ORDIN nr. 1565/1997
ORDIN nr. 1565 din 27 iunie 1997 privind aprobarea Normativului experimental pentru proiectarea și executarea sistemelor de distribuție a gazelor naturale cu conducte din polietilena, indicativ I.6. PE-97
N
O
R
M
A
T
I
V
E
X
P
E
R
I
M
E
N
T
A
L
pentru
proiectarea
și
executarea
sistemelor
de
distribuție
a
gazelor
naturale
cu
conducte
din
polietilenă
Indicativ
I.6.
PE-97
N
O
R
M
A
T
I
V
pentru
proiectarea
și
executarea
rețelelor
de
conducte
din
polietilenă
de
distribuție
a
gazelor
naturale
CAPITOLUL 1 – Obiectul.
Domeniul
de
aplicare
1.1. Prevederile
prezentului
normativ
se
aplică
la
proiec- tarea
și
executarea
lucrărilor
noi
și
reparațiilor
capitale
din
sistemele
de
distribuție
a
gazelor
naturale
cu
presiuni
până
la 4
bari,
cu
utilizarea
conductelor
și
elementelor
de
îmbi- nare
din
polietilenă. 1.2. Prevederile
prezentului
normativ
completează
nor- mativul
de
proiectare
și
executare
a
rețelelor
și
instalațiilor
de
utilizare
a
gazelor
naturale
I.6.
și
se
aplică,
experimen- tal,
timp
de
un
an
de
la
data
intrării
în
vigoare. 1.3. Nu
fac
obiectul
prezentului
normativ: - sisteme
de
distribuție
cu
presiuni
mai
mari
de 4
bari; - conducte
și
branșamente
montate
suprateran; - conducte
și
instalații
tehnologice
de
gaze
combusti- bile
din
schelele
petroliere; - conducte
destinate
vehiculării
altor
gaze
decât
cele
definite
de
STAS
3317. 1.4. Este
interzisă
montarea
supraterană
a
conductelor
din
polietilenă.
Este
interzisă
montarea
conductelor
din
polietilenă
în
soluri
saturate
în
produse
petroliere.
CAPITOLUL 2 – Terminologie
Terminologia
utilizată
în
normativul
I.6.
rămâne
valabilă
și
la
prezentul
normativ,
cu
următoarele
completări:
2.1. Caracteristici
geometrice 2.1.1.
Diametrul
nominal
d n
d n - este
diametrul
exterior
specificat
al
țevii. 2.1.2.
Diametrul
exterior
mediu
d e
d e - este
valoarea
mediei
aritmetice
a
caturilor
dintre
măsurătorile
circumferinței
exterioare
a
țevii
în
orice
sec- țiune
transversală
și (3,1416),
rotunjită
în
plus
la 0,1
mm. 2.1.3. Ovalitate Ovalitatea
este
diferența
dintre
diametrul
exterior
maxim
măsurat
și
diametrul
exterior
minim
măsurat
în
aceeași
secțiune
transversală
a
țevii. 2.1.4.
Grosimea
nominală
de
perete
e n
e n - este
valoarea
numerică
a
grosimii
de
perete
a
unei
țevi,
care
este
un
număr
rotunjit
apropiat,
aproximativ
egal
cu
dimensiunea
de
fabricație,
în
milimetri. 2.1.5.
Raport
dimensional
standard
SDR
SDR - este
raportul
dintre
diametrul
nominal
și
grosi- mea
nominală
de
perete.
e SDR =
d n
n 2.2. Definiții
ale
caracteristicilor
materialelor 2.2.1.
Limita
inferioară
de
încredere (siguranța)
L î
L î - este
mărimea
măsurată
în
MN/m 2,
care
poate
fi
considerată
ca
o
proprietate
a
materialului,
reprezentând 97,5%
a
limitei
inferioare
de
rezistență
hidrostatică
pe
ter- men
lung,
teoretică,
la
o
temperatură
de 20°
C
pe
o
perioadă
de 50
ani,
în
apă.
Se
determină
conform
SR
ISO/TR 9080
și
ISO 1167. 2.2.2.
Coeficientul
global
de
exploatare (de
calcul)
C
C - este
un
coeficient,
luat
din
seria
R 20,
care
înglo- bează
condițiile
de
exploatare
și
proprietățile
componentelor
sistemului
de
conducte,
altele
decât
cele
reprezentate
de
L î. Pentru
aplicațiile
în
domeniul
gazelor,
valoarea
minimă
a
lui C
este 2,0,
iar
cea
maximă
de 3,25,
la
alegerea
utilizatoru- lui. 2.2.3.
Rezistența
minimă
necesară
P m
P m - este
valoarea
L î
rotunjită
în
minus
la
cea
mai
apropiată
valoare
a
seriei
R10
când
L î
este
mai
mic
de 10MN/m 2
și
la
valoarea
cea
mai
apropiată
a
seriei
R 20,
când
L î
este
mai
mare
sau
egală
cu 10MN/m 2.
Nota:
Seria
R 10
și
R 20
sunt
seriile
numerelor
Renard
conform
ISO 3
și
ISO 497. 2.3. Definiții
referitoare
la
condițiile
de
exploatare 2.3.1.
Presiune
maximă
de
funcționare
P f
Cea
mai
mare
presiune
efectivă
a
gazului
din
sistemul de
conducte,
exprimată
în
bari,
care
poate
fi
admisă
la
funcționarea
continuă.
Se
iau
în
calcul
caracteristicile
fizice
și
mecanice
ale
componentelor
fizice
și
mecanice
ale
siste- mului
de
conducte
și
este
dată
de
relația: P = 20
P m
f
C(SDR-1) 2.3.2.
Presiunea
maximă
de
serviciu
P s
Este
cea
mai
mare
presiune
la
care
sistemul
de
con- ducte
funcționează
în
timpul
unui
ciclu
normal.
CAPITOLUL 3 – Materiale
Pentru
realizarea
sistemelor
de
distribuție
a
gazelor
naturale
se
vor
folosi
numai
țevi
și
elemente
de
asamblare
standardizate
și
agrementate
conform
prevederilor
legale
în
vigoare.
Materia
primă
utilizată
pentru
producerea
țevilor
și
ele- mentelor
de
asamblare
este
polietilena
de
medie
densitate
- PEMD -,
respectiv
polietilena
de
înaltă
densitate - PEID -,
conform
tabelului
nr.
1. Denumirea
L î (20°C, 50
de
ani, 97,5%)
P m (MN/m 2 ) (MN/m 2 )
PE 50 5,0 <
< 6,5 5,0
PE 63 6,3 <
< 8,2 6,3
PE 80 8,0 <
< 9,99 8,0
PE 100 10,0 <
< 11,19 10,0 3.1.
Țevi
3.1.1.
Țevile
se
produc
din
materie
primă
nouă (fără
reciclare)
în
gama
de
dimensiuni
pre- zentată (conform
SR-ISO 4437)
în
tabelul
nr.
