REGULAMENT nr. 0/2024

Notă

Aprobat prin ORDINUL nr. 6.694 din 23 septembrie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 981 din 1 octombrie 2024.

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1

Prezentul regulament definește locul și rolul alternativelor educaționale în sistemul de învățământ din România și stabilește cadrul juridic și instituțional necesar promovării și dezvoltării pluralismului educațional românesc.

Articolul 2

(1) În învățământul preuniversitar sunt recunoscute următoarele alternative educaționale: Freinet, Montessori, Pedagogia curativă, Planul Jena, Step by Step, Waldorf.

(2) În condițiile legii, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, se pot organiza și pot funcționa alternative educaționale, altele decât cele menționate la alin. (1).

(3) Învățământul preuniversitar alternativ autorizat/acreditat se integrează în sistemul național de învățământ și își desfășoară activitatea în baza regulamentelor proprii ale alternativelor educaționale, avizate de Comisia Națională pentru Alternative Educaționale (C.N.A.E.) și aprobate de Ministerul Educației (M.E.), la propunerea Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP).

(4) Oferta educațională a alternativelor educaționale respectă cerințele de tratare diferențiată a copiilor și tinerilor. Pluralismul educațional promovează libertatea de opțiune a beneficiarilor primari și secundari ai educației.

(5) M.E. susține extinderea și integrarea învățământului preuniversitar alternativ în sistemul național de învățământ, cu respectarea autonomiei organizatorice și funcționale a acestuia, în conformitate cu specificul fiecărei alternative educaționale.

Articolul 3

Învățământul preuniversitar alternativ se organizează cu grupe/clase/structuri/unități de învățământ alternativ, de stat sau particulare.

Articolul 4

Alternativele educaționale recunosc și respectă principiile care guvernează învățământul preuniversitar, așa cum sunt ele formulate la art. 3 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 5

În învățământul preuniversitar alternativ sunt interzise activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic, precum și activitățile de natură politică și prozelitismul religios.

Articolul 6

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ particular sunt unități libere, deschise, autonome, din punct de vedere atât organizatoric, cât și economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constituția României, republicată.

Articolul 7

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ particular sunt organizate și funcționează pe principiul nonprofit.

Articolul 8

Învățământul preuniversitar alternativ se desfășoară în limba română. În condițiile legii, se pot organiza grupe/clase/structuri de învățământ preuniversitar alternativ în limbile minorităților sau în limbi de circulație internațională.

Capitolul II – Înființarea grupelor/claselor/structurilor/unităților de învățământ preuniversitar alternativ

Articolul 9

Inițiativa înființării grupelor/claselor/structurilor/ unităților de învățământ preuniversitar alternativ se concretizează prin depunerea de către unitatea școlară și/sau de către organizația interesată a documentației necesare autorizării, potrivit legislației în vigoare. Documentația este însoțită de avizul C.N.A.E., care certifică respectarea de către inițiator a condițiilor necesare pentru funcționarea ca alternativă educațională.

Articolul 10

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare, precum și grupele/clasele/structurile integrate în unități de stat sau particulare se supun acreditării, conform legii.

Articolul 11

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dobândesc personalitate juridică în conformitate cu legislația în vigoare.

Articolul 12

Înființarea de grupe/clase/structuri de învățământ alternativ în cadrul unităților de învățământ preuniversitar se realizează cu parcurgerea următoarelor etape:

a) exprimarea în scris a opțiunii părinților/tutorilor legal instituiți;

b) asigurarea cadrelor didactice abilitate pentru alternativa educațională solicitată, a căror formare este recunoscută de către asociațiile/fundațiile/federațiile/centrele/planurile care gestionează pluralismul educațional la nivel național;

c) acordarea avizului de către consiliul de administrație al unității de învățământ;

d) obținerea avizului C.N.A.E.;

e) aprobarea grupei/clasei/structurii de către consiliul de administrație al inspectoratelor școlare, prin cuprinderea acestora în proiectul planului de școlarizare pentru învățământul preuniversitar.

