PLAN nr. 0/2020

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 1.764 din 24 septembrie 2020, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 937 din 13 octombrie 2020.

PLANUL DE MANAGEMENT AL SITULUI NATURA 2000 ROSCI0357 PORUMBENI

CUPRINS

INFORMAȚII GENERALE

Des rierea sinteti ă a Planului de management

Pro esul de ela,orare al Planului de management

Des rierea ariei/ariilor naturale.rote/ate 0i1ate de Planul de management

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE

Geologie 3idrogra4ie

Pedologie 2.5. Clima 2.5. Elemente de interes onser0ati06 de ti. a,ioti

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTE2ATE

E osistemele 3a,itate de interes onser0ati0 7n,a1a ărora a 4ost de larată aria/ariile naturale.rote/ate

S.e ii de 4loră 8i 4aună de interes onser0ati0.entru are a 4ost de larată aria naturală.rote/ată

Nevertebrate

Ihtio ană

Herpeto aună

Mami ere

3.5 Alte s.e ii de 4loră 9i 4aună rele0ante.entru aria naturală.rote/ată

INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

Comunitățile lo ale 8i 4a torii interesați

Comunitățile locale

Factorii interesați

Utili1area terenului

Situația /uridi ă a terenurilor

5.5. Administratori6 gestionari 8i utili1atori

In4rastru tură 8i onstru ții

Patrimoniu ultural

O,ie ti0e turisti e

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRIA ASUPRA ARIEI NATURALE PROTE2ATE ȘI SPECIILOR ȘI 3ABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Lista a ti0ităților u.otențial im.a t

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate 3ărțile a ti0ităților u.otențial im.a t

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate

E0aluarea im.a turilor asu.ra s.e iilor

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE 3ABITATE

E0aluarea stării de onser0are a 4ie ărei s.e ii de interes onser0ati0 Pentru speciile,.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei,.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie,.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor specie,.1.4. Evaluarea globală a specie

Alți.arametrii rele0anți.entru e0aluarea stării de onser0are a s.e iilor/Ca,itatelor.entru are a 4ost desemnat situl

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PLANULUI DE MANAGEMENT

S o.ul Planului de management.entru aria naturală.rote/ată

O,ie ti0e generale6 măsuri generale6 măsuri s.e i4i e/management 8i a ti0ități.biectiv general.biective speci ice

Măsuri speci ice/ măsuri de management

PLANUL DE ACTIVITĂȚI ȘI ESTIMAREA RESURSELOR

Planul de a ti0ități

Estimarea resurselor ne esare

PLANUL DE MONITORIFARE A ACTIVITĂȚILOR

Ra.ortări.eriodi e

Urmărirea a ti0ităților.lani4i ate

Indi area a ti0ității reali1ate

BIBLIOGRAFIE ȘI REFERINȚE

ANEXE LA PLANUL DE MANAGEMENT

ANEXA 1. Fotogra4ii

ANEXA 2. 3ărți GIS

Anexa 2.1 3arta lo ali1ării 8i limitelor ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.1 3arta administrati0ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.3 3arta geologi ă a ROSCI0357 Porum,eni

Anexa 2.5 3arta solurilor

Anexa 2.5 3arta Cidrogra4i ă a ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.6. 3arta Ci.sometri ă

Anexa 2.7 3arta.re i.itațiilor medii Anexa 2.8 3arta tem.eraturilor medii Anexa 2.E 3arta e osistemelor

Anexa 2.10 3arta distri,uției s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni

Anexa 2.11 3ărți ale.resiunilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.12 3ărți ale amenințărilor asu.ra s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni

Anexa 2.13 3ărți.ri0ind starea de onser0are a s.e iilor 7n ROSCI0357 Porum,eni Anexa 2.15 3arta in4rastru turii rutiere 8i a ăilor 4erate

Anexa 2.15 3arta onstru țiilor

Anexa 2.16 3arta.erimetrului onstruit Anexa 2.17 3arta o,ie ti0elor turisti e Anexa 2.18 3arta utili1ării terenurilor Anexa 2.1E 3arta /uridi ă

INFORMAȚII GENERALE

Descrierea sintetică a Planului de management

Realizarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0357 PORUMBENI reprezintă obiectivul principal al proiectului REALIZAREA MANAGEMENTULUI ADECVAT ÎN SCOPUL CONSERVĂRII BIODIVERSITĂȚII ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ ROSCI0357 PORUMBENI, cod SMIS 101984, beneficiar Asociația Coridorul Verde, alături de elaborarea tuturor studiilor care stau la baza întocmirii prezentului plan de management. În conformitate cu directivele UE și legislația natională, informațiile regăsite în studiile efectuate pentru cunoașterea detaliată a tuturor aspectelor legate de habitatele și speciile țintă ale ariilor protejate vizate de proiect, vor sta la baza elaborării planului de management și a măsurilor de conservare necesare menținerii unei stări de conservare favorabilă. Planul de management reprezintă documentul oficial al unui proces de management continuu, capabil să asigure gospodărirea eficientă și adaptativă a ariilor naturale protejate pentru care a fost elaborat. Măsurile prevăzute în prezentul plan de management au ca scop asigurarea unui statut favorabil și durabil de conservare pentru speciile prezente în ariile protejate și țin cont de condițiile economice, sociale și culturale ale comunităților locale din proximitatea acestora, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele de conservare ce au stat la baza desemnării ariilor protejate - habitatele și speciile de interes comunitar prezente în situri și rezervații. Respectarea planului de management integrat și a regulamentului este obligatorie pentru administratorii ariilor naturale protejate, pentru autoritățile care reglementează activități pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum și pentru persoanele fizice și juridice care dețin sau care administrează terenuri și alte bunuri, respectiv care desfășoară activități în perimetrul și în vecinătatea ariei naturale protejate, în cazul de față ROPSCI0357 Porumbeni. Perioada de implementare a prezentului plan de management este de 5 ani de la aprobarea acestuia, modul în care urmează a se interveni în implementarea acestuia fiind unul participativ,

toți factorii interesați urmând să se exprime cu privire la implementare. Managementul integrat va asigura corelarea tuturor activităților care vor avea loc pe suprafața ariilor naturale protejate, fiind asigurată în acest mod acuratețea și eficiența necesare în luarea deciziilor cu privire la acestea. ROSCI0357 Porumbeni a fost propus pentru desemnarea ca sit Natura 2000 în 2011, instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. Tabel 1. Cadrul normativ relevant privind ariile naturale protejate

Nr. crt

Tip act

Număr act

An act

Denumire 1

Legea 292 2018

privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului 2

Ordonanța de urgență

a Guvernului 75 2018

pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul protecției mediului și al regimului străinilor 3

Legea 158 2018

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 4

Legea 148 2018

pentru modificarea alin. (1) al art. 38 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 5

Ordonanța de urgență a Guvernului 13 2018

pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecției mediului 6

Ordonanța de urgență a Guvernului 7 2016

pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice

Nr. crt

Tip act

Număr act

An act

Denumire 7

Legea 95 2016

privind înființarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 8

Legea 73 2015

privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 20/2014 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 9

Legea 133 2015

pentru modificarea și completarea Legii nr.46 din 2008 - Codul silvic 10

Ordinul Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice 1470 2013

privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării și a custodiei ariilor naturale protejate 11

Legea 49 2011

pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice 12

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 2387 2011

pentru modificare și completarea OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 28000 în România 13

Hotărârea Guvernului 971 2011

pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1. 284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Nr. crt

Tip act

Număr act

An act

Denumire 14

Legea 137 2010

Pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003 15

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 19 2010

Pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar 16

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 135 2010

Privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice și privat 17

Ordinul Ministrului Mediului și Pădurilor 1142 2010

privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora 18

Legea 317 2009

Pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura 19

Ordinul Ministrului Mediului 203 2009

Privind Procedura de stabilire a derogărilor de la măsurile de protecție a speciilor de floră și de faună sălbatice 20

Hotărârea Guvernului 1679 2008

Privind modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, precum și obligațiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice și proprietarilor de

Nr. crt

Tip act

Număr act

An act

Denumire

culturi agricole, silvice și de animale domestice pentru prevenirea pagubelor 21

Ordonanța de urgență a Guvernului 154 2008

Pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice și a Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 22

Ordonanța de urgență a Guvernului 164 2008

Pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului 23

Ordonanța de urgență a Guvernului 23 2008

Privind pescuitul și acvacultura 24

Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale 353 2008

Pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii 25

Hotărârea Guvernului 1284 2007

Privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România 26

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 1964 2007

Privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

Nr. crt

Tip act

Număr act

An act

Denumire 27

Ordonanța de urgență a Guvernului 114 2007

Pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului 28

Ordonanța de urgență a Guvernului 57 2007

Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011 29

Ordonanța de urgență a Guvernului 68 2007

Privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului 30

Ordinul Ministrului Mediului și Dezvoltării Durabile 1798 2007

Pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației de mediu 31

Legea 265 2006

Pentru aprobarea și modificarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului 32

Legea 407 2006

Vânătorii și a protecției fondului cinegetic, modificată și completată de Legea nr. 197/2007 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 154/2008 33

Ordinul Ministrului Mediului și Gospodăririi Apelor 207 2006

Privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 și a manualului de completare al acestuia 34

Hotărârea Guvernului 1076 2004

Privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe

Nr. crt

Tip act

Număr act

An act

Denumire 35

Legea 451 2002

Pentru ratificarea Convenției europene a peisajului, Florența, 20.10.2002 36

Legea 5 2000

Privind amenajarea teritoriului național - Secțiunea a III-a, zone protejate 37

Legea 86 2000

Pentru ratificarea Convenției privind accesul publicului la informații, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998 38

Legea 19 1998

Pentru ratificarea Convenției privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn, 23 iunie 1979 39

Legea 58 1994

Pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994 40

Legea 13 1993

Pentru ratificarea Convenției privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, Berna, 19.07.1979 41

Legea 5 1991

De ratificare a Convenției asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, încheiată la Ramsar, 2 februarie 1971 42

Ordinul ministrului mediului 304 2018

privind aprobarea Ghidului de elaborare a Planurilor de management ale ariilor naturale protejate

Situl are o suprafață de 7052 de hectare și este situat pe teritorul județelor Harghita - 92% și Mureș - 8%, respectiv a 7 unități administrativ teritoriale, 6 în județul Harghita și 1 în județul Mureș.

Tabel 2. Tabel centralizator cu măsurile adresate elementelor de interes conservativ funcție de starea de conservare a acestora și presiunile și amenințările cu care se confruntă acestea

Arie naturală protejată / Elemente de interes conservativ

Stare de conservare (F/ NI/ NR)

Presiune (P) Amenințare (A)

Măsurile active de conservare propuse

Arie naturală de conservare ROSCI0357 - nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni:

Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

F F

P F03.02.01 colectare de animale insecte, reptile, amfibieni.

MS 1.1.1 Menținerea stării de conservare faborabilă pentru speciile de: -nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni:

Bombina variegata, Triturus vulgaris

ampelensis - nevertebrate: Lucanus cervus -amfibieni:

Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis

F F

P F03.02.01 colectare de animale (insecte, reptile, amfibieni…)

MS 1.1.2 Interzicerea vătămării, capturării, deținerii, comercializării speciilor de: -nevertebrate: Lucanus cervus, -amfibieni:

Bombina

variegata, Triturus vulgaris ampelensis -nevertebrate: Lucanus cervus,

F

F

P și A G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

MS 1.1.3 Limitarea accesului motorizat pe drumurile forestiere secundare și interzicerea

accesului -amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. - mamifere: Lutra lutra

F F

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

motorizat în afara drumurilor -amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus. - mamifere: Lutra lutra -pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra

NI

F

F

P H01 Poluarea apelor de suprafață: H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate

MS 1.1.4 Interzicerea poluării apelor de suprafață (râul Târnava Mare și afluenții) și a zonelor umede pentru menținerea calității bune a habitatelor acvatice necesare speciilor de: -pești: Barbus meridionalis, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata, - mamifere: Lutra lutra

off-road pentru menținerea stării de conservare favorabilă a speciilor de:

nevertebrate: Lucanus cervus,

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

F

P și A C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

MS 1.1.5 Menținerea în stare favorabilă a zonelor de reproducere pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis,

Bombina

variegata - amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis, Bombina variegata

F

P și A C02 Exploatarea si extractia de petrol si gaz G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

MS 1.1.6 Menținerea capacității de suport a habitatelor: zonele umede, râurile și zonele limitrofe ale acestora, prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă pentru speciile de amfibieni: Triturus vulgaris ampelensis,

Bombina variegata -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

F

F

P și A A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale P

MS 1.1.7 Controlul pășunatului precum și a pășunatului în pădure pentru evitarea deranjului speciilor de: -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite -mamifere:

Ursus arctos,

Canis lupus. -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

F

F

P și A A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

MS 1.1.8 Realizarea și implementarea de studii pastorale în vederea menținerii stării de conservare favorabile pentru speciile de: -amfibieni: Bombina variegata, Triturus vulgaris ampelensis și -mamifere:

Ursus arctos,

Canis lupus -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra

F

P și A E01.02 Urbanizare discontinue E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

MS 1.1.9 Evitarea fragmentării habitatelor favorabile speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus și Lutra lutra -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

F

P și A B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

MS 1.1.10 Menținerea zonelor speciale de protecție din zona bârloagelor, a adăposturilor, a zonelor de hrănire naturală și a zonelor de liniște pentru speciile de mamifere:

Ursus arctos,

Canis lupus. -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

F

P și A D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

MS 1.1.11 Evaluarea construirii de noi căi de acces, drumuri – infrastructură de transport prin prisma necesității menținerii stării de conservare favorabilă a speciilor de mamifere: Ursus

arctos, Canis lupus -mamifere: Ursus arctos

F

P F04.02 Colectarea (ciupercilor, lichenilor, fructelor de padure)

MS 1.1.12 Reglementarea activităților de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure în vederea menținerii resurselor de hrană pentru specia de mamifere Ursus

arctos. -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

F

P și A G01.04.01 Drumeții și alpinism

MS 1.1.13 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciilor de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus -mamifere: Ursus arctos, Canis lupus.

F

P și A G01.04.01 Drumeții și alpinism

MS 1.1.14 Reglementarea activităților recreative pentru asigurarea zonei de liniște pentru speciile de mamifere: Ursus arctos, Canis lupus - chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus

F

P și A B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației:

MS 1.1.15 Menținerea calității habitatelor forestiere printr-un management durabil prin prisma necesității menținerii

stării

de

B02.02 curățarea pădurii; B02.03 îndepărtarea lăstărișului

conservare favorabilă a speciilor de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și -nevertebrate: Lucanus cervus

F

F

P și A B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației: B02.02 curățarea pădurii B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare: îndepărtarea lemnului mort B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

MS 1.1.16 Conservarea pădurilor mature pentru menținerea habitatelor caracteristice speciilor de: -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus și -nevertebrate: Lucanus cervus -chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus

F

P și A B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

MS 1.1.17 Exploatarea forestieră în conceptul managementului durabil în vederea asigurării stării de conservare favorabilă pentru speciile de chiroptere: Myotis myotis, Myotis blythii,

Barbastella barbastellus -mamifere: Ursus arctos

F

P E01.02 Urbanizare discontinuă

MS 1.1.18

Prevenirea condiționării și habituării exemplarelor de Ursus arctos

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement A K03.06 Antagonism cu animalele domestice

în zona ariei naturale protejate - ihtiofaună: Barbus

NI

P

MS 1.2.1 Îmbunătățirea stării

meridionalis, Rhodeus

B Silvicultura

de conservare a speciilor de

sericeus

amarus,

B03

exploatare

ihtiofaună:

Barbus

Cobitis taenia

forestieră

fără

meridionalis,

Rhodeus

replantare sau refacere

sericeus amarus, Cobitis

naturală

taenia

prin

refacerea

B04

folosirea

vegetației forestiere de pe

biocidelor, hormonilor

malul apelor curgătoare.

și chimicalelor în

pădure

B05 folosirea de

îngrășăminte în pădure

B07 Alte activități

silvice decât cele listate

mai sus - ihtiofaună: Barbus

NI

P

MS 1.2.2 Interzicerea tăierii

meridionalis, Rhodeus

B Silvicultura

vegetației forestiere de pe

sericeus

amarus,

B03

exploatare

malul apelor curgătoare în

Cobitis taenia

forestieră

fără

vederea îmbunătățirii stării de

replantare sau refacere

conservare a speciilor de

naturală

ihtiofaună:

Barbus

B04

folosirea

meridionalis,

Rhodeus

biocidelor, hormonilor și chimicalelor în pădure B05 folosirea de îngrășăminte în pădure B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus

sericeus amarus, Cobitis taenia. - ihtiofaună: Barbus

NI

P și A

MS 1.2.3

Menținerea

meridionalis, Rhodeus

J02

Schimbări

conectivității longitudinale a

sericeus

amarus,

provocate de oameni în

cursului de apă pentru crearea

Cobitis taenia

sistemele hidraulice:

unui habitat optim speciilor

J02.06 Captarea apelor

de

ihtiofaună:

Barbus

de suprafață

meridionalis,

Rhodeus

J02.06.01 captări de

sericeus amarus, Cobitis

apă de suprafață pentru

taenia.

agricultură

J02.06.02 captări de

apă de suprafață pentru

alimentarea cu apă

J02.06.03 captări de

apă de suprafață pentru

industrie

P

J03.02

Reducerea

conectivității

de

habitat, din cauze

antropice

J03.02.01 reducerea

migrației / bariere de

migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic - ihtiofaună: Barbus

NI

P și A

MS 1.2.4

Interzicerea

meridionalis, Rhodeus

C Minerit, extracția de

extracției

nisipului

și

sericeus

amarus,

materiale

și

de

pietrișului din albia râului în

Cobitis taenia

producție de energie:

vederea

îmbunătățirii

C01.01 Extragere de

habitatelor specifice speciilor

nisip și pietriș

de

ihtiofaună:

Barbus

C01.01.01 cariere de

meridionalis,

Rhodeus

nisip și pietriș

sericeus amarus, Cobitis

C01.07 Minerit și

taenia

activități de extragere

la care nu se referă mai

sus

Notă: Starea de conservare poate fi: Favorabilă - F, Nefavorabilă Inadecvată - NI, Nefavorabilă Rea - NR Presiune - P și Amenințare - A

Procesul de elaborare al Planului de management

Planul de management al ROSCI0357 Porumbeni a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale ale OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, cu completările și modificările ulterioare. Buna administrare a siturilor Natura 2000 este influențată într-un mod decisiv de acuratețea, complexitatea și operaționalitatea planului de management realizat, astfel că procesul de elaborare al acestuia are în vedere aceste aspecte.

Pentru evaluarea detaliată a speciilor din cadrul sitului au fost efectuate atât activități de birou cât și de teren, în perioada septembrie 2017 – decembrie 2018. În timpul campaniilor de teren au fost identificate, cartate speciile și au fost culese informații relevante referitoare la distribuția acestora, a activităților antropice care le amenință - au fost identificate și inventariate sursele de impact, intensitatea manifestării acestora, fiind estimat gradul de afectare a speciilor vizate și intensitatea, precum și la starea de conservare speciilor de interes comunitar din ROSCI0357 Porumbeni. De asemenea, pentru descrierea detaliată a mediului abiotic, au fost necesare pregătiri anterioare în birou, precum și campanii de teren în cadrul cărora au fost culese date scriptice și grafice sub forma schițelor de hartă cu privire la condițiile fizico geografice specifice sitului. Totodată, în timpul campaniilor de teren s-a identificat și cartat și modul de utilizare a terenurilor. Datele culese din teren au permis elaborarea ulterioară în GIS a hărților ce vizează atât factorii abiotici, cât și biotici, respectiv hărți referitoare la distribuția habitatelor și speciilor, a presiunilor și amenințărilor asupra speciilor, precum și a stării de conservare în care se regăsesc fiecare dintre acestea și care constituie parte integrantă a planului de management. Informațiile referitoare la presiunile actuale, precum și informațiile cu privire la amenințările cu potential impact asupra speciilor au constituit suportul necesar stabilirii gradului de conservare și propunerii măsurilor necesare pentru menținerea habitatelor și speciilor din siturile de interes comunitar într-o stare favorabilă de conservare. Măsurile de conservare au fost stabilite în mod realist, atât din punct de vedere al amplorii acțiunilor, cât și din punct de vedere al intervalelor de timp necesare punerii lor în practică. Planul de management a fost supus unui proces de conultare cu factorii interesați, realizat prin organizarea a două consultări publice privind planul de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, care au avut loc în data de 20 martie 2019 în Miercurea Ciuc, respectiv în data de 21 martie 2019 în localitatea Cristuru Secuiesc, ambele din județul Harghita, localități suprapuse sitului ROSCI0357 Porumbeni. La fiecare dintre cele două evenimente au participat circa 30 persoane, reprezentanți ai unor autorități locale și instituții publice din domeniul protecției mediului, localnici, reprezentanți ai comunităților locale din aria sitului vizat de proiect, ai unor ONG-uri de mediu. Mai mult decât atât, în procedura de evaluare strategică de mediu a planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, în conformitate cu prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 1076/2004, cu modificările și completările ulterioare au fost parcurse toate etapele privind consultarea publică, respectiv publicarea anunțurile de presă, atât din etapa initiale, asupra primei versiuni a planului de management, cât și din etapa deciziei de încadrare, precum și participarea la ședința Comitetului Special Constituit, organizată în data de 28.05.2019 la sediul APM Harghita, a reprezentanții autorităților desemnate la nivel local, unde au fost discutate toate aspectele legate de evaluarea strategică de mediu a planului de management a sitului ROSCI0357 Porumbeni, luându-se decizia etapei de încadrare a acestuia în cadrul planurilor care nu necesită efectuarea evaluării de mediu și evaluare adecvată pentru Planului de management al ariei naturale protejate ROSCI0357 Porumbeni, Decizia nr. 33/05.07.2019.

Descrierea ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Ariile naturale protejate vizate de Planul de management Tabel 3. Ariile naturale protejate vizate de Planul de management sunt:

Nr. crt.

Arie naturală protejată cu care se suprapune

Tip suprapunere c)

Suprafața totală suprapusă cu aria natural protejată de referință (ha)

Procentul din aria natural protejată de referință (%)

Cod

Denumire

Tip a)

Categorie b)

Denumire responsabil 1

ROSCI0357

Porumbeni

SCI

Sit

de importanță comunitară

ANANP - - - 1.3.2. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate vizate Planul de management

ROSCI0357 Porumbeni cuprinde teritorii din 6 unități administrativ teritoriale din județul Harghita și una din județul Mureș, după cum urmează: UAT jud. Harghita:

Orașul Cristuru Secuiesc

Comuna Dârjiu

Comuna Feliceni

Comuna Mugeni

Comuna Porumbeni

Comuna Simonești UAT jud. Mureș:

Comuna Vânători

Din punct de vedere geografic, situl este situat în Subcarpații Odorheiului, unitate ce mărginește către est Depresiunea Colinară a Transilvaniei. Este caracterizată de o complexitate morfo-structurală ridicată datorită schimbării direcției cutelor, prezenței pseudostructurilor și încrucișării liniilor de falie. Procesele exogene au generat un relief selectiv pe formațiunile tortonian-sarmațiene și pe peticele de pliocen, iar acțiunea râurilor este marcată în peisaj prin șesuri, lunci, terase și înșeuări de evoluție, interfluvii suprapuse și versanți de diferite tipuri. Regiunea este intens fragmentată, energia reliefului trecând de 300 m.

Tabel 4. Localizarea ariei/ariilor naturale protejate

Codul și denumirea ariei naturale protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică (*)

Județul

Localitățile (orașe, comune, sate**)

Localitate

Suprafața (ha)

ROSCI0357 Porumbeni 1610.67

Continentală

Harghita

Simonesti 1610.67

ROSCI0357 Porumbeni 307.64

Continentală

Harghita

Felicieni 307.64

Codul și denumirea ariei naturale protejate

Suprafața (ha)

Regiunea biogeografică (*)

Județul

Localitățile (orașe, comune, sate**)

Localitate

Suprafața (ha)

ROSCI0357 Porumbeni 779.66

Continentală

Harghita

Cristuru Secuiesc 779.66

ROSCI0357 Porumbeni 1287.12

Continentală

Harghita

Mugeni 1287.12

ROSCI0357 Porumbeni 1910.21

Continentală

Harghita

Porumbeni 1910.21

ROSCI0357 Porumbeni 420.62

Continentală

Harghita

Darjiu 420.62

ROSCI0357 Porumbeni 659.48

Continentală

Mureș

Vânători 659.48

Principalele căi de acces în sit sunt drumul județean DJ 137 Dejuțiu – Porumbenii Mari, care traversează situl în zona sa mediană, pe culoarul Târnavei Mari și DJ 134 A Rugănești – Simonești, care intră în contact cu limita nord-vestică a sitului, de-a lungul Pârâului Alb. 1.3.3. Limitele ariei/ariilor naturale protejate vizate de Planul de management

Limitele sitului ROSCI0357 Porumbeni au fost stabilite în 2011, prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările și completările ulterioare. În anul 2016, acestea au fost redesemnate prin OM 46/2016 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. În prezent, ROSCI0357 Porumbeni are o suprafață de 7052 ha.

