METODOLOGIE nr. 0/2021

Notă

Aprobată prin ORDINUL nr. 2.115 din 17 noiembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1175 din 13 decembrie 2021.

Capitolul I – Prevederi generale

Articolul 1

Prezenta metodologie are drept scop adoptarea unor reguli uniforme pentru definirea noțiunii de albie minoră, precum și pentru reglementarea modalităților concrete de stabilire a limitelor și de delimitare în teren a albiilor minore ale apelor de suprafață aflate în proprietatea publică a statului, indiferent de instituția care le administrează.

Articolul 2

(1) Imobilele care alcătuiesc domeniul public al statului sunt prevăzute în anexa nr. 2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile art. 136 alin. (4) din Constituția României, republicată.

(2) Datele de identificare ale imobilelor din domeniul public al statului aflate în administrarea Administrației Naționale „Apele Române“, precum și în administrarea altor instituții publice aflate în coordonarea, sub autoritatea sau în subordinea autorității publice centrale din domeniul apelor sunt prevăzute în evidența cantitativ-valorică a acestora și în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Datele de identificare ale imobilelor din domeniul public al statului, aflate în administrarea altor instituții publice, sunt prevăzute în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, sau alte acte normative din categoria legislației secundare, emise pentru aceasta.

Articolul 3

Regimul de folosire a albiilor minore, regimul de servitute și de exploatare, protecția albiilor minore, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor, regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele etc. sunt reglementate de Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

Caracteristicile albiei minore a cursului de apă constituie o categorie ce furnizează date tehnice sistemului informațional specific domeniului gospodăririi apelor.

Articolul 5

Delimitarea, evidența, actualizarea, sinteza și gestionarea datelor tehnice și economice privind terenurile care aparțin albiilor minore și care fac parte din domeniul public al statului se asigură și au la bază respectarea prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, precum și a tuturor dispozițiilor legale incidente în materie cu care acestea se completează.

Articolul 6

Obiectul prezentei metodologii îl reprezintă stabilirea limitelor albiilor minore ale cursurilor de apă, inventariate și codificate până la ordinul 6, așa cum sunt prezentate în Atlasul cadastrului apelor din România, precum și furnizarea informațiilor necesare reactualizării acestuia.

Articolul 7

Pentru organizarea acțiunii de delimitare a terenurilor cuprinzând albiile minore ale cursurilor de apă care aparțin domeniului public se vor avea în vedere suprafețele acoperite cu lucii de apă, stabilite prin Atlasul cadastrului apelor din România, precum și orice alte informații disponibile cu privire la existența unor alte albii minore ale cursurilor de apă, cuvete ale lacurilor artificiale, ale lacurilor naturale și ale bălților amplasate în albiile minore care întrunesc condițiile legale de înscriere în sistemul integrat de cadastru și carte funciară sau care și-au pierdut în timp caracteristicile inițiale, astfel încât nu mai pot fi încadrate în Atlasul cadastrului apelor din Romania.

Articolul 8

Delimitarea albiilor minore care aparțin domeniului public al statului se realizează de către comisii formate din personal desemnat de conducerea deținătorului/administratorului albiilor minore. La activitățile acestor comisii pot participa, după caz, în calitate de invitați, reprezentanți ai instituțiilor publice interesate și reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale (reprezentanții administrației publice locale).

Articolul 9

Organizarea activității de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă, responsabilitățile și competențele comisiilor de delimitare, componențele comisiilor de delimitare, precum și alte detalii privind această activitate se stabilesc prin decizii interne ale conducerii deținătorului/administratorului albiilor minore, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

Articolul 10

(1) Lucrările de delimitare, întocmite de specialiști cu pregătire în mai multe domenii, constituie o activitate de inventariere sistematică și periodică care are ca scop înregistrarea în sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor a informațiilor care se culeg și se sistematizează, respectiv date topografice și hidrologice pentru cursurile de apă cadastrate de pe teritoriul Românei, precum și pentru albiile minore necadastrate care întrunesc condițiile legale pentru înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

(2) Datele rezultate din această activitate se înregistrează, conform prevederilor legale, în Fondul național de date de gospodărire a apelor, parte integrantă a sistemului informațional specific domeniului gospodăririi apelor, și se administrează potrivit art. 6 din Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 1.276/2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare, păstrare și gestionare a Cadastrului apelor din România.

(3) Datele din sistemul informațional specific domeniului gospodăririi apelor se integrează în documentele tehnice ale cadastrului în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară.

Articolul 11

Delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă este o activitate premergătoare întocmirii documentației cadastrale necesare înscrierii în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin care se identifică limitele terenurilor aferente albiilor minore și ale construcțiilor conexe acestora, deținute de către statul român, pentru care nu există acte juridice cu indicarea amplasamentelor și suprafețelor acestora.

Articolul 12

(1) În cazul în care pe parcursul delimitării albiei minore se constată existența unor lucrări pe ape care au alți deținători/administratori, reprezentanții acestora participă la activitățile comisiei, în calitate de invitați.

