METODOLOGIE nr. 0/2006

__________

Notă

*) Aprobată de Ordinul nr. 5001 din 31 august 2006, publicat în Monitorul Oficial nr. 748 din 1 septembrie 2006, Partea I.

ANEXA

Nr. 1

ANEXA

Nr. 2

METODOLOGIA DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE A TESTELOR

NAȚIONALE,

ÎN VEDEREA ACCESULUI ABSOLVENȚILOR CLASEI A VIII-a ÎN CLASA A IX-a A ANULUI ȘCOLAR

2007 - 2008

I. DISPOZITII GENERALE

'

Art. 1. - (1) În conformitate cu articolul 22, alin. (1) din Legea Învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,,,Accesul absolvenților clasei a VIII- a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a școlii de arte și meserii se realizează prin procedura de selecție și repartizare, reglementată conform Metodologiei Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, care se dă publicității până la începutul anului școlar".

(2) În vederea realizării selecției și repartizării absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a a ciclului inferior al liceului sau a școlii de arte și meserii, se organizează teste naționale la disciplinele Limba și literatura română, Matematică și, la alegere, Istoria românilor sau Geografia României. Candidații aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susțin și un test la Limba și literatura maternă.

(3) Procedura de selecție privind accesul absolvenților clasei a VIII-a în clasa a IX-a are în vedere următoarele criterii: media la testele naționale, cu o pondere de 50%; media de absolvire a claselor a V-a - a VIII-a, cu o pondere de 50%.

(4) În vederea admiterii la liceele vocaționale sau la clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, candidații susțin și probe de aptitudini sau probe de verificare a cunoștințelor de limbă modernă.

Art. 2. - Au dreptul să se prezinte la testele naționale atât persoanele care au promovat clasa a VIII-a de gimnaziu din seria curentă, cât și cele din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau testele naționale, indiferent de vârsta candidatului.

Art. 3. - (1) Testele naționale se susțin anual, într-o singură sesiune.

(2) În caz de nepromovare a testelor naționale, acestea pot fi susținute în oricare dintre sesiunile ulterioare.

(3) Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul să susțină testele naționale, fără taxă. Art. 4. - Elevilor care promovează testele naționale li se eliberează un certificat care să ateste promovarea acestora. Celor care nu promovează testele naționale li se eliberează, la cerere, copie de pe foaia matricolă.

Art. 5. - În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni: - procedură -

act intern care precizează modalitatea prin care trebuie să se desfășoare anumite activități și care cuprinde standarde, criterii, date-limită, responsabilități și soluții practice pentru realizarea acestora; - sesiune de teste naționale - perioadă prestabilită în care se înscriu candidații, se susțin

probele de testare, se soluționează contestațiile și se afișează rezultatele; - probă de teste naționale - formă de testare programată să se desfășoare la o dată prestabilită, constând în susținerea unui test scris, la anumite discipline; - Comisie Națională de Organizare a Testelor Naționale, comisie județeană de teste naționale/ a municipiului București, comisie de teste naționale, comisie de contestații -

grupuri de cadre didactice cu o structură ierarhică, cu atribuții specifice în organizarea și desfășurarea testării, la nivel național, județean și, respectiv, local; - centru de testare, centru zonal de evaluare - unități de învățământ organizate special pentru desfășurarea testării naționale; - profesor evaluator - cadru didactic cu atribuții în evaluarea lucrărilor scrise, în baza unor bareme de corectare și de notare; - asistent - cadru didactic cu atribuții de supraveghere în sălile din centrele de testare; - stagiu de instruire - cursuri de instruire pe problematica specifică evaluării, precum și a organizării și a desfășurării testării, care se realizează înaintea sesiunii de testare națională; - fișă-tip informatizată - cerere individuală de înscriere la testare, în format electronic, care cuprinde datele de identificare a candidatului și lista disciplinelor de testare pentru care acesta a optat; - borderou de evaluare - document-tip în care se înregistrează, conform baremului de evaluare și de notare, punctajul alocat fiecărui răspuns; - catalog electronic - document oficial de testare, informatizat, instituit la nivelul centrului de testare, care cuprinde datele de identificare a candidaților și notele obținute de aceștia, precum și numele componenților comisiei de teste naționale și ale profesorilor evaluatori; pentru oficializarea documentului se realizează două copii în formă tipărită, semnate de președinte, vicepreședinte, secretar și profesorii examinatori/evaluatori; - reevaluare a lucrărilor - procesul de recorectare a unor lucrări, în condiții de resecretizare, de către alți profesori evaluatori decât cei care au realizat evaluarea inițială, cu scopul verificării corectitudinii evaluării inițiale; - certificat - document oficial care atestă promovarea testelor naționale.

li. COORDONAREA METODOLOGICĂ A TESTELOR NAȚIONALE

Art. 6. - (1) Coordonarea pe plan național a acțiunilor privind organizarea și desfășurarea selecției pe baza testelor naționale este asigurată de Comisia Națională de Organizare a Testelor Naționale, numită în continuare Comisia Națională, care se constituie anual, prin ordin al ministrului și funcționează în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

(2) În fiecare județ și în municipiul București, se constituie comisia județeană/ a municipiului București de organizare a testelor naționale, numită mai departe comisia județeană.

(3) Comisiile județene/ a municipiului București asigură aplicarea riguroasă a normelor metodologice, organizează și coordonează desfășurarea testelor naționale în fiecare judet' în municipiul București.

(4) În fiecare județ se constituie centre de testare, în care se susțin testele naționale, și centre zonale de evaluare, în care se realizează evaluarea lucrărilor scrise. Se recomandă organizarea unui număr mic de centre de evaluare pe județ, care să asigure unitatea evaluării, ținând cont, în același timp, de distribuția geografică a unităților de învățământ și de existența personalului calificat. În fiecare centru de testare și în fiecare centru zonal de evaluare, se constituie și funcționează comisii, numite în conformitate cu prezenta metodologie și coordonate de către un președinte. Art. 7. - Comisia Națională de Organizare a Testelor Naționale coordonează și monitorizează organizarea și desfășurarea acțiunilor pentru testele naționale. Comisia Națională se compune din: - președinte: secretarul de stat pentru învătământ preuniversitar; - vicepreședinti: directorul general al Directiei Generale Învătământ Preuniversitar, directorul general al Direcției Generale Învățămân't în Limbile Minorităților, directorul Serviciului Național de Evaluare și Examinare; - secretar: un specialist din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare; - 5-9 membri: directori, șefi de serviciu, inspectori generali din Ministerul Educației și Cercetării, specialiști din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare, profesori din învățământul preuniversitar.

Art. 8. - Comisia Na ' tională are următoarele atribu,

tii:

(1) publică, la începutul anului școlar, calendarul și metodologia de organizare și desfășurare a testelor naționale, precum și programele pentru testele naționale;

(2) aprobă, în baza unei proceduri, lista centrelor de testare și de evaluare pentru teste naționale, ca urmare a propunerilor comisiilor județene/ a municipiului București;

(3) organizează stagii de instruire pentru președinții comisiilor județene/ a municipiului București;

(4) stabilește fișa de atribuții pentru președinți, vicepreședinți, secretari, membrii comisiilor, asistenți și pentru profesorii evaluatori;

(5) în situații justificate, poate decide, la propunerea comisiilor județene sau a delegatului Comisiei Naționale, înlocuirea unor președinți de comisie;

(6) stabilește numărul variantelor de subiecte pentru probele scrise, din care se extrag, prin tragere la sorți, subiectul de testare națională și subiectul de rezervă;

(7) decide, în cazuri justificate, folosirea subiectului de rezervă;

(8) controlează modul în care își desfășoară activitatea comisiile județene, comisiile din centrele de testare din centrele zonale de evaluare și comisiile de contestații;

(9) poate decide evaluarea lucrărilor dintr-un județ în alt județ;

(10) decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfășurării testării sau ulterior, dar nu mai târziu de un an de la desfășurarea acesteia;

(11) analizează desfășurarea și rezultatele testelor naționale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile județene/ a municipiului București și prezintă concluziile conducerii Ministerului Educației și Cercetării;

(12) propune ministrului Educației și Cercetării, în situații de forță majoră, modificări în modul de organizare și desfășurare a testelor naționale;

(13) publică, până la data de 15 ianuarie, variantele de subiecte.

Art. 9. - Comisia Națională poate delega reprezentanți pe lângă comisiile județene/ a municipiului București. Delegatul Comisiei Naționale are următoarele atribuții:

(1) controlează respectarea prezentei metodologii de către comisia județeană/ a municipiului București și de către comisia de contestații, inspectează centrele de testare și centrele zonale de evaluare;

(2) îndrumă comisiile județene/ a municipiului București în privința organizării și desfășurării testelor naționale;

(3) propune comisiei județene/ a municipiului București sau Comisiei Naționale - atunci când constată disfuncții în respectarea metodologiei - schimbări în componența comisiilor;

(4) în cazul în care constată abateri în organizarea testelor naționale, reprezentantul Comisiei Naționale poate propune comisiei județene/ a municipiului București sau Comisiei Naționale măsuri de sancționare a cadrelor didactice în cauză sau suspendarea posibilității de a se organiza, în anul școlar următor, centru de testare în unitatea școlară respectivă;

(5) întocmește un raport pe care îl înaintează Comisiei Naționale.

Art. 10. - (1) Comisiile județene/ a municipiului București se compun din: - președinte - unul dintre inspectorii școlari generali adjuncți; - vicepreședinte - un inspector școlar (în municipiul București poate fi numit un vicepreședinte pentru fiecare sector); - 1 secretar - inspector școlar, informatician sau cadru didactic cu abilități în operarea pe calculator; - 3 - 5 membri -inspectori școlari de specialitate, directori de instituții de învățământ și profesori de specialitate pentru fiecare disciplină de învățământ la care se susține testarea.

(2) În județele în care se susțin teste în limbile minorităților naționale, din comisia județeană face parte, în calitate de secretar, și inspectorul care coordonează învățământul cu predare în limbile minorităților.

(3) Componența nominală a acestor comisii se aprobă anual, prin decizia inspectorului școlar general județean/ al municipiului București. Componența comisiei județene se transmite, spre informare, Comisiei naționale, până la data de 15 aprilie.

Art. 11. - Comisiile județene/ a municipiului București au următoarele atribuții:

(1) nominalizează, până la data de 16 aprilie, centrele de testare, unitățile școlare arondate acestora, precum și centrele zonale de evaluare;

(2) transmit, în format electronic, Comisiei Naționale, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, spre aprobare, lista centrelor de testare și a centrelor zonale de evaluare din județ,' din municipiul București, până la data de 16 aprilie;

(3) controlează și răspund de organizarea și desfășurarea testelor naționale pe tot teritoriul județului/ al municipiului București;

(4) iau măsuri de soluționare a problemelor de finanțare a acțiunilor legate de organizarea și desfășurarea testelor naționale;

(5) iau măsuri pentru dotarea centrelor cu logistica necesară pentru buna desfășurare a testării naționale și a evaluării (copiatoare în stare de funcționare, care să permită multiplicarea subiectelor de examen pentru fiecare candidat, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate și a altor documente necesare comisiei, radio, computer, telefon, fax, consumabile);

(6) pot delega inspectori de specialitate, reprezentanți ai comisiei județene/ a municipiului București, pentru monitorizarea desfășurării testelor naționale în centrele de testare și de evaluare;

(7) se adresează, în scris, direcțiilor județene de sănătate, pentru a asigura prezența personalului medical în fiecare centru în care se susțin testele naționale, precum și consiliilor locale, RENEL, operatorilor de cablu, Romtelecom etc., în scopul asigurării condițiilor corespunzătoare pentru desfășurarea testării;

(8) se adresează, în scris, organelor Ministerului Administrației și Internelor, de poliție și de jandarmerie, de la nivel județean, pentru a asigura prezența polițiștilor sau a jandarmilor la sediul comisiei județene și la centrele de testare, pentru paza lucrărilor scrise, pentru păstrarea ordinii publice la centrele de testare și de evaluare. Prezența acestora va fi solicitată și pentru transportul lucrărilor scrise de la centrele de testare la cele de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestații și invers;

(9) emit decizii de numire a comisiilor din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare și numesc asistenții din centrele de testare, precum și profesorii evaluatori din centrele de evaluare;

(1O) realizează instruirea președinților și a vicepreședinților comisiilor din centrele de testare, cu cel mult 48 ore înaintea primei probe a testelor naționale; pentru președinții și vicepreședinții comisiilor din centrele zonale de evaluare, instruirea se face cu cel mult 48 de ore înaintea primei probe scrise;

(11) alcătuiesc un model de legitimație pentru candidați, valabil în județul respectiv și asigură numărul de legitimații necesar pentru fiecare centru de testare, în funcție de numărul de candidați arondați;

(12) iau măsuri de asigurare a transportului elevilor la centrele de testare, acolo unde acest lucru se impune;

(13) asigură confecționarea ștampilelor-tip pentru testele naționale. Se vor confecționa două tipuri de ștampile care vor avea următorul conținut:

a. ștampila pentru centrele de testare:,,Teste Naționale 2007 - C.T.";

b. ștampila pentru centrele zonale de evaluare:,,Teste Naționale 2007 - C.Z.E". Ștampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 20 mm și nu vor fi numerotate.

(14) operează, dacă este cazul, schimbări ale președinților, ale vicepreședinților, ale membrilor, ale profesorilor evaluatori, ale secretarilor și ale asistenților care fac parte din comisiile din centrele de testare sau din centrele zonale de evaluare. Aceste schimbări vor fi aduse la cunoștința Comisiei Naționale;

(15) pot decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfășurării testării sau ulterior, și informează Comisia Națională despre rezultatele acestor reevaluări;

(16) sesizează imediat Comisiei Naționale orice situație a cărei rezolvare nu este prevăzută în metodologie și solicită, atunci când este cazul, subiecte de rezervă;

(17) asigură traducerea variantelor de subiecte în limbile minorităților naționale, în cel mult o lună de la publicarea acestora; '

(18) raportează, în fiecare zi de desfășurare a probelor scrise, până la ora 14, numărul candidaților prezenți la probe, numărul candidaților eliminați și orice situație specială ivită în organizarea și desfășurarea probei;

(19) organizează centrul județean sau centrele regionale de contestații și numesc comisia județeană/ a municipiului București de contestații;

(20) organizează și asigură securitatea transportului lucrărilor scrise de la centrele de testare la centrele zonale de evaluare, de la preluarea lor de la una dintre comisii, până la predarea lor către cealaltă comisie;

(21) primesc lucrările scrise contestate de la comisiile din centrele de evaluare și organizează transportul lor, în deplină securitate la și de la comisia județeană de contestații/ a municipiului București;

(22) primesc lucrările scrise reevaluate de comisia județeană/ a municipiului București de contestații și le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;

(23) centralizează rezultatele testelor naționale și le transmit, prin fax și prin poșta electronică, Serviciului Național de Evaluare și Examinare, imediat după afișarea acestora (înainte și după contestații), astfel: număr de candidați înscriși, număr de candidați prezenți și număr de candidați promovați, pe tranșe de medii;

(24) analizează modul de desfășurare a testelor naționale, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare, elaborează și transmit

Comisiei Nat. ionale, la Direct. ia Generală Învăt. ământ Preuniversitar, în termen de 7 zile de la încheierea susținerii testelor, raportul cu privire la rezultatele acestora și propun modificări

sau completări ale metodologiei de organizare și desfășurare a testelor naționale.

Art. 12. - (1) Comisiile din centrele de testare se compun din:

- președinte - un profesor cu gradul didactic I, din altă unitate de învățământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorți, din lista propusă de unitățile școlare și aprobată de inspectoratul școlar județean/ al municipiului București; - secretar - un cadru didactic din altă unitate de învățământ decât cele arondate centrului, ales prin tragere la sorți de comisia județeană/a municipiului București, din lista propusă de unitățile școlare și aprobată de inspectoratul școlar județean/ al municipiului București. Alegerea acestuia se va face ținând cont și de competențele de operare pe calculator; - membri - 1-3 profesori din altă unitate de învățământ decât cele arondate centrului, având capacitate organizatorică recunoscută și competențe în operarea pe calculator, aleși prin tragere la sorți de comisia județeană (a municipiului București), din lista propusă de unitățile școlare și aprobată de inspectoratul școlar județean (al municipiului București); - un informatician sau un cadru didactic având competențe de nivel avansat în operarea pe calculator, care va gestiona baza de date din centru; - asistenți - câte două cadre didactice pentru fiecare sală în care se desfășoară testele, cadre didactice de altă specialitate decât cea la care se susține testul, alese prin tragere la sorți din alte unități de învățământ decât cele arondate centrului. Asistenții vor fi aleși, de regulă, unul dintre cadrele didactice care predau la școală generală și celălalt dintre cadrele didactice care predau la liceu.

(2) Pentru centrele zonale de evaluare stabilite la nivel județean (al municipiului București), comisia păstrează aceeași structură, cu excepția asistenților, care se înlocuiesc cu profesori evaluatori pentru fiecare disciplină de testare, cadre didactice calificate, alese din alte unități de învățământ decât cele arondate centrului de evaluare, exceptând situația în care, în județ, este organizat un singur centru de evaluare. În acest caz, profesorii vor fi selecționați dintre cei care nu au predat la clasa a VIII-a în anul școlar 2006-2007. Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru zonal de evaluare va fi stabilit în funcție de numărul de lucrări care trebuie evaluate în centrul respectiv, avându-se în vedere ca fiecare evaluator să evalueze, de regulă, 100 de lucrări. De regulă, în fiecare echipă de evaluatori, vor fi numiți un profesor care predă la școala generală și unul care predă la liceu.

(3) Precizări privind comisiile din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare:

a) Componența nominală a comisiilor, cu excepția informaticianului, se stabilește prin tragere la sorți, efectuată electronic, în ședință publică, din lista propusă de consiliile de administrație ale școlilor și aprobată de consiliul de administrație al inspectoratului școlar. Lista conținând propunerile de cadre didactice care doresc să participe la testele naționale se înaintează de către unitățile școlare inspectoratului școlar, până la data de 15 martie. Cadrele didactice care solicită înscrierea pe listă, vor da o declarație, pe proprie răspundere, că se angajează să participe la activitățile menționate de prezenta metodologie, pentru care vor fi nominalizați.

b) Informaticianul este nominalizat de comisia județeană, până la data de 15 aprilie, de preferință dintre cadrele didactice de specialitate/ dintre informaticienii din unitatea de învățământ în care se organizează centrul de testare, respectiv centrul zonal de evaluare.

c) În funcție de numărul lucrărilor repartizate la centrul zonal de evaluare, în comisia din respectivul centru pot fi numiți mai mulți membri.

d) Comisiile din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare vor fi alcătuite din cadre didactice cu prestanță, autoritate profesională și morală (pe cât posibil, cu gradul didactic I sau li). Nu vor fi numiți în comisiile de testare sau de evaluare și nu vor primi nicio altă atribuție legată de testele naționale persoanele care au rude în rândul candidaților. De asemenea, nu vor primi nicio atribuție legată de testele naționale persoanele care, în sesiunile anterioare ale testelor naționale, au fost sancționate sau au desfășurat activități necorespunzătoare (ca asistenți sau evaluatori, ca președinți, secretari sau membri). Nu vor fi numiți ca profesori evaluatori acei profesori despre care s-a constatat, în sesiunile anterioare, că au evaluat cu superficialitate, inclusiv aceia cărora li se poate reproșa, în mod justificat, existența unor diferențe mari între notarea inițială a lucrărilor și cea de la contestații (diferențe de 1,5 puncte sau mai mari);

e) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie și pentru asigurarea corectitudinii desfășurării testelor naționale, președintele comisiei din _ centrele de testare/ evaluare va solicita declarații scrise de la fiecare membru al comisiei. ln declarația - tip, cadrul didactic precizează că nu are rude în rândul candidaților și își asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale. De asemenea, declarația cadrului didactic cuprinde mențiunea că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei de testare/ evaluare, știe că se vor lua măsuri de sancționare, care pot merge până la excluderea din învățământ.

f) Tragerea la sorți a președinților, a membrilor comisiilor din centrele de testare și din centrele zonale de evaluare, a asistenților și a profesorilor evaluatori se face la nivelul inspectoratului școlar, în ședință publică, cu cel mult 48 de ore înaintea începerii testelor, urmând ca inspectorul școlar general să emită decizii scrise. Stabilirea repartizării asistenților pentru fiecare sală se face în centrul de testare, prin tragere la sorți, în prezența tuturor membrilor comisiei, în dimineața desfășurării fiecărei probe.

g) Comisiile din centrele de testare se întrunesc pentru instruire cu cel puțin 24 de ore înainte de susținerea primului test național. Art. 13. - Organizarea centrelor de testare se face după cum urmează: - în mediul urban, elevii vor fi grupați pe centre de testare, astfel încât numărul de elevi dintr-un centru să fie cuprins între 250 și 400 de elevi. Numărul de elevi pe centru va fi decis ținând cont de necesitatea desfășurării în condiții optime a testelor. În cazuri excepționale, bine motivate, se pot organiza și centre de testare cu mai puțin de 250 de elevi sau cu mai mult de 400 de elevi, cu aprobarea Comisiei Nationale; - în mediul rural,

se vor organiza centre de testare având cel puțin 100 candidați. În cazul unităților școlare cu mai puțin de 100 de absolvenți ai clasei a VIII-a, acestea vor fi arondate, la centre din municipii, orașe, comune, în funcție de distanța pe care o au de parcurs și de mijloacele de transport existente. În acest caz, o atenție deosebită trebuie acordată problemei transportului elevilor. În cazuri excepționale, se pot organiza și centre de testare cu mai puțin de 100 de candidați, cu aprobarea Comisiei Naționale.

Art. 14. - Comisiile din centrele de testare au următoarele atributii:

(1) organizează și răspund de desfășurarea testării naționale în centrele respective;

(2) preiau documentele necesare desfășurării testelor naționale, prin proces-verbal de predare-primire, semnat de președintele comisiei și de directorul unității de învățământ în care se află centrul de testare. Conducerile unităților de învățământ arondate centrului de testare răspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la testele naționale;

(3) verifică modul în care conducerea unității de învățământ a organizat centrul de testare: pregătirea sălilor de concurs, existența în număr suficient a imprimatelor necesare pentru lucrările scrise, existența și starea de funcționare a fotocopiatoarelor, existența fișetelor pentru păstrarea documentelor de testare în deplină siguranță. Conducerea unității de învățământ în care este organizat centrul de testare asigură condițiile necesare organizării și desfășurării testelor naționale - sălile de concurs, imprimatele pentru lucrările scrise, fotocopiatoare, fișete pentru păstrarea documentelor de testare națională în deplină siguranță. Conducerea unității predă comisiilor din centrele de testare variantele de subiecte de la probele scrise de pe pagina oficială de internet a Ministerului Educației și Cercetării, în formă tipărită, corespunzător fiecăreia dintre probele pentru care există candidați. Constatările se consemnează în procesul-verbal de predare-primire;

(4) organizează desfășurarea testelor naționale, conform calendarului, respectând prevederile prezentei metodologii, precum și procedurile stabilite ulterior și comunicate de Comisia Națională;

(5) întocmesc listele absolvenților care participă la testele naționale, repartizați pe sălile în care se desfășoară testarea, în ordine alfabetică, ținând cont de opțiunea pentru testul de istorie sau de geografie, precum și de limba în care se susțin testele, și afișează listele la avizierul centrului de testare și pe ușile sălilor, cu 24 de ore înainte de începerea fiecărui test național;

(6) stabilesc, prin tragere la sorți, organizată în dimineața fiecărei probe, repartizarea pe săli a asistenților și instruiesc cadrele didactice care asigură supravegherea în sălile în care se susțin testele naționale;

(7) multiplică varianta extrasă într-un număr egal cu numărul candidaților din centrul de testare;

(8) sesizează comisiei județene orice situație specială și solicită, în situații excepționale, subiecte de rezervă;

(9) controlează și îndrumă activitatea tuturor cadrelor didactice din centrele de testare care au sarcini privind organizarea și desfășurarea testelor;

(1O) iau măsuri pentru ca în spațiile în care își desfășoară activitatea comisia de Teste Naționale sau se desfășoară probele scrise de testare să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia județeană, de Comisia Națională de

Teste Naționale

sau neprevăzute de prezenta metodologie;

(11) președintele răspunde de transportul în deplină siguranță și de predarea, cu proces-verbal, a lucrărilor scrise și a unei copii de pe subiectele de testare la centrele zonale de evaluare; lucrările sunt însoțite, pe perioada transportului, de președinte și de secretar sau de un membru al comisiei din centrul de testare, împreună cu un reprezentant al poliției sau al jandarmeriei;

(12) completează cataloagele electronice de testare cu numele, cu inițiala tatălui și cu toate prenumele candidaților, precum și cu disciplinele la care se susține testarea națională. Cataloagele electronice astfel completate se predau comisiei din centrul zonal de evaluare la care este arondat centrul de testare;

(13) primesc de la centrul zonal de evaluare, cu ocazia predării lucrărilor scrise, baremele de evaluare și de notare pentru testul susținut în ziua respectivă, pentru a fi afișate în centrul de testare;

(14) după încheierea operațiilor de evaluare și de notare, primesc, cu proces-verbal, prin președinte, însoțit de secretar sau de unul din membri, cataloagele de la centrele zonale de evaluare; asigură transportul acestora în deplină siguranță la centrele de testare;

(15) afișează listele cu rezultatele testelor naționale, după primirea cataloagelor de la centrele de evaluare;

(16) primesc eventualele contestații referitoare la evaluarea lucrărilor scrise și le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;

(17) afișează listele cu rezultatele definitive, după primirea de la comisia județeană a copiei de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestații;

(18) întocmesc extrase din catalog, cuprinzând rezultatele testelor și le transmit școlilor arondate centrului de testare;

(19) predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ unde se susțin testele naționale, toate documentele referitoare la acestea, pentru arhivare;

(20) președintele centrului de testare verifică și semnează toate documentele privind organizarea și desfășurarea testelor naționale din centrul respectiv.

Art.15. - Comisiile din centrele zonale de evaluare au următoarele atribuții:

(1) preiau de la comisiile județene, baremele de corectare și de notare, în condițiile stabilite de Comisia Națională;

(2) primesc, cu proces-verbal semnat de președinte și de vicepreședinți, lucrările scrise aduse de către delegații din centrele de testare, spre a fi evaluate;

(3) predau baremele de corectare și de notare delega lor din centrele de testare, spre a fi afișate în centrele respective;

(4) răspund de securitatea lucrărilor scrise, pe toată perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;

(5) evaluează lucrările, respectând baremul de corectare și de notare;

(6) verifică borderourile finale și corectitudinea înscrisurilor pe lucrări, precum și semnarea, de către fiecare evaluator, a notei acordate și înscrise pe lucrare;

(1) scriu pe lucrări notele fiecărui evaluator, calculează media obținută și o trec pe lucrări și în cataloagele electronice;

(8) calculează media generală pentru fiecare candidat și o trec în cataloagele electronice;

(9) predau, cu proces-verbal de predare-primire, prin președinte și un membru al comisiei, două printuri ale catalogului electronic completat, semnat de profesorii evaluatori și ștampilat, către delegații comisiei din centrul de testare;

(10) transmit către comisia județeană de contestații, în deplină siguranță, lucrările scrise ale căror note au fost contestate de către candidați/ părinți;

(11) preiau după reevaluare, de la comisia județeană, lucrările scrise ale căror note inițiale au fost contestate;

(12) predau, cu proces-verbal, prin președinte, însoțit de secretar sau de un membru al comisiei, lucrările scrise, borderourile detaliate și de sinteză, precum și celelalte documente ale desfășurării testelor naționale, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul de evaluare. Art. 16. - (1) Comisia de contestații are următoarea componență: - președinte - inspector școlar general/ inspector general adjunct al județului în care se organizează comisia; -1 - 2 secretari - inspectori școlari din județul în care se organizează comisia; - 1 - 2 informaticieni, profesori de informatică sau cadre didactice de altă specialitate, cu abilități de nivel superior în utilizarea calculatorului; - membri - profesori evaluatori, câte doi profesori, de regulă cu grad didactic I, pentru fiecare disciplină de testare și pentru maximum 100 de lucrări contestate. În situații justificate, pot fi numiti evaluatori și profesori cu grad didactic li sau definitiv.

(2) În fiecare an, m mbrii comisiei de contestații vor fi alți profesori decât cei din anul anterior. Alegerea evaluatorilor se face prin tragere la sorți, dintr-o listă de profesori recunoscuți pentru competența profesională și probitatea lor morală. La dosarul comisiei județene se vor afla atât decizia de numire a profesorilor evaluatori din comisia de contestații din anul curent, cât și a celor din anul precedent. Art.17.

Cadrele didactice și personalul tehnico-administrativ implicat în desfășurarea testelor naționale au obligația de a respecta cu strictețe normele privind organizarea și desfășurarea acestora; persoanele care se abat de la normele stabilite vor fi înlocuite imediat și sancționate, conform reglementărilor în vigoare.

III. ÎNSCRIEREA CANDIDAȚILOR PENTRU SUSȚINEREA TESTELOR NAȚIONALE

Art. 18. - (1) La testele naționale, se pot înscrie atât absolvenții clasei a VIII-a din seria curentă, cât și cei din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de capacitate sau

testele naționale, indiferent de vârsta candidatului.

(2) Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la susținerea testelor naționale numai după echivalarea studiilor și promovarea examenelor de diferență stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Na onal de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

(3) Candidații proveni din învățământul particular se înscriu la centrul de testare desemnat de comisia județeană. Art. 19. - (1) Înscrierea candidaților pentru testele naționale se face la secretariatele școlilor, în perioada prevăzută în calendar, după cum urmează:

a) pentru candidații din seria curentă, tabelele de înscriere sunt întocmite de profesorii diriginți, în conformitate cu evidențele din școli. Tabelele conțin opțiunile candidaților pentru istoria românilor sau geografia României, precum și semnăturile acestora. Înscrierea se face la centrul de testare la care este arondată unitatea, de către director și de secretarul școlii menționate, conform unei programări stabilite de comisia județeană;

b) pentru candidații din anii precedenți, înscrierea se face de secretarul școlii din centrul de testare la care este arondată școala pe care candidații au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceștia (cerere de înscriere, buletin/ carte de identitate, certificat de naștere și foaia matricolă pentru clasele I - a VIII-a). În situația schimbării domiciliului în altă localitate, menționată ca atare în buletinul de identitate, candidații din seriile precedente se pot înscrie pentru a susține testele naționale la un centru de testare, stabilit de comisia județeană din județul în care se află noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situații, înscrierea în alt județ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naționale.

(2) Tabelele de înscriere, pentru absolvenții din seria curentă, întocmite conform calendarului, se actualizează după încheierea semestrului al doilea (prin eliminarea candidaților corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată sau exmatriculați) și se transmit, semnate și ștampilate de director, centrului de testare la care școala este arondată, în ziua următoare încheierii cursurilor pentru clasa a VIII-a. De corectitudinea datelor transmise centrului de testare, răspunde directorul unității de învățământ la care candidații au absolvit cursurile gimnaziale.

(3) Fiecare candidat depune, la înscrierea pentru testele naționale, o fotografie recentă, tip buletin/ carte de identitate, care se aplică pe legitimație. Pentru candidații din seria curentă, legitimația este completată, semnată, ștampilată și eliberată de conducerea unității de învățământ pe care candidatul a absolvit-o. Pentru candidații din seriile precedente, legitimația este eliberată de secretariatul centrului de testare.

IV. DISCIPLINELE PENTRU TESTELE NAȚIONALE

Art. 20. - (1) Disciplinele la care se susțin testele naționale sunt următoarele:

a) Limba și literatura română - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;

b) Matematică - test scris, din materia claselor a V-a - a VIII-a, conform programei de testare;

c) Istoria românilor sau Geografia României (la alegere) - test scris, din materia clasei a

VIII-a, conform programei de testare.

(2) Candidații aparținând minorităților naționale, care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă, susțin și un test la Limba și literatura maternă, din materia claselor a V-a - a VIII- a, conform programei de testare.

Art. 21. - Evaluarea lucrărilor scrise se face cu note de la 1O la 1, cu respectarea strictă a baremului de evaluare și de notare indicat de Serviciul Național de Examinare și Evaluare; nota minimă de promovare la fiecare dintre lucrările scrise este 5.

V. ELABORAREA TESTELOR NAȚIONALE

Art. 22. - Testele naționale și baremele de evaluare și de notare se elaborează în cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare, ținând seamă de următoarele cerințe:

a) să fie formulate clar, precis și în strictă concordanță cu programele școlare și cu programele de testare, valabile pentru desfășurarea testelor naționale din anul respectiv;

b) să aibă un nivel mediu de dificultate;

c) să permită efectuarea lor în 2 ore.

VI. ORGANIZAREA SĂLILOR DE TESTARE,

ACCESUL ȘI REPARTIZAREA ÎN SĂLI A CANDIDAȚILOR, A ASISTENȚILOR, DESFĂȘURAREA,

EVALUAREA ȘI NOTAREA TESTELOR NAȚIONALE Art. 23. - Organizarea sălilor de testare, accesul și repartizarea în săli a asistenților și a candidaților se fac după cum urmează:

A. Pregătirea sălilor de testare Sălile destinate pentru susținerea testelor naționale vor fi adaptate activităților legate de acestea prin:

a) dotarea corespunzătoare;

b) eliminarea oricăror materiale didactice care ar putea influența candidații în elaborarea lucrărilor;

c) afișarea pe ușa fiecărei săli a listei nominale alfabetice cu candidații repartizați în sala respectivă, avizată de președintele comisiei;

d) afișarea, pe ușa fiecărei săli, a prevederilor din metodologie care îi informează pe candidați că pătrunderea în săli cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudă atrag după sine eliminarea de la testele naționale;

e) afișarea, pe ușa fiecărei săli, a prevederilor din metodologie care îi informează pe candidați

că

subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele multiplicate nu se iau în considerare.

B. Repartizarea în săli a asistenților

a) Înaintea intrării în săli, președintele comisiei din centrul de testare instruiește asistenții în legătură cu îndatoririle care le revin, cu prevederile prezentei metodologii, cu informațiile pe care trebuie să le furnizeze candidaților aflați în săli. Aceste informații sunt consemnate într-un document, care va fi prezentat de către asistenți în fiecare sală de testare. Instructajul va avea un scenariu-standard, obligatoriu, care va fi reglementat printr-o procedură.

b) La încheierea instructajului, participanții vor semna un proces-verbal, care se va arhiva alături de celelalte documente referitoare la testele naționale.

c) Repartizarea în săli a asistenților se face de către președintele comisiei, prin tragere la sorți - câte doi pentru fiecare sală - cu trei sferturi de oră înainte de începerea fiecărui test, luându-se măsuri să nu rămână aceleași formații de supraveghere pentru aceleași săli în zile diferite, iar cadrele didactice să nu fie de specialitatea disciplinei de test la care supraveghează.

d) Asistenții, care au fost instruiți și au semnat fișa de atribuții, intră în săli după ce au primit listele cuprinzând candidații, foaia conținând informațiile care trebuie transmise candidaților, procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise, hârtie tipizată și hârtie ștampilată pentru ciorne; numărul de coli tipizate și numărul de coli pentru ciorne primite pentru fiecare sală de testare vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare supraveghetor, de președintele comisiei și de unul dintre membrii acesteia.

e) Se interzice asistenților intrarea în sălile de testare cu telefoane mobile, cărți, ziare, manuale sau cu alte materiale informative vizând conținutul disciplinelor de concurs.

