METODOLOGIE nr. 0/2026

Notă

Aprobată prin ORDINUL nr. 1.766 din 26 august 2026, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 2 septembrie 2026.

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1

Prezenta metodologie are ca obiect o mai bună eficientizare a activităților Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva (regia), optimizarea schemei de personal, eliminarea inechităților dintre unitățile/subunitățile regiei care desfășoară aceleași activități și implementarea unui standard de personal în funcție de complexitatea și volumul activităților subunităților acesteia.

Articolul 2

Prevederile prezentei metodologii vor alinia structurile organizatorice ale regiei la cerințele și necesitățile actuale și în principiu nu presupun suplimentarea structurii de personal existente. Menținerea numerică a personalului, modificarea și/sau reașezarea, preluarea angajaților în organigramele subunității va/vor fi fundamentată(e), argumentată(e) și susținută(e) de către directorul direcției silvice în fața conducerii executive și a Consiliului de administrație.

Articolul 3

Temeiul legal al prezentei metodologii constă în:

a) art. 15 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 123/2026 privind aprobarea măsurilor de organizare și funcționare, precum și de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva;

b) Legea nr. 331/2024 privind Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare ( Codul silvic );

c) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările și completările ulterioare;

d) Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;

e) Ordonanța Guvernului nr. 81/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea crescătoriilor de vânat și a complexurilor de vânătoare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 486/2004, cu modificările ulterioare;

f) Ordinul ministrului apelor și pădurilor nr. 1.112/2018 pentru aprobarea conținutului registrului național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, a modelului documentelor de constituire, organizare și funcționare, a procedurii de constituire și autorizare pentru toate ocoalele silvice și a atribuțiilor acestora, cu modificările ulterioare;

g) reglementările în vigoare privind paza fondului forestier și a bunurilor;

h) contractul colectiv de muncă la nivelul regiei în vigoare.

Articolul 4

Prezenta metodologie are ca obiect:

a) stabilirea pe baze realiste a criteriilor și a factorilor de influență în funcție de care, pe baza unui sistem de punctaj, volumului de activitate sau constrângerilor legislative, se evaluează, în mod unitar, complexitatea activității subunităților regiei;

b) gradarea pe baza criteriilor de evaluare și a factorilor de influență a subunităților regiei;

c) stabilirea condițiilor necesare pentru înființarea, organizarea și funcționarea subunităților regiei și a unor structuri ale acestora (canton silvic, district silvic, secție, centru de valorificare a produselor specifice fondului forestier, formație de lucru, atelier etc.);

d) dimensionarea numărului maxim de personal pentru subunitățile regiei.

Capitolul II – Categorii și subcategorii de personal. Funcții și meserii

Articolul 5

Personalul din structurile regiei aparține următoarelor categorii:

a) personal tehnic silvic, economic și de altă specialitate din aparatul central al subunităților acestora (TESA);

b) muncitori.

Articolul 6

TESA poate fi:

a) personal de conducere;

b) personal silvic de execuție;

c) personal economic și de alte specialități, de execuție.

Articolul 7

Muncitorii sunt din următoarele categorii:

a) muncitori indirect productivi;

b) muncitori direct productivi.

Articolul 8

Nomenclatorul funcțiilor și meseriilor corespunzătoare subcategoriilor de personal prevăzute la art. 5-7 este cel prevăzut în contractul colectiv de muncă la nivelul regiei în vigoare.

Capitolul III – Subunități din cadrul unităților fără personalitate juridică din regie. Gradarea ocoalelor silvice. Condițiile minime pentru înființarea, organizarea și funcționarea ocoalelor silvice și a structurilor acestora. Dimensionarea numărului de personal

Secțiunea 1 – Criterii tehnice și economico-financiare de evaluare a activității

Articolul 9

Având în vedere specificul și particularitățile activității unităților regiei, criteriile de evaluare, punctajele și coeficienții de ponderare a acestora, în vederea gradării, se stabilesc după cum urmează:

a) criteriul C1: suprafața fondului forestier administrată, precum și suprafața de păduri pentru care se prestează servicii silvice (inclusiv cele prevăzute la art. 31 din Codul silvic );

b) criteriul C2: cifra de afaceri;

c) criteriul C3: profitul brut.

