SCHEMĂ nr. 0/2024

Notă

Aprobată prin ORDINUL nr. 542 din 13 mai 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 21 mai 2024.

Capitolul I – Introducere

Articolul 1

(1) Se instituie o schemă de ajutor de stat transparent, în baza secțiunii 4.10 „Ajutoarele pentru sistemele de termoficare și de răcire centralizată“ din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutorul de stat pentru climă, protecția mediului și energie 2022, denumită în continuare Comunicarea CEEAG 2022, bazată pe procedură de apel de proiecte cu depunere continuă, pentru sprijinirea investițiilor în cogenerare de înaltă eficiență în sectorul încălzirii centralizate.

(2) Sprijinul acordat în cadrul acestei scheme se încadrează în sprijinul prevăzut de art. 10d din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, ale cărei norme sunt stabilite de Comisia Europeană prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre.

Articolul 2

(1) Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu prevederile Planului național de redresare și reziliență (PNRR) și ale Fondului pentru modernizare în conformitate cu prevederile art. 10d din Directiva 2003/87/CE și contribuie la implementarea prevederilor specifice reglementărilor comunitare și naționale, precum și a strategiilor și politicilor comunitare și naționale în sectorul energetic și al protecției mediului.

(2) Prezenta schemă de ajutor de stat contribuie la implementarea prevederilor specifice din următoarele reglementări europene și naționale, precum și din strategii și politici naționale:

a) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență;

b) Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările și completările ulterioare;

c) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investițiile în vederea modernizării sistemelor energetice și a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre, cu modificările ulterioare;

d) Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE, denumită în continuare Directiva privind eficiența energetică;

e) Decizia Comisiei nr. 809/2021 de punere în aplicare a Planului Național de Redresare și Reziliență;

f) Comunicarea Comisiei 2022/C 80/01 - Orientări privind ajutorul de stat pentru climă, protecția mediului și energie 2022, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18.02.2022;

g) Decizia Comisiei SA.101723 (2022/N) - România - Ajutor pentru investiții privind centrală de cogenerare cu gaze naturale în rețeaua de termoficare din 30 septembrie 2022 cu modificările din Decizia Comisiei C(2024) 1551 final - Amendament la SA.101723 care susține investițiile în centrale de cogenerare de înaltă eficiență care utilizează gaze naturale în rețelele de termoficare;

h) Recomandarea Comisiei nr. 2003/361/EC - definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din 6 mai 2003;

i) Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

j) Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, republicată, cu completările ulterioare;

k) Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare;

l) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de implementare și gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2003;

m) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare;

n) Hotărârea Guvernului nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul eficienței energetice;

o) Hotărârea Guvernului nr. 203/2019 privind aprobarea Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice IV;

p) Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021 pentru aprobarea Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030;

q) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare.

Capitolul II – Definiții

Articolul 3

În sensul prezentei scheme, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) întreprindere - una sau mai multe entități juridice care formează o singură unitate economică, conform Comunicării Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene *1). Mai multe entități vor fi considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită una dintre condițiile enumerate la art. 3 pct. 3 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările ulterioare; *1) Potrivit paragrafului nr. 11 din Comunicarea Comisiei privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2016/C 262/01), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 262/19.07.2016.

b) întreprinderi mici și mijlocii - potrivit definiției IMM-urilor, dată de Recomandarea Comisiei - definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii din 6 mai 2003 (2003/361/EC);

c) întreprindere mică cu capitalizare medie - o întreprindere care nu este IMM și al cărei număr de angajați, calculat în conformitate cu art. 3-6 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, nu este mai mare de 499 de persoane și a cărei cifră de afaceri anuală nu este mai mare de 100 de milioane EUR sau al cărei bilanț anual nu este mai mare de 86 de milioane EUR;

d) întreprindere mare - întreprinderea care are mai mult de 250 de angajați și a cărei cifră de afaceri anuală depășește 50 de milioane EUR și/sau al cărei bilanț anual total depășește 43 de milioane EUR;

e) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului București sau alte subdiviziuni ale municipiilor ale căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege;

f) unitățile administrativ-teritoriale - comune, orașe, municipii și județe;

g) furnizorul de ajutor - Ministerul Energiei;

h) ajutor de stat - avantaj economic acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producție, în măsura în care acesta afectează schimburile comerciale dintre statele membre;

i) data acordării ajutorului de stat - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului, în conformitate cu regimul juridic național aplicabil, indiferent de data la care ajutorul se plătește întreprinderii respective;

j) intensitatea ajutorului - valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe. Ajutoarele care pot fi plătite în mai multe tranșe trebuie calculate la valoarea lor în momentul acordării. Intensitatea ajutorului se calculează pentru fiecare beneficiar;