C. Accesul și repartizarea în săli a candidaților

a) Accesul candidaților în săli este permis pe baza buletinului/ cărții de identitate (a certificatului de naștere, în cazul în care candidatul nu are buletin/ carte de identitate) și a legitimației de testare, cel târziu cu o jumătate de oră înaintea începerii fiecărui test. Candidații care nu au asupra lor buletinul/ cartea de identitate (certificatul de naștere, pentru

candidații care nu au buletin/ carte de identitate) și legitimația de testare nu sunt primiți în sală.

b) În cazuri excepționale, comisia de testare poate accepta în sală candidați care nu au documentele mentionate anterior, dacă sunt recunoscuti de un cadru didactic sau de doi candidați și sub re erva prezentării documentelor până a· doua zi. În caz contrar, lucrarea candidatului va fi anulată și candidatul va fi eliminat. Comisia județeană va fi informată despre situația creată înainte de a fi luată decizia de eliminare sau de acceptare a candidatului în testare fără documentele menționate la punctul a). Situația va fi menționată într-un proces verbal special, care se va păstra alături de celelalte documente de testare.

c) Se interzice intrarea în săli, a candidaților, cu manuale școlare, cu materiale scrise sau cu alte materiale care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor, cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare cu exteriorul. La proba scrisă de matematică este permisă folosirea compasului, a creionului, a radierei, a riglei și a raportorului, care nu au inscripționate formule matematice. Asistenții vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea acestor dispoziții duce la eliminarea din sală a candidatului de către președintele comisiei de testare, indiferent dacă materialele respective au fost folosite sau nu și, după caz, la sancționarea asistenților, în conformitate cu Legea învățământului.

d) Candidații se așează câte unul în fiecare bancă, în ordine alfabetică, conform listelor afișate. Fiecare elev primește o coală tipizată, pe care își scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui și toate prenumele (în ordinea din cartea de identitate sau din certificatul de naștere) și completează citeț celelalte date de pe colțul care urmează să fie lipit. Candidații vor primi atâtea coli tipizate câte vor solicita și vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colțul care urmează să fie lipit. Totodată, aceștia vor primi hârtie pentru ciornă.

e) Înainte de începerea fiecărui test, asistenții vor explica tuturor candidaților modul de desfășurare a acestuia și modul de completare a datelor generale sau personale de pe foaia tipizată. Se va insista asupra faptului că rezolvarea subiectelor se face exclusiv pe foaia tipizată și că soluțiile scrise pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Candidații semnează un proces-verbal de luare la cunoștință a informațiilor primite de la asistenți.

f) Colțul colii/ colilor tipizate va fi lipit, în mod obligatoriu, de către asistenți, după distribuirea subiectelor în săli și după ce candidații au început să scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor, iar asistenții au verificat identitatea candidaților, precum și completarea corectă a tuturor datelor prevăzute. Asistenții vor semna fiecare lucrare în locul prevăzut pentru semnături, în interiorul porțiunii care urmează a fi sigilată. Pentru lipirea colțului lucrării se va folosi lipici sau același tip de etichete autocolante pentru toate centrele de testare din județ. Președintele comisiei va pune ștampila tip ăTeste Naționale 2007 - C.T." peste colțul închis și lipit al lucrării, fără a semna lucrarea. Aceste operații se vor încheia înaintea ieșirii primului elev din sălile centrului de testare.

g) Înscrierea numelui candidaților pe foile tipizate, în afara rubricii care se sigilează și orice alt semn distinctiv care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea acesteia.

h) Pentru ciorne, candidații vor primi atâtea coli ștampilate cu stampila ăTeste Naționale 2007 - C.T.", câte le sunt necesare.

Art. 24. - Desfășurarea testelor naționale va avea loc după cum urmează:

(1) După comunicarea de către Comisia Națională a numărului variantei de test, se extrage varianta. Comisia din centrul de testare multiplică subiectele în număr egal cu numărul candidaților, copiile se introduc în plicuri care se sigilează, apoi sunt distribuite în săli de către președintele și membrii comisiei. Candidații care susțin proba de matematică în limba unei minorități, vor primi subiectul atât în limba română, cât și în limba minorității în care au studiat disciplina. Înainte de multiplicarea subiectelor pentru fiecare candidat, membrii comisiei verifică dacă varianta extrasă în plenul comisiei este cea anunțată de Comisia Națională. Se încheie proces-verbal, semnat de toți cei prezenți.

(2) Asistenții din săli primesc plicurile cu subiecte de la președinte, secretar sau de la un

membru al comisiei, verifică integritatea acestora, le deschid și distribuie testele multiplicate fiecărui candidat. La încheierea acestor operații, începe rezolvarea subiectelor de către candidați. Unul dintre asistenți notează pe tablă ora începerii și ora terminării rezolvării testului. Președintele și membrii comisiei verifică, în toate sălile de testare, dacă testele multiplicate pentru fiecare elev sunt complete. Aceștia nu vor da candidaților indicații referitoare la rezolvarea testelor.

(3) Din momentul extragerii variantei de testare niciun elev nu mai poate intra în săli. De asemenea, niciun elev nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă și semnează de predarea acesteia. Candidații pot părăsi centrul de testare cel mai devreme după o oră de la distribuirea subiectelor în săli.

(4) În cazuri excepționale, dacă un candidat se simte rău și solicită părăsirea temporară a sălii, va fi însoțit de către unul dintre cadrele didactice care supraveghează, până la înapoierea în sala de testare.

(5) Niciun membru al comisiei nu are voie să părăsească centrul de testare și să comunice în afară conținutul subiectelor, până la încheierea testului.

(6) Pentru elaborarea textului lucrării scrise, elevii folosesc cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor - creion negru. Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a minicalculatoarelor, a altor mijloace de calcul sau a dicționarelor, a hărților etc. Pentru redactarea lucrărilor și pentru ciorne, se va folosi numai hârtia distribuită candidaților de către asistenți.

(7) Candidații car doresc să corecteze o greșeală taie fiecare rând din pasajul greșit cu o linie orizontală. ln cazul în care unii elevi, din diferite motive (corectări numeroase, greșeli care ar putea fi interpretate drept semn de recunoaștere etc.) doresc să-și transcrie lucrarea, fără să depășească timpul stabilit, aceștia vor primi alte coli tipizate. Colile folosite inițial se a nu lează pe loc, menționându-se pe ele ăanu lat" și se semnează de către cei doi asistenti.

(8) În timpul desfășurării testelor naționale, asistenții din săli nu dau candidaților nicio indicație, nu rezolvă testele, nu discută între ei. Unul dintre asistenți stă în fața clasei, iar celălalt în spatele clasei.

(9) În timpul desfășurării testelor naționale, asistenții de săli răspund de asigurarea ordinii și liniștii în sala de clasă, de respectarea de către candidați a tuturor prevederilor din prezenta metodologie, având, în același timp, un comportament calm, echilibrat, adecvat unui cadru didactic și situației de testare. Asistenții verifică dacă elevii au intrat în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea testelor. De asemenea, asistenții nu permit candidaților să comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul și informează președintele comisiei asupra oricărei încălcări a metodologiei.

(10) Eventualele tentative de fraudă,

alte

nereguli în desfășurarea testelor, semnalate asistenților de către candidați sau sesizate de asistenții înșiși, vor fi comunicate mediat președintelui comisiei de testare. Acesta este obligat să verifice și să ia măsurile care se impun.

(11) Comisia județeană va fi informată, imediat, despre orice situație specială.

(12) Încălcarea prevederilor de mai sus poate duce la înlocuirea asistenților și, după caz, la sancționarea lor, mergând până la excluderea din învățământ.

(13) În timpul desfășurării testelor naționale, în săli au voie să intre numai președintele, vicepreședintele, secretarii și membrii comisiei județene, președintele, secretarul și membrii comisiei centrului de testare, precum și reprezentanții Comisiei Naționale și ai comisiei județene, împuterniciți cu delegație. Aceștia nu dau candidaților niciun fel de indicație referitoare la rezolvarea subiectelor. Un comportament contrar duce la sancționarea persoanelor vinovate, conform prevederilor prezentei metodologii și legislației în vigoare.

(14) După ce își încheie lucrările, elevii numerotează foile, sub îndrumarea asistenților, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colțul din dreapta, indicând pagina curentă și numărul total de pagini. De exemplu, dacă elevul a scris 5 pagini, numerotarea paginii a treia a lucrării va fi 3/5. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă urmând să fie barată de

către asistenți. După încheierea numerotării, candidații predau asistenților lucrările și semnează pentru confirmarea predării lucrării și a numărului de pagini.

(15) La expirarea timpului acordat, elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depășirea timpului de lucru stabilit și afișat pe tablă. Ultimii trei elevi rămân în sală până la predarea ultimei lucrări.

(16) La predarea lucrărilor, asistenții barează spațiile nescrise, verifică numărul total de pagini scrise și îl trec în procesele-verbale de predare-primire, pe care le semnează candidații, precum și în rubrica specială, prevăzută în acest scop pe prima pagină a lucrării.

(17) Ciornele și lucrările anulate se strâng separat. Subiectele rezolvate pe ciorne sau pe testul multiplicat nu se iau în considerare. Această informație este transmisă candidaților, în mod obligatoriu, de către asistenți, atât la începutul fiecărui test, cât și în momentul preluării lucrărilor.

(18) Operațiunile menționate la punctele 16) și 17) se efectuează de către asistenți în fața candidatului, după care acesta semnează listele nominale.

(19) Asistenții duc lucrările scrise președintelui și celorlalți membri ai comisiei și le predau acestora, sub semnătură. De asemenea, se predau/ preiau listele nominale, semnate de elevi și de cei doi asistenți, colile tipizate nefolosite, ciornele și foile anulate, precum și foile de ciornă nefolosite. Președintele, împreună cu secretarul sau un membru al comisiei, verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor de pe listă și dacă numărul paginilor scrise coincide cu cel transcris în rubrica specială de pe prima pagină a lucrării și în lista nominală și semnează de primire pe listele nominale. Aceștia numără colile tipizate nefolosite și foile anulate, înscriind numărul lor în procesul-verbal de predare-primire, care va fi semnat de asistenți, de președinte și de un membru al comisiei.

(20) Toate lucrările scrise se predau, prin președinte și secretar sau un membru al comisiei de testare, pe bază de proces-verbal, persoanelor autorizate din centrul zonal de evaluare. După desfășurarea ultimului test, alături de lucrările scrise, se predă la centrul de evaluare și catalogul electronic de la centrul de testare completat cu numele candidaților, inițiala tatălui și școala de proveniență.

(21) După încheierea fiecărui test național, comisia din centrul de testare afișează baremele de evaluare și de notare, preluate de la centrul de evaluare.

(22) Pe perioada desfășurării testelor naționale (începând din momentul extragerii numărului variantei de test la Comisia Națională și până la plecarea delegaților cu lucrările către centrul zonal de evaluare) în centrul de testare se pot afla numai candidații, membrii comisiei prevăzuți de prezenta metodologie și un delegat al unității școlare în care este organizat centrul de testare, care asigură asistența tehnică pentru copiatoare, calculatoare și care asigură logistica pentru testare: foi tipizate, foi de ciornă, lipici, etichete etc. Delegatul unității școlare nu pătrunde în sălile de testare și în sălile în care își desfășoară activitatea comisia și nu are acces la subiecte.

Art. 25. - Desfășurarea activității în centrele zonale de evaluare:

(1) Președintele și membrii comisiei primesc, pe bază de proces-verbal de predare­ primire, de la delegații fiecărui centru de testare, lucrările scrise aduse, spre a fi evaluate.

(2) Lucrările scrise de la aceeași disciplină de testare, primite de la toate centrele de testare arondate, sunt amestecate de președinte și de ceilalți membri ai comisiei de evaluare, sunt numerotate de la 1 la n și grupate în seturi.

(3) Seturile de lucrări se introduc în plicuri sau în dosare numerotate, cu menționarea numerelor acordate lucrărilor din fiecare plic. Pe fiecare lucrare se înscrie numărul de ordine al plicului sau al dosarului și numărul de ordine al lucrării. Plicurile cu lucrările numerotate sunt predate, cu proces-verbal, de președinte sau de vicepreședinte, profesorilor desemnați să evalueze și să noteze lucrările.

(4) Fiecare lucrare este evaluată de doi profesori evaluatori, desemnați de președintele comisiei. De regulă, unul din evaluatori este profesor de școală generală, iar celălalt de liceu. Profesorii evaluatori nu vor cunoaște de la care centru de testare provin lucrările scrise pe care le evaluează. La finalizarea primei corectări a lucrărilor,

schimbul de lucrări între evaluatori se va face prin tragere la sorți, de către președintele comisiei de evaluare, în prezența a doi dintre membrii comisiei.

(5) Evaluarea și notarea lucrărilor scrise se efectuează de către cei doi profesori evaluatori în săli separate, stabilite de președintele comisiei. În fiecare sală de evaluare se vor afla cel puțin trei profesori evaluatori, în același timp. Pe perioada evaluării, în săli au voie să intre, pe lângă evaluatori, doar președintele și vicepreședintele comisiei județene, membrii comisiei centrului de evaluare, precum și reprezentanții Comisiei Naționale și ai comisiei județene, împuterniciți cu delegație.

(6) Fiecare lucrare se evaluează și se apreciază independent de către profesorii evaluatori din comisie, cu note de la 1O la 1, respectându-se cu strictețe baremele de evalua re și de notare transmise de Comisia Națională. Fiecare evaluator înregistrează în borderouri punctajele și notele acordate pentru fiecare lucrare. Se interzic interpretările personale și modificările în baremul de evaluare și de notare. Pentru orice problemă apărută în acest sens va fi anunțată Comisia Națională.

(7) Zilnic, după terminarea programului de evaluare, seturile de lucrări și borderourile individuale de notare se predau, cu proces-verbal, președintelui, pentru a fi păstrate în casa de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate. Cheia și sigiliul vor fi păstrate separat de către președinte și de unul dintre membri.

(8) După încheierea de către ambii evaluatori a acțiunii de evaluare și de notare, borderourile întocmite conform baremului de corectare și de notare și semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate președintelui comisiei, odată cu lucrările evaluate. După ce președintele comisiei verifică, în prezența celor doi evaluatori, dacă diferența dintre notele acordate este de cel mult un punct, aceștia trec notele pe lucrare și semnează cu cerneală roșie. Media finală se trece pe lucrare, în prezența profesorilor evaluatori, de președintele comisiei. Președintele comisiei verifică media finală, ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, între notele acordate de cei doi evaluatori, și semnează alături de aceștia.

(9) În cazul în care președintele comisiei constată că între notele acordate unei lucrări de către cei doi profesori evaluatori există o diferență mai mare de un punct, o repartizează pentru reevaluare și notare unui alt profesor de specialitate, ales dintre evaluatorii din centru. Reevaluarea se va face în prezența profesorilor care au acordat inițial notele. Nota acordată la reevaluare este nota care se trece pe lucrare și va fi semnată de către cei trei profesori și de președintele comisiei. Aceste situații, care necesită o a treia corectare, vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiți anterior.

(10) După ce toate lucrările scrise, la fiecare disciplină de testare, au fost evaluate, acestea se deschid în prezența profesorilor evaluatori, a președintelui și a membrilor comisiei. Notele finale se înregistrează imediat în cataloagele electronice de testare, de către un membru al comisiei. Președintele comisiei sau un membru delegat de către acesta verifică corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog și răspunde alături de secretar și ceilalți membri ai comisiei pentru eventualele greșeli. Comisia din centrul zonal de evaluare realizează completarea electronică a notelor și a mediilor generale, listarea în două exemplare a cataloagelor, verificarea concordanței între notele înscrise pe teze și catalogul listat și semnarea notelor. Cele două exemplare listate ale cataloagelor se numerotează și se ștampilează de către comisia din centrul de evaluare.

(11) După încheierea evaluării tuturor lucrărilor scrise și după trecerea notelor și a mediilor generale în catalog, acestea se predau, pe format electronic si pe suport de hârtie, de către președinte și un membru al comisiei din centrul de evaluare, delegaților din fiecare centru de testare, pentru a fi transportate la centrele respective, pe bază de proces-verbal de predare-primire. După încheierea etapei de contestații, lucrările scrise și borderourile se predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare.

VII. STABILIREA ȘI COMUNICAREA REZULTATELOR

Art. 26. - (1) Un candidat este considerat reușit dacă ob ne cel puțin nota 5 la fiecare test. Un candidat care a obținut la cel puțin unul dintre teste o notă mai mică decât 5 este

considerat ărespins" și nu i se încheie media generală. (2)Media generală se calculează, în centrele zonale de evaluare, după încheierea tuturor probelor, pentru fiecare candidat care a obținut cel pu n nota 5 la fiecare test. Media generală se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la cele 3 teste naționale (respectiv 4, pentru candidații care susțin și test scris la limba și literatura maternă). Art. 27. - (1) Tabelul nominal, _cuprinzând notele și media obținute de fiecare candidat, se afișează la centrul de testare. ln dreptul fiecărui candidat se va scrie, după caz, și rezultatul final:,,reușit",,,respins",,,neprezentat",,,eliminat".

(2) Un candidat este considerat neprezentat dacă nu a fost prezent la cel puțin unul dintre testele naționale.

(3) Un candidat eliminat la una dintre probe nu se mai poate prezenta la următoarele probe.

Art. 28. - Pentru candidații care au absolvit la alte unități de învățământ decât cea în care este organizat centrul de testare, inclusiv pentru cei din alte județe, comisia din centrul de testare întocmește extrase din catalog, care cuprind situația lor la testare și le transmit unităților de învățământ de proveniență, în vederea completării certificatelor care atestă absolvirea testelor naționale.

VIII. DEPUNEREA ȘI REZOLVAREA CONTESTAȚIILOR

Art. 29. - (1) Eventualele contestații cu privire la rezultatele testelor naționale se depun în ziua prevăzută de calendarul de desfășurare a testelor.

(2) Contestațiile se înregistrează la secretariatele centrelor de testare și se analizează la comisia de contesta i.

(3) Candidații pot contesta numai notele acordate propriilor lucrări.

Art. 30. - (1) Președintele, împreună cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de testare primesc contestațiile și le înregistrează.

(2) Cererile prin care se contestă notele obținute la evaluarea inițială, însoțite de un borderou în care se precizează numele contestatarilor și disciplina/ disciplinele pentru care este depusă contestația se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare de către un delegat al comisiei din centrul de testare.

(3) După primirea, în centrul zonal de evaluare, a cererilor prin care se contestă notele obținute la evaluarea inițială, lucrările candidaților care au depus contestații se închid, pentru a deveni secrete, atât în ceea ce privește numele candidatului, numărul de ordine acordat inițial lucrării, centrul de testare, cât și notele acordate. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din județ, cu același tip de hârtie pusă la dispoziție de comisia județeană. Pe lucrările secretizate se aplică ștampila ăTeste Naționale 2007 - CZE". Lucrările se înaintează, prin doi delegați, comisiilor de contestații județene/ a municipiului București, înso te de un borderou în care se menționează numărul de ordine al lucrărilor, disciplina de testare și numărul de pagini al fiecărei lucrări. În cazul în care Comisia Națională decide organizarea de centre regionale de contestații, delegații centrelor zonale de evaluare înaintează lucrările comisiei județene de organizare a testelor naționale, care răspunde de transmiterea lucrărilor în județul în care se organizează centrul regional de contestații. Comisia județeană transmite comisiei de contestații, odată cu lucrările care trebuie reevaluate, baza de date în format electronic.

(4) Președintele comisiei din centrul de evaluare este responsabil de sigilarea lucrărilor contestate și de securitatea transmiterii lor la comisia județeană de contestații sau, după caz, la comisia județeană de organizare a testelor naționale.

(5) Comisia Națională stabilește și comunică tuturor comisiilor județene în ce județ trebuie transmise lucrările pentru contestații.

(6) Comisia Națională poate stabili, de asemenea, organizarea de centre de contestații la nivel regional. În acest caz, componența comisiei de contestații va fi stabilită de comisiile din județele în care se organizează centrele regionale, după consultarea Comisiei Naționale.

Art. 31. - (1) Comisiile județene/ a municipiului București sau comisiile regionale de contestații amestecă lucrările de la aceeași disciplină, le renumerotează, reevaluează lucrările primite și acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de corectare și de notare.

(2) Toate procedurile menționate în prezenta metodologie, privind desfășurarea activității în centrele de evaluare, sunt respectate și în cazul comisiei de contestații.

(3) După terminarea corectării și deschiderea lucrărilor, președintele comisiei de contestații analizează notele acordate după reevaluare, în comparație cu cele acordate inițial. În situația în care se constată diferențe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la corectarea inițială și cele de la contestații, președintele comisiei de contestații decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din profesori cu experiență, alții decât cei care au evaluat inițial lucrările în centrul de contestații. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu strictețe baremul de corectare și de notare și toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestații.

(4) Hotărârile comisiei județene/ a municipiului București sau regionale de contestații se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei și de președinte. Informaticienii din comisiile de contestații înregistrează în baza de date primită de la fiecare județ arondat centrului de contesta i notele obținute după reevaluare.

(5) Lucrările scrise, împreună cu baza de date completată în format electronic, se restituie comisiilor județene de la care provin, care le distribuie centrelor de evaluare, însoțite de o copie de pe procesul-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestații. O copie a procesului-verbal este predată delegatului fiecărui centru de testare care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de corectare de la comisia de contestații și procesul-verbal se păstrează timp de doi ani la sediul inspectoratului școlar care a organizat comisia de contestații.

(6) Pentru lucrările care au primit inițial note cuprinse între 4,50 și 4,99 (inclusiv notele 4,50, respectiv 4,99) sau o notă cel puțin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de comisia de contestații.

(7) Pentru lucrările care au primit inițial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele menționate la alin. (6) nota definitivă este nota acordată de comisia de contestații, dacă între nota inițială și nota acordată de comisia de contestații se va constata o diferență de cel puțin 0,50 puncte. Dacă diferența dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă este nota inițială acordată de comisia din centrul zonal de evaluare.

(8) Nota definitivă, acordată, în conformitate cu procedura menționată nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obtinută de candidat la proba respectivă.

(9) În cazul în care se constată diferențe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în minus - între nota inițială și nota obținută la contestații, inspectoratele școlare analizează situația în termen de 30 zile de la terminarea contestațiilor, consultând profesorii evaluatori din ambele comisii (cea din centrul zonal de evaluare și cea de la contestații) și decid sancționarea celor vinovați. Comisia Națională va fi înștiințată de sancțiunile aplicate, până la data de 15 septembrie a anului în care s-a desfășurat testarea.

(10) După primirea rezultatelor de la comisia de contestații, comisiile din centrele de testare operează în cataloage schimbările ce se impun, recalculează, după caz, media generală și rectifică în mod corespunzător rezultatul.

(11) Modificările se trec în catalogul electronic, iar printul este semnat de președintele centrului de testare.

(12) Rezultatele la contestații se comunică candidaților prin afișare la avizierul centrului de testare, conform calendarului anunțat.

IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ

Art. 32. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare și desfășurare a

testelor nationale este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământ, implicat în desfășurarea testelor naționale răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin, precum și pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învătământului și prestigiului institutiei.

(2) În cazul în care se co stată diferențe mai mari de 1;so puncte - în plus sau în minus - între nota inițială și nota obținută la contestații, inspector tele școlare analizează situația, în termen de 30 de zile de la terminarea contestațiilor. ln situații justificate, vor declanșa procedura de cercetare disciplinară, conform prezentei metodologii, pentru sancționarea celor care se fac vinovați de comiterea abaterilor. Art. 33. - Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat în comisiile de testare, în raport cu gravitatea abateriIor, sunt:

a) observație scrisă;

b) avertisment

c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 - 6 luni;

d) interzicerea participării în comisiile de testare în sesiunile următoare;

e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;

f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Cadrele didactice care, în perioada testării naționale, comit fapte cu caracter infracțional, respectiv furnizarea soluțiilor problemei, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări sau care au manifestări care atestă neglijentă în îndeplinirea atributiilor ce le revin, sunt sanctionate în conformitate cu prevederile Cod.ului penal. În astfel de azuri, Comisia Națională au, după caz, comisia județeană/ a municipiului București va sesiza în scris organele de cercetare penală. Art. 34. - (1) Sancțiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, având la bază procesul-verbal al comisiei de control, audierea celui în cauză și verificarea susținerilor făcute de acesta, în apărare.

(2) Pentru cercetarea abaterilor săvârșite de personalul didactic prevăzut la art. 32 se constituie comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau un reprezentant al salariaților, iar ceilalți sunt cadre_ didactice care au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. ln comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învățământul preuniversitar pot fi incluși și inspectori școlari.

(3) Comisiile de cercetare sunt numite de

ministrul Educației și Cercetării, pentru funcțiile prevăzute la art.25 lit. b) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, și respectiv, de către inspectorul școlar general pentru celelalte cadre didactice.

Art. 35. - (1) Punctul de plecare al cercetării este procesul-verbal alcătuit de organele de control. În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se constată prin proces-verbal și nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să-și producă probe în apărare.

(2) Inspectoratul școlar va face comunicarea, prin decizie scrisă către unitatea de învățământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată și sancțiunea dispusă urmând ca unitatea de învățământ respectivă să ducă la îndeplinire aplicarea acesteia.

(3) Abaterile săvârșite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru testele naționale sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

Art. 36. - Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfășurarea activității unei comisii de testare națională aduce după sine diminuarea cu 20 - 70% a indemniza ei vicepreședintelui și a președintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaților. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primește indemnizația cuvenită respectivei funcții din comisia de teste naționale.

Art. 37. - (1) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie și pentru asigurarea corectitudinii desfășurării testelor naționale, președinții comisiilor din centrele de testare și de evaluare vor solicita declarații scrise de la fiecare membru al comisiei. În declarația-tip, cadrul didactic precizează că nu are soț,' soție, rudă sau afin, până la gradul al patrulea, dintre candidații care participă la testele naționale în centrul unde își desfășoară activitatea și își asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

(2) De asemenea, declarația cadrului didactic cuprinde mențiunea că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, știe că se vor lua măsuri de sancționare, care pot merge până la excluderea din învățământ, în funcție de gravitatea abaterii, în conformitate cu prezenta metodologie.

X. DISPOZIȚII FINALE

Art. 38. - Comisiile din centrele de testare, cele din centrele zonale de evaluare, precum și comisiile județene/ a municipiului București au obligația să informeze imediat Comisia Națională cu privire la situațiile deosebite care apar în organizarea și desfășurarea testelor naționale.

Art. 39. - (1) Documentele întocmite pentru testările naționale se păstrează în arhiva centrului de testare, până la sfârșitul anului școlar următor, iar cataloagele - permanent.

(2) Lucrările scrise și borderourile de notare, autentificate prin semnătură de președinții centrelor zonale de evaluare, se predau, cu proces-verbal, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare și se păstrează până la sfârșitul anului școlar următor.

Art. 40. - (1) Certificatele care atestă promovarea testelor naționale se completează cu datele din cataloage numai de către secretarii unităților de învățământ la care titularii certificatelor au promovat ultimul an de studiu și vor fi semnate de către secretarii menționați și de către președintele comisiei centrului de testare în termen de cel mult 5 zile de la încheierea testelor naționale. În cazuri excepționale, certificatele pot fi semnate de președintele comisiei județene.

(2) Pentru candidații care au susținut testele naționale în alt centru de testare decât unitatea de învățământ absolvită, inclusiv pentru cei care au susținut testele în alt județ, completarea certificatului se face de către secretarul unității de învățământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a, în baza extrasului din catalogul de testare primit de la centrul de testare la care candidatul a susținut testele naționale. Certificatul va fi semnat de secretarul unității de învățământ la care candidatul a absolvit clasa a VIII-a și de președintele din centrul de testare la care a fost arondată respectiva unitate de învățământ.

(3) Eliberarea foilor matricole se face de către secretariatelor școlilor unde candidații au absolvit clasa a VIII-a. Art. 41. - Respectarea întocmai a prezentei metodologii este obligatorie pentru toate persoanele implicate în desfășurarea testelor naționale.

Art. 42. - Orice abatere comisă și dovedită cu probe se sancționează după cum urmează:

a) candidații surprinși având asupra lor materiale care ar putea fi folosite pentru copiat sau mijloace de comunicare cu exteriorul, cei surprinși copiind în timpul desfășurării testelor naționale sau comițând alte fraude menite să le favorizeze rezolvarea subiectelor, sunt

eliminați de la testele naționale din anul respectiv;

b) tentativa de fraudă se pedepsește în același mod.

Art. 43. - (1) În perioada de evaluare a lucrărilor scrise sau ulterior, Comisia Națională poate decide desemnarea, la nivel central sau la nivelul fiecărui județ/ al municipiului București, a unei comisii de reevaluare, prin sondaj, a unui număr de lucrări de la fiecare disciplină de testare, urmărindu-se astfel corectitudinea respectării baremelor de corectare și de notare.

(2) Raportul privind rezultatul acestor reevaluări va fi trimis de Comisia Națională către inspectoratul școlar, care are obligația de a-l transmite și a urmări analizarea sa în fiecare unitate școlară care a participat, prin personalul ei, la organizarea și desfășurarea testelor naționale.

(3) Notele obținute de elevi la testele naționale nu se modifică în urma acestor reevaluări.

Art. 44. - (1) Până la data de 15 septembrie, inspectoratele școlare alcătuiesc un raport special despre desfășurarea testelor naționale din anul în curs, care va fi trimis în scris și pe suport electronic atât la Ministerul Educației și Cercetării - la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, precum și la Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Un exemplar al raportului privind testele naționale se trimite fiecărei unități școlare din județ.

(2) Raportul cuprinde informații despre monitorizarea desfășurării acestor teste naționale, inclusiv date despre eșantioanele de lucrări reevaluate la decizia comisiei naționale sau județene.

(3) Comisia județeană decide reevaluarea de lucrări la cel puțin două discipline. Numărul minim de lucrări reevaluate la o disciplină este de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor sunt stabilite de inspectoratul școlar și sunt menționate în raportul special transmis Comisiei Centrale. Inspectorii

școlari

de specialitate coordonează evaluarea eșantioanelor și prezintă în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluări. De asemenea, vor fi reevaluate automat, la toate disciplinele, acele lucrări la care diferența dintre notarea inițială și cea finală (de la contestații) este mai mare de 1,00 punct. Notele obținute de candidați nu se modifică în urma acestor reevaluări.

În urma reevaluării stabilite de comisia județeană sau de cea națională, inspectorul școlar general poate decide, în situații bine justificate, aplicarea de sancțiuni, conform Statutului personalului didactic și prezentei metodologii. Raportul anual cuprinde informații despre sancțiunile aplicate și numele persoanelor sancționate, inclusiv despre cadrele didactice cărora comisia județeană a decis să le retragă dreptul de a participa la testele naționale.

Art. 45. - (1) Comisiile din centrele de testare asigură condiții de egalizare a șanselor pentru candidații cu deficiențe, prin adaptarea procedurilor de testare la testele naționale, în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice deficienței respective.

(2) Exemple de asemenea adaptări sunt:

a) asigurarea posibilității de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficiențe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);

b) mărirea cu până la 1 oră a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidații cu deficiențe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedică să scrie normal, sau de către cei cu deficiențe vizuale grave;

c) asigurarea scrisului cu caractere mărite a subiectelor pentru candidații ambliopi;

d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiențe vizuale, a informațiilor corespunzătoare subiectelor afișate/ prezentate vizual;

e) realizarea lucrării scrise prin dictarea conținutului acesteia, de către candidatul cu deficiențe, către un profesor asistent, de altă specialitate decât cea la care se desfășoară testarea respectivă, în prezența altor două cadre didactice.

(3) În situația în care unitatea școlară la care este înscris candidatul nu poate asigura realizarea adaptărilor menționate, inspectoratul poate aproba înscrierea candidatului la un

ANEXA

Nr. 3

A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (CI) • să identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trăsăturile specifice ale respectivelor texte, precum și modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale și secundare; • să opereze cu sensul propriu și figurat al cuvântului, prin raportare la contextul mesajului scris; • să recunoască figurile de stil/ procedeele de expresivitate artistică și celelalte noțiuni de teorie literară învățate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere; • să recunoască elementele de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă și să opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere; • să recunoască și să opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice și sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat; • să indentifice valorile expresive ale topicii și ale punctuației; • să recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.

B. Capacitatea de exprimare scrisă (C li)

• să rezume un text literar dat; • să caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere; •

să redacteze un text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat (să motiveze într-o compunere, conform unor cerințe specificate, apartenența unui text la un gen sau la o specie literară: basmul, schița, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; să analizeze un text, valorificând structura acestuia și resursele expresive ale limbii); • să redacteze diferitele texte care vizează scrierea funcțională, scrierea reflexivă, scrierea imaginativă; • să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuație și de exprimare corectă; • să exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingător și coerent, diferite idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare și a unui stil, adecvate contextului și în conformitate cu normele de redactare. Notă! Textele literare la prima vedere/ nestudiate la clasă vor fi selectate, cu precădere, din operele scriitorilor români, recomandate prin programele școlare în vigoare, la capitolul Conținuturi, Texte sugerate.

III. CONTINUTURI '

A. Lectura.Teoria literară. Textul • Autorul. Eul liric și naratorul. •

Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autorul, naratorul, personajul; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. • Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. •

Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). • Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). • Genuri literare. Genurile epic, liric și dramatic. • Specii literare: basmul popular, sch1a, nuvela, romanul, balada populară, fabula, doina populară, pastelul, imnul, comedia.

B. Practica rațională și funcțională a limbii: tipuri de comunicare

1. Comunicarea scrisă. Procesul scrierii. Contexte de realizare • Părțile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea). • Așezarea corectă în pagină. • Punctuația. Semnele de punctuație și ortografice. Valoarea funcțională și expresivă a semnelor de punctuație. • Scrierea funcțională. Telegrama, invitația, cererea. • Scrierea reflexivă. Scrisoarea familială. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea în scris a unui unui punct de vedere personal.

• Scrierea imaginativă (compuneri libere). Descrieri și narațiuni. •

Textul literar. Înțelegerea textului integral sau fragmentar pe baza unor cerințe date. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvențe din operele studiate. Semnificația titlului. Personajul literar (caracterizare). Evidențierea caracteristicilor fundamentale și a semnificațiilor unei opere literare/ ale unui fragment de text literar dat.

2. Elemente de constructie a comunicării

1. Lexicul • Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. • Cuvântul. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Sensul cuvintelor în context. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. • Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicală. • Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile. Neologismele. • Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele. • Regionalismele. Arhaismele. • Cuvintele polisemantice. • Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). • Pleonasmul.

2. Noțiuni de fonetică • Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. • Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. • Folosirea corectă a accentului în limba română.

3. Morfosintaxa • Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. • Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoz ie, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție).

4. Noțiuni de sintaxă • Relația text, frază, propoziție, cuvânt. • Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. • Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție și în frază: flexiunea, joncțiunea, juxtapunerea, topica, intonația și pauza. • Fraza. Propoziția principală și secundară/ subordonată. Elementele de relație în frază. Propoziția regentă și propoziția subordonată. Elementul regent. • Propoziția și părțile de propoziție. Tipurile de propoziție.

5. Sintaxa propoziției și a frazei

• Predicatul și propoziția subordonată predicativă. • Subiectul și propoziția subordonată subiectivă. • Atributul și propoziția subordonată atributivă. • Complementul. Complementele circumstanțiale și necircumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstanțial de cauză și de scop. Complementul direct și indirect. • Propoziția subordonată completivă directă. Propoziția subordonată completivă indirectă. Propozițiile subordonate circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. Propozițiile subordonate circumstanțiale condiționale, concesive, consecutive. • Expansiunea și contragerea. • Acordul.

Notă! Elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu Programa pentru testarea națională, avizată prin Ordinul M.Ed.C. nr. 5001/ 31.08.2006. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor cadru.

Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 și nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul școlar 2006-2007,,,respectarea normelor prevăzute în ediția a li-a a

Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOIW) este obligatorie [

] la examenele de testare națională[

], în cadrul cărora profesorii în cauză/ elevii vor da dovada cunoașterii acestora, fiind evaluați ca atare".