MEDIUL ABIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Geologie

Teritoriul în care este încadrat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni face parte din unitatea subcarpatică de pe latura estică a Depresiunii Transilvaniei. Este format din dealurile Homat având 838 m – la sud de Târnava Mare - și Rez având 933 m – la nord de același râu, închizând înspre vest depresiunea Odorhei. Sub aspect geologic, arealul este relativ unitar, fiind acoperit în cea mai mare parte a sa de depozite pannoniene – nisipuri, argile, conglomerate -, dispuse la rândul lor peste cele sarmațiene de argile gresii, nisipuri, conglomerate și tufuri dacitice. Dealul nordic, Rez, este dominat de depozitele panoniene, sarmațianul ieșind la suprafață doar în extremitatea sa sud-vestică, către Porumbenii Mari și Rugănești, în timp ce în Dealul Homat sunt expuse predominant depozitele sarmațiene, doar pe culmile sale, la altitudinile cele mai mari, în general de peste 700-750 m, apărând pannonianul. O excepție o reprezintă însă Dealul Moghioroc și versanții cu declivitate accentuată de pe dreapta văii Feleșului, unde depozitele pannoniene apar la zi și la altitudini mai scăzute, de sub 550 m. Atât în Dealul Rez, dar mai cu seamă în Dealul Homat, apar fragmente de depozite holocene, de argile prăfoase și nisipoase, pe care sunt instalate alunecări de teren superficiale, în brazde sau în valuri ori lenticulare, semistabilizate ori active. În vecinătatea arealului, în apropierea localităților Lutița sau Mugeni spre exemplu, există și areale însemnate afectate de alunecări de teren profunde, în formă de amfiteatru, în valuri sau circulare. Pe de altă parte, odată cu trecerea spre Podișul Târnavelor, pe lângă arealele cu alunecări de teren în extindere, apar și văile de deraziune. Formațiunile vulcanogen-sedimentare, care acoperă stratele pannoniene și sarmațiene la nord și est de arealul sitului - în dealurile Șiclod, Firtuș sau în dealurile care închid spre est depresiunea Odorhei-, nu ajung atât de mult către vest. Valea Târnavei Mari se adâncește în astfel de depozite, formate din brecii piroclastice, aglomerate, microaglomerate, gresii și nisipuri andezitice, până în aval de barajul Zetea, în dreptul localității Sub Cetate, continuându-și apoi traseul în depozite pleistocene și majoritar pannoniene.

Cele mai noi terenuri din cuprinsul arealului aparțin holocenului superior, formate din depozite care alcătuiesc terasele joase, cu altitudini relative între 5-10 m, precum și aluviunile recente, care apar în lungul văii Târnava Mare. Având în vedere suprafața restrânsă a arealului, dar mai ales monotonia litologică, geologia nu se constituie într-un element definitoriu în distribuția speciilor ori a habitatelor, mai degrabă elementele morfologice – altitudinea, expoziția versanților, panta -, prin condiționările hidro- climatice, influențându-le. Făcând parte din ramura externă care închide depresiunile subcarpatice est-transilvane, aceste formațiuni deluroase reprezintă unități morfologice cu trăsături apropiate atât de ale Dealurilor Homoroadelor, situate către est, către munte - dar care sunt acoperite de o cuvertură de formațiuni sedimentare vulcanogene -, cât și de ale Podișului Târnavelor – care scade însă treptat în altitudine -, ce le continuă către vest. Desfășurându-se într-un ecart altitudinal de aproape 540 de m, aspectul general al teritoriului este dat de prezența reliefului structural, format din cueste și suprafețe structurale, cu interfluvii în general înguste și ascuțite, cu caracter asimetric. În special Dealul Rez are un astfel de aspect, asimetria între versanții nordici, de revers, și cei sudici, de front de cuestă, fiind destul de clar exprimată în peisaj. Dealul Homat nu are același caracter dominant, culmea principală fiind ceva mai bombată, în schimb în extremitatea sa vestică, către depresiunea Cristuru Secuiesc, este foarte bine conturat un aliniament de cueste, drenate de cursuri de apă cu caracter subsecvent, afluenți de stânga ai Târnavei Mari. Între cele două unități montane se desfășoara valea Târnavei Mari, având un sector de îngustare între depresiunea Odorhei, din amonte, și depresiunea Cristuru Secuiesc, din aval. Valea Târnavei Mari este marcată de prezența câtorva niveluri de terase, urme ale acestora fiind mai bine evidențiate pe partea dreaptă. Literatura de specialitate evidențiază prezența a șapte niveluri de terase în sectorul subcarpatic al cursului Târnavei Mari: 4-6 m, 8-15 m, 18-24 m, 30-40 m, 50-65 m, 75-85 m, 100-120 m.

Hidrografie

Întregul areal este drenat, prin afluenți direcți sau indirecți, de râul Târnava Mare. Spațiul analizat se înscrie în cea mai mare parte, din punct de vedere al regimului hidric, în tipul

pericarpatic transilvan – PcT, caracterizat prin ape mari de scurtă durată, nivopluviale în luna martie și viituri, mai ales, în perioada mai-iulie. Alimentarea râurilor, predominant pluvială, secundar subterană și nivală, explică marile variații ale scurgerii anuale și anotimpuale. Primăvara reprezintă sezonul cu cea mai bogată scurgere, condiționată de topirea zăpezilor și de cantitățile ridicate de precipitații lichide, în timp ce toamna are cea mai slabă contribuție la realizarea volumului anual al scurgerii. Direcția generală de curgere a Târnavei Mari este est-vest. Principalii afluenți de dreapta ai Târnavei Mari, pe cuprinsul ariei vizate, de la est la vest, sunt: râul Tăietura, pârâul Tulbure, râul Strâmtoarea și Feernic. Aceștia drenează Dealul Rez, primii 3 versanții săi sudici, în timp ce ultimul, prin intermediul unui număr însemnat de afluenți, versanții nordici. Pe de altă parte, afluenții de stânga ai Târnavei Mari, în aceeași ordine, sunt: râul Feleș, pârâul Perilor, râul Berea, râul Cetatea, pârâul Biserica și râul Archita. Ei drenează Dealul Homat, primii 5 avându-și izvoarele pe cuprinsul său și acoperind versanții nordici și nord-vestici, în timp ce râul Archita, prin afluenții săi provenind de pe teritoriul acestui deal – Feleag, Iaroș și Cabalaș -, drenează versanții sudici și vestici. Rețeaua hidrografică temporară este reprezentată de pâraie și formațiuni torențiale, iar în unele zone apar înmlăștiniri, condiționate și de structura geologică, condițiile climatice și degradarea terenurilor. În conformitate cu proiectul SIPOCA 22, activitatea A.1.4. Cartarea ecosistemelor naturale, degradate și semidegradate la nivel național, starea ecologică a Târnavei Mari pe sectorul ce drenează arealul sitului Porumbeni, dar și a afluenților acesteia din același areal este una bună, încadrându-se în clasa II de calitate. De asemenea, încadrarea finală a sectoarelor de cursuri de apă în categorii de degradare ne evidențiază valori mici pentru cursurile de ordinul 1, acestea putând fi considerate cursuri cu trăsături naturale, pentru cele de ordinul 2, 3 sau 4 acestea fiind mai ridicate, evidențiind astfel cursuri de apă semidegradate.

Pedologie

Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor și subtipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfologice. Astfel, în arealele de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri. Pe versanții

cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate: regosoluri și erodisoluri – antrosoluri erodice. Dealtfel, procesele denudaționale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetație forestieră, astfel explicându-se suprafețele destul de mari ocupate de solurile brune luvice pseudogleizate – luvosoluri stagnice – sau de solurile brune argiloiluviale - preluvosolurile tipice – în combinație cu erodisoluri. Sub aspectul distribuției în suprafață, clasa argiluvisolurilor – luvisolurilor – este cel mai bine reprezentată, prin suprafețe importante ocupate de soluri brune argiloiluviale – preluvosoluri tipice, dar și stagnice -, soluri brune luvice tipice, gleizate ori pseudogleizate – luvosoluri tipice, gleice sau stagnice -. Acestea sunt, nu de puține ori, asociate cu erodisolurile, ca de exemplu pe versanții sudici ai Dealului Homat, în bazinetul de obârșie al Pârâului Fânațelor sau pe versanții din stânga ai râului Feernic și ai afluenților acestuia care drenează nordul Măgurii Rez, în dreptul localităților Cădaciu Mare și Șimonești. Solurile brune argiloiluviale au texturi mai argiloase și sunt mai bogate în carbonați, ca urmare a naturii materialului parental, provenit din roci carbonatice - marne și argile- și din depozite derivate din acestea. Sunt soluri caracterizate printr-un orizont A ocric, sau molic, un orizont intermediar argic, având culori brune. S-au format în condiții de relief de deal pe depozite de nisipuri, luturi și argile, în condiții climatice cu ierni blânde și umede și veri călduroase cu perioade de uscăciune. Pe de altă parte, solurile brune luvice au un orizont A ocric, urmat de orizont eluvial E și orizont B argic cu grad de saturație în baze peste 53% cel puțin într-un suborizont din partea superioară; nu prezintă schimbare texturală bruscă. Pot să prezinte, pe lângă orizonturile menționate, orizont O, orizont vertic, proprietăți stagnice intense sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă sau trecere glosică. Condițiile climatice specifice formării acestor soluri sunt caracterizate prin temperaturi medii anuale de 6-9 °C și precipitații medii de 600-900 mm, acestea depășind evapotranspirația, care este mai mică de 600 mm. Materialele parentale, sunt foarte variate și alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile, gresii, conglomerate și nisipuri care sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în urma proceselor de dezagregare și alterare a rocilor magmatice și metamorfice. Solurile brune luvice sunt soluri moderat sau puternic diferențiate textural, ceea ce determină însușiri aerohidrice nefavorabile pe profil, deoarece conținutul de argilă în orizontul Bt poate fi de 1,5-2 ori mai mare decât în orizontul Ea. Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive, conținutul în humus este foarte scăzut 1,5-2,5%, în orizontul Ea poate să scadă sub 1%, reacția este moderat acidă 5-5,5 sau puternic acidă la subtipurile albice

în jur de 4,5, gradul de saturație în baze mai mic de 60% iar în orizontul Ea poate avea valori de 15-20%. Datorită slabei aprovizionări cu elemente nutritive și a diferențierei texturale pe profilul de sol, acestea prezintă o fertilitate scăzută pentru majoritatea plantelor de cultură. Pot fi pretabile pentru culturi de câmp cum sunt: grâu, porumb, floarea soarelui, trifoi sau pajiști, plantații de pomi și viță-devie, producțiile obținute fiind în general scăzute. Pentru obținerea unor producții ridicate, se impune, aplicarea unor măsuri de ameliorare complexe cum sunt: amendarea calcică pentru luvosolurile cu reacție acidă, lucrări de mobilizare profundă pentru eliminarea excesului de apă și îmbunătățirea permeabilității solului, efectuarea lucrărilor agricole în perioadele optime de umiditate și aplicarea de îngrășăminte organice și minerale pentru suplimentarea rezervei scăzute de elemente nutritive. Cambisolurile sunt de asemenea bine reprezentate în teritoriu, prin soluri eu-mezobazice – eutricambosoluri – ce se găsesc sub întinse suprafețe de pădure compactă, în porțiunile cu cea mai mare altitudine – Pădurea Fundăturii, Pădurea Tan, Pădurea Lopaghi, Coasta Goganului, Dealul Spre Cetate, Dealul Strâmtorii și Dealul Cetății ori Vârful Aramei. Clasa molisolurilor – cernisoluri – este prezentă prin suprafețe destul de restrânse în partea vestică a sitului, mai extinse în afara sa, prin prezența solurilor negre clinohidromorfe și a pseudorendzinelor – faeoziomuri – pe terasele dezvoltate pe stânga Târnavei Mari și pe valea Strâmtoarea. Alte areale acoperite de pseudorendzine sunt situate în apropierea localităților Tăietura și Mătișeni, în extremitatea estică a sitului. Erodisolurile – antrosolurile erodice - și/sau regosolurile ocupă suprafețe restrânse în suprafața ariei protejate, fiind mai degrabă asociate cu categoriile majoritare de sol, în special cu cele brune luvice. Erodisolurile sunt reprezentative pentru terenuri foarte puternic erodate ca urmare a acțiunii antropice directe sau indirecte, astfel că orizonturile rămase nu permit încadrarea într-un anumit tip de sol. De regulă, prezintă la suprafață un orizont Ap provenit din orizont B sau C, din AC sau AR, având sub 20 cm grosime. Regosolurile prezintă un orizont A: Am, Au, Ao, urmat de un orizont C, întregul profil fiind dezvoltat în materiale parentale neconsolidate sau slab consolidate, cu excepția celor nisipoase, fluvice sau antropogene. Nu prezintă alte orizonturi sau proprietăți diagnostice sau sunt prea slab exprimate. Pot avea însă proprietăți hipostagnice, orizont hiposalic sau chiar salic sub 50 cm, eventual și un orizont O. Prezența lor este condiționată de eroziunea geologică - lentă și

îndelungată, de la nivelul versanților moderat-puternic înclinați, modelați pe roci preponderent neconsolidate, prin care se deosebesc genetic de litosoluri. În aceste condiții solificarea se menține într-un stadiu puțin avansat, de relativ echilibru între morfogeneză și pedogeneză. În fine, solurile aluviale frecvent gleizate – aluviosoluri gleice – ocupă porțiunea din sit reprezentată de lunca Târnavei Mari, dar sunt prezente și pe cursurile Architei sau Feernicului, care drenează prin afluenții lor cea mai mare parte a teritoriului înscris în aria protejată. Ele sunt constituite din material parental fluvic pe cel puțin 50 cm grosime, având cel mult un orizont A. Nu prezintă alte orizonturi diagnostice, în afară de cel mult un orizont vertic asociat orizontului C, proprietăți salsodice și proprietăți gleice sub 50 cm adâncime.

Clima

Tipul de climat în care se încadrează arealul sitului este cel specific de dealuri și podișuri, circulația dominantă a maselor de aer fiind vestică și nord-vestică. Caracteristicile fizice ale reliefului imprimă caracteristici particulare ale climei, principalul factor geomorfologic cu rol determinant în formarea climei locale fiind altitudinea. Apoi, poziția sitului în cadrul Depresiunii Colinare a Transilvaniei și dispunerea lanțurilor montane joacă un rol de asemenea determinant în aspectele climatice din această regiune. Temperatura medie anuală pe cuprinsul teritoriului sitului Natura 2000 Porumbeni variază între 6 și 8 °C, în funcție de poziția altitudinală. Aceasta scade treptat pe versanți odată cu creșterea altitudinii, atingând valori medii anuale ce nu depășesc 6,5 °C la altitudini mai mari de 900 m. După cum se știe, temperatura aerului este elementul meteorologic care se supune în cea mai mare măsură unui ciclu anual, ca o consecință a dependenței acesteia de radiația solară. Acest ciclu nu poate fi perturbat de circulația generală a atmosferei decât într-o mică măsură. De constanța cu care se succed diferite faze ale ciclului anual al temperaturii aerului sunt legate atât tipurile cât și fazele de vegetație, precum și întreaga activitate umană. Astfel, anotimpual, valorile medii ale temperaturii aerului se repartizează după cum urmează: iarna 0,5 °C, primăvara 9,3 °C, vara 18,2 °C, toamna 9,4 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații în arealului studiat este cuprinsă între 560 – peste 620 mm. Aceasta crește treptat odată cu creșterea altitudinii atingând cele mai mari valori pe treptele altitudinale cele mai înalte. În general, din luna februarie până în iunie-iulie, mersul lunar

al cantităților medii de precipitații prezintă valori din ce în ce mai mari, după care, spre sfârșitul anului și în ianuarie, acestea scad treptat. Luna iunie este cea mai ploioasă lună din an cu valori medii de 90 mm. Cantitățile minime de precipitații se înregistrează în luna februarie de aprox. 25 mm. Anotimpual, cantitățile medii multianuale se repartizează astfel: iarna 85 mm, primăvara 147 mm, vara 242 mm, iar toamna 115 mm. Stratul de zăpadă se formează în intervalul rece al anului, când precipitațiile sunt și sub formă de ninsoare, iar temperatura solului și a aerului devine negativă. În situl studiat numărul anual mediu de zile cu strat de zăpadă este în jur de 50 de zile, iar cel al zilelor cu ninsoare este de aproximativ 34 zile. Viteza medie anuală a vântului are valori specifice interiorului arcului carpatic, aceasta fiind de circa 2 m/s în regiunea de interes, însă prezentând variații lunare ce se pot abate considerabil de la această valoare. În arealul analizat se pot manifesta o gamă largă de fenomene atmosferice periculoase. Astfel, situl vizat este expus fenomenelor de grindină - în medie 1-2 zile pe an, fenomene orajoase - în medie 35-40 zile pe an, brumă - în medie 40-50 zile pe an și viscol - în medie 1-2 zile pe an. Poleiul are o frecvență de manifestare scăzută, inregistrându-se cu o frecvență de numai o zi pe an, in medie. De asemenea, alte fenomene periculoase, cum sunt ceața, ploile torențiale, valurile de căldură, vânturile puternice pot genera efecte negative pe teritoriul sitului.

Elemente de interes conservativ, de tip abiotic

Aspectul general al reliefului, determinat în primul rând de structura litologică, este unul monoton, deloc spectaculos, fără formațiuni care ar putea ieși în evidență în peisaj. Abrupturile de cuestă alungă puțin din monotonia locului, ele sunt însă acoperite de vegetație forestieră în regiunile mai înalte, unde ar putea contribui la diversificarea peisajului. În aceste condiții, singurul element natural care are valoare conservativă și peisagistică este un lac format în spatele unui val de alunecare, situat în afara sitului Natura 2000, la nord de localitatea Porumbenii Mari, pe valea pârâului Tulbure. Acesta a încadrat prin Legea 5 / 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea III-a zone protejate în categoria 2.0. Rezervații și monumente ale naturii și are o suprafațpă de 4 ha. Prezența lacului a

favorizat existența în jurul său a unor specii de plante precum Lysimachia thyrsiflora – gălbășoara de turbărie, Utricularia vulgaris – otrățelul de baltă, Menyanthes trifoliata – trifoiștea de baltă.

MEDIUL BIOTIC AL ARIEI / ARIILOR NATURALE PROTEJATE

Ecosistemele

Ca termen general, ecosistemul reprezintă “un ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici”, sau “o unitate naturală care include toate organismele vii - biocenoza - și mediul - biotopul - în care trăiesc”. Relațiile între organisme și factorii de mediu se realizează prin schimbul de materie și energie. Un ecosistem, fie el de pădure, de pajiște sau acvatic, nu are limite fixe, structura sa faunistică, floristică și trofică fiind în permanentă schimbare. Un ecosistem este o unitate structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei

vii. Conceptul de ecosistem este anterior celui de habitat, în accepțiunea lui din Directiva 92/43/EEC. În mod curent, în ecologie, prin ecosistem se înțelege o unitate funcțională a naturii constituită dintr-o comunitate stabilă de organisme aflate în interrelații complexe, biocenoza, într- un mediu abiotic relativ unitar, biotopul. Termenul de habitat este folosit cu diverse semnificații, dintre care cea mai comună este aceea de mediu, deopotrivă abiotic și biotic, în care trăiește o populație sau o specie, având sinonimul monotop. Atât prin ecosistem, cât și prin habitat putem înțelege entități concrete, delimitabile, măsurabile, la un moment dat, cât și tipuri de ecosisteme, respectiv de habitate. În tipologia ecosistemelor se operează cu diverse criterii, cum ar fi gradul de naturalitate, tipul biotopului, cantitatea de energie ce tranzitează anual ecosistemul, la diverse scări spațiale. Prima apropiere între cele două concepte, ecosistem și habitat, a fost stabilită în Europa de Vest prin publicarea sistemului CORINE Biotopes în 1991, înlocuit ulterior de clasificarea Palearctic. În 1992, Directiva 92/43/EEC propune o clasificare a habitatelor europene - sistemul Natura 2000, precizat ulterior în edițiile manualului european de interpretare, punându- se accent în special pe cele rare, amenințate și care necesită luarea unor măsuri de protecție. Sistemul european de referință pentru habitate este EUNIS Habitats. Dat fiind că expresia habitat natural este definită în Directiva 92/43/EEC ca “areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite caracteristici geografice, abiotice și biotice naturale sau

seminaturale” și că termenul ecosistem nu apare în cuprinsul acestui act legislativ, că între cele două concepte există o sinonimie, în continuare se vor considera ca ecosisteme categoriile de habitate conform manualului românesc de interpretare a habitatelor. La nivel de peisaj în ROSCI0357 Porumbeni există ecosisteme de zone umede acvatice și palustre, de zone deschise de pajiști xerice și aluviale, fânețe și ecosisteme forestiere - ponderea cea mai mare.

Tabel 5. Categoriile de ecosisteme din sistemul de arii naturale protejate

Nr. crt.

Cod

Descriere 1 142

Ape dulci curgătoare din regiunea de deal 2 2312

Pajiști și fânețe mezofile de altitudine joasă 3 2311

Pajiști umede cu ierburi înalte și comunități ierboase higrofile 4 252

Păduri de foioase 5 274

Terenuri agricole mixte/heterogene 6 2812

Localități cu structură discontinuă 7 2821

Drumuri și căi ferate

În capitolul anexe este prezentată harta ecosistemelor din ROSCI0357 Porumbeni.

Habitate de interes conservativ în baza cărora a fost declarată aria/ariile naturale protejate

În formularul standard NATURA 2000 al sitului Natura 2000 Porumbeni nu sunt menționate habitate de interes comunitar.

Specii de floră și faună de interes conservativ pentru care a fost declarată aria naturală protejată

Situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni a fost declarat pe baza următoarelor specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE, astfel:

Specii de nevertebrate: 1083 Lucanus cervus

Specii de ihtiofaună: 1138 Barbus meridionalis 1149 Cobitis taenia 1134 Rhodeus sericeus amarus

Specii de herpetofaună: 1193 Bombina variegata 1166 Triturus cristatus 4008 Triturus vulgaris ampelensis

Specii de mamifere: 1308 Barbastella barbastellus 1307 Myotis blythii 1324 Myotis myotis 1303 Rhinolophus hipposideros 1352* Canis lupus 1354* Ursus arctos 1355 Lutra lutra

Dintre speciile de interes conservativ pe baza cărora s-a declarat situl Natura 2000 ROSCI0357 Porumbeni, în acțiunile de teren întreprinse la nivelul anilor 2017 și 2018 nu au fost identificate următoarele: Pești: Cobitis taenia

Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare (inclusive afluenții) de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni. Amfibieni: Triturus cristatus

Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia. Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357. Mamifere: Rhinolophus hipposideros

În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate, nici în podul bisericii din Rugănești.

Nevertebrate Tabel 6 Date generale ale specie Lucanus cervus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 221 Cod Natura 2000: 1083

2. Denumirea științifică

Lucanus cervus Linnaeus, 1758

3. Denumirea populară

Română: rădașcă, Engleză: The European stag beetle

4. Descrierea speciei

Este o specie de dimensiuni mari, masculii putând ajunge sau chiar depăși 80 mm. Femelele sunt mai mici, uneori de doar 20 mm. Corpul este alungit, masiv, de culoare neagră sau brun închis sau brun-roșcat. Specia prezintă dimorfism sexual foarte evident, la masculi capul este masiv mai lat decât pronotul cu mandibulele foarte bine dezvoltate, lungi și ramificate cu aspectul unor coarne de cerb acestea variază foarte mult in dimensiuni. Acestea sunt bifidide la extremități și prevăzute cu un dinte median sau postmedian la partea lor internă și pot atinge la exemplarele foarte mari jumătate din lungimea corpului, această topografie a mandibulelor fiind valabilă pentru cazul mandibulelor mari. Femelele sunt mai mici ca masculii, au pronotul mai lat decât capul, mandibulele sunt scurte decât capul și picioarele anterioare sunt adaptate pentru săpat.

5. Perioade critice

Reproducerea are loc din mai până în august, vârful acestei perioade diferind în funcție de altitudine.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

6. Cerințe de habitat

Este considerată a fi o specie polifagă, ce se dezvoltă în lemnul mort aflat sub nivelul solului al multor specii de foioase, dar preferă lemnul mort de la diferite specii de Quercus. Dezvoltarea larvară durează 3-8 ani. Poate fi întâlnită în păduri de foioase cât și în zone deschise cu arbori izolați sau cu garduri vii, în grădini urbane și suburbane, parcuri, pășuni împădurite, oriunde există o sursă suficientă de lemn mort.

Tabel 7 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lucanus cervus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Lucanus cervus Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

2. Informații specifice speciei

Specia este prezentă în habitat caracteristic acesteia - păduri de stejar.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Comună

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Septembrie – noiembrie 2017 Martie – iunie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia este larg răspândită în habitatul caracteristic al acesteia, respectiv pădurile de foioase, cca 80% din sit. În timpul observațiilor, a fost identificată în 56 de puncte.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere 10

Alte informații privind sursele de informații

Baraud J. 1993. Les Coléoptères Lucanoidea de l'Europe et du Nord de l'Afrique. Bulletin mensuel de la société Linnéenne de Lyon, 62: 42-64. Harvey D.J. & all. 2011. Bionomics and distribution of the stag beetle, Lucanus cervus across Europe. Insect Conservation and Diversity, 2011, 4, 23-38 Tatole & all. 2009. Speciile de animale Natura 2000 din Romania. București, Romania. Iorgu Șt.I. - coordonator, 2015. Ghid sintetic pentru monitorizarea speciilor de nevertebrate de interes comunitar din Romania. București, Romania.