2. TABELUL
Nr. 2
Diametrul
nominal (d n ) (mm) Grosimea
minimă
de
perete (e min ) (mm) SDR 17,6
SDR 11 1 2 3 16 2,3 3,0 20 2,3 3,0 25 2,3 3,0 32 2,3 3,0 40 2,3 3,7 50 2,9 4,6 63 3,6 5,8 75 4,3 6,8 90 5,2 8,2 110 6,3 10,0 125 7,1 11,4 140 8,0 12,7 160 9,1 14,6 180 10,3 16,4 200 11,4 18,2 225 12,8 20,5 250 14,2 22,7 280 16,0 25,4 315 17,9 28,6 355 20,2 32,3 400 22,8 36,4 450 25,6 41,0 500 28,5 45,5 560 31,9 51,0 630 35,8 57,3 3.1.2.
Țevile
se
livrează
în
tronsoane
drepte,
în
colaci
sau
roluite
pe
tamburi.
3.1.3. Toleranțele
maxime
admise
pentru
diametrul
exterior
mediu
și
ovalitatea
acestuia
sunt
conforme
tabelului
nr.
3. Țevile
de
produc: - de
grad
A,
la
o
execuție
normală (în
gama
de
diametre 280-630
mm) și
sunt
destinate
îmbinărilor
mecanice
sau
cu
element
încălzitor; - de
grad
B,
la
o
execuție
precisă (în
gama
de
diametre 16-630
mm) și
sunt
destinate
tuturor
tipurilor
de
îmbinări. TABELUL
Nr. 3 Diametre
exterioare
medii
și
abaterea
de
la
circularitate
Diametrul
d e
min.
d e
max.
Maximul
valorii
absolute
nominal
d n
a
ovalității (mm) (mm) (mm) (mm) Grad
A
Grad
B
Grad
K
Grad
N 1 2 3 4 5 6 16 16,0 - 16,3 1,2 1,2 20 20,0 - 20,3 1,2 1,2 25 25,0 - 25,3 1,5 1,2 32 32,0 - 32,3 2,0 1,3 40 40,0 - 40,4 2,4 1,4 50 50,0 - 50,4 3,0 1,4 63 63,0 - 63,4 3,8 1,5 75 75,0 - 75,5 - 1,6 90 90,0 - 90,6 - 1,8 110 110,0 - 110,7 - 2,2 125 125,0 - 125,8 - 2,5 140 140,0 - 140,9 - 2,8 160 160,0 - 161,0 - 3,2 180 180,0 - 181,1 - 3,6 200 200,0 - 201,2 - 4,0 225 225,0 - 226,4 - 4,5 250 250,0 - 251,5 - 5,0 280 280,0 282,6 281,7 - 9,8 315 315,0 317,9 316,9 - 11,1 355 355,0 358,2 357,2 - 12,5 400 400,0 403,6 402,4 - 14,0 450 450,0 454,1 452,7 - 15,6 500 500,0 504,5 503,0 - 17,5 560 560,0 565,0 563,4 - 19,6 630 630,0 635,7 633,8 - 22,1
NOTĂ: - Măsurarea
ovalității
se
va
determina
la
fabricant. - Gradul
K
se
aplică
pentru
țeava
livrată
în
colaci
cu
D n:s 63
mm. - Gradul
N
se
aplică
pentru
țeava
livrată
roluit
pe
tambur
cu
D n:s 110
mm
și
pentru
țevile
livrate
în
tronsoane
drepte (toată
gama
de
diametre). 3.1.4. Diferența
admisă
între
grosimea
peretului
în
orice
punct (e i )
și
grosimea
nominală
de
perete (e n )
va
fi
permanent
pozitivă (e i >
e n ).
În
tabelul
nr. 4
sunt
prezentate
valorile
maxime
admise
ale
toleranțelor
pozitive
în
funcție
de
grosimea
nominală
de
perete. TABELUL
Nr. 4
Grosimea
nominală
Toleranța
Grosimea
nominală
Toleranța
a
peretului
e n
pozitivă
a
peretului
e n
pozitivă (mm) (mm) (mm) (mm) 1 2 3 4 5 6 2,0 3,0 0,4 24,0 25,0 2,6 3,0 4,0 0,5 25,0 26,0 2,7 4,0 5,0 0,6 26,0 27,0 2,8 5,0 6,0 0,7 27,0 28,0 2,9 6,0 7,0 0,8 28,0 29,0 3,0 7,0 8,0 0,9 29,0 30,0 3,1 8,0 9,0 1,0 30,0 31,0 3,2 9,0 10,0 1,1 31,0 32,0 3,3 10,0 11,0 1,2 32,0 33,0 3,4 11,0 12,0 1,3 33,0 34,0 3,5 12,0 13,0 1,4 34,0 35,0 3,6 13,0 14,0 1,5 35,0 36,0 3,7 14,0 15,0 1,6 36,0 37,0 3,8 15,0 16,0 1,7 37,0 38,0 3,9 16,0 17,0 1,8 38,0 39,0 4,0 17,0 18,0 1,9 39,0 40,0 4,1 18,0 19,0 2,0 40,4 41,0 4,2 19,0 20,0 2,1 41,0 42,0 4,3 20,0 21,0 2,2 42,0 43,0 4,4 21,0 22,0 2,3 42,0 43,0 4,5 22,0 23,0 2,4 43,0 44,0 4,6 23,0 24,0 2,5 44,0 45,0 4,7 24,0 25,0 2,6 45,0 46,0 4,8 3.1.5. Capetele
țevilor
trebuie
să
fie
tăiate
neted
și
perpendicular
pe
lungimea
țevii
și
vor
fi
protejate
cu
capace
din
polietilenă.
Se
admit
abateri
de
la
perpendicularitate
ale
capetelor
țevilor,
conform
tabelului
nr.
5. TABELUL
Nr. 5
Diametrul
exterior
al
țevii
Abaterea
de
la
perpendicularitate (mm) (mm) 0. 50 1 63. 110 2 125. 160 3 180. 200 4 250. 315 5 355. 630 7 3.1.6. Țevile
se
vor
fabrica
de
culoare
galbenă
sau
de
culoare
neagră,
marcată
cu
dungi
galbene
subțiri (minim 4)
de-a
lungul
generatoarelor,
repartizate
uniform
pe
circumferință. 3.1.7. Marcarea
țevilor
se
va
realiza
prin
imprimarea
directă
pe
țeavă.
Marcarea
se
va
efec- tua
astfel
încât
să
nu
producă
defecte
țevii
și
să
fie
lizibilă
pe
întreaga
durată
de
viață
a
țevilor.
Marcarea
țevilor
va
conține:
Aspecte
Marcaj
Fabricantul
sau
marca
Nume,
simbol,
denumire
comercială
Fluidul
vehiculat
Gaz
Dimensiuni
D n
x
e n
SDR (pentru
țevi
D n > 40
mm) SDR 11(17,6)
Presiunea
maximă
de
serviciu
P s
Tipul
de
material
PE 80
Perioada
de
producție (data,
codul)
o
identificarea
schimbului,
a
liniei
de
producție
Standardul
de
fabricație
SR-ISO 4437 (sau
echivalent)
Mențiunea
că
materia
primă
utilizată
nu
este
reciclată
Un
număr
secvențial
care
crește
la
intervale
de
1
m,
de-a
lungul
seriei,
de
la 000
la 999
sau
de
la 0000
până
la 9999
3.2. Elemente
de
asamblare 3.2.1. Elementele
de
asamblare
se
vor
realiza
din
mate- rii
prime
care
să
fie
compatibile
cu
materiile
prime
din
care
sunt
realizate
țevile. 3.2.2. Condițiile
de
realizare
a
elementelor
de
asamblare
trebuie
să
corespundă
normelor
internaționale (ISO 8085-1;
ISO 8085-2;
ISO 8085-3;
ISO
CD 10836
etc.) 3.3. Transport 3.3.1. Pentru
transportul
țevilor
din
PE
drepte
trebuie
folosite
vehicule
cu
podeaua
netedă
și
prevăzută
cu
apără- tori
laterale
de
aproximativ 2
m,
plate,
fără
denivelări,
iar
țevile
din
PE
trebuie
să
fie
bine
legate
în
timpul
transpor- tului. 3.3.2. În
timpul
transportului,
țevile
din
PE
trebuie
legate
continuu
în
scopul
reducerii
la
minimum
a
deplasării
între
ele
și
suporții
lor. 3.4. Depozitarea 3.4.1.