IV. EXEMPLE DE CERINȚE/ ITEMI (conform

Ghidului de evaluare - Limba și literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)

A. Înțelegerea textului (text la prima vedere/ nestudiat la clasă) Se vor evalua abilități, deprinderi, elemente de competență etc., vizând capacități de receptare a mesajului scris, prevăzute de prezenta programă. În funcție de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerințe care se referă strict la înțelegerea textului citat, dar și cerințe care să implice valorificarea noțiunilor de teorie literară studiate în școală. Spre exemplu, pot fi propuse cerințe de tipul:

1. Precizează modul/ modurile de expunere prezențe) în text.

2. Stabilește tipul de text și n trăsături ale acestuia.

3. Motivează, într-un text de cel mult n rânduri, apartenența fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic)/ la o specie literară.

4. Transformă dialogul de mai sus în vorbire indirecra.

5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A și B.

6. Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus.

7. Stabilește n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei narațiuni) sau unei opere epice/ lirice/ dramatice.

8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumerație/ o altă figură de stil.

9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat 1 O. Precizează măsura, ritmul și rima strofei de mai sus.

11. Selectează mărci lexico-gramaticale/ un fragmenU de cel mult n versuri, care să indice prezența eului liric în textul dat.

12. Numește specia literară în care pot fi incluse versurile de mai sus.

13. Explică semnificația următorului vers

/ următoarelor versuri... (sau a unor cuvinte/ sintagme/ locuțiuni/ expresii

.

14. Motivează întrebuințarea semnelor de ortografie/ de punctuație din textul dat.

15. Selectează cuvântul/ sintagma care exprimă/ sugerează următoarea idee [ ].

16. Explică, în n rânduri, semnificația titlului operei literare, ținând seama și de textul reprodus mai SUS.

17. Prezintă tema discuției dintre personajele A și B, din textul de mai sus.

18. Realizează, numai pe baza informațiilor furnizate de fragmentul reprodus, o sch ă de portret (fizic și moral) al personajului A.

19. Numește momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.

20. Scrie ideile principale și ideile secundare din textul de mai sus.

21. Exprimă-ți punctul de vedere asupra următoarei idei din textul dat[ ].

22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurau sens propriu, în textul de mai sus.

B. Limba română (recunoașterea și operarea

cu elemente de fonetică, de vocabular, de morfologie, de sintaxă a propoziției și a frazei, având ca suport un text oferit candidatului).

Cerințele formulate vizează selectarea, aplicarea, construcția, analiza, compararea și interpretarea unor fapte de limbă, precum și redactarea unor enunțuri.

Operarea cu elemente de vocabular și de sintaxă apare, direct sau indirect, în toate părțile componente ale testelor naționale, conform principiului abordării limbii din perspectivă comunicativ-funcțională.

C Redactarea unor texte care vizează scrierea funcțională, scrierea reflexivă, scrierea imaginativă

Punctajul acestei părți a probei este acordat pentru:

a) respectarea convențiilor specifice tipului de text stabilit prin cerință;

b) structurarea conținutului, în conformitate cu tipul de text și cu cerințele formulate;

c) corectitudinea limbii utilizate.

D. Redactarea unei compuneri cu cerințe prestabilite

a) rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere/ nestudiat la clasă;

b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat - basm, baladă, schiță, nuvelă, roman, comedie - sau la prima vedere/ nestudiat la clasă (cerințele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/ a unor trăsături sau a unor mijloace/ procedee de portretizare);

c) redactarea unui text în care să se evidențieze caracteristicile fundamentale și semnificațiile unei opere literare/ ale unui fragment text literar dat (argumentarea apartenenței unui text la un gen și/ sau la o specie literară - basmul, sch1a, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumară a unui text literar, prezentat candidatului, valorificând structura acestuia și resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei și opinii despre textul selectat);

d) aplicarea regulilor de despărțire a cuvintelor în silabe și a regulilor/ a normelor de ortografie și de punctuatie.

Notă! În situația în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/ dintre fragmentele studiate la clasă.

Cerințele vor fi astfel formulate, încât să nu permită reproducerea unor caracterizări de personaje și a unor ăcomentarii" literare memorate, deoarece se urmărește evaluarea capacității candidatului de a opera cu notiunile de teorie literară, dobândite pe parcursul ciclului gimnazial. În realizarea unor compuneri cu cerințe prestabilite, au fost propuse următoarele repere pentru organizarea conținutului:

A. Rezumarea unui text literar

a) stabilirea secvențelor narative, pe baza ideilor principale;

b) precizarea personajelor implicate în acțiune;

c) respectarea succesiunii întâmplărilor la care participă personajele;

d) respectarea altor convenții specifice rezumatului (respectarea fidelității față de textul dat; relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor și a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directă la vorbirea indirectă, fără dialog inserat; relatarea obiectivă, fără intervenții emoțional-subiective și fără citate).

B. Caracterizarea unui personaj

a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) și a mijloacelor/ a procedeelor de portretizare;

b) precizarea, în textul selectat, an trăsături ale personajului și a semnificației acestora;

c) ilustrarea trăsăturilor, prin raportarea la n secvențe/ situații din text;

d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relațiilor dintre personajul indicat prin cerință și alt personaj/ alte personaje din operă/ din text.

C. Argumentarea apartenenței unui text la un gen literar/ la o specie literară (I)

a) precizarea an caracteristici ale genului/ ale speciei literare;

b) exemplificarea caracteristicilor pe baza textul indicat/ ales;

c) evidențierea rolului mijloacelor artistice;

d) exprimarea unei opinii despre semnificațiile/ despre mesajul textului.

D. Argumentarea apartenenței unui text la un gen literar/ la o specie literară (li)

a) prezentarea an caracteristici ale genului/ ale speciei literare;

b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/ a fragmentelor studiate;

c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/ a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului și/ sau la secvențe/ la situații semnificative);

d) prezentarea unui personaj, prin raportare lan întâmplări/ situații semnificative.

E. Comentarea textului

a) încadrarea textului în gen și/ sau în specie literară;

b) relevarea modului de expunere dominant și a trăsăturilor acestuia, identificabile în textul dat;

c) prezentarea, pe scurt, a subiectului/ a ideilor/ a mijloacelor artistice;

d) susținerea unui punct de vedere, referitor la semnificațiile textului, prin n argumente specifice

Prin baremul subiectelor propuse vor fi acordate puncte pentru conținut (pentru rezolvarea fiecărui reper/ a fiecărei cerințe, detaliată prin criterii de performanță) și puncte pentru redactare - numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spațiu indicat

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

'

PROGRAMA PENTRU TESTAREA NATIONALĂ LA DISCIPLINA

J

MATEMATICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI Matematica are, în cadrul testării naționale, pentru anul școlar 2006 / 2007, statut de disciplină obligatorie. li. OBIECTIVELE DE EVALUARE Candidații trebuie să demonstreze următoarele competențe:

1. să cunoască și să înțeleagă conceptele, terminologia și procedurile de calcul specifice matematicii;

2. să dezvolte capacități de explorare / investigare și rezolvare de probleme;

3. să dezvolte capacitatea de a comunica utilizând limbajul matematic;

4. să utilizeze concepte și metode matematice studiate în contexte variate. III. CONȚINUTURI ARITMETICĂ ȘI ALGEBRĂ Mulțimi Mulțimi: relații (apartenență, egalitate, incluziune); submulțime; operații cu mulțimi (reuniunea, intersecția, diferența, produsul cartezian). Mulțimi finite, mulțimi infinite. Mulțimile: N,Z, Q, R, R-Q. NcZcQcR. Scrierea numerelor naturale în baza zece. Propoz ii adevărate și propoziții false. Împărțirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiție, divizor, multiplu; proprietăți ale relației de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime și numere compuse; numere pare și numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui număr natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun și cel mai mic multiplu comun. Divizibilitatea în Z: definiție, divizor, multiplu. Fracție; fracții subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracțiilor; fracții ireductibile. Scrierea unui număr rațional sub formă zecimală sau fracționară. Reprezentarea pe axă a numerelor reale. Compararea și ordonarea numerelor reale. Valoarea absolută (modul), opus, invers, parte întreagă, parte fracționară. Rotunjirea și aproximarea unui număr real. Intervale în R: definiție, reprezentare pe axă. Operații cu numere reale: adunarea, scăderea, înmulțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg. Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect; extragerea rădăcinii pătrate dintr-un număr rațional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate; scrierea unui număr real pozitiv ca radical din pătratul său. Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor. Factorul comun.

Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Raționalizarea numitoru lui de forma a b, a± b

cu a E

Z*,

b

E

N.

Media aritmetică și media aritmetică ponderată. Media geometrică a două numere reale pozitive. Rapoarte și proporții: raport; proprietatea fundamentală a proporțiilor; proporții derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporție; șir de rapoarte egale; mărimi direct proporționale și mărimi invers proporționale; regula de trei simplă. Procente: p% dintr-un număr real; aflarea unui număr rațional când cunoaștem po/o din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente. Calculul probabilității de realizare a unui eveniment utilizând raportul: numărul cazurilor favorabile/ numărul cazurilor posibile. Calcul algebric Calculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scăderea, înmulțirea, împărțirea, ridicarea la putere cu exponent număr întreg.

Formulele de calcul prescurtat: (a± b )2 = a 2 ± 2ab

b 2; (a

b)(a - b) = a 2 -b 2 (a

b

c)2 =a 2

b 2

c 2

2ab

2ac

2bc Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor și metode combinate. Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Opere'ții cu rapoarte {adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent număr întreg). Funcții Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie piară pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale. Noțiunea de funcție; funcții de tipul f: A

R,

J(x )=ax

b, unde a, b

E

R și A interval, mulțime finită

sau

A =

R;

reprezentarea grafică a acestor funcții. Aflarea mulțimii valorilor tipul f: A

R, f (x) =ax

b, a,b E

R

și

A

mulțime finită. Determinarea unei

f:

R R, J(x) = ax

b,

unde a,b E

R,

al cărei grafic conține două puncte.

unei funcții de funcții de tipul Exerciții de investigare a coliniarității unor puncte cunoscând coordonatele acestora.lnterseqiile graficului unei funcții liniare cu axele de coordonate. Intersecția graficelor a două funcții liniare. Ecuații și inecuații

Rezolvarea în

R

a ecuațiilor de forma ax

b =

O, a E

R *, b E

R. Ecuații echivalente. Rezolvarea în

R

a ecuațiilor de forma ax 2

bx

e =

O, a, b,e E

R, a -:ț.

O.

Ecuații de forma ax

by

e = O cu a,b,

cE

R. Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuații de forma:

a 1 x

b 1 y =

e 1 { _, a 1,

a 2,

b 1,

b 2, e 1, e 2

E

R. a 2 x

b 2 y - e 2

Rezolvarea în

R

a inecuațiilor de forma ax

b::;

O (<,. >), a E

R*, b E

R. Probleme cu caracter aplicativ care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor, inecuațiilor și al sistemelor de ecuații. Utilizarea metodelor aritmetică sau algebrică pentru rezolvarea unei probleme. GEOMETRIE Măsurare și măsuri (lungime, unghi, arie, volum): - transformări (inclusiv 1dm 3 = 1 litru). Figuri și corpuri geometrice:

1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreaptă, unghiul poziții relative, clasificare; paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spațiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculară pe un plan; distanța de la un punct la un plan; plane paralele; distanța dintre două plane paralele; teorema celor două perpendiculare; distanța de la un punct la o dreaptă; proiecția ortogonală a unui punct, segment sau a unei drepte pe un plan; unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecției unui segment; unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a două plane; plane perpendiculare; simetria față de un punct în plan; simetria față de o dreaptă în plan.

2. Triunghiul perimetrul și aria; suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi exterior unui triunghi;

linii importante în triunghi și concurența lor; linia mijlocie în triunghi; triunghiul isoscel și triunghiul echilateral - proprietăți; criteriile de congruență a triunghiurilor; triunghiul dreptunghic- teorema înălțimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora și reciproca ei; sin, cos, tg, ctg; rezolvarea triunghiului dreptunghic; teorema lui Thales și reciproca ei; teorema fundamentală a asemănării; triunghiuri asemenea - criteriile de asemănare a triunghiurilor.

3. Patrulaterul convex perimetrul și aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul); suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex; paralelogramul - proprietăți referitoare la laturi, unghiuri, diagonale; paralelograme particulare (dreptunghi, romb, pătrat) - proprietăți; trapezul; linia mijlocie în trapez; trapeze particulare {isoscel și dreptunghic) - proprietăți.

4. Cercul centru, rază, diametru, disc; unghi la centru, sector de cerc; coarde și arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente și reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între două coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru); măsura unghiului înscris în cerc; pozițiile relative ale unei drepte față de un cerc; cercul înscris într-un triunghi; cercul circumscris unui triunghi; lungimea cercului; lungimea arcului de cerc; aria discului; aria sectorului de cerc; calculul elementelor în poligoane regulate: triunghi echilateral, pătrat, hexagon regulat (latură, apotemă, perimetru, arie).

5. Corpuri geometrice Poliedre: Prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral, dreptunghi, pătrat sau hexagon regulat; cubul; piramida regulată și trunchiul de piramidă regulată (baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat).

reprezentarea lor prin desen; elementele lor (vârfuri, muchii, fețe laterale, baze, diagonale, înălțimi); desfășurări; secțiuni paralele cu baza; aria laterală, aria totală, volumul. Corpuri rotunde: Cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept, sfera. reprezentarea lor prin desen;

elementele lor (raze, generatoare, baze, înălțimi); desfășurări; secțiuni paralele cu baza; secțiuni axiale; aria laterală, aria totală, volumul. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Națională 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Națională și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de Testare Națională și din programa școlară corespunzătoare disciplinei.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȚI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NATIONALĂ LA DISCIPLINA ISTORIA ROMÂNILOR

I. STATUTUL DISCIPLINEI Istoria românilor are, în cadrul testării naționale, pentru anul școlar 2006/2007, statut de disciplină opțională. Testul la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 2 ore.

li.

OBIECTIVELE DE EVALUARE Candidații trebuie să demonstreze capacitatea de:

1. a utiliza, în contexte noi, noțiuni istorice învățate;

2. a selecta și a utiliza informații oferite de surse istorice, la prima vedere sau cunoscute;

3. a plasa în timp și spațiu evenimentele istorice;

4. a interpreta din punct de vedere istoric relații de tip cauză-efect;

5. a prezenta o perioadă istorică în funcție de anumite repere;

6. a compara evenimente și procese istorice, stabilind asemănări și deosebiri.

III. TEME CLASA A VIII-A Civilizații preistorice și antice. 1.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia; sincretism religios, limes, daci liberi. 1.2 Conținuturi:

Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană. Regalitate și religie. Integrarea geto-dacilor în lumea romană. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații. 2.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: creștinism, continuitate, etnogeneză. 2.2 Conținuturi:

Romanitate și creștinism. Formarea poporului român și a limbii române. Statul medieval și instituțiile sale. 3.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară"; domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie; curtea domnească, "oastea cea mare"; adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun; instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental. 3.2 Conținuturi:

Transilvania de la voievodat la principat. Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea. studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți. Țările Române și statele vecine între diplomație și confruntare. 4.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: suzeranitate, vasalitate, Liga Sfântă. 4.2 Conținuturi: Politica de cruciadă a voievozilor români: Mircea cel Bătrân, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul. studiu de caz: Unirea Țărilor Române în timpul lui Mihai Viteazul. Constituirea României Moderne. 5.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare; constituție, monarhie constituțională, vot censitar, "partidă națională"; constituirea statului național român; orientări în politica externă; mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină. 5.2 Conținuturi:

Revoluția din 1848-1849. Unirea și reformele lui Al. I. Cuza. studiu de caz: Constituția din 1866. studiu de caz: Memorandum-ul. Cucerirea independenței de stat și unirea Dobrogei. Războiul pentru întregirea națională. Formarea statului național unitar. România între democrație și autoritarism. 6.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: vot universal, regență; dictat; democrația interbelică și problemele ei. 6.2 Conținuturi: - studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minorităților; Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelică. studiu de caz: Constituția din 1923. studiu de caz: "Anul 1940". România după al Doilea război mondial. 7.1 Termeni istorici, concepte, probleme de atins: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, "revoluție culturală", poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunistă, opozanți și dizidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 7.2 Conținuturi:

Perioada stalinistă: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej. Regimul naționalist-comunist N. Ceaușescu. Decembrie 1989. Context și consecințe. Revenirea la democrație. Notă! Elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu Programa pentru testarea națională, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor cadru.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL ' ' DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NATIONALĂ LA DISCIPLINA ' GEOGRAFIA ROMÂNIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI Geografia României are, în cadrul testării naționale, pentru anul școlar 2006/2007, statutul de disciplină opțională. Testul la Geografia României este o probă scrisă cu durata de 2 ore. li. OBIECTIVELE DE EVALUARE Prin susținerea probei de Geografia României din cadrul testării naționale, elevii trebuie să:

1. demonstreze cunoașterea principalelor unități de conținut ale geografiei țării noastre;

2. situeze corect, în spațiu și în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;

3. localizeze corect elementele de bază ale spațiului geografic al României (unitățile majore de relief și caracteristicile acestora: clima, apele, vegetația, fauna, solurile, resursele naturale și așezările omenești);

4. clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale);

5. utilizeze terminologia specifică de bază (nume proprii și noțiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate;

6. explice relații între grupuri de componente (de exemplu: între relief și climă, relief și vegetație, climă și vegetație, relief și rețeaua hidrografică, relief și așezări omenești);

7. identifice principalele elemente naturale și socio-economice reprezentate pe un suport cartografic;

8. caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităților teritoriale majore;

9. compare două unități de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări și deosebiri. III. CONTINUTURI • Româ ' nia - poziția geografică • Relieful armonia și proporționalitatea reliefului formarea și evoluția reliefului unitățile majore de relief ale României: Carpații și Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Dealurile și Podișurile, Câmpiile, Lunca, Delta Dunării și platforma continentală a Mării Negre • Clima factorii care determină și influențează clima elementele climatice (temperaturi, precipitații, vânturi) etajele și nuanțele climatice • Hidrografia Dunărea și râurile interioare; lacurile Marea Neagră • Vegetația, fauna și solurile vegetația naturală fauna solurile • Populația vechimea și continuitatea populației în spațiul carpato-danubiano-pontic numărul populației și evoluția numerică repartiția geografică și densitatea populației structura populației României • Așezările omenești vechimea și evoluția așezărilor umane așezările rurale și tipologia lor așezările urbane clasificarea orașelor caracterizarea geografică a orașului București și a altor orașe principale • Organizarea administrativ-teritorială • Agricultura premisele naturale ale dezvoltării agriculturii cultura plantelor și industrializarea produselor vegetale creșterea animalelor și prelucrarea industrială a produselor animaliere • Industria industria energetică și industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, producția și repartiția teritorială a energiei electrice industria metalurgică industria chimică, industria lemnului, materiale de construct, ie • Căile de comunicație (feroviare, rutiere și pe apă) NOTĂ: Nu sunt obligatorii: • Conținutul hărților de la capitolele AGRICULTURA și INDUSTRIA • Repartiția geografică a industriei • Sectorul terțiar (comerțul interior și turismul) • România în Europa și în lume • Probleme ale mediului înconjurător

NOTĂ: ► Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru TESTAREA NAȚIONALĂ 2007 avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi care ajută la parcurgerea curriculum-ului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor cadru.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ MAGHIARĂ- MATERNĂ pentru testarea națională din anul 2007

A szakaszzăr6 vizsga programja magyar nyelv es irodalomb61 (nyolcadik osztăly vegen) A zar6vizsga kăvetelmenyrendszere magyar nyelv es irodalomb6I ket kepessegterulet szerint rendezodik: az frott szovegek megertesenek kepessege, valamint az frasbeli szovegalkotas (fogalmazas) kepessege szerint. A kovetelmenyrendszer a kovetkezokeppen epul fel - kăvetelmenylefrasok; - a kăvetelmenylefrasoknak megfeleltetett tananyag;

A. Szovegolvasăs, irodalomolvasăs Kovetelmenyek:

1. /roda/mi es nem irodalmi szăvegek je/lemzoinek megragadasa; a szăvegreszek kozotti kapcsolatok megragadasa, a szovegreszek es a szovegegesz ertelme kozotti kapcsolatteremtes;

2. A megismert irodalmi formak es k6dok szerepenek megragadasa az epikai es a lirai alkotasokban (m{Jfaji sajatossagok, beszedhelyzet, a besze/6 es a targy, a besze/6 es a cimzett szovegbeli viszonya, ter- es idoviszonyok, a szereplok szovegbeli mega/kotottsaga, a verszenei e/emek, a sz6kepek, a retorikai a/akzatok szovegbeli szerepe);

3. Az irodalmi miiben megjelenitett ertekek erzekelese, a szerep/6i es az elbeszeloi ertekrend megkiilonboztetese.

1. /roda/mi es nem irodalmi szăvegek je/lemzoinek megragadasa; a szovegreszek kăzătti kapcsolatok megragadasa,

a szovegreszek

es a szovegegesz ertelme kozotti kapcsolatteremtes

Teljesitmenyleirâs

Ismeretek

a. Megadott szăvegekben megadott szempontok szerint felismeri az irodalmi es nem irodalmi szovegek jellemz6it. A szovegekb61 vett peldâkkal tamasztja ala a megallapftasait.

Kăznapi szăvegek (tudomanyos, hivatalos, publicisztikai), muveszi szovegek Szovegtfpusok a kăzlemeny celja es szerepe szerint: kapcsolatteremt6, ismeretkozl6, erzelemkifejez6, felhfv6 Elbeszel6, lefr6, ervel6 szoveg Monologikus es dialogikus szăvegek

Funkcionalis szovegek (maganlevel, meghfv6, kerveny, hirdetes) A szăvegtfpusok es a hangnem, stflus

kapcsolata

A szăveg szerkezeti egysegei kăzătti tartalmi­ logikai, jelentestani kapcsolatok (ismetles, ellentet, kihagyas) A cfm es tema szovegosszetart6 ereje Beszedhelyzet, beszel6, elbeszel6, elbeszeloi

b.

Megadott szăvegben megragadja a szăvegreszek kăzti kapcsolatot; osszefuggest teremt a reszletek es a szovegegesz ertelme kozott.

c.

Megadott szovegben vegigkoveti a beszel6,

elbeszel6

nezopontjat;

magyarazza a nez6pontvaltast.

I

nez6pont

2. A megismert irodalmi formak es k6dok szerepenek megragadasa az epikai es a lirai alkotasokban (miifaji sajatossagok, beszedhelyzet, a besze/6 es a targy, a besze/6 es a cimzett szovegbeli viszonya, ter- es idoviszonyok, a szereplok szovegbeli megalkotottsaga, a verszenei elemek, a sz6kepek, a retorikai alakzatok szovegbeli szerepe) Teljesitmenyleirâs

Ismeretek

a.

Adott irodalmi szăvegben megfigyeli a

Epikus mDfajok: egy-egy tanult mu alapjan: mOfaji jellemz6ket, megallapftja a nepballada, mOballada, elbeszel6 koltemeny mOfajt; a szoveg mufaji min6sfteset nepmese, elbeszeles es novella, regeny, ăsszekapcsolja a beszedhelyzet, a irodalmi levei beszel6 es a targy, a beszel6 es a

lirai miifajok: egy-egy tanult mO alapjan: dai, cimzett szăvegbeli viszonyanak a epigramma, leir6 kăltemeny, eletkep, 6da, megfigyelesevel;

kolt6i levei.

b. Adott epikai szăvegben megallapitja a ter­ es id6viszonyok, illetve az esemenyek kozti kapcsolatokat, ertelmezi az ăsszefOggeseket; elkiilăniti egy adott epikus mii cselekmenyenek egysegeit;

Elbeszel6,

elbeszel6i

nez6pont, tortenetmondas,

szerepl6,

szerepl6k rendszere, ter- es id6viszonyok. Cselekmeny, a cselekmeny szerkezeti elemei: Alaphelyzet (bevezetes, expozici6), fordul6pont esemenysor (targyalas), tet6pont, lezaras (befejezes, megoldas) A szerepl6k letrehozasanak eljarasai: lefras,

c. Adott irodalmi szovegben megfigyeli a cselekedtetes, beszeltetes, mas szerepl6 altali szerepl6k kozti viszonyokat, jellemzi ezek jellemzes. Egyenes beszed, fugg6 beszed alapjan a szerepl6t, szerepl6ket;

d. Min6sfti egy adott vers vagy reszlet ritmusat es rimeleset;

e. Adott versben vagy versreszletben felismeri a sz6kepeket es retorikai alakzatokat, ertelmezi a szerepuket.

Vers, verssor, versszak Hangsulyos ritmus ldomertekes ritmus. Klasszikus id6mertekes verseles:hexameter, pentameter,disztichon. Rimfajtak. Balassi-str6fa Sz6kepek: metafora, szinesztezia, alleg6ria, metonimia; hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus,

felsorolas,

halmozas, fokozas), ellentet, felcsereles, kihagyas.

B. Szovegalkotâs (fogalmazâs) Kovetelmenyek:

1. Vilagos szovegtagolas (vazlatkeszites, bovites, tomorites);

2. Klilonbozo szovegtipusok alkotasa (elbesze/6, leir6 szoveg; ertekezo fogalmazas; funkcionalis szovegek: meghiv6, kerveny stb.); a kommunikaci6s helyzethez es a szovegtipushoz igazod6 sz6hasznalat

es stilus; Koherens szoveg alkotasa, a koherenciat biztosit6 nye/vi, nyelvtani e/emek he/yes hasznalata;

3. Helyesiras, elvalasztas, kozpontozas.

1. Vilagos szovegtagolas (vazlatkeszites, bovites, tomorites)

Teljesîtmenylefras:

lsmeretek

A szoveg makraszerkezeti egysegei (bevezetes, targyalas, befejezes), A szoveg bekezdesei, tetelmandat, vazlat A

szoveg szerkezeti egysegei kozotti tartalmi­ logikai, jelentestani, nyelvtani kapcsolat

Az egyszerO mandat: alany, allftmany, az alany es allftmany egyeztetese; hianyas mandat; sz6szerkezetek (targyas, hataroz6s, jelz6s) Az ăsszetett mandat, a tobbszărăsen ăsszetett mandat szerkesztese; mandatrend; a mandatak kapcsal6dasa (mellerendeles, alarendeles); A sz6fajak. A sz6fajak szerepe a mandatban; a nevmasak, mutat6sz6k, kăt6sz6k szerepe a szăvegben A mutato nevmasak, vanatkaz6 nevmasak es kăt6szavak hasznalataval kapcsalatas nyelvhelyessegi, helyesfrasi ismeretek Funkcianalis szăvegek kătott szerkezete, formalis elemei (maganlevel, hirdetes, meqhfv6, kervenv)

a. Kolonboz6 tfpusu szovegek szerkesztesekar a szoveget makroszerkezeti egysegekre tagalja, (bevezetes, targyalas, befejezes); a makroszerkezeti egysegeket bekezdesekre tagalja az uj tartalmi egysegeknek, tetelmandataknak megfelel6en.

b. Funkcianalis szovegek alkatasakor betartja a kotott szerkesztes szabalyait.

2. Katonbozo szovegtipusok alkotasa (elbesze/6, leir6 szoveg; ertekezo fogalmazas; funkcionalis szovegek: meghiv6, kerveny stb.); a kommunikaci6s helyzethez es a szovegtipushoz igazod6 sz6hasznalat

es stilus; Koherens szoveg alkotasa, a koherenciat biztosit6 nye/vi, nyelvtani e/emek he/yes hasznalata

Te/jesftmenylefras /smeretek

alkalmazza a kaherenciat biztasft6 nyelvi,

A szovegalvasas/ irodalamalvasas Az 1.a. kovetelmenyleîrasaban szerepl6 ismeretek A szoveg kaherenciajat biztasft6 jelentesbeli es nyelvi elemek:

a. Szovegalkataskar ervenyesîti a kammunikaci6s celnak es a szovegtfpusnak megfelel6en valasztatt rendez6 elvet: az elbeszeles id6rendje, az id6rendnek megfelel6 mandatrend es igehasznalat; terbeli elhelyezes a leîrasban; lagikai elrendezes, aksagi osszefOggesek az ervel6 szovegben; vegyes tfpusu szoveget alkat (elbeszelesbe beepfti a parbeszedet / lefrast), igazadik a valasztatt rendez6 elvhez;

b. Kaherens szoveget alkat, megfelel6en

nyelvtani elemeket.

A sz6 szerkezete, sz6osszetetel, sz6kepzez, a jelezes es ragozas

c. Sz6hasznalatban, hangnemben,stflusban A sz6keszlet retegzodese, valtozasa, igazodik a kommunikaci6s helyzethez es a tagol6dasa (tajsz6k; szaksz6k, zsargonsz6k: szovegtfpus jellegzetessegeihez

ifjusagi

nyelv,

arg6;

archaizmusok, neologizmusok; idegen szavak); alland6 sz6kapcsolatok (sz61asok, kozmondasok, alland6 kifeiezesek) - A szoveg temaja - Jelentestani ismeretek (hangalak es jelentes viszonya, egyjelentesO, tobbjelentesO szavak, rokon ertelmO szavak, ellentetes ertelmO szavak) - Az egyeztetes nyelvhelyessegi szabalyai

3. Helyesiras, elvalasztas, kozpontozas

Teljesîtmenyleîrâs

lsmeretek

a. Helyesfras

b. Elvalasztas, kozpontozas - hosszu maganhangz6t tartalmaz6 sz6elemek helyesfrasa - rovid maganhangz6t tartalmaz6 sz6elemek helyesfrasa; - hangkapcsolatok jelolese: frasban jelolt teljes hasonulas; frasban nem jelolt teljes hasonulas; osszeolvadas; reszleges hasonulas, rovidUles; - egybefras-kUlonfras (sz6ismetlesek, mellerendelo sz6kapcsolatok es osszetetelek, ikersz6k, alarendelo sz6kapcsolatok es osszetetelek, nevut6s szerkezetek, igekotos igek); - a j hang ketfele jelolese; - mondatvegi frasjelek (a mandat tartalma), mondatkozi frasjelek, szamnevek es keltezes; - megsz61ftas, tulajdonnevek helyesfrasa; - a helyesfras alapelvei; - a szavak elvalasztasa.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Națională 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Națională și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de Testare Națională și din programa școlară corespunzătoare disciplinei.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTUL NAȚIONAL SESIUNEA 2007 LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ - MATERNĂ Abschlufipriifung der gymnasialen Stufe

Literatur

1. Anforderungen • Leseverstăndnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt for die Arbeit am Text; • Texte aufgrund von Fragen erschlieBen; • Texte fortsetzen oder umformen; • gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Mărchen, Sage, Erzăhlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik); • die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen; • Inhaltsangabe, Erzăhlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen; • die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen; • personliche Meinungen ăuBem und begriinden; • einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Brief, Gesuch, Anzeige); • sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);

2. Inhalte • Grundkenntnisse iiber <las literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merk­ male). • schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Brief, Gesuch, Anzeige );

In der Priifung sollen die Priiflinge ihre Făhigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Sprache

1. Anforderungen • Făhigkeit in einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufohren; • Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen; • Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhăltnisse in der Satzverbindung und im Satzgefoge; • Erkennen der Beziige zwischen Satzgliedern und Gliedsătzen; •

Făhigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklăren; Beriicksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfohrung von Ergănzungsiibungen, Transformations­ iibungen usw.

2. Inhalte • Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut). • Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und iibertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyrne. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfarnilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatziibungen zu allen Wortarten. • Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten • Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsătze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz. • Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.

Wichtige Hinweise •

Die Schiller, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht besucht haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlusspriifung ah. • Die schriftliche Abschlussprufung der gyrnnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. • Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben. • Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben. • Die Benotung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus. • Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10. •

Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Națională 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Națională și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de Testare Națională și din programa școlară corespunzătoare disciplinei.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETARII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU TESTAREA NAȚIONALĂ - 2007 LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ

I. Sadrzaj programa: Srpski jezik

1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika I u o;

2. Recnik: Parodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;

3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Padela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;

4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.

Ciljevi

i zadaci nastave sprskog jezika: • raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse; • njihovo primenjivanje u datom kontekstu; • morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datam tekstu; • motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama; • odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa; • postovanje normi knizevnogjezika prilikom pismenog izrazavanja.

II. Sadr.:faj programa: knjizevna lektira

5. razred:

Starac prevario divove; U cara Trojana kozje usi; Osnovna skola od B.

Nusica;

6. razred:

Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I.Andrica; Geografija od B.Nusica;

7. razred:

Analfabeta od B. Nusica; Hajduk. Veljko od V.St.Karadzica;

8. razred:

Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L.Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S.Sremca; O klasje moje od A.Santica; Pokondirena tikva od J.St.Popovica; Kosa od I. Andrica.

Ciljevi

i zadaci nastave sprske knjizevnosti: • raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova; • pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire; • raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti; • elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova; • postovanje normi knjizevnogjezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.

Literatura:

Knjizevna lektira i gramatika za 5.razred. Knjizevna lektira i gramatika za 6.razred. Knjizevna lektira i gramatika za 7.razred. Knjizevna lektira i gramatika za 8.razred. Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskogjezikaje pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Națională 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Națională și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de Testare Națională și din programa școlară corespunzătoare disciplinei.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE - PROGRAMA PENTRU TESTAREA NATIONALĂ - 2007 LIMBA ȘI LITERATURA SLO ' VACA SLOVENSKYJAZYK

A. HLĂSKOSLOVIE Hlasky ( samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zăkon. Vybrane slovă.

B. NĂUKA O SLOVE Slovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby ( tvorenie slav, pâzicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a râznych kriterif ( zakladny slovny fond, masa slovnfka, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)

C. MORFOLOGIA Slovne druhy: ohybne ( podstatne mena, prfdavne mena, zamena, cfslovky, slovesă), neohybne ( prfslovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kateg6rie slovnych druhov ( podl'a ucebnych osnov).

D. SYNTAX

Jednoduchă a zlozenă veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v

podrad'ovacom a prirad'ovacom suvetf.Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia. Po:z:iadavky: - spoznat' jednotlive uvedene kateg6rie javov aplikovat' vedomosti v slovăch, krătkych vetăch, uviest' prfklady: slovă, krătke vety, zostavit' krătke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav, morfologicky rozbor slovnych druhov a prfslusnych kateg6rif na zaklade vychodiskoveho textu, tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi, urcit' prfsudky, spojovacie vyrazy, segmentăcia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znăzornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi elenmi / vetami, urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov, aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetăch, tvorit' jednoduche vety a suvetia. LITERĂRNE CLÂNKY

5. rocnik: Pet'ko ( Rudo M6ric), Medicina ( Janko Jesensky), Syn m6j mileny (ludo Ondrejov) Pod starou slivkou ( Pavai Bujtar), Cakanka (tudmila Podjavorinskă), Băjky:Tulipăn a fialka, Pes a viei.

6. rocnik: Sitniansky vatrar ( Jozef Horâk), Na chlieb ( Jozef Gregar Tajovsky), Branko ( Samo Chalupka), Katarina - l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou ( Martin Kukucfn).

7. rocnik: Martin ( Andrej Sladkovic), Prve hodinky ( Jozef Gregar Tajovsky), lsli hudei horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jân Botta),

Zuzanka Hraskovie ( P.O.Hviezdoslav).

8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka),

Tapakovci (Bozena Slancfkova Timrava), Statky - zmătky (J.G.Tajovsky),

Aneta (Pavai Bujtâr), Rysava jalovica (Martin Kukucfn),

Marina (Andrej Sladkovic),

Matka (Martin Râzus).

POJMY Z LITERĂRNEJ TEORIE

Literârne

dielo.

Epika.

Lyrika.