Ihtiofană

A. Date generale ale speciei Cobitis taenia (Cobitis elongatoides)

Notă: Înaintea de studiile făcute pe baza datelor genetice - Culling și colab. 2006, se credea - Bănărescu 1964 - că în bazinul Dunării este prezentă specia Cobitis taenia. Încă se mai folosește și azi denumirea de Cobitis taenia, dar sa dovedit că în zonă numai specia Cobitis elongatoides este prezentă. Bănărescu în 2004 caracterizează astfel situația speciei: Compararea, exclusiv morfologică, a exemplarelor din România cu cele din Suedia și din vestul Europei a dus la concluzia că există deosebiri la nivel specific. Forma de la noi, care cu siguranță populează întreg bazinul Dunării, poate și a altor fluvii este altă specie, al cărui nume este C. danubialis după unii autori, C. elongatoides Băcescu & Maier, 1969, după alții. Atât Culling și colab. – 2006, cât și Kottelat & Freyhof -2007 recomandă folosirea denumirii de Cobitis elongatoides Băcescu & Meyer, 1969.

Tabel 8 Date generale ale speciei Cobitis taenia

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 478 Cod Natura 2000: 1149

2. Denumirea științifică

Cobitis taenia Cobitis elongatoides, Băcescu & Mayer, 1969

3. Denumirea populară

Română: zvârlugă, zmorlă, râmbițar, chetrar (Orhei, Tighina), fâță (Dolj, Buzău, Râmnicu Sărat, Mehedinți), fâșă și fâță (Oltenia), fâță-rea (Teleorman, Romanați), vârlă, vâță (Teleormani, Romanați), mușcătoare (Buzău), păstru (R. Sărat), sfârloacă (Neamț), sfârlugă (Baia), țâmpar (Luduș), țâpar, țâpar mic (Snagov), vârâtoare (Argeș), vârliugă (Bega, Temeș, Arad), vârlugă (Vlașca, Dâmbovița, Romanați, Teleorman, Argeș), vâță (Teleorman), viun (Delta Dunării), zvârloagă (Călărași). Maghiară: vágócsík, csíkhal, főmente, kőharapó, kővágó, sibrikhal, vágó, vágóhal, pinarágó, pinavágó Engleză: Spined loach, Spotted weatherloach

4. Descrierea speciei

Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu – 2002 - îl categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundența în ultimii ani. Morfologie externă. Corpul gros sau moderat comprimat lateral. Solzii în general imbricați. Pigmentația laterală constă din 4 zone longitudinale diferite, dintre care cea inferioară e formată din pete laterale evidente. Singura pată la baza caudalei este neagră sau brună. Profilele dorsal și ventral aproape orizontale. Spinul suborbitar este situat înaintea și sub jumătatea anterioară a ochiului, cele două ramuri ale spinului moderat divergente, ramura scurtă are cam jumătatea lungimii ramurii lungi. Cele două jumătăți ale buzei inferioare sunt subdivizate de câteva brazde, în general puțin adânci, în câte 3 – 4 lobi. Pedunculul caudal are în

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

partea sa posterioară, o carenă dorsală și una ventrală, ultima mai dezvoltată. Inserția ventralei este situată puțin în urma celei a dorsalei. Caudala trunchiată sau ușor scobită, pectoralele și ventralele rotunjite. Solzii sunt îmbricați, subovali, cu zona focală mică și excentrică. Linia laterală scurtă, în general nu depășește pectorala. Pata neagră de la baza caudalei este verticală. Colorit. Fondul alb-gălbui. Pete dorsale mici, apropiate în număr variabil. Pigmentația laterală a corpului constă din patru 4 zone: două pigmentații intermediare, care constă din punctuații fine și apropiate, cea laterodorsală din pete înguste, și pigmentația laterală din pete pătrate, în număr variabil. La multe exemplare petele alungite ale pigmentației laterodorsale se unesc dând o dungă aproape continuă, iar petele laterale se apropie mult între ele. La baza caudalei, în colțul superior, există o pată neagră, foarte evidentă. Capul cu pete mărunte și o dungă oblică, de la ceafă până la gură. Dimorfism sexual. La femele radia a treia a pectoralei este mai lungă; la masculi radia a doua, care este ingroșată, iar la baza primei radii există o piesă scheletică în general rotunjită: solzul lui Canestrini. Ca lungime, femelele ating până la 11,5 cm, masculii până la 9,3 cm. Posibilități de confuzie cu alte specii. Zvârluga se poate confunda cu țiparul - Misgurnus fossilis, fâța - Sabanejewia aurata sau cu grindelul - Barbatula barbatula. De grindel se distinge clar prin faptul că are capul turtit în lateral, spini suborbitali și o pată neagră la baza peduncului codal.

5. Perioade critice

Reproducerea are loc primăvara, atât în ape stătătoare, cât și în cele curgătoare, iar icrele sunt adezive. Masculii ajung la

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

maturitatea lor sexuală în primul an, iar femelele în anul al 2-lea de viață. Reproducerea are loc când temperatura apei ajunge la 18ºC, iar icrele depuse de femelă sunt între 800-3500.

6. Cerințe de habitat

Trăiește în ape lent curgătoare, cu fund nisipos, argilos, mâlos, mai rar pietos, cât și în ape stătătoare, evitând însă, în general, pe cele foarte înmâlite. Adesea se îngroapă complet în mâl sau în nisip; după hrană umblă mai mult noaptea. Are respirație intestinală, iar scoasă din apă, emite un sunet. Dușmanii naturali ai speciei sunt peștii prădători, ca știuca, șalăul, somnul, etc., însă nu este o specie preferată din cauza prezenței spinului suborbitar. Poate fi însă periclitată de poluarea apelor. Factorii periclitanți care contribuie la degradarea habitatului speciei sunt: exploatarea agregatelor minerale din albiile minore a râurilor, poluarea cursurilor de apă, scăderea debitului râurilor prin captare. Alte cerințe importante față de habitat:

Prezența secțiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare cu fund nisipos, argilos, mâlos.

Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore

Fără surse majore de poluare

Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile speciei în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus etc.

Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată.

Tabel 9 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Cobitis taenia (Cobitis elongatoides)

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Cobitis taenia Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

2. Informații specifice speciei

Specia nu a fost identificată în campania de teren.

3. Statutul de prezență (temporal) - 4. Statutul de prezență (spațial) -

5. Statutul de prezență (management) - 6. Abundență

Prezență incertă

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Octombrie 2017, aprilie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia nu a fost identificată în cursul râului Tarmava Mare de pe teritoriul sitului. S-au făcut evaluări și în amonte și în aval de situl Porumbeni, dar nici acolo nu s-a identificat specia.

9. Distribuția speciei (harta distribuției) - 10. Alte informații privind sursele de informații

Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. București. Bănărescu P. 2004. Situația actuală a ihtiofaunei de apă dulce a României sub aspect faunistic, taxonomic și al protecției. Vasile Goldiș University Press., Arad. pp. 7-11. Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin., eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok. Culling, M. A., Janko, K., Borón, A., Vasil’ev V.P., Côté, I.M., Hewitt, G.M. 2006. European colonization by the spined loach

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Cobitis taenia from Ponto-Caspian refugia based on mitochondrial DNA variation. Molecular Ecology. 15: 173-190.

Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany. Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Juchno D., Boroń A. 2006. Age, reproduction and fecundity of the spined loach Cobitis taenia L. from Lake Klawój, Poland. Reproductive Biology. Vol. 6. No. 2.: 133-148.

A. Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus (Rhodeus amarus)

Notă: Majoritatea autorilor de la noi: Bănărescu 1964, Nalbant 1995, Harka și Bănărescu, 1999, au folosit denumirea de Rhodeus sericeus amarus. Mai nou - Kottelat și Freyhof 2007- este indicată folosirea denumirii de Rhodeus amarus.

Tabel 10 Date generale ale speciei Rhodeus sericeus amarus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 582 Cod Natura 2000: 1134

2. Denumirea științifică

Rhodeus sericeus amarus, Bloch, 1782

3. Denumirea populară

Română: boarță, belghiță - Tecuci, beltiță, beschiță - Ilfov, blehariță Tighina, rânchiță - Snagov, roșioară - Dolj, sfei - Vaslui.

Bârlad, boarchiță - Snagov, borț, burticuță - Romanați, borțică - Vlașca, burtă verde - Oltenia, Călărași, Filipoiu-Brăila, Snagov, burtică - Brăila, cărășoaică - Mehedinți, chisoagă - Ialomița, Vaslui, chizdorungă - Pașcani, chitic lat - Vaslui, chizdurcă - Jijia și Prut, halan - Sibiu, lătana, lătanca și lăteana - Tecuci, lătiță - Lugoș, mioarță - Teleorman, ocheană-săracă sau pește-sărac - Bacău, țigăncii

Obilești, Ilfov, preuteasă - Ilfov, Gorj, proscheraș, proschiraș -

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Engleză: European Bitterling

4. Descrierea speciei

Specie cu o răspândire largă în România. Telcean & Bănărescu în 2002 o categorizează la speciile care și-au menținut arealul de răspândire și abundență în ultimii ani. Morfologie externă: Corpul este înalt și puternic comprimat lateral. Profilul dorsal și cel ventral este convex. Gura este mică, subterminală, semilunară, deschiderea ei ajunge până sub nări. Buzele sunt subțiri și întregi. Pedunculul este scund și comprimat lateral. Marginea dorsalei este ușor convexă. Pectoralele sunt scurte, rotunjite la vârf. Solzii mari, mult mai înalți decât lungi, persistenți. Linia laterală scurtă. De obicei atinge între 30-60 mm lungime fără caudală și 38-72 mm lungime totală. Talia maximă este de 78 mm. Colorit: Partea dorsală a corpului este cenușie-gălbuie, uneori bătând în verzui, flancurile albe, fără luciu metalic, dorsala și caudala cenușii, celelalte înotătoare bat în roșu. În lungul jumătății posterioare a corpului și a pedunculului caudal o dungă verzuie foarte evidentă. Dimorfismul sexual este foarte evident, se manifestă pe tot cursul anului. Masculii sunt mai mari, au corpul mai înalt și coloritul mai intens. În perioada de reproducere masculul capătă un colorit deosebit de frumos: operculul și partea anterioară a abdomenului portocalii sau roze; dunga din lungul corpului devine verde ca smaraldul, anala roșie și apare o erupție de butoni albi pe buza superioară și deasupra ochiului. Femelele au papila genitală alungită sub forma unui ovipozitor de 5-8 mm. În perioada de reproducere femelele își păstrează coloritul mat, ovipozitorul devine portocaliu și se alungește, ajungând să depășească mult baza caudalei. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta.

5. Perioade critice

Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și A nodonta.

6. Cerințe de habitat

Preferă apele stătătoare sau încete, de aceea în râuri se întâlnește mai ales în brațele laterale, dar este destul de frecvent și în plin curent, până aproape de zona montană a râurilor, mai ales în Transilvania. Se hrănește cu alge filamentoase și unicelulare, resturi de plante superioare și detritus; întâmplător ingerează și organisme animale (Bănărescu 1964). Răspândirea sa este legată de prezența lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta. Reproducerea începe pe la sfârșitul lui aprilie și se întinde până în august. Aceasta are loc în porții, fiecare femelă depunând icrele de mai multe ori în cursul unui sezon. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și A nodonta. Alte cerințe importante față de habitat:

Prezența secțiunilor cu ape stătătoare sau lent curgătoare

Fără exploatarea agregatelor minerale din albiile minore

Fără surse majore de poluare

Fără specii invazive. Speciile invazive care ar putea periclita populațiile de Rhodeus amarus în sit sunt: Carassius gibelio, Lepomis gibbosus, Pseudorasbora parva, Ameiurus nebulosus.

Prezența lamelibranhiatelor Unio sau Anodonta

Să nu fie obstrucții artificiale, apa râului să nu fie captată

Tabel 11 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhodeus sericeus amarus (Rhodeus amarus)

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Rhodeus sericeus amarus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

2. Informații specifice speciei

Specia a fost prezentă la nivelul a două stații de colectare, aflate pe râul Târnava Mare.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

marginală

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Rară

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Octombrie 2017

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia are o prezență sporadică în râul Târnava Mare și lipsește din afluenții acestuia din sit.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Bănărescu P. 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Acad. R.P.R. București. Telcean, I., Bănărescu, P. 2002: Modifications of the fish fauna in the upper Tisa River and its southern and eastern tributaries. Ecological aspects of the Tisa River Basin, eds. Sárkány-Kiss, E., Hamar, J., pp. 179-185, TISCIA Monograph Series 6, Târgu- Mureș-Szeged-Szolnok. Harka Á. și Bănărescu P. 1999. Fish fauna of the Upper Tisa. In: Hamar J. & Sárkány-Kiss E.:The Upper Tisa Valley. Tiscia Monograph Series, Szeged. pp. 439-454.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Nalbant T. 1995. Fish of the Mureș River: systematics and ecology. In: Hamar J., Sárkány-Kiss E.: The Maros/Mureș River Valley. Tiscia Monograph Series, Szolnok – Szeged - Târgu Mureș, Hungary – Romania, pp. 225-234. Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.

Date generale ale speciei Barbus meridionalis (Barbus petenyi)

Notă: Cu 50 de ani în urmă specia era tratată ca o subspecie - Barbus meridionalis petenyi, specia fiind Barbus meridionalis Risso, 1826. Unele surse din literatura de specialitate au tratat specia ca fiind o subspecie - Barbus peloponessius petenyi a speciei Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842. În ultimii ani a fost descris definitiv specia ca fiind Barbus petenyi, de fapt redescris pe numele lui inițial dat de câtre Heckel în 1852.

Tabel 12 Date generale ale speciei Barbus meridionalis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 443 Cod Natura 2000: 1138

2. Denumirea științifică

Barbus meridionalis Barbus petenyi, Heckel, 1852

3. Denumirea populară

Română: mreană vânătă, moioagă, breană de râu - Severin, brană de vale - Făgăraș, cârcușă - de-a lungul pârâului Prigor, cheștealcă - Putna, crăcușa - Orșova, jamlă - Sibiu, jamnă - Argeș, Olt, jeamnă - Sibiu, jemnugă - Strei, jiblă/jimblă - Făgăraș și Buzău, jimugă și jimură - Jil, jumugă - Jil, mireană porcească - Bihor, moioacă - Cerna, Eșelnița și Prigor, moiță - Cerna, Timiș, mreană

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

și mreană de Ilfov - Dâmbovița, mreană neagră și mreană răpănoasă - Siret, mreană porcească - Moldova, mreană, imreană ruginoasă - Suceava, păstrăv de nisip - Pecineașca Herculane, șâsțalcă - Uz, Trotuș, Doftana. Engleză: Spotted barbel, Romanian barbel, Petenyi’s barbel

4. Descrierea speciei

Morfologie externă: Pește mijlociu, având corpul alungit, rotund, puțin comprimat lateral. Abdomenul rotunjit. Capul mare, ochii mici, botul lung și proeminent. Buzele cărnoase, îndeosebi cea inferioară, care este divizată în 2 sau 3 lobi. Ultima radie simplă a dorsalei e flexibilă și neosificată. Corpul cu pete întunecate. Dimensiunea maximă este de 28 cm. Dimorfism sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie in perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioși. Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt. Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu pete, fața ventrală gălbuie-deschis, dorsala și caudala cu pete puternice, celelalte înotătoare galbene. Mustățile galbene, fără axă roșie. Sub aspect morfologic, mreana vanătă se aseamănă cu mreana - Barbus barbus. Marmorațiile sale de pe partea dorsală, flancuri și înotătoare îi conferă acesteia un aspect particular. Un alt caracter care o deosebește de mreană îl reprezintă lipsa unei axe roșii pe prelungirile tegumentare - mustăți. Se pot confunda exemplarele cu culoare mai deschisă, dar mreana ajunge la o dimensiune maximă de peste 90 de cm și 8-10 kg. Exemplarele junvenile din această specie arată foarte asemănător cu mreana vânătă - Barbus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

petenyi, dar diferă mai ales prin faptul că ultima radie simplă a dorsalei este subțire, flexibilă și nezimțată la mreana vânătă, și prin aceea că ventrala se inserează în urma inserției dorsalei. Anala este mai înaltă, vârful ei depășește în genere la masculi baza caudalei, iar la femele ajunge aproape de baza caudalei. Dorsala este ceva mai joasă iar buzele sunt mai cărnoase și mai dezvoltate decât la

Barbus barbus.

5. Perioade critice

Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii.

6. Cerințe de habitat

Specia trăiește exclusiv în râurile și pâraiele din regiunea de munte și partea superioară a regiunii colinare. În majoritatea râurilor care izvorăsc din podiș sau dealuri, lipsește chiar în cursul lor superior, care este rapid. Trăiește atât în râuri pietroase, rapide și reci, cât și unele pâraie mai nămoloase, care vara se încălzesc puternic, însă numai la munte. Arată preferință mai ales pentru porțiunile cu curent puternic și fund pietros. Este strict sedentar, nu întreprinde nici un fel de migrațiuni. Reproducerea lor are loc primăvara, prelungindu-se uneori până spre sfârșitul verii. Se hrănește în primul rând cu nevertebrate acvatice de fund - tendipedide, efemeroptere, tricoptere, gamaride, oligochete, mai rar cu vegetale. Fiind o specie sedentară, se reproduce, se hrănește și iernează în același loc. Mreana vânătă se întâlnește și în zona scobarului - Chondrostoma nasus, unde oscilațiile termice sezoniere sunt mai mari față de zona mrenei vânăte și a lipanului - dispusă în amonte față de zona scobarului, iar conținutul de oxigen este mai moderat.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus meridionalis (Barbus petenyi)

Tabel 13 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbus meridionalis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Barbus meridionalis Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

2. Informații specifice speciei

Specia a fost identificată în râul Târnava Mare în cinci puncte de prelevare pe durata campaniei de teren.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Comună

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Octombrie 2017, aprilie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia este prezentă atât în râul Târnava Mare pe toată lungimea acestuia din sit, cât și pe sectorul din aval al pârâului Tăietura.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Bănărescu P., 1964. Pisces-Osteichthyes. Fauna R.P.R. XIII. Editura Academiei. R.P.R. București. Karacousis Y., Peios C., Economidis P.S., Triantafyllidis C. 1993. Multivariate analysis of the morphological variability among Barbus peloponnesius, Cyprinidae populations from Greece and

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

two populations of B. meridionalis meridionalis and B. meridionalis petenyi. Cybium, 17: 229–240. Karacousis Y., Machordom A., Doadrio I., Economidis P.S. 1995. Phylogenetic relationships of Barbus peloponnesius Valenciennes, 1842 Osteichthyes: Cyprinidae from Greece and other species of Barbus as revealed by allozyme electrophoresis. Biochem. Syst. Ecol., 23: 364–375. Kotlík P., Tsigenopoulos C.S., Ráb P., Berrebi P. 2002. Two new Barbus species from the Danube River basin, with redescription of B. petenyi.Folia Zoologica. 51: 277-240.

Machordom A., Doadrio I. 2001: Evolutionary history and speciation modes in the cyprinid genus Barbus. Proc. R. Soc. Lond., 268: 1297–1306. Tsigenopoulos C.S., Berrebi P. 2000: Molecular phylogeny of North Mediterranean freshwater barbs inferred from cytochrome b sequences: biogeographic and systematic implications. Mol. Phylogenet. Evol., 14: 165–179. Tsigenopoulos C.S., Karakousis Y., Berrebi P. 1999: The North Mediterranean Barbus lineage: phylogenetic hypotheses and taxonomic implications based on allozyme data. J. Fish Biol., 54: 267–286. Gyurkó I. 1973. Édesvízi halaink. Ceres Könyvkiadó. Bukarest. Pintér K. 2002. Magyarország halai. Akadémiai Kiadó, Budapest. Kottelat, M. & Freyhof, J. 2007: Handbook of European freshwater fishes. Kottelat, Cornol, Switzerland and Freyhof, Berlin, Germany.

Herpetofaună

Date generale ale speciei Triturus cristatus

Tabel 14 Date generale ale speciei Triturus cristatus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 814 Cod Natura 2000: 1166

2. Denumirea științifică

Triturus cristatus, Laurentus 1768

3. Denumirea populară

Română: triton cu creastă, sălămâzdră cu creastă. Maghiară: tarajos gőte Engleză: Great crested newt; Northern crested newt; Warty newt

4. Descrierea speciei

Este cea mai mare specie de triton din România, având dimensiuni de până la 16 cm, femelele fiind mai mari decât masculii. Coloritul dorsal este brun închis spre negru, uneori cu nuanțe brun-roșcate, cu pete negre, neregulate, de dimensiuni variabile. Pe lateral, inclusiv pe cap, sunt prezente puncte albe mai mult sau mai puțin numeroase. Coloritul ventral este galben până spre portocaliu, cu pete negre, neregulate, ce alcătuiesc un desen mozaicat. Gușa este colorată extrem de variabil, de la galben la negru, frecvent cu pete albe de dimensiuni variabile. În perioada de reproducere masculii au o creastă dorsală înaltă și cu marginea zimțată, care începe de la nivelul ochilor, se întrerupe deasupra bazei cozii și se continuă apoi cu creasta caudală, la fel de bine dezvoltată dar cu marginea dreaptă.

5. Perioade critice

Reproducerea are loc în apă, de regulă, în martie. În funcție de nivelul apei, tritonii pot rămâne în apă până în mai-iunie.

6. Cerințe de habitat

Este o specie predominant acvatică, preferând ape stagnante mari și adânci, cu vegetație palustră. Deseori poate fi întâlnit în

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

bazine artificiale: locuri de adăpat, iazuri, piscine. În perioada de viață terestră preferă pajiștile umede. Datorită dimensiunilor mari nu se reproduce în bălți temporare mici. Este frecvent în iazuri și lacuri, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde. Reproducerea are loc în martie iar adulții pot rămâne în apă până în mai-iunie. Este o specie extrem de vorace, hrănindu-se cu nevertebrate, dar și cu larve de amfibieni și chiar cu triton de dimensiuni mici. Pe uscat poate fi găsit în vecinătatea apei. În pofida dimensiunilor mari se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus

Tabel 15 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus cristatus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Triturus cristatus Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

2. Informații specifice speciei

Specia nu a fost identificată în sit pe durata campaniilor de teren.

3. Statutul de prezență (temporal)

Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.

4. Statutul de prezență (spațial)

Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Prezență incertă

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

7. Perioada de colectare a datelor din teren

septembrie 2017 și octombrie 2017 martie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Nu ese cazul – specia nu a fost identificată în sit.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 10

Alte informații privind sursele de informații

Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Date generale ale speciei Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Notă: Toate speciile de tritoni din Europa au fost incluse inițial în genul Triturus. Studii mai recente au reclasificat o parte dintre aceste specii, de ex. vulgaris și montandoni într-un gen aparte, Lissotriton. Vasta majoritate a specialiștilor au adoptat noua clasificare a tritonilor. Legislația europeană și națională nu au adoptat noile clasificări taxonomice, păstrându-se utilizarea genului Triturus.

Tabel 16 Date generale ale speciei Triturus vulgaris ampelensis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008

2. Denumirea științifică

Triturus vulgaris ampelensis, Fuhn 1951

3. Denumirea populară

Română: triton comun transilvănean; triton de Ampoi; Engleză: Transylvanian smooth newt;

4. Descrierea speciei

În faza terestră, subspecia este dificil de distins de subspecia nominată Lissotriton vulgaris vulgaris. Are dimensiuni reduse, lungimea totală a adulților fiind de cca 70 mm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Corpul este zvelt și nu prezintă muchii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

dorso-laterale. Creasta dorsală a masculului în timpul perioadei de reproducere este în general scundă de 2-4mm, începe în regiunea occipitală și crește treptat în înălțime, are marginea dreaptă sau ușor valurită, festonată, este striată cu negru și galben. Marginea inferioară a crestei caudale dreaptă, nefestonată. Pe laturile spatelui, muchiile tegumentare sunt bine exprimate. La vârful cozii este un filament ascuțit cu margine tegumentară sau unul negru fără margine. Degetele picioarelor posterioare ale masculului în rut au palmura bine dezvoltată de ambele părți ale falangelor. Femelele au adesea gușa și abdomenul nepătat.

5. Perioade critice

Intră în apă pentru reproducere la finalul iernii – începutul primăverii, februarie-martie. Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai.