Condiții
de
depozitare - Țevile
drepte
din
polietilenă
trebuie
depozitate
pe
suprafețe
plane,
lipsite
de
părți
proeminente
care
pot
să
le
deformeze
sau
să
le
deterioreze,
sau
pe
cadre
așezate
la
distanțe
egale
între
ele
și
construite
astfel
încât
greutatea
fascicolului
să
fie
transmisă
numai
prin
cadre (fig. 1). - Fitingurile
din
polietilenă
trebuie
să
fie
stocate
în
ambalajele
lor
originale,
până
la
folosirea
lor. - Este
necesar
să
se
evite
contactul
cu
produsele
chi- mice,
ca
de
exemplu
hidrocarburile
lichide.
Fig. 1 - Țevile
și
fitingurile
din
polietilenă
trebuie
să
fie
sto- cate
astfel
încât
să
nu
existe
riscul
deteriorării
prin
spar- gere,
găurire,
zgâriere
sau
expunere
la
lumină
pe
durată
lungă (mai
mare
de 2
ani). Înălțimea
admisibilă
de
stivuire
a
țevilor
depinde
de
material,
diametru,
grosimea
de
perete
și
temperatura
exte- rioară.
Se
vor
respecta
cu
strictețe
recomandările
fabrican- tului
în
acest
sens. 3.4.2. Țeava
livrată
sub
formă
de
colaci
și
tamburi
se
va
depozita
respectând
următoarele
condiții: - rigidizarea
capetelor
de
țeavă; - legarea
în
straturi
a
spirelor; - asigurarea
unei
distanțe
de
siguranță
între
țeavă
și
sol. 3.4.3. Țevile
și
elementele
de
asamblare
din
PE
se
vor
depozita
în
spații
închise
sau
acoperite,
ferite
de
acțiunea
directă
a
razelor
soarelui
sau
a
intemperiilor.
CAPITOLUL 4 Proiectare 4.1. Sistemele – de
distribuție
a
gazelor
naturale
utilizând
conducte
din
polietilenă
respectă
regimul
de
curgere
similar
cu
cele
din
oțel
și,
în
consecință,
rămân
valabile
condițiile
din
normativul
I.6.,
cu
precizarea
că,
la
pierderile
de
sar- cină
liniare,
se
modifică
coeficientul ,
acesta
având
valo- rile
precizate
în
anexa
1. Elementele
și
relațiile
de
calcul
pentru
dimensionarea
conductelor
din
PE
sunt
cele
prezentate
în
normativul
I.6.,
cu
precizarea
că
nomograma
pentru
calculul
conductelor
este
prezentată
în
anexa
nr.
2. 4.2. Determinarea
presiunii
maxime
de
serviciu 20
x
P m
P s =, (N/mm 2 ), C
x (SDR - 1) unde: - P s - presiune
maximă
de
serviciu (N/mm 2 ) - C - coeficient
global
de
calcul C =
2. 3,25 - P m - rezistența
minimă
necesară (conform
tabelului
nr. 1) - SDR - raport
dimensional
standard
se
alege
din
tabelul
nr.
2. 4.3. Calculul
grosimii
de
perete d n
x
P s
unde: LlL - modificarea
de
lungime (mm) K - 1
L - lungimea
inițială (m) - coeficientul
dilatării
liniare (mm/m°C); - pentru
PE: = 0,2
mm/m°C
Llt - diferența
de
temperatură (°C).
CAPITOLUL 5 Execuție 5.1. Verificarea – materialelor 5.1.1. La
executarea
lucrărilor
se
vor
utiliza
numai
mate- riale
verificate
în
ceea
ce
privește
respectarea
condițiilor
tehnice
prevăzute
în
proiect
și
corespondența
cu
normele
în
vigoare. 5.1.2. Țevile
și
elementele
de
îmbinare
se
vor
verifica
din
punct
de
vedere
al
aspectului.
Elementele
de
îmbinare
sau
porțiunile
de
țeavă
necorespunzătoare
nu
se
vor
uti- liza.
Verificarea
aspectului
se
efectuează
cu
ochiul
liber,
la
lumina
zilei,
de
la
o
distanță
de
maximum 0,5
m,
având
ca
scop
identificarea
eventualelor
defecte (zgârieturi,
bavuri,
umflături,
goluri
de
material,
incluziuni
etc.)
pe
suprafețele
exterioare
și
interioare. 5.2. Amplasarea
conductelor 5.2.1. Adâncimea
minimă
de
pozare
îngropată
a
con- ductelor
va
fi
de:
e = unde: 20
P s, (mm), 0,90
m - pentru
conducte
cu
presiuni
între 0,2
și 4,0
bari; 0,60
m - pentru
conducte
cu
presiuni
între 0,05
și 0,2 - e - grosimea
de
perete (mm); - d n - diametrul
nominal
al
țevii (mm); - P s - presiunea
maximă
de
serviciu,
determinată
con- form
pct. 4.2. (N/mm 2 ) - - tensiunea
admisibilă (N/mm 2 )
bari. 5.2.2. Adâncimea
minimă
de
pozare
îngropată
a
con- ductelor
se
poate
reduce
în
cazuri
speciale
cu
condiția
montării
conductei
din
PE,
protejată
în
țevi
din
oțel,
tuburi
din
beton
sau
tuburi
și
plăci
de
protecție
din
beton,
care
să
preia
toate
eforturile
datorate
circulației
rutiere
sau
altor unde: =
S,
K factori. 5.2.3. În
cazul
paralelismului
între
conductele
din
PE
și
liniile
de
tramvai
urbane,
distanța
minimă
admisă - pe
ori- zontală -
măsurată
între
cea
mai
apropiată
linie
de
tram- - S - rezistența
specifică
la
tracțiune
minim
garantată
pentru 50
de
ani
la 20°C (N/mm 2 ).
Valoarea
se
indică
de
către
fur- nizor; - K -
coeficient
de
siguranță
K = 3,25
pentru
SDR 11
K = 2,0
pentru
SDR 17,6, 4.4. Calculul
dilatației,i
al
contracției
conductelor
din
PE
LlL =
K
x
L
x
x
Llt,
vai
și
generatoarea
conductei,
este
de 0,5
m. 5.2.4. La
subtraversarea
liniilor
de
tramvai
adâncimea
de
pozare
a
tubului
de
protecție
a
conductelor
din
PE
trebuie
să
fie
de
minimum 1,0
m
de
la
generatoarea
superioară
a
tubului
la
șina
de
tramvai. 5.2.5. La
subtraversarea
liniilor
de
cale
ferată
conductele
de
PE
se
vor
proteja
în
conducte
din
oțel,
conform
preve- derilor
din
normativul
I.6. 5.2.6. Distanțele
minime
dintre
conductele
din
PE
și
alte
instalații,
construcții
sau
obstacole
sunt
redate
în
tabelul
nr.
