupate de habitatul 91E0*

R

Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice

Număr de ha reabilitate Raport privind distribuția speciilor invazive în sit

R

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite în zona habitatului 6430

Număr de avertismente/ contravenții aplicate

C

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul și a intensității acestuia în zona habitatului 6430

Raport de monitorizare Număr de avertismente/ contravenții aplicate

R

Limitarea și controlul activităților antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate: dragare, lucrări hidrotehnice, poluare, turism, pescuit

Raport privind monitorizarea activităților antropice în cele două zone

R

Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale sau mecanice

Număr de ha reabilitate Raport privind distribuția speciilor invazive în sit

R

Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de mamifere: antropizare, circulație motorizată, poluare, construcție de drumuri, braconaj, exploatări forestiere

Raport privind monitorizarea activităților antropice în cele douăzone

R

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul și controlul

Raport de monitorizare Număr

de

avertismente/

R

acestuia

contravenții aplicate

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite

Număr de avertismente/ contravenții aplicate

R

Reglementarea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului, până la o distanță de 200 m de limita acestuia

Număr de întâlniri de conștientizare a problemei utilizării substanțelor biocide în sit și în apropierea sitului Număr de mortalități la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă

R

Controlul strict al activităților de braconaj, în primul rând pentru specia Lutra lutra

Număr de avertismente/ contravenții aplicate

C

Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific al speciilor de amfibieni și reptile: antropizare, circulație motorizată, poluare, pescuit, construcție de drumuri

Raport privind monitorizarea activităților antropice în cele două zone

R

Monitorizarea

acumulărilor temporare și permanente de apă din sit

Rapoarte monitorizare anuale

R

Prevenirea colmatării zonelor umede de reproducere - menținerea adăpătorilor de pe pășuni, menținerea canalelor de drenaj a culturilor agricole și fânețelor prin realizarea de acorduri scrise cu proprietarii acestora

Rapoarte monitorizare anuale

R

Menținerea

sau

construirea hibernaculelor, grămezi de bolovani,

Rapoarte de monitorizare, hărți realizate

R

cioate, buturugi, crengi, în apropierea habitatelor de reproducere și în zona de ecoton a habitatelor de hrănire din perioada terestră

Reducerea/eliminarea circulației motorizate în afara drumurilor publice din interiorul siturilor Natura 2000

Număr de sancțiuni aplicate, rapoarte patrulare

C

Reglementarea extinderii așezărilor umane în cadrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru

Număr de solicitari de avize pentru schimbarea categoriei de folosință Număr de avize favorabile acordate Număr

de

avertismente/ contravenții aplicate

N

Prevenirea

și

combaterea braconajului și a pescuitul excesiv

Număr de contravenții aplicate

C

Reglementarea capturării speciilor de pești de interes comunitar:

Număr de contravenții aplicate

C

În

perioadele

de

migrație, reproducere, predezvoltare și iernare

Număr de contravenții aplicate

C

1. Barbus meridionalis

2. Gobio kessleri

3. Rhodeus sericeus amarus

4. Zingel zingel

5. Gobio uranoscopus

6. Gymnocephalus baloni

7. Cobitis taenia

8. Gymnocephalus schraetzer

9. Sabanejewia aurata

10. Zingel streber

11. Aspius aspius

12. Gobio albipinnatus vladykovi

a organismelor acvatice, respectiv februarie-iulie, octombrie-ianuarie, nu va fi permisă executarea lucrărilor de amenajare în albia minoră și în albia majoră a ecosistemelor acvatice reofile unde s-au identificat specii de pești de interes comunitar, cu excepția lucrărilor impuse de situații de urgență

Înlăturarea barierelor artificiale sau naturale pentru a elimina apariția fenomenului de consagvinizare, riscul de consagvinizare a speciilor de pești

Număr de lucrări efectuate

R

Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului, până la o distanță de 200 m de limita acestuia, în vederea evitării poluării apei

Număr de întâlniri de conștientizare a problemei utilizării substanțelor biocide în sit și în apropierea sitului

R

Instituirea unui management eficient al deșeurilor în sit și în proximitate

Inventar al locurilor de depozitare ilegală a deșeurilor în sit Număr de campanii de ecologizare

C

Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului

Număr de întâlniri de conștientizare a problemei utilizării substanțelor biocide în sit și în apropierea sitului Număr de mortalități la speciile de interes comunitar pentru care constatarea este posibilă

C

Controlul strict al activităților de

Număr de contravenții aplicate

C

braconaj

Interzicerea schimbării modului actual de utilizare a suprafețelor de teren acoperite de habitate de interes comunitar sau care reprezintă habitate ale speciilor de interes comunitar

Număr de solicitari de avize pentru schimbarea categoriei de folosință Număr de avize favorabile acordate Număr de avertismente/ contravenții aplicate

R

Amplasarea unei scări de pești la pragul de beton Ginta

Scară de pești realizată

N

Amenajarea

corespunzătoare brațelor moarte Râpa, Tinca și Tăut

Amenajare realizată

N

Realizarea de infrastructură de vizitare

Număr de elemente de infrastructură proiectate Număr de elemente de infrastructură realizate

N

Amenajarea și întreținerea unor puncte cheie de observare a biodiversității

Număr de puncte de observare proiectate Număr de puncte de observare realizate

C

Crearea și întreținerea unor trasee ecoturistice

Număr de trasee proiectate Număr

de

trasee realizate/marcate în teren

C

Instalarea de panouri și indicatoare în principalele puncte de interes

Număr panouri și indicatoare montate

C

Realizarea unor hărți ecoturistice

Număr harți realizate

C

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă

Număr de întâlniri, minim 2 pe an

R

Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de

Sigla concepută

N

produse tradiționale

Promovarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului

Număr de produse tradiționale produse Număr de evenimente la care sunt promovate produse locale

R

Încurajarea practicilor tradiționale de cosire manuală acolo unde suprafețele de teren permit acest lucru

Inventar al proprietarilor de terenuri agricole în sit Număr de discuții/întâlniri de conștientizare a importanței cositului pentru obiectivele de conservare ale sitului Număr de proiecte de obținere de fonduri pentru stimularea activităților tradiționale

R

Realizarea unui tip de pășunat în acord cu practicile dezvoltării durabile și în conformitate cu practicile tradiționale locale prin: privind intensitatea pășunatului și a numărului de animale pășunate

Număr turme de ovine/caprine Număr turme de bovine Studiu privind bonitatea pajiștilor și intensitatea pășunatului Valoare încărcare de animale/ha

C

Inițierea unor acțiuni de informare/conștientizare asupra regulilor de gestionare durabilă a pajiștilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora

Număr de întâlniri, minim 1/an

R

Interzicerea tăierii arboretelor de

Număr de controale în teren,

C - favorizarea pășunatului cu bovine în dauna pășunatului cu ovine sau caprine - realizarea unui studiu privind bonitatea pajiștilor și stabilirea capacității de suport a acestora în ceea ce privește încărcătura - realizarea unor monitorizări

anin ce fac parte din habitatul 91E0* care se găsesc de-a lungul cursurilor de apă din interiorul sitului Natura 2000

Număr de contravenții aplicate

Prezentări tematice în școlile din localitățile limitrofe sitului

Număr de prezentări anuale realizate

R

Întâlniri cu comunitățile locale și alți factori de interes privind managementul siturilor

Număr de prezentări anuale cu ocazia unor zile tematice

R

Proiectarea și montarea panourilor informative și de avertizare

Număr panouri montate în teren

R

Promovarea sitului și a acțiunilor de management în mass - media

Număr articole în presă, emisiuni TV

R

Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observații și monitorizări: binocluri, GPS, aparate foto, echipamente de pescuit electric mijloace auto etc.