6. Cerințe de habitat

Este o specie generalistă, putând popula aproape orice tip de habitat acvatic din zonele de deal și de munte, 300-1200 m altitudine.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis

Tabel 17 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Triturus vulgaris ampelensis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Triturus vulgaris ampelensis Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

2. Informații specifice speciei

Triturus vulgaris ampelensis este o subspecie endemică pentru

România, răspândit în interiorul arcului carpatic la altitudini cuprinse între 300-1200 m. Relativ greu de deosebit în faza

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

terestră față de subspecia nominată. Deosebirile sunt maxime la masculi în perioada de reproducere. Creasta dorsală este puțin mai înaltă (2-4 mm), dreaptă sau ușor vălurită și spre deosebire de T. v. vulgaris apare în în spatele ochilor (regiunea occipitală). Coada se termină cu un filament negru lung de câțiva mm. Poate fi confundat cu subspecia nominată, dar și cu Triturus

montandoni, având o zonă mare de intergradare cu cele 2 specii.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

izolată

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

rară

7. Perioada de colectare a datelor din teren

septembrie și octombrie 2017 martie, aprilie, mai, iunie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia are o prezență rară în cadrul sitului, fiind identificată în 4 puncte de monitorizare.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Frost D.R. et al.,2006: The amphibian tree of life. Bulletin of the American Museum of Natural History Number 297:1-291. 2006 Garcı´a-Parı´s, M., A. Monton, and M.A. AlonsoZarazaga. 2004: Ape´ndice 1. Nomenclatura: lista de sino´nimos y combinaciones. In M. Garcı´a-Parı´s, A. Montori, and P. Herrero, Fauna Iberica, vol. 24. Amphibia. Lissamphibia: 589– 602. Madrid: Museo Nacional 268 BULLETIN AMERICAN MUSEUM OF NATURAL HISTORY NO. 297 de Ciencias Naturales and Consejo Superior de Investigaciones Cientı´fica.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România. Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest. Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Date generale ale speciei Bombina variegata

Tabel 18 Date generale ale speciei Bombina variegata

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod EUNIS: 638 cod Natura 2000: 1193

2. Denumirea științifică

Bombina variegata, Linnaeus, 1758

3. Denumirea populară

Română: izvoraș cu burtă galbenă; buhai de baltă cu burtă galbenă. Engleză: Yellow-bellied toad

4. Descrierea speciei

Adulții au de obicei, ceva mai puțin de 5 cm lungime. Este o broască mică, acvatică, cu corpul turtit și tegumentul rugos. Rugozitățile sunt grupate sau dispuse simetric. Forma corpului este mai îndesată decât la Bombina bombina. Partea dorsală este cenușie, cafenie sau măslinie, cu negi terminați cu un vârf cornos, în formă de spin. Ventral este galbenă cu pete închise la culoare. Vârfurile degetelor sunt galbene. Masculul nu prezintă saci vocali. Masculii au, în perioada de reproducere, calozități pe partea internă a degetelor de la membrele anterioare, pe penultima falangă a degetelor membrelor posterioare și pe antebrațe. Pupila are forma triunghiulară sau de inimă.

5. Perioade critice

Specia întră în apă la începutul lunii aprilie, perioada de

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

depunere a pontei fiind mai târzie decât la Bombina bombina, de obicei la începutul lunii mai apar primele ponte. Poate depune până la 2-3 ponte pe an, din mai până în septembrie.

6. Cerințe de habitat

Specia preferă bazinele stătătoare mari sau mici, permanente sau temporare: lacuri, bălți, cursuri line de apă, băltoace, ochiuri de apă. Poate fi întâlnită și în ape curgătoare line, nu foarte mari, în care se poate reproduce. Suportă și habitatele antropizate: șanțuri, bazine artificiale. În afara perioadei de reproducere poate fi găsită și pe uscat. Se întâlnește de la 150 la 2000 de metri altitudine. Iernează pe uscat, în fisuri sau sub pietre.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata

Tabel 19 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Bombina variegata

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Bombina variegata Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

2. Informații specific speciei

S-au identificat 14 puncte de prezență pentru Bombina variegata

în interiorul sitului.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Comună

7. Perioada de colectare a datelor din teren

septembrie și octombrie 2017 martie – iulie 2018

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia are o distribuție largă în aria de studiu, fiind întâlnită în majoritatea bălților permanente sau temporare identificate în sit. Această specie a fost identificată în 21 de puncte de monitorizare din lungul pârâurilor, drumurilor și văilor de torent – care favorizează existența bălților temporare.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Iftime A., 2005: Amfibieni. În: Botnariuc N. & Tatole V., 2005: Cartea Roșie a Vertebratelor din România Cogălniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România. Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114 Fuhn I., 1960: Amphibia. Fauna R.P.R., vol. XIV, Fasc. I. Editura Academiei R.P.R., Bucharest.

Mamifere

Date generale ale specie Ursus arctos

Tabel 20 Date generale ale specie Ursus arctos

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354*

2. Denumirea științifică

Ursus arctos

3. Denumirea populară

Urs brun

4. Descrierea speciei

Ursul brun, este cel mai mare carnivor terestru. Corpul ursului este acoperit cu două tipuri de peri: unii mai lungi, spicul, și un strat de bază, puful, format din peri deși. Culoarea blănii este în general maro și adesea este mai închisă sau chiar neagră pe spate. Vârful perilor lungi poate fi gri deschis. Unii indivizi sunt complet maro, de

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

culoarea ciocolatei. Puii pot avea un guler alb care dispare după primul an de viață. Craniul urșilor este masiv, lung, fruntea bombată, cu bot proeminent și mușchi faciali puternici, în special cei masticatori. Dentiția prezintă modifcări specifice omnivorelor, având canini puternici și molari postcarnasieri cu zone mari de contact. Urșii sunt plantigrazi, atingând pământul cu toata laba. Falangele se termină cu gheare lungi de 5-6 cm și puternice la labele din față. Ghearele nu sunt retractile. Animal solitar, relațiile între indivizi, în special adulți, se bazează pe evitarea reciprocă, cu excepția perioadei de împerechere. Ursul poate fi activ atât ziua cât și noaptea, în funcție de condițiile de mediu, abundența hranei și activitatea umană. În cazul acestei specii se manifestă dispersia masculilor, iar suprafața teritoriului unui mascul este mult mai mare decât al unei femele. Teritoriile variază în funcție de zonă, accesibilitatea hranei și densitatea populației, observându-se o suprapunere accentuată a teritoriilor, în special în zonele bogate în hrană și cu densități ridicate ale populației de urs. Lungimea totală corp = 150 - 165 cm femelele, 170 – 200 cm masculii; înălțime la umăr = 90 -150 cm; greutate medie = 100 -200 kg: 150 kg femelele, 250 kg masculii. Ursul este un animal omnivor, își satisface până la 85% din necesarul de hrană cu materie vegetală. Datorită gradului ridicat de asimilare și valorii nutritive ridicate, ursul preferă carnea obținută prin prădare, din carcase etc. Datorită dietei ursul brun utilizează diferite tipuri de habitate naturale dar și antropice, fiind un oportunist din perspectiva obținerii hranei. Hrănirea în perioada de toamnă, este esențială pentru supraviețuire, până la sfârșitul toamnei urșii acumulând un strat adipos suficient care să le permită să intre în somnul de iarnă.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Este o specie poligamă. Împerechere are loc în perioada sfârșitul lunii mai - începutul lunii iulie. După fertilizare, embrionul se dezvoltă până la stadiul de blastocist, apoi dezvoltarea este sistată până la sfârșitul lunii noiembrie, când are loc implantarea și începe dezvoltarea embrionului. Perioada efectivă de gestație este de 6-8 săptămâni, iar femela dă naștere la 1-4 pui. Puii se nasc în bârlog în perioada somnului de iarnă, în lunile ianuarie-februarie, la naștere având în jur de 0,5 kg. Puii părăsesc bârlogul în aprilie-mai, și rămân cu femela până în al doilea an de viață. Femela reia ciclul reproductiv după ce puii devin independenți, după circa 2 – 3 ani. Atinge maturitate sexuală la vârste ridicate, de 3 - 4 ani, astfel că datele din literatură indică faptul că femelele dau naștere primilor pui la 4-6 ani. Somnul de iarnă. Durează 3-6 luni, în perioada noiembrie-martie. Longevitate. În mediul natural poate trăi peste 20 de ani: 25-30 de ani, iar în captivitate până la 50 de ani.

5. Perioade critice

Puii pot să mai cadă pradă urșilor în cazul în care mama lor este tânără și nexperimentată, sau în perioadă când mama părăsește puii: Anul II de viață / mai-august.

6. Cerințe de habitat

Pădurile de amestec din zona de deal și de munte, de întindere mare, puțin deranjate de activitatea antropică, care oferă condiții de adăpost, liniște și hrană, acestea fiind indispensabile pentru supraviețuirea

decembrie - martie: deranjul bârloagelor în timpul somnului de iarnă,

martie-iunie: deranjul mamei în bârlog când sunt puii prea mici, aceasta părăsește bârlogul și puii mor,

mai - iunie:

când puii părăsesc bârlogul, în zonele cu densități prea mari, există riscul ca puii să fie omorîți de masculi care vor să se împercheze.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

speciei. Deplasările sezoniere ale exemplarelor de urs sunt influențate de resursa trofică existentă, uneori deplasându-se sute de kilometrii în căutarea unei resurse bogate de hrană. Pentru a corespunde cerințelor unui urs, un habitat trebuie să includă diferite tipuri de pădure, rolul esențial revenind foioaselor care produc semințe mari: fag, stejar. Prezența desișurilor este de asemenea importantă pentru adăpost și hrănire. Este extrem de important ca ursul să aibă posibilitatea să se deplaseze în toate direcțiile, inclusiv în zone cu altitudine diferită. Liniștea și adăpostul în habitat sunt extrem de importante pentru puii nou-născuți pe timpul iernii în bârlog. Bârlogul este amenajat în cavități naturale, arbori doborâți, sub stânci, etc, în zone izolate. Urșii se găsesc în zone împădurite cu densitate umană în general mică. În astfel de zone ei au supraviețuit persecuțiilor care, în majoritatea locurilor, au continuat până în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Prezența urșilor în multe zone în vecinătatea orașelor ca de exemplu în zona Brașovului, sugerează că prezența localităților, a drumurilor și a oamenilor nu este letală pentru ei. Totuși, o populație sănătoasă de urși are nevoie de suprafețe mari și relativ lipsite de perturbări pentru a exista. Deplasările urșilor și felul în care utilizează habitatul, precum și reproducerea și supraviețuirea lor sunt afectate puternic de disponibilitatea hranei. Mai mult decât atât, densitatea populațiilor este asociată pozitiv cu prezența hranei. Zone cu o abundență de hrană preferată cum sunt fructele de pădure, fructele, jirul, coloniile de Hymenoptere (stupi), și erbivorele, au o importanță deosebită pentru ursul brun. Supraviețuirea ursului brun în sălbăticie nu este determinată doar de hrană. Hrana poate fi destul de abundentă în habitate deschise de

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

pajiști, pășuni, dar urșii preferă să se adăpostească în pădurile din apropiere în timpul zilei. În zonele unde urșii sunt vânați sau braconați și au fost persecutați de om de-a lungul istoriei, protecția oferită de pădure sau tufișuri este indispensabilă și esențială pentru supraviețuirea lor. Localizarea bârloagelor este adesea asociată cu zone izolate și neperturbate de oameni. Orice perturbare în perioada de hibernare poate să-i determine pe urși să-și abandoneze bârloagele.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Ursus arctos

Tabel 21 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Ursus arctos

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Ursus arctos Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

2. Informații specifice speciei

Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă. Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului, însă se pot observa unele zone punctuale unde habitatul este amenințat cu fragmentarea, datorită activităților antropice - infrastructură de transport rutieră și zone construite în interes recreeativ, dar la nivel de arie protejată, aceste zone nu au un impact semnificativ în fragmentarea habitatelor specifice. Cea mai reprezentativă zonă în acest sens o constituie DJ137 Porumbenii Mari-Dejuțiu.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

În urma studiilor de teren, din perioada de toamna-iarnă se constată că număr minim de indivizi de cca 20 urși, însă în urma estimărilor de primăvară s-a determinat numărul maxim de 28 indivizi. La momentul actual pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic asupra speciei realizate de gestionarii fondurilor cinegetice, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic sunt: administrare de hrană complementară, asigurare hrană naturală prin culturi cinegetice și pază în vederea combaterii braconajului.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident, odihnă și hrănire / pasaj, iernare, reproducere

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

foarte rar (0-10%)

7. Perioada de colectare a datelor din teren

trecerea I: octombrie - noiembrie 2017 trecerea II: martie - mai 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Din primele date colecate se constată că distribuția speciei este relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA.

Planul de managementa și acțiune al populație de urs din România http://www.mmediu.ro/img/attachment/32/biodiversitate- 547850062c265.pdf. Studiu MMAP: Studiu privind estimarea populațiilor de carnivore mari și pisică sălbatică din România Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris în vederea menținerii într-o stare favorabilă de conservare și pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ și colaboratorii Raport I.C.A.S.: ”Monitorizarea stării de conservare a populației de urs din Carpați”, Program NUCLEU - Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică: Perioada 2012- 2013: O. IONESCU, G. IONESCU, JURJ R. POPA M. și colaboratorii Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică/ R. JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA

Date generale ale specie Canis lupus

Tabel 22 Date generale ale specie Canis lupus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1367 Cod Natura 2000: 1352*

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

2. Denumirea științifică

Canis lupus

3. Denumirea populară

lup

4. Descrierea speciei

Lupul este cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptând câteva rase de câini domestici. Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu, urechi relativ mici și ridicate. Dentiția este completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada e relativ lungă și stufoasă. Sunt animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este o unitate familială care este compusă de obicei din doi sau mai mulți adulți, puii perechii conducătoare și supraviețuitorii puilor din anul precedent. Date biometrice: Lungimea totală corp = 110 – 150 cm: 137 - 152 cm femelele, 127 – 164 cm masculii; greutate = 35 -60 kg: 18 - 55 kg femelele, 20 – 70 kg masculii. Hrana: Lupii sunt aproape exclusiv carnivori. Principala pradă este formată însă din ungulate. În centrul și estul Europei prada este constituită în special din cerb, căprior, mistreț, dar și capră neagră și alte vertebrate mai mici. Uneori consumă nevertebrate, fructe, carcase, și produce pagube șeptelului. Reproducere: Este monogam, se reproduce o dată pe an, în general o singură pereche de adulți, perechea alfa/haitic. Perechile de lupi se formează în perioada decembrie - februarie, perechea conducătoare se păstrează mai mulți ani, dacă nici unul dintre parteneri nu dispare. Împerecherea are loc în luna februarie. Perioada de gestație este de 9 săptămâni, după care femela fată 3-8

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

pui, orbi în primele 10-14 zile. Pentru fătare lupoaica își pregătește un culcuș bine adăpostit, în locuri greu accesibile, în crăpături de stânci, în găuri, în vizuini de viezure lărgite etc., care este amplasat întotdeauna în apropierea unei surse de apă. Puii sunt îngrijiți aproape în exclusivitate de femelă în primele 3 săptămâni, urmând ca până la 45 de zile să fie hrăniți cu hrana regurgitată de membrii familiei, și ulterior cu carne adusă de aceștia. Dispersia puilor are loc la vârsta de 1 -3 ani, și ating maturitatea sexuală în medie la vârsta de 2-3 ani. Longevitate: Mortalitatea este ridicată în primul an de viață. În mediul natural pot trăi 7-8 ani sau chiar 10 ani. În captivitate pot trăi până la 15 ani.

5. Perioade critice

aprilie - iulie: perioada naștere și creștere a puilor

6. Cerințe de habitat

Ocupă o varietate mare de tipuri de habitate, de la tundra artică, la păduri, preerie și zone aride. În țara noastră, în principal în pădurile compacte de amestec din zona de deal și de munte, la 600-2300 m altitudine. Sunt animale teritoriale. Au nevoie de teritorii vaste, în Europa aceste teritorii au suprafețe cuprinse între 10.000 și 50.000 ha. Lupii solitari nu au un teritoriu definit și străbat distanțe impresionante pentru a-și găsi perechea și a se reproduce.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Canis lupus

Tabel 23 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Canis lupus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Canis lupus Directiva Habitate 92/43/EEC:Anexa II, Anexa IV și Anexa V

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

2. Informații specifice speciei

Specia este bine reprezentată în cuprinsul arie protejate, unde găsește cele trei condiții de bază pentru existență și anume: hrană, liniște și adăpost. Specia se reproduce în condiții bune în această zonă, semn că structura socială a speciei este bine structurată pe sexe și categorii de vârstă. Habitatul speciei este bine reprezentat pe suprafața ariei protejate, neexistând zone cu reducere totală a conectivității habitatului. În urma studiilor parțiale de teren, se constată că numărul minim de indivizi identificați pe suprafața sitului este de 6 lupi adulți. La momentul actul pe suprafața ariei protejate sunt implementate măsuri de management cinegetic, realizate de gestionarii fondurilor cinegetice asupra speciei, pentru a menține echilibru natural și pentru a prevenii pagube și conflicte produse de speciei. Principalele acțiuni de management cinegetic constau în pază în vederea combaterii braconajului.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident, odihnă și hrănire / pasaj, iernare, reproducere

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

foarte rar (0-10%)

7. Perioada de colectare a datelor din teren

trecerea I: octombrie - noiembrie 2017 trecerea II: decembrie 2017 - aprilie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Conform primelor date analizate, distribuția speciei lup este relativ uniform pe toată suprafața ariei protejate în fondul

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

forestier. Ținând cont de etologia speciei și de locațiile de prezență identificate în zonele forestiere, se consideră că specia utilizează această zonă, mai ales în perioada când sunt stânele la munte și în timpul trecerii dintr-un bazinet în altul când își verifică teritoriul.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România / Editura Silvică 2015, O. IONESCU, G. IONESCU, R. JURJ, C. CAZACU, M. ADĂMESCU, A. COTOVELEA Planul de managementa și acțiune al populație de lup din România, realizat de I.C.A.S. 2006 Studiu MMSC: Studiu privind estimarea populațiilor de carnivore mari și pisică sălbatică din România Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris în vederea menținerii într-o stare favorabilă de conservare și pentru stabilirea numărului de exemplare din speciile strict protejate care se pot recolta în cadrul sezonului de vânătoare 2016/2017. D. IORDACHE, R. JURJ Raport I.C.A.S. - Cercetari privind eco-etologia carnivorelor mari Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx și Felis silvestris ȋn contextul dezvoltării infrastructurii – Program NUCLEU - Finanțare Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică/ R. JURJ O. IONESCU, G. IONESCU, M. POPA

Date generale ale specie Lutra lutra

Tabel 24 Date generale ale specie Lutra lutra

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1435 Cod Natura 2000: 1355

2. Denumirea științifică

Lutra lutra

3. Denumirea populară

vidra

4. Descrierea speciei

Vidra este cel mai mare mustelid semiacvatic din România. Femela este mai mică decât masculul. Corpul este îmbrăcat în păr des care o protejează de temperaturile extreme. Culoarea blănii este brun închis pe spate, cap și laturile corpului și mai deschisă pe gât, piept și abdomen. Picioarele sunt scurte în raport cu corpul, au câte 5 degete unite prin membrană. Urechile și ochii sunt mici, botul turtit, iar coada mult mai groasă la bază decât în rest. Formula dentară este: I 3/3 C1/1 P4/3 M 1/2 = 36. Pe uscat, vidra se deplasează greoi, prin salturi. Cu toate acestea reușește să străbată distanțe mari în căutare de ape cu mai mult pește, putând trece dintr-un bazin hidrologic într-altul. Pentru a înota se folosește atât de membrele posterioare cât și de coadă. Este animal nocturn și de amurg, însă poate fi văzut și ziua. Sub apă poate rezista 6-7 minute, fără să iasă la suprafață. Animal solitar, cu excepția perioadei de împerechere, teritorial. Uneori poate fi întâlnită în grupuri slab unite de până la 6 exemplare. Date biometrice. Lungimea cap

trunchi = 63 – 83 cm; L coadă = 37-55 cm; înălțimea medie = 30 cm; greutate = 6 -15 kg. Reproducere. Împerecherea are loc la sfârșitul iernii - primăvara devreme, durata gestației fiind de 60-63 zile. Femela dă naștere la 2 - 3 pui, pe care îi alăptează până la vârsta de 3

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

luni. Puii stau cu femela până la vârsta de 14 luni. Maturitatea sexuală este atinsă în al doilea an de viață: la vârsta de 1,5-2,5 ani. Longevitate. În mediul natural poate trăi 15-18 ani, iar în captivitate până la 23 ani.

5. Perioade critice

populației;

6. Cerințe de habitat

Ocupă malurile împădurite ale apelor curgătoare și stătătoare, fie de munte sau șes. Trăiește și în ape sălcii. Are nevoie de adăpost: pădure sau stuf. De regulă, nu își construiește galerie, ci ocupă o galerie de vulpe sau viezure, sau se mulțumește cu adâncituri naturale de sub țărmuri, rădăcini de arbori de pe mal, pe care și le adâncește și le amenajează după nevoile ei, eventual cu o ieșire sub nivelul apei și un cotlon mai larg deasupra acestuia, prevăzut cu o deschidere pentru aerisire. Cerintele pentru habitat sunt direct corelate cu cerintele pentru hrana, aceasta specie consumă, în principal, pești și raci. Dintre speciile de pești, preferă păstrăvul, lipanul, crapul. În afară de acestea mai consumă broaște, rațe sălbatice, lișițe, rozătoare acvatice. Cel mai important pericol care poate afecta existența vidrei îl reprezintă modificarea habitatului de către factorul antropic prin distrugerea habitatului, poluare, braconaj, afectarea liniștii. Modificarea habitatului și poluarea infl uențează direct oferta

primăvara devreme: în perioada în care puii se nasc sunt vulnerabili, la fel și femele, care îi alăptează până la vârsta de 3 luni;

perioadele secetoase din timpul verii: dacă anumite cursuri de apă seacă sau au un debit redus;

iernile foarte reci: pot provoca pierderi semnificative în rândul

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

trofică a ecosistemului, resursa de hrană a vidrei fiind diminuată semnificativ. Amenințările amintite ar putea avea ca efect imediat afectarea sursei de hrană a vidrei prin împuținarea sau dispariția unor specii de pești, amfibieni, reptile, melci etc. Prin regularizarea cursurilor de apă și distrugerea vegetației pot dispărea locurile de adăpost din maluri și a locurilor pentru creșterea puilor. În plus, activitatea umană din zonă, concretizată prin activități mecanizate, ar duce la permanentizarea zgomotului în aria de interes, ceea ce ar afecta decisiv liniștea în habitat. În lipsa liniștii animalele sălbatice părăsesc locul de trai pentru căutarea unor zone neafectate de zgomote. În general, habitatul riveran poate fi transformat decisiv de om prin canalizări/ îndiguiri/ regularizări, tăierea vegetației de luncă, înființarea de microhidrocentrale și baraje, drenarea zonelor mlăștinoase și fragmentarea habitatului.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra

Tabel 25 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Lutra lutra

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Lutra lutra Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

2. Informații specifice speciei

Specia este reprezentată în cuprinsul arie protejate, doar pe cursul râului Târnava Mare, unde găsește condiții bune pentru existență și dispune de hrană. Rezultatele parțiale ale datelor preluate din teren, au indicat faptul că există minim o familie de vidre pe suprafața sitului. Se impune menținerea numărului de indivizi prin implementarea măsurilor de atenuare a impactului

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

câinilor de la stâne asupra populației de la nivelul sitului. De asemenea, este imperios necesar să se conserve habitatele cu apă dulce deoarece un însemnat procent din dieta vidrelor îl deține peștele aproximativ 49-94%, in medie 70%, o condiție esențială pentru specie fiind să găsească hrana și zone liniștite pentru repaus.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident, odihnă și hrănire, iernare,

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

foarte rar (0-10%)

7. Perioada de colectare a datelor din teren

trecerea I: noiembrie 2017 – februarie 2018 trecerea II: martie 2018 - aprilie 2018, optim

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia este distribuită pe cursul râului Târnava Mare și afluentul Valea Tăietura.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Botnariuc N., Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Academia Română și Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București, 180 p. Danila G., 2014, Evaluarea și conservarea efectivelor de vidră Lutra lutra L: un studiu de caz în aria naturală protejată ”Moldova superioară”, Bucovina Forestieră 14: 185-194. Georgescu M., 1994. The situation and status of the otter in Rumania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp 71-73. Council of Europe, Strasbourg. Ionescu O., Ionescu G., Jurj R., Cazacu C., Adamescu M., Cotovelea A., 2013, Ghid sintetic de monitorizare pentru speciile de mamifere de interes comunitar din România, Editura Silvică, Bucuresti Ionescu O., Ionescu G., 1994. The otter from the Danube Delta to the Carpathian mountains in Romania. In: Seminar on the Conservation of the European Otter Lutra lutra, Leeuwarden, the Netherlands, 7-11 June 1994, pp. 66-68. Council of Europe, Strasbourg. Kranz A., Toman A., Knollseisen M., Prasek V., 1998. Fish ponds in central europe - a rich but risky habitat for otter. In: Dulfer, R., Conroy, J., Nel, J., Gutleb, A.C., Otter conservation – an example for a sustainable use of wetlands. Proceedings VIIth International Otter Colloquium, Trebon, Czech Republic. IUCN Otter Specialist Group Bulletin Volume 19A, Special Issue, 396 p.

HELCOM, Red List Marine Mammal Expert Group 2013. Web: http://helcom.fi /Documents/Ministerial2013/Mammals.pdf. Macdonald S.M., Mason C.F., 1994. Status and conservation needs of the otter Lutra lutra in the Western Palearctic. Nature Environment, Strasbourg, 57 p. Murariu D., Munteanu D. Fauna României, 2005, Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 – Carnivora. Editura Academiei Române, București Raport proiect "Elaborarea seturilor de măsuri de management, la nivel național, pentru speciile Castor fiber, Lutra lutra și

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Mustela lutreola " 2012-2015, Beneficiar proiect: Fundatia Carpati

Raport proiect „Servicii pentru Monitorizarea stării de conservare a speciilor comunitare de mamifere din România”, 2012-2015, Beneficiar proiect: Asocierea formată din Fundația Carpați, Universitatea Transilvania Brașov – Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere și S.C. Natural Net S.R.L.