(2) Reprezentanții autorităților publice locale care participă în cadrul comisiilor de delimitare acordă sprijin informațional, tehnic și de altă natură, în limitele competențelor avute.

(3) În vederea înscrierii în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, la cerere sau în cadrul lucrărilor de înregistrare sistematică, responsabilitatea identificării limitelor albiei minore, a terenurilor și a suprafețelor terestre și acvatice, inclusiv a terenurilor aflate permanent sub apă din domeniul public al statului, revine deținătorilor/administratorilor acestora, potrivit legislației în vigoare.

Articolul 13

Termenii tehnici folosiți în prezenta metodologie au semnificația stabilită în anexa nr. 1 la prezenta metodologie.

Capitolul II – Criterii de delimitare a albiilor minore

Articolul 14

(1) Pentru cursurile de apă ale râurilor stabilirea limitelor albiei minore se realizează pe etape de analiză geomorfologică, hidraulică și/sau prin verificări în teren ale secțiunii de curgere a apei, prezentate în detaliu în anexa nr. 2 la prezenta metodologie, constând în:

a) analiza în mediu GIS a hărților digitale, a modelului numeric al terenului și adoptarea liniei malurilor albiei minore acolo unde sunt identificate schimbări bruște (pronunțate) ale pantei terenului imediat adiacent liniei talvegului cursului de apă;

b) analiza secțiunilor transversale ale albiilor cursurilor de apă și adoptarea liniei malurilor acolo unde sunt identificate schimbări bruște ale pantei terenului imediat adiacent liniei talvegului cursului de apă;

c) analiza din punct de vedere hidraulic, utilizând una dintre metodele clasice de calcul hidraulic al curenților liberi în regim lent sau rapid de mișcare prin albii deschise, integrate în softuri de specialitate recunoscute la nivel internațional acolo unde albiile sunt slab incizate și nu poate fi pusă în evidență linia malurilor în profil transversal, dar și în cazurile în care la viituri se activează curgerea prin albii paralele;

d) în mod excepțional, dacă se va considera că alte condiții locale geomorfologice decât cele menționate la lit. a) sau de orice altă natură impun aceasta, ca și în anumite cazuri în care albiile sunt bine incizate și delimitate de versanți foarte înalți, dar nu poate fi pusă în evidență linia malurilor în profil transversal, comisia de delimitare a albiei minore poate decide, de asemenea, să se efectueze analiza din punct de vedere hidraulic;

e) validarea rezultatelor obținute la etapele anterioare, prin analizarea ortofotoplanurilor, hărților cartografice în vederea identificării prezenței vegetației, depozitelor aluvionare, schimbării tipului de sol la trecerea în albia majoră și prin vizite în teren.

(2) În cadrul etapei de identificare a liniei malurilor albiilor minore, ce presupune analiza din punct de vedere hidraulic acolo unde albiile sunt slab incizate și nu poate fi pusă în evidență linia malurilor, a albiilor bine incizate delimitate de versanți foarte înalți, dar la care nu se pot identifica malurile în profil transversal, sau în cazurile în care, la viituri, se activează curgerea prin albii paralele, linia malului se va considera la nivelul apei corespunzător debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50%, reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere.

(3) În cazul în care vor fi necesare delimitări pe criterii hidraulice, studiile necesare vor fi elaborate de către entități atestate pentru domeniul gospodăririi apelor de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor.

(4) La solicitarea deținătorului/administratorului albiei minore, datele hidrologice necesare delimitării acestora vor fi puse la dispoziție de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor și/sau serviciile de hidrologie din cadrul administrațiilor bazinale de apă, în conformitate cu prevederile regulamentelor de funcționare și procedurilor de lucru ale acestor unități.

(5) În cazul unei albii minore instabile, susceptibilă de a-și modifica poziția și mărimea, inclusiv din zona cursurilor de apă în aval de baraje, se va defini un spațiu de mobilitate funcțional care va avea în vedere evoluția naturală a acesteia, generată de caracteristicile geomorfologice și hidrologice proprii cursului de apă, iar suprafața aferentă va fi determinată prin studii de specialitate. Spațiul de mobilitate astfel definit se constituie ca albie minoră.

Articolul 15

Pentru lacurile de acumulare permanente delimitarea albiilor minore se va realiza în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (3^1) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 16

Pentru lacurile de acumulare nepermanente frontale, suprafața albiei minore este asimilată cu suprafața ocupată de apă pe toată lungimea acumulării la nivelul corespunzător tranzitării debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50%, reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere. Suprafața se extinde până la racordarea acesteia cu suprafața albiei minore corespunzătoare de pe cursul de râu din amonte.

Articolul 17

În cazul lacurilor naturale și al bălților situate adiacent albiilor minore ale cursurilor de apă, cuvetele acestora se consideră până la nivelurile medii multianuale înregistrate.