Inventar al echipamentelor de teren

R

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmarirea respectarii activităților de mai sus și a

regulamentului/planului

de management

Număr de rangeri Rapoarte de patrulare Număr contravenții/ avertismente aplicate

C

Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an și întocmirea noului plan

Raport de evaluare al implementării planului Plan de management versiunea 2

R

Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării

Plan de lucru anual și buget

R

Identificarea și accesarea de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului

Număr cereri de finanțare completate pentru proiecte cu diverse finanțări Număr de proiecte câștigate

C

Evaluarea nevoilor de formare a

Raport de evaluare

R

personalului

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare

Număr de cursuri/an/membru

R

Participarea la conferinte de specialitate

Număr de participări /an / colectiv

R

Rapoarte către autorități

Raport anual privind custodia Raport anual privind starea sitului

R

Elaborarea propunerii de actualizare a formularului standard în funcție de rezultatele studiilor:

Formular standard actualizat

N - eliminarea habitatului 92A0; - adăugarea habitatelor 91E0*, 3150, 3270 și 6430; - eliminarea speciei de pești Misgurnus fossilis; - adăugarea speciilor de mamifere Lutra lutra și Spermophilus citellus; - înlocuirea speciei de pești Gobio albipinnatus cu specia Gobio albipinnatus vladykovi. 124

S.3. Resurse și buget

Bugetul alcătuit și prezentat în Tabelele nr. 19 și nr. 20 este unul estimativ, iar dată fiind complexitatea măsurilor și acțiunilor prevăzute în plan, este posibil să apară nevoiade a efectua unele modificări în buget, în momentul implementării acestora.

Tabelul nr. 19.

Bugetul planului de management al siturilor ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA001S Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru

ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA001S Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru

Programe și sub-programe

Necesar de finanțare

Scenariu criticN

Scenariu optimNN

Ore lucru

Fonduri

Ore lucru

Fonduri

P1 Managementul biodiversității 1.1. Inventariere si cartare 819 65,536 1024 81920.00 1.2. Monitorizare starii de conservare 154 12,288 192 15360.00 1.3. Paza, implementare reglementari si masuri specifice de protectie 5818 185,792 7272 232240.00 1.4. Managementul datelor 1.5. (Re)introducere specii (extincte) 1.6. Reconstrucție ecologică 96 2790.00

Subtotal P1 costuri operationale anuale 6790 263,616 8584 332310.00

Investitii P1 - 5 ani - durata planului de management

P2 Turism 2.1. Infrastructura de vizitare 102 8,192 128 10240.00

2.2. Servicii, facilități de vizitare și promovarea turismului 256 20,480 320 25600.00 2.3. Managementul vizitatorilor 0 0

Subtotal P2 costuri operaționale anuale 358 28,672 448 35840.00

Investiții P2 - 5 ani - durata planului de management 1350000.00

P3 Constientizare, conservare tradiții și comunități locale 3.1. Tradiții și comunități 115 11,360 144 14200.00 3.2. Conștientizare și comunicare 141 14,968 176 18710.00 3.3. Educație ecologică 256 21,840 320 27300.00

P3 Subtotal costuri operaționale anuale 512 48,168 640 60210.00

Investiții P3 - 5 ani - durata planului de management

P4 Management și Administrare 4.1. Echipament și infrastructura de funcționare 106,240 80 132800.00 4.2. Personal conducere, coordonare, administrare 154 12,288 192 15360.00 4.3. Documente strategice și de planificare 691 56,896 864 71120.00 4.4. Instruire personal 38 21,600 48 27000.00

P4 Subtotal costuri operaționale anuale 883 197,024 1184 246280.00

Investiții P4 - 5 ani - durata planului de management

Total costuri operationale anuale 8S44

S37,480 108S6 674,640

Investitii totale - S ani 1,080,000 1,3S0,000

Total finanțare plan de management - S ani 3,767,400 4,723,200

125

126

Tabelul nr. 20.

Bugetul detaliat al planului de management al siturilor ROSCI0049 Crișul Negru și ROSPA001S Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 1. Continuarea identificării și cartării speciilor și habitatelor de interes comunitar 1

Continuarea identificării și cartării speciilor și habitatelor de interes comunitar 40 zile x 4 persoane x 4 ani x 640 RON/zi 409600

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 2. Monitorizarea stării de conservare a speciilor și habitatelor

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 2

Actualizarea permanentă a informațiilor privind speciile și habitatele

de interes comunitar 6 zile x 2 persoane x 3 ani x 640 RON/zi 23040

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 3

Evaluarea anuală sau la minimum 2 ani a stării de conservare

a speciilor

și habitatelor de interes comunitar 7 zile x 4 persoane x 3 ani x 640 RON/zi 53760

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 3. Aplicarea măsurilor pentru asigurarea stării de conservare favorabilă a habitatelor și speciilor de interes comunitar

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru habitatele forestiere de interes comunitar: 91E0*

127

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 4

Reglementarea extragerii de material lemnos prin controlul tăierilor ilegale, inclusiv a celor care se fac pentru amenajarea cursurilor de apă 15 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 15 zile x 5 ani x 65 RON/zi 34875

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 5

Controlul speciilor invazive prin:

a. îndepărtarea manuală

sau mecanică a acestora;

b. controlul

periodic - o dată 5 zile x 2 persoane x 100 RON/zi x 5 ani 5000

128

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

pe an - privind dezvoltarea speciilor invazive 6

Interzicerea accesului turmelor de animale în habitatul forestier 13 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 13 zile x 5 ani x 65 RON/zi 30225 7

Interzicerea incendiilor de vegetație în sit în general, dar în mod special în vecinătatea acestui habitat 7 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 7 zile x 5 ani x 65 RON/zi 16275 8

Reconstrucția ecologică

a malurilor 6 zile x 2 persoane x 200 RON/zi

Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi 13950

129

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

degradate, folosind speciile edificatoare ale habitatului 91E0*

x 5 ani

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate ierboase: 6430 9

Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale

sau mecanice 5 zile x 2 persoane x 100 RON/zi x 5 ani 5000

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 10

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului pentru îndepărtarea vegetației nedorite în zona habitatului 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250

130

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 6430 11

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul și a intensității acestuia în zona habitatului 6430 14 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 14 zile x 5 ani x 65 RON/zi 32550

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru tipurile de habitate acvatice și umede: 3270 și 3150 12

Limitarea și controlul activităților antropice în zona de dezvoltare a acestor habitate: dragare, lucrări 23 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 23 zile x 5 ani x 65 RON/zi 53475

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - 131

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

hidrotehnice, poluare, turism și pescuit

primării 13

Îndepărtarea speciilor invazive prin mijloace manuale

sau mecanice. 10 zile x 2 persoane x 100 RON/zi x 5 ani 10000

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de mamifere de interes comunitar 14

Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific

al speciilor

de mamifere: 9 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 9 zile x 5 ani x 65 RON/zi 20925

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării

132

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

antropizare, circulație motorizată, poluare, construcție de drumuri, braconaj, exploatări forestiere 15

Reglementarea perioadei în care se permite pășunatul

și controlul acestuia 8 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 8 zile x 5 ani x 65 RON/zi 18600 16