Date generale ale speciei Barbastella barbastellus

Tabel 26 Date generale ale speciei Barbastella barbastellus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308

2. Denumirea științifică

Barbastella barbastellus

3. Denumirea populară

liliacul cârn, liliacul cu bot lat

4. Descrierea speciei

Urechile sunt mai scurte de 20 mm, cu 5-6 pliuri orizontale. Urechile nu sunt pliate când se odihnește. Blana pe partea dorsal este negricioasă, mai deschisă la vârfuri. Lungimea antebrațului măsoară 36.5 – 44 mm.

5. Perioade critice

Statutul speciei este legat de practicile aplicate în silvicultură și de declinul arborilor bătrâni: o colonie poate să folosească 30 de copaci bătrâni, cu scorburi, în timpul unei veri. Se adăpostește sub scoarța fagilor sau stejarilor uscați. Din această cauză își schimbă frecvent adăpostul.

6. Cerințe de habitat

Preferă pădurile bătrâne, neamenajate. Deoarece B. barbastellus vânează mai ales deasupra coronamentului, folosește o varietate de alte habitate, inlcusiv zonele ripariene, pajiștile, tufișurile și liziera pădurilor. În pădurile de fag din

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Anglia, folosite de această specie, este importantă eterogenitatea structurală a pădurii, care oferă locuri pentru adăpost și prezintă o acoperire ridicată. În adăposturile de vară, liliacul cârn se asociază cu Myotis brandtii, Myotis mystacinus, Myotis nattereri și Plecotus auritus. B. barbastellus este specie de pădure, iar densitatea relativă a speciei este dependentă pozitiv de mărimea pădurii. Acest lucru confirmă și relația speciei strânsă cu habitatele forestiere. În Germania nu s-a observat o anumită preferință pentru un anumit tip de pădure. Tot aici, liliacul cârn a fost observat vânând deasupra apei, într-o manieră asemănătoare cu Myotis daubentonii. Formează colonii de vară de 10-15 exemplare în scorburile copacilor. Adăposturile de iarnă sunt reprezentate de adăposturi subterane, însă majoritatea populațiilor e posibil să hiberneze în fisurile copacilor și ale caselor vechi. Distanța între adăpostul de vară și cel de iarnă este de maxim 20 km, este o specie sedentară.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbastella barbastellus

Tabel 27 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Barbastella barbastellus

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Barbastella barbastellus Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

2. Informații specifice speciei

Nu este cazul.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

comună

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Septembrie – octombrie 2017 Martie – iulie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 52 puncte de monitorizare.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe

10. Alte informații privind sursele de informații

Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci – Chiroptera- din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237. Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, București, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207. Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii (Kuhl, 1819): structure and variation Chiroptera: Vepertilionidae. J. Zool. Lond. 249, 467- 481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys: conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p.

Date generale ale speciei Myotis blythii

Tabel 28 Date generale ale speciei Myotis blythii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1475 Cod Natura 2000: 1307

2. Denumirea științifică

Myotis blythii, Tomes, 1857

3. Denumirea populară

liliacul comun mic, liliac mic cu bot acutit, liliac mic cu urechi de șoarece

4. Descrierea speciei

Liliac de talie mare, are lungimea antebrațului între 55.0-67.8 mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm și lungi 24.4- 27.8 mm. Tragusul este lat la bază și prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.

5. Perioade critice

În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peșteri, mine, pivnițe, exemplare solitare se găsesc și în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de maternitate sunt vulnerabile la deranj.

6. Cerințe de habitat

Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioade. M. blythii vânează în păduri: 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km distanță de adăpost.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis blythii

Tabel 29 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis blythii

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Myotis blythii Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

2. Informații specifice speciei

Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis myotis. Identificarea la nivel de specie se face doar morfologic.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Rară

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Septembrie – octombrie 2017 Martie – iulie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de puncte de monitorizare

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. APLR (Asociația pentru Protecția Liliecilor din România), 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237. Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, București, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207. Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii: structure and variation. J. Zool. Lond. 249, 467-481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys: conservations implications. Ecography 26: 197-209.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor

de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p.

Date generale ale speciei Myotis myotis

Tabel 30 Date generale ale speciei Myotis myotis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324

2. Denumirea științifică

Myotis myotis

3. Denumirea populară

liliacul comun mare, liliac mare cu bot acutit, liliac mare cu urechi de soarece

4. Descrierea speciei

Liliac de talie mare, are lungimea antebrațului între 55.0-67.8 mm. Botul este masiv, urechile sunt late, >16 mm și lungi: 24.4- 27.8 mm. Tragusul este lat la bază și prezintă, în general, o mică pată întunecată în vârf.

5. Perioade critice

În perioada de hibernare noiembrie - martie, Myotis myotis și specia geamănă M. blythii formează colonii mixte în adăposturi subterane, peșteri, mine, pivnițe, exemplare solitare se găsesc și în fisuri de stâncă. În perioada caldă mai - iulie, cele două

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

specii surori formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor sau în peșteri calde. Coloniile de hibernare și de maternitate sunt vulnerabile la deranj.

6. Cerințe de habitat

Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. Liliacul mare comun are nevoie de astfel de zone deschise pentru a vâna carabide. În Elveția Myotis blythii vânează pe pajiști și pășuni cu vegetația proaspăt tăiată, unde liliecii pot prinde ușor hrana preferată de pe sol. Primăvara și toamna, pădurile sunt cele mai importante zone de hrănire pentru liliacul mare comun. S-a constatat că pădurile de amestec, dominate de Fagus sylvatica și Picea abies sunt cele mai importante zone de hrănire în aceste perioadă. M. Blythii vânează în păduri 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. Vânează până la 10 km distanță de adăpost.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis

Tabel 31 Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Myotis myotis

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Myotis myotis Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

2. Informații specifice speciei

Specia este imposibil de diferențiat la nivelul sonogramelor în comparație cu Myotis blythii. Identificarea la nivel de specie se face doar morfologic.

3. Statutul de prezență (temporal)

rezident

4. Statutul de prezență (spațial)

larg răspândită

5. Statutul de prezență (management)

nativă

6. Abundență

Rară

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Septembrie – octombrie 2017 Martie – iulie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Specia este larg răspândită în sit, fiind identificată în 32 de puncte de monitorizare

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Harta distribuției specie se regăsește în capitolul Anexe 10

Alte informații privind sursele de informații

Ahlen I., Baagøe H.J., 1999. Use of ultrasound detectors for bat studies in Europe: experiences from field indentification, surveys and monitoring. Acta Chiropterologica 1: 137-150. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România, 2010. Determinatorul speciilor de lilieci din România – ghid practic. Profundis, Satu Mare, ISBN 978-973-1979-07-6, 48 p. Barataud M., 1999. Ballades dans l’inaudible. Identification acoustique des chauves-souris de France. Sitelle, Mens, 51 p. Benda P., Ivanova T., Horacek V., Cerveny J., Gaisler J., Gueorguieva A., Petrov B. & Vohralik V., 2003. Bats of the Eastern Mediterranean. Part 3. Review of bat distribution in Bulgaria. Acta Soc. Zool. Bohem. ISSN 1211-376X, 67: 245- 237.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

Boye P. & Dietz M., 2005. Development of good practice guidelines for woodland management for bat. English Nature Research Reports, nr. 661:19,36. Botnariuc N. & Tatole V., 2005. Cartea roșie a vertebratelor din România. Edited by Muzeul Naț. De Ist. Nat. “Gr. Antipa”, București, 260 p. Decu V., Murariu D., Gheorghiu V., 2003. Chiroptere din România, ghid instructiv și educativ. Institutul de Speologie „Emil Racoviță”, București, 521 p. Dietz C. & Helversen O. V., 2004. Ilustrated identification key to the bats of Europe. Tuebingen and Erlangen, Germany, 72 p. Güttinger, R., Zahn, A., Krapp F., Schober, W., 2001. Myotis myotis – Grosses Mausohr, Grossmausohr. Handbuch der Säugetiere Europas, Band 4. Fledertiere. Teil I: Chiroptera I., ed. J. Niethammer and F. Krapp, Aula Verlag Wiebelsheim: 123- 207. Haupt M., 2005 – Flexibility in habitat use, flight behavior and echolocation of the northen bat, Eptesicus nilssonii and consequences for its conservation in Central Europe. Univ. Hannover, Germany, phd paper, 112 p. Murariu D., Chisamera G., Măntoiu D. Ș. & Pocora I., 2016. Romanian Fauna Mammalia. Chiroptera. Vol. XVI, F. 3, Editura Academiei Române, 292 p. Obrist M. K., Boesch R., Flückiger P. F., 2004. Variability in echolocation call design of 26 Swiss bat species: consequences, limits and options for automated filed identification with a synergetic pattern recognition approach. Mammalia 68: 307-322. Parsons S., Jones G., 2000. Acoustic identification of twelve species of echolocating bat by discriminant function analysis and

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

artificial Bibliografie 209 neural networks. The Journal of Experimental Biology 203, 2641-2656. Pocora I. E., & Pocora V., 2012. Ghid practic pentru identificarea liliecilor cu ajutorul sonogramelor. Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, 211 p. Russo D., Jones G., 1999. The social calls of calls of Kuhl’s pipistrelles Pipistrellus kuhlii: structure and variation. J. Zool. Lond. 249, 467-481. Russo D., Jones G., 2002. Identification of twenty-two bat species from Italy by analysis of time-expanded recordings of echolocation calls. J. Zool. Lond. 258: 91-103. Russo B., Jones G., 2003. Use of foranging habitats by bats in a Mediteranean and determinated by acoustic surveys: conservations implications. Ecography 26: 197-209. Russ J., 1999. The bats of Britain and Ireland. Echolocation Calls, Sound Analysis and Species Identification. Alana Books, ISBN 0 9536049 0 X, 80p. Schober W. & Grimmberger W., 1996. The bats of Europe and North America. Seal of aproveal, 210 p. Zahn A., Bauer S., Kriner E., Holzhaider J., 2010 – Foraging habitats of Myotis emarginatus in Central Europe. European Journal of Wildlife Research 56: 395-400. PM - Planul de Management în proiectul “Conservarea speciilor

de lilieci din Munții Pădurea Craiului, Bihor și Trascău” www.batlife.ro, 2013, 202 p.

Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros

Tabel 32 Date generale ale speciei Rhinolphus hipposideros

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Cod specie - EUNIS

Cod Eunis: 1545 Cod Natura 2000: 1324

2. Denumirea științifică

Rhinolphus hipposideros

3. Denumirea populară

liliac mic cu potcoavă

4. Descrierea speciei

Cel mai mic dintre liliecii cu potcoavă, LA<43 mm, în general, 36-41mm. Văzută din profil partea inferioară a șeii este clar mai lungă decât proeminența superioară, terminându-se într-un vârf ascuțit – foto 1. Blana este moale și rară, de culoare gri pe partea dorsal, în cazul exemplarelor juvenile, și maronie, în cazul adulților.

5. Perioade critice

Liliacul mic cu potcoavă este vulnerabil în perioada hibernării noiembrie - martie și în perioada formării coloniilor de maternitate mai – iulie. Hibernează în primul rând, în adăposturi subterane. Trebuie să existe adăposturi de hibernare subterane: peșteri sau galerii de mine, în apropiere de adăposturile de maternitate, la o distanță de 5 - 30 de km. Vara se adăpostește în peșteri, mine părăsite sau clădiri. De regulă, liliacul mic cu potcoavă formează colonii de naștere sau de vară în podurile clădirilor.

6. Cerințe de habitat

Pădurile sunt habitatele cheie de hrănire, pentru Rhinolophus hipposideros. Acest lucru a fost confirmat de studiile pe bază de radio-tracking și arată că liliecii mici cu potcoavă, aproape exclusiv, vânează în diferite tipuri de păduri. Pădurile de foioase reprezintă habitatul esențial, care oferă loc de hrănire acestei specii. Vânează deasupra pășunilor, la marginea pădurii, în interiorul pădurii, în zone umede, în livezi, de-a

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

lungul gardurilor vii, deasupra tufărișurilor. Își folosește majoritatea timpului zburând aproape de vegetație. Habitatul de hrănire este puternic influențat de prezența cursurilor de apă. Mărimea coloniei crește funcție de proporția pădurilor din jur: arii mici suportă doar colonii mici de maternitate, în timp ce coloniile mari sunt localizate în imediata vecinătate a unor arii întinse de păduri. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei. R. hipposideros evită să treacă peste habitatele deschise, spre locul de hrănire. Dacă peticul de pădure nu este prea aproape, atunci în vecinătatea imediată a coloniei trebuie să existe un șirag de pomi sau de tufișuri, până la zona de hrănire. Locul de hrănire, în jurul adăpostului, se găsește la distanța de 0,5 până la 2,5 km; Bontadina et al., 2001, a demonstrat acest lucru pentru 50% din liliecii urmăriți cu ajutorul emițătorului. Centrul ariei de hrănire se află la 600 m în jurul coloniei de naștere -Țara Galilor.

Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhinolphus hipposideros

Tabel 33. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate Rhinolphus hipposideros

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere

1. Specia

Rhinolphus hipposideros Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

2. Informații specifice speciei

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

3. Statutul de prezență (temporal)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

4. Statutul de prezență

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

Nr.

Informație/ Atribut

Descriere (spațial)

5. Statutul de prezență (management)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

6. Abundență

Prezență incertă

7. Perioada de colectare a datelor din teren

Septembrie 2017 – octombrie 2017 Martie – iulie 2018

8. Distribuția specie (interpretare)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit.

9. Distribuția speciei (harta distribuției)

Nu este cazul – specia nu a fost identificată în sit. 10

Alte informații privind sursele de informații - 3.4 Alte specii de floră și faună relevante pentru aria naturală protejată

Nevertebrate: Specii de nevertebrate listate în Anexa II a Directivei Habitate, identificate în timpul activităților de inventariere: Cucujus cinnaberinus, Helix pomatia, Bolbelasmus unicornis, Carabus variolosus, Pholidoptera transsylvanica, Lycaena dispar, Maculinea arion.

Tabel 34 Date generale ale speciei Cucujus cinnaberinus

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 106 Cod Natura 2000: 1086

2. Denumirea științifică

Cucujus cinnaberinus

3. Denumirea populară - 4. Observații -

Tabel 35 Date generale ale speciei Helix pomatia

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 106 Cod Natura 2000: 1026

2. Denumirea științifică

Helix pomatia

3. Denumirea populară

Melcul de pământ

4. Observații

Tabel 36 Date generale ale speciei Bolbelasmus unicornis

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 106 Cod Natura 2000: 4011

2. Denumirea științifică

Bolbelasmus unicornis

3. Denumirea populară

Cărăbușul cu corn

4. Observații

Tabel 37 Date generale ale speciei Carabus variolosus

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 1787 Cod Natura 2000: 4014

2. Denumirea științifică

Carabus variolosus

3. Denumirea populară

cărăbuș

4. Observații

Tabel 38 Date generale ale speciei Pholidoptera transsylvanica

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: Cod Natura 2000: 4054

2. Denumirea științifică

Pholidoptera transsylvanica

3. Denumirea populară

Cosașul transilvan

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

4. Observații

Tabel 39 Date generale ale speciei Lycaena dispar

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 223 Cod Natura 2000: 1060

2. Denumirea științifică

Lycaena dispar

3. Denumirea populară

Fluturaș de foc

4. Observații - Tabel 40 Date generale ale speciei Maculinea arion

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: Cod Natura 2000: 1058

2. Denumirea științifică

Maculinea arion

3. Denumirea populară - 4. Observații -

Ihtiofaună: Romanogobio (Gobio) kessleri: Ordonanța 57/2007 – Anexa 3

Tabel 41 Date generale ale speciei Romanogobio (Gobio) kessleri

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 128851 Cod Natura 2000: 2511

2. Denumirea științifică

Romanogobio (Gobio) kessleri

3. Denumirea populară

Porcușorul de nisip, petroc

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

4. Observații

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată: aproximativ 275 de indivizi. Porțiunea râului Târnava Mare din sit este limita superioară a răspândirii speciei țintă.

Mamifere: Speciile Lynx lynx - râs și Castor fiber – castor - nu au fost înregistrate în formularul standard, dar au fost identificate în teren cu ocazia lucrărilor de inventariere a speciilor de mamifere de interes comunitar. Lynx lynx: Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

Castor fiber: Directiva Habitate - Directiva Consiliului 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

Tabel 42 Date generale ale speciei Lynx lynx

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 1438 Cod Natura 2000: 1361

2. Denumirea științifică

Lynx lynx

3. Denumirea populară

râs

4. Observații - Tabel 43 Date generale ale speciei Castor fiber

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 1377 Cod Natura 2000: 1337

2. Denumirea științifică

Castor fiber

3. Denumirea populară

castor

4. Observații - Chiroptere: În perioada observațiilor s-au mai identificat în situl ROSCI0357 Porumbeni următoarele specii prevăzute în Anexa II a Directivei Habitate: Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Miniopterus schreibersii

Tabel 44 Date generale ale speciei Myotis bechsteinii

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

5. Codul speciei

Cod Eunis: 14123 Cod Natura 2000: 1323

6. Denumirea științifică

Myotis bechsteinii

7. Denumirea populară

Liliac cu urechi mari

8. Observații - Tabel 45 Date generale ale speciei Myotis emarginatus

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 14129 Cod Natura 2000: 1321

2. Denumirea științifică

Myotis emarginatus

3. Denumirea populară

Liliac cărămiziu

4. Observații - Tabel 46 Date generale ale speciei Miniopterus schreibersii

Nr.

Informație/ Atribut

Observație

1. Codul speciei

Cod Eunis: 1452 Cod Natura 2000: 1310

2. Denumirea științifică

Miniopterus schreibersii

3. Denumirea populară

Liliac cu aripi lungi

4. Observații - INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE

Comunitățile locale și factorii interesați

Comunitățile locale

Tabel 47 Lista unităților administrativ-teritoriale din cadrul ariei/ariilor naturale protejate

Județ

UAT

Procent din UAT

Procent din ANP

Harghita

Simonești 13.96 22.84

Harghita

Felicieni 4.04 4.36

Harghita

Cristuru Secuiesc 14.45 11.06

Harghita

Mugeni 19.65 18.25

Harghita

Porumbeni 48.40 27.09

Harghita

Dârjiu 3.77 5.96

Mureș

Vânători 15.60 9.35

Caracterizarea unităților administrativ-teritoriale

Tabel 48 Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr. crt

Județ

Localitate

Sexe

An de referință 2011

An de analizat 2017

Număr total

Prezență estimată în sit 1

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

Total 10854 10801

Masculin 5285 5252

Feminin 5569 5549 2

HARGHITA

DÎRJIU

Total 1085 1055

Masculin 527 513

Feminin 558 542 3

HARGHITA

FELICENI

Total 3195 3401

Masculin 1568 1675

Nr. crt

Județ

Localitate

Sexe

An de referință 2011

An de analizat 2017

Număr total

Prezență estimată în sit

Feminin 1627 1726 4

HARGHITA

MUGENI

Total 3582 3660

Masculin 1765 1825

Feminin 1817 1853 5

HARGHITA

PORUMBENI

Total 1816 1894

Masculin 920 942

Feminin 896 952 6

HARGHITA

SIMONEȘTI

Total 3962 3915

Masculin 2005 1997

Feminin 1957 1918 7

MUREȘ

VÂNĂTORI

Total 4165 4436

Masculin 2076 2224

Feminin 2089 2212

Tabel 49 Natalitate: născuți vii per localitate pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr crt

Județ

Localitate

An de referință 2011

An de analizat 2017 1

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 81 94 2

HARGHITA

DÎRJIU 12 11 3

HARGHITA

FELICENI 38 45 4

HARGHITA

MUGENI 33 26 5

HARGHITA

PORUMBENI 31 23 6

HARGHITA

SIMONEȘTI 44 30 7

MUREȘ

VÂNĂTORI 51 58

Tabel 50 Migrație: Stabiliri de reședință în localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Nr crt

Județ

Localitate

An de referință (2011)

An de analizat (2017) 1

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 210 91 2

HARGHITA

DÎRJIU 4 4 3

HARGHITA

FELICENI 27 24 4

HARGHITA

MUGENI 30 26 5

HARGHITA

PORUMBENI 11 32 6

HARGHITA

SIMONEȘTI 50 30 7

MUREȘ

VÂNĂTORI 16 36

Utilități publice

Tabel 51 Utilități publice din anul 2017, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Canalizare

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Stație de epurare

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Încălzire

cu lemne

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Încălzire cu gaze

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Colectare deșeuri

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Comunicații – telefonie fixă

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Comunicații – telefonie mobilă

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

HARGHITA

DÎRJIU

DA

Canalizare

HARGHITA

DÎRJIU

DA

Stație de epurare

HARGHITA

DÎRJIU

NU

Încălzire

cu lemne

HARGHITA

DÎRJIU

DA

Încălzire cu gaze

HARGHITA

DÎRJIU ?

Colectare deșeuri

HARGHITA

DÎRJIU ?

Comunicații – telefonie fixă

HARGHITA

DÎRJIU

DA

Comunicații – telefonie mobilă

HARGHITA

DÎRJIU

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

HARGHITA

FELICENI

NU

Canalizare

HARGHITA

FELICENI

NU

Stație de epurare

HARGHITA

FELICENI

NU

Încălzire

cu lemne

HARGHITA

FELICENI

DA

Încălzire cu gaze

HARGHITA

FELICENI

DA

Colectare deșeuri

HARGHITA

FELICENI

DA

Comunicații – telefonie fixă

HARGHITA

FELICENI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Comunicații – telefonie mobilă

HARGHITA

FELICENI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

HARGHITA

MUGENI

NU

Canalizare

HARGHITA

MUGENI

NU

Stație de epurare

HARGHITA

MUGENI

NU (URMEAZA)

Încălzire

cu lemne

HARGHITA

MUGENI

DA

Încălzire cu gaze

HARGHITA

MUGENI

DA

Colectare deșeuri

HARGHITA

MUGENI

DA

Comunicații – telefonie fixă

HARGHITA

MUGENI

DA

Comunicații – telefonie mobilă

HARGHITA

MUGENI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

HARGHITA

PORUMBENI

NU

Canalizare

HARGHITA

PORUMBENI

NU

Stație de epurare

HARGHITA

PORUMBENI

NU

Încălzire

cu lemne

HARGHITA

PORUMBENI

DA

Încălzire cu gaze

HARGHITA

PORUMBENI

DA

Colectare deșeuri

HARGHITA

PORUMBENI

DA

Comunicații – telefonie fixă

HARGHITA

PORUMBENI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Comunicații – telefonie mobilă

HARGHITA

PORUMBENI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

HARGHITA

SIMONEȘTI

NU

Canalizare

HARGHITA

SIMONEȘTI

NU

Stație de epurare

HARGHITA

SIMONEȘTI

NU

Încălzire

cu lemne

HARGHITA

SIMONEȘTI

DA

Încălzire cu gaze

HARGHITA

SIMONEȘTI

DA

Colectare deșeuri

HARGHITA

SIMONEȘTI

DA

Comunicații – telefonie fixă

HARGHITA

SIMONEȘTI

DA

Comunicații – telefonie mobilă

HARGHITA

SIMONEȘTI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Apă

MUREȘ

VÎNĂTORI

NU

Canalizare

MUREȘ

VÎNĂTORI

NU

Stație de epurare

MUREȘ

VÎNĂTORI

NU

Încălzire

cu lemne

MUREȘ

VÎNĂTORI

DA

Încălzire cu gaze

MUREȘ

VÎNĂTORI

DA

Colectare deșeuri

MUREȘ

VÎNĂTORI

DA

Comunicații – telefonie fixă

MUREȘ

VÎNĂTORI

DA

Utilități

Județ

Localitate

Există (DA/ NU)

Comunicații – telefonie mobilă

MUREȘ

VÎNĂTORI

DA

Efective de animale

Tabel 52 Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, județe și localități, referitor la un anul 2017 pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 654

Porcine

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 2000

Ovine

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 2444

Păsări

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 15999

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

DÎRJIU 670

Porcine

HARGHITA

DÎRJIU 820

Ovine

HARGHITA

DÎRJIU 2440

Păsări

HARGHITA

DÎRJIU 7200

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

FELICENI 1460

Porcine

HARGHITA

FELICENI 1510

Ovine

HARGHITA

FELICENI 2630

Păsări

HARGHITA

FELICENI 13050

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

MUGENI 2010

Porcine

HARGHITA

MUGENI 2310

Ovine

HARGHITA

MUGENI 5705

Păsări

HARGHITA

MUGENI 14000

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Porcine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Ovine

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Păsări

HARGHITA

PORUMBENI

Nu există informații

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

HARGHITA

SIMONEȘTI 1538

Porcine

HARGHITA

SIMONEȘTI 1074

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Ovine

HARGHITA

SIMONEȘTI 3799

Păsări

HARGHITA

SIMONEȘTI 15600

Principalele categorii de animale

Județ

Localitate

Număr de animale

Localitatea de proveniență

Permanente

Aduse din altă localitate

Bovine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Porcine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Ovine

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Păsări

MUREȘ

VÂNĂTORI

Nu există informații

Date privind activitățile economice

Tabel 53 Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfășurare a activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate

Județ

Localitate

Nr. Societăți comerciale

HARGHITA

CRISTURU SECUIESC 301

HARGHITA

DÎRJIU - HARGHITA

FELICENI 57

HARGHITA

MUGENI - HARGHITA

PORUMBENI - HARGHITA

SIMONEȘTI - MUREȘ

VÂNĂTORI -

Nr.