Bâjka,

oda,

elegia,

poema. Poviedka,crta,novela,roman.L.:.udova slovesnost', rozpravka, piesen.

Literârny sujet. Fâzy sujetu. Literârna postava.

Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikâcia, metafora, hyperbola, opis, rozprâvanie, dialog, monolog.

Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).

SLOHOVE CVICENIA

Reprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok. Reprodukcia sujetu s urcenfm jednotlivych faz. Charakteristika postavy. Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.

Poziadavky:

urobit' rozbor a interpretovat' texty r6zneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho

textu,

interpretovat' zname basnicke prostriedky,

identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouz.ite v danom texte ( epiteton,

metafora, hyperbola atd'.),

identifikovat' charakteristicke crty osoby ( osob) z daneho uryvku, suvislo vyjadrit' svoje myslienky,

identifikovat' strukturu literarneho diela.

STUDIJNA LITERATURA

Ucebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.

Pfsomnâ skuska zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinnâ pre absolventov zakladnych osemrocnych sk6I s vyucovacfm jazykom slovenskym. Skuska obsahuje otâzky z literârnych textov a z jazyka. Prâca je ohodnotenâ bodmi od 1O do 100. Otâzky su vypracovane na zâklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie râznych slovnych druhov (ako naprfklad: Podciarknite v danom uryvku prÎdavne mena ienskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Națională 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Națională și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de Testare Națională și din programa școlară corespunzătoare disciplinei.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA EXAMENULUI DE TEST NAȚIONAL - 2007 LA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

I. rPAMATIIKA

a) <l>OHETHKA: 3B)'KH M0BH, CKJia,[( CJI0Ba, CII0JiycieHH5.[ "bo", "iîo", B)KHBaHH5.[ M 1 5.rK0ro 3HaKa, II0,[(B0€HH5.[ rrpttr0JI0CHHX, B)KHBaHH5.[ arrocTp0<pa. 6) JIEKCHKA:

OMOHiMH; CttHOHiMtt; AHTOHiMH. B) MOP<l>OJI0fl5I: 3MiHHÎ i He3MÎHHÎ 'laCTHHH M0BH; lMeHHHK; rrpHKMeTHHK; 'lHCJilBHHK; 3aiîMeHHttK;,[(1€CJI0B0;,[(1. €IIpHKM. eTHHK;,[(1€IIpHCJilBHHK; IIpHCJilBHHK; rrpHiîMeHHHK; CII0JiycIHHK; 'laCTKa; BttryK. r) CHHTAKCHC IIPOCTOrO I CKJIA)],HOrO PElIEHH5I:

f OJIOBHÎ 'lJieHH pe'leHH5.r: IIÎ,[(MeT, rrpttcy,n:oK; )];pyrop5.[.[(HÎ 'lJieHH pe'leHH5.r:,[(0,[(aT0K, 03Ha'leHH5.[; CKJia,n:Hocyp5.r,n:Hipe'leHH5.r; CKJia,[(HOIIÎ.[(p5.r,n:Hi pe'leHH5.r; THIIH rri,n:p5.r.[(HHX pe'leHb.

II. JIITEPATYPA JI. r

Jii6oB - 6aiî:KH: BoBK i KiT;

Myxa i B,1l,)KOJia; lIJ,yKa. T. r. llleB1:1eHKo:

I 30JioToî, i,n:oporoî; I Bttpic

H

Ha 1:1y)KttHi; CoH.

MapKO B0B1:IOK: )],Ba CHHH.

M. Ko:u:106ttHCbKttiî:: )],oporoIO:u:iHoIO. !BaH <DpaHKO:

KpacHe 1rncaHHH; )],o6pttiî: 3apo60K.

JiecH YKpaîHKa:

Tmua MopcbKa; Miiî: IIIJUIX.

IlaHac MttpHHH: MopmeHKO.

A. TecJieHKo:

lliKoJI5[p.

A. fpa60BCbKHiî:: lliBa1:IKa.

MaKCHM PttJibCbKttiî:: MoBa. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de Testare Națională 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de Testare Națională și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de Testare Națională și din programa școlară corespunzătoare disciplinei.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N

privind aprobarea calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat — 2007*) În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă Calendarul examenului de bacalaureat — 2007, prevăzut în anexa nr. 1**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Se aprobă Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat — 2007, prevăzută în anexa nr. 2**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4. — Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Direcția generală învățământ superior, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

București, 31 august 2006.

Nr. 5.002.

ANEXA

Nr. 1

ANEXA

Nr. 2

(2) Elevii care, în una din clasele a IX-a - a XII-a, au obținut premii la concursuri/ olimpiade școlare internaționale recunoscute de către Ministerul Educației și Cercetării, au posibilitatea de a-și echivala, la cerere, proba de examen a cărei disciplină a fost inclusă în programa de concurs. Echivalarea se face cu nota maximă.

(3) Recunoașterea/ echivalarea probelor se face în urma solicitării scrise a candidatului depuse, în momentul înscrierii, la secretariatul unității de învățământ. Art.5. - În sensul prezentei metodologii, se definesc următorii termeni: - procedură - act intern care precizează modalitatea prin care trebuie să se desfășoare anumite activități și care cuprinde: standarde, criterii, date-limită, responsabilități și soluții practice pentru realizarea acestora; - sesiune de bacalaureat - perioadă prestabilită în care se înscriu candidații, se susțin probele de examen, se soluționează contestațiile și se afișează rezultatele; - probă de examen - formă de examinare programată să se desfășoare la o anumită

dată, în conformitate cu un anumit calendar, constând în susținerea unui test oral, scris sau practic, la anumite discipline de examen; - disciplină de examen - conținuturi/competențe studiate/dobândite pe parcursul liceului, reglementate prin programa de bacalaureat, care sunt evaluate pe baza unor subiecte de examen; - Comisie Națională de Bacalaureat, comisie județeană de bacalaureat / a municipiului București, comisie de bacalaureat, comisie județeană de contestații - grupuri de cadre didactice cu o structură ierarhică, cu atribuții specifice în organizarea și desfășurarea examenului, la nivel național, județean și, respectiv, local; - subcomisie - grup de cadre didactice subordonat comisiei de bacalaureat din centrul de examen care are atribuții specifice în organizarea și desfășurarea examenului într-o unitate de învățământ arondată centrului de examen, plasată în altă locație sau în altă localitate decât cea în care își are sediul centrul de examen; - centru de examen, centru zonal de evaluare - unități de învățământ organizate special pentru desfășurarea examenului; - profesor examinator / evaluator - cadru didactic cu atribuții în examinarea și evaluarea candidaților la probele orale și practice, respectiv în evaluarea lucrărilor scrise, în baza unor bareme de evaluare/de corectare și de notare; - asistent - cadru didactic cu atribuții de supraveghere în sălile din centrele de examen; - stagiu de instruire - cursuri de instruire pe problematica specifică evaluării, precum și a organizării și a desfășurării examenului, care se realizează înaintea sesiunilor de bacalaureat; - fișă-tip informatizată - cerere individuală de înscriere la examen, în format electronic, care cuprinde datele de identificare ale candidatului și lista disciplinelor de examen pentru care acesta a optat; - fișă individuală a candidatului - document-tip, eliberat de centrul de examen pe care îl păstrează candidatul, în care se înregistrează notele probelor orale și practice, sub semnătura profesorilor evaluatori; - borderou de evaluare - document-tip în care se înregistrează, conform baremului de evaluare/ de corectare și de notare, punctajul alocat fiecărui răspuns, defalcat unitar la nivel de disciplină în cadrul centrului de examen; - catalog electronic - document oficial de examen, informatizat, instituit la nivelul centrului de examen, care cuprinde datele de identificare ale candidaților și notele obținute de aceștia, precum și numele componenților comisiei de bacalaureat și ale profesorilor examinatori / evaluatori; pentru oficializarea documentului se realizează două copii în formă tipărită, semnate de președinte, vicepreședinte, secretar și profesorii examinatori/ evaluatori; - reevaluare a lucrărilor - procesul de reevaluare a unor lucrări, în condiții de resecretizare, de către alți profesori evaluatori decât cei care au realizat evaluarea inițială, cu scopul verificării corectitudinii evaluării inițiale; - diplomă de bacalaureat - document oficial care atestă promovarea examenului de bacalaureat.

II. COORDONAREA METODOLOGICĂ A EXAMENULUI DE BACALAUREAT Art.6. - (1) Coordonarea pe plan național a modului de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat este asigurată de Comisia Națională de Bacalaureat, care se constituie, în fiecare an, prin ordin al ministrului și funcționează în cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

(2) La nivel județean coordonarea organizării și desfășurării examenului este asigurată de Comisia Județeană/a municipiului București de Bacalaureat; aceasta se constituie, prin decizia Inspectoratului Școlar Județean/ al municipiului București, până la data de 30 martie. Componența nominală a acesteia se transmite, spre informare, la Comisia Națională de Bacalaureat, la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar.

(3) În centrele de examen și în centrele zonale de evaluare organizarea examenului este asigurată de comisii de bacalaureat numite de comisia județeană de bacalaureat, în conformitate cu prevederile art 18 din prezenta metodologie.

(4) Coordonarea activității în centrele de contestații este asigurată de comisia județeană de contestații numită de comisia județeană de bacalaureat până la data de 8 iulie pentru prima sesiune și până la data de 1 septembrie pentru a doua sesiune. Art.7. - Comisia Națională de Bacalaureat se compune din: - președinte: secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar; - vicepreședinți: directorul general al Direcției Generale Învățământ Preuniversitar, directorul general al Direcției Generale Învățământ în Limbile Minorităților, directorul general al Direcției Generale Învățământ Superior, directorul Serviciului Național de Evaluare și Examinare; - secretar: un specialist din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare; - 5-9 membri: directori, șefi de serviciu, inspectori generali din Ministerul Educației și Cercetării, specialiști din cadrul Serviciului Național de Evaluare și Examinare, profesori din învățământul preuniversitar.

Art.8. - Comisia Națională de Bacalaureat are următoarele atribuții:

(1) publică, la începutul anului școlar, calendarul și metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, lista disciplinelor de examen, în funcție de filieră, de profil, de specializare, precum și programele de examen;

(2) aprobă lista centrelor de examen și de evaluare pentru examenul de bacalaureat, ca urmare a propunerilor comisiilor județene/ a municipiului București;

(3) organizează stagii de instruire pentru președinții comisiilor județene / a municipiului București de bacalaureat;

(4) selectează și propune numirea, prin ordin al ministrului, a președinților comisiilor de bacalaureat, din listele nominale înaintate Ministerului Educației și Cercetării de către instituțiile de învățământ superior;

(5) stabilește fișa de atribuții pentru președinți, vicepreședinți, secretari, membrii comisiilor de bacalaureat, asistenți și pentru profesorii examinatori/ evaluatori;

(6) în situații justificate, poate decide, la propunerea comisiilor județene / a municipiului București de bacalaureat sau a delegatului Comisiei Naționale de Bacalaureat, înlocuirea unor președinți de comisie;

(7) stabilește numărul variantelor de subiecte pentru probele scrise, din care se extrag, prin tragere la sorți, subiectul de examen și subiectul de rezervă;

(8) decide, în cazuri justificate, folosirea subiectului de rezervă;

(9) controlează modul în care își desfășoară activitatea comisiile județene / a municipiului București de bacalaureat, comisiile județene de contestații și comisiile de examen din centrele de bacalaureat;

(10) poate decide evaluarea lucrărilor dintr-un județ în alt județ;

(11) decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfășurării examenului sau ulterior sesiunii de bacalaureat, dar nu mai târziu de un an de la desfășurarea examenului;

(12) analizează desfășurarea și rezultatele examenului național de bacalaureat, pe baza rapoartelor elaborate de comisiile județene / a municipiului București de bacalaureat și prezintă concluziile conducerii Ministerului Educației și Cercetării;

(13) propune ministrului Educației și Cercetării, în situații de forță majoră, modificări în modul de organizare și desfășurare a examenului național de bacalaureat.

Art.9. - Comisia Națională de Bacalaureat

poate delega reprezentanți pe lângă comisiile județene / a municipiului București de bacalaureat. Delegatul Comisiei Naționale de Bacalaureat are următoarele atribuții:

a) controlează respectarea prezentei metodologii de către comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat și de către comisia județeană de contestații, inspectează centrele de examen și centrele zonale de evaluare;

b) îndrumă comisiile județene / a municipiului București de bacalaureat în privința organizării și desfășurării examenului de bacalaureat;

c) propune comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat sau Comisiei Naționale de Bacalaureat - atunci când constată disfuncții în respectarea metodologiei - schimbări în componența comisiilor;

d) în cazul în care constată abateri în organizarea examenului de bacalaureat, reprezentantul Comisiei Naționale de Bacalaureat poate propune comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat sau Comisiei Naționale de Bacalaureat măsuri de sancționare a cadrelor didactice în cauză sau suspendarea posibilității de a se organiza, în anul școlar următor, centru de bacalaureat în unitatea școlară respectivă;

e) întocmește un raport pe care îl înaintează Comisiei Naționale de Bacalaureat.

Art.10. - (1) Comisiile județene/a municipiului București de bacalaureat

se compun din: - președinte - inspectorul școlar general sau un inspector școlar general adjunct; - vicepreședinte - inspectori generali adjuncți sau inspectori școlari de specialitate; - 1-2 secretari - inspectori școlari de specialitate, directori sau informaticieni/ cadre didactice cu abilități în operarea pe calculator; - 5 membri - inspectori școlari de specialitate, directori de unități de învățământ care școlarizează ciclul liceal.

(2) Din comisiile județene de bacalaureat, aflate în județele în care există candidați care vor susține probe în limbile minorităților naționale, va face parte cel puțin un cadru didactic aparținând minorităților naționale respective.

Art.11. - Comisiile județene / a municipiului București de bacalaureat

au următoarele atribuții:

(1) nominalizează, până la data de 16 aprilie, pentru prima sesiune, și până la data de 26 iulie, pentru a doua sesiune, centrele de examen, unitățile școlare arondate acestora, precum și centrele zonale de evaluare;

(2) transmit, în format electronic, Comisiei Naționale de Bacalaureat, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, spre aprobare, lista centrelor de examen și a centrelor zonale de evaluare din județ (municipiul București), până la data de 16 aprilie, pentru prima sesiune, și până la data de 26 iulie, pentru a doua sesiune;

(3) controlează și răspund de organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat pe tot teritoriul județului/ municipiului București;

(4) pot decide asupra organizării de centre de bacalaureat fie pe grupuri de licee, fie pe filiere, profiluri, specializări;

(5) iau măsuri de soluționare a problemelor de finanțare a acțiunilor legate de organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat;

(6) iau măsuri pentru dotarea centrelor de bacalaureat cu consumabile, tipizate și logistica necesară pentru buna desfășurare a examenului și a evaluării: copiatoare în stare de funcționare, care să permită multiplicarea subiectelor de examen pentru fiecare candidat, calculatoare pentru elaborarea listelor cu rezultate și a altor documente necesare comisiei, radio, telefon, fax, fișet metalic;

(7) poate delega inspectnri școlari de specialitate, reprezentanți ai comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat, pentru monitorizarea desfășurării examenului în centrele de bacalaureat;

(8) se adresează, în scris, direcțiilor județene de sănătate, pentru a asigura prezența personalului medical în fiecare centru în care se susțin probe în cadrul examenului de bacalaureat, precum și consiliilor locale, RENEL, operatorilor de cablu, Romtelecom etc., în scopul asigurării condițiilor corespunzătnare pentru desfășurarea examenului;

(9) se adresează, în scris, organelor Ministerului Administrației și Internelor, de poliție și de jandarmerie, de la nivel județean, pentru a asigura prezența polițiștilor sau a jandarmilor la sediul comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat și la centrele de bacalaureat, pentru paza lucrărilor scrise, pentru păstrarea ordinii publice la centrele de examen și la centrele zonale de evaluare. Prezența acestnra va fi solicitată și pentru transportul lucrărilor scrise de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare, respectiv de la centrele zonale de evaluare la centrele de contestații ș1 mvers;

(10) numesc profesorii examinatnri / evaluatnri, asistenții, secretarii, vicepreședinții și membrii comisiilor de bacalaureat;

(11) realizează instruirea președinților și a vicepreședinților comisiilor din centrele de examen, cu cel mult 48 ore înaintea primei probe a examenului de bacalaureat; pentru președinții și vicepreședinții comisiilor din centrele zonale de evaluare, instruirea se face cu cel mult 48 de ore înaintea primei probe scrise;

(12) asigură confecționarea ștampilelor-tip pentru examenul de bacalaureat și stabilesc modelul fișei individuale a candidatului pentru consemnarea rezultatelor la examinarea orală și la probele practice. Se confecționează două tipuri de ștampile rotunde care vor avea următorul conținut:

a. ștampila pentru centrele de examen: "Bacalaureat 2007 - C.E.";

b. ștampila pentru centrele zonale de evaluare: "Bacalaureat 2007 - C.Z.E"; Ștampilele vor fi rotunde, cu un diametru de 20 mm și nu vor fi numerotate. În situația în care un centru de examen are organizată o subcomisie într-o altă localitate, se confecționează o ștampilă separată pentru subcomisia respectivă.

(13) operează, dacă este cazul, schimbări ale vicepreședinților, ale membrilor, ale profesorilor examinatnri / evaluatori, ale secretarilor și asistenților care fac parte din comisiile din centrele de examen sau din centrele zonale de evaluare. Aceste schimbări vor fi aduse la cunoștința Comisiei Naționale de Bacalaureat. Pot propune Comisiei Naționale de Bacalaureat, în cazuri justificate, schimbarea unor președinți de comisie;

(14) pot decide reevaluarea unor lucrări, în perioada desfășurării examenului sau ulterior, și informează Comisia Națională de Bacalaureat despre rezultatele acestor reevaluări;

(15) sesizează imediat Comisiei Naționale de Bacalaureat orice situație a cărei rezolvare nu este prevăzută în metndologie și solicită, în cazuri justificate, subiecte de rezervă;

(16) transmit zilnic, Comisiei Naționale de Bacalaureat - Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, situațiile speciale din ziua respectivă;

(17) transmit, la sfârșitul fiecărei probe orale sau practice, Comisiei Naționale de Bacalaureat, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, date legate de numărul de candidați înscriși la probă, numărul de candidați prezenți, numărul candidaților promovați, pe tranșe de medii, numărul de candidați eliminați, procentajul de prezență;

(18) transmit, la sfârșitul fiecărei probe scrise, Comisiei Naționale de Bacalaureat, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, date legate de numărul de candidați înscriși la probă, numărul de candidați prezenți, numărul de candidați eliminați, procentajul de prezență;

(19) organizează centrul județean de contestații și numesc comisia județeană / a municipiului București de contestații;

(20) organizează transportul, în condiții de securitate, a lucrărilor scrise de la centrele de examen la centrele zonale de evaluare, de la preluarea lor de la una dintre comisii, până la predarea lor către cealaltă comisie;

(21) primesc lucrările scrise contestate de la comisiile din centrele zonale de evaluare și organizează transportul lor, în deplină securitate la și de la comisia județeană de contestații;

(22) primesc lucrările scrise reevaluate de comisia județeană / a municipiului București de contestații și le transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare;

(23) transmit Comisiei Naționale de Bacalaureat, la Serviciul Național de Evaluare și Examinare, rezultatele examenului de bacalaureat, imediat după afișarea acestora (atât înainte, cât și după contestații) astfel: număr de candidați înscriși pentru fiecare probă și în total pe județ, număr de candidați prezentați, număr de candidați eliminați din examen, număr de candidați respinși, număr de candidați promovați, procentul de promovabilitate (dintre cei prezenți) și repartiția acestora pe tranșe de medii;

(24) elaborează și transmit Comisiei Naționale de Bacalaureat, la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, în termen de 10 zile de la încheierea sesiunii respective a bacalaureatului, raportul final care va cuprinde:

a) situația numerică a tuturor candidaților, pe ansamblu și la fiecare probă de examen; situația elevilor promovați, pe tranșe de medii;

b) semnalarea situațiilor deosebite - folosirea subiectelor de rezervă, înlocuirea unor președinți și a unor membri ai comisiei, alte situații;

c) sugestii și soluții pentru perfecționarea organizării și a desfășurării examenului de bacalaureat;

d) analiza modului de desfășurare a contestațiilor și rezultatele statistice ale acestora, concluzii și propuneri;

e) informații despre sancțiunile aplicate și numele persoanelor sancționate, inclusiv despre personalul didactic căruia comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat a decis să-i retragă dreptul de a mai participa la examenele naționale. Art.12. - (1) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen se compun din: - președinte - un cadru didactic universitar titular, având titlul științific de doctor, numit prin ordin al ministrului Educației și Cercetării; - 1-2 vicepreședinți - inspectori școlari de specialitate, directori sau profesori având gradul didactic I sau II; - secretar - un cadru didactic cu abilități în operarea pe calculator/ informatician; - membri - 1-5 profesori având gradul didactic I sau II, cu abilități în operarea pe calculator; - asistenți - câte 2 cadre didactice, de altă specialitate decât cea la care se susține proba, pentru fiecare sală în care se desfășoară probe scrise de examen; - profesori examinatori - câte doi profesori examinatori pentru fiecare disciplină de examen la care se susțin probe orale/practice.

(2) Al doilea vicepreședinte va fi numit la acele comisii de examen la care numărul de candidați depășește 450.

(3) Stabilirea numărului de profesori examinatori se face astfel încât fiecare grupă de profesori să examineze, de regulă, câte 100 de candidați. La probele practice, stabilirea numărului de candidați pentru fiecare pereche de profesori examinatori se decide în funcție de specificul probei.

Art.13. - Comisiile de bacalaureat din centrele de examen au următoarele atribuții:

(1) organizează și răspund de desfășurarea examenului de bacalaureat în centrul respectiv;

(2) preiau, sub semnătura președinților, de la directorul unității de învățământ în care se află centrul de examen, documentele necesare desfășurării examenului de bacalaureat. Conducerea unității de învățământ în care este organizat centrul de examen asigură condițiile necesare organizării și desfășurării examenului - sălile de concurs, imprimatele pentru lucrările scrise, copiatoare, fișete pentru păstrarea documentelor de bacalaureat în deplină siguranță, calculatoare, telefon, fax, radio; conducerea unității predă comisiilor de bacalaureat din centrele de examen variantele de subiecte de la probele orale, scrise și practice de pe pagina oficială de internet a Ministerului Educației și Cercetării, în formă printată, corespunzător fiecăreia dintre probele și disciplinele de examen pentru care există candidați;

(3) verifică autenticitatea actelor de înscriere, respectarea condițiilor de participare la examen și întocmirea listelor de înscriere; conducerile unităților de învățământ arondate centrului de examen răspund de corectitudinea datelor transmise, a actelor predate, a listelor de înscriere la examenul de bacalaureat;

(4) completează cataloagele electronice cu numele, inițiala tatălui și prenumele candidaților, disciplinele de examen pe care aceștia le susțin;

(5) repartizează candidații pe săli, pentru probele scrise, în ordine alfabetică, afișează listele respective, cu 24 de ore înainte de prima probă, la avizierul unității de învățământ și pe ușile sălilor în care se desfășoară probele; pentru probele D, E și F repartizarea pe săli se va face în ordine alfabetică, indiferent de opțiunile candidaților pentru disciplinele de examen aprobate pentru fiecare probă;

(6) sesizează imediat comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat orice situație deosebită apărută în timpul desfășurării examenului și solicită, dacă este cazul, subiecte de rezervă;

(7) stabilesc, prin tragere la sorți, în dimineața fiecărei probe, repartizarea pe săli a asistenților și îi instruiesc;

(8) multiplică, pentru fiecare candidat, subiectul pentru proba scrisă, imediat după extragerea variantei de examen;

(9) distribuie candidaților subiectele multiplicate pentru probele scrise;

(10) controlează, îndrumă și asigură organizarea și desfășurarea corespunzătoare a probelor orale/ practice și scrise;

(11) controlează și îndrumă activitatea tuturor persoanelor din centru, care au sarcini privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat;

(12) iau măsuri pentru ca în spațiile în care își desfășoară activitatea comisia de bacalaureat sau se desfășoară probele scrise de examen, să nu pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat, de Comisia Națională de Bacalaureat sau neprevăzute de prezenta metodologie; accesul persoanelor care au atribuții de control în centrele de examen și în centrele zonale de evaluare se reglementează printr-o procedură;

(13) alcătuiesc și afișează lista alfabetică a candidaților pentru probele orale și practice, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte candidații;

(14) examinează candidații la probele orale și la cele practice; trec nota la fiecare probă orală sau practică în fișa individuală a candidatului, imediat după susținerea acesteia;

(15) afișează zilnic rezultatele la probele orale și la cele practice, precum și rezultatele finale, la încheierea evaluării tuturor lucrărilor scrise;

(16) înregistrează în catalogul electronic notele la probele orale și practice;

(17) înregistrează în catalogul electronic notele obținute la probele pe care candidații le-au susținut în sesiunile anterioare, respectiv notele echivalate pentru disciplinele la care candidații au obținut premii la concursurile/olimpiadele școlare internaționale și pentru care aceștia au solicitat recunoașterea în sesiunea respectivă, conform Art.4, din prezenta metodologie. Înregistrarea în catalogul electronic a acestor note se face pe baza adeverințelor depuse de candidați la înscriere. Adeverințele rămân anexă la printul catalogului electronic și se păstrează permanent. Notele recunoscute din sesiunile anterioare sau echivalate se marchează în catalogul electronic cu un asterisc și se va preciza, ca notă de subsol, că au fost obținute în sesiunile anterioare sau echivalate;

(18) asigură, prin președinte, însoțit de vicepreședinte, de secretar sau de un membru al comisiei, transportul în deplină siguranță și predarea, cu proces-verbal, la centrele zonale de evaluare, a lucrărilor scrise și a catalogului electronic, completat cu numele candidaților și cu denumirea probelor susținute de aceștia. Pentru fiecare disciplină și tip de subiect, pentru care s-a susținut probă scrisă în centrul respectiv de examen, se asigură, pentru centrul zonal de evaluare, o copie a subiectului;

(19) primesc de la centrele zonale de evaluare, cu proces-verbal, prin președinte și vicepreședinte, secretar sau un membru al comisiei din centrul de examen, catalogul electronic cu notele obținute de candidați, asigurând transportul acestora, în deplină siguranță, la centrul de examen;

(20) afișează listele cu rezultatele obținute de candidați, după primirea acestora de la centrele zonale de evaluare;

(21) primesc eventualele contestații la probele scrise;

(22) transmit comisiilor din centrele zonale de evaluare cererile candidaților care contestă notele obținute la evaluarea inițială;

(23) afișează rezultatele definitive, după rezolvarea contestațiilor;

(24) extrag din catalogul electronic situația la examen a candidaților proveniți de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen și o transmit liceelor respective, în vederea completării diplomelor de bacalaureat;

(25) elaborează și transmit comisiilor județene / a municipiului București de bacalaureat, în termen de patru zile de la încheierea respectivei sesiuni de examen, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia;

(26) predau directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul de examen, cu proces-verbal, catalogul electronic și printul catalogului electronic semnat și ștampilat, în două exemplare, precum și celelalte documente întocmite pentru organizarea examenului. Art.14. - (1) Comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare se compun din: - președinte - un cadru didactic universitar titular, având titlul științific de doctor, numit prin ordin al ministrului Educației și Cercetării; - vicepreședinte - un inspector școlar de specialitate, un director sau un profesor având gradul didactic I sau II; - secretar - un cadru didactic cu abilități în operarea pe calculator/ informatician; - membri - 1-5 profesori având gradul didactic I sau II, cu abilități în operarea pe calculator; - profesori evaluatori pentru fiecare disciplină de examen la care se desfășoară probe scnse.

(2) În funcție de numărul de lucrări, în centrul zonal de evaluare, pot fi propuși mai mulți vicepreședinți și secretari în comisie, de regulă câte un vicepreședinte, respectiv un secretar la 1000 de lucrări.

(3) Numărul profesorilor evaluatori din fiecare centru de evaluare, pe discipline, va fi stabilit în funcție de numărul lucrărilor scrise care trebuie evaluate în centrul respectiv, prevăzând, de regulă, 100 de lucrări pentru fiecare pereche de profesori evaluatori.

Art.15. - Comisiile de bacalaureat din centrele zonale de evaluare au următoarele atribuții:

(1) primesc, în zilele în care se susțin probe scrise, prin proces-verbal semnat de președinte și de un vicepreședinte, secretar sau membru, lucrările scrise aduse de delegații de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate;

(2) răspund de securitatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul zonal de evaluare;

(3) evaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare/corectare și de notare, defalcat la nivel de disciplină în cadrul centrului zonal de evaluare;

(4) înregistrează în catalogul electronic notele la fiecare probă scrisă, pentru fiecare candidat arondat centrului;

(5) calculează mediile generale și le înregistrează în catalogul electronic;

(6) predau, prin președinte și vicepreședinte, cu proces-verbal, două exemplare din forma tipărită a catalogului electronic completat, semnat de profesorii evaluatori și ștampilat, către delegații centrului de examen;

(7) primesc, de la delegații centrelor de examen arondate centrului zonal de evaluare, cererile candidaților care contestă notele obținute la evaluarea inițială;

(8) transmit către comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat, în deplină siguranță, lucrările scrise sigilate, ale căror note inițiale au fost contestate;

(9) primesc, de la comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat, lucrările scrise care au fost reevaluate de comisia județeană de contestații și o copie a procesului-verbal cuprinzând deciziile acesteia;

(10) predau prin proces-verbal, prin președinte și vicepreședinte, lucrările scrise, borderourile de evaluare originale și celelalte documente de examen, către directorul unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare. Art.16. - (1) Comisia județeană de contestații are următoarea componență: - președinte - inspector școlar general / inspector general adjunct al județului în care se organizează centrul, altul decât cel numit în comisia de bacalaureat județeană/ a municipiului București; - vicepreședinte - un inspector școlar de specialitate; - 1 -2 secretari - inspectori școlari de specialitate, profesori; - membri - profesori evaluatori - câte doi profesori, de regulă cu grad didactic I, pentru fiecare disciplină și pentru maximum 100 de lucrări contestate. În situații justificate, pot fi numiți evaluatori și profesori cu grad didactic II sau definitiv.

(2) În fiecare an, membrii comisiei județene de contestații vor fi alți profesori decât cei din anul anterior. Alegerea evaluatorilor se face prin tragere la sorți, dintr-o listă de profesori recunoscuți pentru competența profesională și probitatea lor morală. La dosarul comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat se vor afla atât decizia de numire a profesorilor evaluatori din comisia județeană de contestații din anul curent, cât și a celor din anul precedent.

(3) Atribuțiile comisiei județene de contestații sunt:

a) primesc, în zilele prevăzute în graficul de examen, prin proces-verbal semnat de președinte și de un vicepreședinte, secretar sau membru, lucrările scrise aduse de delegații de la fiecare centru de evaluare, spre a fi reevaluate;

b) răspund de securitatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de soluționare a contestațiilor;

c) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare/ corectare și de notare;

d) înregistrează în catalogul de contestații notele la fiecare probă scrisă, pentru fiecare lucrare contestată;

e) predau, prin președinte și vicepreședinte, cu proces-verbal, două exemplare din catalogului de contestații completat, semnat de profesorii evaluatori și ștampilat, către delegații centrului de examen;

f) transmit către comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat, în deplină siguranță, lucrările scrise, reevaluate, ale căror note inițiale au fost contestate.

Art.17. - (1) Președinții comisiilor de bacalaureat se propun de către universități din rândul cadrelor didactice titulare având titlul de doctnr. La selectarea președinților comisiilor, Comisia Națională de Bacalaureat va ține cont de activitatea desfășurată în calitate de președinte de comisie de bacalaureat, în sesiunile anterioare ale examenului.

(2) Vicepreședinții, secretarii, membrii comisiilor din centrele de examen, asistenții, profesorii examinatori / evaluatori vor fi selecționați din alte unități școlare decât cele din care provin candidații arondați centrelor. Aceeași prevedere este valabilă și pentru centrele zonale de evaluare, exceptând situația în care, în județ, este organizat un singur centru de evaluare sau în care specializarea respectivă se predă într-o singură unitate școlară din județ. În acest caz, dacă nu se poate altfel, profesorii pot fi selecționați și din școlile arondate la centrul zonal de evaluare, dintre cei care nu au predat la clasa a XII-a în anul școlar respectiv.

(3) Lista profesorilor examinatori/ evaluatori cuprinde profesori de specialitate care predau la clase de liceu. În situații excepționale, despre care va fi informată Comisia Națională de Bacalaureat, pot fi numiți ca profesori examinatnri / evaluatori și profesori ce predau la gimnaziu, care vor evalua în echipă cu un profesor de liceu.

(4) Informaticienii care fac parte în calitate de secretari sau membri, din comisiile de bacalaureat și care administrează baza de date, conform art. 14, alin.(1), vor fi nominalizați de comisia județeană/ a municipiului București, cel mai târziu până la data de 16 aprilie, pentru prima sesiune, și până la 16 iulie, pentru sesiunea a doua, de preferință dintre cadrele didactice de specialitate / informaticienii din unitatea de învățământ în care se organizează centrul de examen, respectiv centrul zonal de evaluare.

Art.18. - (1) Comisia de bacalaureat județeană/ a municipiului București stabilește, prin tragere la sorți, vicepreședinții și cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen și de evaluare, cu excepția președinților. Tragerea la sorți se va efectua, electronic, în fiecare județ / în municipiul București, cu cel mult 48 de ore înainte de începerea examenului, din lista aprobată de comisia județeană de bacalaureat, urmând ca inspectnrul școlar general să emită decizii scrise. Această listă se alcătuiește la nivel județean, pe baza listelor transmise de licee, cuprinzând numele profesorilor care doresc să participe la examenul de bacalaureat și care, în sesiunile anterioare, au respectat prevederile metodologiei de organizare și desfășurare a examenului. Aceste propuneri vor fi transmise inspectnratelor școlare până la data de 16 aprilie, pentru prima sesiune, și până la data de 16 iulie, pentru a doua sesiune de examen. Comisiile de bacalaureat județene/a municipiului București aprobă lista profesorilor care vor participa la tragerea la sorți cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea examenului.

(2) Tragerea la sorți se efectuează în ședință publică. Repartizarea pe comisii a vicepreședinților și a cadrelor didactice se consemnează într-un proces-verbal, în care se vor menționa și persoanele aparținând societății civile care au participat la ședința publică de tragere la sorți.

(3) În vederea respectării prevederilor din prezenta metndologie și pentru asigurarea corectitudinii desfășurării examenului de bacalaureat, președinții comisiilor din centrele de bacalaureat vor solicita declarații tip scrise de la fiecare membru al comisiei. În declarația-tip, cadrul didactic precizează că nu are soțul/soția, o rudă sau un afin, de până la gradul al N-lea inclusiv, printre candidații care participă la examenul de bacalaureat în respectiva sesiune de examen și își asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

III. ORGANIZAREA EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT Art.19. - (1) Examenul național de bacalaureat se organizează în două tipuri de centre de bacalaureat: centrele de examen, în care se desfășoară probele scrise, orale și, după caz, cele practice ale examenului, și centre zonale de evaluare.

(2) În fiecare centru de bacalaureat se organizează, de regulă, câte o comisie de bacalaureat, coordonată de un președinte numit de Ministerul Educației și Cercetării prin ordin al ministrului și, în funcție de necesități, se pot organiza și subcomisii conduse de un vicepreședinte. Art.20. - (1) Numărul candidaților înscriși într-o com1s1e de examen va fi decis ținând cont de necesitatea desfășurării în condiții optime a examenului și va fi cuprins între 250 și 450 de candidați.