Control strict al aplicării legii care interzice folosirea focului

pentru 8 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 8 zile x 5 ani x 65 RON/zi 18600

133

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

îndepărtarea vegetației nedorite 17

Reglementarea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului, până la o distanță de 200 m de limita acestuia 10 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250 18

Controlul strict al activităților de braconaj, în primul rând pentru specia Lutra lutra 10 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250

134

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni și reptile de interes comunitar 19

Limitarea și controlul activităților antropice în zona habitatului specific

al speciilor

de amfibieni și reptile:circulație motorizată, poluare, pescuit, construcție de drumuri 9 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 9 zile x 5 ani x 65 RON/zi 20925

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 20

Monitorizarea acumulărilor temporare

și 6 zile x 2 persoane x 200 RON/zi

Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi 13950

135

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

permanente de apă din sit

x 5 ani 21

Menținerea, cel ăuțin la starea și suprafața actuale a habitatelor acvatice

de reproducere 5 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 5 zile x 5 ani x 65 RON/zi 11625 22

Prevenirea colmatării zonelor umede

de reproducere - menținerea adăpătorilor de pe pășuni, menținerea canalelor

de drenaj a culturilor 3 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 3 zile x 5 ani x 65 RON/zi 6975

136

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

agricole

și fânețelor

prin realizarea de acorduri scrise cu proprietarii acestora 23

Menținerea sau construirea hibernaculelor respectiv

a grămezilor de bolovani, cioate, buturugi, crengi în apropierea habitatelor de reproducere și în zona de ecoton a 4 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 4 zile x 5 ani x 65 RON/zi 9300

137

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

habitatelor

de hrănire din perioada terestră 24

Reducerea/ eliminarea circulației motorizate în afara drumurilor publice din interiorul siturilor Natura 2000 6 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi 13950 25

Reglementarea extinderii așezărilor umane în cadrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru 6 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 6 zile x 5 ani x 65 RON/zi 13950

138

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de nevertebrate de interes comunitar 26

Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului, până la o distanță de 200 m de limita acestuia în vederea evitării poluării apei 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de pești de interes comunitar

139

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 27

Prevenirea și combaterea braconajului și a pescuitul excesiv 12 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 12 zile x 5 ani x 65 RON/zi 27900 28

Reglementarea capturării speciilor de pești de interes comunitar: Barbus meridionalis, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Zingel zingel, Gobio uranoscopus, Gymnocephalus baloni, Cobitis 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250

140

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

taenia, Gymnocephalus schraetzer, Sabanejewia aurata, Zingel streber, Aspius aspius, Gobio albipinnatus vladykovi 29

În perioadele de migrație, reproducere, predezvoltare și iernare

a organismelor acvatice, respectiv 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250

141

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

februarie-iulie, octombrie- ianuarie nu va fi permisă executarea lucrărilor de amenajare în albia minoră și în albia majoră

a ecosistemelor acvatice reofile unde

s-au identificat specii de pești de interes comunitar, cu excepția lucrprilor impuse de situații

142

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

de urgență 30

Înlăturarea barierelor artificiale sau naturale pentru a elimina apariția fenomenului de consangvinizare riscul

de consangvinizare a speciilor de pești 3 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 3 zile x 5 ani x 65 RON/zi 6975

Asigurarea stării de conservare favorabilă pentru speciile de păsări de interes comunitar

143

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 31

Instituirea unui management eficient

al deșeurilor în sit și în proximitate 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250 32

Interzicerea folosirii substanțelor chimice pe terenurile arabile din interiorul și proximitatea sitului 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi x 5 ani

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250 33

Controlul strict al activităților de braconaj 10 zile x 2 persoane x 5 ani x 200 RON/zi

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 23250

144

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 4. Îmbunătățirea managementului terenurilor din sit, astfel încât acesta să contribuie la menținerea stării de conservare favorabile a habitatelor și speciilor de interes comunitar 34

Interzicerea schimbării modului actual de utilizare

a suprafețelor de teren acoperite de habitate de interes comunitar sau care reprezintă habitate ale speciilor de interes comunitar.

Incluse la măsurile Numărul 4, 6, 11, 12, 15, 16, 17, 19, 20 și 26

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării

Obiectiv general nr. 1. Managementul biodiversității Obiectiv specific nr. 5. Aplicarea unui set de măsuri pentru refacerea conectivității longitudinale a Crișului Negru în ROSCI0049

145

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 35

Amplasarea unei scări de pești la pragul de beton Ginta 10 zile x 2 persoane x 200 RON/zi

Lucrări de construcție = 20000 RON 24000 36

Amenajarea corespunzătoare a brațelor moarte Râpa, Tinca și Tăut 20 zile x 2 persoane x 200 RON/zi

Lucrări de construcție = 30000 RON 38000

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice Obiectiv specific nr. 6. Promovarea unor forme de vizitare și turism în concordanță cu obiectivele de conservare ale sitului 37

Realizarea de infrastructură de vizitare 1 pers x 20 zile x 4 ani x 640 RON/zi 51200

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări,

Lucrări de proiectare, 1350000

146

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

construcție, întreținere, design, tipărire = 1350000

fonduri publice - primării 38

Amenajarea și întreținerea unor puncte cheie de observare

a biodiversității 1 persoană x 20 zile x 5 ani x 640 RON/zi 64000 39

Crearea

și întreținerea unor trasee ecoturistice 1 persoană x 20 zile x 3 ani x 640 RON/zi 38400 40

Instalarea

de panouri

și indicatoare

în 1 persoană x 20 zile x 1 an x 640 12800

147

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

principalele puncte de interes

RON/zi 41

Realizarea unor hărți ecoturistice 1 persoană x 20 zile x 1 an x 640 RON/zi 12800 42

Informare și conștientizare localnici cu privire la ariile protejate, valorile naturale și oportunitățile de valorificare durabilă 2 zile x 2 persoane x 5 ani x 640 RON/zi 12800

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice Obiectiv specific nr. 7. Promovarea realizării și comercializării de produse tradiționale, etichetate cu sigla sitului

148

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 43

Conceperea și distribuirea siglei sitului către producătorii locali de

produse tradiționale 1 persoană x 10 zile x 500 RON/zi

Design, consultari, distribuire = 15000 lei 20000

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 44

Promovarea produselor tradiționale locale etichetate cu sigla sitului 1 persoană x 20 zile x 500 RON/zi 10000

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice Obiectiv specific nr. 8. Promovarea utilizării durabile a pajiștilor - pășuni, fânețe 45

Încurajarea practicilor tradiționale de 2 persoane x 2 zile x 5 ani x 640

Combustibil: 4 zile x 5 ani x 65 RON/zi 14100

Fonduri europene, POS Mediu,

149

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

cosire manuală acolo unde suprafețele de teren permit acest lucru.