Instituții,

Natura relației

Aspecte pozitive

Acțiuni posibile care să

Crt.

organizații,

dintre părțile

și oportunități

se adreseze intereselor

grupuri de

interesate și aria

de cooperare și

factorului interesat

interese pe

protejată

colaborare

categorii stabilite

pe baza rolului

și/sau a interesului

in ariile naturale

protejate

Guvern și entități subordonate acestuia 1

Ministerul

Responsabil pentru

Conform

Elaborarea planurilor de

Mediului, Apelor și

administrarea ariilor

legislației actuale

management

și

Pădurilor

naturale protejate de

are obligația de

consultarea publicului

interes național și

administrare a

reprezintă

aspecte

comunitar

și

ariilor naturale

esențiale

pentru

internațional

protejate

gestionarea eficientă a

ariilor naturale protejate 2

Agenția Nationala

Responsabilă cu

Conform

Elaborarea planurilor de

pentru

Arii

asigurarea unui

legislației actuale

management

și

Naturale Protejate

management

are obligația de

consultarea publicului

adecvat si eficient al

administrare a

reprezintă

aspecte

ariilor naturale

ariilor naturale

esențiale

pentru

protejate

protejate

gestionarea eficientă a

ariilor naturale protejate

Factorii interesați Tabel 54 Factorii interesați

Nr.

Instituții,

Natura relației

Aspecte pozitive

Acțiuni posibile care să

Crt.

organizații,

dintre părțile

și oportunități

se adreseze intereselor

grupuri de

interesate și aria

de cooperare și

factorului interesat

interese pe

protejată

colaborare

categorii stabilite

pe baza rolului

și/sau a interesului

in ariile naturale

protejate 3

Ministerul

Posibila impunere a

Utilizarea

Promovarea

Agriculturii

și

unor restricții de

eficientă

a

posibilităților

de

Dezvoltării Rurale

exploatare

pe

resurselor

utilizare durabilă a

terenuri agricole ca

naturale

și

resurselor naturale și a

urmare a includerii

tendința

mărcilor locale

acestora în Rețeaua

europeană

de

Natura 2000

promovare

a

produselor

ecologice 4

Ministerul

Posibile restricții

Ariile naturale

Promovarea

Dezvoltării

pentru

crearea

protejate includ în

posibilitatilor

de

Regionale

și

infrastructurii de

general peisaje

exploatare

a

Administrației

turism și pentru

spectaculoase și

potențialului turistic și a

Publice

utilizarea anumitor

obiective naturale

mărcilor locale

resurse naturale în

care reprezintă

ariile

naturale

puncte de atracție

protejate

pentru turiști

Agenția Națională

Responsabilă pentru

Cei mai ridicați

Îmbunătățirea

pentru Protecția

conservarea

indici

de

activitatilor specifice

Mediului

biodiversității

biodiversitate se

conservării

întâlnesc în arii

biodiversității printr-un

Nr.

Instituții,

Natura relației

Aspecte pozitive

Acțiuni posibile care să

Crt.

organizații,

dintre părțile

și oportunități

se adreseze intereselor

grupuri de

interesate și aria

de cooperare și

factorului interesat

interese pe

protejată

colaborare

categorii stabilite

pe baza rolului

și/sau a interesului

in ariile naturale

protejate

naturale protejate

management responsabil

astfel ca, prin

al ariilor naturale

administrarea

protejate

eficienta

a

acestora

se

realizeaza implicit

și conservarea

biodiversității 5

Autorități regionale, locale și entități subordonate 6

Consiliile Județene

Crearea

Dezvoltarea

Consultarea publicului

Harghita si Mureș

infrastructurii – de

socio-economica

posibil afectat de

transport, turisitica

fara

efecte

instituirea regimului de

etc – poate fi

negative asupra

protecție.

afectată de regimul

capitalului natural

de protecție 7

Consiliile locale

Crearea

Dezvoltarea

Consultarea publicului

Cristuru Secuiesc,

infrastructurii – de

socio-economică

posibil afectat de

Mugeni, Simonești,

transport, turisitică,

fără

efecte

instituirea regimului de

Porumbeni, Dârjiu,

de gestionare a

negative asupra

protecție.

Feliceni, Vînători

deșeurilor etc – capitalului natural

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

poate fi afectată de regimul de protecție 8

Agenția

pentru

Responsabilă pentru

Informarea

Îmbunătățirea

Protecția Mediului

elaborarea actelor de

comunitatilor

activităților specifice

Harghita și Mureș

reglementare

a

locale

asupra

conservării

activităților propuse

statului

de

biodiversității printr-un

în arii naturale

protecție.

management responsabil

protejate și în

Cei mai ridicați

al ariilor naturale

vecinatatea acestora.

indici

de

protejate

Responsabilă pentru

biodiversitate se

conservarea

întâlnesc în arii

biodiversității

naturale protejate

astfel că, prin

administrarea

eficientă

a

acestora

se

realizează implicit

și conservarea

biodiversității

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat 9

Garda Națională de

Autoritate

Autoritatea are

Constată faptele ce

Mediu Harghita și

responsabilă

cu

printre atribuții și

constituie contraventii și

Mureș

controlul aplicării

controlul modului

aplica

sanctiunile

prevederilor

de respectare a

contraventionale

in

planului

de

legislatiei

de

domeniul

protectiei

management.

mediu privind

mediului

pentru

ariile naturale

încălcarea prevederilor

protejate,

planului de management

conservarea

sau ale regulamentului.

habitatelor

naturale, a florei,

faunei salbatice și

acvaculturii. 10

Garda

Forestieră

Posibila impunere a

Utilizarea

Promovarea

Brașov

unor restricții de

raționala

a

posibilitățiilor

de

exploatare

a

resurselor

utilizare durabilă

a

fondului forestier și

forestiere

resurselor forestiere

cinegetic ca urmare

a includerii acestora

în Rețeaua Natura 2000

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Direcția Agricolă

Posibila impunere a unor restrictii de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resureslor naturale și tendința europeană

de promovare a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 11

Instituții academice

Instituții academice

Activitatea

de

Aceste instituții

Specialiștii

acestor

cercetare practică în

dețin specialiști

instituții dețin un rol

domeniul

valoroși

în

determinant în realizarea

conservarea

domeniul

studiilor științifice în

biodiversității se

protecției

ariile naturale protejate.

desfășoară în mare

mediului, direct

În

urma

derulării

măsură în ariile

interesați

de

proiectului, se dorește

naturale protejate.

promovarea și

conștientizarea

De

asemenea,

administrarea

reprezentanților acestor

activitățile didactice

eficientă a ariilor

instituții

asupra

din domeniul arii

naturale protejate.

importanței

Rețelei

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

naturale protejate implică și practică în astfel de zone.

Natura 2000 și ulterior implicarea activă în gestionarea

ariilor naturale protejate. 12

Organizații non-guvernamentale 13

Protecția mediului

Creșterea capacității

Sunt principalele

Sunt potențiali parteneri

de administrare a

organizații

ai

custodelui

în

ariilor

naturale

implicate pana în

implementarea

unor

protejate în cadrul

prezent

în

măsuri din planul de

organizațiilor

gestionarea ariilor

management.

nonguvernamentale

naturale protejate

care activeaza în

prin preluarea în

domeniul protecției

custodie

dar,

mediului

planurile

de

management

întocmite până în

prezent

au

deficiențe majore

astfel că nu au fost

aprobate de către

instituțiile

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

abilitate în sens.

acest 14

Dezvoltare umană,

Susținerea

Dezvoltarea

Promovarea

cultură și drepturi

dezvoltării sociale,

socială,

posibilităților

de

economice

și

economică

și

integrare a dezvoltării

culturale

poate

culturală

fără

umane și culturale cu

interacționa

cu

efecte negative

gestionarea rațională a

regimul de protecție.

asupra capitalului

resurselor naturale

natural.

Promovarea

aspectelor

culturale integrate

în

contextul

gestionării

raționale ariilor

naturale protejate

Utilizatori

ai

Posibila impunere a

Utilizarea

Promovarea

resurselor

naturale

unor restricții de

rationala

a

posibilităților

de

de ex. asociații de

exploatare

a

resureslor

utilizare durabilă a

vânătoare-pescuit

fondului cinegetic și

naturale

și

resurselor naturale și a

piscicol ca urmare a

promovarea

mărcilor locale

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

includerii acestora în Reteaua Natura 2000

produselor ecologice 15

Sectorul privat 16

Asociații ale fermierilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană

de promovare

a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 17

Membrii comunităților locale

Posibilă impunere a unor restricții ca urmare a includerii zonei în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficientă a resurselor naturale și tendința europeană

de promovare

a

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor existente și a mărcilor locale

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

produselor ecologice 18

Proprietari

și utilizatori ai terenurilor

Posibilă impunere a unor restricții de exploatare pe terenuri agricole ca urmare a includerii acestora în Rețeaua Natura 2000

Utilizarea eficienta a resurselor naturale și tendința europeană

de promovare

a produselor ecologice

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale 19

Camera de comerț

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabila a resurselor naturale și a mărcilor locale 20

Grupuri

din sectorul de industrie

Posibile restricții pentru dezvoltarea industriala din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

Nr. Crt.

Instituții, organizații, grupuri de interese pe categorii stabilite pe baza rolului și/sau a interesului in ariile naturale protejate

Natura relației dintre părțile interesate și aria protejată

Aspecte pozitive și oportunități de cooperare și colaborare

Acțiuni posibile care să se adreseze intereselor factorului interesat

Afaceri individuale și antreprenori

Posibile restricții pentru dezvoltarea economică din anumite sectoare de activitate.

Utilizarea eficientă a resurselor naturale,

a produselor

și mărcilor locale

Promovarea posibilităților de utilizare durabilă a resurselor naturale și a mărcilor locale

În procesul de elaborare al planului de management a fost efectuat un studiu de analiză a actorilor sociali din ROSCI0357 Porumbeni. În vederea identificarii actorilor sociali și a opiniilor acestora față de sit, s-a folosit parte din metodologia utilizată la nivel European în alte asemenea cazuri: Austria, Marea Britanie, Germania, Franta, Olanda, Spania. Studiul se bazează ca metodă principală de colectare a datelor pe interviul semi-structurat. Acesta a avut ca obiective:

identificarea actorilor sociali

formularea viziunii de mangement a acestor actori sociali

identificarea nevoilor față de sit.

În cele ce urmează este redat rezultatul analizei actorilor sociali.

Tabel 55 Analiza actorilor sociali

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu ceilalți actori sociali

1. Primării

Nu știu de existența lui

Cadastru/ titluri de proprietate; atacuri animale sălbatice - - 2. Asociația Județeană

a Vânătorilor și Păescarilor Sportivi

Fondul de vânătoare care îi aduce venit

Neacordarea cotei de vânat, înmulțirea urșilor “ceea ce vedem să aiba și copiii noștri”

Autorități centrale, Organizații non- guvernamentale de mediu

3. Crescător animale 1 - Atacul animalelor sălbatice: turme, gradina, pomi, pășune “să se împuște toate animalele, să putem crește turmele”

Organizații non- guvernamentale de mediu, vânători

4. Crescător animale 2

Lemne de foc

Atacul animalelor sălbatice, neacordarea cotei “pădurea fără animale sabatice nu este pădure; trebuie făcută selecție”

Organizații non- guvernamentale de mediu

5. Proprietar padure 1

Lemne de foc; exploatare lemnoasă

Atacul animalelor salbatice, limitarea accesului

la lemne “oamenii să aibă mai mult acces la pădure”

Organizații non- guvernamentale de mediu, vânători, ocol silvic

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu ceilalți actori sociali

6. Proprietar padure 2

Lemne de foc, exploatare lemnoasă

Atacul animalelor sălbatice, limitarea accesului la lemne, lipsa compensațiilor pentru animalele sălbatice care trăiesc

in pădurea lui “cine nu are proprietate, să nu aibă acces in pădure si să se construiască gard care să țină în pădure toate animalele”

Organizații non- guvernamentale de mediu, vânători, autorități - lipsa compensațiilor

7. Ocol silvic privat 1

Exploatare lemnoasă

Proprietăți mici de pădure, lipsa titlurilor de proprietate, lipsa compensațiilor pentru restricții “pădurea să fie exploatată sustenabil și proprietarii să fie compensați”

Autoritati centrale, membri ocolului - presiune pe exploatare, Organizații non- guvernamentale de mediu

8. Ocol silvic privat 1

Exploatare lemnoasă

Prea mulți urși “legislație mai puțină cu mai puține restricții și compensarea pentru arii protejate Natura 2000”

Organizații non- guvernamentale de mediu, autorități centrale,

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu ceilalți actori sociali

9. Ocol silvic de stat

Exploatare lemnoasă

Prea multe parcele de exploatare, ocoalele private sunt controlate de membri “ocoalele să fie pe fostele proprietăți de exploatare și să fie independente de proprietari”

Organizații non- guvernamentale de mediu

10. Expert biodiversitate

Turism wildlife

Monitorizarea eronată

a șeptelului de animale și stabilirea cotei “ să fie consens între grupuri de interese”

Proprietari de pădure, crescători de animale, proprietari de pădure, Asociația Județeană

a Vânătorilor și Păescarilor Sportivi

11. ONG

Turism și recreere

Diminuarea habitatului pentru animale sălbatice, neprotejarea mediului, accesul

cu motoare “ oamenii să învete și să respecte natura, să protejeze animalele salbatice”

Vânători, ocoale silvice

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu ceilalți actori sociali

12. Ocol silvic privat 3

Extragere material lemnos

Gestionare defectuoasă datorită parcelelor mici; presiune de la proprietari pentru exploatare “ statul să ajute proprietarul de pădure”

Organizații non- guvernamentale de mediu, proprietarii de pădure

13. Asociația Județeană

a Vânătorilor și Păescarilor Sportivi 2

Fond

de vânătoare-sursa de venit

Neacordarea cotei

de împușcare la urși, accesul cu motoare, cu animale; construcția de gardurile “Natura 2000 să țină oamenii în frâu și să se restricționeze accesul în pădure al localnicilor cu animale, cules, motoare”

Organizații non- guvernamentale de mediu, crescători de animale, agricultori, Autorități centrale

14. Composesorat

Pășunat pentru animale, lemne de foc

Animalele sălbatice distrug culturile și ataca turmele “ să se mențină terenurile în stare bună”

ONG de mediu, Autorități centrale

15. Crescător animale 3

Turism pentru dezvoltarea zonei

Neacordarea cotei

de vânătoare, animalele salbatice consumă din resursele “să se intoarcă tinerii la sat, să crească animale și să dezvolte zona, pentru că sunt posibilități”

Organizații non- guvernamentale de mediu, Autorități centrale, Vânători

Actor social

Nevoi față de sit

Probleme față de sit

Viziune

Conflict cu ceilalți actori sociali

localnicilor fără ca aceștia să fie compensați

Utilizarea terenului

Tabel 56 Lista tipurilor de utilizări ale terenului

Nr. crt

Clasă CLC*)

Suprafață totală ocupată (ha)

Ponderea din suprafața sitului (%)

1. Unități industriale sau comerciale 0.67 0.009

2. Terenuri arabile neirigate 3.13 0.044

3. Livezi 3.18 0.045

4. Zone de culturi complexe 26.68 0.382

5. Pășuni secundare 1015.92 14.564

6. Terenuri predominant agricole în amestec cu vegetație naturală 277.44 3.977

7. Păduri de foioase 5044.12 72.313

8. Păduri mixte 53.20 0.762

9. Zone de tranziție cu arbusti 516.94 7.410

10. Mlaștini 34.09 0.488

Situația juridică a terenurilor

Tabel 57 Situația juridică a terenurilor aflate în interiorul ariei/ariilor naturale protejate

Domeniu

Procent din suprafața ANP (%)

Domeniul public 47

Proprietate privată 21

Proprietate necunoscută 32

Pentru colectarea datelor privind regimul juridic, s-au contactat factori de decizie locali, primăriile care au suprafețe administrative în cadrul ariei protejate, precum și reprezentanți ai ocoalelor silvice. Hărți de tip ortofotoplan, elaborate inițial în etapa de birou, au constituit baza de lucru pentru teren, ajutând la identificarea parcelelor cu proprietari împreună cu factorii de decizie locali. Date importante privind regimul juridic și gestionarii terenurilor au fost obținute de la ANCPI, inclusiv extrase de carte funciară cu rol de informare. Etapele de observare directă s-au realizat pe teren, pentru a putea corobora datele oficiale cu realitatea din teren. Prelucrarea datelor s-a efectuat prin aplicarea funcțiilor GIS, prin care s-au extras informații dorite din baza de date existentă, de pe hărți topografice și ortofotoplanuri, dar și în urma culegerii de informații în cadrul ieșirilor la teren. Prin analiză spațială și inserare a elementelor hărții, s-au realizat hărți tematice cu situația juridică a terenurilor ariei protejate, apoi acestea s-au exportat sub formă de JPG pentru o mai bună și facilă vizualizare. Din totalul de 7052 ha, 3314.4 ha aparțin domeniului public, 1480.9 aparțin domeniului privat, în timpce pentru 2256.7 nu se cunoaște proprietatea. Situația proprietății asupra terenurilor este ilustrată în Harta regimului juridic, prezentată în capitolul Anexe.

Administratori, gestionari și utilizatori

Tabel 58 Informații privind administratorii/gestionarii:

Nr. crt

Administrator / Gestionar

Perioada adm/ gest

Suprafața totală (ha)

Detalii

1. Statul Român

Necunoscută 3314.4

Statul Român deține în primul rând suprafețe forestiere

2. Proprietari privați

Necunoscută 1480.9

Persoanele fizoce dețin tereuri agricole și pășuni/fânețe

Nr. crt

Județ

Tip construcție

Lungime / suprafață (km / kmp)

Densitate 1

Harghita

Drum județean 137 Porumbenii Mari - Dejuțiu 1.9 km 2.69 2

Harghita, Mureș

Cale ferată Odorheiu Secuiesc - Vânători 1.9 km 2.69 3

Harghita, Mureș

Drumuri comunale, 10.2 km 14.46

Infrastructură și construcții Tabel 59 Tipuri de construcții

Nr. crt

Județ

Tip construcție

Lungime / suprafață (km / kmp)

Densitate

agricole

și forestiere 4

Harghita, Mureș

Construcții rezidențiale 0.31 kmp 0.004

Nr. Crt.

Denumire

Localitate

Localizare 1

Situl arheologic Aluniș – Kisvár

Sat Aluniș, comuna Mugeni "Kisvár” / Cetățuia, dealul Leș, pe malul drept al Târnavei Mari, la intrarea în defileul dintre Dejuțiu și Porumbenii Mari 2

Situl arheologic Aluniș – Vágás

Sat Aluniș, comuna Mugeni "Vágás”/Tăietura,

la mijlocul pantei Dealului Leș 3

Situl arheologic Betești - Köleskert

Sat Betești; oraș Cristuru Secuiesc "Köleskert – Egertó /Kereksás”, în vatra satului, pe malul stâng al Târnavei Mari, pe ogorul lui Szecsi Domokos și al vecinilor săi 4

Situl arheologic Cristuru Secuiesc – Fenyő-alja

oraș

Cristuru Secuiesc "Fenyő-alja” 5

Situl arheologic Dejuțiu - Kerekhely

Sat Dejuțiu, comuna Mugeni "Kerekhely” / Locul rotund

Patrimoniu cultural Tabel 60 Patrimoniul cultural

Nr. Crt.

Denumire

Localitate

Localizare 6

Situl arheologic Medișoru Mare – Borsóföld / Szénakert

Sat Medișoru Mare, comuna Simonești "Borsóföld" / Pămîntul de mazăre, la extremitatea de S a satului 7

Situl arheologic Mugeni – Pagyvan

Sat Mugeni, comuna Mugeni "Pagyvan”, terasă pe malul Târnavei Mari, aproape de confluența cu pârâul Béta 8

Situl arheologic Oțeni - Mihályfalva

Sat Oțeni, comuna Feliceni "Mihályfalvi-rét”, terasă joasă a Târnavei Mari, între acest râu și platoul Bonta 9

Fortificația de la Porumbenii Mari - Vár

Sat Porumbenii Mari, comuna Porumbeni "Vár”, la NE de sat, la confluența Târnavei Mari cu pârâul Vargyas 10

Situl arheologic Porumbenii Mici – Galat / Omlás

Sat Porumbenii Mici, comuna Porumbeni "Galat – Omlás”, cu altitudine de (764 m, deasupra satului, pe Valea Târnavei Mari 11

Situl arhelogic Șimonești – Várhegy / Kadicsa vára

Sat

Simonești, comuna Simonești "Várhegy”

pe

un promontoriu la E de sat

Obiective turistice

Potrivit Planului de amenajare a teritoriului național - zone turistice, orașul Cristuru Secuiesc deține concentrare mare de resurse turistice naturale și antropice, comunele Porumbeni, Feliceni și Simonești de asemenea, dar acestea din urmă prezintă carențe în ceea ce privește infrastructura turistică. În interiorul sitului se află obiectivul turistic Băile Fântâna Sărată, Sóskút Fürdő în limba maghiară, un izvor mineral situate pe pârâul Drumul Carelor din localitatea Cașinu Nou. Băile au fost reamenajate în anul 2004 și dispun de o serie de dotări minime (bazine, vestiare, foișor, podețe, alei etc.) care deserves turismul curativ. Amenajările sunt din materiale tradiționale, infrastructura

turistică este minimă, astfel încât se poate afirma că existența acestui obiectiv turistic nu este în conflict cu obiectivele de conservare propuse, cu atât mai mult cu cât și fluxul turistic înspre acest obiectiv este relativ redus. În capitolul anexe este prezentată harta obiectivelor turistice din ROSCI0357 Porumbeni.

ACTIVITĂȚI CU POTENȚIAL IMPACT (PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI) ASUPRA ARIEI NATURALE PROTEJATE ȘI SPECIILOR ȘI HABITATELOR DE INTERES CONSERVATIV

Lista activităților cu potențial impact

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor. De asemenea, această presiune a fost identificată și asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curățarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărișului B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

A.2

Detalii

B02.02 Curățarea pădurii

Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 61: Lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate

Cod

Parametru

Descriere

Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității. Mobilitatea și capacitatea de a explora diverse habitate, până la tipurile variate de adăpost și strategiile de vânătoare, fac ca liliecii să fie valoroși pentru evaluarea efectelor schimbărilor dinamice ale habitatelor. Deoarece liliecii insectivori ocupă ultima verigă în lanțul trofic, sunt sensibili la acumularea pesticidelor și a altor toxine și, schimbări în abundența lor pot reflecta schimbări în speciile pradă de artropode. În concluzie, liliecii sunt folosiți ca și bioindicatori ai calității habitatelor pe care le utilizează. Liliecii sunt considerați indicatori principali pentru starea de sănătate a pădurilor. Protecția și managementul corect al acestor tipuri de habitate sunt, fără îndoială, puncte cheie în conservarea liliecilor. Pădurile pot oferi adăposturi și hrană liliecilor. Majoritatea speciilor de lilieci europeni sunt parțial sau total legați de ecosistemele forestiere. Pădurile sunt habitate importante pentru lilieci, asigurând locuri de adăpost, protecție și zone de hrănire pentru multe specii de lilieci. Distribuția istorică și structura pădurilor din lume și, implicit din România, a suferit alterări dramatice în ultimul secol. Din cauza managementului forestier eronat din ultimul secol, din întreaga lume, habitatele forestiere au fost modificate în matrici fragmentate, compuse din petice de păduri de diferite dimensiuni și vârste. Această perturbare la scară largă a habitatelor forestiere, a dus la consecvențe drastice pentru multe specii sălbatice și, numeroase studii au examinat efectele acestor modificări ale habitatelor.

Cod

Parametru

Descriere

Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort. B02.03 îndepărtarea lăstărișului Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor. Acoperirea cu vegetație naturală sau semi-naturală - păduri dense, tufărișuri, copaci izolați, petice de pădure și pajiște- par să afecteze distribuția fiecărei specii de lilieci și compoziția comunităților. B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general, care încă se aplică în România, sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci. De asemenea, această presiune are efect și asupra populației de rădașcă prin pierderea de habitat.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

Cod

Parametru

Descriere

A.2

Detalii

Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediari. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de Myotis myotis, Nyctalus noctula și Barbastella barbastellus. De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

A.2

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor de mamifere. De asemenea, în multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B07 Alte activități silvice decât cele listate Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare.

A.2

Detalii

Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. Dacă lipsesc aceste arbori, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești. În multe locuri se trece prin albia râului, cauzând tulburarea acestora. De pe drumurile forestiere slab întreținute se scurge apa tulbure în râuri/pârâuri pe timpul ploilor, fiind afectate toate speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

A.2

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei, la angrenarea suspensiilor solide în masa apei, astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda, în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării.

Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări: Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei

Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate. Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia aurata sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări.

O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș.

Cod

Parametru

Descriere

habitatului de reproducere - substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă- sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

A.2

Detalii

Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl. Au fost observați indivizi de rădașcă loviți de mașini, însă acesta reprezintă o presiune și asupra speciilor de mamifere și amfibieni pentru care a fost declarat situl.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

A.2

Detalii

Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

A.2

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

A.2

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F02.03 Pescuit de agrement

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni…

A.2

Detalii

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de amfibieni și nevertebrate.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure

A.2

Detalii

Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru speciile existente în sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

A.2

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

A.2

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în

Cod

Parametru

Descriere

cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor speciilor de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.04.01 Drumeții și alpinism

A.2

Detalii

Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune

A.2

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate

Cod

Parametru

Descriere

A.2

Detalii

Această presiune are ca efect pierderea habitatelor pentru speciile de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

A.2

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și de nefuncționarea optimă a stației conduce la eliminare de apă poluată, care ajunge în râu, având impact asupra speciei vidră și a speciilor de ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

A.2

Detalii

Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni, construite recent sau mai de mult, constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel, în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut. Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga - Barbus petenyi, deoarece boarța - Rhodeus amarus și porcușorul de nisip - Romanogobio kessleri nu urcă până în această zonă.