(2) Pentru centrele de examen care au arondate unități de învățământ situate la distanță mare de centru, se pot organiza subcomisii, care au un efectiv de cel puțin 75 de candidați, și care își pot desfășura activitatea în altă locație sau chiar în altă localitate decât cea în care își are sediul centrul de examen. Pentru aceste subcomisii, ca și pentru situațiile în care o parte din candidați susțin proba în alt local decât cel în care își are sediul centrul de examen, vor fi desemnați cel puțin un membru al comisiei de examen și un delegat al comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat care se vor afla la locul desfășurării probelor, pe toată durata examenului.

(3) Centrele zonale de evaluare se organizează pentru minimum 750 de candidați.

(4) Organizarea de comisii, de subcomisii sau de centre zonale de evaluare sub sau peste efectivul prevăzut de prezenta metodologie se poate face, în cazuri justificate, cu aprobarea Comisiei Naționale de Bacalaureat, în urma unei cereri motivate, transmise la Comisia Națională de Bacalaureat - Direcția Generală Învățământ Preuniversitar.

(5) În a doua sesiune a examenului de bacalaureat, în cazul în care numărul total de candidați pe județ este mai mic decât 250, se va organiza un singur centru de examen, fără a mai solicita aprobarea Comisiei Naționale de Bacalaureat; în cazul în care numărul total de candidați pe județ este mai mic decât 750, se va organiza un singur centru zonal de evaluare, fără a mai solicita aprobarea Comisiei Naționale de Bacalaureat.

Art.21. - Dacă numărul candidaților dintr-o localitate este sub efectivul minim stabilit pentru a organiza o comisie sau o subcomisie, aceștia vor fi, de regulă, repartizați de către comisia județeană / a municipiului București, la centre de examen din alte localități, la care se organizează examenul de bacalaureat. În aceste cazuri, inspectoratul școlar județean este obligat să asigure, la cerere, pe toată durata examenului, cazarea candidaților care se prezintă prima sau a doua oară la examen.

Art.22. - În cadrul comisiilor de examen se pot organiza subcomisii pe profiluri, respectiv pe specializări, eventual în funcție de limba de predare. În fiecare comisie sau subcomisie, candidații sunt înscriși în ordine alfabetică, indiferent de forma de învățământ la care au absolvit ultima clasă.

Art.23. - În comisiile organizate pentru candidații aparținând minorităților naționale care au studiat în limba maternă și care solicită susținerea probelor de examen în limba respectivă - la obiectele studiate în această limbă în liceu - vor fi numiți profesori de specialitate, care au predat disciplina respectivă în limba maternă.

IV. ÎNSCRIEREA CANDIDAȚILOR Art.24. - ( 1) La examenul de bacalaureat se pot înscrie atât candidați din seria curentă, cât și din seriile anterioare, care nu au promovat examenul de bacalaureat.

(2) Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la examenul de bacalaureat numai după echivalarea studiilor și promovarea examenelor de diferență stabilite de Ministerul Educației și Cercetării, prin Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor.

(3) Candidații proveniți din învățământul particular se înscriu la centrul de examen des mnat de comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat.

(4) Inscrierea candidaților pentru bacalaureat se face, prin fișă-tip informatizată, la secretariatele liceelor, numai în perioada prevăzută în calendarul examenului, după cum urmează:

a) pentru candidații din seria curentă, tabelele de înscriere la prima sesiune de bacalaureat sunt întocmite de profesorii diriginți, în conformitate cu evidențele din licee. Tabelele cuprind opțiunile pentru probele de examen și semnătura elevilor. Odată cu tabelele, profesorii diriginți depun și fișa-tip informatizată, listată, pentru fiecare candidat, luând în calcul inclusiv opțiunile elevilor care participă la sesiunea de corigențe. Înscrierea se face la centrul de examen la care este arondată unitatea de învățământ, de către director și de secretarul acesteia, conform unei programări stabilite de comisia județeană/ a municipiului București. Până la data de 16 martie, toți elevii din clasele liceale terminale își vor exprima, în scris, opțiunile pentru obiectele de studiu prevăzute pentru probele la alegere, la care doresc să susțină examenul de bacalaureat.

b) pentru candidații din anii precedenți și pentru candidații din seria curentă, în cazul celei de a doua sesiuni, înscrierea se face de secretariatul unității din centrul de examen la care este arondat unitatea școlară pe care candidații au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceștia (certificat de naștere și, după caz, de căsătorie, un act de identitate, foaia matricolă, adeverință cu notele la probele pentru care solicită recunoașterea notelor).

c) pentru candidații din seriile anterioare - În situația schimbării domiciliului în altă

localitate, menționată ca atare în buletinul/cartea de identitate, candidații se pot înscrie pentru a susține bacalaureatul la o unitate de învățământ de același profil, stabilit de comisia județeană de bacalaureat din județul în care se află noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situații, înscrierea în alt județ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naționale de Bacalaureat,

în urma unei cereri motivate, transmise la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar. Art.25. - Candidații care au participat și au fost respinși la sesiunile de bacalaureat organizate începând cu anul 2003 și care solicită recunoașterea unor probe promovate în aceste sesiuni, vor prezenta la înscriere și o adeverință, eliberată de unitatea de învățământ pe care candidatul a absolvit-o, din care să reiasă rezultatele obținute la examenul de bacalaureat în sesiunile menționate. Adeverința va preciza, pentru fiecare sesiune, disciplina susținută și nota obținută la fiecare din probele A - F. În cazul în care candidatul nu s-a prezentat la una / la mai multe probe sau a fost eliminat din examen, acest lucru va fi menționat în adeverință. Adeverința va fi semnată de directorul și de secretarul unității de învățământ absolvite și va purta ștampila acesteia.

Art.26. - (1) Recunoașterea unora dintre probele promovate, pentru sesiunea curentă, este condiționată de solicitarea scrisă de recunoaștere a probelor promovate în sesiunile menționate la art. 4., care se face în momentul înscrierii pentru una dintre sesiunile anului 2007. Candidații vor preciza în fișa de înscriere probele (A - F) la care doresc să li se recunoască rezultatele obținute în sesiunile menționate la art. 4, precum și disciplinele susținute în cadrul fiecărei probe. În fișa de înscriere se

specifică probele, respectiv disciplina pe care doresc să o susțină la fiecare probă, precum și tipul de subiect pentru disciplina respectivă.

(2) Nedepunerea cererii de recunoaștere a uneia dintre probele promovate într-o sesiune, cumulată cu susținerea din nou a acestei probe în altă sesiune, conduc la prescrierea dreptului de a solicita recunoașterea notei inițiale. Prin urmare, în cazul în care candidatul a susținut, în sesiuni succesive, aceeași probă, la o eventuală nouă cerere de recunoaștere a probei respective, i se va recunoaște ultima notă obținută la această probă. Art.27. - Directorii unităților de învățământ liceal centralizează opțiunile și transmit situația comisiilor județene/a municipiului București de bacalaureat până la data de 30 martie.

Art.28. - (1) Tabelele de înscriere la prima sesiune a examenului de bacalaureat, pentru absolvenții din seria curentă, întocmite conform calendarului, se actualizează după încheierea semestrului al doilea prin eliminarea candidaților corigenți, repetenți, cu situația neîncheiată, exmatriculați, sau eventualele schimbări de opțiuni și se transmit, în termen de trei zile de la încheierea cursurilor, semnate și stampilate de director, centrului de examen la care școala este arondată. De corectitudinea datelor transmise centrului de examen, răspunde directorul unității de învățământ la care candidații au absolvit cursurile liceale.

(2) Pentru a doua sesiune de bacalaureat, înscrierea candidaților se face conform graficului anunțat. Pentru elevii de clasa a XII-a / a XIII-a, care susțin examene de corigență, se va stabili, în graficul corigențelor, o zi specială de înscriere pentru sesiunea a doua de bacalaureat.

V. CONȚINUTUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT ȘI STABILIREA PROBELOR Art.29. - Disciplinele de studiu la care se organizează probele pentru examenul de bacalaureat sunt stabilite conform legii.

Art.30. - (1) Conform Legii Învățământului nr.84/ 1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, examenul național de bacalaureat constă în susținerea a două, respectiv, a trei probe comune și a trei probe diferențiate, în funcție de filieră și profil.

Probele comune sunt următoarele:

proba A - limba și literatura română - scris și oral; proba B - una dintre limbile moderne de circulație internațională, studiate în liceu - oral; proba C - limba maternă, scris și oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale; - limba și literatura într-o limbă de circulație internațională, scris și oral pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare în limba de circulație internațională respectivă. Probele de examen, diferențiate în funcție de filieră, de profil, de specializare și de opțiunea elevului, sunt următoarele:

Filiera teoreti.că Profil umanist: proba D - istorie (Istoria românilor) sau geografie (Geografia României) - probă scrisă; proba E - o probă, la alegere, din aria curriculară corespunzătoare specializării - probă scrisă; proba F - o probă, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - probă scrisă. Profil real: proba D - matematică - probă scrisă; proba E - o probă, la alegere, din aria curriculară corespunzătoare specializării - probă scrisă; proba F - o probă, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - probă scrisă. Filiera tehnologi.că proba D - matematică - pentru toate profilurile și specializările - pro bă scrisă; proba E - o pro bă, la alegere, din aria curriculară "Tehnologii'', în funcție de specializarea aleasă de elev - pro bă scrisă; proba F - o probă, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - pro bă scrisă. Filiera vocațională proba D - istorie (Istoria românilor) sau geografie (Geografia României), respectiv matematică, în funcție de profil - probă scrisă; proba E - o probă, la alegere, din ariile curriculare specifice profilului și specializării - probă scrisă sau practică; proba F - o probă, la alegere, dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele alese anterior - probă scrisă sau practică

(2) Candidații pot alege pentru probele D, E și F una dintre disciplinele studiate în liceu, din lista stabilită de Ministerul Educației și Cercetării pentru fiecare filieră/ profil/ specializare.

(3) Aprobarea listei disciplinelor la alegere menționate în lege, precum și a programelor disciplinelor de examen, se face prin ordin al ministrului Educației și Cercetării.

(4) La

proba comună B - una dintre limbile moderne de circulație internațională studiate în liceu - elevii pot alege oricare limbă modernă studiată în liceu, indiferent

dacă a fost studiată drept limba 1, limba a 2-a sau limba a 3-a de studiu, dacă a fost studiată în regim normal, intensiv, bilingv ori dacă a fost disciplină obligatorie sau opțională. Examenul se susține în conformitate cu programa de bacalaureat pentru limba aleasă, valabilă pentru respectiva sesiune de bacalaureat și care corespunde nivelului (Ll, L2 sau L3) și formei în care a fost studiată de către candidat limba respectivă (normal, intensiv, bilingv).

(5) Precizările de la alin. (4) se aplică și în cazul în care candidatul optează pentru susținerea unei limbi străine la proba scrisă E sau la proba F.

(6) În cadrul examenului de bacalaureat, elevii nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite.

Art.31. - (1) Pentru candidații proveniți din promoții de la învățământ de zi, de până în anul 2002 inclusiv, sau de la învățământ seral sau cu frecvență redusă, de până în anul 2003 inclusiv, se va face asimilarea specializării absolvite cu una dintre specializările în vigoare pentru promoția curentă.

(2) Pentru filiera teoretică, asimilarea specializărilor se face astfel:

Specializare

Specializare asimilată

Limbi moderne Limbi clasice

Filologie

Istorie - științe sociale

Științe sociale

Matematică - fizică

Matematică - informatică

Fizică - chimie Chimie - biologie

Științe ale naturii

(3) Pentru filierele tehnologică și vocațională, asimilarea specializărilor se face de către comisia județeană de bacalaureat, după consultarea Comisiei Naționale de Bacalaureat.

Art.32. - (1) Pentru fiecare probă scrisă se stabilesc variante de subiecte, dintre care se alege, prin tragere la sorți, numărul variantei de subiect pentru proba scrisă și al subiectului de rezervă.

(2) Subiectele pentru probele de examen se realizează de către Serviciul Național de Evaluare și Examinare și se stabilesc ținându-se seama de următoarele criterii:

a) să fie în concordanță cu programele școlare și cu programele de bacalaureat, aprobate și publicate de Ministerul Educației și Cercetării;

b) să fie proiectate astfel încât tratarea lor să angajeze cât mai multe posibilități de analiză, de sinteză și de generalizare din partea candidaților;

c) să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate, să aibă grad de complexitate corespunzător conținutului programelor școlare și programelor de bacalaureat, pentru a fi tratate în timpul stabilit;

d) să permită tratarea lor în timpul acordat candidaților pentru rezolvare la probele scrise: 3 ore;

e) baremele să fie elaborate astfel încât să se asigure unitatea de evaluare la nivel național.

Art.33. - (l)Variantele de subiecte vor fi făcute publice pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării până la data de 15 ianuarie

(2) Serviciul Național de Evaluare și Examinare asigură traducerea variantelor de subiecte în limbile minorităților naționale în cel mult două luni de la publicarea acestora. Art.34. - (1) Subiectele pentru probele orale se elaborează de către Serviciul Național de Evaluare și Examinare și cuprind teme din programele pentru bacalaureat.

(2) Subiectele de pe biletele de examen oral vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute.

VI. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PROBELOR Art.35. - (1) La probele orale/practice, candidații intră în sala de examen în ordinea afișată, respectându-se ora prevăzută pentru fiecare grupă. Fiecare candidat prezintă comisiei documentul de identitate și fișa individuală pentru consemnarea rezultatelor la examinările orale și practice. Comisia de bacalaureat verifică identitatea fiecărui candidat.

(2) La probele orale, candidatul extrage un bilet și primește hârtie ștampilată pentru ciornă. El are dreptul la un al doilea bilet, caz în care nota va fi scăzută cu un punct.

(3) Pentru elaborarea răspunsurilor se acordă fiecărui candidat 10 - 15 de minute.

Art.36. - (1) Desfășurarea probelor orale are caracter public. În unele situații, președintele poate dispune întreruperea examinării și eliminarea din sală a persoanelor cu atitudine și comportament necorespunzătoare.

(2) Presa poate realiza înregistrări/fotografii/preluări de imagine în timpul desfășurării probelor orale, doar cu acceptul persoanelor care apar în materialele respective. Art.37. - La probele scrise, sălile vor fi, în prealabil, adaptate acestor activități, prin:

a) dotarea corespunzătoare; se va avea în vedere amenajarea sălilor astfel încât în fiecare sală de examen să existe cel puțin 15 candidați;

b) eliminarea oricăror materiale didactice care i-ar putea influența pe candidați în elaborarea răspunsurilor orale sau a lucrărilor scrise;

c) afișarea pe ușa fiecărei săli a listei nominale cu candidații repartizați în sala respectivă și a prevederilor metodologiei care îi informează pe aceștia că pătrunderea în sală cu materiale ajutătoare, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, frauda sau tentativa de fraudă atrag după sine eliminarea din examen;

d) afișarea, pe ușa fiecărei săli, a prevederilor din metodologie care îi informează pe elevi că subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare. Art.38. - (1) Înaintea intrării în săli, președintele comisiei din centrul de examen instruiește asistenții în legătură cu îndatoririle ce le revin, cu prevederile Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, cu informațiile pe care trebuie să le furnizeze candidaților aflați în săli. Instructajul va avea un scenariu standard, obligatoriu, care va fi reglementat printr-o procedură.

(2) La încheierea instructajului, participanții vor semna un proces-verbal, care se va arhiva, alături de celelalte documente ale examenului.

(3) Repartizarea în săli a celor doi asistenți - cadre didactice de altă specialitate decât cea la care se susține disciplina, din altă unitate de învățământ decât cea din care provin candidații, se face de către președintele comisiei, prin tragere la sorți în ziua fiecărei probe, cu trei sferturi de oră înainte de începerea acesteia, luându-se măsuri să nu rămână aceleași formații de asistență în zile diferite și nici aceiași asistenți pentru aceleași săli, la probe diferite.

(4) Asistenții, care intră în săli după ce au fost instruiți și au semnat fișa de atribuții, primesc din partea președintelui listele cu candidații, modelul de proces-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise, hârtie tipizată pentru lucrări și hârtie ștampilată pentru ciorne. Numărul de coli de examen și numărul de coli pentru ciorne, primite pentru fiecare sală de examen, vor fi consemnate în procesul-verbal de instruire, care va fi semnat de fiecare asistent în parte și de președintele comisiei.

(5) Se interzice asistenților să pătrundă în sală cu mijoace electronice de calcul sau de comunicare, precum și cu ziare, reviste, cărți. Art.39. - (1) Accesul candidaților în săli este permis pe baza actului de identitate, cel mai târziu cu 30 de minute înainte de începerea probei.

(2) Se interzice candidaților să pătrundă în sală cu orice fel de lucrări: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și cu orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare. Candidații pot introduce în săli și folosi în timpul examenului doar acele materiale a căror posibilitate de utilizare este menționată explicit în metodologie și pe foaia care conține subiectul de examen, respectiv dicționar la disciplina limba latină, sau planul de conturi la disciplina contabilitate. Asistenții vor verifica respectarea acestei prevederi înainte de aducerea subiectelor în săli. Nerespectarea dispozițiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea din examen a candidatului de către președintele comisiei de examen, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu, și, după caz, la sancționarea asistenților.

(3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, asistenții vor explica elevilor modul de desfășurare a probei și modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată.

(4) Candidații se așează câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor afișate. Fiecare candidat primește o coală de hârtie tipizată, pe care își scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate și completează citeț celelalte date de pe colțul ce urmează a fi lipit. Colțul colii tipizate va fi lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenții din săli au verificat identitatea candidaților și completarea corectă a tuturor datelor prevăzute și după ce aceștia semnează în interiorul porțiunii care urmează a fi sigilată. Colțurile lucrărilor vor fi lipite numai după ce candidații au început să scrie pe foaia de concurs rezolvarea subiectelor. Candidații vor primi atâtea coli tipizate și ciorne marcate cu ștampila "Bacalaureat 2007 - C.E." câte le sunt necesare și vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colțul care urmează să fie lipit. Pentru lipirea colțului lucrării se va folosi lipici sau același tip de etichete autocolante, pentru toate centrele de examen dintr-un județ. Președintele comisiei aplică ștampila-tip "Bacalaureat 2007 - C.E." peste colțul închis și lipit al lucrării. În cazul în care se organizează o subcomisie în altă locație, ștampila este aplicată de către membrul comisiei de examen, desemnat pentru a participa la examen în acea subcomisie. Aceste operații se vor încheia înaintea ieșirii primului candidat din sala de examen.

(5) Înscrierea numelui candidatului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum și orice alte semne distinctive, care ar permite identificarea lucrării, atrag după sine anularea lucrării scrise respective.

Art.40. - (1) După anunțarea variantei de subiect extrasă de Comisia Națională de Bacalaureat, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul candidaților, urmând ca acestea să fie distribuite în săli. Candidații care susțin probele în limbile minorităților naționale vor primi simultan subiectul atât în limba maternă, cât și în limba română.

(2) Comisia de examen va lua toate măsurile pentru a pregăti în mod corespunzător operația de multiplicare, astfel încât să fie asigurat în cel mai scurt timp posibil câte un subiect pentru fiecare candidat.

(3) Asistenții primesc subiectele multiplicate și secretizate, în plicuri, de la președinte, vicepreședinte, secretar sau un membru al comisiei și le distribuie fiecărui candidat. La încheierea acestor operațiuni, începe rezolvarea subiectelor de către candidați.

(4) Niciun membru al comisiei nu poate părăsi centrul de examen până la încheierea probei, exceptând cazurile speciale - cazuri medicale, accidente, situații de forță majoră. Candidații pot părăsi centrul de examen cel mai devreme după o oră și jumătate de la distribuirea subiectelor în săli.

Art.41. - (1) Președintele, vicepreședintele, secretarul sau un membru al com1S1e1 verifică, în toate sălile de examen, dacă subiectele multiplicate pentru fiecare candidat

sunt complete și lizibile, respectiv dacă ele corespund cu filiera, profilul, specializarea și opțiunea candidatului.

(2) Se interzice președintelui, vicepreședintelui, secretarului și membrilor comisiei să dea candidaților indicații referitoare la rezolvarea subiectelor, să facă modificări ale subiectelor sau ale baremelor;

(3) Din momentul distribuirii subiectelor, niciun candidat nu mai poate intra în sală și niciun candidat nu poate părăsi sala, decât dacă predă lucrarea scrisă și semnează de predarea acesteia. Candidații care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susține proba respectivă.

(4) În cazuri excepționale, dacă un candidat se simte rău și solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoțit de unul dintre asistenți, până la înapoierea în sala de examen; în această situație timpul alocat rezolvării subiectelor nu va fi prelungit.

Art.42. - ( 1) Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.

(2) Pentru elaborarea lucrării scrise, candidații folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor folosesc numai creion negru.

(3) Se interzice folosirea, în timpul probelor scrise, a mijloacelor de calcul. Se folosește numai hârtia distribuită candidaților de către asistenți.

(4) Candidații care doresc să corecteze o greșeală taie fiecare rând din pasajul greșit cu o linie orizontală. În cazul în care unii candidați, din diferite motive, doresc să-și transcrie lucrarea, fără să depășească timpul stabilit, primesc alte coli tipizate. Acest lucru este consemnat de către asistenți în procesul-verbal de predare-primire a lucrărilor scrise. Colile folosite inițial se anulează pe loc de către asistenți, menționându-se pe ele ăanulat", se semnează de către asistenți și se păstrează în condițiile stabilite pentru lucrările scrise.

Art.43. - (1) În timpul desfășurării probelor scrise, asistenții nu dau candidaților nicio indicație, nu discută între ei și nu rezolvă subiectul de examen. Unul dintre asistenți stă în fața clasei, celălalt în spatele clasei și nu au alte preocupări în afară de supraveghere. În cazul în care aceștia încalcă aceste dispoziții, președintele comisiei poate decide înlocuirea lor și, dacă este cazul, poate face și propunere de începere a procedurii de cercetare disciplinară.

(2) În timpul desfășurării probelor scrise, asistenții răspund de asigurarea ordinii și a liniștii în sala de clasă, de respectarea de către candidați a tuturor prevederilor prezentei metodologii. Asistenții au obligația să verifice dacă elevii au pătruns în sală cu materiale interzise prin prezenta metodologie sau cu alte materiale care le-ar permite sau facilita rezolvarea subiectelor de examen și să ia măsurile ce se impun. De asemenea, asistenții nu permit candidaților să comunice în niciun fel între ei sau cu exteriorul și sesizează președintele comisiei asupra oricărei încălcări a prezentei metodologii.

(3) Eventualele tentative de fraudă, alte nereguli în desfășurarea examenului, semnalate asistenților de către candidați sau sesizate chiar de asistenți, vor fi comunicate imediat președintelui comisiei. Acesta este obligat să verifice și să ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidatului din examen.

(4) Comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat va fi informată, imediat, despre orice situație specială.

(5) În timpul desfășurării probelor scrise, în sălile de examen au voie să intre numai:

a) președintele, vicepreședintele, secretarul și membrii comisiei din centrul de examen;

b) persoane delegate de către Comisia Națională de Bacalaureat sau de comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat pentru a controla desfășurarea corectă a examenului.

Art.44. - (1) După ce își încheie lucrările, candidații numerotează foile, sub îndrumarea asistenților, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colțul din dreapta, indicând pagina curentă și numărul total de pagini, de exemplu sub forma 3/ 5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total cinci pagini. Se vor numerota toate paginile pe care elevul a scris, inclusiv acelea pe care sunt scrise doar câteva rânduri, partea nescrisă fiind barată de către asistenți. După încheierea numerotării, candidații predau asistenților lucrările și semnează pentru confirmarea predării lucrării și a numărului de pagini.

(2) La expirarea celor trei ore acordate, candidații predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit. Trei candidați rămân în sală până la predarea ultimei lucrări. - (3) La predarea lucrărilor, asistenții barează spațiile nescrise, verifică numărul de pagini și îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează candidații, precum și în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării.

(4) Ciornele și lucrările anulate se strâng separat și se păstrează în centrul de examen.

(5) La:fmalizarea probei scrise, asistenții predau, sub semnătură, lucrările scrise președintelui și celorlalți membri ai comisiei. Aceștia verifică dacă numărul lucrărilor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a lucrărilor scrise și dacă numărul de pagini al fiecărei lucrări coincide cu cel înscris pe lucrare și în procesul-verbal.

VII. EVALUAREA CANDIDAȚILOR Art.45. - (1) Examinarea orală/practică se realizează de către cei doi profesori examinatori de specialitate, membri ai comisiei.

(2) La probele orale profesorii examinatori pot interveni cu întrebări lămuritoare sau suplimentare, de regulă după ce candidatul și-a prezentat răspunsurile.

(3) Examinarea la probele orale/practice se desfășoară în prezența a cel puțin 3 candidați.

Art.46. - ( 1) Fiecare profesor examinator evaluează răspunsul candidatului de la probele orale/practice cu note întregi de la 1 la 10, în funcție de baremul de evaluare, astfel încât diferența dintre notele celor doi profesori evaluatori să nu depășească 1 punct.

(2) Nota:fmală la proba respectivă se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, rară rotunjire, din notele acordate de cei doi examinatori.

(3) Fiecare profesor trece în borderou nota acordată. Nota finală la examenul oral/practic se înregistrează în catalogul electronic și în fișa individuală a candidatului, cu semnătura celor doi profesori examinatori. La fiecare probă orală/practică, fișa individuală pentru consemnarea rezultatelor la examinările orale și practice se înmânează candidatului, după consemnarea notei.

(4) După susținerea probei orale, candidatul predă biletul de examen și ciorna semnată.

(5) Un candidat se consideră promovat la proba orală/practică dacă a obținut minimum nota finală 5 (cinci) la respectiva probă. In caz contrar, candidatul este declarat "respins" la proba orală respectivă.

(6) Probele orale sunt eliminatorii. Candidatul care a obținut o notă sub 5 (cinci) sau nu s-a prezentat la o probă orală este declarat "respins", respectiv ăneprezentat'' la examenul de bacalaureat și nu mai participă la probele următoare.

Art.47. - Notele de la probele practice se trec în fișa individuală a candidatului, imediat după încheierea susținerii probei de către acesta. Apoi, fișa se înmânează candidatului.

Art.48. - Pe măsură ce se încheie susținerea probelor scrise, toate lucrările scrise se transportă și se predau, de către președinte, însoțit de vicepreședinte, de secretar sau de un membru al comisiei centrului de examen, pe bază de proces-verbal, președintelui și vicepreședintelui din centrul zonal de evaluare. După încheierea ultimei probe, se predă la centrul zonal de evaluare și catalogul electronic.

Art.49. - (1) Președintele și vicepreședintele din centrul zonal de evaluare primesc, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise aduse de la fiecare centru de examen arondat, spre a fi evaluate.

(2) Toate lucrările primite în centrul zonal de evaluare la aceeași disciplină, din cadrul aceleiași probe de examen, având același tip de subiect, sunt amestecate de către președintele și vicepreședintele comisiei, apoi sunt grupate în pachete și numerotate de la 1 la n. De regulă, pachetele cuprind 100 de lucrări. Pachetele de lucrări se introduc în dosare/plicuri, după ce pe fiecare lucrare s-a scris și numărul de ordine al dosarului/ plicului.

(3) Dosarele cu lucrările numerotate sunt predate de președinte sau de vicepreședinte, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori desemnați de președinte. Procesul-verbal conține data, ora, numele persoanelor care predau/preiau lucrări, disciplina de examen, numărul lucrărilor predate/preluate și numerele de ordine ale acestora.

(4) Inainte de începerea corectării, președintele și vicepreședintele din centrul zonal de evaluare au obligația de a asigura, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, o sesiune de instruire pentru evaluatori. Scopul acestei instruiri este de a diminua diferențele dintre evaluatori în aplicarea baremului de corectare și notare.

(5) Evaluarea și notarea lucrărilor scrise din fiecare pachet se efectuează, pe baza borderourilor de evaluare, defalcate unitar la nivel de disciplină în cadrul centrului zonal de evaluare de doi profesori evaluatori, care lucrează în mod obligatoriu în săli separate, stabilite de președintele comisiei. În fiecare sală se află cel puțin trei profesori evaluatori. Schimbarea lucrărilor de la primul evaluator la al doilea și invers se va face în prezența președintelui sau a vicepreședintelui comisiei, menționându-se datele de identificare a evaluatorului: numele și numerele lucrărilor corectate.

(6) Pe perioada evaluării au voie să intre în săli, în afara evaluatorilor înșiși, doar președintele

și vicepreședintele comrn1e1 județene/a

municipiului

București bacalaureat,

președintele

și

vicepreședintele

centrului

zonal

de

evaluare, reprezentanții Comisiei Naționale de Bacalaureat, persoane delegate de către comisia județeană / a municipiului București de bacalaureat pentru a controla desfășurarea bacalaureatului.

(7) Toate borderourile, însoțite de listele cu numerele lucrărilor și distribuția acestora pe evaluatori se arhivează de către vicepreședintele comisiei și vor fi puse la dispoziția Comisiei Naționale de Bacalaureat pentru sondaje și analize post-examen.

(8) Lucrările se evaluează și se apreciază de fiecare evaluator, separat, respectându-se baremele de evaluare/corectare și de notare stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat - Serviciul Național de Evaluare și Examinare. Evaluarea și notarea pe baza baremului se înregistrează în borderourile de evaluare, separat pentru fiecare evaluator.

(9) Zilnic, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de lucrări și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, se predau, cu proces­ verbal asemănător celui de la alin. (3), președintelui sau vicepreședintelui, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate. Procesele-verbale fac parte din documentele de examen și se păstrează în același regim cu lucrările scrise. Cheile și sigiliul de la fișetele în care sunt depozitate lucrările scrise și celelalte documente de bacalaureat vor fi păstrate separat de către președinte/vicepreședinte și de unul dintre membrii comisiei.

Art.50. - (1) După încheierea, de către ambii profesori, a acțiunii de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator sunt predate președintelui comisiei, odată cu lucrările evaluate. După ce președintele comisiei se asigură că între notele acordate de cei doi profesori evaluatori este o diferență de cel mult un punct, notele obținute se trec, pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roșie, de către profesorii evaluatori și se semnează de aceștia. Media:fmală se trece pe lucrare, în prezența profesorilor evaluatori, de către președintele comisiei. Președintele comisiei calculează media finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, și semnează alături de evaluatori.

(2) În cazul în care se constată o diferență mai mare de un punct între notele celor doi evaluatori, președintele repartizează lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate, care, în prezența profesorilor evaluatori inițiali, stabilește nota:fmală a lucrării. Nota rezultată în urma reevaluarii este nota care se trece pe lucrare; sub notă vor semna cei trei evaluatori și președintele comisiei. Numărul pachetului și numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt consemnate într-un proces­ verbal, semnat de cei amintiți anterior.

Art.51. - (1) După ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate și notate, acestea se deschid, în prezența președintelui, a vicepreședintelui, a secretarului, a membrilor comisiei din centrul zonal de evaluare și a profesorilor evaluatori, iar notele:fmale se înregistrează imediat în catalogul electronic.

(2) Catalogul electronic, în formă tipărită, se predă de la centru zonal de evaluare la centrul de examen. Predarea-primirea se face între președinți / vicepreședinți / membrii comisiilor. Forma tipărită a catalogului electronic complet, în două exemplare, cu notele de la probele scrise și cu media generală, ștampilat și semnat de profesorii evaluatori la rubrica prevăzută în acest scop și de președintele, vicepreședintele și secretarul comisiei din centrul zonal de evaluare se predă, cu proces-verbal, președintelui și celui de-al doilea delegat al comisiei din centrul de examen.

VIII. STABILIREA REZULTATELOR FINALE

ȘI

REZOLVAREA CONTESTAȚIILOR Art.52. - (1) După încheierea probelor din cadrul examenului de bacalaureat și după evaluarea și notarea tuturor lucrărilor scrise, se comunică rezultatele finale pentru toți candidații.

(2) Pentru fiecare candidat care a obținut cel puțin nota 5 (cinci) la toate probele orale, scrise sau practice de examen, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la repectivele probe.

(3) Pentru candidații din seriile precedente, care au solicitat recunoașterea unor probe orale care au fost evaluate cu calificativul "admis", și care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare din celelalte probe, se calculează media generală de bacalaureat ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele obținute la probele orale, scrise sau practice de examen, care au fost apreciate cu note.

(4) Nu se calculează media generală pentru candidații care nu au promovat una sau mai multe probe, care nu s-au prezentat la toate probele sau care au fost eliminați la o probă.

(5) Se consideră promovat la examenul de bacalaureat, candidatul care a obținut cel puțin nota 5 sau calificativul "admis" la fiecare probă orală, a obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă scrisă sau practică de examen și are media generală minimum 6 (șase). În acest caz, candidatul este declarat ăreușit''. Pentru candidații care obțin media generală 5,99, media generală se rotunjește la 6,00.

(6) Candidații care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu îndeplinesc simultan condițiile menționate la alin.(5) sunt declarați ărespinși''.

(7) Candidații care au fost eliminați de la o probă, nu mai pot participa la probele următoare și sunt declarați ăeliminați din examen'', fără posibilitatea recunoașterii notelor pentru sesiunile următoare.

Se consideră că acești candidați nu au promovat examenul de bacalaureat.

(8) Pentru comunicarea rezultatelor finale ale bacalaureatului se întocmesc și se afișează liste nominale care cuprind: numele și prenumele candidaților, notele obținute la fiecare probă scrisă, practică sau orală, media generală, acolo unde este cazul, și rezultatul final:,,reușit" /,,respins" /,,neprezentat" / "eliminat din examen''.

Art.53. - Pentru candidații proveniți de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, comisia de examen întocmește extrase din catalog, care cuprind situația lor la examen și le transmit liceelor respective, în vederea completării diplomelor de bacalaureat.

Art.54. - (1) La probele orale și practice, nu se admit contestații, cu excepția probei de dicteu melodic și armonic, de la profilul artistic - muzică.

(2) Contestațiile la probele scrise se depun și se înregistrează la centrul de examen, în perioada prevăzută de calendarul examenului de bacalaureat.

(3) Președintele, împreună cu unul dintre vicepreședinți, secretarul sau un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestațiile și le înregistrează.

(4) Cererile prin care se contestă notele obținute la evaluarea inițială, însoțite de un borderou în care se precizează numele contestatarilor și probele, respectiv, disciplina/ disciplinele pentru care este depusă contestația se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din centrul de examen.

(5) După centralizarea cererilor prin care se contestă notele obținute la evaluarea inițială, lucrările se secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din județ, pe același tip de hârtie pusă la dispoziție de comisia județeană/ a municipiului București de bacalaureat. După aceasta, se aplică ștampila "Bacalaureat 2007 - C.Z.E.", iar lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei județene / a municipiului București de bacalaureat. Aceasta transmite lucrările comisiei județene / a municipiului București de contestații, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se menționează proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numărul de ordine al lucrărilor și numărul de pagini pentru fiecare lucrare contestată.

(6) Comisia Națională de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestații la nivel regional. Componența comisiei de contestații din centrele regionale este stabilită de comisia județeană de bacalaureat din județul unde a fost stabilit sediul centrului de contestații, cu acordul Comisiei Naționale de Bacalaureat.

(7) Candidatul poate solicita să își vadă lucrarea/lucrările numai după afișarea rezultatelor finale după contestații.

Art.55. - (1) Comisiile județene / a municipiul București de contestații reevaluează lucrările primite și acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor pentru probele scrise.

(2) Toate procedurile privind desfășurarea activității în centrele zonale de evaluare, sunt respectate și în cazul comisiei județene de contestații.

(3) După terminarea evaluării și deschiderea lucrărilor, președintele comisiei de contestații analizează notele acordate după reevaluare, în comparație cu cele acordate inițial. În situația în care se constată diferențe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea inițială și cele de la contestații, președintele comisiei de contestații decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din alți profesori cu experiență, alții decât cei care au evaluat inițial lucrările în centrul de contestații. Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu strictețe baremul de evaluare și de notare și toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestații.