RON/zi

donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 46

Realizarea unui tip de pășunat în acord cu practicile dezvoltării durabile și în conformitate cu practicile tradiționale locale prin: - favorizarea pășunatului cu bovine în dauna 2 persoane x 2 zile x 5 ani x 640 RON/zi

Combustibil: 4 zile x 5 ani x 65 RON/zi 14100

150

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

pășunatului cu ovine sau caprine - realizarea unui studiu privind bonitatea pajiștilor și stabilirea capacității de suport a acestora în ceea ce privește încărcătura - realizarea unor monitorizări privind intensitatea pășunatului și a numărului

de

animale pășunate

151

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri 47

Inițierea

unor acțiuni

de informare/conștien tizare asupra regulilor de gestionare durabilă

a pajiștilor pentru deținătorii și/sau utilizatorii acestora. 2 persoane x 1 zi x 5 ani x 640 RON/zi

Combustibil: 2 zile x 5 ani x 65 RON/zi 7050

Obiectiv general nr. 2. Promovarea unei dezvoltări durabile a localităților aflate pe teritoriul sau în vecinătatea sitului prin păstrarea activităților agricole tradiționale și stimularea activităților turistice Obiectiv specific nr. 9. Promovarea utilizării durabile a terenurilor forestiere 48

Interzicerea tăierii arboretelor de anin ce fac parte din 1 persoană x 10 zile x 5 ani x 640

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 35250

Fonduri europene, POS Mediu,

152

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

habitatul 91E0* care se găsesc de-a lungul cursurilor de apă din interiorul sitului Natura 2000

RON/zi

RON/zi

donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării

Obiectiv general nr. 3. Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 10. Susținerea și promovarea educației ecologice prin realizarea de activități educative pe tema conservării naturii 49

Prezentări tematice în școlile din localitățile limitrofe sitului 2 persoane x 20 zile x 5 ani x 500 RON/zi

Obiecte promoționale 30 RON/bucata; combustibil 20 zile x 5 ani x 65 RON/zi

Bucată materiale publicitare 1000 materiale publicitare 136500

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării

153

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

Obiectiv general nr. 3. Creșterea gradului de informare a publicului referitor la valorile naturale ale sitului și la activitățile cu impact negativ asupra acestora Obiectiv specific nr. 11. Îmbunătățirea atitudinii factorilor interesați prin informare și conștientizare cu privire la valorile naturale din interiorul sitului NATURA 2000 50

Întâlniri cu comunitățile locale și alți factori de interes privind managementul sitului 1 persoană x 10 zile x 5 ani x 500 RON/zi

Combustibil: 10 zile x 5 ani x 65 RON/zi 28250

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 51

Proiectarea și montarea panourilor informative și de

Obiecte promoționale 30 RON/bucata;

Bucată materiale publicitare 1000 30000

154

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

avertizare 1 persoană x 5 zile x 5 ani x 500 RON/zi

Combustibil: 5 zile x 5 ani x 65 RON/zi 14125 52

Promovarea sitului și a acțiunilor de management în mass - media 1 persoană x 5 zile x 5 ani x 500 RON/zi

Combustibil: 5 zile x 5 ani x 65 RON/zi 14125

Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 12. Îmbunătățirea logisticii necesare pentru exercitarea eficientă a atribuțiilor custodelui 53

Asigurarea echipamentului pentru patrulare, observații și monitorizări: binocluri, GPS, 1 pers x 10 zile x 5 ani x 640 lei/zi 32000

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri

Calculatoare de teren

Buc 10 80000

Vehicule de

Buc 2 270000

155

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

aparate foto, echipamente de pescuit electric, mijloace auto.

teren

publice - primării

Sediu, chirie

Luni 60 96000

Achiziție imagini satelitare, hărți 120000

Echipament pescuit electric

Buc 1 54000

Imbracaminte de teren

Set 4 12000

Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 13. Asigurarea integrității sitului și a respectării planului de management prin controale periodice 54

Monitorizarea implementării planului

de 1 pers x 365 zile/an x 200 RON x 5 ani

Combustibil = 65 lei/zi x 365 x 5 ani= 483625

Fonduri europene, POS Mediu,

156

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

management 118625 lei

donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 55

Realizarea de patrule periodice pe teritoriul sitului pentru urmarirea respectarii activitatilor de mai sus și a regulamentului/ planului

de management 56

Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea an și întocmirea noului plan 35 zile x 4 persoane x 640 lei/zi 89600

157

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 14. Asigurarea finanțării/bugetului necesar pentru implementarea planului de management 57

Realizarea unui plan de lucru anual cu bugetul necesar implementării 1 persoană x 40 zile x 5 ani x 640 RON/zi

Consumabile 3500 RON 131500

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 58

Identificarea și accesarea

de fonduri prin programe/proiecte în vederea aplicării unui management eficient al sitului 1 persoană x 40 zile x 5 ani x 640 RON/zi

Consumabile 6500 RON 134500

Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de

158

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 15. Asigurarea unui nivel adecvat de pregătire a personalului implicat în gestionarea sitului 59

Evaluarea nevoilor de formare a personalului 3 persoane x 2 evenimente x 5 ani x 4500 RON

Taxe cursuri/ conferințe, transport, cazare, diurnă 135000

Fonduri europene, POS Mediu, donatii, sponsorizări, fonduri publice - primării 60

Desfășurarea și participarea la cursuri de instruire necesare 61

Participarea la conferinte de specialitate 62

Rapoarte către autorități 1 persoană x 20 zile x 5 ani x 640 Ron/zi 64000

Obiectiv general nr. 4 Asigurarea unui management eficient și adaptabil al sitului prin susținerea unei structuri funcționale de management pe durata de

159

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

aplicare a planului de management Obiectiv specific nr. 16. Actualizarea formularului standard de caracterizare a sitului NATURA 2000 63

Elaborarea propunerii

de actualizare a formularului standard în funcție de rezultatele studiilor: eliminarea habitatului 92A0; adăugarea habitatelor 91E0*, 3150, 3270 și 6430;eliminarea speciei de pești Misgurnus fossilis; 1 persoană x 20 zile x 640 RON/zi 12800

160

Număr. Crt.

Obiective

Resurse umane

Resurse materiale altele decat cele necesare dotarii permanente a custodelui

Resurse financiare estimate

Total zile / om

Denumire

Unitate de masura

Cantitate

Total RON

Sursa fonduri

adăugarea speciilor

de mamifere Lutra lutra

și

Spermophilus citellus; înlocuirea speciei de pești Gobio albipinnatus cu specia Gobio albipinnatus

vladykovi.

TOTAL 4723200

161

CAPITOLUL 6 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ – Bădărău, A.S., 2013 - 3270 Râuri cu maluri nămoloase din Chenopodion rubri și Bidention, in: Brînzan, T (coord. ed.), 2013 - Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000 în România, SC Exclus Prod S.R.L. & R.A. Monitorul Oficial, București, p. 35.

Botnariuc, N., Tatole, V. (Edit.) (2005) - Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Academia Română și Muzeul Național de Istorie Naturală "Grigore Antipa" București.

Doniță N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriș I. A.

(2006) - Habitatele din România. Modificări conform amendamentelor, Edit. Tehnică Silvică, București.

Doniță, N., Ivan, D., Coldea, Gh. Sanda, V., Popescu, A, Chifu, T., Paucă-Comănescu, M., Mititelu, D., Boșcaiu, N.

(1992) - Vegetația României, Ed.Tehnică Agricolă, București.

Doniță, N., Păucă-Compnescu, M., Popescu A., Mihăilescu, S., Biriș, I.A.

(2005) - Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică București, pp. 496.

Gasc, J.P., et al. Atlas of Amphibians and Reptiles in Europe.

Ivan, D., Doniță, N., Coldea, Gh. Sanda, V., Popescu, A, Chifu, T., Boșcaiu, N, A., Mititelu, D., Paucă-Comănescu, M.

(1993) - Vegetation potentielle de la Roumanie, Braun-Blanquetia, 9: 3-79.