k) efect stimulativ - ajutorul poate fi considerat ca facilitând o activitate economică numai dacă are un efect de stimulare. Un efect de stimulare are loc atunci când ajutorul îl determină pe beneficiar să își schimbe comportamentul, să se angajeze într-o activitate economică suplimentară sau într-o activitate economică mai ecologică, pe care nu le-ar desfășura fără ajutor sau le-ar desfășura într-o manieră restrânsă sau diferită. Ajutorul nu trebuie să suporte costurile unei activități pe care beneficiarul ajutorului le-ar suporta oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Dovada unui efect de stimulare presupune identificarea scenariului factual și a scenariului contrafactual probabil, în absența ajutorului;

l) demararea lucrărilor - primul angajament ferm (de exemplu, de a comanda echipamente sau de a începe construcția) care face o investiție ireversibilă. Cumpărarea de terenuri și lucrări pregătitoare, cum ar fi obținerea autorizațiilor și efectuarea studiilor preliminare de fezabilitate, nu sunt considerate demarare a lucrărilor. În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor“ înseamnă data de achiziționare a activelor direct legate de unitatea preluată;

m) cogenerare sau producere combinată de energie electrică și energie termică, CHP - producerea simultană, în același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau mecanice conform definiției prevăzute la art. 2 pct. 30 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE;

n) încălzire centralizată sau răcire centralizată - încălzire centralizată sau răcire centralizată în sensul definiției prevăzute la art. 2 pct. 19 din Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului;

o) sisteme de termoficare și/sau de răcire centralizată - instalații de producere a încălzirii și/sau a răcirii și rețele de stocare și de distribuție a energiei termice, care cuprind atât rețeaua primară de transport, cât și rețeaua secundară de conducte, pentru furnizarea de căldură sau răcire consumatorilor. Menționarea încălzirii centralizate trebuie interpretată ca referindu-se la sistemele de termoficare și/sau răcire centralizată, în funcție de modul în care rețelele furnizează încălzire sau răcire, în comun sau separat;

p) cogenerare de înaltă eficiență - cogenerarea care îndeplinește criteriile definiției privind cogenerarea de înaltă eficiență, conform art. 2 pct. 34 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE;

q) zone asistate - zonele desemnate prin harta națională a ajutoarelor de stat regionale pentru perioada 2021-2027, în aplicarea art. 107 alin. (3) lit. a) și c) din tratat;

r) energie termică utilă - energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificabile economic de energie termică pentru procesele de încălzire sau de răcire. Cerere justificabilă economic - cererea care nu depășește necesarul de energie termică pentru procesele de încălzire/răcire și care, în absența cogenerării, ar fi satisfăcută în condiții de piață prin alte procese de producere a energiei termice decât cogenerarea;

s) modernizare - lucrările de reconstrucție și renovare a unei instalații/centrale pentru a produce energie în cogenerare de înaltă eficiență, în cazul în care operațiunea se referă la părți considerabile ale centralei, precum și prelungirea duratei de viață a acesteia. În cadrul prezentei scheme, modernizarea nu se referă la operațiunile privind mentenanța și înlocuirea unor componente mai mici ale instalației, lucrări care se fac în mod normal în timpul perioadei de exploatare;

t) construirea - construirea de noi capacități de producere a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență;

u) programe-cheie - grupare a domeniilor de investiții prin care sunt sprijinite sectoarele prioritare selectate de Ministerul Energiei, în baza strategiilor naționale energetice, pentru a primi sprijin financiar din Fondul pentru modernizare.

Capitolul III – Obiectivul schemei

Articolul 4

(1) Sprijinul financiar în cadrul prezentei scheme este acordat pentru investiții în cogenerare de înaltă eficiență, potrivit prevederilor secțiunii 4.10 - Ajutoarele pentru sistemele de termoficare și de răcire centralizată din Comunicarea CEEAG 2022. Sprijinul financiar este destinat atingerii obiectivelor asumate de România în cadrul PNRR - componenta Energie, măsura de investiții Dezvoltarea de capacități de producție pe gaz, flexibile și de înaltă eficiență, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în sectorul încălzirii centralizate, în vederea atingerii unei decarbonizări profunde, respectiv în cadrul Fondului pentru modernizare în România - Programul-cheie 5: Cogenerare de înaltă eficiență și modernizarea rețelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea și realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficiență și pentru modernizarea rețelelor de termoficare, domeniul de investiții 5.1 - Suport pentru sprijinirea investițiilor de cogenerare de înaltă eficiență, prin investiții în unități de producție a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, fiind obligatorie respectarea randamentului global brut de minimum 80%. Unitățile de producție fiind flexibile din punctul de vedere al volumului de gaze regenerabile (inclusiv hidrogen), ce va fi utilizat pe parcursul duratei de viață economică a investiției, asigură evitarea efectului de blocare (lock-in). Având în vedere că gazul natural reprezintă un combustibil de tranziție, pentru contribuția la țintele asumate privind decarbonarea economiei, în selecția proiectelor ce vor primi ajutor de stat în temeiul prezentei scheme se vor puncta suplimentar componentele investiționale care vizează captarea și stocarea dioxidului de carbon (CCS) și/sau captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CCU), precum și utilizarea de echipamente hydrogen ready.