Articolul 10

(1) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. a), pe zone geografice și de relief stabilite conform prevederilor amenajamentelor silvice în vigoare, se acordă următorul punctaj:

a) pentru suprafața din zona de câmpie: 1,25 puncte/ha;

b) pentru suprafața din zona de deal: 1,00 puncte/ha;

c) pentru suprafața din zona de munte: 0,75 puncte/ha;

d) pentru suprafața perimetrelor de ameliorare a terenurilor degradate: 1,25 puncte/ha, până la realizarea stării de masiv;

e) pentru suprafața perdelelor forestiere de protecție: 1,70 puncte/ha.

(2) Valoarea criteriului prevăzut la art. 9 lit. a) se obține prin ponderarea cu 0,4 a punctajului calculat pentru suprafața fondului forestier administrat, precum și pentru cea pentru care se prestează servicii silvice.

Articolul 11

(1) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. b) se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1.000 lei cifră de afaceri, calculată ca valoare medie a ultimelor două exerciții financiare încheiate, conform formulei: C2 = C21

C22, unde C21 reprezintă cifra de afaceri aferentă producției silvice; C22 - valoarea aferentă cifrei de afaceri a contractelor de administrare (cont. 4622)

(2) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. b), pentru structurile nou-înființate se acordă 1 punct pentru fiecare 1.000 lei cifra de afaceri prevăzută în programul anual.

(3) Valoarea criteriului C2 se obține prin ponderarea cu 0,30 a punctajului calculat pentru cifra de afaceri.

Articolul 12

(1) Pentru criteriul prevăzut la art. 9 lit. c) se acordă câte 1 punct pentru fiecare 1.000 lei profit brut, calculat ca medie între profitul realizat al ultimelor două exerciții financiare încheiate.

(2) Pentru structurile nou-înființate se acordă 1 punct pentru fiecare 1.000 lei profit brut prevăzut în programul anual.

(3) Valoarea criteriului C3 se obține prin ponderarea cu 0,30 a punctajului calculat pentru profitul brut, conform alin. (1) și (2).

Secțiunea a 2-a – Factori de influență a complexității activității

Articolul 13

În scopul unei gradări cât mai obiective se va lua în calcul influența pe care o au principalii factori de exprimare a complexității organizării și desfășurării activității ocolului silvic.

Articolul 14

Factorii de influență se exprimă prin coeficienți de corecție K_i, după cum urmează:

a) coeficientul de corecție K1 - suprafața de împădurit;

b) coeficientul de corecție K2 - efort propriu.

Articolul 15

(1) Coeficientul de corecție K1 - suprafața de împădurit se stabilește în funcție de suprafața de împădurit (S) prevăzută în programul anual și de suprafețele cu regenerări artificiale cu reușită provizorie, conform datelor ultimului control anual al regenerărilor, și se aplică criteriului C1, având valorile din tabelele de mai jos, după cum urmează:

a) împăduriri în fond forestier, în terenuri cu condiții normale:

S - ha - ≤ 50 51-150 151-250 251-350 351-450 451-550 551-650 651-750 751-850 > 850

K1a 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

b) împăduriri în fond forestier și în afara fondului forestier, în suprafețe din categoriile „terenuri degradate“ și „perdele forestiere de protecție“:

S - ha - ≤ 10 11-20 21-30 31-40 41-50 51-60 61-70 71-80 81-90 > 90

K1b 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

c) suprafețe cu regenerări artificiale cu reușită provizorie, conform datelor ultimului control anual al regenerărilor:

S - ha - ≤ 500 501-1.000 1.001-1.500 1.501-2.000 2.001-2.500 2.501-3.000 3.001-3.500 3.501-4.000 4.001-4.500 > 4.500

K1c 0,01 0,02 0,03 0,04 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,10

(2) Valoarea totală a coeficientului de corecție K1 se determină după formula: K1 = K1a

K1b

K1c

Articolul 16

(1) Coeficientul de corecție K2 - efort propriu exprimă ponderea în cifra de afaceri, prevăzută în programul anual, a valorii efortului propriu - EP, calculată după formula: EP = [CA–(VLP)] / CA,

în care: EP - efortul propriu;

CA - cifra de afaceri realizată în anul precedent (mii lei);

VLP - valoarea lemnului pe picior (la preț de act de punere în valoare) care a fost valorificat în ultimul an, indiferent de modalitatea de valorificare (masă lemnoasă pe picior sau lemn fasonat).