6. TABELUL
Nr. 6
Nr.
Instalația,
construcția
Distanța
minimă (m) crt.
sau
obstacolul
p = 2
4
bari
p = 0,2
2
bari
p = 0,0
0,2
bari 1 2 3 4
1. Clădiri
cu
subsoluri
sau
alinia- mente
de
terenuri
susceptibile
a
fi
construite 3 2 2
2. Clădiri
fără
subsoluri 1,5 1,5 1
3. Conducte
de
canalizare 1 1 1
4. Canale
pentru
rețele
termice,
canale
pentru
rețele
telefonice 1 1 1
5. Conducte
de
apă,
cabluri
de
forță,
cabluri
telefonice,
montate
în
sol
sau
în
căminele
acestor
instalații 0,5 0,5 0,5
6. Cămine
pentru
rețele
termice,
telefonice
și
de
canalizare,
stații
sau
cămine
subterane
în
construcții
independente 1 1 1
7. Linii
de
tramvai (distanța
mă- surată
între
linia
cea
mai
apro- piată
și
generatoarea
laterală) 0,5 0,5 0,5
8. Copaci 1,5 1,5 1,5
9. Stâlpi 0,3 0,3 0,3
NOTĂ:
Când
respectarea
distanțelor
de
la
pct. 1-6
nu
este
posibilă,
aceste
distanțe
se
pot
reduce,
cu
condiția
montării
conductei
în
tub
de
protecție. 5.2.7.
Tuburile
de
protecție
au
drept
scop:
a) protecția
conductei
din
PE,
la
solicitări
mecanice
datorate
sarcinilor
externe;
b) direcționarea
eventualelor
scăpări
de
gaze.
În
cazul
a),
protecția
se
realizează
prin
utilizarea
de
tuburi
de
protecție
din
oțel
sau
beton,
dimensionate
cores- punzător.
În
cazul
b),
se
pot
folosi
ca
protecție
și
alte
materiale (inclusiv
țevi
din
PE). 5.3. Săparea,anțurilor Săparea
șanțurilor
se
efectuează
în
condițiile
prevăzute
în
normativul
I.6,
cu
următoarele
precizări: 5.3.1. Lățimea
săpăturii
șanțului
se
va
alege
astfel
încât
de
fiecare
parte
a
țevii
să
rămână
un
spațiu
liber
de
câte 10
cm. 5.3.2. Fundul
șanțului
va
fi
nivelat
și
acoperit
cu
un
strat
de
nisip
cu
înălțimea
de 10
cm. 5.4. Îmbinarea
țevilor,i
a
elementelor
de
asamblare 5.4.1. Îmbinarea
țevilor
și
a
elementelor
de
asamblare
din
PE
se
realizează
prin
următoarele
procedee: - sudarea
cu
elemente
încălzitoare: - sudura „cap
la
cap"; - sudura
de
tip „șa"; - sudura
de
tip „polifuziune"; - sudura
de
tip „electrofuziune" (cu
elemente
de
asam- blare
prevăzute
cu
rezistență
electrică); - îmbinare
cu
racorduri
mecanice; - alte
procedee
agrementate. 5.4.2. Toate
îmbinările
realizate
între
țevi
și/sau
între
țevi
și
elemente
de
asamblare
trebuie
să
prezinte
cel
puțin
aceeași
rezistență
cu
cea
a
țevii. 5.4.3. Prelucrarea
și
îmbinarea
țevilor
și
a
elementelor
de
racordare
din
PE
se
pot
realiza
la
o
temperatură
a
mediului
ambiant
cuprinsă
între 0°C
și
40°C. 5.4.4. Fiecare
dintre
sistemele
de
îmbinare
prezentate
se
realizează
cu
echipamente
speciale
pentru
tipul
de
îmbi- nare
respectiv.
În
anexa
nr. 3
sunt
prezentate
sistemele
de
asamblare,
procedeele
și
echipamentele
utilizate
la
realiza- rea
îmbinărilor. 5.4.5. Sistemele
de
îmbinare,
procedeele
și
echipamen- tele
utilizate
trebuie
agrementate
în
conformitate
cu
preve- derile
legale. 5.5. Montarea
armăturilor 5.5.1. Se
pot
utiliza
armături
din
PE
sau
din
oțel.
Armăturile
din
oțel
vor
avea
suprafețele
protejate
împotriva
coroziunii. 5.5.2. Armăturile
se
vor
instala,
astfel
încât
să
nu
supună
țeava
din
PE
la
sarcini
suplimentare (datorate
acționărilor
sau
greutății
proprii). 5.5.3. Armăturile
din
PE
se
sudează
cu
țevile
din
PE
prin
unul
dintre
procedeele
prezentate
la
cap. 5.4.
și
în
anexe. 5.5.4. Armăturile
din
oțel
se
montează
în
două
variante: - cu
flanșe; - cu
racorduri
din
PE. 5.5.4.1. Armăturile
din
oțel,
prevăzute
cu
flanșe,
se
vor
racorda
la
țevile
din
PE
prin
sistemul
de
trecere
de
la
PE
la
metal,
cu
adaptor
de
flanșe
și
flanșe (vezi
anexa
nr. 3). 5.5.4.2. Armăturile
din
oțel,
prevăzute
cu
racorduri
de
PE,
se
vor
suda
cu
țevile
din
PE
prin
unul
dintre
proce- deele
prezentate
la
cap. 5.4
și
în
anexa
nr.
3. 5.5.5. Toate
armăturile
se
vor
monta
subteran
și
vor
fi
prevăzute
cu
elemente
de
acționare
de
la
supra- față. 5.5.6. Armăturile
pot
fi
montate
în
cămine
de
vizitare
sau
îngropat
în
pământ (cu
tub
protector
și
tijă
de
acțio- nare
de
la
suprafață) (vezi
fig. 2) 5.6. Pozarea
conductelor A.
În
cămin
de
vizitare
B. Fără
cămin
de
vizitare Fig. 2 5.7.4.
După
depunerea
și
compactarea
primului
strat
de 5.6.1. Coborârea
conductelor
în
șanț
se
va
efectua
numai
după
ce
la
toate
îmbinările
sudate
s-au
efectuat
ciclurile
de
răcire. 5.6.2. La
coborârea
conductei
în
șanț
se
vor
utiliza
frân- ghii,
chingi
și/sau
scânduri.
Este
interzisă
folosirea
cabluri- lor,
sârmei,
lanțurilor
sau
a
altor
dispozitive
ori
corpuri
metalice. 5.6.3. La
coborârea
conductei
în
șanț
se
va
evita
con- tactul
conductei
cu
pereții
șanțului,
pentru
a
nu
fi
deterio- rată
conducta.
Se
va
acorda
o
atenție
deosebită
la
trecerea
conductei
pe
sub
sau
pe
lângă
obstacole. 5.6.4. Pentru
realizarea
unor
schimbări
de
direcție,
țevile
din
PE
pot
fi
curbate
fără
aport
de
căldură.