(4) Hotărârile comisiei județene/a municipiului București de contestații se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de către membrii comisiei și de președinte.

(5) Lucrările scrise se restituie centrelor zonale de evaluare, împreună cu o copie de pe procesul-verbal. O copie a procesului-verbal în care sunt consemnate deciziile comisiei de contestații este predată delegatului fiecărui centru de examen care a înaintat cereri de reevaluare a lucrărilor scrise. Borderourile de evaluare de la comisia de contestații și procesul-verbal se păstrează la sediul inspectoratului școlar respectiv timp de doi ani.

(6) Pentru lucrările care au primit inițial note cuprinse între 4,50 - 4,99, inclusiv notele de 4,50 și 4,99, sau o notă cel puțin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de contestații.

(7) Pentru lucrările care au primit inițial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele menționate la aliniatul (6), nota definitivă este nota acordată de comisia județeană / a municipiului București de contestații, dacă între nota inițială și nota acordată la contestații se va constata o diferență de cel puțin 0,50 puncte. Dacă diferența dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă este nota inițială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare.

(8) Nota definitivă, acordată în conformitate cu procedura menționată la alin. (6) și (7) nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.

(9) În perioada de evaluare a probelor scrise sau ulterior, Comisia Națională de Bacalaureat poate desemna comisii de reevaluare prin sondaj a unui număr de lucrări, urmărindu-se corectitudinea respectării baremelor.

Art.56. - (1) Comisiile de bacalaureat din centrele de examen operează în catalogul electronic schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestații,

recalculează, după caz, media generală de bacalaureat și rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.

(2) Rezultatele la contestații se comunică celor în drept prin afișare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

IX. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ Art.57. - (1) Respectarea întocmai a metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum și cel de conducere, de îndrumare și de control din învățământ, implicat în desfășurarea examenului de bacalaureat răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin, precum și pentru încălcarea normelor de comportare, prin care dăunează interesului învățământului și prestigiului instituției.

(2) În cazul în care se constată diferențe mai mari de 1,50 puncte - în plus sau în

minus - între nota inițială și nota obținută la contestații, inspectoratele școlare analizează situația, în termen de 30 de zile de la terminarea contestațiilor. În situații justificate, se va declanșa procedura de cercetare disciplinară, conform prezentei metodologii, pentru sancționarea celor care se fac vinovați de comiterea abaterilor. Art.58. - Sancțiunile disciplinare care se pot aplica personalului implicat în comisiile de bacalaureat, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) observație scrisă;

b) avertisment

c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 - 6 luni;

d) neselecționarea cadrelor didactice respective în vederea participării la comisiile de examen în sesiunile următoare;

e) destituirea din funcția de conducere, de îndrumare și de control din învățământ;

f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Cadrele didactice care, în perioada examenului, comit fapte cu caracter infracțional, respectiv furnizarea soluțiilor problemei, înlocuiri de lucrări, falsificări de lucrări sau care au manifestări care atestă neglijență în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, sunt sancționate în conformitate cu prevederile Codului penal În astfel de cazuri, Comisia Națională de Bacalaureat sau după caz comisia județeană/ a municipiului București va sesiza în scris organele de cercetare penală. Art. 59. - (1) Sancțiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, având la bază procesul-verbal al comisiei de control, audierea celui în cauză și verificarea susținerilor făcute de acesta, în apărare.

(2) Pentru cercetarea abaterilor săvârșite de personalul didactic prevăzut la art.57 se constituie comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau un reprezentant al salariaților, iar ceilalți sunt cadre didactice care au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. În comisiile de cercetare a abaterilor personalului didactic din învățământul preuniversitar pot fi incluși și inspectori școlari de specialitate.

(3) Comisiile de cercetare sunt numite de

ministrul Educației și Cercetării, pentru funcțiile prevăzute la art.25 lit. b) din Legea nr. 128/ 1997 privind Statutul personalului didactic, și respectiv, de către inspectorul școlar general pentru celelalte cadre didactice.

Art.60. - (1) Punctul de plecare al cercetării este procesul-verbal alcătuit de organele de control. În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, existența sau inexistența vinovăției, precum și orice alte date concludente. Audierea celui cercetat și verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deși a fost înștiințat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum și de a da declarații scrise se

constată prin proces-verbal și nu împiedică finaliz,area cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să-și producă probe în apărare.

(2) Inspectoratul școlar va face comunicarea, prin decizie scrisă către unitatea de învățământ de la care provine cadrul didactic respectiv, în care se precizează abaterea constatată și sancțiunea dispusă urmând ca unitatea de învățământ respectivă să ducă la îndeplinire aplicarea acesteia.

(3) Abaterile săvârșite de cadrele didactice în timpul participării la comisiile pentru examenul de bacalaureat sunt luate în considerare la acordarea calificativului anual.

Art.61. - (1) Constatarea de nereguli grave sau repetate în desfășurarea activității unei comisii de bacalaureat aduce după sine diminuarea cu 20 - 70% a indemnizației vicepreședintelui și a președintelui. De asemenea, constatarea de nereguli grave duce la înlocuirea din comisie a vinovaților. În cazul înlocuirii din comisie, pentru abateri grave, persoana înlocuită nu primește indemnizația cuvenită respectivei funcții din comisia de bacalaureat.

(2) Președinții de comisii, cadre didactice universitare, care nu își îndeplinesc obligațiile ce le revin în conformitate cu prezenta metodologie, vor fi excluse din baza de date a Ministerului Educației și Cercetării și, de asemenea, nu vor mai participa la sesiunile următoare ale examenului de bacalaureat.

Art.62. - ( 1) În vederea respectării prevederilor din prezenta metodologie și pentru asigurarea corectitudinii desfășurării examenului de bacalaureat, președinții comisiilor din centrele de bacalaureat vor solicita declarații scrise de la fiecare membru al comisiei. În declarația-tip, cadrul didactic precizează că nu are soț/soție, rudă sau afin, până la gradul al patrulea, dintre candidații care participă la examenul de bacalaureat în centru de examen unde își desfășoară activitatea și își asumă responsabilitatea pentru respectarea întocmai a prevederilor legale.

(2) De asemenea, declarația cadrului didactic cuprinde mențiunea că, în cazul constatării unor nereguli în activitatea sa din cadrul comisiei, știe că se vor lua măsuri de sancționare, care pot merge până la excluderea din învățământ, m funcție de gravitatea abaterii, în conformitate cu prezenta metodologie.

X. DISPOZIȚII FINALE

Art.63. - Comisiile de bacalaureat din centrele de examen și din centrele zonale de evaluare precum și comisiile județene/ a municipiului București de bacalaureat au obligația să informeze telefonic în cel mai scurt timp Comisia Națională de Bacalaureat cu privire la neregulile care apar în organizarea și desfășurarea bacalaureatului, precum și despre neprezentarea unor președinți sau vicepreședinți, în vederea înlocuirii acestora.

Art.64. - ( 1) Toate documentele întocmite în centrul de examen pentru bacalaureat se păstrează în arhiva unității școlare în care a fost organizat centrul de examen, până la sfărșitul anului școlar următor.

(2) Lucrările scrise, autentificate prin semnătură de președinții centrelor zonale de evaluare, și borderourile de notare, semnate de evaluatori, se predau, cu proces verbal, directorului unității de învățământ în care s-a organizat centrul zonal de evaluare și se păstrează până la sfărșitul anului școlar următor.

Art.65. - ( 1)

Diplomele de bacalaureat se completează cu datele din catalogul electronic numai de către secretarii liceelor la care absolvenții au promovat ultima clasă și vor fi semnate de către aceștia și de către președintele comisiei din centrul de examen în termen de cel mult 10 de zile de la terminarea examenului de bacalaureat.

(2) În cazuri justificate, diplomele pot fi semnate de către președintele comrn1e1 județene / a municipiului București de bacalaureat. -- - - - - ~ - (3) Pentru candidații care au susținut examenul de bacalaureat în alt centru de

examen decât unitatea de învățământ absolvită, inclusiv pentru cei care au susținut bacalaureatul în alt județ, completarea diplomei se face de către secretarul unității de învățământ la care candidatul a absolvit ultima clasă de liceu, în baza extrasului din forma tipărită a catalogului electronic primit de la centrul de examen la care candidatul a susținut bacalaureatul. Diploma va fi semnată de secretarul unității de învățământ la care candidatul a absolvit clasa a XII-a/ a XIII-a și de către președintele din centrul de examen la care a fost arondat unitatea școlară la care candidatul a absolvit cursurile liceale. Art.66. - (1) Până la data de 1 octombrie, inspectoratele școlare vor alcătui un raport special despre examenul național de bacalaureat din anul în curs, care va fi trimis în copie și la Ministerul Educației și Cercetării, la Direcția Generală Învățământ Preuniversitar. Raportul anual va fi făcut public.

(2) Raportul va cuprinde informații despre monitorizarea desfășurării acestui examen, inclusiv date despre eșantioanele de lucrări reevaluate la decizia comisiei naționale sau județene. Comisia județeană va decide reevaluarea de lucrări la cel puțin trei discipline de examen, pentru examenul de bacalaureat. Numărul minim de lucrări reevaluate la o disciplină va fi de 50, iar criteriile de selectare a lucrărilor vor fi stabilite de inspectoratul școlar. Inspectorii școlari de specialitate vor coordona evaluarea eșantioanelor și vor prezenta în scris inspectorului general concluziile acestei reevaluări. Art.67. - (1) La organizarea și desfășurarea bacalaureatului în unitățile de învățământ cu secțiile de liceu pentru elevii cu deficiențe vizuale, motorii și auditive se fac următoarele precizări speciale:

a) Pentru un număr de candidați care corespunde cel puțin efectivului unei clase speciale de liceu se organizează subcomisii de bacalaureat.

b) Președintele comisiei de bacalaureat va fi, de regulă, un cadru didactic universitar cu specialitatea psiho-pedagogie specială, pedagogie, psihologie sau un profesor cu gradul didactic I sau II, având una dintre specialitățile menționate anterior.

c) Comisiile de bacalaureat vor asigura condiții de egalizare a șanselor pentru candidații cu deficiențe, prin adaptarea procedurilor de examinare la subiectele de concurs unice, în funcție de particularitățile individuale și de cele specifice deficienței respective.

(2) Exemple de asemenea adaptări sunt:

a) asigurarea posibilității de comunicare prin utilizarea sistemului Braille, la elevii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual la elevii cu deficiențe de auz (inclusiv posibilitatea asigurării, după caz, a unui interpret autorizat);

b) mărirea cu 1-1,5 ore a timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidații cu deficiențe motorii sau neuro-motorii, care îi împiedică să scrie normal, sau de către cei cu deficiențe vizuale grave;

c) asigurarea scrisului cu caractere mărite la candidații ambliopi;

d) transmiterea prin dictare, la elevii cu anumite deficiențe, a informațiilor corespunzătoare subiectelor de examen afișate/prezentate vizual;

e) realizarea probei scrise prin dictarea conținutului acesteia, de către candidatul cu deficiențe, către un profesor asistent, de altă specialitate decât cea la care se desfășoară proba respectivă.

(3) Candidații cu deficiențe din liceele obișnuite pot beneficia, după caz, de prevederile punctului anterior, în baza certificatului de handicapat sau a unei adeverințe medicale. Acolo unde nu se pot realiza condiții de egalizare a șanselor, candidații vor fi orientați spre comisia de bacalaureat dintr-o unitate de învățământ cu secție de liceu de învățământ special.

(4) Comisia Națională de Bacalaureat poate aproba și alte proceduri de susținere a examenului de bacalaureat pentru candidații cu deficiențe/handicap, la propunerea comisiilor județene/ a municipiului București de bacalaureat.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII O R D I N

privind disciplinele și programele pentru examenul de bacalaureat — 2007*) În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației și Cercetării, cu modificările și completările ulterioare, ministrul educației și cercetării emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aprobă Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d), e) și f), menționate în Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat — 2007. Lista este prezentată în anexa nr. 1**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 2. — Se aprobă programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2007, prezentate în anexa nr. 2**) care face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 4. — Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

București, 31 august 2006.

Nr. 5.003. *) Ordinul nr. 5.003/2006 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 1 septembrie 2006 și este reprodus și în acest număr bis. **) Anexele nr. 1 și 2 sunt reproduse în facsimil.

ANEXA

Nr. 1 72

B. FILIERA TEHNOLOGICĂ

Profil

Specializare

Proba

D (probă scrisă)

E: O probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării (probă scrisă)

F: O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, aha decât cele

susținute anterior (probă scrisă)

Servicii

Turism și alimentație publică

Matematică

Marketing, Economia întreprinderii

Istorie, Geografie, Economie (probă scrisă)

Administrativ

Matematică

Contabilitate, Economia întreprinderii

Economic

Matematică

Poștă

Matematică

Exploatare poștală, Economia întreprinderii

Resurse naturale și protecția mediului

Industrie alimentară

Matematică

Operații unitare și utilaje în industria alimentară, Ecologie și protectia mediului

Chimie, Biologie, Istorie, Geografie, (probă scrisă)

Protecția mediului

Matematică

Analiza factorilor de mediu, Ecologie și protectia mediului

Chimie industrială

Matematică

Procese și utilaje, Ecologie și protecția mediului

Agricol și agromontan

Matematică

Agro-pedologie, Ecologie și protecția mediului

Veterinar

Matematică

Anatomia și fiziologia animalelor domestice, Ecologie și protectia mediului

Silvic

Matematică

Silvicultură, Ecologie și protecția mediului

Materiale de construcții

Matematică

Chimia silicaților, Ecologie și protecția mediului

Prelucrarea lemnului

Matematică

Tehnologia mobilei, Ecologie și protecția mediului

Tehnic

Telecomunicații

Matematică

Măsurări speciale în telecomunicații, Solicitări și măsurări tehnice

Fizică, Chimie, Istorie, Geografie, (probă scrisă)

Electronică și automatizări

Matematică

Măsurări electrice și electronice, Solicitări și măsurări tehnice

Electrotehnică

Matematică

Măsurări electrice și electronice, Solicitări și măsurări tehnice

Mecanică

Matematică

Organe de mașini și mecanisme, Solicitări și măsurări tehnice

Lucrări publice - construcții

Matematică

Desen de construcții și instalații, Solicitări și măsurări tehnice

Textile

Matematică

Materii prime textile, Solicitări și măsurări tehnice

Pielărie

Matematică

Materii prime pentru industria de pielărie, Solicitări și măsurări tehnice

Electromecanică

Matematică

Măsurări mecanice și electrice, Solicitări și măsurări tehnice 73

C. FILIERA VOCAȚIONALĂ

Profil

Specializare

Proba

D (probă scrisă)

E: O probă la alegere din aria curriculară, corespunzătoare specializării ( probă scrisă sau probă practică)

F: O probă la alegere dintre discțplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior (probă scrisă sau probă practică)

Artistic

Arhitectură, arte ambientale și design

Istoria românilor, Geografia României

Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă), Studiul formelor si desen (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (probă scrisă)

Arte plastice și decorative

Istoria românilor, Geografia României

Istoria artelor si arhitecturii (probă scrisă), Studiu formelor si desen (probă practică)

Coregrafie

Istoria românilor, Geografia României

Istoria baletului (probă scrisă), Dans clasic sau Dans modern (probă practică, în funcție de specialitate)

Muzică

Istoria românilor, Geografia României

Istoria muzicii (probă scrisă), Instrument sau Canto sau Teorie - solfegiu - dicteu (probă practică, în funcție de specialitate)

Teatru

Istoria românilor, Geografia României

Istoria teatrului (probă scrisă), Arta actorului (probă practică)

Pedagogic

Învățător-educatoare

Matematică

Pedagogie generală, Psihologie

O limbă modernă (alta decât cea sustinută la

Bibliotecar- documentarist

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie, Psihologie (probă scrisă)

proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (probă scrisă)

Instructor-animator

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie, Psihologie (probă scrisă)

Instructor pentru activități extrașcolare

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie, Psihologie (probă scrisă)

Pedagog școlar

Istoria românilor, Geografia României

Pedagogie, Psihologie (probă scrisă)

Educație fizică și sport

Liceu cu program sportiv

Istoria românilor, Geografia României

Pregătire teoretică sportivă (probă scrisă), Măiestrie sportivă (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (probă scrisă)

Militar

Muzici militare

Istoria românilor, Geografia României

Istoria muzicii (probă scrisă), Instrument (probă practică)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (probă scrisă), Pregătire militară, (probă practică)

Matematică- informatică

Matematică

Fizică, Chimie, Biologie, Informatică (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filosofie (probă scrisă), Pregătire militară (probă practică)

Științe-sociale

Istoria românilor sau Geografia României

Istorie, Geografie, Economie, Filozofie, Psihologie (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Matematică (probă scrisă), Pregătire militară (probă practică)

Teologic

Ortodox

Istoria românilor sau Geografia României

Dogmatică ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (probă scrisă)

O limbă modernă (alta decât cea susținută la proba b), Istorie, Geografie, Economie, Filozofie

Patrimoniu cultural

Istoria românilor sau Geografia României

Dogmatică ortodoxă, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (probă scrisă), Studiul formelor și desen (probă practică)

Teologic

Catolic

Istoria românilor sau Geografia României

Studiul Vechiului și Noului Testament, Catehism (probă scrisă)

Baptist

Istoria românilor sau Geografia României

Studiul Bibliei, Doctrine Biblice (probă scrisă)

Penticostal

Istoria românilor sau Geografia României

Doctrine Biblice, Pneumatologie (probă scrisă)

Adventist

Istoria românilor sau Geografia României

Studiul Bibliei, Dogmatică (probă scrisă)

Unitarian

Istoria românilor sau Geografia României

Studii Biblice, Istoria Bisericii Unitariene (probă scrisă)

Reformat

Istoria românilor sau Geografia României

Studii Biblice, Istoria Bisericii Reformate (probă scrisă)

Musulman

Istoria românilor sau Geografia României

Legislație islamică (probă scrisă) 74

NOTĂ 1) In cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) Istorie universală. MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE ' LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2007 I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectată în prezența celor două probe obligatorii, scrisă și orală, limba și literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal, care stabilește principiul studierii limbii și literaturii române din perspectivă comunicativ-funcțională, pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A literatura română, B. limbă și comunicare. Proba scrisă vizează competențele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor și în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri și texte funcționale). Proba orală vizează competențele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învățământului liceal. li. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de Bacalaureat la aceas1ă disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilități și elemente de competență, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a):

1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare

a. Competențe privind producerea mesajelor •

Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale în diverse situații de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunțarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversație; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale și nonverbale la situa;ia dată) - pentru proba orală. •

Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare și nonliterare- pentru proba orală. •

Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcție de situația de comunicare; stilurile funcționale; calitățile generale și particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecva1ă a unităților lexico-semantice). • Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat și nestructurat) și a textelor funcționale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori).

b. Competențe privind receptarea mesajelor •

Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). • Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). • Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). • Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere.

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare •

Recunoașterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficționale și nonficționale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalități de receptare). •

Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcția subiectului, compoziția, personajele, modalități de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanțele comunicării, perspectiva narativă). • Identificarea particularităților de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenței naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber). •

Recunoașterea și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză și a particularităților acestora. •

Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj, specifice textului dramatic (construcția subiectului, compoziția, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului/ indicațiile scenice). • Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). • Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. • Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. • Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). • Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrină literară. •

Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic).

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

a. Receptare •

Identificarea structurilor lingvistice în diverse situații de comunicare, în vederea sesizării logicii și coerenței mesajului.

b. Producere •

Susținerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale și paraverbale) - pentru proba orală. •

Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcția discursului argumentativ: structuri, conectori și tehnici argumentative). •

Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumi0 categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, roman modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora. • Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă). • Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism). •

Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural. • Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare. • Relevarea specificității limbajului literar în raport cu limbajul altor arte.

III. CONȚINUTURI

A. LITERATURA ROMÂNĂ

1. Textul. Aspecte generale elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; textul literar/ nonliterar; text și context; teme și motive literare; literatura și alte arte.

2. Proza

a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică).

b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional,

modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial).

c. Structura textului narativ instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor);

perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator ămartor"); narațiunea la persoana I și a III-a; construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic;,,caractere", personaje ătipice"); modalități de caracterizare a personajului.

d. Limbajul prozei narative

modalități ale narării: povestire; rezumat, scenă; mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.).

3. Poezia

a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; trad ionalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică și epică).

b. Structura textului poetic comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv; elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență (motiv poetic, laitmotiv); nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic.

c. Limbajul și expresivitatea textului poetic

caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); imaginarul poetic; procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construqie (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); elemente de prozodie: strofă, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm.

4. Dramaturgia

a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral.

b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramatugiei în teatrul modern.

c. Structura textului dramatic construcția subiectului dramatic: conflicte dramatice, intrigă, scenă, relații temporale și spațiale; compoziția textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicații scenice; personajul dramatic - modalități de caracterizare.

d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic

particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic.

5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); Junimea și junimismul - Titu Maiorescu;

perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; trad ionalism.

6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu Notă. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici.

B. LIMBĂ ȘI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conținuturile de mai jos vizează:

aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei hipercorect itudinea Nivelul lexico-semantic variante lexicale câmpuri semantice derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitoru lui elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; varicție stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerc ii aplicative/ redactarea unor texte) stil direct, stil indirect, stil indirect liber registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERATIONALE ' act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, roman (tipuri), secvență narativă, secvență poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect Iiber, stil funcțional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie (strofă, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă. Notă! Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007

se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare­ învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programele școlare corespunzătoare.

Conform Adreselor M.Ed.C. nr. 48.871/ 23 noiembrie 2005 și nr. 31.641/ 3 mai 2006, începând cu anul școlar 2006-2007,,,respectarea normelor

prevăzute în ediția a li-a a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM 2 )

este obligatorie[

] la examenele de bacalaureat,

în cadrul cărora profesorii în cauză/ elevii vor da dovada cunoașterii acestora, fiind evaluați ca atare".

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE LIMBA ȘI LITERATURA MAGHIARĂ, Programa- BACALAUREAT - 2007 MAGYAR NYELV ES IRODALOM ERETTSEGIKOVTELMENENYRENDSZER-2007

1. A kovetelmenyek a kepessegekre, a kompetenciâkra, az alkalmazott ismeretekre irânyulnak az ervenyes tantervben megjelolt kepessegteroleteken. I. Kommunikâci6s kepessegek A tudatos nyelvi viselkedes kepessege;

Az anyanyelv vâltozatainak szukebb es tâgabb kommunikâci6s kărben val6 sikeres hasznâlata; Konfliktuskezeles, velemenynyilvânîtâs, pârbeszedre val6 kepesseg; 11-111. A szovegolvasâs es a torteneti lâtâs kepessegei Az irodalmi szovegnek mint nyelvi alkotâsnak a megragadâsa;

A beszedm6dok, a szovegszervezodes, a nezopontok, az ertekszerkezet felismerese es ertelmezese;

A szoveggel val6 viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazâsa, hâtterismeretek mozg6sîtâsa, sajât olvasat letrehozâsa; Az erteklâtâs kepessege;

A nyelvi kulturâlis hagyomânyok felismerese az frâsban es az olvasâsban; A hatâstorteneti tudat ervenyesftese az ertelmezesben; Kulturâlis tâjekozottsâg: kapcsolatteremtes az olvasott mUvek kăzott korszak, stflusirânyzat alapjân;

2. Reszletezett kimeneti kăvetelmenyek

I. Kommunikâci6s kepessegek

Kompetenciăk, kepessegek

Tartalmak

1. A kulonboz6 nyelvvaltozatok felismerese es hasznalata a kommunikacios helyzetnek megfelel6en, az alapvaltozat, a koz- es irodalmi nyelv hasznalata sz6ban es irasban;

2. A szoveg, a szovegszerOseg felismerese es alkalmazasaa szăvegalkotasban;

e G. Erveles sz6ban es irasban egy bizonyos allaspont mellett, megadott ternara, ervel6- meggy6z6 es ertekez6 szovegtfpusok felismerese;

4. A jelentes es stflus kapcsolatanak felismerese es alkalmazassa a mindennapi nyelvhasznalatban; a stilustalansagok/ stilustoresek felismerese a mindennapi nyelvhasznalatban;

e

5. Helyesfrasi keszseg;

1. Alapismeretek a magyar nyelv eredeter6I, a magyar nyelv valtozasar6I, a nyelvujftasr6I; retegzettseg es norma a nyelvhasznalatban; a magyar nyelv fontosabb bels6 valtozatai; a nyelvvaltozatok elter6 kifejezesi formai, tartalmi es magatartasbeli kovetelmenyei; nyelvi regiszterek; stilusretegek; stilusarnyalatok;

2. A szoveg szerkezete, felepitese,a szăvegegysegek, a szăvegăsszefOgges;a szoveg lentese: temahal6zat, tetelmondat, kulcsszavak; a szăveg es a kommunikaci6s folyamat

ăsszefOggese. Szovegtfpusok:elbeszel6, leir6, ervel6, ertekez6 szăvegek, publicisztikai szăvegek (hfr, tud6sftas, hirdetes); G. Retorikai alapismeretek: az erveles technikaja, (deduktfv, induktfv erveles, a cafolat m6dszerei), a beszed szerkezete;

Ervel6-megy6z6 szăvegtfpusok (intelem, predikaci6, răpirat, sz6noklat) Ertekez6 szăvegek: a targyhoz val6 viszony, sz6kincs/terminol6gia, szovegszervez6 eljarasok, idezes, hivatkozas, Ertekez6 szăvegtfpusok: ertekezes, tanulmany, essze;

4. Jelentestani ismeretek: hangalak es lentes viszonya, jelhasznalati szabaly, motivalt es motivalatlan sz6alak, jelentesmez6, denotativ, konnotatfv jelentes; stfluselem, stilushatas, alland6 es alkalmi stflusertek;

5. helyesfrasi alapelvek; egybefras es kulănfras szabalyai; a tulajdonnevek frasanak a szabalyai; a kozpontozas szabalyai;

11-111. A szăvegolvasăs es a torteneti lătăs kepessegei

Kompetenciăk, kepessegek

Tartalmak

1. A szăveggel val6 viszony megteremtese, ertelmezesi szempontok megfogalmazasa, hatterismeretek mozg6sftasa, sajat olvasat letrehozasa; az erteklatas kepessege;

2. A nyelvi/ kulturalis hagyomanyok felismerese az frasban es az olvasasban; tajekoz6das az irodalmi korszakokban es stflusokban.

3. A narraci6s eljarasok megragadasa a peldazatos, a torteneti targyu es az en­ elbeszelesekben; a peldazatos, a torteneti targyu es az en-elbeszelesek torteneti valtozatainak es kulturalis hatteruknek az osszekapcsolasa;

4. Narraci6s eljarasok a regenyben es az elbeszelesben: elbeszeles es tărtenet, elbeszelăi es szereplăi sz6Iamok, az elbeszeles idejenek es az elbeszelt idănek a megragadasa es ertelmezese;

5. Az elbeszelo formak jatekanak a elismerese es ertelmezese 20. szazadi mUvekben;

6. A kăzăssegi en beszedhelyzeteinek, a kozossegi en es vilagkep osszefuggeseinek a megragadasa;

1. Befogad6i nezăpont, esztetikai tapasztalat, esztetikai ertek;

2. Kulturalis emlekezet, kanon, kanonizaci6;irodalmi korszakok es stflusok; 3 Elbeszeles, tanftas; az elbeszeles ideje, az elbeszelt ido; peldazatos elbeszeles a kozepkori irodalomban, legenda barokk eposz, torteneti targyu mUballada, a tortenelmi regeny egy valtozata; en-elbeszeles, levei, napl6, levelregeny; szentimentalista en-regeny, 20 szazadi en­ elbeszeles;

4. Elbeszeles es tortenet; metonimikus es metaforikus tortenetalakîtas; a folytonossag alakzatai: ok-okozatisag, idăbeli folytonossag; a megszakîtottsag alakzatai: elhallgatas, kihagyas, nezopontvaltas; elbeszeloi es szereploi sz6Iamok: mindentud6, korlatozott tudasu, szereplăi elbeszelă; egyenes beszed, fllggo beszed, szabad fllggo beszed; az elbeszeles ideje, az elbeszelt idă: linearis­ kronologikus, mitikus, ki.ilso, belsă ido; elore-, visszautalas, emlekezes; romantikus regeny es elbeszeles/novella; realista regeny es elbeszeles/novella; klasszikus modern regeny es elbeszeles/novella;

5. Elbeszeloi modalitas, nyelvjatek; intertextualitas;

6. A kăzăssegi en; a kăzăssegi lîra valtozatai; nepdal, romantikus nepies dai;

a himnusz valtozatai;

7. Az imitaci6elv mOkodesenek felismerese; koltoszerep es imitaci6 ăsszefOggeseinek felismerese;

8. Ura es eredetiseg viszonyanak, a lirai en valtozatainak a megragadasa;

9. lntertextualis viszonyok felismerese es ertelmezese lirai szovegekben; 1O. A dramai mO elemeinek a felismerese, a dramavaltozatok kulturalis osszefUggesekbe helyezese;

a kozossegi 6da valtozatai;

7. lmitaci6, imitaci6elv; imitaci6 humanista, barokk, rokok6, klasszicista mOvekben;

8. lirai en, vershelyzet, beszedhelyzet;

szemelyesseg, szemelytelenseg, kozvetlenseg, kăzvetettseg; allegorikussag, szimbolikussag, targyiassag;

romantikus lirai en: teremt6 zseni, latnok, hasonmas;

lirai en a klasszikus modernsegben: egyenisegkultusz, az en felnovesztese, az en hatterbe huz6dasa; lirai en a keso modernsegben: az en megsokszoroz6dasa, onertelmezes;

9. lirai formak/szovegek emlekezete; idezes, rajatszas, utalas; 1O. dramai cselekmeny, konfliktus, dramai hos, beszedfajtak, konfliktusos, ketszintes drama; dramai koltemeny;

a cselekmeny, a konfliktus, a szerepl6/h6s atertelmezodese egy 20. szazadi drama.ban;

Kovetelmenyek - muismeret:

1. Kotelezo legalâbb 1 legenda, 1 eposz, 2 muballada, 6 regeny, 6 novella, 3 drama valamint 10 lirai alkotâs alapos ismerete a reszletezett kimeneti kovetelmenyeknek megfeleloen.

2. Kotelezo a felsorolt szerzok legalâbb egy muvenek ismerete: Ady Endre, Arany Janos, Babits Mihaly, Balassi Balint, Bezsenyi Daniel, Csokonai Vitez Mihaly, Dsida Jeno, Esterhazy Peter, J6kai M6r, J6zsef Attila, Kanyadi Sandor, Karman J6zsef, Katona J6zsef, Kosztolanyi Dezso, Krudy Gyula, Madach lmre, Mikszath Kalman, Mariez Zsigmond, Ottlik Geza, Orkeny Istvan, Janus Pannonius, Petofi Sandor, Pilinszky Janos, Szabo Lorinc, Tamasi Aron, Szilagyi Domokos, Vorosmarty Mihaly, Zrînyi Mikl6s, Weores Sandor

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Richtlinien fiir die Abiturpriifung 2007 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben 1m Fach Deutsch eme schriftliche und eine miindliche Priifung abzulegen.

1. Anforderungen Die Priiflinge sollen Făhigkeiten und Kenntnisse m den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen konnen: • Wissen, selbstăndiges Denken, Urteilsfăhigkeit und Darstellungsvermogen; •

Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelemten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelemter und geiibter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang; •

Selbstăndiges Erklăren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelemten aufvergleichbare neue Situationen und Sachverhalte. •

Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstăndigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen; •

Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstăndnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen; •

Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortem; •

Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen; •

Făhigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Modeme anzustellen; • Făhigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Bewerbung, Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen; •

Făhigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dariiber hinaus Einblick in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.

2. Inhalte:

a. Literatur: • Aufklarung: Wesensziige und Menschenbild.

G.E.Lessing als Vertreter der Aufklărung. Nathan der Weise. • Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes. • Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild.

J.W. Goethe: Faust I, II (Ausziige). • Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes. • Realismus: Wesensziige und Problematik anhand eines Werkes. • Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Biichner, B.Brecht, Fr. Diirrenmatt • Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes. • Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklărung bis zur Gegenwart.

b. Gramm atik/Sprachbetrachtun g:

Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse).

3. Die schriftliche Priifung Die schriftliche Prtifung dauert drei Stunden, nachdem die Themen verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. A.lle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prtifung bekannt gegeben. 1n der schriftlichen Prtifung ist die Aufgabenstellung for alle anderen Profile als das pădagogische identisch gestaltet. Absolventen des pădagogischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Prtifung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. A.lle anderen Absolventen haben im zweiten Teil der schriftlichen Prtifung ein Gesuch, eine Bewerbung, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. Ă. zu verfassen.

Die Aufgabenarten in Literatur werden gemăB dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Prtiflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: • angemessene Behandlung des Themas • strukturierte und differenzierte Argumentation • Transfervermogen • zweckmaBige Gliederung der Arbeit • Beachtung der sprachlichen Normen • ggf. Einteilen eines Satzgefoges, Bestimmen der Nebensătze, morpho - syntaktische Analyse ( nur for pădagogisches Profil)

Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 1O Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben.

4. Die miindliche Priifung Die miindliche Prtifung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den allgemeinen Bestimmungen der Prtifungsordnung. Anforderungen: • zusammenhăngende ĂuBerung zu einem gegebenen Thema; • Prtifungsgesprăch iiber groBere fachliche Zusammenhănge; • Textinterpretation; Bewertet wird: • inhaltliche Qualităt des Priifungsgesprăches; • Transfervermogen; • sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben;

Die Abiturpriifung în den Spezialabteilungen des ăColegiul German Goethe" în Bukarest und des Theoretischen Lyzeums ăNikolaus Lenau" verlăuft gemă8 der genehmigten Priifungsordnung fiir Spezialabteilungen.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ

1. O usmenoj

i

pisanoj knjizevnosti ( uopce). Knjizevni rodovi; Lirika ( pojam opcenito). Petar Preradovic -Rodu o jeziku ( oda - opei prikaz); S.S.Kranjcevic - Jseljenik ( elegija - apei prikaz); Hasanaginica ( narodna balada - knjizevni komentar). Epika ( pojam opcenito). Smrt Senjanina Jve ( epska pjesma- knjizevni komentar); lvana Brlic Mazuranic - Regoc ( bajka - opci prikaz); Slavko Kolar -Breza ( pripovijest - opci prikaz). Drama ( pojam opcenito). Marin Dr.zic -Novela od Stanca ( komedija - opci prikaz).

2. Diskurzivni knjizevni oblici ( pojam opcenito). Antun Gustav Matos ( zivot i knjizevni rad). Oko lobora ( putopis - opei prikaz).

3. Srednjovekovna knjizevnost ( najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska placa ( apei prikaz).

4. Renesansa ( Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic ( zivot i rad). Judita ( knjizevni komentar). Hanibal Lucie, Robinja (apei prikaz).Marin Dr.zic ( zivot i knjizevni rad). DundoMaroje ( opci prikaz).

5. Barok ( Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic ( zivot i knjizevni rad). Osman ( apei prikaz).

6. Klasicizam i prosvetiteljstvo ( Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic,Satir (apei prikaz).Andrija Kacic Miocic,

Razgovor ugodni ( opei prikaz).

7. Romantizam

i

ilirizam ( Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oei ( opci prikaz). Petar Preradovic ( zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica ( knjizevni komentar).

8. Protorealizam ( Senoino doba). August Senoa ( zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato( apei prikaz).

9. Realizam ( pojam opcenito). Ante Kovacic ( zivot i knjizevni rad), U registraturi ( knjizevni komentar). Josip Kozarac ( zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali ( knjizevni komentar).

10. Moderna ( opcenito). A.G.Matos, 1909, Utjeha kose ( apei prikaz). Vladimir Nazar ( zivot i knjizevni rad), Suma spava ( apei prikaz).