(2) Coeficientul K2 are următoarele valori:

EP ≤ 0,1 0,11-0,20 0,21-0,30 > 0,30

Coeficientul K2 0,10 0,20 0,30 0,40

Se aplică criteriului C2.

Secțiunea a 3-a – Determinarea gradului de organizare al ocolului silvic

Articolul 17

Gradul ocolului silvic se determină în baza cuantificării criteriilor de evaluare a activității (C1, C2, C3) și în baza valorilor coeficienților de corecție (K1, K2).

Articolul 18 — Pentru fiecare ocol silvic se calculează valoarea punctajului total ponderat (VPT), după formula: (VPT) = C1 × (1

K1)

C2 × (1

K2)

C3

Articolul 19

Gradul de organizare al ocolului silvic se determină în baza valorii punctajului total ponderat (VPT) după cum urmează:

Subunitatea

Determinarea gradului în funcție de valoarea punctajului total ponderat (VPT)

Gradul I Gradul II Gradul III

Ocol silvic > 11.000 6.501-11.000 < 6.500

Secțiunea a 4-a – Condiții minime pentru înființarea, organizarea și funcționarea ocoalelor silvice și a structurilor acestora

Articolul 20

(1) Ocolul silvic este subunitatea de bază care funcționează în structura organizatorică a direcției silvice, dimensionarea acestuia făcându-se pe principiile gestionării durabile a fondului forestier, eficientizării activității ocolului silvic, având în vedere gradul de dispersie a suprafețelor administrate, complexitatea și importanța activităților desfășurate, ponderea suprafețelor fondului forestier proprietate publică a statului și a celui aparținând altor deținători, precum și forma de relief.

(2) Limitele pentru cele trei forme de relief sunt:

a) câmpie: < 300 m altitudine;

b) deal: 301-800 m altitudine;

c) munte: > 800 m altitudine.

(3) Încadrarea pe forme de relief se va face potrivit datelor înscrise în amenajamentele silvice.

(4) Pentru fondul forestier proprietate publică a statului datele se vor prelua din secțiunea „Arondare cantoane“ de pe platforma INTRANET.

(5) Având în vedere aceste principii, precum și prevederile Codului silvic, suprafața minimă a fondului forestier aflată în administrare/servicii silvice pentru constituirea unui ocol silvic, în funcție de zona geografică, este:

a) în zona de câmpie - 3.000 ha;

b) în zona de deal - 5.000 ha;

c) în zona de munte - 7.000 ha.

Articolul 21

(1) Districtul silvic reprezintă o subdiviziune în structura ocolului silvic, fiind constituit dintr-un anumit număr de cantoane silvice.

(2) Districtul silvic poate fi condus de către: un inginer silvic/subinginer silvic/inginer silvic colegiu sau de către un tehnician silvic, în funcție de personalul existent și de structura organizatorică a direcției silvice, respectiv a ocolului silvic.

(3) Numărul mediu de cantoane silvice admis pentru constituirea unui district silvic nu poate fi mai mic de cinci, calculat ca medie la nivelul direcției silvice regionale.

Articolul 22

(1) Cantonul silvic reprezintă unitatea de bază pentru gospodărirea și paza unei suprafețe de fond forestier, a cărui suprafață este stabilită în funcție de forma de relief, de dispersia trupurilor de pădure, de suprafața perimetrelor de ameliorare, de lungimea perdelelor forestiere de protecție și de condițiile concrete de pază a pădurii în suprafața respectivă.

(2) Suprafața medie a cantonului silvic se stabilește astfel:

a) în zona de câmpie: 400 ha fond forestier, suprafață medie/ canton/ocol silvic;

b) în zona de deal: 800 ha fond forestier, suprafață medie/ canton/ocol silvic;

c) în zona de munte: 1.300 ha fond forestier, suprafață medie/canton/ocol silvic.

(3) Suprafața luată în calcul la constituirea numărului de cantoane este cea înscrisă în ultima raportare statistică SILV 1, diminuată cu 30% din suprafața fondului forestier inclus în zonele de protecție strictă și integrală ale parcurilor naționale și naturale (arboretelor încadrate în tipul funcțional I, conform amenajamentului silvic).

(4) Pentru constituirea cantonului silvic se ia în calcul, pe lângă suprafața fondului forestier proprietate publică a statului, suprafața luată în administrare și cea pentru care se prestează servicii silvice, pe bază de contract sau preluată pe bază de act de constatare conform art. 31 din Codul silvic.