Rozylowicz L, Cogălniceanu D, Szekely P, Samoilă C, Ruben I, Tudor M, Plăiașu R, Stănescu F (2013) - Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35- 57.

Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., (2008) - Fitocenozele din România: sintaxonomie, strucutură, dinamică și evoluție, Ed. ARS Docendi, București.

Anexa nr. 1 Harta localizării sitului

Anexa nr. 2. Harta suprapunerii cu alte arii protejate

Anexa nr. 3. Harta geologică_est

Anexa nr. 4. Harta geologică_vest

Anexa nr. S. Harta hidrologică_est

Anexa nr. 6. Harta hidrologică_vest

Anexa nr. 7. Harta pedologică_est

Anexa nr. 8. Harta pedologică_vest

Anexa nr. 9. Distribuția habitatului 91E0*

Anexa nr. 10. Distribuția habitatului 31S0

Anexa nr. 11. Distribuția habitatului 3270

Anexa nr. 12. Distribuția habitatului 6430

Anexa nr. 13. Distribuția speciilor de pești_1

Anexa nr. 14. Distribuția speciilor de pești_2

Anexa nr. 1S. Distribuția speciilor de pești_3

Anexa nr. 16. Distribuția speciilor de pești_4

Anexa nr. 17. Distribuția speciilor de nevertebrate

Anexa nr. 18. Distribuția speciilor de amfibieni și reptile

Anexa nr. 19. Distribuția speciilor de păsări_1

Anexa nr. 20. Distribuția speciilor de păsări_2

Anexa nr. 21. Distribuția speciilor de păsări_3

Anexa nr. 22. Distribuția speciilor de păsări_4

Anexa nr. 23. Distribuția speciilor de păsări_S

Anexa nr. 24. Distribuția speciilor de păsări_6

Anexa nr. 2S. Distribuția speciilor de păsări_7

188

Anexa nr. 26 Amenințările potențiale asupra speciilor și habitatelor de interes comunitar

Anexa nr. 2

REGULAMENTUL SITULUI DE IMPORTANȚĂ COMUNITARĂ ROSCI0049

CRIȘUL NEGRU

Art. 1. - (1) Responsabilitatea managementului sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru revine Asociației Pescarilor Sportivi Aqua Crisius - denumită în continuare Custode, în baza Convenției de custodie nr. 151/07.07.2010 încheiată între Custode și Ministerul Mediului și Pădurilor și a Actelor Adiționale nr. 1/23.02.2012, nr. 2/20.11.2014 și nr. 3/29.09.2015;

(2) În baza convenției de custodie, custodele elaborează regulamentul și planul de management al sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru și urmărește respectarea acestora.

Art. 2. - Respectarea deciziilor, a condițiilor și a termenelor de aplicare (valabilitate) a acordurilor/avizelor custodelui este obligatorie pentru beneficiarii acestora. Custodele are obligația să informeze instituțiile abilitate în vederea sistării lucrărilor în cazul în care acestea nu respectă prevederile din acord/aviz legale în vigoare și să ia măsurile necesare de stopare a efectelor negative asupra patrimoniului natural, cheltuielile fiind suportate de beneficiarul acordului/avizului.

Art. 3. - (1) În perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt încurajate activitățile agricole tradiționale și agricultura ecologică.

(2) Este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic.

(3) Este interzisă introducerea în cultură a speciilor de plante și animale domestice fără certificate fitosanitare, respectiv sanitar veterinare, emise conform legislației în vigoare.

Art.4. - Terenurile agricole din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru evidențiate ca pajiști, pășuni sau pășuni împădurite, indiferent de forma de proprietate, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe. Pe aceste suprafețe se pot amplasa perdele de protecție a pajiștilor.

Art. S. - Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol de terenuri din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru se face cu avizul custodelui, în condițiile legii.

Art. 6. - Utilizarea rațională a pajiștilor, pășunilor pentru cosit și/sau pășunat este permisă numai cu animalele domestice proprietate a membrilor comunităților ce dețin aceste pășuni sau care dețin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislația națională în vigoare, pe suprafețele, în perioadele și cu speciile și efectivele avizate de custode astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale și nici speciile de floră și faună.

Art. 7. - Pășunatul se supune următoarelor reglementări:

(1) Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt permise, cu avizul custodelui, următoarele activități:

a) pășunatul se face în baza unor contracte încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor;

b) amplasarea de stâne și adăposturi pastorale, adaptate specificului rural și încadrate în peisaj, se face cu avizul custodelui.

(2) Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt interzise următoarele activități:

c) amplasarea de locuri de târlire la mai puțin de 50 de metri de albia Ierului Îngust;

d) lăsatul animalelor nesupravegheate la pășunat;

e) spălarea animalelor în râul Ierul Îngust.

f) accesul caprinelor

(3) În cazul degradării evidente a pășunilor, custodele poate opri de la pășunat anumite suprafețe, pentru o perioadă determinată, în scopul refacerii covorului vegetal;

(4) În perioada de pășunat, la stână se păstrează copiile următoarelor documente: contract de pășunat, certificate sanitar-veterinare, datele de identitate a însoțitorilor de turmă și acordul emis de către custode

(5) Numărul de câini admis se stabilește prin contractul de pășunat, în limitele stabilite de legislația în vigoare;

(6) Câinii vor avea obligatoriu jujeu, ce va fi confecționat din material lemnos de esență tare prin strunjire și va avea următoarele dimensiuni minime: diametrul d=4cm, lungimea l=30 cm. Jujeul are fixată la jumătatea lungimii sale o brățară metalică prinsă prin intermediul unui lanț de zgardă de la gâtul câinelui. Lungimea lanțului se stabilește în funcție de talia câinelui astfel încât jujeul să incomodeze deplasarea în alergare a câinelui. După montarea ansamblului, jujeul trebuie să stea în poziție orizontală și să fie poziționat imediat sub nivelul articulațiilor genunchilor membrelor anterioare ale câinelui;

(7) Câinii vor fi vaccinați iar proprietarul trebuie să facă dovada vaccinarii acestora;

(8) Adăpatul se va realiza numai în punctele autorizate de custode.

Art. 8. - Proprietarii/administratorii pășunilor verifică starea de sănătate a animalelor și respectarea condițiilor de pășunat cu sprijinul specialiștilor sanitar-veterinar autorizați și al reprezentanților Camerelor Agricole locale o dată pe sezon de pășunat și ori de câte ori există pericolul declanșării unor epizotii sau alte acțiuni cu efecte negative asupra patrimoniului natural. Copia procesului verbal de constatare va fi înaintată spre informare custodelui.

Art. 9. - (1) Este interzisă orice intervenție antropică în Habitatele: 91E0* - Păduri aluviale de Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnionincanae, Salicion albae), 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație de Magnopotamion sau Hydrocharition, 3270 - Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație din Chenopodion rubri p.p. și Bidention p.p., 6430 - Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin fiind protejate pe întreaga suprafață a sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, cu excepția celor impuse de situațiile de urgență.

(2) Custodele are obligația să semnalizeze prezența acestor habitate pe suprafața sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

(3) Custodele va elabora studii pentru evidențierea locurilor de pășunat și capacitatea de suport a pășunilor precum și perioadele în care se poate pășuna. Art. 10. - Proprietarii sau administratorii de stână au obligația ca anual să pună la dispoziția custodelui datele necesare elaborării Anchetei Pastorale, elaborate conform Hotărârii Guvernului nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările și completările ulterioare.