Articolul 13

Unitatea școlară și/sau organizația interesată asigură, la înființarea grupelor/claselor/structurilor/unităților de învățământ alternativ, dotarea minimă specifică, prevăzută în regulamentul de organizare și funcționare a fiecărei alternative educaționale.

Capitolul III – Rețeaua școlară

Articolul 14

Rețeaua școlară de învățământ preuniversitar alternativ cuprinde totalitatea unităților de învățământ alternativ de stat și particulare, grupele, clasele, structurile integrate în unități școlare de stat și particulare, acreditate sau autorizate provizoriu.

Articolul 15

Învățământul preuniversitar alternativ de stat și particular este organizat pe niveluri, în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale ale beneficiarilor primari, asigurându-se caracterul deschis al sistemului de învățământ, dar și diferențierea specifică, în conformitate cu regulamentul de organizare și funcționare a fiecărei alternative educaționale.

Articolul 16

Unitatea școlară și/sau organizația interesată solicită, la înființarea claselor/structurilor/unităților de învățământ alternativ liceal, funcționarea acestora în filierele și profilurile prevăzute la art. 33 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 17

Asociațiile/Fundațiile/Federațiile/Centrele/Planurile care gestionează pluralismul educațional la nivel național împreună cu unitățile de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare și autoritățile administrației publice locale pot înființa consorții școlare, conform legislației în vigoare.

Capitolul IV – Autonomia organizatorică și funcțională

Articolul 18

Grupele/Clasele/Structurile/Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică și funcțională, în conformitate cu specificul alternativei.

Articolul 19

(1) Planurile-cadru și programele școlare sunt elaborate, sub formă de proiect, de reprezentanții alternativelor educaționale, sunt avizate de C.N.A.E./Centrul Național pentru Politici și Evaluare în Educație (C.N.P.E.E.)/instituțiile responsabile pentru elaborarea curriculumului național și sunt aprobate de M.E.

(2) Grupele/Clasele/Structurile/Unitățile de învățământ alternativ pot utiliza curriculumul național, cu avizul C.N.A.E și aprobarea M.E.

Articolul 20

(1) Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (A.R.A.C.I.P.), la propunerea C.N.A.E., formează experți în evaluarea externă a alternativelor educaționale, care participă la autorizarea/acreditarea/ evaluarea învățământului preuniversitar alternativ de stat și particular.

(2) Metodologia de autorizare, acreditare și evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar alternativ este elaborată de A.R.A.C.I.P., avizată de C.N.A.E. și aprobată de M.E., prin ordin al ministrului educației.

Capitolul V – Autonomia economico-financiară a unităților de învățământ preuniversitar alternativ particulare. Caracterul nonprofit al activității

Articolul 21

(1) Statul asigură finanțarea de bază pentru toți antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul alternativ nivel educație timpurie, învățământ primar, gimnazial, liceal de stat și particular acreditat, precum și pentru învățământul profesional de stat și particular acreditat. Finanțarea de bază se face în limitele costului standard per antepreșcolar/preșcolar/ elev, conform metodologiei elaborate de M.E.

(2) Finanțarea complementară și finanțarea suplimentară a unităților de învățământ preuniversitar alternativ se asigură conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Finanțarea de bază și finanțarea complementară se realizează pe baza contractului de management, încheiat conform prevederilor art. 141 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

(4) În învățământul preuniversitar alternativ particular, taxele de școlarizare se stabilesc de consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, în condițiile legii.

Articolul 22

Consiliul de administrație al unităților de învățământ preuniversitar alternativ particulare, cu consultarea persoanei juridice fondatoare, stabilește anual bugetul de venituri și cheltuieli pentru a asigura funcționarea unității școlare, în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 23

Pentru finanțarea învățământului preuniversitar alternativ particular, furnizorul de educație poate derula și alte activități aducătoare de venituri, în condițiile legii și în conformitate cu prevederile statutului asociațiilor/fundațiilor/ federațiilor/centrelor/planurilor care gestionează pluralismul educațional.

Articolul 24

Consiliile județene/Consiliile locale pot aloca, prin hotărâri proprii, fonduri în vederea finanțării organizațiilor neguvernamentale care sunt declarate de utilitate publică și care organizează activitate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar alternativ particulare.