Criteriile de selecție aplicate proiectelor asigură conformitatea cu Ghidul tehnic „a nu prejudicia în mod semnificativ“ (2021/C58/01), în special condițiile stabilite în anexa III la acesta. De asemenea, conform prevederilor PNRR, investițiile propuse vor înlocui cel puțin aceeași capacitate a unor centrale de generare a energiei electrice și/sau termice cu emisii semnificativ mai mari de dioxid de carbon (cum ar fi cele pe cărbune, lignit sau petrol), ducând la o scădere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și contribuind la atingerea obiectivului climatic al Uniunii pentru 2030 și a obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050.

Conform abordării strategice asumate prin reforma 4 - Dezvoltarea unui cadru legislativ și de reglementare favorabil tehnologiilor viitorului, în special hidrogen și soluții de stocare din PNRR, prin elaborarea strategiei naționale a hidrogenului și a planului de acțiune se vor pune bazele cadrului legislativ și de reglementare pentru instalarea noilor aparate și echipamente (precum centrale/cazane etc.) pregătite pentru hidrogen.

Totodată, pentru atingerea țintelor asumate prin PNIESC 2021-2030 privind energia și clima pentru 2030 și o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050, în paralel cu crearea de noi capacități de producție a energiei electrice cu emisii reduse de carbon, pentru decarbonarea industriei se vor implementa cele mai bune tehnologii disponibile de reducere a emisiilor, precum și transformarea substanțială a proceselor tehnologice, inclusiv prin soluții pentru captarea și stocarea carbonului și creșterea eficienței energetice în industrie.

(2) Punerea în funcțiune a unităților de cogenerare flexibile și de înaltă eficiență în sistemul încălzirii centralizate în cadrul prezentei scheme ce va fi notificată la Comisia Europeană are în vedere conformitatea cu orientările tehnice oferite în Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ“ în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C 58/01).

(3) Scopul implementării prezentei scheme este realizarea următoarelor obiective:

a) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologică și mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului, ca parte a Strategiei Europa 2020;

b) atingerea unei decarbonări adânci, în linie cu obiectivele Pactului ecologic european ca strategie de creștere sustenabilă a Europei, combaterea schimbărilor climatice, în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Capitolul IV – Necesitatea implementării schemei

Articolul 5

(1) Implementarea prezentei schemei de ajutor de stat conduce la realizarea următoarelor obiective:

a) economii în consumul de combustibili/energie primară prin procese de cogenerare de înaltă eficiență;

b) reducerea emisiilor rezultate din arderea cărbunilor, dar și din combustia gazului natural;

c) producerea energiei în regim de cogenerare de înaltă eficiență;

d) capacități de producție pregătite pentru utilizarea amestecului de gaz natural cu gaze regenerabile, cu emisii reduse de gaze cu efect de seră;

e) creșterea rezilienței și stabilității Sistemului electroenergetic național (SEN) prin asigurarea de capacități flexibile.

(2) Prin realizarea acestor proiecte se urmărește creșterea cu aproximativ 300 MW a puterii instalate în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate în cadrul PNRR, respectiv cu aproximativ 200 MW în cadrul Fondului pentru modernizare.

Capitolul V – Domeniul de aplicare

Articolul 6

(1) Schema de ajutor de stat se adresează întreprinderilor care produc energie electrică și termică în cogenerare (CHP) în sistemul încălzirii centralizate (întreprinderi mari, mijlocii sau mici) și unităților administrativ-teritoriale/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale care au depus la Ministerul Energiei, în calitate de furnizor al ajutorului de stat, cereri de finanțare pentru acordarea ajutorului de stat înaintea demarării lucrărilor, conform cerințelor din Ghidul solicitantului.

(2) Prezenta schemă se aplică pentru proiectele care propun ca acțiuni construirea/modernizarea centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh.