Art. 11. - Cositul, strânsul și transportul fânului se poate face și mecanizat pe baza avizului custodelui.

Art. 12. - Scoaterea definitivă sau temporară din circuitul silvic de terenuri din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, se poate face numai cu avizul custodelui în condițiile legii.

Art. 13. - Pe terenurile care fac parte din fondul forestier inclus în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea funcțională a pădurilor.

Art. 14. - Custodele are dreptul de a verifica aplicarea în practică a tipului, intensității și volumului tratamentelor/tăierilor în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național de pe raza sitului. În acest scop structurile de administrare silvică sunt obligate să

înainteze custodelui borderoul/planul de amplasare a tăierilor de masă lemnoasă pe suprafața sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negruimediat după constituirea actelor de punere în valoare. Art. 1S. - În fondul forestier din situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru suprafețele de teren care prezintă interes sub raportul biodiversității se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate situațiile în care acest lucru este posibil.

Art. 16. - Pentru valorificarea masei lemnoase rezultate din aplicarea lucrărilor de igienă, a lucrărilor speciale de conservare sau a tratamentelor, se vor adopta și aplica tehnologii și procedee de exploatare ecologică.

Art. 17. - Acțiunile de evaluare a vânatului și de interpretare a rezultatelor se organizează de către gestionarul fondului cinegetic cu participarea custodelui. Gestionarul fondului cinegetic are obligația de a anunța cu 5 zile lucratoare înainte custodele, despre intenția de organizare a evaluării vânatului, urmând să se ajungă la un acord comun în ceea ce privește data evaluării.

Art. 18. - Vânătoarea se organizează și desfășoară în conformitate cu prevederile Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 cu modificările și completările ulterioare, a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentului regulament, respectiv:

a) în vederea conservării faunei de interes cinegetic, custodele sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru împreună cu autoritatea competentă care răspunde de protecția mediului și cu gestionarul fondului cinegetic, delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de liniște a faunei cinegetice, în care se iau măsuri suplimentare de protecție prin planurile de management cinegetic;

b) suprafața zonelor de liniște a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafața totală a fiecărui fond de vânătoare;

c) acolo unde există coridoare ecologice de migrație ori habitate naturale de interes comunitar, zonele de liniște se constituie integral sau parțial, după caz, în suprafața acestora;

d) managementul speciilor de interes vânătoresc din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru se face conform prevederilor legislației specifice din domeniu;

e) planurile de management cinegetic se coreleaza cu planul de management al sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru fondurile cinegetice care se suprapun peste suprafețe din situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

f) accesul vânătorilor pentru vânătoare în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru se face în baza și cu avizul eliberat de custodele sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Art. 19. - Acțiunile de monitorizare a efectivelor de specii de interes cinegetic, a stării de sănătate a acestora, precum și paza împotriva acțiunilor ilegale care pot afecta fauna sau arealele unde acestea se găsesc se organizează în comun de către personalul de specialitate al gestionarilor fondurilor cinegetice și al custodelui.

Art. 20. - În situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negruse interzic:

a) vânarea păsărilor acvatice în apropierea gurilor de apă pe timp de îngheț, dacă suprafața libera a apei nesituată la gura de apă este înghețată;

b) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

c) vânătoarea în zonele de liniște a vânatului stabilite în zonele din sit cuprinse în fonduri cinegetice;

d) vânătoarea pe suprafețele ariilor naturale protejate cuprinse în fondurile de vânătoare, practicată fără respectarea prevederilor planurilor de management cinegetic și ale ariei naturale protejate respective în ceea ce privește vânătoarea;

Art. 21. - (1) Crișul Negru cu zonele lui inundabile la viituri, polderele și canalele hidroameliorative din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt considerate habitatelor piscicole naturale, administrarea și exploatarea resurselor acvatice vii realizându-se conform reglementărilor în vigoare.

(2) Autorizațiile de pescuit și permisele pentru habitatele naturale se eliberează de către administratorul resursei acvatice vii, conform reglementărilor în vigoare privind pescuitul, cu avizul custodelui. Art. 22. - Resursele acvatice vii din habitatele piscicole naturale din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și a Crișului Negru aparțin domeniului public de interes național.

Art. 23. - Orice activitate ce se desfașoară în habitatele piscicole naturale va respecta măsurile și reglementările prin care se asigură conservarea biodiversitații și exploatarea rațională a resurselor acvatice vii, prin practicarea pescuitului recreativ/sportiv în condiții de păstrare a echilibrului ecologic.

Art. 24. - (1) Pentru protecția reproducerii speciilor protejate din situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și a Crișului Negru, dar și pentru iernarea acestora se instituie zone de protecție piscicolă/cruțare în care se interzic următoarele activități:

a) pescuitul recreativ/sportiv;

b) efectuarea de lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei, tăierea și recoltarea plantelor, extragerea de nămol, sol, colectarea gheții, cu excepția celor impuse de situațiile de urgență;

c) efectuarea de lucrări în zona malurilor, precum și tăierea arborilor și arbuștilor de pe mal, cu excepția celor impuse de situațiile de urgență;

d) prezența în zonă a rațelor și gâștelor domestice;

(2) Custodele poate institui zone de protecție piscicolă/cruțare pentru protecția unor habitate/specii, a unor zone de hrănire sau a unor refugii. Zonele de protecție piscicolă/cruțare vor fi declarate anual, până la 31 decembrie pentru anul următor.

(3)Zonele de protecție piscicolă/cruțare sunt semnalizate corespunzător cu panouri informative. În aceste zone sunt permise doar acțiunile de prevenire sau combatere a calamităților naturale. (4)Renunțarea sau instituirea de noi zone de protecție/cruțare piscicolă se face la propunerea custodelui.

Art. 2S. - Pescuitul, deținerea, reținerea și/sau achiziția exemplarelor de pește din speciile protejate, prohibite sau a exemplarelor sub dimensiunea legală admisă la pescuit, indiferent de starea în care se află, precum și utilizarea aparatelor hidroacustice de detecție a peștilor sunt interzise. Face excepție pescuitul în scop științific din cadrul activităților de cercetare, desfășurate cu avizul custodelui.

Art. 26. - Acțiunile de protecție și control a resurselor acvatice vii și de pescuit de pe suprafața sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru se organizează în comun de către administratorul resurselor acvatice vii și custode.

Art. 27. - (1) Pescuitul este permis numai în locurile semnalizate ca atare în acest scop.

(2) La ocuparea unui loc de pescuit semnalizat, pescarul este obligat să mențină zona curată și, la părăsirea locului de pescuit, să elimine deșeurile produse în afara ariei protejate, depozitându-le în locuri special amenajate pentru deșeuri.

Art. 28. - Aruncarea și abandonarea deșeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt interzise.

Art. 29. - Pescuitul cu momeli naturale pe cârlige duble sau triple este interzis.

Art. 30.

(1) Este interzisă reținerea următorelor specii de pești:

- Barbus meridionalis- moioagă - Gobio kessleri- porcușor de nisip - Rhodeus sericeus amarus- boarță - Zingel zingel- pietrar - Gobio uranoscopus- porcușor de vad - Gymnocephalus baloni- ghiborț de râu - Cobitis taenia- zvârlugă - Gymnocephalus schraetzer- răspăr - Sabanejewia aurata- dunariță - Zingel streber- fusar - Aspius aspius- avat - Gobio albipinnatus vladykowi- porcușor de șes

(2) În cazul capturării vreunui exemplar dintre cele menționate la alin (1), acesta se va elibera imediat, pe cât posibil fără a-i fi afectată integritatea.