Articolul 18

În albia minoră a cursului de apă se includ următoarele suprafețe de teren:

a) suprafața de albie la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite conform precizărilor de la art. 14;

b) suprafețele ocupate de prundișuri, nisipuri și bolovănișuri, zonele din care se extrag materiale aluvionare, precum și zonele de teren de orice fel, care sunt acoperite de apă la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite potrivit precizărilor de la art. 14, precum și suprafețele de teren acoperite de apele care își modifică frecvent cursul;

c) suprafețele ce reprezintă foste albii minore, părăsite în prezent de cursul principal al apei, dar care în perioadele în care debitele sunt cel puțin egale cu debitul maxim cu probabilitatea anuală de depășire 50%, reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere, sunt reactivate și folosesc la scurgerea apelor;

d) insulele care nu sunt în legătură cu malul la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite conform precizărilor de la art. 14, cu excepția celor care aparțin fondului forestier național. Legătura cu malul se definește ca fiind o formațiune geomorfologică naturală sau o construcție/ amenajare artificială dacă aceasta reprezintă o lucrare autorizată și este destinată explicit realizării unei legături cu malul ce nu permite prin construcție tranzitarea debitelor.

Articolul 19

În cazul existenței unor maluri abrupte și înalte, albia cursului de apă se limitează la aceste maluri, care se includ în albia minoră. Dacă malurile sunt consolidate în mod natural sau prin lucrări, zona consolidată face parte din albia minoră.

Articolul 20

În cazul în care pe cursurile de apă s-au realizat lucrări hidrotehnice cu rolul de a facilita utilizarea resursei de apă sau de a proteja împotriva efectelor distructive ale apelor, delimitarea albiilor minore din zona amonte și aval se face ținând seama de influența lucrărilor de amenajare hidrotehnică executate, în conformitate cu prevederile art. 14.

Articolul 21

Delimitarea albiei minore a fluviului Dunărea, precum și a Deltei Dunării se stabilește potrivit legislației interne și convențiilor internaționale la care România este parte și se marchează pe teren, cu avizul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, al autorităților de specialitate în domeniul navigației din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și al altor autorități implicate.

Articolul 22

În Delta Dunării, pentru întreaga suprafață integrată în Rezervația Biosferei „Delta Dunării“ și zona de protecție aferentă, la delimitarea albiei minore vor fi respectate prevederile legislației naționale și internaționale în vigoare.

Articolul 23

Suprafețele ocupate de lucrările de apărare împotriva efectelor distructive ale apelor, lucrări care sunt direct sub influența apelor la niveluri corespunzătoare cotelor liniei malului albiei minore stabilite conform precizărilor de la art. 14 (diguri, epiuri, apărări și consolidări de maluri, cheuri, praguri, orice alte lucrări de amenajare a albiei, precum și zonele de protecție asupra cărora se extinde dreptul de proprietate publică a statului, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) și anexei nr. 2 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, fac parte din albia minoră a cursului de apă respectiv.

Articolul 24

(1) Suprafețele cuprinse între lucrările de gospodărire a apelor și malul albiei minore, atunci când aceste lucrări sunt la o distanță egală sau mai mică de mal decât zona de protecție stabilită pentru albia respectivă, sunt incluse în albia minoră a cursului de apă.

(2) Comisia de delimitare poate decide includerea în albia minoră a unor suprafețe de teren suplimentare dacă suprafețele de teren suplimentare nu au o altă destinație ori utilizare specifică, relevantă din punct de vedere socioeconomic, suprafețele de teren suplimentare fiind necesare ca suprafețe de servitute/protecție pentru administrator, sau dacă suprafețele de teren suplimentare nu depășesc lățimea determinată pentru zona de protecție a albiei, așa cum este stabilit în anexa nr. 2 din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul III – Procedura de delimitare a albiilor minore

Articolul 25

Documentația topografică pentru obținerea avizului de începere a lucrărilor de specialitate pentru delimitarea albiilor minore va respecta dispozițiile generale și cerințele cap. V pct. 5.1 și 5.2 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 26

Planurile topografice vor fi executate în sistemul de proiecție Stereografic 1970 și sistemul de referință altimetric Marea Neagră 1975.

Articolul 27

Documentația topografică pentru recepția lucrării de specialitate, întocmită după executarea măsurătorilor topografice de detaliu, va respecta dispozițiile generale și cerințele cap. V pct. 5.3 din Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 28

Documentațiile topografice menționate la art. 25-27 se realizează de persoane fizice/juridice autorizate să execute lucrări de specialitate în domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei, în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 29

Întocmirea planurilor topografice pentru delimitarea albiilor în format analogic și digital trebuie să respecte următoarele prevederi standard:

a) planul topografic de ansamblu se întocmește de regulă la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000 și se realizează pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, cu reprezentarea imobilelor și a detaliilor care delimitează albiile minore și zonele de protecție;

b) planul de situație se întocmește la o scară convenabilă care să permită analiza elementelor componente și va conține delimitarea albiei minore, a zonelor de protecție și a spațiului de mobilitate funcțională a râului;

c) redactarea planșelor (în format analogic nedeformabil) pentru planul topografic de ansamblu și pentru planul de situație se face, la alegerea beneficiarului, în format standard, în funcție de reprezentarea la scară a suprafeței utile;

d) planurile topografice digitale vor fi structurate pe minimum 7 straturi (din care obligatorii: limita albiei minore, limita construcțiilor aferente albiei minore, traversările/lucrări peste cursuri de apă care aparțin deținătorilor cu orice titlu, baza geodezică, inclusiv bornele CSA, zona de protecție aferentă albiei minore și textul cu denumirea și cotele punctelor, categoriilor de folosință ale parcelelor și limitele intravilanului/UAT);

e) reprezentarea detaliilor se va face, în funcție de scară, respectând „Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 și 1:500“, editat în anul 1978, până la elaborarea, aprobarea și publicarea unui nou atlas de semne convenționale.

