ORDIN nr. 2494/1998

Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes

Anexă

NORME METODOLOGICE pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită și la prescripția dreptului de a cere executarea silită

1. Cu privire la art. 70*) 1.1. Sumele care se eliberează sau se distribuie sunt sumele realizate de la începerea executării silite, ca urmare a plăților efectuate de debitor sau de alte persoane, a aplicării măsurilor de executare silită prin poprire sau prin decontare bancară, a încasărilor din valorificarea bunurilor mobile și imobile supuse executării silite. Sumele prevăzute la alineatul precedent se eliberează în cazul în care executarea silită se efectuează de un singur creditor și, respectiv, se distribuie, potrivit ordinii de preferinta, în cazul în care și alți creditori participa la aceasta procedura ori și-au depus titlurile în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silită. 1.2. În cazul în care sumele datorate creditorului urmăritor sau unui alt creditor care participa la executarea silită ori și-a depus titlul în vederea distribuirii sumelor realizate prin aceasta procedura, reprezentând cheltuieli de executare, creanțe principale și accesorii, sunt mai mici decât suma realizată prin executare silită, diferența va fi supusă procedurii de compensare sau de restituire conform prevederilor normelor metodologice aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 2.051/1997. -------------- Notă

*) Art. 70 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 a fost modificat prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 30 august 1997.

2. Cu privire la art. 71*) 2.1. În situația în care executarea silită a fost începută de alți creditori și se continua de organele de executare, când creditorii participa la executare, precum și în cazul în care creditorii și-au depus titlurile de creanta până la întocmirea procesului-verbal privind eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită, organele de executare au obligația de a distribui aceste sume potrivit ordinii de preferinta prevăzute la art. 71, astfel cum a fost modificat. Dacă prin acte normative ulterioare având același nivel se instituie excepții ori alte reguli privind ordinea de preferinta a creanțelor care se pot executa potrivit Ordonanței Guvernului nr. 11/1996, se vor respecta dispozițiile cuprinse în aceste acte. 2.2. Organul de executare va verifica titlurile depuse de creditori, urmărind calitatea creanțelor, dacă sunt certe, lichide și exigibile, precum și îndeplinirea obligațiilor de publicitate a garanțiilor și de conservare a privilegiilor. Sunt certe creanțele a căror existenta este neindoielnica și care rezultă din titlul de creanta sau din alte acte, chiar neautentice, emise de către debitor. Creanta este lichidă atunci când cuantumul ei este determinat prin titlul de creanta sau cu ajutorul acestuia ori când poate fi determinat cu ajutorul altor acte neautentice emise de debitor, recunoscute sau opozabile acestuia. Creanta este exigibilă dacă termenul de plată este împlinit.

3. Cu privire la art. 72 3.1. În cazul în care executarea silită se face potrivit Ordonanței Guvernului nr. 11/1996, cu modificările și completările ulterioare, sumele realizate prin executare silită se distribuie potrivit următoarei ordini de preferinta, care include și ordinea drepturilor de preferinta conservate, precum și pe cea a creanțelor garantate prin gaj și ipoteca, atunci când restul bunurilor și veniturilor debitorului nu asigură realizarea celorlalte creanțe:

a) creanțele reprezentând cheltuielile de orice fel, făcute cu urmărirea și conservarea bunurilor al căror preț se distribuie;

b) creanta reprezentând salarii și alte datorii asimilate acestora, pensii, ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau întărirea sănătății, acordate în cadrul asigurărilor sociale de stat, precum și creanțele reprezentând obligația de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrității corporale sau a sănătății;

c) creanțele rezultând din obligații de întreținere, alocații pentru copii sau de plată a altor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenta;

d) creanțele statului provenite din impozite taxe și din alte obligații fiscale, stabilite potrivit legii, din contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum și la fondurile speciale;

e) creanțele rezultând din împrumuturi acordate de stat;

f) creanțele reprezentând despăgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietății publice prin fapte ilicite;

g) creanțele privilegiate**), susceptibile de conservare;

h) creanțele rezultând din împrumuturi bancare, din livrări de produse, din prestări de servicii sau din alte lucrări, precum și din chirii;

i) creanțele reprezentând amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale, după caz;

j) alte creanțe.

3.2. În cazul în care exista bunuri urmaribile care nu au putut fi valorificate ori bunurile și veniturile urmaribile rămase nu asigură realizarea integrală a tuturor creanțelor deținute de creditorii care participa la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, creditorii ale căror creanțe sunt garantate prin gaj sau ipoteca constituită asupra bunului a cărui valoare se distribuie vor fi plătiți în funcție de natura creanței, potrivit ordinii de preferinta prevăzute la pct. 3.1. În cazul în care bunurile și veniturile urmaribile rămase asigură realizarea integrală a tuturor creanțelor deținute de creditorii care participa la distribuirea sumelor realizate prin executare silită, creditorii ale căror creanțe sunt garantate prin gaj sau ipoteca constituită asupra bunului a cărui valoare se distribuie vor fi plătiți înaintea creanțelor prevăzute la pct. 3.1. lit. b). 3.3. Pentru diferența dintre sumele realizate prin valorificarea bunurilor asupra cărora sunt instituite gajuri sau ipoteci ori asupra cărora exista alte drepturi de preferinta și cuantumul creanței garantate sau privilegiate, creditorii respectivi vor fi plătiți potrivit pct. 3.1 lit. h) sau j), în funcție de natura creanței.