(5) De asemenea, se ia în calcul lungimea perdelelor forestiere de protecție, în următorul echivalent: 1 km perdele forestiere = 10 ha fond forestier.

(6) Suprafața medie a cantonului/ocolului silvic se poate diminua, în funcție de gradul de dispersie a fondului forestier, dacă cel puțin 30% din numărul de cantoane ale ocolului silvic îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile de mai jos:

Procent de diminuare a suprafeței medii/canton/ocol silvic Condiția de îndeplinit

Număr trupuri de pădure Raza cercului în care se încadrează suprafața cantonului 10% 4-8 10-20 km 15% 9-12 20,01-30 km 20% Peste 12 peste 30 km

(7) Pentru cantoanele silvice care se constituie pe durată determinată, pentru administrarea unor păduri aparținând altor deținători, suprafața acestora va fi cea stabilită prin contractele de administrare (se va avea în vedere ca, în funcție de tariful de administrare pe hectar și de suprafața exprimată în hectare ce constituie cantonul silvic, valoarea încasată la nivelul unui an să acopere în întregime cheltuielile efectuate).

Articolul 23

Ocolul silvic va avea minimum două districte silvice.

Secțiunea a 5-a – Dimensionarea numărului de personal pentru ocoalele silvice

Articolul 24

Dimensionarea numărului de personal pentru ocoalele silvice se face după cum urmează:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi pe grade de organizare Observații, precizări, explicații

I II III

OCOL SILVIC I II III

1. Aparat central* - total, din care: 11 10 8 1.1. TESA - total, din care: 10 9 7 1.1.1. Șef ocol 1 1 1 Post conducere 1.1.2. Contabil-șef 1 1 1 Post conducere 1.1.3. Personal silvic, economic și de altă specialitate 8 7 5 1.2. Muncitori indirect productivi 1 1 1 * Posturile personalului încadrat cu contract individual de muncă care ocupă/va ocupa postul de șef de ocol cu contract de mandat se mențin în organigramele unităților/subunităților regiei pe perioada mandatului și pot fi ocupate pe perioadă determinată până la revenirea pe post la încetarea contractului de mandat.

Articolul 25

La ocoalele silvice la care s-au realizat pe ultimii 3 ani toți indicatorii se poate suplimenta numărul total de posturi.

Articolul 26

La ocoalele silvice care au peste 1.000 de contracte de administrare/prestări servicii de pază se poate suplimenta numărul total de posturi cu un post.

Articolul 27

În cadrul ocoalelor silvice se pot înființa posturi suplimentare de maistru silvic pentru gestionarea lemnului fasonat, cu condiția ca volumul minim gestionat de ocol să fie mai mare de 8.000 m^3/an/maistru.

Capitolul IV – Gradarea secțiilor, atelierelor și formațiilor de lucru

Secțiunea 1 – Secție pepinieră silvică

Articolul 28

Criteriile de evaluare care stau la baza gradării pepinierelor silvice sunt:

a) numărul de puieți forestieri apți de plantat produși și livrați în cadrul regiei (Pl), exprimat în mii bucăți;

b) valoarea puieților forestieri și ornamentali valorificați către terți, precum și valoarea altor produse livrate (către terți sau în cadrul regiei) (Vp), exprimată în mii lei.

Articolul 29

Gradul pepinierei silvice se determină în baza cuantificării punctajelor obținute conform criteriilor de evaluare Pl și Vp, calculate ca medie a rezultatelor obținute în ultimii doi ani, după cum urmează:

a) pentru criteriul Pl se acordă 1 punct pentru fiecare 50 mii de bucăți;

b) pentru criteriul Vp se acordă 1 punct pentru fiecare 50 mii lei.