Cod

Parametru

Descriere

Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în special prin blocarea transportului de sedimente.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.04 prădătorismul

A.2

Detalii

Această presiune este reprezentată de un fenomen natural, normal. Au fost identificate cazuri de prădare de către bursuci și ciocănitori asupra speciei Lucanus cervus.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

A.2

Detalii

Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini domestici și speciile urs și lup.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

B.2

Detalii

Aceasta constituie o amenințare atâta timp cât nu va fi reglementat pășunatul în interiorul sitului, prin zonele de pășunat, numărul de animale și numărul de câini.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

B.2

Detalii

Gestionarea pădurii trebuie să integreze cât mai bine principiile ecologice care contribuie la păstrarea /creșterea biodiversității.

Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate Tabel 62 Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ariei naturale protejate

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

B.2

Detalii

Fragmentarea pădurilor prin schimbarea categoriilor de folosință/extinderea zonelor urbanizate, construcția de drumuri etcc este un proces important cu impact asupra asupra faunei de lilieci, de carnivore mari. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite

B.2

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor protejate.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

B.2

Detalii

Afectează habitatele caracteristice și populațiile de ihtiofaună, precum și speciile dependente de apă-vidra.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

B.2

Detalii

Această amenințare este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Pericolul este reprezentat de pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01. Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi

Cod

Parametru

Descriere

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

B.2

Detalii

Drumurile, căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii. Construirea de noi drumuri, modernizarea celor existente duce la perturbarea habitatelor și populațiilor din sit.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

B.2

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună. De obicei aceste locuințe nu sunt legate la sistemele de canalizare, astfel poluează apele curgătoare prin evacuarea de ape uzate. De asemenea, după un timp încep să apară lucrările de prevenire a inundației în aceste zone, deoarece în majoritatea cazurilor aceste case se construiesc în fosta luncă inundabilă a râului.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

B.2

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această amenințare este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

B.2

Detalii

Dacă aceste activități nu vor fi reglementate vor constitui în viitor un deranj pentru speciile de faună din sit.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa

Cod

Parametru

Descriere

de canalizare menajeră și de ape uzate

B.2

Detalii

Aceasta este o amenințare pentru zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, având impact asupra speciilor de amfibieni, vidră, ihtiofaună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

B.2

Detalii

Trebuie luat în calcul impactul cumulat al acestor activități. Are efecte negative mai ales în perioadele de secetă.

Hărțile activităților cu potențial impact

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea presiunii actuale

Medie (M) C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 Curățarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărișului

Harta presiunilor actuale și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 63 Lista atributelor hărții presiunilor actuale și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Pădurile din sit, inclusiv pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Ridicată (R)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B07 Alte activități silvice decât cele listate

Cod

Parametru

Descriere

Tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare.

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Medie (M) C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

La nivelul drumului DJ137 care traversează situl.

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

La nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F02.03 Pescuit de agrement

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Zona râului Târnava Mare

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni…

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Întreaga suprafață a sitului

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Întreaga suprafață a sitului

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de

Cod

Parametru

Descriere

pădure

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Zona de pădure din sit

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Drumurile tehnologice către exploatările de gaze, drumurile forestiere

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Medie (M) C.4

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road”.

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.04.01 Drumeții și alpinism

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe.

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Medie (M) C.4

Detalii

Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

De-a lungul cursului de râu

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii

Pragurile care au impact sunt amplasate în afara sitului însă au un impact asupra speciilor de pești din sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.04 prădătorismul

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

C.1

Localizarea presiunii actuale (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

C.2

Localizarea presiunii actuale (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

C.3

Intensitatea

presiunii actuale

Scăzută (S)

C.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02. Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul ariei naturale protejate Tabel 64 Lista atributelor hărții amenințărilor viitoare și intensității acestora

Cod

Parametru

Descriere

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B06 Pășunat în pădure sau în zone impădurite

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C01 Industria extractivă C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

Cod

Parametru

Descriere

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01. Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Ridicată (R)

D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

Cod

Parametru

Descriere

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

D.1

Localizarea amenințării viitoare (geometrie)

Conform hărții din capitolul anexe

D.2

Localizarea amenințării viitoare (descriere)

Conform hărții din capitolul anexe

D.3

Intensitatea amenințării viitoare

Medie (M) D.4

Detalii - Evaluarea impacturilor asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de

Scăzută (S)

Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor Tabel 65 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciilor

Cod

Parametru

Descriere

presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune are efect asupra populației de rădașcă prin pierderea de habitat.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni

E.1

Specia

Lucanus cervus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de nevertebrate prin colectare de către locuitorii din zonă.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Lucanus cervus

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, DJ137, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B Silvicultura B03 exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală B04 folosirea biocidelor, hormonilor și chimicalelor (în pădure) B05 folosirea de îngrășăminte (în pădure) B07 Alte activități silvice decât cele listate mai sus

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Pădurile din bazinul hidrografic al apelor curgătoare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Exploatările forestiere și tăierea arborilor de pe malul apelor curgătoare: Arborii de pe malul râului umbresc albia, astfel apa nu se încălzește foarte tare în perioadele de vară. În lipsa acestora, prin încălzirea apei poate scădea cantitatea de oxigen dizolvat în apă. Totodată, apa spală pe sub rădăcinile acestor arbori, creând locuri ideale de hrănire și de ascunziș pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit.

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Stația de epurare a localității Odorheiu Secuiesc, care este în afara sitului, însă efectul acestuia se manifestă pe toată lungimea râului Târnava Mare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, precum și urmare a nefuncționării optime a stației de epurare, având impact asupra speciilor de ihtiofaună prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.02 Înlăturarea de sediment: J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice J02.03 Canalizare și deviere de apă: J02.03.02 canalizare J02.04 Modificări de inundare J02.05 Modificarea funcțiilor hidrografice, generalități: J02.05.02 modificarea structurii cursurilor de apă continentale J02.10 managementul vegetației acvatice și de mal în scopul drenării J02.11 Variațiile ratei de înnămolire, de descărcare, depozitarea materialului dragat: J02.11.01 descărcarea, depozitarea materialului dragat, J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire J02.12 Stavilare, diguri, plaje artificiale, generalități:

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

J02.12.02 diguri de apărare pentru inundații în sistemele de apă interioare J02.15 Alte schimbări ale condițiilor hidraulice cauzate de activități umane

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari (vezi harta din capitolul anexe)

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea a fost identificată în amonte de localitatea Porumbenii Mari

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

În timpul acestor lucrări apa râurilor devine tulbure, afectând ihtiofauna. Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice J02.05.05 hidrocentrale mici, stavilare

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Harta presiune actuală (vezi harta din capitolul anexe)

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Hidrocentrala se află exact sub barajul acumulării de la Zetea, dar efectul acesteia se simte pe tot parcursul râului Târnava Mare din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Variația debitului Târnavei Mari datorită funcționării Microhidrocentralei de la Zetea, proprietatea SC Uzinsider General Contractor S.A.: Oscilația nivelului apei din râul Târnava Mare are un efect negativ asupra speciilor de pești din acest râu. Datorită oscilației nivelului Târnavei, unele exemplare pot rămâne pe uscat, dar poate fi afectată și reproducerea speciilor prin distrugerea icrelor. Oscilația nivelului apei poate afecta baza de hrană a speciilor de pești. Au fost cazuri, când au rămas pe uscat nevertebratele care fac parte din baza de hrană a speciilor de pești.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

J02.06 Captarea apelor de suprafață J02.06.01 captări de apă de suprafață pentru agricultură J02.06.02 captări de apă de suprafață pentru alimentarea cu apă J02.06.03 captări de apă de suprafață pentru industrie J03.02 Reducerea conectivității de habitat, din cauze

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

antropice J03.02.01 reducerea migrației / bariere de migrație J03.02.02 reducerea dispersiei J03.02.03 reducerea schimbului genetic

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Chiar dacă sunt în afara sitului au un impact asupra speciilor de pești din sit: Prag Betești, Prag Odorheiu Secuiesc1, Prag Odorheiu Secuiesc2, Prag Odorheiu Secuiesc3 și Baraj Zetea.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

E.6

Detalii

Captări și praguri de fund sau de cădere: Barajele/pragurile de diferite dimensiuni construite recent sau mai de mult constituie o barieră peste care speciile de pești protejate și nu numai nu pot să treacă, astfel populațiile acestor specii devin fragmentate. Speciile pot să dispară de pe unele sectoare neavând contact cu alte populații. La fel, barajele afectează transportul natural de piatră, pietriș și nisip al râurilor/pârâurilor. Astfel în aval de acestea nu mai este adus și depozitat pietrișul și nisipul din amonte, doar cel prezent este transportat în aval, astfel

Scăzută (S)

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

albia minoră a acestor râuri/pârâuri se adâncește de la an la an. Trebuie luat în calcul și impactul cumulat al acestor baraje cu cel de exploatare al agregatelor minerale din trecut. Pragurile din Odorheiul Secuiesc afectează doar moioaga - Barbus petenyi, deoarece boarța - Rhodeus amarus și porcușorul de nisip - Romanogobio kessleri nu urcă până în această zonă. Barajul de la Zetea afectează speciile de pești din sit în special prin blocarea transportului de sedimente.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

E.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.5

Confidențialitate

E.6

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Stațiile de spălare și sortare a balastului: Lucrările de exploatare a pietrișului din albia minoră a râurilor duc la tulburarea apei (la angrenarea suspensiilor solide în masa apei), astfel branhiile speciilor de pești se pot înfunda și în unele cazuri ducând la moartea acestora. Majoritatea locurilor de ascunziș, hrănire și de reproducere ale speciilor de pești se află lângă pietre/bolovani, astfel prin scoaterea acestora din albie se contribuie la reducerea cantității de habitat ideal pentru speciile de pești. Rhodeus amarus depinde foarte mult de prezența lamelibranhiatelor. Cu ajutorul ovipozitorului icrele sunt depuse în cavitatea branhială a lamelibranhiatelor din genurile Unio și Anodonta. Aceste specii sunt excavate în urma exploatării.

Creșterea turbidității modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora. Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Aici trebuie să amintim în special două efecte negative cauzate de aceste decolmatări: -Unul este distrugerea/schimbarea habitatului inițial. Odată cu decolmatarea, practic zonele lotice vor dispărea și vor deveni zone lenitice, nefavorabile pentru reproducerea speciilor reofile. Compoziția specifică va fi schimbată: speciile euribionte care tolerează variații mari ale condițiilor de mediu vor domina zonele dragate.

Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

Speciile bentonice de mici dimensiuni, de exemplu în zona studiată Gobio kessleri, Sabanejewia aurata sunt cele mai susceptibile la aceste perturbări. -O altă problemă este adâncirea albiei râului și scăderea nivelului la care se află talvegul în momentul de față. Paralel cu aceasta va scădea și nivelul pânzei freatice, ceea ce va afecta habitatele din fosta luncă inundabilă ale râului, astfel încet-încet aceste habitate acvatice aflate de-a lungul râului vor seca, fiind afectate și acele specii care se pot găsi în aceste brațe moarte sau bălți naturale aflate de-a lungul râului. A se vedea brațele moarte secate de lângă Secuieni și Aluniș. Freedman și colab., 2013, au observat că atât diversitatea specifică cât și diversitatea speciilor bentonice au scăzut în zonele dragate/decolmatate. Aceasta se poate datora lipsei habitatului de reproducere: substrat de pietriș cu apă mai puțin adâncă sau reducerii disponibilității de hrană sau a eficienței scăzute de căutarea hranei. Trebuie să fie interzisă extragerea de nisip direct din albia râului și apa nu se poate reintroduce în râu fără o decantare corespunzătoare. Lucările de sortare și spălare a balastului au un efect negativ asupra ihtiofaunei. Chiar dacă teoretic toate balastierele au un lac de decantare/liniștire pentru decantarea apei provenite din spălarea balastului, practic totdeauna cel puțin o parte a acestei ape va ajunge tulbure în râu.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv

Cod

Parametru

Descriere

A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată îndeosebi asupra speciilor de amfibieni, prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului

Scăzută (S)

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

având un impact major asupra speciilor de amfibieni ce sunt puse în pericol, mai ales în perioada de depunere a pontelor și eclozare.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F03.02.01 Colectare de animale: insecte, reptile, amfibieni

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit, fiind exercitată asupra speciilor de amfibieni prin colectare de către locuitorii din zonă.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03 Vehicule cu motor G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor

Scăzută (S)

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

speciilor de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

E.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere și chiar pierderea pontelor speciilor de amfibieni.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

E.1

Specia

Canis lupus Ursus actos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.05 Pășunatul intensiv în amestec de animale

E.1

Specia

Canis lupus Ursus actos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâni. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune a fost identificată și asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Exploatările forestiere afectează în mod direct habitatul speciilor și duc la creșterea competiției intraspecifice prin micșorarea teritotiilor specifice de hrănire și reproducere ale speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B06 Pășunat în pădure sau în zone împădurite

Scăzută (S)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită în intermediul sitului având un impact major asupra speciilor de mamifere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Ridicată (R)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată asupra faunei și habitatelor existente în sit. Presiunea se exercită prin pierderi de habitat și deranjul în timpul exploatării.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.02 drumuri, autostrăzi

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137, care traversează situl.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

În cazul sitului, impactul reprezentat de căi ferate se regăsește la nivelul căii ferate ce traversează situl între localitățile Porumbenii Mari și Dejuțiu.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Căile ferate reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

Scăzută (S)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

F04.02 Colectarea ciupercilor, lichenilor, fructelor de pădure

E.1

Specia

Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la întreaga suprafață împădurită a sitului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este exercitată de către comunitățile locale, având efect asupra speciilor de mamifere prin deranjul creat de grupurile de culegători, pe de o parte, pe de altă parte prin împuținarea resurselor de hrană pentru speciile existente în sit.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

Scăzută (S)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” a fost constatată la nivelul sitului, această presiune fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.04.01 Drumeții și alpinism

E.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune se regăsește la nivelul întregului sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Drumețiile reprezintă o presiune prin nerespectarea drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E01.02 Urbanizare discontinuă

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Urbanizarea este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

Scăzută (S)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o presiune care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această practică este des întâlnită. Prejudiciul creat de această presiune este de natura estetică.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este localizată la nivelul întregului sit, unde există drumuri asfaltate, însă cu o accentuare în partea de nord a sitului unde există numeroase platforme de extracție a gazelor.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de

Scăzută (S)

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este generată de către exploatările de gaze din zona sitului și de existența drumurilor județene și forestiere.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

H01 Poluarea apelor de suprafață H01.04 poluarea difuză a apelor de suprafață prin inundații sau scurgeri urbane H01.05 Poluarea difuză a apelor de suprafață, cauzată de activităților agricole și forestiere H01.07 Poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de platformele industriale abandonate H01.08 poluarea difuză a apelor de suprafață cauzată de apa de canalizare menajeră și de ape uzate

E.1

Specia

Lutra lutra

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Presiunea se manifestă pe toată porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Această presiune este întâlnită în zona râului Târnava

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

Mare, fiind determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 curățarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărișului

E.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Pădurile și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate - tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

E.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu arbori bătrâni.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general care încă se aplică în România sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare: Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii, Myotis

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

emarginatus, Nyctalus leisleri, N. lasiopterus, Hypsugo savii, Rhinolophus hipposideros, deoarece aceste

fragmente sunt folosite intens de către lilieci.

Cod

Parametru

Descriere

A.1

Presiune actuală

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

E.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus

E.2

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

E.3

Localizarea impacturilor cauzate de presiunile actuale (descriere)

Această presiune este valabilă pentru toată suprafața împădurită a sitului.

E.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei

E.5

Confidențialitate

Informații publice

E.6

Detalii

Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. În stadiile mai tinere

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de

Myotis myotis, Nyctalus noctula

și Barbastella barbastellus.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru suprafața împădurită, cu arbori bătrâni, a sitului.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare cu efect asupra populației de rădașcă

Medie (M) Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra speciilor Tabel 66 Evaluarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare asupra specie:

Cod

Parametru

Descriere

prin pierderea de habitat, iar în timp viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 Vehicule cu motor G01.03.01 Conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 Conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

F.1

Specia

Lucanus cervus

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit.

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este localizată la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare localizată la nivelul întregului sit, în timp afectează viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este semnificativ afectată.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C Minerit, extracția de materiale și de producție de energie C01.01 Extragere de nisip și pietriș: C01.01.01 cariere de nisip și pietriș C01.07 Minerit și activități de extragere la care nu se referă mai sus

F.1

Specia

Barbus meridionalis

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Albia minoră a râurilor, pârâurilor din sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Exploatarea pietrișului și a pietrei din albia râurilor. Și Stațiile de spălare și sortare a balastului: Aceste categorii de lucrări conduc la creșterea turbidității apei, care modifică capacitatea peștilor de căutare a hranei în timp ce sedimentarea masivă poate afecta reproducerea acestora. Pe lângă aceasta, se poate vorbi și de un impact cumulativ al balastierelor/decolmatărilor/stațiilor de sortare. Efectele negative în timp conduc la distrugerea/schimbarea habitatului inițial al speciilor protejate.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F02. Pescuit și recoltarea resurselor acvatice

F.1

Specia

Barbus (meridionalis) petenyi

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Medie (M) Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Râul Târnava Mare în sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Braconajul reprezintă o amenințare în timp asupra populațiilor de mreană.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

I Specii invazive, alte probleme ale speciilor și genele I01 specii invazive non-native (alogene) I02 specii native (indigene) problematice I03.01 poluare genetică (animale)

F.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Scăzută (S)

Informații publice

Medie (M) Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

F.6

Detalii

Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K03 Relații interspecifice faunistice K03.03 introducere a unor boli (patogeni microbieni) K03.05 antagonism care decurge din introducerea de specii K03.07 alte forme de competiție interspecifică faunistice

F.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Albia majoră al apelor curgătoare din sit și în vecinătatea acestuia.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Amenajarea sau crearea unor lacuri pentru pescuit sau pentru piscicultură: Afectează speciile de pești protejate prin răspândirea speciilor invazive cât și prin răspândirea unor boli sau

Medie (M) Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

paraziți, dar și plin eliminarea de ape încărcate cu material organic sau cu diferite antibiotice sau hormoni artificiali.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice

F.1

Specia

Barbus meridionalis Rhodeus sericeus amarus Cobitis taenia

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Toate apele curgătoare din sit sunt amenințate.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

F.6

Detalii

Regularizarea râurilor. Recalibrarea, reprofilarea albiei. Lucrări de decolmatare. Amenajarea malului: Pe termen lung se pierd habitatele importante pentru speciile de pești sau se transformă în habitate mai puțin ideale pentru speciile de pești.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

F.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis

Ridicată (M) Informații publice

Cod

Parametru

Descriere

Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stâne. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare exercitată asupra speciilor de amfibieni prin deranjul speciilor în perioada de reproducere și eclozare a pontelor, va afecta viabilitatea pe termen lung a specie.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

C02 Exploatarea și extracția de petrol și gaz

F.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este localizată în special în partea de nord a sitului, unde sunt numeroase platforme de exploatare a gazului metan.

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare se exercită prin pierderi de habitat caracteristic speciilor..

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 Vehicule cu motor G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor motorizate

F.1

Specia

Triturus cristatus Triturus vulgaris ampelensis Bombina variegata

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Nereglementarea sporturilor de tip „off-road” constatate a se practica la nivelul întregului sit, iar viabilitatea pe termen lung a speciilor este major afectată.

Cod

Parametru

Descriere

Medie (M) Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

A.04.01 Pășunatul intensiv A04.01.01 Păscut intensiv de către vaci A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor

F.1

Specia

Canis lupus Ursus actos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața sitului unde există stână. Păscutul animalelor domestice este o practică răspândită în sit, nerespectarea numărului de câini și suprapășunatul fiind principalele probleme.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare identificată asupra speciilor de mamifere, în special prin intermediul câinilor de stână.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refaceree naturală

F.1

Specia

Canis lupus Ursus actos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toata suprafața împădurită a sitului.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Exploatările forestiere constituire o amenințare la adresa populațiilor de carnivore mari din cadrul, aceste exploatări afectează în mod direct habitatul speciei și duc la creșterea competiției intrespecifice prin micșorarea teritotiilor specifice de hrănire și reproducere a speciei.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

D01 Drumuri, poteci și căi ferate D01.02 drumuri, autostrăzi D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză

F.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

În cazul sitului, impactul reprezentat de drumuri se regăsește la nivelul drumului DJ137 și a căii ferate care traversează situl.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

Ridicată (R)

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Drumurile reprezintă zone de impact pentru o mulțime de specii, fiind surse de fragmentare a habitatului ce îngreunează permeabilitatea speciilor cu mișcări sezoniere mari. Construirea altor obiective de infrastructură care traversează situl, va afecta semnifictiv viabilitatea pe termen lung a speciilor.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

F.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect în timp pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.03 Vehicule cu mtor G01.03.01 conducerea obișnuită a vehiculelor motorizate G01.03.02 conducerea în afara drumului a vehiculelor

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

motorizate

F.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Practicarea sporturilor de tip „off-road” este constatată la nivelul sitului, această amenințare fiind exercitată prin deranj în cazul speciilor de mamifere. Coroborat cu drumurile tehnologice către exploatările de gaze din zona sitului și existența drumurilor județene și forestiere, amenințarea periclita viabilitatea pe termen lung a speciei, în locul respectiv, este major afectată.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

G01.04.01 Drumeții și alpinism

F.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

Ridicată (R)

Cod

Parametru

Descriere

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Drumețiile reprezintă o amenințare prin nerespectarea drumurilor și potecilor, fiind o sursă de deranj pentru speciile de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

K03.06 Antagonism cu animalele domestice

F.1

Specia

Canis lupus Ursus arctos

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare se regăsește la nivelul întregului sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Antagonismul este des întâlnit între speciile de câini domestici și speciile urs și lup.

Cod

Parametru

Descriere

Medie (M) Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E01.02 Urbanizare discontinuă

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Urbanizarea este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Dezvoltarea urbană are ca efect pierderea de habitate necesare speciilor de faună.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

E03.01 depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri provenite din baze de agrement

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Depozitarea deșeurilor este o amenințare care se manifestă la nivelul sitului în zona localităților.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

Medie (M) Medie (M)

Cod

Parametru

Descriere

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Alterarea habitatelor

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

F02.03 Pescuit de agrement

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare este întâlnită în zona râului Târnava Mare, având impact asupra speciei vidră prin deranjul exercitat de pescari.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

H01 Poluarea apelor de suprafață

F.1

Specia

Lutra lutra

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Amenințarea se manifestă pe porțiunea râului Târnava Mare cuprinsă în sit.

Scăzută (S)

Cod

Parametru

Descriere

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Această amenințare întâlnită în zona râului Târnava Mare și afluenții acestuia, este determinată de deversările gospodăriilor adiacente acestuia, având impact asupra speciei vidră prin alterarea habitatului.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației B02.02 curățarea pădurii B02.03 îndepărtarea lăstărișului B02.04 îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare

F.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită, cu habitat caracteristic pentru speciile de chiroptere listate în formularul standard.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

Medie (S)

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

F.6

Detalii

Pădurile și alte habitate împădurite, afectează pozitiv activitatea de hrănire și oferă adăposturi pentru multe specii de lilieci Myotis sp.. Pădurile de foioase sunt, de asemenea, puncte importante în conservare, deoarece sunt folosite de un număr considerabil de specii amenințate. Liliecii evită pădurile care prezintă coronament omogen și din care este îndepărtat lemnul mort. Este foarte important să existe elemente de conexiune între habitate: tufișuri, copaci izolați, pâlcuri mici de copaci, care să facă legătura între adăposturile liliecilor și zonele de hrănire. Aceste elemente, împreună cu văile marilor râuri și crestele dealurilor sunt folosite ca repere in migrație, pentru speciile cu raza de ecolocație scurtă, sau ca adăposturi împotriva prădătorilor.

Cod

Parametru

Descriere

B.1

Amenințare viitoare

B03 Exploatare forestieră fără replantare sau refacere naturală

F.1

Specia

Myotis myotis Myotis blythii Barbastella barbastellus

F.2

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (geometrie)

Vezi harta din capitolul anexe

F.3

Localizarea impacturilor cauzate de amenințările viitoare (descriere)

Această amenințare este valabilă pentru toată suprafața sitului, împădurită.

F.4

Intensitatea localizată a impacturilor cauzate de

Medie (M) Cod

Parametru

Descriere

amenințările

viitoare asupra speciei

F.5

Confidențialitate

Informații publice

F.6

Detalii

Fragmentarea pădurilor este un proces important cu impact asupra faunei de lilieci și acest proces ar putea, mai departe, să fie luat în considerație, ca principală cauză în extincția speciilor. Caracteristicile habitatului și calitatea acestuia este influențată de biomasa, diversitatea și distribuția insectelor. Programul de defrișări ar trebui să evite realizarea unor spații excesiv de mari în coronamentul pădurii sau să ducă la apariția unor luminișuri omogene. In stadiile mai tinere ale pădurii, administrarea ei ar trebui să încurajeze dezvoltarea unui coronament eterogen, în timpul creșterii pădurii, favorizând astfel prezența diferitelor straturi verticale, incluzând copacii dominanți, co-dominanți și intermediary. Fragmentarea ariilor împădurite ar reprezenta factorul primar ce intervine în extincția speciei Myotis myotis. Cu cât fragmentul de pădure este mai mare, cu atât cresc și populațiile de

Myotis myotis, Nyctalus noctula

și Barbastella barbastellus.