11. Ekspresionizam ( opcenito). Miroslav Krleza ( zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne ( knjizevni komentar), Ceznja ( opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto ( apei prikaz). Tin Ujevic ( zivot i knjizevni rad), Svakidasnjajadikovka ( opci prikaz). Ivan Goran Kovacic ( zivot i knjizevni rad.) Jama ( knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric ( zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise ( apei prikaz). Ranko Marinkovic ( zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage ( pripovijetka - apei prikaz).

Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.

Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim. jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programam. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NATIONA ' L DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

'

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT LIMBA ȘI LITERATURA SÂRBĂ

I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjiievnosti

1. Narodna kniizevnost ( Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).

Lirske pesme. Podela ( poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).

Lirsko - epske pesme. ( Hasanaginica ).

Epske pesme. ( Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).

Pripovetke. ( U cara Trojana kozje usi, Eroi Turcin).

2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava: Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic: Zivot i prosvetiteljsko delo.

3. Knjizevnost doba romantizma;

Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo ( Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic ( Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic ( Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj ( Duliei, Duliei uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic ( Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);

4. Realizam: Laza Lazarevic ( Sve ce to narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic ( U poznu jesen, Grm - knjizevni komentar); Radoje Domanovic ( Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic ( Mi znamo sudbu -knjizevni komentar);

5. Novi realizam: Borisav Stankovic ( Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic ( Jazavac pred sudom - opsti prikaz ); Branislav Nusic ( Gospoda ministarka- knjizevni komentar).

6. Moderna poezija: Jovan Ducic ( Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).

7. KnUzevnost XX - 02:

veka: Ivo Andri6 ( Most na Zepi - k:njizevni komentar, Na Drini 6uprija - opsti prikaz ); Milos Cmjanski ( Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovi6 ( Strepnja, Krvava bajka - k:njizevni komentar); Veljko Petrovi6 ( Ratar - k:njizevni komentar); Branko Copie ( Basta sljezove boje - k:njizevni komentar); Dobrica Cosi6 ( Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovi6 ( Kamena uspavanka - k:njizevni komentar); Vasko Popa ( Patka-knjizevni komentar). Napomene: Kandidati Filoloskog smera poglavlja iz udzbenika za VIII razred

analiza.

ce naknadno spremiti slede6a Recnik. Sintaksa. Morfoloska

Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti: • raspoznavanj e etapa u izradi pismenih sastava; • primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti; • raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca; • raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; • poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima; • postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; • elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; • argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.

Literatura:

Srpski jezik i knjizevnost, IX razred, 2006. Srpski jezik i knjizevnost, X razred, 2006. Srpska knjizevnost, XI razred, 1997.

Srpska knjizevnost, XII razred, 1995.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA

PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

SLOVENSKY JAZYK A LITERATURA

Pre realny a slovenskym:

I. Slovenskă literatura

humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom

1. Text. Vseobecnosti - prvky komunikacnej situacie (vysielatel', prijfmatel', sprava, k6d, kontext); - funkcie komunikacie - literarny / neliterarny text - text a kontext - temy a literarne motfvy - literatura a ine druhy umenia

2. Proza

a) epicka proza vysvetlenie pojmov; vyvoj a typologia (romanticka, realisticka a fantasticka proza)

b) epicke zanre (umela rozpravka, povest', novela, historicka, fantasticka; psychologicka; roman klasicky, sucasny; roman do druhej svetovej vojne.

c) struktura epickeho textu - zlozky epickeho textu (autor, rozpravac, postavy, citatei') - druhy rozpravaca v epickom texte (vseveduci rozpravac, postava - rozpravac, oko kamery; rozpravanie v 1. a 3. osobe -

kompozfcia epickeho diela; dej, konflikt, fazy deja, ramcove rozpravanie, - postavy - druhy postav (hlavne, vydl'ajsie, epizodicke; charaktery, postavy typ; spâsoby charakterizovania postavy).

d) jazyk epickeho diela - spâsoby rozpravania: rozpravanie, dialog, opis - rec postav, priama a nepriama rec, polopriama rec.

3. Poezia

a) vysvetlenie termfnu; rozvoj (barokova, klasicisticka, romanticka, realisticka; symbolizmus, modernizmus) typologia (lyricka a epicka poezia)

b) struktura lyrickeho diela - komunikacia v băsnickom texte (lyricky subjekt; vzfah autor - lyricky subjekt)

c) jazyk lyrickeho diela - charakteristiky umeleckeho jazyka (sugestfvnosf, expresfvnosf, atd') - băsnickă obrazotvornosf - umelecke prostriedky (enumeracia, antiteza, synkretizmus, opakovanie, refrenovitosf, recnfcka otăzka, recnîcke zvolanie, epiteton, metafora - vers, sloha, vol'ny vers, metricky rozmer, rym, rytmus.

4. Drama

a) vysvetlenie pojmu

b) zănre (komedia, tragedia, cinohra)

c) struktura dramatickeho textu - kompozfcia dramatickeho textu: vystup, scena, obraz, replika, scenicke poznamky, dramaticka postava, spâsoby charakterizovania

d) jazyk drămy; expresfvnosf v dramatickom texte, osobitosti, vystavby dialogu v dramatickom texte; monolog. - jazyk postav ako spâsob charakterizovania dramatickeho diela

5. Literarne obdobie - klasicizmus - romantizmus - realizmus - medzivojnove obdobie

6. Kanonicki autori:

Hugolin Gavlovic (Valasska skola). J. I. Bajza (Rene mladenca prfhody a skusenosti). Jan Kollar (Slavy dcera). Jan Holly (Svătopluk, Selanky). Andrej Slădkovic (Marina, Detvan). Samo Chalupka (Mor ho!). Janko Krăl' (Zakliata panna).

Jan Botto (Smrf Jănosfkova).

J. M. Hurban (Olejkar).

P. O. Hviezdoslav (Krvave sonety, Hăjnikova zena). M. Kukucin (Neprebudeny). B. Slancikova Timrava (Tapăkovci). J. Gregor Tajovsky (Statky zmătky, Mamka Pâstkova) I. Krasko (Otcova rol'a ). J. Jesensky (Vyhnali ma). I. N. Jege (Adam Sangala). Hronsky (Jozef Mak). M. Urban (Zivy bic). Fr. Svantner - (Malka). M. Figuli - (Tri gastanove kone). J. Kostra - (Peniaztek). M. Rufus - (Vyjdi z lesa klcuj zem). Frantisek Hecko - (Cervane vino) V. Sikula - (S Rozarkou). Slovenska literatura v Rumunsku.

li. Jazyk a komunikacia

-uplatnenie pravopisnych, ortoepickych, interpunkcnych, morfologicko­ syntaktickych noriem

- vhodne pouzîvanie lexikălno-sematickych jednotiek - hlaskoslovie - rytmicky zakon hlasky - delenie hlasok - znelostna asimilacia

III. Lexikol6gia - năuka, tvorenie slav, slovo, synonymă, antonymă, homonymă - triedenie slovnej zăsoby - frazeologia a vyznam slav

IV. Morfologia - slovne druhy - ohybne a neohybne - plnovyznamove, neplnovyznamove - gramaticke kateg6rie slovesnych druhov - skloriovanie a casovanie

V. Syntax - vetne cleny: hlavne a vedl'ajsie - veta a suvetie - pravopis a interpunkcia

VI. Stylistika - styly - funkcne texty

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

LIMBA ȘI LITERATURA TURCĂ (PROFIL TEOLOGIC ȘI PEDAGOGIC)

I - OKUMA-ANLAMA

-Bir olay yaz1s1rn anlaml1 bir șekilde okuyabilme,

-Hikâye tUrUnUn ozeliklerini kavrayabilme,

-Metin ic;inde cUmleyi tarnyabilme,

-Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,

-Manzume ile dUzyaz1 arasindaki fark1 kavrayabilme,

-Paragraf ve paragraftaki dUșUnceyi kavrayabilme,

-Bir șiiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,

-Bir șiirin șekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,

-Olay yaz1lannda sebep-sonuc; ilișkisini kavrayabilmek,

-Olay yaz1lanrn meydana getiren unsurlan kavrayabilme(yer,zaman,olay ve kișiler)

-Sevilen bir șiiri ezberlemeyebilme,

-Olay yaz1lan ile fikir yaz1lan arasindaki fark1 kavrayabilme,

-Bir metnin yard1mc1 fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,

-Plân ve plânin yararlanrn kavrayabilmek,

-Bir metindeki olaylan karș1lașt1rarak benzer ve farkl1 yanlan kavrayabilme,

-Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme,okuma,gozlem

-Okunan bir yaz1daki sebep-sonuc; ilișkilerini kavrayabilme,

-Bir metnin dii ve anlat1m(UslUp) ozelliklerini kavrayabilme,

-Bir manzumenin ana temas1ni kavrayabilme,

-SozlU ve yaz1l1 ifade arasindaki benzer ve farklll1klan kavrayabilme.

Il-ANLATIM

A) SOZLU ANLATIM

B) YAZILI ANLATIM

-Dogru ve dUzgUn konușabilmek,

-TUrkc;e derslerindeki her tUrlU faaliyetlere kat1labilmek ve vanlan sonuc;lan anlatabilmek ve ac;1klayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,

-Bir tart1șmaya kat1labilmek,

-GorUlen veya yașanan olaylarla ilgili duygu ve dUșUncelerini anlat1p,yazabilmek,

-Atasozlerini,ozdeyișleri ve deyimleri ac;1klayabilmek,

-c;evrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylanrn anlat1p yazabilmek,

-dzel mektup,iș mektubu,dilekc;e ve telegraf yazabilmek,

-Paragraflardaki dUșUnceleri ac;iklayabilmek,

-Olay veya kiși tasvirleri yapabilmek (sozlU ve yaz1II),

-Topluluk karș1sinda ac;1ș konușmas1, kaparnș konușmas1 yapabilmek,

-Yaz1lanrn uygun bir plâna gore geliștirebilmek,

-Okuduklanndan notlar alabilmek,

-Konușmalanni uygun bir plâna gore geliștirebilmek,

-Kompozisyon c;eșitlerini (yaz1h ve sozlU kompozisyon) kavrayabilmek,

-Bir fikir yaz1s1 yazabilmek.

III - DiL BiLGiSi(GRAMER) KONULARI

A) SES BiLGiSi -TUrkc;e'deki sesii ve sessiz harfleri tarnyabilmek, -BUyUk Uniu uyumu kurahrn kavrayabilmek, -KUc;Uk Uniu uyumu kuralm1 kavrayabilmek, -0nsUzlerin benzeșmesi kurallrn kavrayabilmek, -0nlU dUșmesi kurallrn kavrayabilmek, -SUreksiz sert UnsUzlerin yumușamas1 kuralm1 kavrayabilmek, -TUrkc;e'de bașta ve sonda bulunmayan UnsUzleri tarnyabilmek, -Seslerin birleșmesini,hece ve hece c;eșitlerini kavrayabilmek.

B) KELiME BiLGiSi -TUrkc;e'deki kelime tUrlerini kavrayabilmek isimler ve isimlerin yap1lan, isim tamlamalan, isimlerin c;eșitleri s1fatlar ve s1fatlann yap1lan, s1fatlann c;eșitleri s1fat tamlamalan, zamirler ve zamirlerin yap1lan, zamirlerin c;eșitleri, zarflar ve zarflann yap1lan, zarflann c;eșitleri, fiiller ve fiillerin yap1lan, fiillerde kip,zaman ve kiși, yap1lanna gore fiiler, edatlar baglac;la r, Unlemler.

C) CUMLE BiLGiSi -Anlamlanna gore cUmle c;eșitlerini kavrayabilmek olumlu cUmleler, olumsuz cUmleler, soru cUmleleri, Unlem cUmleleri, șart cUmleleri. -Yap1lanna gore cUmle tUrlerini kavrayabilmek basit cUmle, bileșik cUmle, s1rall cUmle, bagi! cUmle, s1rall-bagll cUmle. CUmlenin ogelerini kavrayabilmek. ozne yUklem zarf tUmleci dolayll tUmlec; belirtili nesne belirtisiz nesne

D) ANLAM BiLGiSi -TUrkc;e kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek Kelimelerin gerc;ek anlam1, Kelimelerin mecaz anlam1, Kelimelerin terim anlam1, Kelimelerin deyim anlam1, Z1t anlaml1 kelimeler, Eș anlaml1 kelimeler.

E) YAPI BiLGiSi EKLER Yap1m ekleri c_;:ekim ekleri(isim ve fiii c;ekim ekleri) Basit kelime TUremiș kelime Bileșik kelime

F) EDEBÎ BiLGiLER -Yaz1 tUrlerini kavrayabilmek. Roman ve roman c;eșitleri Hikâye

Masai Tiyatro ve c;eșitleri, Destan, Șiir ve șiir c;eșitleri, Gezi yaz1lan, Nutuk Makale F1kra, Sohbet -Edebiyat1nin tanim1 ve konusu -TOrk edebiyatl'nm devirleri -Edebiyatta ifade tarzlan(SozlO ifade-Yaz1II ifade) -Șiirle ilgili bilgiler, Soz sanatlan(Benzetme,mObalaga,TenâsOb

-Halk edebiyat1 ve ozellikleri, -Halk edebiyat1 naz1m șekilleri -Klâsik TOrk edebiyat1 ve ozellikleri

G) iMLA VE NOKTALAMA -BOyOk harflerin imlas1 -6zel isimlerin imlas1, -Eklerin imlas1, -Yabanci kelimelerin imlâs1, Nokta VirgOI Noktal1 virgOI T1rnak ișareti iki nokta Soru ișareti Onlem ișareti NOT 1 Mecidiye Kemal AtatOrk ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde TOrkiye Cumhuriyeti Millî Egitim Bakanllg1 tarafmdan olușturulan komisyon taraf1ndan yaz1lan ders kitaplan okutulmaktad1r. 2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolOmlerde ayni mOfredat program1 uygulanmaktad1r. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT - 2007 LA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ - PENTRU PROFIL REAL ȘI PEDAGOGIC - I. JIITEPATYPA- LITERATURA

1. I. II. KoTJrnpeBCbKHH - rroeMa

E1-wioa i rr 1 cca HamaJZKa IloJZmaeKa

2. r. KBiTKa - OcHOB 1 5IHeHK0 - rrpe,n:cTaBHHK ceHTHMeHTaJii3MY i 0ITHC0B0ro pearii3MY - rroBiCTb Mapyc51,

3. PmBHTOK 6attKH B I-iî ITOJIOBHHÎ 19 CT.: €BreH fpe6iHKa i II. fyJiaK - ApTeMOBCbKHH - BeâMe:J1Cuu cyâ, Ilm-t ma Co6aKa

4. T. r. IlleB"IeHKO - I. PaHH5I TBOp"IÎCTb - 6aria,[(H - rroeMa Kamepw-ta

ÎCTO)JH"IHa rroeMa I'auâaMaKU i icTO)JH"IHi Biprni JIÎ)JH"IHÎ Biprni-l{yMKa, Ilepe6e1--tâ51,, Ha ei'•-t1--ty naM51,mb Kom]l51,peecbKOMY, l{o Ornoe5l1--te1--tKa.

II- iî

rrepio.n: rnop"IocTi IlleB"IeHKa:

IIocJiaHH5I

I MepmeuM, i:JICUBUM..., KaeKa3, Co1--t, rroeMH

HauMUtJKa, Coea, Biprn 3anoeim

III- iî

rrepio.n: rnop"IocTi IlleB"IeHKa:

HeeillbHUtJa noe3i5/,. 33aXaJI5.[BHi KHH)KKH. MoTHBH rroe3iH rrep10,n:y 3acJiaHH5I

IV- iî

rrepio.n:

TBOp"IocTi IlleB"IeHKa: rroeMH Mapi51,, Heopimu

IlCaJIMH.. Jll)JH"IHl Bl)Jilll.

5. TBop"IiCTb II. MttpHoro, poMaH Xi6a peeymb eoJZu, 51,K 51,cJZa noe1--ti?

6. TBop"IiCTb M. BoB"IKa: 11--tcmumymKa, K03atJKa, KapMeJZT-OK

7. TBO)J"IÎCTb JI. fJii6oBa: 6attKH i JIÎ)JH"IHÎ Biprni

8. I. He"Iyiî - JieBHU,bKHH:

MuKoJZa l{:J1Cep51,, Kauâameea ciM 5l

9. I. 5[. <DpaHKO - rroeTH"IHa TBO)J"IÎCTb - Il)J030Bi TB0pH: EoaKo1--tcmpiKmop, EopucJZa6 CMi€mbC51,,

10. JI. YKpalHKa - rroeTH"IHa TBO)J"IiCTb -,n:paMa Hicoea nirn51,

11. M. Kou,106ttHCbKHH, TBOJJ"IÎCTb: 11--tmepMeițițo

12. B. CTeqiaHHK, TBOJJ"IÎCTb:

Hoeu1--ta

13. O. Ko6ttJI5IHCbKa, TB0JJH: 3eMJZ5/,, Y 1--teâill1-0 pa1--to 3iJlJl51, Konana

14. O. OJiecb, TBOp"IiCTb - JiipttKa

15. M. BopOHHH, TBO)J"IiCTb - Jii)JHKa

16. II. Ttt"IHHa, 36ipKa CoT--mtJ1--ti Knap1--temu

17. B. Coc10pa, iHTHMHa Jiipmrn

18. OJI.,[l,OB)KeHKO, TBOp1IiCTb - ]aqapoem-ta /Ierna

19. OJiecb foH1:1ap, poMaH Co6op

20.,[l,MHTpo IlaBJIH1:IKO, JiipHKa

21. JiiHa KocTeHKO, JiipHKa

22. IBaH,[1,pa1:1, JiipHKa

23. BopHc OJiiHHHK, JiipHKa

24. YKpai:HCbKa JiiTepaTypa B PyMyHii: - rroe3iH i rrpma

25. TeopiH JiiTepaTypH: CTPYKTypa mTepaTypHoro rnopy..

CTHJI1CTH1:IH1 3BOpOTH...

JI1TepaTypH1 BH.ll:H 1 )KaHpH

26. Pe,n:aryBaHHH JIHCTa

27. Pe,n:aryBaHHH 3arrporneHHH

II. fPAMATIIKA- GRAMATICA

1. <l>oHeTHKa:

2. JieKCHKa: Y Kpai:HCbKHH ampaBiT foJIOCHi IlpHroJIOCHi CKJia,n:, HaTOJIOC AIIOCTPOQ) Ilo,I1.BO€HHH rrpIIToJiocHHX IloM 1 HKIIIeHH5[ rrpHrOJIOCHHX HeHaroJiorneHi e/H OcHOBHHH CJIOBHHKOBHH Q)OH.ll: OMOHiMH CHHOHiMH AHTOHiMH IIapoHiMH

3. By,n:oBa CJIOBa: KopiHb, rrpe<piKc, cy<piKc, 3aKiH1:leHHH, OCHOBa CJIOBa

4. Mop<poJioriH: - qaCTHHH MOBH:.. ~ ·- lMeHHHK 1 Horo KaTeropn •._,. •u

rrpHKMeTHHK 1 Horo KaTeropn 1:IHCJiiBHHK i ăoro KaTeropii: 3aHMeHHHK i ăoro KaTeropii: - <DopMH,Il.i€CJIOBa: • •._,. •u,Il.1€CJIOBO 1 Horo KaTeropn,Il.1€IIpHKMeTHHK...ll:1€IIpHCJI1BHHK

5. IlpHCJIÎBHHK

6. IIpttiî:MeHHHK

7. lfacTKa

8. CrroJiyqHHK

9. BHryK 1O. CttHTaKcHc rrpocToro pe"IeHH5r

11. CttHTaKcHc CKJia,n:Horo pe"IeHmr

III. )J;IIT.5I1IA JIITEPATYPA- LITERATURĂ PENTRU COPII - PROFIL PEDAGOGIC - 1. T. IlleB"IeHKo: Oii âi6poeo, meM1-tuii za,o I CaâoK euumeeuii K0fl0 xamu, I 30flomoi; i âopozoY

2. JI. f Jii6oB: 6aiî:KH, 3ara,n:KH, Bi,n:ra,n:KH

3. M. BoB"IOK: !{ea cu1-tu, I'opnu1-ta

4. I. <DpaHKo:

Ollieeițb, KpaCHe nuca1-t1-t5l, Huc MuKuma, Kollu u,e 3eipi zoeopu!lu, JlpiMmomb cella, J{ueyea!laCb 3UMa

5. M. Kou;io6HHCbKHiî::

Jl!lUHKa, MalleHbKUii zpituHUK, Xapumm5l

6. JI. YKpai:HKa: U:HKJI Y

âum5ltJOMY Kpy3i (MaMo, iâe e;JK;e 3UMa), Tuma MopcbKa

7. M. PHJibCbKHiî::

IlicH5l npo tuK0llY

8. II. fpa6oBChKHiî:: BecH5lHKa

9. M. BopoHniî::

C1-ti;JK;UHKU

1 O. IT. Ttt"IHHa: A 5l y zaii xoâUJla, Xop flicoeux 03ei1-totJKie

11. B. Coc10pa: 3uMa, H106mo eeCHy

12. B. fpiH"IeHKO: OITOBi,n:aHH5[

13. M. CTeJibMax: Biprni.l(JI5.r,n:iTeiî:

14. O. OJiech: Ha pi3âeo zopumb 5lllUHKa

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

Matematica Programa de bacalaureat-2007

Ml- specializarea matern atică-informatică

I. Statutul disciplinei Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

II. Competențe de evaluat

1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice

3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

4. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei

6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III. Conținuturi

Clasa a IX-a Algebră. Geometrie și trigonometrie.

Clasa a X-a Algebră: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității; interpretarea geometrică a înmulțirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicații ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a XI-a

Elemente de algebră liniară și geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară ).

Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulțimi și diferențiala).

Clasa a XII-a Elemente de algebră. (Nu se cer

relații de echivalență, partiții și subinele).

Elemente de analiză matematică.

Notă. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Matematica Programa de bacalaureat-2007 Ml-specializările: științe ale naturii, electronică și automatizări, electrotehnic, telecomunicații, mecanic, lucrări publice-construcții, textile, pielărie

I. Statutul disciplinei Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

II. Competențe de evaluat

1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare

2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice

3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

4. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

5. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei

6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

Algebră. Geometrie și trigonometrie.

III. Conținuturi Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Algebră: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment.

Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a XI-a

Elemente de algebră liniară și geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară ).

Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulțimi și diferențiala).

Clasa a XII-a Elemente de algebră: (Nu se cer

relații de echivalență, partiții). Elemente de analiză matematică.

Notă. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Programa de bacalaureat -2007 Matematica

M2- specializările: științe sociale, chimie industrială, protecția mediului, silvic și prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism și alimentație publică, economic, administrativ, poștă, arhitectură, arte ambientale și design, științe sociale

I. Statutul disciplinei.

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f.

II. Competențe de evaluat

1. Identificarea corectă a unor date matematice și interpretarea în funcție de contextul în care au fost definite.

2. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice.

3. Utilizarea algoritmilor și a raționamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice și practice.

4. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora

5. Interpretarea rezultatelor unor acțiuni concrete exprimabile matematic În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. Algebră. Geometrie.

III. Conținuturi Clasa a IX-a

Clasa a X-a

Calcul numeric și elemente de matematici financiare. Progresii. Funcții. Metode de numărare. Elemente de probabilități și statistică.

Clasa a XI-a Elemente de calcul matriceal și sisteme liniare. Elemente de analiză matematică. Clasa a XII-a Elemente de algebră. Elemente de analiză matematică. Notă. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENULUI DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE Programa de bacalaureat -2007 MATEMATICĂ M3-toate specializările

I. Statutul disciplinei.

Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus -proba f.

II. Competențe de evaluat

1. Identificarea relațiilor între noțiunile matematice studiate

2. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunțuri matematice

3. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete

4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete

5. Analiza de unei situații-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară.

III. Conținuturi Clasa a IX-a

Algebră. Geometrie.

Clasa a X-a Calcul numeric aplicat. Elemente de combinatorică. Funcții, ecuații și inecuații. Geometrie Clasa a XI-a Calcul matriceal și sisteme liniare Elemente de geometrie Elemente de statistică și probabilități Clasa a XII-a Notă. Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA EXAMENUL Ul DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE ' PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMÂNILOR BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria românilor are statut de disciplină opțională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

li.

COMPETENTE DE EVALUAT '

1. înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice: • utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice, menționate în curriculum; • corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice;

2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice;

3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu: • recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric;

4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise: • recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice scrise; • compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric;

5. analizarea schimbărilor în societate: • stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice; • recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării; • analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; • stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.

III. TEME

1. De la geneza etnică la geneza statală 1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: etnogeneză teorie istoriografică, tradiție istorică 1.2 Conținuturi: Civilizația și istoria daco-geților Trăsăturile civilizației romane în Dacia Etnogeneza românească: semnificația sintezei Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească {Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea

2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-iea - al XVII-iea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat influențe bizantine, influențe occidentale, sinteză culturală "feudalismul românesc", "politica de cruciadă" 2.2 Conținuturi: Lumea rurală Orașe și târguri. Cultura urbană Biserica și Domnia Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul

3. Premisele constituirii României moderne 3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: tradiția romanității politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal anul 1821 în Țara Românească 3.2 Conținuturi: Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală Conștiința națională și emancipare politică

4. Crearea institutiilor moderne 4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: legislație modernă, Constituție, monarhie constituțională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă alternanță la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziție parlamentară opera reformatoare a lui Al.I.Cuza progresul societății românești după cucerirea independenței de stat 4.2 Conținuturi: Constituirea și consolidarea statului național modern, 1859-1881; principalele instituții Statul - agent al modernizării, până la Primul Război Mondial Monarhia, politicile culturale și românii din afara gran elor

5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: Marea Unire, România Mare, stat național unitar unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative, egalitate confesională 5.2 Conținuturi: România în timpul Primului Război Mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică și administrativă

6. Stat, societate și cultură 6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară, dictatura militară reforma agrară, raportul dintre domeniul public și cel privat 6.2 Conținuturi: Structuri sociale și economice în perioada interbelică Noua clasă politică și democratizarea societății românești. Regimul politic între 1918- 1938 Sfârșitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940. România între 1938-1947

7. Economia și societatea în perioada comunistă 7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: naționalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor" lupta internă de partid, "politica stângistă" 7.2 Conținuturi: Contradicțiile industrializării Colectivizarea și impactul asupra satului

8. Dominația ideologică și represiunea politică 8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată" desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2 Conținuturi: Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" Securitatea și represiunea politică Forme de rezistență anticomunistă

9. Statul și societatea civilă, după 1989 9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: căderea regimului comunist pluralism politic stat de drept, parlament 9.2 Conținuturi: Instituțiile statului de drept

10. România în politica internațională în secolul al XX-iea 10.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: rev1z1onism Mica Înțelegere, Înțelegerea Balcanică, Tratatul de la Varșovia Activitatea României la Societatea Națiunilor, integrarea europeană 10.2 Conținuturi:

România în tratatele de pace Tratate bilaterale și înțelegeri regionale. Relațiile cu U.R.S.S. Notă! Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programei școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIE UNIVERSALĂ BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2007, Istoria universală are statut de disciplină opțională. Istoria universală poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istorie universală este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

li.

COMPETENTE DE EVALUAT '

1. înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice: • utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice menționate în curriculum; • corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice;

2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice;

3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu: • recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric;

4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise: • recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice scrise; • compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric;

5. analizarea schimbărilor în societate: • stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice; • recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării; • analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; • stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice.

III. TEME Clasa a IX-a:

1. Modele de organizare politică în Grecia Antică 1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: polis, cetățean, spirit civic democrație directă, instituții, vot 1.2 Conținuturi: Atena și Sparta: viața publică și privată

2. Republica romană 2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: res publica, triumvirat expansiune romană 2.2 Conținuturi: Stat și societate Criza Republicii romane

3. Roma imperială 3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: stat universal 3.2 Conținuturi: Evoluția ideii imperiale

4. Structuri sociale și raporturi ierarhice 4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: domeniu feudal raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 4.2 Conținuturi: Seniori și vasali în Evul Mediu

5. Statul medieval 5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: monarhia stărilor, autoritate monarhică stări generale, stări provinciale, legiști raporturi feudalo-vasalice, drept seniorial, imunitate 5.2 Conținuturi: Geneza statului medieval Instituții fundamentale în statul medieval Centralizarea politică Clasa a X-a:

6. Baroc și clasicism 6.2 Conținuturi: Monarhia absolută

7. Modelul britanic 7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: "revoluție glorioasă", monarhie parlamentară, drept parlamentar libertatea exercitării publice a cultului 7.2 Conținuturi: De la "Petiția dreptului" la "Declarația drepturilor"

8. Epoca luminilor 8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: reformism, filantropie, cosmopolitism, francmasonerie drept natural, libertatea conștiinței 8.2 Conținuturi: Critica societății; noi principii și valori în societate Absolutismul luminat

9. Diplomația europeană: de la rațiunea de stat la echilibru 9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: rațiune de stat, echilibru european diplomație secretă, "Pacea Universală" ideea unității europene 9.2 Conținuturi:

Criteriul religios și rațiunea de stat în Războiul de 30 de ani Afirmarea politicii echilibrului european Imperiul Otoman și Europa 1O. Nașterea democrației nord-americane 10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Congres Constituția americană 10.2 Conținuturi:

Separația puterilor în stat: putere și echilibru

11. Franța în epoca Revoluției 11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: revoluție politică, revoluție socială, democrație reprezentativă, salvare publică, iacobinism 11.2 Conținuturi: Criza vechiului Regim De la revoluția moderată la domnia terorii

12. Europa napoleoniană 12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală mișcare națională 12.2 Conținuturi: De la Consulat la Imperiu Imperiul napoleonian Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne

Clasa a XI-a:

13. Noile ideologii. Liberalism, naționalism. socialism 13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: liberalism, conservatorism Risorgimento, carbonari, Zollverein Congresul de la Viena, Sfânta Alianță, mișcări liberale, mișcări sociale 13.2 Conținuturi: Modelul politic liberal Ideologii naționale și acțiune politică

14. Europa și lumea la cumpăna veacurilor 14.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: pact colonial, societate colonială 14.2 Conținuturi: Imperiile coloniale

15. Primul război mondial 15.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: mobilizare, război mondial, război industrial, război naval 15.2 Conținuturi: Un nou tip de război; mobilizarea populației

16. Noua ordine internatională 16.1 Termeni-istorici cheie, c ncepte, probleme de atins: pacifism, demilitarizare 16.2 Conținuturi: Societatea Națiunilor și politica securității colective

17. Regimurile democratice în perioada interbelică 17.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: emancipare, drept de vot 17.2 Conținuturi: Consecințele economice și sociale ale Primului Război Mondial

18. Regimurile totalitare în perioada interbelică 18.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: bolșevism, fascism, corporatism, nazism nomenclatură, poliție politică, spațiu concentraționar, spațiu vital 18.2 Conținuturi: Fascism, comunism: origini, ideologii și practici politice

19. Al doilea război mondial 19.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: Blitzkrieg, genocid rezistență, insurecție "războiul ciudat", războiul în Pacific 19.2 Conținuturi: Războiul total Holocaustul Victoria Națiunilor Unite. Contribuția României

20. Relațiile internaționale postbelice 20.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: politică de securitate, blocuri militare, politică de descurajare nucleară 20.2 Conținuturi:

O.N.U. și organismele sale. Tratatele de pace "Războiul rece" Notă!

Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007

se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL ' ' DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2007 ' GEOGRAFIE I. Statutul disciplinei:

Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2006/2007, statutul de disciplină opțională. Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore. • Proba "d" vizează Geografia României. •

Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conținuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a și a XI-a). • Proba "f' vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală.

GEOGRAFIE GENERALĂ- PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE li. Competențe de evaluat:

1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor care definesc mediul geografic; 1.1 Analiza și explicarea diversității elementelor, proceselor și fenomenelor ce formează mediul geografic; 1.2 Analiza mediului înconjurător ca sistem; 1.3

Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane.

2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1 Identificarea poziției elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărți; 2.2 Stabilirea unor relații de interdependență între elemente reprezentate grafic sau cartografic; 2.3 Transformarea informației oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text.

3. Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice; 3.1 Definirea termenilor geografici de bază; 3.2 Elaborarea unui text corect și coerent utilizând termeni specifici; 3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.

4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor din mediul geografic; 4.1 Explicarea faptelor geografice generale; 4.2 Compararea situa ilor geografice din regiuni date; 4.3 Demonstrarea unor succesiuni și relații cauzale.

5. Aplicarea, în situații noi, a competențelor (achizițiilor) dobândite anterior; 5.1 Transferul informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme. 5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu.

III. Continuturi:

'

CLASA a

IX-a

Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU – • Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică; • Unitățile majore ale reliefului terestru • Agenți, procese și rezultate • Tipuri, forme și unități de relief -

tipuri de relief: fluvial, litoral, glaciar, deșertic (eolian).

Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ • Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; • Masele de aer- circulație (dinamică), caracteristici; • Climatele Globului - – tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă.

Capitolul 5: APELE (HIDROSFERA) • Apele continentale și oceanice - fluvii, râuri, lacuri, ghețari; dinamica apelor oceanice.

Capitolul 6: VIATA ȘI SOLURILE PE PĂMÂNT • Zonele biope ' doclimatice -vegetație, animale, soluri. – CLASA a X-a

Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ

1.1 Statele și grupările regionale de state 1.2 Harta politică a lumii Capitolul li. GEOGRAFIA POPULA TIEI ȘI A AȘEZĂRILOR • Dinamica populației ' • Bilanțul natural al populației • Mobilitatea teritorială a populației • Răspândirea geografică a populației - factori care influențează răspândirea populației, densitatea populației, răspândirea populației în latitudine și altitudine. • Forme de aglomerare umană: -

Definirea no unilor: aglomerare umană, sat, oraș. - Categorii și tipuri de aglomerări umane; • Urbanizarea și explozia urbană: - Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbană. - Factorii principali ai urbanizării. - Rjtmul de creștere a populației urbane și explozia urbană. Capitolul III. GEOGRAFIA ECONOMICA • Resursele naturale - Resursele litosferei CLASA a XI-a Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR • Tipuri de medii geografice pe Terra

Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale rețelei hidrografice, vegetației, faunei, solurilor, aspecte ale degradării și conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative.

NOTĂ:

► Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

CLASA a XII-a

GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE

li. Competențe de evaluat:

1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României; 1.1 Identificarea elementelor de referință ce definesc poziția geografică și geopolitică a României; 1.2 Evidențierea diferențierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale țării; 1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României; 1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României.

2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1 Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărți; 2.2 Identificarea poziției unor elemente geografice fundamentale ale României; 2.3 Transformarea informației de pe reprezentări grafice sau cartografice într-un text și invers.

3. Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României; 3.1 Definirea termenilor; 3.2 Elaborarea unui text coerent și corect utilizând termeni specifici; 3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat.

4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor fundamentale din mediul geografic al României; 4.1 Explicarea faptelor sau a realităților geografice; 4.2 Compararea unor situații geografice date; 4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni și cauze.

5. Aplicarea, în situații noi, a competențelor (achizițiilor) dobândite anterior; 5.1 Transformarea informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative într-o reprezentare grafică, dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc; 5.2 Analiza geografică a componentelor naturale și sociale ale unui teritoriu; 5.3 Identificarea de soluții pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice.

III. Continuturi: '

CLASA a XII-a

1. Poziția geografică și geopolitică a României (Poziția pe Glob și în Europa);

2. România - țară carpatică, dunăreană, pontică și central europeană;

3. Relieful ca substrat al mediului natural și al activităților umane: • Relieful ca suport al elementelor naturale (climă, hidrografie, vegeta e, soluri); • Relieful ca suport al activităților umane (populație, așezări omenești, activități economice).