4. Cu privire la art. 73*) 4.1. Organul de executare este obligat sa înștiințeze creditorii care au drepturi de preferinta conservate asupra bunurilor care se valorifica ori care au constituite gajuri sau ipoteci asupra acestor bunuri de îndată ce aceste bunuri au fost valorificate. Înștiințarea va cuprinde mențiunea datei la care se va proceda la distribuirea sumelor realizate prin executare silită. În acest scop, organele de executare vor verifica, în cazul sechestrării bunurilor mobile sau al identificarii bunurilor imobile ale debitorului, dacă aceste bunuri au fost gajate sau ipotecate pentru garantarea creanțelor altor creditori ori vor solicita, potrivit art. 30, birourilor de publicitate imobiliară din cadrul judecătoriilor în raza cărora se afla bunurile imobile ale debitorului sarcinile care grevează imobilul și titularii acestora. 5. Cu privire la art. 74*) și 75 5.1. Organul de executare va proceda la eliberarea sau distribuirea sumelor numai după un termen de 15 zile de la data la care adjudecatorul a depus prețul bunurilor mobile sau imobile cumpărate. În cazul sumelor realizate prin poprire sau când pentru persoane fizice s-a aprobat plata în rate a prețului bunului imobil valorificat, eliberarea sau distribuirea sumelor se va face pentru fiecare reținere sau plata efectuată. Atunci când la executarea silită începută de organele de executare nu participa și alți creditori, sumele realizate prin executarea silită sting obligația bugetară, în mod corespunzător, la data realizării acestor sume. 5.2. La data la care organul de executare procedează, după caz, la eliberarea sau la distribuirea sumelor rezultate prin executare silită, acesta va întocmi un proces-verbal conform modelului elaborat de Ministerul Finanțelor, anexat la prezentele norme metodologice. Despre aceasta procedura organul de executare va înștiința debitorul, creditorii care au participat la executarea silită, precum și creditorii care și-au depus titlurile. Procesul-verbal prevăzut la alineatul precedent se va semna de către persoanele prezente, organul de executare consemnand, după caz, refuzul de a semna ori obiecțiile formulate de acestea. 6. Cu privire la art. 97 6.1. Dreptul material de a cere executarea silită se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în intervalul stabilit de lege, sub forma termenului de prescripție, al cărui început este data la care se naște acest drept. 6.2. Dreptul de a cere executarea silită se naște la data la care titlul de creanta devine titlu executoriu, prin expirarea termenului de plată stabilit de lege sau de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. Pentru obligațiile bugetare care au fost determinate potrivit legii de către organele de verificare, reprezentând impozite, taxe, contribuții, alte creanțe bugetare și majorări de întârziere, dreptul de a cere executarea silită se naște de la data expirării termenului de plată stabilit de organul competent. Pentru obligațiile bugetare care provin din sancțiuni contravenționale termenul de prescripție curge de la data aplicării sancțiunii. Pentru obligațiile bugetare constituite și individualizate de către plătitor și neachitate la scadenta, constatate de organul de verificare, precum și pentru cele determinate pe baza evidentei analitice pe plătitori, dreptul de a proceda la executarea silită se naște de la data expirării termenului de plată prevăzut de lege sau de un alt act normativ. În cazul în care debitorul este obligat la plati succesive, dreptul de a cere executarea silită se stinge pentru fiecare dintre aceste plati. 6.3. Termenele de prescripție aflate în curs înaintea intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 se calculează și se împlinesc potrivit dispozițiilor legale cuprinse în actele normative aplicabile la data când au început să curgă. 6.4. În cazul în care organele de executare constata împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a proceda la executarea creanțelor bugetare, vor proceda la încetarea măsurilor de realizare și la scăderea din evidenta a acestora. 7. Cu privire la art. 98*) 7.1. Pentru creanțele bugetare provenind din impozite, taxe, contribuții, stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetelor locale și bugetului asigurărilor sociale de stat, Fondului inițial pentru asigurările sociale de sănătate, fondurilor speciale, precum și pentru majorările aferente, dreptul de a cere executarea silită se prescrie prin împlinirea termenului de 5 ani.

În cazul obligațiilor bugetare și al majorărilor de întârziere, altele decât cele prevăzute la alin. 1, precum și pentru amenzi de orice fel, dreptul de a cere executarea silită se prescrie la împlinirea termenului de 3 ani. 7.2. Termenele de prescripție stabilite pe ani pe luni se împlinesc în ziua anului sau a lunii corespunzătoare zilei în care acestea au început să curgă. Termenul care, începând la datele de 29, 30 sau 31 ale lunii, se împlinește într-o luna care nu are o asemenea zi va fi considerat împlinit în ultima zi a lunii. --------------- Notă

*) Art. 71, 73, 74 și 98 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1997.