Articolul 30 — Pentru fiecare pepinieră silvică se calculează valoarea punctajului total al pepinierei (VPTP) după formula: VPTP = Pl

Vp

Articolul 31

Nivelul de organizare a pepinierelor silvice în funcție de valoarea punctajului total obținut este:

Nivelul de organizare VPTP

Secție pepinieră silvică distinctă ≥ 8

Atelier în cadrul secției pepiniere distincte sau al unei secții mixte 6,1-8

Formație de lucru în cadrul secției pepiniere distincte sau al unei secții mixte 4-6

Articolul 32

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 4 3 1 1.1. TESA - total, din care: 3 2 1 1.1.1. Șef secție/Post conducere 1**

x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 x x 1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x

2. Muncitori indirect productivi 1 1 x * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Secțiunea a 2-a – Crescătorii de vânat

Articolul 33

(1) Crescătorii de fazani/potârnichi sau altele asemenea se organizează ca ateliere sau ca formații de lucru în structura secțiilor mixte sau secție cu rang de subunitate, astfel:

a) producție anuală de peste 16.000 de exemplare: secție;

b) producție anuală de 10.000-16.000 de exemplare: atelier de lucru;

c) producție anuală < 10.000 de exemplare: formație de lucru.

(2) Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 5 3 2 1.1. TESA - total, din care: 3 2 1 1.1.1. Șef secție/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 x x 1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x

2. Muncitori indirect productivi 2 1 1 * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Articolul 34

(1) Cu privire la crescătoriile de vânat organizate în regim de complex de vânătoare, prezenta metodologie se referă la complexurile de vânătoare înființate pentru vânatul mare (mistreț, cervide, căprior, muflon etc.).

(2) Subunitățile prevăzute la alin. (1) se organizează ca secții, ateliere și formații, pe baza valorii totale (VPT) a criteriilor:

a) efectiv total (Et);

b) recoltă realizată în anul anterior (Rr);

c) cifra de afaceri realizată în anul anterior (Ca).

(3) Pentru criteriile prevăzute la alin. (2) se acordă puncte conform tabelului de mai jos:

Specia de vânat Valoarea criteriului Et pentru minimum 50 de exemplare Valoarea criteriului Rr pentru 10 exemplare Valoarea criteriului Ca pentru 1.000 lei

Mistreț 3 2 1

Cerb comun/lopătar 5 4 1

Căprior 4 3 1

Muflon 2 2 1

Se utilizează formula: (VPT) = Et

Rr

Ca

(4) Crescătoria de vânat organizată în regim de complex de vânătoare se înființează și funcționează, ca atelier sau formație de lucru, în structura secțiilor mixte sau secție cu rang de subunitate, dacă valoarea totală (Vt), pe specii sau cumulat, este de:

a) secție: (VPT) = peste 200;

b) atelier: (VPT) = 100-200;

c) formație de lucru: (VPT) ≤ 100.

(5) Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 6 3 2 1.1. TESA - total, din care: 3 2 1 1.1.1. Șef secție/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 x x 1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x

2. Muncitori indirect productivi 3 1 1 * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Secțiunea a 3-a – Păstrăvării

Articolul 35

Păstrăvăriile se înființează, se organizează și funcționează în funcție de producția de păstrăv realizată în anul precedent, exprimată în tone, după cum urmează:

a) peste 60 de tone - secție;

b) 20-60 de tone - atelier;

c) sub 20 de tone - formație de lucru.

Articolul 36

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 6 3 2 1.1. TESA - total, din care: 3 1 1 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 x x 1.1.4. Alt personal TESA 1 x x

2. Muncitori indirect productivi 3 2 1 * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Secțiunea a 4-a – Subunități pentru întreținerea și repararea drumurilor și a căilor ferate forestiere

Articolul 37

Subunitățile pentru întreținerea și repararea drumurilor și a căilor ferate forestiere se organizează, în funcție de lungimea rețelei administrate, după cum urmează:

a) secție, dacă rețeaua este > 1.000 km;

b) atelier pentru rețea de drumuri de 601-1.000 km;

c) formație de lucru pentru rețea de drumuri mai mică de 200-600 km.

Articolul 38

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 9 4 2 1.1. TESA - total, din care: 8 3 1 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 1* x 1.1.4. Alt personal TESA 6 1 x

2. Muncitori indirect productivi 1 1 1 * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Capitolul V – Gradarea, condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru secțiile de exploatare

Articolul 39

Secțiile, atelierele și formațiile de exploatare se organizează în funcție de volumul de lemn exploatat, după cum urmează:

a) secție de exploatare - peste 50.000 metri cubi anual;

b) atelier de exploatare - până la 25.000 metri cubi anual;

c) formație de exploatare - până la 5.000 metri cubi anual.