EVALUAREA STĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI TIPURILOR DE HABITATE

Evaluarea stării de conservare a fiecărei specii de interes conservativ Pentru fiecare specie de interes conservative identificată, starea de conservare a fost evaluată din punctul de vedere al mărimii populației speciei, din punct de vedere al habitatului acesteia și din punct de vedere al perspectivelor fiecărei specii în ariile protejate. Prin analiza cumulativă a stării de conservare din cele trei puncte de vedere s-a obținut în final analiza globală a stării de conseya<<<a<a<ya<a<A<rvare pentru fiecare specie. Pentru speciile de interes conservativ care nu au fost identificate în teren nu s-a evaluat starea de conservare, astfel:

Pești: Cobitis taenia

Specia nu a fost identificată în cele două campanii de teren efectuate în octombrie 2017, aprilie 2018 pe cursul râului Târnava Mare de pe teritoriul sitului ROSCI0357 Porumbeni. Amfibieni: Triturus cristatus

Au fost efectuate 2 campanii de teren în perioadele septembrie – octombrie 2017, respectiv martie – iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni și nu a fost identificată specia. Semnalările ce au condus la includerea acesteia în lista speciilor prezente în sit au o vechime de peste 50 de ani, astfel considerăm improbabilă prezența acesteia în ROSCI0357.

Mamifere: Rhinolophus hipposideros

În perioada septembrie 2017 - iulie 2018 în situl ROSCI0357 Porumbeni au fost efectuate înregistrări în 83 de puncte în sit și în 5 puncte în localități. S-au ales puncte de observații și în localităti, lângă biserici, deoarece vara specia formează colonii în poduri. Deși înregistrările care au totalizat 21 h au fost efectuate din septembrie 2017 până în luna iulie 2018, nu s-a detectat specia liliacul mic cu potcoavă nici în sit, nici în localitățile învecinate. A fost căutată o eventuală colonie și în podul bisericii din Rugănești, dar fără succes.

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populației speciei Tabel 67 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al populației:

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lucanus cervus,

Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Clasa 6 (5 000-10 000) (valoare minimă)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate

în

planul

de management anterior

Nu este cazul Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populației speciei în aria naturală protejată.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 10000 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Nu este cazul.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă (considerăm că habitatul și condițiile actuale sunt favorabile speciei).

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” – este stabilă

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul.

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Rhodeus sericeus amarus,

Bloch, 1782

Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Aproximativ 367 de indivizi Interval de estimare nr. 3: 100-500 (i) A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Nu avem date fiabile despre mărimea populației naționale. Estimare: 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul Nu se cunoaște nici o evaluare anterioară a mărimii populației speciei în aria naturală protejată.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 500 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Metodologia de apreciere: estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei țintă.

A.10

Raportul

dintre

mărimea populației de referință pentru ”>” – mai mare

starea favorabilă și mărimea populației actuale

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”-” – se înrăutățește

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbus meridionalis / Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată

Aproximativ 7545 de indivizi Interval de estimare nr. 6: 5000-10000 (i) A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale

Nu sunt date fiabile despre mărimea populației naționale. Estimare: clasa C: 0-2%

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea se face pentru prima data.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 10000 indivizi

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare pe baza datelor colectate pe teren, pe baza datelor din literatura existentă și pe baza necesităților ecologice ale speciei țintă.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”>” – mai mare,

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”U1” – nefavorabilă - inadecvată

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”

” – se îmbunătățește

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II.

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 10.000 – 14.000 indivizi (adulți)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul

dintre

mărimea populației speciei în aria naturală 0 – 2 %.

protejată și mărimea populației naționale

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 13.590 i adulți

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 5 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie și de disponibilitatea acestora în sit.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” – este stabilă

A.18

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Bombina variegata, Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193 Directiva Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC, Anexa II

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 120.000 – 140.000 indivizi (adulți)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0 – 2 %.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 139.500 i (adulți)

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Această valoare reprezintă numărul optim de indivizi adulți din sit calculat la un minim de 20 indivizi la hectar, conform tipurilor de habitat utilizate de specie și de disponibilitatea acestora în sit.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei ”0” – este stabilă

A.18

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Ursus arctos Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* Directiva Habitate 92/43/EEC): Anexa II și Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafața sitului

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 10-28 indivizi Mărimea maximă identificată în perioada aprilie-iunie 2018 este de 28 indivizi (femele cu pui/ subadulți/ adulți) Mărimea minim identificată în decembrie 2017 – martie 2018 este de 10 indivizi (femele cu pui/ subadulți/ adulți)

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0,15 - 0,44 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 28 indivizi, reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimii populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi identificat, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha - corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate randomizat pe suprafața sitului.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafața sitului

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 2-5 indivizi Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți. Marimea minimă identificată în perioada aprilie - iunie 2018 este de 2 indivizi: 1 mascul și 1 femelă adultă.

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0,07- 0,17 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel național

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 5 indivizi reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea mărimea populației în aria protejată.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade: noiembrie 2017 - martie 2018 și april - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei, iar numărul maxim de indivizi, l-am considerat a fi mărimea populației de referință pentru starea favorabilă. Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 17 zone de monitorizat - pătrate de 100 ha- corelate cu pozele făcute de 8 camere cu senzori de mișcare amplasate randomizat pe suprafața sitului.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal;

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafața sitului

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 3-5 indivizi Mărimea maximă identificată în noiembrie 2017 – martie 2018 este de 5 indivizi adulți. Mărimea minimă identificată în perioada aprilie - iunie 2018 este de 3 indivizi: adult

pui.

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

Bună = estimări statistice robuste sau inventarieri complete

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0,05- 0,08 % corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national.

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate

în

planul

de management anterior

Evaluarea s-a efectuat pentru prima dată la nivelul strict al sitului.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 5 indivizi reprezintă mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată. Am considerat această mărime ca fiind punctul de plecare în monitorizarea speciei pentru aria protejată, deoarce nu există plan de management realizat anterior și nici o monitorizare a speciei, care să redea mărimea populației în aria protejată.

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Estimare indivizilor realizată pentru determinarea mărimi populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată s-a realizat în două perioade:

noiembrie 2017 - martie 2018 și aprilie - iunie 2018, când s-a identificat un număr minim și un număr maxim de indivizi în cadrul speciei. Aprecierea mărimii populației s-a făcut în urma inventarierii semnelor de prezență din 4 puncte de monitorizare amplasate pe cursul râului Târnava Mare și 1 punct de monitorizare amplasat pe Valea Tăietura, afluent al râului Târnava Mare. Punctele de monitorizare au fost dispuse în 4 zone de monitorizat -pătrate de 100 ha.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Structura populației pe vârste, mortalitatea și natalitatea nu deviază de la normal.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Barbastella barbastellus Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 50 – 150 exemplare Pe baza înregistrărilor, indicele de densitate este de 6- 12 lilieci/km². Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Barbastella barbastellus este specie eudominantă - 27 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul cârn este specie caracteristică pentru sit -14 %.

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 2-3,4 %, corespunzătoare clasei „B” din formularul standard Natura 2000. Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. La nivel național nu sunt publicații privind studii din habitate forestiere. Populația României a fost estimată la 3500 de

exemplare.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national.

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației.

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 50 – 150 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Mărimea populației de actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate. Indicele de densitate: indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației.

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis blythii, Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 15-35 exemplare Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3,9-5,5 lilieci/km². Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis blythii este specie subdominantă, 6%. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1,3 %. Notă: Având în vedere însă, că speciile genului Myotis

sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu

ajutorul detectorului de ultrasunete, specia este subevaluată.

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. Populația României a fost estimată la 10.000 de exemplare. Nagy et al.,2005, au studiat peșterile din vestul și sudul țării, ei precizează că speciile gemene M. myotis și M. blythii sunt printre cele mai răspândite și abundente, fiind identificate în 61de peșteri, totalizând 50.000 exemplare.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

Nesemnificativă în comparație cu mărimea populației speciei la nivel national.

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 15-35 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Mărimea populației de actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate.

Indicele de densitate: indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Nr.

Parametru

Descriere

A.1

Specia

Myotis myotis Cod Eunis: 1486

Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2

Statut de prezență temporală a speciilor

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

A.3

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată 15-35 exemplare Pe baza înregistrărilor, Indicele de densitate este de 3.9-5.5 lilieci/km². Pe baza înregistrărilor, cu ajutorul detectorului cu expansiune de timp, Myotis myotis este specie subdominantă-6 %. Conform indicelui de semnificație ecologică, liliacul mare comun este specie accesorie în sit -1.3 %. Notă: Având în vedere însă, că speciile genului Myotis sunt destul de greu de identificat, deoarece sunt detectate de la 5 m distanță, din această cauză, cu ajutorul decetorului de ultrasunete, specia este subevaluată.

A.4

Calitatea datelor referitoare la populația speciei din aria naturală protejată

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

A.5

Raportul dintre mărimea populației speciei în aria naturală protejată și mărimea populației naționale 0-2 %, corespunzătoare clasei „C” din formularul standard Natura 2000. Notă: Datele privind estimarea populației la nivel național sunt slabe și subestimate. Populația României a fost estimată la 5.000 de exemplare. Nagy et al., 2005, au studiat peșterile din vestul și sudul țării, ei precizează că speciile gemene M. myotis și M. blythii sunt printre cele mai răspândite și abundente, fiind identificate în 61de peșteri, totalizând 50.000 exemplare.

A.6

Mărimea populației speciei în aria naturală protejată comparată cu mărimea populației naționale

A.7

Mărimea reevaluată a populației estimate în planul de management anterior

Nu este cazul. Nu sunt date anterioare privitoare la mărimea populației

A.8

Mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată 15-35 exemplare

A.9

Metodologia de apreciere a mărimii populației de referință pentru starea favorabilă

Mărimea populației de actuale și de referință a fost stabilită în urma observațiilor de teren realizate în perioada septembrie 2017 - iulie 2018. Populația actuală a fost estimată pe baza indicelui de densitate. Indicele de densitate: indice densitate lilieci/km² - nr. de puncte în care a fost observată specia /lungime rută 82 km x lățime rută 100 m - 0.1 km, pentru situl ROSCI0357 Porumbeni.

A.10

Raportul dintre mărimea populației de referință pentru starea favorabilă și mărimea populației actuale ”≈” – aproximativ egal

A.11

Tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.12

Calitatea datelor privind tendința actuală a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.13

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.14

Magnitudinea tendinței actuale a mărimii populației speciei exprimată prin calificative

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

A.15

Structura populației speciei

Nu există date privind structura populației

A.16

Starea de conservare din punct de vedere al populației speciei ”FV” – favorabilă

A.17

Tendința stării de conservare din punct de vedere al populației speciei

Nu este cazul

A.18

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al populației

Nu este cazul

Matricea 1) Matricea de evaluare a starii de conservare a speciei din punct de vedere al populației speciei

Lucanus cervus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

structura pe vârste,

mortalitatea

și

natalitatea deviază

mult de la normal [A.15.] (dacă există

date)

Rhodeus sericeus amarus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea

și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Barbus meridionalis

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

structura pe vârste,

mortalitatea

și

natalitatea deviază

mult de la normal [A.15.] (dacă există

date)

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea

și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Bombina variegata

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

structura pe vârste,

mortalitatea

și

natalitatea deviază

mult de la normal [A.15.] (dacă există

date)

Ursus arctos

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

structura pe vârste,

mortalitatea

și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Canis lupus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU Mărimea populației speciei în aria naturală protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea

și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Lutra lutra

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

structura pe vârste,

mortalitatea

și

natalitatea deviază

mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Barbastella barbastellus

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este mai mică cu mai mult de 25% față de mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea

și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Myotis blythii

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de

referință pentru starea

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

structura pe vârste,

mortalitatea

și

natalitatea deviază

mult de la normal [A.15.] (dacă există

date)

Myotis myotis

Favorabilă

Nefavorabilă - Inadecvată

Nefavorabilă - Rea

Necunoscută

Mărimea populației

Orice

altă

Declin

mare

Nu se îndeplinesc

speciei în aria

combinație

echivalent

unei

condițiile pentru a

naturală protejată

pierderi de 5% din

evalua starea de [A.3.] nu este mai

populație în ultimii 5

conservare a speciei

mică decât mărimea

ani [A.13.] sau [A.14.]

din punct de vedere

populației

de (valoarea

este

al populației ca

referință pentru

orientativă

și

favorabilă

sau

starea favorabilă în

corespunde

unei

nefavorabilă - rea,

aria

naturală

pierderi de 1% pe an și

sau nu există date,

protejată [A.8.] sau

poate diferi de la

sau datele existente [A.10.]

specie la specie dacă

sunt insuficiente sau

ȘI

se

justifică)

ȘI

nu sunt demne de

Structura populației

mărimea populației

încredere

pe

vârste,

speciei în aria naturală

mortalitatea

și

protejată [A.3.] este

natalitatea

nu

mai mică decât

deviază de la

mărimea populației de

normal [A.15.]

referință pentru starea (dacă există date)

favorabilă în aria

naturală

protejată [A.8.] sau [A.10.]

SAU

Mărimea populației

speciei în aria naturală

protejată [A.3.] este

mai mică cu mai mult

de 25% față de

mărimea populației de referință pentru starea favorabilă în aria naturală protejată [A.8.] sau [A.10.] SAU structura pe vârste, mortalitatea

și natalitatea deviază mult de la normal [A.15.] (dacă există date)

Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului specie

Tabel 68 Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului specie:

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lucanus cervus Linnaeus, 1758 Cod Eunis: 221

Cod Natura 2000: 1083 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 4800 ha – maxim 5580 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5.

Suprafața reevaluată a

Nu este cazul

habitatului speciei din planul de management anterior

Nu cunoaștem o evaluare anterioară a suprafeței ocupate de habitatul speciei.

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 5500 ha cca

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Determinarea suprafeței aproximative acoperite cu păduri de foioase

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul.

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Rhodeus sericeus amarus Bloch, 1782 Cod Eunis: 582

Cod Natura 2000: 1134 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 4 ha – maxim 4.5 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată.

B.6

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3..

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectate, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”-” – se înrăutățește

B.17

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Barbus meridionalis / Barbus petenyi, Heckel, 1852 Cod EUNIS: 443

Cod Natura 2000: 1138 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 4 ha – maxim 5 ha

B.4

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale;

B.5

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Evaluarea suprafeței se face pentru prima dată.

B.6

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Pe baza datelor existente se estimează că suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată coincide cu suprafața evaluată B.3..

B.7

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

S-a evaluat extinderea habitatului adecvat pe baza datelor colectare, iar ulterior suprafața a fost calculată pe baza lungimii și lățimii medie a habitatului.

B.8

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

habitatului speciei

B.11

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”

” – se îmbunătățește

B.17

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Triturus (Lissotriton) vulgaris ampelensis Cod EUNIS: 17205 Cod Natura 2000: 4008 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II.

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei

Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha

în aria naturală protejată

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

slabă - date estimate pe baza opiniei experților cu sau fără măsurători prin eșantionare;

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 6.975,4 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”0” – este stabilă

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Bombina variegata Linnaeus, 1758 Cod EUNIS: 638

cod Natura 2000: 1193 Directiva Habitate 92/43 EEC, Anexa II

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 6000 ha – maxim 6.975,4 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu este cazul

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria 6.975,4 ha

naturală protejată

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Valoarea B.6. este egală cu totalitatea suprafeței sitului, totalitatea habitatelor investigate fiind adecvate speciei.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare ”0” – este stabilă

din punct de vedere al habitatului speciei

B.17.

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Ursus arctos Cod Eunis: 1568 Cod Natura 2000: 1354* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II și Anexa IV

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafața sitului

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 6000 ha – maxim 6500 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 6.500 ha, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual și se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului, ci în special mult în afara acestuia.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios, precum versanții abrupți. Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de tranziție, pășuni.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Canis lupus, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1367

Cod Natura 2000: 1352* Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV și Anexa V

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafața sitului

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 6000 ha – maxim 6500 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 6.500 ha reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei și este egală cu suprafața ocupată de specie la momantul actual si se suprapune parțial peste suprafața sitului, aproximativ 95 % din suprafața sitului. Însă trebuie menționat că specia nu se deplasează doar pe teritoriul sitului ci în special mult în afara acestuia.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei protejate primordial pentru hrănire, reproducere și odihnă. Fiind extrem de mobilă și deplasându-se pe suprafețe uriașe putem spune că poate fi prezentă oriunde în sit. Ca multe specii terestre, evită suprafețele în care se deplasează anevoios precum versanții abrupți. Identificarea suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată s-a folosit utilizând categoriile de folosință a terenurilor din CORINE Land Cover, care sunt preferate de specie: păduri mixte, păduri de foioase, păduri de râșinoase, vegetația ierboasă, vegetație arbustivă de tranzitie, pășuni.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal,

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Lutra lutra, Linnaeus 1758 Cod Eunis: 1435

Cod Natura 2000: 1355 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă) al cărei teritoriu include și suprafața sitului

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 100 ha – maxim 200 ha

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

bună - estimări statistice robuste sau inventarieri complete

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Nu există planuri de management anterioare. Este prima evaluare de acest gen efectuată în cadrul ariei protejate.

B.6.

Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată

Lungime habitat format din râuri interioare de ordinul 1-3 = 10 km, reprezintă suprafața adecvată a habitatului speciei vidra și este egală cu suprafața ocupată de specie la momentul actual.

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Specia folosește suprafața ariei protejate pentru hrănire, reproducere și odihnă. Suprafața adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată este format din următoarea componentă majoră: cursurile principale de râuri -râuri de ordin 1 până la 4 - Cod IUCN 5.1. Zone umede interioare cu râuri, cascade și izvoare permanente

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată) Din punct de vedere trofic habitatul oferă resurse optimale.

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Barbastella barbastellus Cod Eunis: 1363 Cod Natura 2000: 1308 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 800 ha – maxim 1000 ha. Studiile au arătat că fragmentele de păduri bătrâne păstrate, fără a se interveni prin management forestier general (care încă se aplică în România) sunt considerate habitate cheie pentru liliecii de pădure, în principal pentru speciile rare, cum ar fi Barbastella barbastellus deoarece aceste fragmente sunt folosite intens de către lilieci. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Barbastella barbastellus au fost înregistrate în 52 din cele 83 de puncte de observație. Barbastella barbastellus este specie caracteristică pentru pădurile de foioase. În situl ROSCI0357 Porumbeni, specia Barbastella barbastellus a fost identificat în habitatele forestiere asociate cu pășuni, zone umede, lemn mort și tufăriș. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Drumurile de zbor au fost observate de-a lungul drumurilor forestiere, la lizieră sau de-a lungul șirurilor de copaci sau tufăriș. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada zborului la juvenili - luna iulie.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 900 – 1.000 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1640 ha din sit, aproximativ 24 %. B. barbastellus a fost identificat în 62% din punctele investigate și în 50.4% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 50.4- 62% din toată suprafața sitului.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea

de

conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Myotis blythii, Tomes, 1857 Cod Eunis: 1475

Cod Natura 2000: 1307 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 350 ha – maxim 650 ha Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație (pășuni, pajiști). M. blythii vânează în păduri, 98% din timpul dedicate hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii.

În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis blythii au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada zborului la juvenili -luna iulie.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.5.

Suprafața reevaluată a

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

habitatului speciei din planul de management anterior

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 500 –700 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %. M. blythii a fost identificat in 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3., suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea de conservare necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

Nr

Parametri

Descriere

A.1.

Specia

Myotis myotis Cod Eunis: 1486 Cod Natura 2000: 1324 Directiva Habitate 92/43/EEC: Anexa II, Anexa IV

A.2.

Tipul populației speciei în aria naturală protejată

Populație permanentă (sedentară/rezidentă)

B.3.

Suprafața habitatului speciei în aria naturală protejată

Minim 350 ha – maxim 650 ha Studii în diferite țări din Europa arată că, multe dintre coloniile mari sunt cantonate în arii cu păduri de Fagus sylvatica și Quercus sp. Astfel de păduri trebuie să prezinte și multe zone deschise, cu puțină vegetație: pășuni, pajiști. M. myotis vânează în păduri, 98% din timpul dedicate

hrănirii, cu o preferință semnificativă pentru pădurile de foioase. Vânează deasupra pajiștilor, pășunilor, în poieni, deasupra tufărișurilor, la marginea pădurii. În situl ROSCI0357 Porumbeni, exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în 32 din cele 83 de puncte de observație. Exemplarele speciei Myotis myotis au fost înregistrate în număr mai mare în habitatele de pășuni, la lizieră, dar și în habitatele forestiere asociate cu zonele umede și elemente liniare: tufăriș sau copaci răzleți. Specia a fost întâlnită accidental în zonele antropizate. Au fost identificate atât drumuri de zbor cât și zone de hrănire în arealul sitului. Activitatea cea mai intensă a fost observată în perioada zborului la juvenili -luna iulie.

B.4.

Calitatea datelor pentru suprafața habitatului speciei

medie - date estimate pe baza extrapolării și/sau modelării datelor obținute prin măsurători parțiale.

B.5.

Suprafața reevaluată a habitatului speciei din planul de management anterior

Anterior nu a fost evaluat habitatul speciei.

B.6.

Suprafața

adecvată a habitatului speciei în aria naturală protejată 500 – 700 ha

B.7.

Metodologia de apreciere a suprafeței adecvate a habitatului speciei în aria naturală protejată

Totalul transectului realizat a fost de aproximativ 82 km. Lățimea este dată de raza de detecție – 100 m pe fiecare parte a traseului. Cei 82 km au acoperit 1.640 ha din sit, aproximativ 24 %. M. myotis a fost identificat în 39% din punctele investigate și în 22% din totalul observațiilor în situl ROSCI0357 Porumbeni.

Pe baza estimării suprafeței habitatului speciei în sit B.3.,

suprafața adecvată speciei B.6. a fost extrapolată la 22-39% din toată suprafața sitului.

B.8.

Raportul dintre suprafața adecvată a habitatului speciei și suprafața actuală a habitatului speciei ” ≈” – aproximativ egal

B.9.

Tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.10.

Calitatea datelor privind tendința actuală a suprafeței habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.11.

Calitatea habitatului speciei în aria naturală protejată

bună (adecvată)

B.12.

Tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.13.

Calitatea datelor privind tendința actuală a calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.14.

Tendința actuală globală a habitatului speciei funcție de tendința suprafeței și de tendința calității habitatului speciei

Nu este cazul, aceasta este prima evaluare a stării de conservare a speciei în aria naturală protejată

B.15.

Starea de conservare din punct de vedere al habitatului speciei ”FV” – favorabilă

B.16.

Tendința stării de conservare din punct de vedere al habitatului speciei

Nu este cazul

B.17.

Starea

de

conservare

Nu este cazul

necunoscută din punct de vedere al habitatului speciei

Matricea 2) Matricea pentru evaluarea tendinței globale a habitatului speciei Nu este cazul

Matricea 3) Matricea de evaluare a stării de conservare a speciei din punct de vedere al habitatului speciei.

Lucanus cervus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice

altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în

mod

clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al

habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei

ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă

sau [B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei

SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente

sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată [B.11] este rea și în

demne de încredere. [B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

supraviețuirea pe

termen lung a

speciei

termen lung a speciei

Rhodeus sericeus amarus

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice

altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în

mod

clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al

habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei

ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă

sau [B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei

SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente

sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată [B.11] este rea și în

demne de încredere. [B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

supraviețuirea pe

termen lung a

termen lung a

speciei

speciei

Barbus meridionalis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice

altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în

mod

clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al

habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei

ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă

sau [B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei

SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente

sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată [B.11] este rea și în

demne de încredere. [B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

supraviețuirea pe

termen lung a

termen lung a

speciei

speciei

Triturus vulgaris ampelensis

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice

altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în

mod

clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al

habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei

ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă

sau [B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei

SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente

sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată [B.11] este rea și în

demne de încredere. [B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

supraviețuirea pe

termen lung a

termen lung a

speciei

speciei

Bombina variegata

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice

altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație

habitatului speciei

condițiile pentru a

în aria naturală

în aria naturală

evalua starea de

protejată [B.3.] este

protejată [B.3.] este

conservare a speciei

suficient de mare și

în

mod

clar

din punct de vedere

tendința actuală a

insuficientă de mare

al

habitatului

suprafeței

pentru a asigura

speciei

ca

habitatului speciei

supraviețuirea pe

favorabilă

sau [B.9] este stabilă

termen lung a

nefavorabilă - rea

sau în creștere

speciei

SAU

sau nu există date

ȘI

Calitatea habitatului

suficiente

sau

Calitatea habitatului

speciei în aria

datele existente nu

speciei în aria

naturală protejată

sunt

naturală protejată [B.11] este rea și în

demne de încredere. [B.11] este adecvată

mod cert nu asigură

pentru

supraviețuirea pe

supraviețuirea pe

termen lung a

termen lung a

speciei

speciei

Ursus arctos

Favorabilă

Nefavorabilă - inadecvată

Nefavorabilă - rea

Necunoscută

Suprafața

Orice

altă

Suprafața

Nu sunt îndeplinite

habitatului speciei

combinație