Notă

**) A se vedea art. 1.718 și următoarele din Codul civil.

8. Cu privire la art. 99*) 8.1. Cursul prescripției dreptului de a proceda la executarea silită a creanțelor bugetare se întrerupe:

a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune;

b) pe data îndeplinirii de către debitor, înaintea începerii sau în cursul executării silite, a unui act voluntar de executare a obligației prevăzute în titlul executoriu, constând în plata obligației bugetare;

c) pe data recunoașterii de către debitor, în orice mod, a obligației bugetare. Recunoașterea obligației trebuie să fie neindoielnica, putând fi confirmată expres sau tacit. Sunt acte de recunoaștere a obligației bugetare cererea de compensare, cererea pentru acordarea unor înlesniri la plata, precum și orice alte acte prin care debitorul recunoaște obligația bugetară;

d) pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare silită. Sunt acte de executare silită:

- somația comunicată debitorului potrivit art. 23; - adresa de înființare a popririi, transmisă terțului poprit, și adresa de începere a executării silite prin decontare bancară, transmisă băncii la care debitorul are deschis cont, despre transmiterea cărora a fost înștiințat debitorul, prevăzute la art. 42 și 43, astfel cum au fost modificate; - cererea organului de executare, adresată instanței competente, de menținere a popririi, potrivit art. 44, astfel cum a fost modificat; - procesele-verbale de sechestru și de identificare a bunurilor debitorului, prevăzute la art. 46 și la art. 58, astfel cum a fost modificat; - documentul prin care se face evaluarea bunurilor după încheierea procesului-verbal de sechestru sau de identificare, comunicat debitorului, potrivit art. 52, astfel cum a fost modificat, și art. 64; - procesele-verbale de predare-primire a bunurilor care se valorifica prin vânzare în regim de consignație, în condițiile art. 54, procesul-verbal de vânzare directa și de vânzare la licitație, prevăzute la art. 56 și 67; - procesul-verbal privind eliberarea și distribuirea sumelor realizate prin executare silită, prevăzut la art. 75;

e) prin întocmirea procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii. Cursul prescripției se întrerupe pe data întocmirii procesului-verbal de constatare a insolvabilitatii, dacă acesta a fost aprobat în condițiile Ordinului ministrului finanțelor nr. 2.051/1997;

f) în alte cazuri prevăzute de lege**).

8.2. Întreruperea termenului de prescripție șterge prescripția începută înainte de apariția împrejurării care a întrerupt-o. După întrerupere va curge un nou termen de prescripție. 9. Cu privire la art. 100*) 9.1. Curgerea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetare este oprită pe timpul cat durează situațiile prevăzute de lege care împiedica organul de executare să aplice măsurile de executare silită ori când, potrivit legii, termenul de prescripție este suspendat. Cursul prescripției dreptului de a proceda la executarea silită a carentelor bugetare se suspenda:

a) cat timp organul de executare este împiedicat de un caz de forta majoră sa îndeplinească măsuri de executare silită. Forta majoră este un eveniment imprevizibil și insurmontabil;

b) cat timp debitorul face parte din armata României, iar aceasta se afla pe picior de război;

c) când suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanța judecătorească sau de un alt organ competent;

d) pe perioada amanarilor și esalonarilor la plata obligațiilor bugetare, dispuse prin lege ori prin hotărâre a Guvernului sau aprobate de organul competent. Suspendarea operează pe întreaga perioadă cuprinsă în actul de acordare a inlesnirii la plata, chiar dacă debitorul nu respecta condițiile de acordare;

e) pe perioada în care debitorul, pe baza unui angajament de plată aprobat de organul competent, s-a obligat să facă plata sumelor datorate;

f) cat timp debitorul, cu rea-credința, își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită prin acte și fapte, cum sunt inducerea în eroare a organului de executare, ascunderea bunurilor și a veniturilor sau altele asemenea. Constatările privind actele și faptele prin care debitorul își sustrage, cu rea-credința, veniturile și bunurile de la executarea silită vor fi făcute prin proces-verbal, în care vor fi consemnate aceste situații. Procesul-verbal va fi semnat de organul de executare, de debitor și de persoanele prezente la constatare. În cazul în care debitorul prezent la efectuarea constatării refuza să semneze procesul-verbal, organul de executare va face mențiune despre aceasta.

9.2. După încetarea suspendării, prescripția își reia cursul, la determinarea implinirii termenului de prescripție calculandu-se și termenul scurs înainte de suspendare. ------------------ Notă

*) Articolele 99 și 100 din Ordonanța Guvernului nr. 11/1996 au fost modificate prin Ordonanța Guvernului nr. 53/1997.

Notă

**) A se vedea Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctiva.

Anexa 1 -------- la normele metodologice ---------------------- - model - MINISTERUL FINANȚELOR

Direcția generală

..