Articolul 40

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 10 7 1 1.1. TESA - total, din care: 8 6 1 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 1 x 1.1.4. Alt personal TESA 6 4 x

2. Muncitori indirect productivi 2 1

x * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Capitolul VI – Gradarea, condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru secțiile de prelucrare a lemnului

Articolul 41

Secțiile, atelierele și formațiile de prelucrare a lemnului se organizează în funcție de volumul de lemn prelucrat, după cum urmează:

a) secție de prelucrare - peste 15.000 metri cubi;

b) atelier de prelucrare - până la 10.000 metri cubi;

c) formație de prelucrare - până la 5.000 metri cubi.

Articolul 42

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 11 4 1 1.1. TESA - total, din care: 5 2 1 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 x x 1.1.4. Alt personal TESA 3 1 x

2. Muncitori indirect productivi (ascuțitor, electromecanic, centrală termică etc.) 6 2 2 * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Articolul 43

În cazul secțiilor de debitare și prelucrare a lemnului numărul de personal este normat pentru un program de funcționare de 8 ore/zi și maximum 40 de ore/săptămână.

Capitolul VII – Gradarea și condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru centrele, atelierele și formațiile de lucru - depozite de material lemnos, magazine proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier

Secțiunea 1 – Recoltarea, prelucrarea și valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat

Articolul 44

Centrele de valorificare a produselor nelemnoase specifice fondului forestier național se înființează, se organizează și funcționează în funcție de cantitatea de produse valorificate, exprimată în tone, după cum urmează:

a) peste 50 de tone - centru de valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat;

b) 12-50 de tone - atelier de valorificare a fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat;

c) sub 12 tone - formație de lucru pentru valorificarea fructelor de pădure, a ciupercilor comestibile din flora spontană, a plantelor medicinale și a cărnii de vânat.

Articolul 45

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Centru/Secție Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 4 2 1 1.1. TESA - total, din care: 3 2 1 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1** x x 1.1.2. Șef atelier/formație x 1* 1* 1.1.3. Economist 1 x x 1.1.4. Alt personal TESA 1 1 x

2. Muncitori indirect productivi 1 x x * Fără indemnizație de conducere. ** Cu indemnizație de conducere.

Secțiunea a 2-a – Magazine proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier

Articolul 46

Magazinele proprii de prezentare și desfacere a produselor specifice fondului forestier se înființează, se organizează și funcționează în cadrul direcțiilor silvice regionale (magazinul virtual) sau al secțiilor mixte (magazinul fizic), în funcție de cantitatea și de natura produselor valorificate, după cum urmează:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Magazin fizic Magazin virtual

1. TESA - total, din care: 1 1 1.1. Gestionar/Lucrător comercial 1 x 1.2. Administrator platformă informatică x 1

Articolul 47

În situația magazinului fizic numărul de personal este normat pentru un program de funcționare de 8 ore/zi și maximum 40 de ore/săptămână.

Secțiunea a 3-a – Depozite de material lemnos

Articolul 48

În cadrul ocoalelor silvice se înființează, se organizează și funcționează în funcție de volumul de lemn fasonat valorificat, exprimat în metri cubi, depozite pentru sortare și valorificare, după cum urmează:

a) peste 10 mii metri cubi - atelier;

b) până la 10 mii metri cubi - formație.

Articolul 49

Numărul maxim de posturi aferente structurii organizatorice și categoriei/subcategoriei de personal este:

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal Număr maxim de posturi

Atelier Formație

1. Aparat central - total, din care: 2 1 1.1. TESA - total, din care: 2 1 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere x x 1.1.2. Șef atelier/formație 1* 1* 1.1.3. Contabil-șef/Economist

x x 1.1.4. Alt personal TESA 1 x * Fără indemnizație de conducere.

Capitolul VIII – Dimensionarea numărului de personal pentru cabanele de vânătoare/silvoturism (doar cabanele înscrise în circuitul turistic al regiei)

Articolul 50

În cazul cabanelor de vânătoare/silvoturism înscrise în circuitul turistic al regiei, deservirea se realizează de către un cabanier - muncitor indirect productiv/cabană, în condiții de eficiență economică.

Articolul 51

Eficiența economică este definită la art. 32 alin. (3^2) din Legea nr. 331/2024, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul IX – Gestionarea fondurilor cinegetice

Articolul 52

Atribuțiile privind gestionarea fondurilor cinegetice pot fi repartizate prin fișa postului personalului silvic de teren - pădurar/șef district, de pe raza fondului cinegetic.