Art. 31. - (1) Exemplarele de Carassius auratus - caras, Ictalurus nebulosus - somn pitic, Pseudorasbora parva - murgoi bălțat și Lepomis gibbosus - sorete, biban soare vor fi ucise imediat după capturare.

(2) Este interzisă reținerea în stare vie a exemplarelor menționate la alin. (1).

Art. 32. - Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este interzisă utilizarea ca momeală a peștilor vii indiferent de specie.

Art. 33. - Reținerea peștilor înțepați în exteriorul gurii este interzisă. Peștii înțepați în exteriorul gurii se eliberează imediat în mediul lor natural.

Art. 34. - Pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru construcțiile, indiferent de beneficiar și/sau proprietarul terenului, se realizează în conformitate cu prevederile planului de urbanism zonal și general, legal aprobate.

Art. 3S. - Autorizarea lucrărilor de construcții/investiții pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru și în imediata vecinătate se face de către autoritatea administrației publice locale sau județene, după caz, numai după obținerea avizului custodelui pentru planul urbanistic zonal și general și cu respectarea tuturor celorlalte prevederi legale privind disciplina în construcții și protecția mediului.

Art. 36. - Realizarea de lucrări speciale care afectează suprafețe mari, cum ar fi: aducțiuni de apă, baraje, drumuri auto, linii de înaltă și medie tensiune, conducte de transport gaz metan și altele asemenea se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare și cu avizul custodelui.

Art. 37. - Custodele are dreptul să verifice existența autorizației de construcție precum și modul de respectare a acesteia și să sesizeze instituțiile abilitate în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor acesteia.

Art. 38. - Custodele solicită și deține copii la zi ale documentelor urbanistice ale localităților din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sau din imediata vecinătate a acesteia din care să reiasă statutul juridic al terenurilor și al construcțiilor.

Art. 39. - (1) Actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism pentru comunele și suprafețele acestora incluse în perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, se face de către autoritățile administrațiilor publice responsabile, prin integrarea în aceste documentații a prevederilor referitoare la aria naturală protejată menționată.

(2) Modificarea și/sau actualizarea documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) se fac cu avizul custodelui sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru, pentru asigurarea conformității cu prevederile Planului de management.

(3) Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism menționate la alin (1) modificate și/sau actualizate de către autoritățile administrației publice menționate la alin (1) vor include în piesele grafice/desenate și limitele sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Art. 40. - Cercetarea științifică în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru are ca scop conservarea și refacerea patrimoniului natural. Pentru realizarea acestui scop, după inventarierea speciilor și evaluarea gradului lor de periclitare, custodele asigură monitorizarea continuă a elementelor endemice, periclitate sau rare, a habitatelor caracteristice și a speciilor indicatoare.

Art. 41. - (1) Activitatea de cercetare științifică se desfășoară cu avizul custodelui prin încheierea unui Contract de cercetare. Acordul Academiei Române - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii pentru domeniile de cercetare pentru care este prevazut acest acord în legislația în domeniu, este obligatoriu.

(2) Accesul personalului de cercetare în perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pentru desfășurarea activităților prevăzute în proiectele de cercetare se face în baza permisului de cercetare emis de Custode.

Art. 42. - Activitatea de cercetare științifică efectuată de colaboratorii externi se realizează pe baza unui protocol de colaborare, în urma căruia Custodele va acorda sprijin logistic în măsura dotării sau a calificării personalului de teren. Clauzele contractuale/protocolului se stabilesc de comun acord de către părți, inclusiv dreptul de utilizare a rezultatelor cercetărilor.

Art. 43. Custodele stabilește măsuri speciale de conservare a biodiversității, precum și de monitorizare a acesteia.

Art. 44. - Introducerea de specii alohtone sau modificate genetic (specii care nu apar și care nu au existat nici în trecut în mod natural pe suprafața ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru) este interzisă.

Art. 4S. - Sunt interzise deținerea și creșterea în captivitate, indiferent de forma de captivitate, a animalelor din fauna sălbatică pe raza sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru cu excepția cazurilor când se desfășoară proiecte de repopulare sau protecția speciilor cu avizul Academiei Române și cu aprobarea autorității publice centrale pentru mediu.

Art. 46. - Reconstrucția ecologică a habitatelor deteriorate se face pe baza unui studiu științific cu avizul autorității publice centrale pentru protecția mediului. În cazul în care degradarea habitatelor se datorează unor activități umane desfășurate în mod ilegal, contravaloarea proiectului de reconstrucție se suportă de către cei vinovați.

Art. 47. - În situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt permise activități de turism și de educație, cu respectarea prezentului regulament.

Art. 48. - Camparea este permisă numai în amplasamente delimitate pentru acest scop, semnalizate corespunzător.

(1) În zonele de campare sunt interzise:

a) săparea de șanțuri în jurul locurilor de amplasare a corturilor;

b) utilizarea oricăror materiale de origine vegetală sub corturi;

c) amplasarea de alte amenăjari care degradează peisajul;

(2) În cazul locurilor de campare dotate cu amenajări specifice de tipul WC-uri ecologice, aducțiuni apă potabilă, vetre de foc, containere pentru colectarea deșeurilor menajere, semnalizate ca atare, se poate percepe tarif de campare de către administratorul spațiului respectiv, contravaloarea acestuia fiind folosită pentru întreținerea/ecologizarea locului de campare.

(3) Se poate interzice temporar camparea în locurile mai sus menționate, în cazul în care se constată o degradare accelerată a mediului. Art. 49. - În cazul în care există solicitări pentru vizitarea unor habitate caracteristice pentru specii de floră și faună ocrotite, turiștii sunt însoțiți obligatoriu de către agenții de teren, dacă în Planul de management nu sunt prevăzute alte restricții. Pentru serviciile de însoțire/îndrumare se poate percepe tariful de vizitare, aprobat, stabilit de custode.

Art. S0. - Este interzisă devierea de la traseele turistice/tematice marcate.

Art. S1. - Deschiderea și omologarea de noi trasee turistice/tematice, amplasarea panourilor indicatoare și informative se face după omologarea acestora conform prevederilor legale în vigoare, cu avizul Custodelui.

Art. S2. - Custodele poate institui un sistem de tarife, conform prevederilor legale în vigoare. Tarifele se percep la sedii, puncte de informare sau pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru de către persoane sau instituții autorizate de custode. Tariful de vizitare poate fi inclus și în contravaloarea serviciilor de cazare sau transport de comun acord cu administrațiile publice locale sau proprietarii/administratorii obiectivelor turistice. Sunt exceptați de la plata tarifului de vizitare:

a) copii sub 10 ani;

b) voluntarii în baza adresei scrise sau cu contractului de voluntariat semnat de custodele sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru;

c) personalul de supraveghere a animalelor pentru care s-au contractat pășuni în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru

d) personalul Custodelui;

e) personalul Academiei Române;

f) personalul de serviciu al construcțiilor aflate pe teritoriul ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru;

g) împuterniciții pentru implementarea Regulamentului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru pe bază de legitimație;

h) personal de la alte unități/instituții, cu delegație în interes de serviciu;

i) membrii comunităților locale

j) ghizii de turism angajați de Custode;

k) persoanele cu dizabilități;

l) proprietarii și administratorii de terenuri din ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Art. S3. - Proprietarii/administratorii de terenuri au obligația de a asigura liberul acces al vizitatorilor/turiștilor pe traseele și în zonele în care se realizează activități permise pe raza sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru cu condiția ca aceste activități să nu aducă prejudicii proprietarilor/administratorilor de terenuri.