(3) Prezenta schemă se aplică numai pentru capacitățile nou-instalate sau modernizate pentru sursa de finanțare din PNRR. Sursa de finanțare din Fondul pentru modernizare se aplică numai pentru capacitățile nou-instalate. Noua unitate de cogenerare trebuie să asigure economii globale de energie primară în comparație cu producerea separată de energie termică și de energie electrică, astfel cum se prevede în Directiva 2012/27/UE.

(4) Furnizorul ajutorului de stat în temeiul prezentei scheme este Ministerul Energiei.

Articolul 7

În cadrul acestei scheme, nu se acordă sprijin financiar pentru sectoarele:

a) proiectării și fabricării de produse, de mașini sau de mijloace de transport ecologice menite să funcționeze cu mai puține resurse naturale, nici măsurilor adoptate în uzine sau în alte unități de producție în scopul ameliorării siguranței sau a igienei;

b) ajutoarelor de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare care fac obiectul normelor stabilite în Comunicarea Comisiei - Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare;

c) ajutoarelor de stat pentru îmbunătățirea biodiversității reglementate de alte norme privind ajutoarele de stat (și anume normele privind prestarea de servicii de interes economic general, privind ajutoarele de stat în sectorul agricol);

d) ajutoarelor de stat pentru energia nucleară.

Capitolul VI – Beneficiarii

Articolul 8

Potențialii beneficiari sunt:

a) întreprinderile care produc energie electrică și termică în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate: întreprinderi mari, mijlocii sau mici;

b) unități administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale definite conform prevederilor legale în vigoare.

Articolul 9

Beneficiarii pot depune proiecte numai individual.

Capitolul VII – Condiții de eligibilitate a beneficiarilor

Articolul 10

Beneficiarii schemei, în funcție de tipul acestora (întreprindere sau unitate administrativ-teritorială) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

a) au personalitate juridică, sunt legal constituiți în conformitate cu legislația specifică din statul membru a cărui naționalitate o dețin;

b) sunt întreprinderi care produc energie electrică și termică în cogenerare în sistemul încălzirii centralizate, derulând activități economice eligibile din sectoare aferente secțiunii D - Producția de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, definită conform codificării CAEN din Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională - CAEN, cu excepția sectoarelor și obiectivelor prevăzute la art. 7;

c) nu sunt în stare de insolvență conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 35/2016, după caz;

d) nu sunt în stare de faliment, lichidare, nu au afacerile conduse de un administrator judiciar sau activitățile lor comerciale nu sunt suspendate ori nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege, ori nu fac obiectul unei proceduri legale pentru declararea lor în stare de faliment, lichidare sau pentru conducerea afacerilor de un administrator judiciar;

e) și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat;

f) nu fac obiectul unui ordin de recuperare neexecutat în urma unei decizii anterioare a Consiliului Concurenței, a Comisiei Europene sau a altui furnizor/administrator de ajutor de stat, prin care un ajutor de stat a fost declarat ilegal și incompatibil cu piața internă;

g) nu sunt întreprinderi în dificultate, astfel cum sunt definite în Orientările Comisiei privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (2014/C 249/01).

Capitolul VIII – Condiții de eligibilitate a proiectelor

Articolul 11

Condițiile de eligibilitate a proiectelor sunt următoarele:

a) proiectul este implementat pe teritoriul României;

b) proiectul finanțat din PNRR trebuie să vizeze acțiuni pentru construirea/modernizarea de unități de producție a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%;

c) proiectul finanțat din Fondul pentru modernizare trebuie să vizeze acțiuni pentru construirea de noi unități de producție a energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse, inclusiv hidrogen verde, oferind centralelor posibilitatea să atingă pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%;

d) proiectul respectă principiul „efectului stimulativ“ conform prevederilor din Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022;

e) perioada de implementare a proiectului se încadrează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, respectiv activitățile considerate „demararea lucrărilor“ se încadrează între data depunerii cererii de finanțare și data preconizată de finalizare, dar nu mai târziu de 30.06.2026 în cazul proiectelor aferente PNRR, respectiv nu mai târziu de 31.12.2030 în cazul proiectelor promovate la finanțare din Fondul pentru modernizare;

f) investiția/investițiile din cadrul proiectului nu a/nu au mai beneficiat de finanțare din fonduri publice, cu excepția studiilor preliminare - studiul de prefezabilitate, analiza geotopografică, studiul de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuție, dacă nu sunt solicitate pentru finanțare prin prezenta schemă;

g) potențialii beneficiari de ajutor de stat, la momentul depunerii cererii de finanțare, semnează și depun o declarație pe propria răspundere prin care se angajează că până la data de 31.12.2049 fie vor implementa componentele investiționale care vizează captarea și stocarea dioxidului de carbon (CSC) și/sau captarea și utilizarea dioxidului de carbon (CUC), fie vor înlocui gazele naturale cu gaze din surse regenerabile sau cu gaze cu emisii scăzute de dioxid de carbon, fie vor închide centrala.