Articolul 25

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ particulare acreditate sunt sprijinite de către stat, în condițiile prevăzute la art. 27 alin. (5) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 26

Documentele specifice managementului economico-financiar al unității de învățământ preuniversitar alternativ particulare reflectă politicile proprii, iar implementarea lor se face potrivit prevederilor legale și în conformitate cu hotărârile consiliului de administrație, în vederea asigurării autonomiei unității de învățământ și a garantării asigurării calității în educație.

Articolul 27

Desființarea, dizolvarea sau lichidarea unităților de învățământ preuniversitar alternativ particulare se face în condițiile legii sau din inițiativa consiliului de administrație al unității de învățământ alternativ. În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul inițial revine entităților fondatoare. În situația în care propunerea de desființare vine din partea consiliului de administrație al unității de învățământ alternativ este necesar să existe și acordul fondatorului.

Capitolul VI – Managementul unităților de învățământ

Articolul 28

Conducerea unității de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare se exercită conform prevederilor Metodologiei de organizare și funcționare a consiliului de administrație al unităților de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și ale Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (R.O.F.U.I.P.) și cu respectarea elementelor specifice fiecărei alternative educaționale.

Articolul 29

În unitățile de învățământ de stat în care funcționează clase/grupe de învățământ preuniversitar alternativ, acestea sunt reprezentate, proporțional cu numărul de antepreșcolari/preșcolari/elevi, în consiliul de administrație al unității de învățământ.

Articolul 30

(1) În învățământul preuniversitar alternativ particular, componența consiliului de administrație include reprezentanți ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administrație este asigurată de persoana desemnată de fondatori.

(2) Directorii unităților de învățământ preuniversitar alternativ particulare sunt numiți de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competență. Actul de numire se aduce la cunoștința inspectoratului școlar pe raza căruia își desfășoară activitatea unitatea respectivă.

Capitolul VII – Beneficiari primari ai învățământului preuniversitar

Articolul 31

Transferul antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor în și din învățământul preuniversitar alternativ de stat și particular se realizează cu respectarea prevederilor R.O.F.U.I.P.

Articolul 32

La constituirea formațiunilor de studiu se ține cont de specificul alternativelor educaționale, conform prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a fiecărei alternative educaționale, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 33

(1) Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare au obligația să încheie cu părinții, în momentul înscrierii copiilor/elevilor, un contract educațional.

(2) Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Articolul 34

În elaborarea programelor școlare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opționale, sunt consultate și structurile asociative ale părinților, precum și ale reprezentanților comunității locale și, după caz, ale operatorilor economici.

Articolul 35

Evaluarea elevilor din învățământul preuniversitar alternativ se face în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare și funcționare a alternativei educaționale, cu respectarea prevederilor legale.

Capitolul VIII – Recrutarea/Selecția/Formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar alternativ

Articolul 36

Pentru ocuparea unui post în învățământul preuniversitar alternativ cadrele didactice trebuie să facă dovada formării prin programe, cursuri, stagii de pregătire/perfecționare organizate în țară și/sau în străinătate în domeniul pedagogiei alternativei educaționale. Documentele care atestă formarea cadrelor didactice în domeniul fiecărei alternative educaționale sunt stabilite de către structurile de conducere ale acestora.

Articolul 37

Personalul didactic din învățământul preuniversitar alternativ are obligația de a participa la programe de formare continuă, în conformitate cu specificul alternativelor educaționale și cu reglementările în vigoare.

Capitolul IX – Evaluarea unităților de învățământ preuniversitar alternativ

Articolul 38

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare sunt îndrumate, controlate și evaluate de către inspectoratele școlare și M.E., în baza Regulamentului de inspecție a unităților de învățământ preuniversitar, în prezența unor observatori stabiliți de C.N.A.E., cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a fiecărei alternative educaționale.

Articolul 39

Dacă nu obțin acreditarea în termenul legal, grupele/clasele de învățământ preuniversitar alternativ care funcționează în unități de învățământ preuniversitar de stat sau particulare pierd dreptul de a funcționa.