Articolul 53

Repartizarea atribuțiilor privind gestionarea fondurilor cinegetice se va face numai în condițiile respectării tuturor prevederilor legale, cu respectarea contractelor de gestionare a faunei cinegetice, precum și a celorlalte obligații legale pe care regia, în calitate de gestionar licențiat al faunei, și le-a asumat în relația cu autoritatea națională din acest domeniu.

Capitolul X – Gradarea și condițiile minime pentru înființarea, organizarea, funcționarea și dimensionarea numărului de personal pentru secțiile mixte

Secțiunea 1 – Condiții generale

Articolul 54

Secțiile mixte se pot înființa drept subunități în situația în care desfășoară cel puțin două activități diferite care pot fi asociate după cum urmează:

a) exploatarea lemnului și întreținerea și repararea drumurilor forestiere și a căilor ferate forestiere;

b) producerea puieților forestieri sau ornamentali și valorificarea produselor nelemnoase specifice FFN, creșterea și valorificarea vânatului, salmonicultură și piscicultură.

Articolul 55

Înființarea unei secții mixte este condiționată de necesitatea existenței cel puțin a câte o formație de lucru pentru cel puțin două activități diferite.

Secțiunea a 2-a – Dimensionarea numărului de personal pentru secțiile mixte

Articolul 56

Dimensionarea personalului pentru secțiile mixte înființate pentru desfășurarea activităților de exploatare și pentru întreținerea și repararea drumurilor și a căilor ferate forestiere se va face cu încadrarea în limitele de personal stabilite pentru oricare dintre activitățile principale care se organizează în secția mixtă.

Articolul 57

În cazul secțiilor mixte care sunt înființate pentru desfășurarea celorlalte activități, dimensionarea personalului se va face cu încadrarea în limitele prevăzute în tabelul de mai jos.

Nr.

crt.

Structura organizatorică și categoria/subcategoria de personal

Număr maxim

de posturi

Secție mixtă

1. Aparat central - total, din care: 7 1.1. TESA - total, din care: 5 1.1.1. Șef subunitate/Post conducere 1* 1.1.2. Economist 1 1.1.3. Alt personal TESA 3

2. Muncitori indirect productivi 2 * Cu indemnizație de conducere.

Capitolul XI – Prevederi pentru activități speciale

Articolul 58

(1) Pentru activitatea de transport naval desfășurată de către direcțiile silvice cu ambarcațiunile proprii se va încadra personalul prevăzut de reglementările în vigoare ( Ordinul ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 434/2009 pentru aprobarea Normelor privind stabilirea echipajului minim de siguranță la navele de navigație interioară care arborează pavilion român), în funcție de volumul de activitate. Pentru ambarcațiunile existente în prezent în dotare se poate încadra următorul personal:

a) pentru o șalupă: (i) conducător șalupă (muncitor indirect productiv);

(ii) mecanic/motorist (muncitor indirect productiv);

b) pentru o șalupă-remorcher: (i) conducător șalupă (muncitor indirect productiv);

(ii) mecanic/motorist (muncitor indirect productiv);

(iii) marinar (muncitor indirect productiv);

c) pentru un pod plutitor: marinar pod (muncitor indirect productiv);

d) pentru un/o ceam/barjă/gabară: (i) macaragiu marinar (muncitor indirect productiv);

(ii) marinar (muncitor indirect productiv).

(2) Pentru activitatea prevăzută la alin. (1) se poate constitui, pentru minimum 3 ambarcațiuni, o formație de lucru condusă de un șef de formație din categoria personalului TESA.

Articolul 59

(1) Pentru activitatea de transport pe cale ferată forestieră se poate încadra următorul personal, pentru o autodrezină:

a) mecanic - conducător autodrezină (muncitor indirect productiv);

b) ajutor mecanic (muncitor indirect productiv).

(2) Pentru activitatea prevăzută la alin. (1) se poate constitui o formație de lucru condusă de un șef de formație din categoria TESA.

Articolul 60

Dimensionarea numărului de muncitori direct productivi de la nivelul subunităților și, respectiv, al structurilor acestora se face în funcție de capacitățile nominale ale utilajelor și instalațiilor, ale obiectivelor de producție, de volumul producției sau al serviciilor programate și de normativele de personal reglementate prin acte normative, cu respectarea prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor reglementări în vigoare.