Capitolul IX – Bugetul schemei și numărul estimat de beneficiari

Articolul 12

(1) Bugetul total estimat al schemei este compus din echivalentul în lei al sumei de 388.050.000 euro (echivalentul în lei la cursul de 4,9195 lei/euro*2)), din care 298.500.000 euro fonduri europene asigurate prin Mecanismul de redresare și reziliență în cadrul Planului național de redresare și reziliență - componenta C.6 Energie și 89.550.000 euro fonduri naționale prin aplicarea procentului de supracontractare de 30%, în temeiul prevederilor art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, la care se adaugă echivalentul în lei al sumei de 361.950.000 euro*3), care reprezintă fonduri publice asigurate prin Fondul pentru modernizare, fiind defalcat astfel: *2) Cursul mediu de schimb de 4,9195 lei prevăzut în Acordul de tip operațional între Comisia Europeană și România, semnat în data de 25 mai 2022. *3) Se va utiliza un curs de schimb euro-leu (InforEuro) din luna anterioară lansării apelului de proiecte.

Anul

Buget aferent PNRR (euro)

Buget din Fondul pentru modernizare (euro) 2022 104.000.000 - 2023 143.000.000 - 2024 141.050.000 8.950.000

Total PNRR: 388.050.000 2025 - 88.250.000 2026 - 88.250.000 2027 - 88.250.000 2028 - 88.250.000

Total Fondul pentru modernizare 361.950.000

Buget total schemă după modificare: 750.000.000 euro

NOTĂ:

Sumele neutilizate într-un an vor fi reportate pentru anul viitor. Dacă proiectele depuse permit utilizarea sumelor din anii următori, bugetul este utilizat în avans. Cheltuielile pentru asistența tehnică aferentă derulării de către Ministerul Energiei a acestei măsuri de investiții sunt cuprinse în bugetul alocat măsurii de investiții I.3 PNRR (300.000.000 euro) și sunt în valoare de 1.500.000 euro.

(2) Pentru sursa de finanțare din PNRR, alocarea bugetară și operațiunile financiare derulate în vederea utilizării fondurilor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, iar pentru sursa de finanțare din Fondul pentru modernizare alocarea bugetară și operațiunile financiare se fac în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2022, aprobată cu completări prin Legea nr. 376/2023.

Articolul 13

Numărul de beneficiari de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este estimat la 9, cu încadrarea în limita bugetului alocat.

Capitolul X – Durata

Articolul 14

Prezenta schemă se aplică până la data de 30.06.2024 pentru sursa de finanțare din PNRR și începând cu data publicării ordinului de aprobare a schemei de ajutor de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția suspensivă de acordare a ajutorului de stat, după adoptarea deciziei de plată a Comisiei Europene conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului, și până la data de 31.12.2028 pentru sursa de finanțare din Fondul pentru modernizare.

Capitolul XI – Modalitatea de acordare a ajutorului de stat

Articolul 15

Măsurile de sprijin acordate întreprinderilor pentru realizarea de investiții constau în acordarea de alocări financiare nerambursabile din fonduri europene din PNRR/Fondul pentru modernizare și fonduri naționale.

Capitolul XII – Valoarea maximă a finanțării nerambursabile (intensitatea ajutorului de stat)

Articolul 16

Diferența până la valoarea totală a proiectului se acoperă de către beneficiar. Acesta trebuie să aducă o contribuție financiară pentru restul costurilor eligibile, fie din resurse personale, fie din surse atrase, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui ajutor de stat/de minimis.

Capitolul XIII – Cheltuielile eligibile

Articolul 17

(1) Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanțare în astfel de cazuri, solicitantul finanțării trebuie să prezinte în cererea de finanțare o cuantificare, pentru scenariul factual și scenariul contrafactual credibil, a tuturor costurilor și veniturilor principale, a costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale și contrafactuale, pe durata de viață a proiectului. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferența dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață a proiectului în conformitate cu prevederile Comunicării CEEAG 2022.

(2) Pentru finanțarea din PNRR, costurile eligibile sunt stabilite prin raportare la veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiție și de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor și cele aferente proiectului din scenariul contrafactual pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absența ajutorului, pentru cele 3 scenarii de referință: – instalație nouă de cogenerare de înaltă eficiență, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%;

– modernizarea unei instalații de cogenerare pentru a funcționa în cogenerare de înaltă eficiență, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%;

– modernizarea unei instalații de producere energie electrică pentru a funcționa în cogenerare de înaltă eficiență, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%.