Articolul 40

(1) Evaluarea calității învățământului preuniversitar alternativ constă în examinarea multicriterială a măsurii în care o alternativă educațională și programele acesteia îndeplinesc standardele naționale și standardele de referință.

(2) Standardele naționale și standardele de referință sunt adaptate la specificul alternativelor educaționale, conform metodologiei prevăzute la art. 20 alin. (2).

Articolul 41

În cazul grupelor/claselor/structurilor de învățământ preuniversitar alternativ care funcționează într-o unitate de învățământ tradițional, din comisia de evaluare și de asigurare a calității fac parte în mod obligatoriu și 1-2 cadre didactice care reprezintă alternativa/alternativele educațională(e), în funcție de ponderea lor în școală.

Articolul 42

Beneficiarii primari din grupele/clasele/structurile/ unitățile cu învățământ preuniversitar alternativ care își încetează activitatea se transferă la alte unități de învățământ preuniversitar de stat sau particulare, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Capitolul X – Documente școlare și recunoașterea studiilor în învățământul preuniversitar alternativ

Articolul 43

(1) Studiile efectuate de către preșcolari/elevi în grupe/clase/structuri/unități de învățământ preuniversitar alternativ care funcționează legal sunt recunoscute.

(2) Antepreșcolarii/Preșcolarii/Elevii din grupele/clasele/ structurile/unitățile de învățământ preuniversitar alternativ au dreptul să se transfere în condițiile prevăzute de R.O.F.U.I.P.

(3) Elevii din învățământul preuniversitar alternativ au obligația de a participa la examenele și evaluările naționale.

Articolul 44

Unitățile de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare procură, dețin și folosesc sigilii, conform reglementărilor stabilite prin ordin al ministrului educației.

Articolul 45

(1) Regimul actelor de studii elaborate de unitățile de învățământ preuniversitar alternativ de stat și particulare este identic cu cel al unităților din sistemul național de învățământ, cu respectarea unor prevederi specifice, conținute în regulamentul de organizare și funcționare a fiecărei alternative educaționale.

(2) Actele de studii se procură, se completează și se eliberează de unitățile de învățământ preuniversitar alternativ, iar evidența acestora se ține în conformitate cu prevederile Regulamentului privind regimul actelor de studii și al documentelor școlare gestionate de unitățile de învățământ preuniversitar.

Capitolul XI – Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 46

Asociațiile/Fundațiile/Federațiile/Centrele/Planurile care gestionează pluralismul educațional la nivel național pot încheia acorduri, convenții de colaborare și parteneriate cu M.E.

Articolul 47

Asociațiile/Fundațiile/Federațiile/Centrele/Planurile care gestionează pluralismul educațional la nivel național pot dezvolta relații, parteneriate, proiecte cu instituții, asociații și alte organisme legal constituite, interne și internaționale, direct sau prin intermediul C.N.A.E.

Articolul 48

Activitatea din învățământul preuniversitar alternativ este coordonată de C.N.A.E., în structură tripartită [reprezentanți ai M.E./inspectoratului școlar, ai asociațiilor/ fundațiilor/federațiilor/centrelor/planurilor, ai Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație (C.N.P.E.E.)/mediului academic], care își desfășoară activitatea în baza unui regulament de organizare și funcționare aprobat de secretarul de stat care coordonează activitatea din învățământul preuniversitar.

Articolul 49

Pentru toate situațiile care privesc activitatea din învățământul alternativ preuniversitar de stat și particular și pentru care prezentul regulament nu conține reglementări specifice se aplică prevederile R.O.F.U.I.P.

Articolul 50

În cuprinsul prezentei metodologii, începând cu data reorganizării instituțiilor subordonate Ministerului Educației, denumirea „Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP)“ se va citi „Agenția Română pentru Asigurarea Calității și Inspecție în Învățământul Preuniversitar (ARACIÎP)“, denumirea „inspectorat școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISJ/ISMB)“ se va citi „direcțiile județene de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar (DJIP/DMBIP)“, denumirea „Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (C.N.P.E.E.)“ se va citi „Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (C.N.C.E.)“.