Art. S4. - Este interzisă degradarea traseelor turistice/tematice și a drumurilor publice prin lucrări de exploatare a masei lemnoase, construcții, aducțiuni, utilități. Contravaloarea lucrărilor de refacere a acestora va fi suportată de către executanții acestor lucrări.

Art. SS. - Aprinderea focului pe teritoriul sitului -ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este permisă doar în zonele de campare.

Art. S6. - Distrugerea respectiv colectarea, de plante sau animale protejate din situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt interzise.

Art. S7. - Prin excepție de la art. 56, colectarea de specii de floră, faună, roci, minerale se face numai cu avizul custodelui, cu respectarea prevederilor legale.

Art. S8. - Accesul turiștilor/vizitatorilor însoțiți de câini în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este permis doar în condițiile în care câinii sunt ținuți permanent în lesă.

Art. S9. - Perturbarea liniștii prin strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio în zonele de extravilan din situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negruși în locurile de campare este interzisă.

Art. 60. - Distrugerea sau degradarea panourilor informative și indicatoare, precum și a plăcilor, podețelor, barierelor, observatoarelor sau a oricărei alte construcții sau amenajări de pe teritoriul sitului, stâlpilor sau a semnelor de avertizare care aduc informații despre situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negrueste interzisă.

Art. 61. - Este permisă pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru numai folosirea ambarcațiunilor fără motor și a celor cu motoare electrice.

Art. 62. - Scăldatul pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este permis numai în locurile stabilite și semnalizate ca atare în acest scop.

Art. 63. - Utilizarea de detergenți pentru spălare în apele de pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este interzis. Spălarea, curățarea covoarelor/carpetelor, mochetelor în apele de pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt interzise.

Art. 64. - Spălarea autovehicolelor ori utilajelor în apele din perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este interzisă.

Art. 6S. - Deranjarea animalelor sălbatice, distrugerea cuiburilor sau orice tip de poluare pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este interzisă.

Art. 66. - Orice activitate de automobilism, motociclism sau ciclism, pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru în afara drumurilor publice, respectiv a traseelor tematice este interzisă.

Art. 67. - Custodele monitorizează turismul în vederea stabilirii impactului acestei activități asupra florei și faunei din situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului

Alb și Crișului Negru și pentru stabilirea măsurilor de protecție ce se impun, inclusiv a celor de restricționare a accesului turiștilor, dacă acest lucru se impune pentru conservarea biodiversității.

Art. 68. - Administratorii și/sau proprietarii unităților de prestări servicii turistice sprijină activitatea de monitorizare a fluxului turistic pe baza unui protocol de colaborare încheiat cu custodele.

Art. 69. - (1) Fotografierea sau filmarea în scop comercial fără aprobare și fără plata tarifelor legale pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este interzisă.

(2) Persoanele interesate pot obține un permis temporar de la Custode, contra plății tarifului aferent. Art. 70. - Organizarea de competiții și manifestările de grup de orice fel, cursuri și tabere care presupun accesul pe teren în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru fără avizul Custodelui sunt interzise.

Art. 71. - Regimul deșeurilor pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru este reglementat astfel:

a) este interzisă abandonarea, incinerarea sau depozitarea în gropi săpate în sol a deșeurilor de orice fel. Vizitatorii au obligația de a-și evacua deșeurile pe care le generează pe timpul vizitării sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru. Deșeurile se evacuează în afara sitului, în locuri special amenajate pentru colectare;

b) administratorii punctelor de alimentație publică, caselor de vacanță, stânelor, fermelor, cantoanelor aflate în perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru au obligația de a efectua permanent igienizarea de deșeuri a suprafețelor din jurul acestor locații;

c) administratorii unităților turistice cât și alte administrații/proprietari ce își desfășoară activitatea în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru evacuează deșeurile, făcând dovada predării acestora la rampele ecologice sau încheie contracte de prestări servicii cu societăți specializate, făcând dovada plății pentru serviciile de salubritate.

Art. 72. - Preluarea apei din Crișul Negru, afluenți sau canale hidroameliorative prin pompare sau prin orice alt fel de instalații fără aviz de gospodărire a apelor, avizul custodelui și asigurarea măsurilor de protecție a materialului piscicol împotriva extragerii acestuia din mediul natural este interzisă.

Art. 73. - Parcarea autovehiculelor se poate face numai în spațiile desemnate pentru acest scop.

Art. 74. - Recoltarea humusului și decopertarea solului sunt interzise pe întreaga suprafață a sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru cu excepția lucrărilor autorizate cu avizul Custodelui.

Art. 7S. - Recoltarea stufului, a ramurilor pentru împletituri sau alte activități tradiționale autorizate sunt permise cu avizul custodelui.

Art. 76. - Recoltarea de ciuperci comestibile, plante medicinale în scopul comercializării acestora se va face doar cu avizul custodelui.

Art. 77. - Activitățile comerciale neautorizate în perimetrul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru sunt interzise. Activitățile comerciale autorizate în zonele de extravilan din sit, în alte locuri decât zonele de campare sau unitațile de turism, sunt permise numai cu acordul scris al Custodelui și cu respectarea legislației în vigoare privind evacuarea deșeurilor.

Art. 78. - Pentru protecția și/sau conservarea peisajului, ori biodiversității și evitarea accidentelor în locurile vulnerabile se montează bariere și/sau panouri avertizoare, care vor anunța pericolul și vor limita accesul.

Art. 79. - Agenții de teren, custozii sau conducătorii de grup au obligația să interzică accesul în situl ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru în următoarele situații:

a. starea vremii nefavorabilă;

b. pericol de viitură.

Art. 80. - Încălcarea dispozițiilor prezentului regulament atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravențională, penală, materială sau civilă conform legislației în vigoare.

Art. 81. - Verificarea aplicării prezentului Regulament se face de către personalul cu atribuțiuni de control al Custodelui și de către personalul instituțiilor statului cu competențe în zonă. Personalul împuternicit să aplice regulamentul își va dovedi identitatea cu legitimații emise conform legii.

Art. 82. - Nerespectarea prevederilor prezentului regulament se sancționează conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 83. - În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, Custodele are dreptul de a solicita legitimarea persoanelor care au comis fapte sau au fost surprinse încercând să comită fapte care constituie contravenții pe raza sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru.

Art. 84. - Constituie contravenție nefurnizarea informațiilor și datelor, la solicitarea personalului cu atribuțiuni de control al custodelui, când acestea sunt solicitate la constatarea unor acțiuni/fapte ce constituie contravenții.

Art. 8S. - Constituie contravenție neprezentarea actelor de reglementare pentru activitățile desfășurate pe teritoriul sitului ROSCI0049 Crișul Negru cu suprapunere ROSPA0015 Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru de către proprietarii și administratorii de facilități turistice, unități comerciale și de deservire a populației, activități de exploatare și valorificare a resurselor naturale regenerabile și neregenerabile la solicitarea custodelui.

Art. 86. - Prezentul Regulament se publică pe website-ul custodelui, la adresa www.aquacrisius.ro

Art. 87. - Prezentul Regulament poate fi modificat conform legislației în vigoare.