Articolul 30

Pentru executarea delimitării albiilor minore ale cursurilor de apă și a cuvetelor bălților, lacurilor naturale și artificiale și ale zonelor umede se realizează următoarele etape de lucru:

a) identificarea datelor de bază topografice, hidrologice din arhive și din bazele de date existente, a necesarului de lucrări și de informații suplimentare pentru eventuale completări și a actelor și faptelor juridice prin care se definesc riveranii și prin care diferite terenuri au intrat în administrarea unităților de gospodărire a apelor, precum și evaluarea necesarului de resurse pentru realizarea lucrărilor;

b) stabilirea rețelei geodezice de sprijin adecvate asigurării densității optime a punctelor geodezice de referință care să permită executarea lucrărilor de introducere și de întreținere a sistemului informațional specific gospodăririi apelor;

c) parcurgerea în teren a traseului albiei minore de către comisia de delimitare și de către elaboratorii studiilor în vederea identificării suprafețelor care se includ în albia minoră, a punerii în temă cu lucrările și informațiile suplimentare care trebuie obținute, a stabilirii unor eventuale completări ale acestora și a problemelor pe care le ridică concordarea cu celelalte sisteme informaționale specifice implicate. De asemenea, comisia și elaboratorii studiilor vor identifica riveranii, folosințele de teren, lucrările de apărare existente, zonele afectate de eroziuni de maluri. În funcție de situația din teren, se va solicita sprijinul unităților administrativ-teritoriale și, după caz, al instituției prefectului pentru furnizarea informațiilor asupra problemelor în litigiu și a celor care pot apărea în urma procedurii de delimitare a albiei minore;

d) executarea lucrărilor de teren și de birou necesare determinării liniilor malurilor albiilor minore ale cursurilor de apă și trasarea acestora pe planurile de situație;

e) după prima trasare a liniei malurilor, în scopul concordării cu unele situații particulare, specifice din teren, comisia de delimitare a albiei minore se va deplasa în zona în care au fost realizate studiile de specialitate, pentru clarificarea acestor situații. Corecțiile limitelor albiei minore vor fi însoțite de procese-verbale semnate de toți membrii comisiei. Câte un exemplar din aceste documente trebuie să revină executantului lucrării, precum și fiecăruia dintre membrii comisiei;

f) recepția documentației topografice întocmite conform prevederilor legale pentru fiecare obiectiv.

Articolul 31

Pentru realizarea operației de delimitare a albiilor minore sunt necesare date topografice, hidrologice și date tehnice de specialitate, după cum urmează: 1.

datele topografice cuprind:

a) planuri de situație la scara 1:25.000 sau, după caz, 1:50.000 (ansamblu), pe care vor fi trecute pozițiile stațiilor hidrometrice existente, precum și lucrările de apărare existente;

b) modelul numeric al terenului și ortofotoplanuri;

c) zonele în care există sau au existat perimetre de extragere a materialelor din albii, zonele cu eroziuni importante de maluri, zonele în care se manifestă modificări frecvente ale poziției albiei minore;

d) profilele transversale prin albia minoră a cursurilor de apă și a lacurilor naturale sau artificiale (permanente) existente pe traseul ce urmează a se analiza vor îndeplini următoarele condiții: (i) vor fi executate perpendicular pe direcția de curgere;

(ii) profilele topobatimetrice se vor realiza prin întreaga albie minoră a cursului de apă, până la limita superioară a cotei malurilor sau a grindurilor acesteia (la limita de la care începe dezvoltarea albiei majore) și până la nivelul coronamentului în cazul lacurilor de acumulare permanente. În cazul în care se dispune de un model numeric al terenului cu o precizie ridicată, profilele tranversale de analiză pot fi extrase din acesta;

(iii) reprezentarea profilelor transversale se va realiza la scări convenabil alese, astfel încât să poată fi reliefate toate componentele acestora;

e) pentru determinarea mărimii și a poziției în spațiu a suprafeței albiei minore printr-un minimum de profile transversale, se va realiza o sectorizare a cursului de apă pe tronsoane caracteristice și se vor stabili secțiuni de amplasare a profilelor transversale în următoarele puncte: în secțiunea amonte și aval a tronsonului pe care albia minoră are o variație cvasiliniară, amonte și aval (circa 50-100 m) de releveele existente (poduri, praguri, baraje, prize), amonte și aval de debușările unor canale de desecare, afluenți etc., în dreptul secțiunilor în care capacitatea de transport a râului este minimă (maluri joase), ceea ce ar putea conduce la o inundare prematură a albiei majore. Definitivarea alegerii amplasamentelor profilelor topometrice se va executa în urma unor recunoașteri pe teren, prin: (i) relevee ale construcțiilor din albii: poduri, prize, praguri, baraje;