Raza
minimă
de
curbură
este
de 30
D n
pentru
SDR 17,6
și
de 20
D n
pentru
SDR
11. 5.6.5. Țevile
din
PE
se
vor
monta
pe
cât
posibil
pe
mij- locul
fundului
șanțului. 5.6.6. Pentru
protejarea
conductelor
în
timpul
unor
even- tuale
lucrări
edilitare
se
va
monta
deasupra
conductei,
pe
întreaga
lungime
a
acesteia,
la
circa 25-30
cm
deasupra
generatoarei
superioare
a
conductei,
o
bandă
de
avertizare
de
culoare
galbenă
din
PE,
având
o
lățime
minimă
de 6
cm. 5.7. Umplerea,anțului 5.7.1. Înainte
de
pozarea
conductei
pe
fundul
șanțului
se
așază
un
strat
de
nisip
compactat,
cu
grosimea
de 10
cm. 5.7.2. După
ce
se
așază
conducta
în
șanț
se
umple
șanțul
cu
nisip
până
când
grosimea
stratului
de
nisip,
com- pactat
manual,
depășește
cu 10
cm
generatoarea
supe- rioară
a
conductei. 5.7.3. Materialul
rezultat
din
săpătură,
cu
care
se
umple
șanțul
va
fi
introdus,
treptat,
în
straturi
de
maximum 30
cm
și
va
fi
compactat
manual. umplutură,
se
așază
banda
de
avertizare
și
se
continuă
umplerea
șanțului (fig. 3).
Fig.
3. 5.7.5.
Umplerea
șanțului
se
va
efectua
pe
zone
de 20-30
m,
avansând
într-o
singură
direcție.
Se
poate
lucra
simultan
pe
trei
zone
consecutive,
executându-se
în
ace- lași
timp: - pe
zona 1 - umplerea
cu
material
de
umplutură
până
la 50
cm
deasupra
conductei; - pe
zona 2 - umplerea
cu
material
de
umplutură
până
la 20
cm
deasupra
conductei; - pe
zona 3 - umplerea
cu
nisip. 5.7.6.
În
cazul
în
care
nu
există
variații
de
temperatură
a
mediului
ambiant
cu
mai
mult
de 5°C
într-o
perioadă
de 8
ore,
se
poate
efectua
umplerea
șanțului
și
pe
porțiuni
mai
mari
de 30
m. 5.8. Marcarea
traseului
conductelor 5.8.1. Traseul
conductei
va
fi
semnalat
prin
marcaje
cu
plăci
inscripționate,
montate
pe
repere
fixe,
în
punctele
sta- bilite
de
proiectant
și
Romgaz - R.A. 5.8.2. Pentru
determinarea
traseului
conductelor
se
va
utiliza
un
fir
metalic
însoțitor.
Firul
metalic
va
avea
diametrul
de 0,8
mm
și
va
fi
izolat.
Firul
metalic
va
fi
montat
pe
întreg
traseul
conductelor
și
al
branșamentelor
și
va
fi
fixat
pe
generatoarea
superioară
a
acestora.
La
distanțe
de
maximum 300
m,
firul
metalic
va
fi
prevăzut
cu
puncte
de
racordare
la
o
sursă
electrică. (vezi
fig. 4).
Fig. 4
CAPITOLUL 6 Verificări – și
probe 6.1. Verificări
Înainte
de
montaj 6.1.1. Se
va
efectua
o
verificare
a
aspectului
țevilor
și
elementelor
de
asamblare,
pentru
a
fi
eliminate
cele
care
prezintă
defecte (conform
pct 5.1.2.). 6.1.2. Se
va
efectua
o
verificare
în
ceea
ce
privește
corespondența
materialelor
cu
prevederile
din
proiect (dia- metre
nominale,
grosimi
de
perete,
tipul
de
material
plastic
etc.). 6.2. Verificări
În
timpul
montajului: - verificarea
corectei
funcționări
a
dispozitivelor
de
sudare; - verificarea
calității
sudurilor
efectuate
conform
celor
prezentate
în
anexa 4; - verificarea
condițiilor
de
realizare
a
șanțului; - verificarea
respectării
distanțelor
minime
de
amplasare
și
a
adâncimii
de
montaj; - verificarea
modului
de
pozare
a
conductelor; - verificarea
modului
de
umplere
a
șanțului; - verificarea
realizării
marcării
traseului. 6.3. Probe Probele
de
presiune
se
vor
efectua
în
conformitate
cu
prevederile
din
normativul
I.6,
cu
următoarele
precizări: 6.3.1. Proba
preliminară
se
efectuează
cu
aer
la
presiu- nea
de 1
bar
timp
de 1
oră,
după
pozarea
conductelor
în
șanț. 6.3.2. Proba
de
rezistență
se
va
efectua
cu
aer
la
o
presiune
de 1,5
x
P s (presiunea
de
serviciu),
dar
nu
mai
mică
de 1
bar. 6.3.3. Proba
de
etanșeități
se
va
efectua
cu
aer
la
o
presiune
egală
cu
P s (presiunea
de
serviciu),
dar
nu
mai
mică
de 1
bar.
CAPITOLUL 7 Competențe – de
proiectare
și
execuție 7.1. Proiectarea
și
executarea
sistemelor
de
distribuție
prin
conducte
de
polietilenă
se
va
face
de
către
instalatori
autorizați. 7.2. În
funcție
de
categoria
de
complexitate
a
lucrărilor,
competențele
instalatorilor
autorizați
sunt: - GRADUL
I - P.E.:
Proiectarea
și
executarea
tuturor
categoriilor
de
lucrări
aferente
rețelelor
de
distribuție
a
gazelor
naturale
prin
conducte
din
polietilenă. - GRADUL
II - P.E.:
Executarea
tuturor
categoriilor
de
lucrări
aferente
rețelelor
de
distribuție
a
gazelor
naturale
prin
conducte
din
polietilenă. 7.3. Prin
instalator
autorizat (P.E.)
se
înțelege
persoana
fizică
care
posedă
autorizație
emisă
de
Regia
Autonomă
a
Gazelor
Naturale „Romgaz"
Mediaș
pentru
proiectarea
și
executarea
rețelelor
de
distribuție
a
gazelor
naturale
prin
conducte
din
polietilenă. 7.4. Autorizarea
personalului
specializat
se
va
face
de
către
Regia
Autonomă
a
Gazelor
Naturale „Romgaz"
Mediaș,
care
va
stabili
componența
și
atribuțiile
comisiei
de
examinare. 7.5. Persoanele
care
vor
fi
supuse
examinării,
în
vede- rea
obținerii
autorizației
în
domeniul
distribuțiilor
de
gaze
prin
conducte
din
polietilenă,
sunt:
a) GRADUL
I
P.E.:
inginerii
și
subinginerii
care
dețin
autorizație
gradul
I,
conform
normativului
I.6-86. Examinarea
constă
în
verificarea
cunoștințelor
privind
proiectarea
și
executarea
rețelelor
de
conducte
din
polieti- lenă
pentru
distribuția
gazelor
naturale;
b) GRADUL
II
P.E.:
inginerii,
subinginerii,
tehnicienii
și
maiștrii
care
dețin
autorizație
gradul
II,
conform
normativului
I.6-86.