(3) Pentru finanțarea din Fondul pentru modernizare, costurile eligibile sunt stabilite prin raportare la veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiție și de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor și cele aferente proiectului din scenariul contrafactual pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absența ajutorului, pentru scenariul de referință: – instalație nouă de cogenerare de înaltă eficiență, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătită pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/KWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%.

(4) Valoarea ajutorului de stat este 100% din costul net suplimentar (deficitul de finanțare), care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual.

(5) Deficitul de finanțare și intensitatea ajutorului variază în funcție de ipotezele parametrilor-cheie, cum ar fi veniturile și costurile prognozate. Furnizorul ajutorului de stat va monitoriza ajutorul acordat în conformitate cu prevederile acestei scheme de ajutor de stat pentru a nu fi depășită intensitatea maximă admisă de 100% din deficitul de finanțare.

(6) Metodologia de calcul al costurilor de investiții eligibile este prezentată în anexa care face parte integrantă din prezenta schemă.

(7) Ulterior încheierii contractului de finanțare, beneficiarul nu va mai putea primi finanțări din alte surse publice pentru aceleași cheltuieli eligibile ale proiectului, sub sancțiunea rezilierii contractului de finanțare și a returnării sumelor rambursate.

Capitolul XIV – Efectul stimulativ

Articolul 18

(1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor care au efect stimulativ conform prevederilor art. 3 lit. k) din prezenta schemă.

(2) Se consideră că ajutoarele au efect stimulativ dacă solicitantul adresează Ministerului Energiei cererea de finanțare, iar Ministerul Energiei transmite solicitantului adresa de declarare a eligibilității proiectului înainte de demararea lucrărilor la proiectul respectiv.

(3) Cererea conține cel puțin următoarele informații: 1.

denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;

2. descrierea proiectului sau a activității, inclusiv data începerii și a finalizării/încheierii acestuia;

3. locul de realizare/desfășurare a proiectului;

4. lista costurilor proiectului;

5. tipul de ajutor - grant și valoarea finanțării publice necesare pentru proiect.

(4) Dacă lucrările încep anterior îndeplinirii condițiilor prevăzute la alin. (2), întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor.

Capitolul XV – Reguli privind cumulul ajutoarelor de stat

Articolul 19

(1) Pentru același beneficiar și aceleași cheltuieli eligibile, ajutorul investițional acordat prin prezenta schemă nu se poate cumula cu niciun alt ajutor de stat investițional acordat, inclusiv ajutor de minimis.

(2) Respectarea regulilor privind cumulul ajutoarelor de stat se verifică pe baza declarației solicitantului și folosind mijloacele tehnice și bazele de date disponibile.

(3) Furnizorul de ajutor de stat va monitoriza ajutoarele acordate potrivit prevederilor prezentei scheme pentru a nu depăși intensitatea maximă admisă de 100% din deficitul de finanțare.

Capitolul XVI – Modalitatea de derulare a schemei

Articolul 20

(1) Furnizorul ajutorului de stat lansează procedura de apel de proiecte cu depunere continuă pentru selecția proiectelor ce vor beneficia de finanțare sub condiția suspensivă de acordare a ajutorului de stat, după adoptarea deciziei de plată a Comisiei Europene conform Regulamentului de punere în aplicare 2020/1.001 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(2) Ministerul Energiei nu poate fi considerat răspunzător pentru vreun prejudiciu în cazul schimbării anumitor condiții după emiterea deciziei de aprobare a prezentei scheme. Beneficiarii din cadrul acestui apel de proiecte își asumă întreaga răspundere în raport cu eventualele prejudicii pe care le-ar putea suferi în situația descrisă. De asemenea, beneficiarii își asumă riscurile ce pot decurge cu privire la cheltuielile efectuate în vederea pregătirii și implementării acestor proiecte în vederea atingerii rezultatelor preconizate.

(3) Furnizorul de ajutor acordă ajutorul de stat după ce verifică, pe baza cererii de finanțare depuse de întreprinderea solicitantă, îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și de selecție specificate prevăzute pentru sprijinirea investițiilor în cogenerare de înaltă eficiență, inclusiv a celor care vizează gradul de maturitate al proiectelor, fezabilitatea acestora și condițiile de implementare care oferă asigurarea finalizării investițiilor în termenele stabilite.

(4) Alocările specifice de ajutoare pot fi acordate în cadrul acestei scheme de ajutor de stat numai după emiterea deciziei Comisiei Europene de autorizare a schemei.

Capitolul XVII – Reguli privind publicarea, informarea, raportarea și monitorizarea ajutoarelor de stat

Articolul 21

Textul schemei, precum și textul actului normativ pentru aprobarea schemei se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina web dedicată a Ministerului Energiei.