(ii) profile longitudinale pe tronsonul pe care se face delimitarea suprafeței albiei minore, realizate la scara 1:25.000/1:100, care vor cuprinde: poziția profilelor transversale, pozițiile secțiunilor de miră, cota 0 a acestora, cota talvegului, cotele malurilor, pozițiile afluenților, ale canalelor de desecare, pozițiile riveranilor și denumirea acestora, cotele lucrărilor hidrotehnice executate de-a lungul și transversal cursului de apă etc.;

(iii) reprezentarea în plan a evoluției geomorfologice a albiei minore în secțiunile critice (eroziuni, divagări) etc.;

2. datele hidrologice cuprind:

a) nivelul corespunzător debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50% la posturile hidrometrice, precum și în alte secțiuni caracteristice ale albiei (baraje, prize etc.);

b) chei limnimetrice de calcul obținute în cadrul studiilor de modelare hidraulică executate în studii anterioare puse integral la dispoziție de către beneficiar;

c) valorile debitelor maxime cu probabilitatea anuală de depășire de 50% reprezentative pentru regimul actual de curgere;

d) schema segmentării râului pe tronsoane, pe care debitul la care se face determinarea suprafeței albiei minore poate fi considerat constant, și valorile acestor debite;

3. datele tehnice de specialitate cuprind:

a) coordonatele bazei și ale limitelor profilelor în momentul executării acestora, precum și coordonatele limitelor albiilor minore în momentul determinării acestora;

b) fișele tehnice cu evoluția albiei;

c) planuri de situație ale zonei pe care se realizează operația de amplasare finală a suprafețelor determinate pentru albiile minore. Pe aceste planuri, pe lângă poziția limitelor albiei minore rezultată din ultimele determinări, vor fi trecute, în cazul în care informațiile sunt disponibile, și pozițiile acestora înregistrate în arhive la diverse date.

Articolul 32

Principalele lucrări de teren și de birou necesare trasării limitei albiei minore constau în:

a) obținerea modelului numeric al terenului (MNT), ortofotoplanurilor, hărților digitale și cartografice;

b) realizarea profilelor transversale ale albiilor cursurilor de apă și a releveelor lucrărilor hidrotehnice transversale și longitudinale;

c) determinarea limitelor albiei minore a cursurilor de apă conform prevederilor art. 14;

d) trasarea pe planurile de situație ce evidențiază limitele albiei minore, poziționarea celorlalte imobile deținute de riverani și, după caz, a limitelor unităților administrativ-teritoriale (județ, municipiu, oraș, comună).

Articolul 33

(1) Activitatea de delimitare a albiilor minore se finalizează printr-un act administrativ, potrivit art. 41 alin. (5^1) din Legea nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub forma unei decizii emise de către deținătorul/administratorul albiei minore. Conținutul-cadru al actului administrativ este prezentat în anexa nr. 3 la prezenta metodologie.

(2) Înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor reprezentând albiile minore ale cursurilor de apă aflate în proprietatea publică a statului se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 34

În cazul în care riveranii albiei minore solicită deținătorului/administratorului albiei minore marcarea fizică în teren a limitelor albiei minore de pe sectoarele aferente proprietăților acestora se vor utiliza și respecta obligatoriu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și dispozițiile legale incidente cu care acestea se completează. Cheltuielile privind această activitate vor fi suportate de către solicitanți.

Capitolul IV – Informare, înregistrare și evidențe

Articolul 35

În termen de 15 zile de la data recepționării de către Comisia de delimitare a albiei minore a limitelor albiei minore se va realiza înștiințarea deținătorilor terenurilor riverane.

Înștiințarea se va realiza de către deținătorul/administratorul albiei minore prin diseminare la sediul unităților administrativ-teritoriale implicate, în format letric și electronic.

Articolul 36

În baza dispozițiilor art. 35 alin. (5) și (6) din Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de gospodărire a apelor realizează ținerea la zi a Fondului național de date de gospodărire a apelor și pun la dispoziție persoanelor fizice și juridice, în condițiile legii, datele înscrise în acesta.

Capitolul V – Dispoziții finale

Articolul 37

Deținătorul/Administratorul albiei minore are obligația de a verifica situația acesteia periodic sau după producerea unor viituri semnificative și în cazul în care va identifica modificări semnificative ale poziției malurilor albiei minore va informa comisiile de delimitare a albiei minore. Modificarea limitelor imobilelor în condițiile prevăzute de art. 567-575 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, ulterior primei înscrieri în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor, implică actualizarea informațiilor tehnice ale acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 38

Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexa nr. 1

la metodologie

Definiții utilizate

Denumirea termenului

Definiții utilizate în cadrul metodologiei

Albie meandrată

Râu ajuns la maturitate și prezentând un traseu sinuos în plan

Albie părăsită (braț mort)

Sector de albie prin care nu mai are loc curgerea obișnuită a apei, datorită migrării acesteia pe un traseu nou

Albie veche

Albie părăsită sau un braț mort, sector de albie prin care nu mai are loc curgerea obișnuită a apei datorată migrării acesteia pe un traseu nou, sector unde nu se mai pot identifica principalele caracteristici geomorfologice ale acesteia, respectiv patul albiei, talvegul albiei și malurile

Albie cu mai multe brațe

Râu larg și puțin adânc care curge sub forma unor canale, separate prin bancuri sau insule, ale căror cursuri se întrepătrund. Deși pe ansamblu râul nu are meandre, pe canale există în general meandre locale.