Examinarea
constă
în
verificarea
cunoștințelor
privind
executarea
rețelelor
din
polietilenă
pentru
distribuția
gazelor
naturale. 7.6. Actele
necesare
pentru
înscrierea
la
examinare,
în
vederea
obținerii
dreptului
de
a
proiecta
și
executa
con- ducte
din
polietilenă
pentru
distribuția
gazelor
naturale,
sunt: - cerere-tip; - actul
de
studii (copie
legalizată); - adeverință
de
salariat,
din
care
să
rezulte
funcția,
categoria
de
încadrare
și
vechimea
în
lucrări
de
gaze; - fotocopia
carnetului
de
instalator
autorizat
în
lucrările
de
gaze; - recomandări
din
partea
sucursalelor (regionalelor)
de
distribuție
a
gazelor
naturale. 7.7. Documentele
necesare
pentru
examinare
se
depun
la
registratura
Romgaz - R.A.
Mediaș. 11
ANEXA
Nr. 1 COEFICIENȚII
DE
FRECARE
PENTRU
CONDUCTE
DIN
POLIETILENĂ
NOTĂ: Calculele
sunt
realizate
având
în
vedere
rugozitatea
K = 0,007
cm. - coeficient
de
frecare
Re - numărul
Reynolds
di - diametrul
interior
al
conductei (cm)
ANEXA
Nr. 2 N
O
M
O
G
R
A
M
A
pentru
calculul
conductelor
din
P.E.
pentru
distribuția
gazelor
în
regim
cu
volum
variabil (presiune
joasă,
medie
și
redusă)
Nomograma
este
realizată
în
condițiile: = 0,554
T = 288,15
K
K = 0,007
cm Modalitatea
de
determinare
a
parametrilor
este
identică
cu
cea
din
I6-86
ANEXA
Nr. 3
1. Sudarea
cu
element
încălzitor 1.1.
Generalități:
P
R
O
C
E
D
E
E
D
E
S
U
D
A
R
E
Graficele
de
sudare
sunt
stabilite
de
producătorii
de
țeavă
și
de
cei
de
aparate
de
sudare. Sudarea
constă
în
încălzirea
suprafețelor
de
asamblat
până
la
temperatura
de
topire,
punerea
lor
în
contact
și
menținerea
conform
condițiilor
din
graficul
de
sudare (fig. 5). Procedeul
este
recomandat
pentru
sudarea
țevilor
cu
diametrul
exterior
minim
de 110
mm,
limita
nefiind
restric- tivă
procedeul
se
poate
aplica
și
țevilor
cu
diametre
sub 110
mm,
dar
nu
mai
mici
de 63
mm.
Fig. 5 1.2.
Echipamentul
de
sudare
Trebuie
să
respecte
condițiile
impuse
prin
standardele
în
vigoare
și
să
fie
agrementat. Condițiile
impuse
pentru
realizarea
unei
îmbinări
sudate
sunt: - prelucrarea
capetelor
țevilor
înainte
de
sudare,
cu
încadrarea
abaterii
de
la
perpendicularitate
în
limitele
pre- văzute
în
tabelul
nr. 5; - menținerea
temparaturii
de
sudare
în
limitele
pre- scrise
și
cu
posibilitatea
de
măsurare,
indicare
și
înregis- trare. Elementele
încălzitoare
vor
fi
încălzite
numai
electric.
Echipamentul
de
sudare
conține
următoarele
elemente: - mașina
de
sudat; - pompa
hidraulică (pneumatică); - dispozitivul
de
prelucrat
capetele
țevii; - elementul
încălzitor (oglinda); - aparatele
pentru
măsurarea
presiunii
de
sudare
a
temperaturii; - accesorii (role
de
ghidare
a
țevii,
lichide
și
materiale
textile
pentru
curățirea
țevii
și
a
elementului
încălzitor
etc.) 1.3.
Graficul
de
sudare
Elementele
care
configurează
graficul
de
sudare (presiu- nea
exercitată
pe
capetele
țevilor
și
temperatura
de
sudare)
sunt
stabilite
de
producătorii
țevii
și
de
cei
ai
apa- ratelor
de
sudare. Configurația
graficului
de
sudare
și
semnificația
simbolu- rilor
utilizate
sunt
redate
în
fig.
6. Fazele
sudării; Fig. 6 Fazele
sudării:
1. apropierea
de
elementul
încălzitor
și
preîncălzire;
2. încălzire;
3. îndepărtare
element
încălzitor;
4. apropierea
capetelor
țevii
și
realizarea
presiunii
de
sudare;
5. sudare;
6. răcire.
t1 - timpul
de
preîncălzire; p1 - presiunea
de
contact
necesară
pentru
preîncăl- zire; pt -
presiunea
de
compensare
a
forțelor
axiale (trage- rea
țevii
și
frecările
din
aparatul
de
sudare); t2 - timpul
de
încălzire; p2 - presiunea
minimă
de
contact
între
țevi
și
elemen- tul
încălzitor; t3 - timpul
de
îndepărtare
a
elementului
încălzitor; t4 - timpul
de
apropiere
a
capetelor
de
țeavă
și
de
ridicare
a
presiunii
până
la
valoarea
presiunii
de
sudare; t5 - timpul
de
sudare; p5 - pesiunea
de
sudare;
t6 - timpul
de
răcire; t1
este
timpul
în
care
pe
țeava
aflată
în
contact
cu
ter- moelementul
apare
o
ranforsare
a
cărei
dimensiune
este
recomandată
de
fabricantul
aparatului
de
sudare
și
este
de
circa 1-2
mm; t2,
t3,
t4,
t5,
t6,
p1,
p2,
p5
sunt
parametrii
stabiliți
de
către
producătorul
aparatelor
de
sudare,
în
funcție
de
caracteristicile
fizice
și
geometrice
ale
țevii. 1.4.
Operațiile
efectuate
la
sudarea
cap
la
cap
Succesiunea
operațiilor
este: - fixarea
capetelor
țevilor
în
dispozitivele
de
prindere
ale
mașinii
de
sudat; - curățirea
și
prelucrarea
frontală
a
capetelor
țevilor. Spațiul
maxim
dintre
capetele
țevilor
trebuie
să
fie: • 0,3
mm
pentru
d e < 225
mm; • 0,5
mm
pentru 225 <
d e < 400; • 1,0
mm
pentru
d e > 400
mm; - determinarea
sarcinii
necesare
pentru
compensarea
rezistenței
totale
de
frecare
a
mașinii
de
sudat
și
a
trans- latării
țevii
și
adăugarea
valorii
acesteia
la
valoarea
măsu- rată
a
presiunii
de
sudare; - verificarea
suprafețelor
de
contact
ale
elementului
încălzitor; - verificarea
temperaturii
elementului
încălzitor; - așezarea
elementului
încălzitor
între
capetele
țevilor; - închiderea
mașinii
de
sudat
și
aplicarea
presiunii
de
contact
de
preîncălzire (p 1
p 2 ); - reducerea
presiunii
la
valoarea
de
menținere
a
cape- telor
țevilor
pe
elementul
încălzitor (p1); - deschiderea
mașinii
de
sudat
și
îndepărtarea
elemen- tului
încălzitor (t3); - apropierea
capetelor
țevilor
și
realizarea
îmbinării
sudate
la
presiunea (p5
pt),
având
durata (t5); - reducerea
până
la
zero
a
presiunii
de
sudare
și
răci- rea
îmbinării (t6). 1.5.