Articolul 22

Beneficiarii vor asigura vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii Europene, inclusiv, atunci când este cazul, afișând emblema Uniunii și o declarație de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: „finanțat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU“, precum și prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg, cu respectarea prevederilor Manualului de identitate vizuală a PNRR elaborat de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, respectiv ale Manualului de identitate vizuală pentru Fondul pentru modernizare elaborat de către Ministerul Energiei pentru proiectele finanțate prin Fondul pentru modernizare.

Articolul 23

Beneficiarii sunt obligați să raporteze, în conformitate cu prevederile contractului de finanțare, stadiul realizării lucrărilor, precum și să furnizeze alte informații suplimentare, la cererea furnizorului de ajutor de stat.

Articolul 24

(1) Furnizorul de ajutor de stat este obligat să păstreze toate informațiile referitoare la ajutoarele acordate în cadrul schemei, documentele justificative aferente ajutorului de stat acordat, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data acordării ultimului ajutor, dar nu mai puțin de o perioadă care expiră după 5 ani de la închiderea PNRR, iar pentru Fondul pentru modernizare este obligat să păstreze, pentru o perioadă de 10 ani de la data încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, pentru orice proiect individual sau schemă multianuală finanțată din Fondul pentru modernizare, toate documentele și informațiile justificative privind plățile sau cheltuielile efectuate, respectiv 50 de ani, în cazul statelor de salarii, în sensul art. 16 alin. (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2020/1.001, pentru a stabili dacă sunt respectate toate condițiile prevăzute în decizia de autorizare a Comisiei Europene a schemei de ajutor de stat.

(2) Beneficiarii ajutorului de stat sunt obligați să păstreze, pentru o perioadă de 10 ani începând de la data ultimului ajutor acordat în cadrul schemei, toate documentele necesare și să țină o evidență specifică a ajutoarelor de care au beneficiat conform prezentei scheme, unor scheme de minimis sau alte ajutoare de stat prin care s-a finanțat investiția în cauză, din care să reiasă suma totală a ajutoarelor de stat și a ajutoarelor de minimis primite, defalcate pe ani, pe furnizori, pe obiective, informații privind forma ajutoarelor, de minimis, scheme de ajutor de stat, ajutoare de stat individuale, precum și baza legală prin care acestea au fost acordate.

Articolul 25

Furnizorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenței orice informație solicitată cu privire la prezenta schemă de ajutor de stat.

Articolul 26

Furnizorul de ajutor de stat transmite Consiliului Concurenței raportări anuale cu privire la implementarea schemei în conformitate cu Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022 pentru punerea în aplicare a Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis.

Articolul 27

Furnizorul de ajutor de stat monitorizează respectarea condițiilor și criteriilor de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă pe toată durata de derulare a acesteia și are obligația de a supraveghea permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare și de a dispune măsurile care se impun, iar în situația în care constată nerespectarea acestor criterii, furnizorul de ajutor de stat întreprinde toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente, calculate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, și celorlalte prevederi europene în vigoare.

Articolul 28

Furnizorul de ajutor de stat asigură publicarea, pe web site-ul Ministerului Energiei (http://energie.gov.ro/), în conformitate cu pct. 61 din Comunicarea CEEAG, a următoarelor informații relevante privind schema de ajutor:

a) textul integral al schemei de ajutor aprobate și dispozițiile sale de punere în aplicare;

b) informații privind fiecare ajutor acordat în cadrul schemei, ajutor care depășește 100.000 euro, în termen de șase luni de la data acordării acestuia.

Articolul 29

Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a încărca prezenta schemă, plățile efectuate și eventualele recuperări în Registrul Ajutoarelor de Stat din România (RegAS) conform art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.

ANEXĂ

la schemă

Cogenerare de înaltă eficiență

Metodologie de calcul al costurilor de investiții eligibile în cadrul Ghidului solicitantului_Măsura de investiții I.3 - PNNR/Fondul pentru modernizare - Programului-cheie 5: Cogenerare de înaltă eficiență și modernizarea rețelelor de termoficare - Sprijin pentru modernizarea și realizarea de centrale în cogenerare de înaltă eficiență și pentru modernizarea rețelelor de termoficare, domeniul de investiții 5.1 - Suport pentru sprijinirea investițiilor de cogenerare de înaltă eficiență, în conformitate cu prevederile tratatului de acordare a ajutoarelor de stat

Calcularea costurilor eligibile se va realiza în conformitate cu următoarele dispoziții: Costul eligibil este costul net suplimentar care trebuie determinat comparând profitabilitatea scenariului factual cu cea a scenariului contrafactual. Pentru determinarea deficitului de finanțare în astfel de cazuri trebuie să fie prezentată o cuantificare, pentru scenariul factual și un scenariu contrafactual credibil, a tuturor costurilor și veniturilor principale, a costului mediu ponderat estimat al capitalului (CMPC) al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și a valorii actualizate nete (VAN) pentru scenariile factuale și contrafactuale, pe durata de viață a proiectului. Costul suplimentar net tipic se determină ca diferența dintre valoarea actualizată netă (VAN) pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață a proiectului în conformitate cu prevederile din Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie pentru 2022.