Albie bine incizată

Albie adâncită cu linia malurilor bine pusă în evidență, formată prin erodarea fundului văii

Albie slab incizată

Albie căreia nu i se poate pune în evidență linia malurilor

Axul de referință al cursului de apă

Sistemul de borne geodezice având coordonatele în sistem de referință Marea Neagră '75 amplasate în lungul cursurilor de apă, codificate și utilizate pentru reperajul albiilor minore ale cursurilor de apă și al obiectivelor care sunt gestionate prin sistemul informațional specific domeniului de gospodărire a apelor

Albie nouă

Sector de albie format prin străpungerea pedunculului unui meandru sau prin deplasarea scurgerii apei pe un alt traseu

Delimitare geomorfologică a albiei minore

Operațiune tehnică privind stabilirea liniei malurilor unui curs de apă în funcție de variația bruscă a ariei secțiunii de curgere, de formele de relief și categoriile de teren incluse în acesta, coroborat cu studiul privind modificarea bruscă a pantei malului și trecerea de la albia minoră la albia majoră

Spațiu de mobilitate

O parte a albiei majore în interiorul căreia albia minoră poate migra lateral pentru a permite mobilizarea sedimentelor, precum și funcționarea optimă a ecosistemelor acvatice și terestre

Sistem integrat de cadastru și carte funciară

Sistemul unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, măsurarea, descrierea și înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale și reprezentarea acestora pe hărți și planuri cadastrale, precum și înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele

Derivație

Lucrare hidrotehnică realizată pentru transferul unor volume de apă cu scopul reglementării debitelor, pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor, apărarea împotriva inundațiilor, cu scop navigabil sau pentru protecția unor lucrări hidrotehnice etc.

Fondul național de date de gospodărire a apelor

Totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor

Lac artificial

Corp de apă interioară, de suprafață, amplasată într-o formă de relief depresionară (cuvetă, cută, depresiune etc.), rezultat din acțiunea factorilor antropici printr-o lucrare hidrotehnică, mărginit de maluri naturale sau artificiale, cu rol de formare a unei rezerve de apă necesare producerii de energie electrică și pentru alimentarea cu apă a unor localități și facilități din industrie și agricultură, atenuarea de viituri, precum și pentru regularizarea debitului apei în aval și diferite folosințe turistice

Nivel maxim de exploatare

Nivel caracteristic al unui lac de acumulare corespunzător celei mai ridicate cote pe care o poate atinge apa în lac pe perioada de viitură, simbolizat prin (NmaxE)

Nivel normal de retenție

Nivel caracteristic al unui lac sau iaz, corespunzător cotei apei în decursul unei exploatări normale fără deversări

Plan topografic

Reprezentare convențională, în plan, analogică sau digitală, a unei suprafețe de teren, într-o proiecție cartografică și într-un sistem de referință. În România planul topografic se întocmește în Sistem de proiecție Stereografic 1970 și în Sistem referință Marea Neagră 1975.

Profil transversal

Reprezentarea grafică în plan vertical față de un sistem de referință altimetric (în cazul României, MN 75) a variației altitudinii punctelor unei secțiuni perpendiculare pe direcția de curgere a apei în funcție de distanțele față de un reper luat ca bază (cu marcarea tipului de folosință a terenului)

Profil longitudinal în lung

Reprezentarea grafică în plan vertical față de un sistem de referință altimetric (în cazul României, MN75) a liniei talvegului, a malurilor și a liniilor suprafeței libere ale apei pentru valori ale debitelor maxime cu diverse maxime cu diverse probabilități anuale de depășire

Regularizarea cursului de apă

Complex de lucrări hidrotehnice executate pe cursul unei albii, care constă în modificări asupra traseului în plan (rectificare), a secțiunii transversale (calibrare) și a profilului longitudinal (panta medie a patului albiei) ce are ca scop principal aducerea albiei în echilibru la debite definite

STEREO 70

Proiecția cartografică oficială în România

Spațiul de mobilitate funcțional

Spațiu adiacent limitelor albiei minore delimitat pe criterii geomorfologice și sedimentologice, ce nu include zonele locuite, căile de comunicații majore, traversările de râuri, dar în care sunt cuprinse obiective economice și sociale secundare (căi de comunicații comunale, puțuri de captare a apei subterane, balastiere de capacitate redusă, locuințe izolate etc.). În cadrul acestui spațiu pot fi identificate zonele probabile de eroziune pentru un orizont de 40-50 de ani.