Controlul
calității
sudurii
Se
execută
conform
procedurilor
impuse
de
producătorul
aparatului
de
sudare. Criteriile
de
verificare
vizuală
a
sudurii: - diametrul
suprafeței
de
contact
să
fie
cel
puțin
egal
cu
diametrul
țevii (fig. 7);
Fig.
7. - decalajul
între
generatoarele
țevilor
sudate
să
nu
depășească 5%
din
grosimea
peretelui
țevii;
Fig.
8. - diferența
de
lățime
a
celor
două
capete
ranforsate
ale
țevilor (Ll
S)
va
fi
în
limitele
următoare:
Fig.
9. S - lățimea
capătului
ranforsat; B - lățimea
cordonului
de
sudură. - țeavă/țeavă:
LlS < 0,1
x
B - țeavă/fiting:
LlS < 0,2
x
B - fiting/fiting:
LlS < 0,2
x
B
2. Sudarea
prin
polifuziune 2.1.
Generalități:
Sudarea
constă
în
încălzirea
simultană
a
suprafeței
exterioare
a
țevii
și
a
suprafeței
interioare
a
fitingului
până
la
temperatura
de
topire,
urmată
de
asamblarea
prin
pune- rea
în
contact
a
suprafețelor
încălzite. Sudarea
prin
polifuziune
este
recomandată
pentru
dia- metre
de
până
la 125
mm. Sudarea
se
realizează
cu
dispozitive
mecanice
pentru
diametre
mai
mari
de 63
mm;
pentru
diametre
sub 63
mm,
se
poate
realiza
și
manual. 2.2.
Echipamentul
de
sudare
Se
compune
din: - mașină
de
sudat; - dispozitiv
de
prelucrat
capetele
țevilor; - element
încălzitor; - dispozitive
de
calibrare; - dispozitive
de
măsurare
a
temperaturii
și
a
tim- pului
de
sudare; - accesorii. ELEMENT
ÎNCĂLZITOR
Fig. 10 2.3.
Parametrii
de
sudare
Timpul
de
sudare
este
dat
în
tabelul
nr.
10. TABELUL
Nr. 10 Timpul
de
sudare {s}
Diametrul
exterior
al
țevii - montarea
ansamblului
pe
durata
prescrisă
de
încăl- zire; - reducerea
presiunii
și
îndepărtarea
elementului
încăl- zitor; - punerea
în
contact
a
suprafețelor
încălzite (țeavă-șa)
și
menținerea
la
presiunea
prescrisă
timp
de
minimum - d e -
Valori
SDR 020-050 063-0125 15
min. 3.5.
Controlul
de
calitate
al
îmbinării
sudate
cu
șa
Se
execută
conform
instrucțiunilor
furnizorilor
de
fitinguri
SDR 17,6
timp
de
încălzire 10-35
SDR 11
timp
de
încălzire 5-25 24-50
Timpul
de
îndepărtare
a
elementului
încălzitor (max) 10
Temperatura
de
sudare
este
dată
de
producătorul
de
țevi
și
de
fitinguri.
2.4.
Operațiuni
efectuate
la
sudarea
prin
polifuziune: - așezarea
fitingului
în
suport; - fixarea
manevrei
de
aliniere
în
suportul
aparatului; - tăierea
și
debavurarea
capetelor
țevilor; - calibrarea
capetelor
țevilor; - încălzirea
capetelor
țevilor
și
a
fitingului; - îndepărtarea
elementului
încălzitor; - punerea
în
contact
a
suprafețelor
încălzite; - menținerea
în
poziție
o
perioadă
cel
puțin
egală
cu
timpul
de
încălzire. 2.5.
Controlul
calității
sudurii
Se
execută
conform
instrucțiunilor
furnizorilor
de
fitinguri
și
de
aparate
de
sudare.
3. Sudarea
cu
șa 3.1.
Generalități:
Constă
în
încălzirea
simultană
a
suprafeței
exterioare
a
țevii
și
a
suprafeței
interioare
a
șeii
până
la
temperatura
de
topire,
punerea
lor
în
contact
și
menținerea
în
dispozitivul
de
fixare
până
la
răcire. Procedeul
se
aplică
la
realizarea
ramificațiilor
și
a
îmbi- nărilor
tip
branșament. 3.2.
Echipamentul
de
sudare
Este
compus
din: - dispozitivul
de
fixare
pe
țeavă; - dispozitivul
de
prindere
și
presare
a
șeii; - elementul
încălzitor.
Fig.
11. 3.3.
Parametrii
de
sudare
Presiunea
de
sudare
are
valori
de 0,15-0,02
mm.
Timpii
de
sudare
sunt
precizați
în
tabelul
de
mai
jos: TABELUL
Nr. 11
Diametrul
exterior
mediu
al
țevii 40<d<63 63<d<90 90<d<225
d>225
SDR 17.6 2-25 35-45 45-55 11 10-20 30-40 45-55 50-60
Timpul
de
răcire
sub
presiune
este
de
minimum 15
min. 3.4.
Operațiile
efectuate
la
sudarea
șeilor: - montarea
aparatului
de
sudat
pe
țeavă; - presarea
șeii
până
la
atingerea
presiunii
de
sudare; - verificarea (eventuala
rectificare)
a
suprafețelor
ce
urmează
a
fi
sudate; - verificarea
elementului
încălzitor; - presarea
șeii
și
a
țevii
pe
elementul
încălzitor
la
nivelul
parametrilor
prescriși (presiune
și
temperatură); și
de
aparate
de
sudare. Printr-un
control
vizual
se
pot
depista
eventualele
între- ruperi
sau
discontinuități
ale
cordonului
de
sudură,
eventu- ale
incluziuni
etc.
4. Sudarea
prin
electrofuziune 4.1. Constă
în
încălzirea
spirei
metalice
încorporate
pe
suprafața
interioară
a
fitingului,
având
ca
efect
topirea
stra- tului
superficial
de
polietilenă
și
realizarea
sudurii. 4.2.
Echipamentul
de
sudare
Este
compus
din: - aparat
de
sudură; - accesorii
pentru
curățirea
țevii; - dispozitive
pentru
prindere
și
poziționare. 4.3.
Parametrii
de
sudare
Sudarea
prin
electrofuziune
este
determinată
de: - tensiune/intensitate; - timp
de
sudare; - timp
de
răcire. 4.4.
Operațiile
efectuate: - curățirea
țevii
în
zona
ce
urmează
a
intra
în
contact
cu
mufa
sau
cu
șaua
electrosudabilă. Adâncimea
de
răzuire
va
fi
de 0,1
mm
pentru
țevi
cu
d e < 63
mm,
respectiv 0,2
pentru
țevi
cu
d e > 63
mm; - verificarea
lungimii
de
fixare
a
țevilor
în
manșon; - alinierea
țevilor
și
a
mufei
în
dispozitivul
aparatului
de
sudare; - alimentarea
cu
energie
electrică
și
sudarea
propriu- zisă. 4.5.
Controlul
îmbinării
sudate
Se
realizează
conform
instrucțiunilor
furnizorilor
de
apa- rate
de
sudare
și
ale
celor
de
mufe
electrosudabile. Se
va
verifica
vizual
alinierea
pieselor (țeavă-mufă). Eventualele
scurgeri
de
material
constatate
în
urma
unor
controale
vizuale
conduc
la
respingerea
ca
nerecorespun- zătoare
a
îmbinării
sudate.