A. Tipuri de investiții: – modernizare unei instalații de producere energie electrică pentru a funcționa în cogenerare de înaltă eficiență, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durată de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/kWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%.

– modernizarea unei instalații de cogenerare pentru a funcționa în cogenerare de înaltă eficiență, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/kWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%;

– instalație nouă de cogenerare de înaltă eficiență, în sectorul încălzirii centralizate, prin folosirea gazului natural, pregătite pentru amestec cu gazele regenerabile/cu emisii reduse de carbon, inclusiv hidrogen verde, fără să depășească pe durata de viață economică pragul de maximum 250 g CO_2 eq/kWh, iar randamentul global brut trebuie să fie de minimum 80%.

Ajutoarele vor fi considerate ca fiind limitate la minimul necesar pentru desfășurarea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor în cazul în care ajutorul corespunde costului suplimentar net (deficitului de finanțare) necesar pentru îndeplinirea obiectivului măsurii de ajutor, în comparație cu scenariul contrafactual în absența ajutorului.

Costurile nete suplimentare sunt determinate de diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiție și de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor și cele aferente proiectului alternativ (scenariul contrafactual) pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absența ajutorului cu care se compară investiția în cogenerare de înaltă eficiență.

Valorile de referință ale eficienței se calculează în conformitate cu principiile menționate în cadrul anexei II la Directiva 2012/27/EU privind eficiența energetică.

B. Mod de calcul: Exemplul 1 Întreprinderea X dorește să modernizeze o instalație existentă convențională de producere a energiei electrice (cu funcționare pe cărbune/gaze naturale), astfel încât aceasta să funcționeze ca o instalație de cogenerare de înaltă eficiență, adaptată pentru arderea hidrogenului.

În lipsa ajutorului, întreprinderea X nu ar moderniza instalația convențională de producere a energiei electrice existentă și nu ar completa instalația pentru a deveni producătoare de energie în cogenerare și nu ar contribui la atingerea țintelor de creștere a ponderii de energie electrică din surse regenerabile din PNIESC (prin descurajarea consumului de gaze naturale/cărbune).

Costurile eligibile = deficitul de finanțare care reprezintă diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiții și de exploatare) ale proiectului preconizat (coarderea hidrogenului) și veniturile și costurile economice cu instalația convențională de producere a energiei termice pe bază de cărbune/gaze naturale (scenariu contrafactual).

Exemplul 2 Întreprinderea X dorește să modernizeze o instalație de cogenerare, cu funcționare pe cărbune/gaze naturale, astfel încât aceasta să funcționeze ca o instalație de cogenerare de înaltă eficiență, adaptată pentru arderea hidrogenului.

În lipsa ajutorului, întreprinderea X nu ar moderniza instalația de cogenerare existentă, nu ar completa instalația pentru a deveni de înaltă eficiență și nu ar contribui la atingerea țintelor de creștere a ponderii de energie electrică din surse regenerabile din PNIESC (prin descurajarea consumului de cărbune/gaze naturale).

Costurile eligibile = deficitul de finanțare care reprezintă diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiții și de exploatare) ale proiectului preconizat (coarderea hidrogenului) și veniturile și costurile economice cu instalația convențională de producere a energiei electrice și termice pe bază de cărbune/gaze naturale (scenariu contrafactual).

Exemplul 3 Întreprinderea X dorește să realizeze o instalație de cogenerare de înaltă eficiență (proiect nou), adaptată pentru arderea gazelor regenerabile/hidrogenului.

Costurile eligibile = deficitul de finanțare care reprezintă diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiții și de exploatare) cu instalația de cogenerare de înaltă eficiență cu funcționare pe hidrogen și veniturile si costurile economice cu instalația de cogenerare de înaltă eficiență cu funcționare pe cărbune/gaze naturale.

ATENȚIE! – Situațiile și exemplele prezentate nu sunt limitative, orice altă situație contrafactuală putând fi prezentată în funcție de specificul proiectului.

– Costul investițiilor necesare pentru atingerea nivelului de conformare cu standardele de mediu ale Uniunii nu este eligibil și trebuie dedus.