Spațiul de libertate

Acel spațiu al albiei majore în interiorul căruia albia minoră poate migra lateral pentru a permite mobilizarea sedimentelor, precum și funcționarea optimă a ecosistemelor acvatice și terestre - (SDAGE RMC, Volume 1, Mesures opérationnelles générales, § 3.1.3.1, p. 53)

Unitate de gospodărire a apelor

Orice formă organizatorică din structura autorităților de gospodărire a apelor (Administrația Națională „Apele Române“)

Anexa nr. 2

la metodologie

Descrierea etapelor pentru delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă

Stabilirea limitelor actuale ale albiei minore reprezintă un pas important în definirea proprietății statului în lungul cursurilor de apă. Această situație reflectă însă starea rețelei hidrografice la momentul elaborării studiilor, cu o valabilitate limitată în timp. Cursurile de apă în regim natural își adaptează morfologia (lățime, adâncime, panta patului, sinuozitatea, lungimea meandrelor etc.) astfel încât să se ajungă la un tranzit optimal al debitelor lichide și solide.

Metodologia ia în considerare o serie de aspecte specifice ca:

a) faptul că albia poate fi unică sau cu brațe multiple (numite și brațe împletite-despletite);

b) prezența sectoarelor de albie rectilinii sau meandrate;

c) tipul morfologic de albie: albie bine conturată (incizată), albie slab incizată, albii paralele activate în condițiile unor viituri frecvente;

d) cotele malurilor la care se inundă albia majoră; un caz special îl reprezintă malurile înalte, la care nu se poate defini o limită a albiei minore;

e) în cazul stabilirii cotelor malurilor utilizând analiza hidraulică se pot avea în vedere diverse valori ale debitului de umplere corespunzător căruia se determină cota malului: – debitul de umplere din secțiunea amonte sau aval la care o astfel de valoare poate fi stabilită;

– debitul maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50% reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere.

Față de limita albiei minore astfel stabilită se vor stabili următoarele limite suplimentare:

f) limitele de servitute și de protecție conform Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare;

g) limita unei zone-tampon de vegetație (de 5-20 m lățime pentru reținerea și epurarea nutrienților);

h) spațiul de mobilitate (divagare) laterală minimală pentru asigurarea necesarului de debit solid în rețeaua hidrografică;

i) spațiul de mobilitate funcțională.

Delimitarea limitelor albiei minore a cursurilor de apă presupune în principal o analiză geomorfologică și în anumite situații hidraulică, structurată pe mai multe niveluri conform schemei din figura următoare: Schema metodologică de delimitare a albiei minore*) *) Schema este reprodusă în facsimil.

Detalierea activităților corespunzătoare fiecărui nivel de analiză se prezintă astfel: Nivelul 1 - delimitarea albiei minore pe bază de hărți în format digital sau pe hârtie Utilizând un model numeric al terenului cu o precizie suficient de bună (minimum 8 pct/mp), pe baza variației pantei terenului se determină în mediu GIS linia continuă care marchează trecerea de la albia minoră la albia majoră. Validarea rezultatelor se realizează transpunând liniile malurilor astfel obținute, pe hărți sau aerofotoplanuri mai vechi. În cazul în care se constată că dea lungul timpului albia a fost stabilă din punctul de vedere al mobilității în plan se acceptă limita astfel determinată și se poate trece la nivelul 4.

Dacă limitele obținute nu sunt certe, se trece la nivelul 2 de analiză - delimitare geomorfologică.

Nivelul 2 - delimitare geomorfologică Delimitarea geomorfologică presupune analiza secțiunilor transversale ale albiei, obținute prin intersecția modelului numeric al terenului (MNT) cu planuri verticale perpendiculare pe linia talvegului sau pe direcția generală de curgere. Analiza constă în identificarea punctelor de creștere bruscă a ariei secțiunii transversale, cunoscând faptul ca la trecerea din albia minoră în albia majoră aria secțiunii de curgere are o variație puternică. Acest lucru poate fi pus în evidență calculând derivata 1 sau 2 a ariei secțiunii transversale în raport cu adâncimea sau în raport cu lățimea albiei. Pentru a obține o linie a malurilor care să reliefeze cât mai fidel situația din teren este necesar ca echidistanța secțiunilor transversale analizate să fie cât mai mică (de exemplu, 10 m)

Albie bine incizată În acest caz, validarea limitelor stabilite la nivelul 1 se poate face fie vizual, pe baza profilelor transversale, fie utilizând derivata ariei secțiunii transversale de curgere.

Cotele malurilor albiei minore rezultate în cazul analizelor efectuate atât în cazul nivelului I de analiză, cât și în cazul nivelului 2 de analiză pot fi diferite, distingând o cotă pentru limita albiei minore pe malul stâng și o altă cotă pe malul drept.

Validarea poziției malurilor albiei minore se va realiza transpunând liniile malurilor astfel obținute pe hărți sau aerofotoplanuri.

În cazul în care rezultatele sunt concludente se trece la nivelul 4.

În cazul în care nu se pot stabili pozițiile malurilor se va trece la nivelul 3 de analiză - delimitare pe bază de modelare hidraulică.