5. Îmbinări
mecanice 5.1.
Generalități:
Constau
în: - un
adaptor
pentru
flanșă,
realizat
din
polietilenă,
sudabil
pe
țeava
din
polietilenă
prin
una
din
metodele
de- scrise
mai
sus
și
prevăzut
cu
flanșă
metalică
sau
din
polie- tilenă
cu
inserție
metalică (fig. 12);
Fig. 12 - un
fiting
mecanic
sau
o
flanșă,
premontat
pe
țeava
din
polietilenă (fig. 13)
Fig. 13
1. SR
ISO 16/I 1978 S
T
A
N
D
A
R
D
E
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ț
Ă
55. ISO/DIS 13479 Țevi
din
materiale
termoplastice
pentru
transportul
flui- delor.
Diametre
exterioare
și
presiuni
nominale.
Partea
I:
serie
metrică
2. SR
ISO 1872-1/1993 Materiale
plastice.
Polietilenă (PE)
pentru
formare
și
extrudare.
Partea
I:
Sistem
de
codificare
și
baza
pentru
specificații.
3. SR
ISO 2506-1981 Țevi
din
polietilenă (PE).
Variația
longitudinală
la
cald. Metode
de
încercare,
condiție
tehnică.
4. SR
ISO 3458-1976 Asamblări
între
racorduri
și
țevi
din
polietilenă (PE)
sub
presiune.
Încercarea
de
etanșeitate
la
presiune
interioară.
5. SR
ISO 3459-1976 Țevi
de
polietilenă (PE)
sub
presiune.
Asamblări
cu
racorduri
mecanice.
Încercarea
de
etanșeitate
la
subpre- siune
interioară
și
condiții
necesare.
6. SR
ISO 3501-1976 Asamblări
între
fitinguri
și
țevi
din
polietilenă (PE)
sub
presiune.
Încercarea
de
rezistență
la
smulgere.
7. SR
ISO 3503-1976 Asamblări
între
fitinguri
și
țevi
din
polietilenă (PE)
sub
presiune.
Încercarea
de
etanșeitate
la
presiuni
interioare
când
sunt
supuse
curbării.
8. ISO 3663-1976 Țevi
și
racorduri
din
polietilenă (PE)
sub
presiune,
serie
metrică.
Dimensiunile
flanșelor.
9. SR
ISO 472-1988 Vocabular.
10. ISO 1043-1/1992 Polimeri
de
bază
și
caracteristicile
lor
speciale.
11. ISO 1133/1991 Determinarea
fluidității (masă
și
volum
MFR,
MVR).
12. ISO 13949/1994 Metoda
de
testare
pentru
dispersia
pigmentului
în
con- ducta
din
polietilenă (PE)
și
fitinguri.
13. ISO 11420/1994 Metoda
de
testare
pentru
dispersia
negrului
de
fum
în
conducte
din
polietilenă (PE)
și
fitinguri.
14. SR
ISO 3607/1977 Țevi
din
polietilenă (PE).
Toleranțe
la
diametrele
exte- rioare
și
grosimile
de
perete.
15. SR
ISO 4059/1978 Rețele
din
țevi
din
polietilenă (PE).
Pierderi
de
fluid
la
îmbinările
mecanice.
Metode
de
încercare
și
condiții
tehnice.
16. SR
ISO 4065/1978 Țevi
din
materiale
termoplastice.
Tabel
universal
al
gro- similor
de
perete.
17. SR
ISO 4437/1988 Rețele
de
țevi
din
polietilenă (PE)
îngropate
pentru
dis- tribuția
de
combustibili
gazoși.
Serie
metrică.
Condiții
tehnice.
18. SR
ISO 4440-1/1994
53. ISO/DIS 13477
54. ISO/DIS 13478
Rezistențe
de
propagare
a
fisurii
în
țevile
de
PE.
Metode
de
încercare.
56. ASTM
D 4019 Determinarea
conținutului
de
apă.
57. ISO 13953/1995 Îmbinări.
Determinarea
rezistenței
la
forța
de
întindere.
58. ISO 13954/1995 Conducte
și
fitinguri
din
plastic.
Testul
de
coeziune
pen- tru
asamblări
prin
electrofuziune.
59. ISO 13955/1995
60. ISO 13956/1995
61. A 88-800
62. ISO 10838-1, 2, 3 Fitinguri
metalice
pentru
sisteme
de
conducte
din
PE
cu
diametre: - d e:s 63
mm; - d e > 63
mm; - fitinguri
termoplastice
până
la 63
mm.
63. STAS 1665-75
Stare
normală
și
volum
normal.
64. STAS 3317-67
Gaze
combustibile.
65. STAS 8281-84
Conducte
de
gaze
naturale.
Rețele
de
transport,
de
distribuție
și
instalații
de
utilizare.
Prescripții
fundamentale.
66. NFT - 20-052
Produse
chimice.
Principii
generale
pentru
dozajul
apei
prin
metode
Karl
Fiocher.
67. NFT - 54-065
Conducte
din
PE
pentru
rețele
de
distribuție
gaze.
Specificații
și
metode
de
testare.
68. NFT - 54-077
Robineți
din
PE
pentru
rețele
de
dis- tribuție
gaze.
Specificații
și
metode
de
testare.
69. NFT - 54-078
Racorduri
din
PE
cu
capete
cepuri
pentru
rețele
de
distribuție
a
gazelor.
Specificații
și
metode
de
încercare.
70. I6-86
Normativ
pentru
proiectarea
și
executarea
rețelelor
și
instalațiilor
de
utilizare
gaze
naturale.
71. C 56
Normativ
pentru
verificarea
calității
lucrărilor
de
construcții
și
instalații
aferente.
72. Norme
generale
de
protecție
a
muncii,
aprobate
prin
Ordinul
ministrului
muncii
și
protecției
sociale
nr. 578/DB/5.840
din 20/26
noiembrie
1996.
73. Norme
de
igienă
a
localităților,
aprobate
prin
Ordinul
ministrului
sănătății
nr. 623/1973.
74. Norme
unice
de
protecție
a
muncii
pentru
activitatea
de
gospodărire
comunală,
elaborate
de
C.P.C.P.,
aprobate
prin
Hotărârea
C.P.C.P.
nr. 1
din 30
ianuarie
1981.
75. Norme
de
protecție
a
muncii (construcții-montaj)
aprobate
de
M. C.
Ind.
cu
Ordinul
nr. 7N/1970.
76. Norme
generale
de
protecție
a
muncii
împotriva
incendiilor
la
proiectarea
și
realizarea
construcțiilor
și
insta- lațiilor (Decretul
nr. 290/1977).
77. Norme
tehnice
de
proiectare
și
realizare
a
construc- țiilor
privind
protecția
la
acțiunea
focului,
indicativ
P
118.
78. Norme
de
p.s.i.
pe
durata
executării
lucrărilor
de
construcții
și
instalații
aferente
acestora,
indicativ
300.
79. Norme
generale
de
p.s.i.,
aprobate
prin
Ordinul
nr. 381/1219/M.C./1994
al
Ministerului
de
Interne
și
al
M.L.P.A.T.