Albie slab incizată În acest caz nu se poate pune în evidență linia malurilor, fiind necesară trecerea la nivelul 3 de analiză - delimitare pe bază de modelare hidraulică.

Albii paralele la viitură Și în acest caz este necesară trecerea la nivelul 3 de analiză - delimitare pe bază de modelare hidraulică.

Nivelul 3 - delimitare pe bază de modelare hidraulică Delimitarea albiei minore în cadrul acestui nivel de analiză presupune determinarea prin modelare hidraulică în regim permanent de curgere a cotelor corespunzătoare unor debite prag și transpunerea lor în plan. Pentru delimitarea hidraulică se pot utiliza, acolo unde sunt disponibile, modelele elaborate în cadrul unor proiecte anterioare.

Se pot utiliza următoarele valori de debit prag pentru delimitarea albiei minore: – valoarea medie a debitului de umplere corespunzător secțiunilor amonte și aval pentru care limitele albiei rezultă prin delimitare geomorfologică;

– valoarea debitului de umplere al albei minore, care pe baza experienței rezultate din studiile de caz poate fi admis egal cu debitul maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50% reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere;

– în cazul în care limita albiei minore rezultată în urma unei modelări hidraulice corespunzătoare debitului maxim cu probabilitatea anuală de depășire de 50% reprezentativ pentru caracterizarea regimului actual de curgere.

Transpunerea în plan a lățimii albiei minore se realizează prin intersecția suprafeței libere a apei rezultate din calculul hidraulic cu modelul numeric al terenului.

Așa cum s-a menționat în descrierea pașilor de analiză de la nivelurile 1 și 2 delimitarea pe baza modelării hidraulice se utilizează în următoarele cazuri:

De asemenea, modelarea hidraulică poate fi utilizată și în cazul în care rezultatele de la nivelurile anterioare de analiză nu sunt concludente.

În cazul în care rezultatele sunt concludente se trece la nivelul 5 de analiză - validare/corecții pe teren.

Dacă delimitarea albiei minore având la bază modelarea hidraulică nu este concludentă sau este dificil de realizat se trece la nivelul 4 de analiză.

Nivelul 4 - delimitare pe bază de criterii suplimentare În cazul unor rezultate neconcludente la nivelurile anterioare de analiză privind limitele albiei minore se propune utilizarea altor criterii, ca de exemplu: – analiza mobilității în plan a traseului râului pe baza hărților și aerofotoplanurilor;

– apariția vegetației caracteristice zonei de luncă;

– schimbarea granulometriei la trecerea de la albia minoră la albia majoră.

În cazul albiilor slab incizate, cu brațe multiple sau cu albii paralele, pe baza hărților sau aerofotoplanurilor actuale sau mai vechi se determină limitele de variație în plan a traseului albiei. În continuare se determină spațiul de mobilitate care se identifică cu înfășurătoarea corespunzătoare brațelor extreme.

Nivelul 5 - Validare/corecții pe teren de către comisia de delimitare, cu participarea reprezentanților administrațiilor locale Rezultatele delimitării din etapele precedente sunt validate sau corectate eventual în cadrul vizitei pe teren efectuate de către comisia de delimitare la care vor fi invitați reprezentanții administrației publice locale și, după caz, ai instituției prefectului.

Anexa nr. 3

la metodologie

Conținutul-cadru al actului administrativ privind stabilirea limitelor imobilului (albiei minore) din domeniul public al statului - model -

Nr. de înregistrare

Aprobat

Director/conducător instituție publică

(semnătura, ștampila)

DECIZIE

privind stabilirea limitelor imobilului din domeniul public al statului, amplasat pe cursul de apă

., codul cadastral

.., pe tronsonul/sectorul cuprins între

. și

., situat în localitatea

., județul

.

În baza prevederilor art. 35 și 39 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2.115/2021 privind aprobarea Metodologiei de delimitare a albiilor minore ale cursurilor de apă care aparțin domeniului public al statului,

în conformitate cu prevederile Deciziei directorului/conducătorului instituției publice nr.

./data

.. de constituire a Comisiei de delimitare a albiei minore a cursului de apă

. pe tronsonul/sectorul cuprins între

și între

și a Procesului-verbal de delimitare nr.

.. din

.., întocmit de Comisia de delimitare a albiei minore, în conformitate cu documentația/planul de situație avizat de către Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară

.. nr.

. din data de

și având în vedere Referatul tehnic nr.

..… din data de

întocmit de compartimentul de specialitate al instituției publice,

se atestă că terenul cu suprafața de

.. mp constituie albie minoră a râului

., cod cadastral

.., pe tronsonul/sectorul cuprins între

și

. pe teritoriul localității

, unitatea administrativ-teritorială

.., județul

, acesta reprezentând domeniul public al statului român aflat în administrarea

, înregistrat parțial în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, cu numărul MF

..

Președintele Comisiei de delimitare,

(numele, prenumele și semnătura)

Secretar Comisie de delimitare,

(numele, prenumele și semnătura)

Jurist instituție publică,

(numele, prenumele și semnătura)