4. Particularități climatice, hidrologice și biopedogeografice;

5. Hazarde naturale și antropice;

6. Resursele naturale de bază și perspectivele lor: • Principalele categorii de resurse naturale, repartiția lor geografică și modul lor de utilizare; • Perspectivele asigurării resurselor naturale de bază.

7. Evoluții și structuri geodemografice: • Evoluția numerică a populației României; • Repartiția geografică și structura populației României.

8. Habitatul uman: • Tipuri de habitat; • Habitatul rural și urban.

9. Elemente de geografie socială și culturală;

10. Elemente specifice ale agriculturii, industriei și transporturilor: • Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile producției agricole și repartiția lor geografică; • Specificul geografic al industriei - ramurile industriei (industria energetică, industria energiei electrice, metalurgia feroasă, metalurgia neferoasă, industria construcțiilor de mașini, industria chimică, industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcție), materiile prime principale, specificul producției industriale și repartiția lor geografică; • Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale și aeriene).

11. Regiunile geografice ale României: • Caracteristicile geografice specifice ale unităților regionale ale României.

12. Dezvoltarea regională și durabilă: • Regiunile de dezvoltare ale României; • Elementele de bază ale dezvoltării durabile.

13. Modele de organizare a spațiului;

14. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României și ale lumii contemporane;

15. România și Europa. NOTĂ: ► Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de BACALAUREAT avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE ' BACALAUREAT 2007

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ENGLEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii Învățământului, în cadrul examenului național de Bacalaureat, absolvenții de liceu au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situațiile următoare: • Limba engleză - probă orală obligatorie, comună pentru toate filierele, profilurile și specializările - proba b; •

Limba engleză - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie - proba e; •

Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele suținute anterior - proba f. Această probă se va susține în conformitate cu Anexa

Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele

d,

e

și fla Ordinul Ministrului privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007.

li. PRECIZĂRI METODOLOGICE Conform principiilor fundamentale ale Curriculum-ului Național, examenul de bacalaureat la Limba engleză se organizează pe baza unei programe de examen construită strict pe baza programelor școlare de trunchi comun aflate în uz, publicate în colecția "Curriculum Național - Seria liceu - Programe școlare" 1. •

Programa 1A, Limba engleză - limba modernă 1, se adresează filierei teoretice și liceelelor MapN, specializarea matematică-informatică, anul X de studiu. •

Programa 1B, Limba engleză - limba modernă 1, se adresează liceelor din filierele tehnologică și vocațională cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică anul X de studiu. • Programa 2, Limba engleză - limba modernă 2, pentru toate filierele și specializările, anul VIII de studiu. • Programa 3, Limba engleză - limba modernă 3, anii li, III și IV de studiu.

Programele școlare în vigoare sunt centrate pe competențe.

1. Competențe generale, comune tuturor filierelor și profilurilor • Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare • Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte • Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă • Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare

2. Competențe specifice, corelate cu unități de conținut 1

Prezenta programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei școlare de Limba engleză pentru clasa a IX-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 3371/02.03.1999 și nr. 3957/09.06.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999; Programa școlară de Limba engleză, seria liceu, voi. 2, Aria curriculară Limbă și Comunicare, București. 2001: Programa școlară de Limba engleză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5086/ 15.12.1999; Programele școlare de Limba engleză pentru clasele a XI-a - a XIl-a, aprobate prin O.M. E.N. nr. 4023/ 18.10.2000.

3. Valori și atitudini, comune tuturor programelor • Conștientizarea contribuției limbii engleze la vehicularea culturii contemporane • Raportarea critică la civilizațiile britanică și americană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței • Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora • Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba engleză • Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare

4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale limbii.

Pe parcursul probei orale se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a comunica eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic și funcțional) a elementelor de construcție a comunicării și a funcțiilor specifice limbii engleze, achiziționate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune și transfer, precum și capacitatea candidaților de a construi un discurs convingător, logic și coerent, susținut de opinii proprii, exemple, argumente și asociații cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare, cu propria experiență de viață, sau cu experiență de viață a altor persoane. În cadrul probei scrise, se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a opera cu codul scris al limbii engleze în situații de comunicare variate, demonstrată prin competențe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime și prin competențele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funțional și stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune la nivelul textului scris produs, precum și cele de transfer. III. COMPETENTE CARE VOR FI EVALUATE ' III. 1. Competențe de comunicare orală

Pentru a evalua competențele de comunicare orală, candidații vor fi solicitați:

L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 • să identifice ideile principale din textul dat; • să identifice detalii specifice din textul dat în vederea rezolvării unor sarcini de lucru; • să recunoască argumentele și să identifice concluziile dintr-un text; • să formuleze întrebări/ să răspundă la întrebări; • să redea conținutul textului cu propriile cuvinte (L2); • să rezolve sarcinile de lucru primite; • să susțină un punct de vedere legat de o informație din text folosind câteva argumente; • să schimbe "punctul de vedere" într-o relatare scurtă; • să emită judecăți de valoare în legătură cu textul respectiv; • să elaboreze descrieri (L2 - simple) ale unor evenimente/ experiențe personale; • să exprime sentimente (surpriză, bucurie, (ne)plăcere, interes, indiferență) față de un eveniment/ o situație; • să prezinte o întâmplare/ experiență personală/ un eveniment socio-cultural sau profesional; • să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață; • să facă rezumatul unui text (nu se cere la L2); • să rezume conținutul unui film / unei cărți; • să relateze un eveniment/ un fapt divers / o întâmplare/ o experiență personală; • să descrie un obiect, o persoană/ un personaj, o activitate, locuri cunoscute/ imaginare; • să parafrazeze un citat prin raportare la experiența personală / experiența altor persoane (nu se cere la L2); •

să exprime și / sau să argumenteze o părere personală / un punct de vedere, pornind de la o temă dată, susținută de exemple relevante, asociații și comparații cu situații și experiențe personale sau cu experiențele altor persoane; •

să comenteze o informație/ o părere/ un citat I un proverb pentru a realiza un discurs oral pe o temă dată; • să folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale. L3 / Minorități • să citească corect, fluent și expresiv un text dat; • să identifice ideile principale din textul dat; • să recunoască argumentele și să identifice concluziile dintr-un text; • să identifice detalii specifice din textul dat; • să comenteze o informație din text; • să formuleze răspunsuri la întrebări; • să ia decizii pe baza textului citit; • să ofere informții pe teme familiare; • să facă scurte relatări despre persoane/ locuri/ evenimente be baza unor întrebări de sprijin; • să facă scurte descrieri ale unor persoane/ locuri/ evenimente be baza unor întrebări de sprijin; • să avanseze opinii asupra unor teme; • să exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place; • să folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale.

III. 2. Competențe de comunicare scrisă

Pentru a evalua competențele de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi solicitați: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 • să dovedească înțelegerea sensului global al unui text dat prin rezolvarea unor sarcini de lucru; • să recunoască I ordoneze argumente și să identifice concuzii dintr-un text argumentativ (L2 - pe teme cunoscute); •

să identifice și să comenteze informații semnificative / detalii relevante din text (ideile principale, tema, "punctul de vedere", tonul autorului, mesajul, etc); • să schimbe "punctul de vedere" într-o povestire/ într-un text (L2 - într-o relatare scurtă); • să comenteze implicațiile schimbării "punctului de vedere" (nu se cere la L2); • să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/ conținutul textului respectiv; • să interpreteze un aspecU o idee din textul dat; • să descrie locuri cunoscute/ imaginare, activități; • să descrie/ caracterizeze o persoană; • să relateze un evenimenU un fapt divers/ o întâmplare/ o experiență personală; • să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; • să construiască un text pe baza unei teme date; • să redacteze un eseu potrivit tipului de programă corespunzător subiectului primit; • să comenteze un subiect, să argumenteze o opinie personală; • să reformuleze o idee printr-un enuț explicativ mai amplu; • să traducă un text de dificultate medie (nu se cere la L2); • să transforme mesaje scurte din vorbire directă în vorbire indirectă; •

să exprime și/ sau să argumenteze o părere personală/ un punct de vedere, pornind de la un texu o temă dată, susținuUă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane; • să redacteze o scrisoare personală; • să reformuleze un text prin reducere/ expansiune; • să parafrazeze un citat folosind exemple personale/ prin raportare la experiența altor persoane (nu se cere la L2); • să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte (nu se cere la L2); • să folosească corect structurile lexicale și gramaticale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise.

L3 / Minorități • să desprindă ideile principale dintr-un text simplu; • să identifice informații specifice în materiale simple de tipul broșurilor de informare, articolelor de ziar care descriu evenimente, alte texte autentice simple în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru; • să desprindă semnificația generală a unui text citit; • să redacteze scrisori personale simple pe baza unui model; • să comenteze o informație din text; • să recunoască argumentele și să identifice concluziile dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute; • să formuleze întrebări/ răspunsuri la întrebări; • să redea în scris conținutul unui text citit; • să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text; • să dea informții pe teme familiare; • să redacteze un text scurt, format din fraze simple, folosind relatori simpli, pe teme de interes; • să redacteze un mesaj scurt pe teme familiare în situații în care nu poate avea loc o interacțiune directă; • să facă scurte relatări despre persoane/ locuri / evenimente be baza unor întrebări de sprijin/ plan; • să facă scurte descrieri ale unor persoane/ locuri / evenimente be baza unor întrebări de sprijin/ plan; • să avanseze opinii asupra unor teme; • să redacteze o pagină de jurnal în fraze scurte care redau esența întâmplărilor; • să prezinte o activitate de grup pe baza unui plan dat; • să redacteze o scrisoare de răspuns la anunțuri din mass-media; • să exprime opinii argumentate despre ceea ce îi place/ nu îi place; • să folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării scrise.

IV. CONTINUTURI CARE VOR FI EVALUATE ' Conținuturile care vor fi evaluate corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare.

IV.1. Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba engleză, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general. Textele și temele de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri: literar, non-literar, de informare generală, interviuri, articole de presă, scrisori;

Textele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: să învețe a aborda orice tip de text; să se familiarizeze cu diferite tipuri de texte, stiluri și registre ale limbii; să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi; să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale; să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

Sursa textelor: articole din ziare și reviste, interviuri, cărți din spațiul britanic și american, literatură cultă și populară, broșuri, internet.

Dificultatea subiectelor: în funcție de programă/ tip de subiect, dar fără să depășească gradul de dificultate a textelor din manuale. Pentru clasele de intensiv și pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară 1A și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.

Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programele școlare citate anterior:

1. Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă, stil de viață, activități în timpul liber, strategii de studiu, relații interumane, comportament social;

2. Domeniul social (societate): tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații/ conflicte între tineri / generații, toleranță, sănătate, comunicare pe diverse canale / în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

3. Domeniul educație și profesie: școală, ocupații, profesii, piața muncii;

4. Domeniul știință și cultură: patrimoniul național, britanic și american - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente.

IV. 2. Elemente de gramatică - cele cuprinse în Programa de limba engleză:

Morfologie

SUBSTANTIV: pluralul substantivelor; substantive defective de număr ADJECTIV: comparația intensivă

VERB: timpurile verbale; subjonctivul; verbe modale/ modalitate; infinitivul, participiul, gerunziul; construcții cu infinitivul și cu participiul

ADVERB: grade de comparație

CUVINTE DE LEGATURĂ: prepoziții, conjuncții, locuțiuni

ARTICOLUL: hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului; cazuri speciale de utilizare a articolului

Sintaxă:

ordinea cuvintelor în propoziție; tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.); propoziții condiționale (1,11,111, mixte); corespondența timpurilor; vorbirea directă/ indirectă.

IV. 3. Functii comunicative ale limbii: iniție ' rea, întreținerea și încheierea unui dialog/ conversații exprimarea opiniei exprimarea acordului/ dezacordului față de opiniile altora exprimarea satisfacției/ insatisfacțieie față de un punct de vedere exprimarea refuzului/ argumentarea refuzului contrazicerea părerilor altora comentarea părerilor solicitarea repetării și reformulării exprimarea presupunerilor solicitarea de informații și de sugestii oferirea și confirmarea / infirmarea de informații solicitarea confirmării / infirmării unor informații formularea de propuneri și sugestii exprimarea de condiții formularea de sfaturi exprimarea preferințelor, intențiilor solicitarea și acordarea /refuzul permisiunii formularea de invitații exprimarea de mulțumiri acceptarea I refuzul unei invitații exprimarea surprizei, curiozității, temerilor, îndoielilor exprimarea simpatiei formularea de comparații formularea de persuasiuni exprimarea diverselor grade de certitudine

V. PRECIZĂRI Repartizarea pe categorii a subiectelor pentru ambele probe (orală și scrisă) se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu: L1 normal și L2 2

L1 intensiv 3

L1 bilingv 4

L3 I Minorități

Timpul de lucru: • Proba orală: timp de pregătire: 10 - 15 minute; timp de prezentare: 10 - 15 minute; • Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore.

NOTĂ •

Subiectele vor fi elaborate în conformitate strictă cu Programa pentru examenul de bacalaureat, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualele școlare reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de către profesori și elevi pentru parcurgerea programei școlare. 2 Sunt vizate competențele și conținuturile comune pentru L1 și L2 (limba modernă 1 și limba modernă 2), conform Programelor școlare de Limba engleză, Seria liceu, citate mai sus. 3 • 4

Pentru clasele de intensiv și pentru cele de bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordan;ă cu programa școlară pentru limba 1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA FRANCEZĂ I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională, la alegere (proba e sau f).

Luând în considerare

Planul-cadru pentru Învățământul liceal, Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007 și Programele școlare de limba franceză pentru Învățământul liceat1,

examenul de bacalaureat 2007 menține aceeași structură în ceea ce privește: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte);

Repartizarea pe categorii de subiecte / teste - pentru ambele probe (orală și scrisă) - se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu și cuprinde patru tipuri de subiecte / teste: • L1 normal și L2 2 • L1 intensiv • L1 bilingv • L3 / Minorităti 3 ' Pentru profilul intensiv și profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară pentru L1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. 1 Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei școlare de limba franceză pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 și a Programei școlare de limba franceză, seria liceu, voi. 2, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E. N nr. 5128 / 21.12.1999 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001. 2

Conținuturi comune, L1 și L2 (limba modernă 1 și 2), conform Programelor școlare de limba franceză, seria liceu, citate mai sus. 3 Din această categorie fac parte absolvenții care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a, ca L3 / absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale (anul IV de studiu).

li. COMPETENTE DE EVALUAT Competențele generale sunt aceleași pe ' ntru toate filierele / profilurile, în funcție de probă (oral / scris). Competențele specifice ( și conținuturile) se diferențiază pe nivele, astfel: • L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 • L3 / Minorități

1. LIMBA FRANCEZĂ: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua

competența de comunicare orală,

candidații vor fi solicitați:

să citească corect, fluent și expresiv un text

să demonstreze capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text extrăgând și /sau prelucrând informații din text - prin: • identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; • recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; • traducere I retroversiune; • identificarea informațiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/ text lacunar etc.)/ rezumarea informației pertinente (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante) / reformularea textului prin contragere / reducere 4;

Candidații pot face trimiteri la/ asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață.

să demonstreze capacitatea de exprimare orală

prin: •

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; • rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; • realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent, pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale; - prezentarea unui film / unei cărți 5; -

descrierea unor obiecte/ activități / persoane (personaje)/ locuri (cunoscute/ imaginare); • exprimarea unui punct de vedere în legătură cu un subiect /o situație /ideile textului; • prezentarea/ comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmații, unei idei ideilor textului, integrând un punct de vedere personal și exemple relevante. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicațional. 1.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea

competenței de comunicare in scris,

candidații vor fi solicitați:

să dovedească capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text prin: • identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; • recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; •

identificarea informațiilor semnificative din text (exerciții cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar etc.)/ rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/ reformularea textului prin contragere/ reducere 4. 4 eventual, într-un număr dat de cuvinte (intensiv și bilingv), cf. Programei pentru clasa a XIl-a; 5 intensiv și bilingv.

să dovedească capacitatea de exprimare În scris,

valorificând în mod adecvat competențele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă) prin: • rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; •

construirea unui discurs logic și coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmație / un text dat: - relatarea unei experiențe personale / unui eveniment/ unui fapt divers / unor întâmplări (cunoscute I imaginare); -

descrierea unor activități/ obiecte/ persoane/ locuri (cunoscute/ imaginare); descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante; - construirea unui interviu / unui dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); -

redactarea unui C.V. / unei cărți poștale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei / continuarea unui text; - exprimarea / argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/ o situație/ conținutul textului; - comentarea unui subiect / unei afirmații / unei idei / ideilor textului, integrând un punct de vedere personal, argumente și exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/ 6 liber. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba franceză a unor propoziții / unor fraze I unui text scurt.

2. LIMBA FRANCEZĂ: L3 / Minorităt • i 2.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua

competența de comunicare orală,

candidații vor fi solicitați:

să citească corect, fluent și expresiv un text

să demonstreze capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text prin: • recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; • răspuns la întrebări (chestionar); • traducere I retroversiune; • selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text I

a informației specifice din documente curente simple (carte poștală, scrisoare personală, broșuri, instrucțiuni, formulare etc.)

Candidații pot face trimiteri la/ asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață. 6 intensiv și bilingv.

să demonstreze capacitatea de exprimare orală

prin: • folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; • rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; • oferirea de informații; prezentarea unor detalii personale; • relatarea unei experiențe personale/ unui eveniment/ unui fapt divers / unor întâmplări (cunoscute/ imaginare); povestirea unui film; • descrierea I prezentarea unor obiecte/ activități/ persoane/ locuri (cunoscute I

imaginare); • exprimarea unei opinii personale în legătură cu o afirmație / o idee / ideile textului; Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen. 2.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea

competenței de comunicare în scris,

candidații vor fi solicitați:

să dovedească capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text prin: • recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; • identificarea informațiilor semnificative din text, prin exerciții diverse (exerciții cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar etc.); • selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale)/ a informației specifice din documente curente simple, dintr-un text dat.

să dovedească capacitatea de exprimare În scris

prin: • folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; • rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; •solicitarea/ prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); • redactarea unui C.V. / unei cărți poștale/ felicitări/ scrisori (personale/ oficiale); •

redactarea unui text scurt despre o experiență personală/ un eveniment/ un fapt divers/ întâmplări (cunoscute/ imaginare); povestirea unui film; • descrierea unor obiecte I activități / persoane (personaje) / locuri (cunoscute I

imaginare); •

exprimarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/ o situație/ o afirmație/ ideile textului; Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență.

să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat:

prin traducerea în/ din limba franceză a unor propoziții/ fraze/ unui text simplu. li. CONTINUTURI '

1. LIMBA FRANCEZĂ: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o temă dată - a exprima un raționament/ o judecată 7 - a exprima o opinie personală / stări / sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie obiecte, persoane, locuri - a da, a cere informații practice cuiva - a exprima gusturi și preferințe - a sfătui pe cineva / a cere cuiva sa facă ceva / a interzice - a situa în spațiu și timp - a exprima cantitatea/ calitatea; a compara - a propune /a invita, a accepta / a refuza - a-și exprima acordul /dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esențiale) - a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală) 1.3. CONTINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal.

Lexic Articolul Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul Adverbul Prepoziția, conjuncția Sintaxa propoziției relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime*, familii de cuvinte), câmp lexical/ semantic*, conotație/ denotație* hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția de).

gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb). acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte) cardinal și ordinal; personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.0.1.) în propoziții asertive și imperative; pronumele adverbiale en și y;

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*, mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă; folosirea formelor perifrastice ( aller, venir de,

; stil direct/ indirect, construcții impersonale (verbe personale folosite impersonal)* tipuri, grade de comparație; folosirea prepozițiilor și a conjuncțiilor.

subiectul, inversiunea subiectului; predicatul, acordul subiectului cu predicatul; atributul; complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale; 7 intensiv și bilingv; * elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv și bilingv.

Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*, după verbe de dorință, voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie la forma interogativă / negativă, conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (si condițional), consecinței, concesiei*, condiției*, comparației*; propoziția participială*.

Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, broșuri, pliante

;

articole de presă (ziare, reviste, Internet) în limba franceză;

b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil și tipul de probă (oral /scris)

d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități /L3. ♦ TEXTE

Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu etc).

TEME Temele pentru expuneri / redactări sunt alese din tematica prevăzută de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal și sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general. • Viața personală și socială: identitate /CV; tinerii și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații între tineri, idealuri și proiecte, sentimente; familia (membri, ocupații, relații interumane); sănătate (droguri/ SIDA/ tabagismul/ alcoolul

etc.; • Viața cotidiană: convorbiri telefonice; pe stradă; magazine/ piață; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poștă, bancă; meteo etc. •

Timp liber. week-end/ vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans, spectacole

etc. •

Societate: educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri

; mass-media; modă; conflicte între generații; probleme ale lumii contemporane (muncă, șomaj, violență, sărăcie, emigrare

etc. • Mediul Înconjurător: oraș/ sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc. •

Spațiul francofon: Franța contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; francofonia și țările francofone; •

Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene. * elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru intensiv și bilingv. 2.1. 2.2.

2. LIMBA FRANCEZA: L3 / Minorităti '

ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4)

ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programele școlare de limba franceză pentru ciclul liceal, L3 8.

a se prezenta a angaja, a continua, a termina o conversație a cere I a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,

a exprima o opinie personală a exprima o judecată a relata activități la prezent, trecut, viitor a situa un eveniment în timp a descrie locuri a exprima o stare fizică a exprima gusturi și preferințe a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă

a exprima calități și cantități; a compara calități a propune / a invita, a accepta/ a refuza a cere cuiva ceva/ să facă ceva a exprima acordul I dezacordul a se scuza, a răspunde la scuze a face o urare, a felicita a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală) 2.3. CONTINUTURI LINGVISTICE Se v ' a urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programelor școlare de limba franceză pentru ciclul liceal, L3 8.

Articolul:

hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea articolului partitiv cu prepoziția

de).

Substantivul:

gen, număr; exprimarea cazurilor (construcții cu prepozițiile a și de);

nume de țări (masculin, feminin). Adjectivul:

adjective calificative uzuale și de culoare; acordul în gen și număr; gradele de comparație; adjectivul posesiv, demonstrativ, nehotărât (forme frecvente); adjectivul numeral.

Pronumele:

personale (subiect, C.O.D. și C.0.1.), interogative ( qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative neutre (ceci, cela, qa), nehotărâte (forme frecvente); pronumele on; pronumele adverbiale en și y;

Verbul:

modul indicativ: prezent (verbe neregulate: lire, ecrire, devoir, connaître, croire, voir,

; verbe pronominale);

perfect compus cu avoir și etre: verbe de grupa I, a li-a, verbe neregulate (aller, venir, pouvoir, savoir, vouloir, partir, sortir, prendre, mettre, faire, dire

; imperfect; viitor simplu; viitor apropiat; imperativ; condiționalul prezent, si condițional (I și li); conjunctivul prezent, folosirea conjunctivului după verbe de voință, sentiment, expresii impersonale; expresii impersonale( ii fait beau / mauvais, chaud / froid, ii pleut, ii neige);

Forme de fraze: afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce que și prin inversiune); Adverbul:

adverbe interogative (Comment

? Pourquoi

? Combien

?);

adverbe de timp (aujourd'hui, maintenant, hier, demain);

Conjuncții:

et, mais, parce que, donc 8 Programa școlară de limba franceză, seria liceu: L3 ( anul IV), citată la pagina 1. 2.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune)

TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente ( carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare,

; texte informative și articole de presă.

TEME •

Viața personală și socială: identitate; tinerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație; •

Viața cotidiană:

momentele zilei, zilele săptămânii, lunile anului; convorbiri telefonice; pe stradă, magazine, poștă, bancă, mijloace de transport; profesii, meserii; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, discotecă, cinema,

, activități, călătorii (aeroport, gară, vamă, poștă, bancă

; vremea (caracteristici climatice, anotimpuri) etc

. • Spațiu/francofon: orașe și provincii; tradiții și sărbători; francofonia. • Spațiul cultural românesc: monumente, locuri, personalități marcante.

1. Proba orală:

IV. PRECIZĂRI - timpul de lucru: 10 - 15 minute - prezentarea: 1O - 15 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu nivelul și forma de studiu. Diferențierile (pe probe, categorii de subiecte/ teste) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/ mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru ) și nu cantitativ (micșorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3. Textele folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris; să-și însușească structuri gramaticale noi, să și le consolideze pe cele vechi; să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre; să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susținerea opiniilor personale; să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația franceză. NOTĂ •

Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se realizează în conformitate cu prezenta programă de examen. • Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a viza conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul din suporturile didactice utilizate de profesori și elevi în predare-învățare, care ajută la parcurgerea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ I.

STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul la limba și literatura germană, ca limbă modernă, într-una din situatiile următoare: • Limba germană ca limbă moder ' nă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b); • Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere e sau f

Examenul se susține în conformitate cu Programa de Bacalaureat, care corespunde nivelului L1, L2 sau L3 și formei în care a fost studiată de către candidat limba respectivă: Repartizarea pe categorii de subiecte pentru ambele probe (oral și scris) se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu și cuprinde patru tipuri de subiecte: L1 normal și L2 L1 intensiv L1 bilingv L3/minorităti ' li. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția "Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare". Clasa a-IX-a Ed. Cicero, CNC-MEN- 1999 aprobată prin O.M: nr. 3371/02.03.1999; Seria Liceu, Programe școlare 2 Aria curriculară Limbă și comunicare - CNC-MEC, 2001, Tipogrup press Buzău -Limba germană (limbă modernă) pentru clasa a-X-a aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale. nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin Ordin al ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. Programele școlare de Limba germană(limbă modernă) pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educatiei nationale nr. 5228/28.11.2000. ' '

1. Competențele generale: • Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare; • Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte; • Realizarea de interactiuni în comunicarea scrisă; • Transferul și medierea ' mesajelor scrise în situații variate de comunicare.

2. Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi.

3. Ariile tematice, actele de vorbire și elementele de construcție a comunicării.

4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: •

Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale; •

Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor și manifestarea tolerantei; • Conștie ' ntizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora; •

Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană; •

Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare;

Candidații la Examenul de Bacalaureat pentru limba germană ca limbă modernă vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare. Examenul de Bacalaureat 2007 la limba germană modernă își propune să evalueze, după modelul CadruluÎ comun european de referință În Învățarea, predarea și evaluarea cunoștințelor Hngvistice, document al Consiliului Europei: nivelul competențelor generale ale candidatului; - însușirea conținuturilor; - valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii germane; - competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice;

Totodată, Programa de Bacalaureat pentru limba germană modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați. III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII

În cadrul probelor orale și scrise, se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul folosește limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară. 111.1. COMPETENTE EVALUATE ' III. 1.1.Competența de comunicare orală

Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: • să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă; •

să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață pentru bilingv și intensiv și să redea conținutul textului, să răspundă la întrebări pentru L1 normal și L2 și L3./ minorități; • identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; • recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; • traducere; • să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ♦

folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ♦ rezolvarea unor itemi care au drept țintă acest lucru; ♦ realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent pe o temă dată - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întîmplări/unei experiențe personale; - prezentarea unui film/unei cărți; - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare; - exprimarea și/sau argumentarea unei păreri personale/a unui punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane.

Să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) În situație de examen, utilizÎnd limba germană potrivit contextului comunicațional. 111.1.2. Competența de comunicare scrisă

Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi capabili: • să înțelegă sensul global al unui text; • să identifice informatiile semnificative din text; • să rezume textul; ' • să comenteze un aspect din text; • să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; • să recunoască și să utilizeze elemente și structuri gramaticale studiate; • să analizeze și să interpreteze un aspect/idee din textul dat; • să folosească corect structurile lexicale studiate; • să descrie locuri cunoscute/imaginare, activități; • să descrie/caracterizeze o persoană; • să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală; • să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; • să construiască un text pe baza unei teme date; • să redacteze un eseu; • să comenteze un subiect; • să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane;

III. 2. CONTINUTURI EVALUATE Conținuturil ' e evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare. În consecință, diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) și nu cantitativ, (micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 111.2.1. Conținuturi lexicale și tematice

Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general (Anexa 2).

Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

a. Tip de text: autentic: literar, non-literar (Anexa 1);

b. Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spațiul germanofon, literatură cultă și populară, broșuri, internet;

c. Lungimea: în funcție de profil: 125 - 350 cuvinte;

d.

Dificultate: în funcție de profil, dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale;

e. Domenii: domenii tematice cuprinse în programa școlară (Anexa 2):

1. Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă, stil de viață, activități în timpul liber;

2. Domeniul social (societate): tinerii, familia și comunitatea, tinerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranța, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător;

3. Domeniul educație și profesie: școală, ocupații, profesii, piața muncii;

4. Domeniul știință și cultură: patrimoniul național și germanofon în cadrul european - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente. 111.2.2. Elemente structurale functionale ' 111.2.2.1. Acte de vorbire Candidații vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. 111.2.2.2. Forme de comunicare în scris Candidații vor fi capabili de: - a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicații orale/scrise; - a redacta un text funcțional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație; - a redacta o povestire, descriere, caracterizare; - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. 111.3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICĂRII 111.3.1.

Vocabular - Lexicul specific ' temelor propuse (Anexa 2); 111.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal.

clase:

articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții

categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză

structuri: propoziții, fraze

procese și relații: acord, topică, transformare etc.

noua ortografie a limbii germane formarea cuvintelor ( substantive, adjective, verbe)

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONA ' L DE EVALUARE ȘI EXAMINARE ' Bacalaureat 2007

Programe de examen pentru Limba Greaca moderna

I. STATUTUL DISCIPLINEI

In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii claselor de liceu care studiaza limba greaca moderna vor sustine examene de bacalaureat cu urmatoarea structura: Proba orala Proba scrisa, ca proba la alegere Competentele de evaluat, continuturile si tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe de limba greaca moderna clasa a-IX-a- a-XII-a, aprobate prin Ordin al ministrului educatiei si cercetarii nr. 5201 / din 24 decembrie 2003. Categoriile de itemi se repartizeaza in functie de numarul de ore saptamanal, din trunchiul comun.

a) 2 ore/ saptamanal- pentru liceele teoretice, profil filologie clasele IX-XII, ca limba a treia

b) 4 ore/ sapatamanal la clasele a IX-a si 5 ore/ saptamanal la clasele X-XII, pentru profilul filologie, ca limba a treia

Candidatii care au studiat limba greaca moderna, ca limba a treia de studiu, pentru limba I sau a­ Ii-a trunchi comun vor fi evaluati pe baza unor texte necunoscute, nestudiate la clasa.

II. COMPETENTE DE EVALUAT 1.1 Desprinderea ideilor generale dintr-un text dat si reformularea lor cu propriile cuvinte 1.2 Desprinderea ideilor principale dintr-un raport/ prezentare orala din domeniu profesional 1.3 Recunoasterea argumentelor si identificarea concluziilor dintr-un text argumentativ pe teme cunoscute 2.1 Prezentarea unor evenimente/ activitati pe baza unui plan dat 2.2 Redactarea unei pagini de jurnal in propozitii scurte care redau esenta intamplarilor 2.3 Argumentarea unui punct de vedere 3.1 Comentarea pe scurt a unei informatii / pareri vehiculate de interlocutor 3.2 Reformularea unor instructiuni la cererea interlocutorului

4.1 Transferarea infonnatiilor din scheme, tabele intr-un text simplu 4.2 Traducerea dintr-o limba in alta a unor texte literare simple 4.3 Reformularea unor texte scurte pentru a fi adaptate unui alt scop al comunicarii ( informare neutra, persuasiune etc. )

III. CONTINUTURI

I. 1. Fonetica Morfologie Sintaxa propozitiei (integral)

2. Sintata frazei: propozitii principale, subordonate: completiva directa si indirecta, interogativa indirecta, atributiva, conditionala, fmala, concesiva, consecutiva, cauzala, temporala.

3. Vocabular - lexicul specific temelor propuse - familia de cuvinte -sinonime, antonime, omonime si paronime

II. Teme propuse: • Viata cotidiana ( aniversari, prietenie, familie, locuinta, lumea satului si a orasului, mancaruri /

bauturi, mediu ambiant ) • Hobby ( muzica, turism si calatorie, orase, sport, reviste) • Viata profesionala ( profesii, meserii)

IV. PRECIZARI

1. Subiectele vor avea urmatoarea structura:

Partea

I:

un text de tradus din limba greaca de 5-6 randuri pentru proba orala si un text de 15-20 randuri pentru proba scrisa.

Partea a-II-a:

a) Retroversiune 2 fraze formate din maximum 4 propozitii pentru proba orala si 5 fraze ( 7-8 randuri ) pentru proba scrisa.

b) De completat un text lacunar Partea a-III-a: ( numai pentru proba scrisa)

Un subiect la alegere din doua propuse conform temelor studiate.

2. Gradul de dificultate in rezolvarea subiectelor va fi in functie de numarul de ore de studie saptamanal.

3. Vor fi consultate culegerile de exercitii Tora 1 si Tora 2 ( Tropa 1 Km Tropa 2 ).

4. Timp de lucru - 3 ore. ( Pentru proba scrisa). Toate subiectele sunt obligatorii.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare.

Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare­ învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE '

BACALAUREAT 2007

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține, un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba e sau fJ.

Luând în considerare Planul-cadru pentru învățământul liceal, Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007 și Programele școlare de limba italiană pentru învățământul liceal, examenul de limba italiană va păstra aceeași structură în ceea ce privește: • probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); • competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte). Repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), se realizează în funcție de nivelul și forma de studiu:

L1 (limba modernă 1, anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv

L2 (limba modernă 2, anul VIII de studiu)

L3 /Minorități (anul IV de studiu)

Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv L3/Minorități, vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute I nestudiate la clasă. Pentru porofilul intensiv și profilul bilingv, subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară pentru L1 și vor avea un grad de dificultate corespunzător numărului de ore de studiu săptămânal. li. COMPETENTE DE EVALUAT Competențele generale sunt aceleași pentru toa ' te filierele, în funcție de probă (oral / scris). competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe nivele și forme de studiu:

L1 (limba modernă 1. anul X de studiu): normal, intensiv, bilingv

L2 (limba modernă 2, anul VIII de studiu)

L3/Minorități (anul IV de studiu) ♦

1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: • să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă. • să demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere. Candidații pot face trimiteri la/ asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată. • să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; -

relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale, descriere, prezentarea I comentarea unui subiect, dovedind capacitatea

de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. • să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: • să dovedească capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar,etc.)/ rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf I a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. • să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător. • să dovedească capacitatea de exprimare În scris prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; -

redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare)/ activități; descrierea/ caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată; -

redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale/ unui punct de vedere, pe baza unui text/ unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers. • să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv)/ neliterar (normal, intensiv și minorități).

III. CONTINUTURI '

1. LIMBA ITALIANĂ: L1 (normal, intensiv, bilingv) și L2 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general: • Viața personală și socială: problemele adolescenței (alegerea unei meserii, somajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generații,

; valori și non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; tinerii și idolii lor, pasiuni și sentimente (prietenia, solidaritatea,

, petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,

• Viața cotidiană:: relații și conveniențe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondență,

; viața cultural-artistică (spectacole, muzică

,mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului); marile probleme și conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III. •

Spațiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic și cultural italian și european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalități; artă, cultură și civilizație (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă); • Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *: - a angaja, a continua, a încheia o conversație - a prezenta / a face o expunere pe o temă dată - a realiza descrieri/ prezentări de locuri, obiecte, persoane, orașe - a exprima o opinie, o judecată/ a argumenta - a exprima gusturi și preferințe - a relata (o discuție, un eveniment, o suită de evenimente) - a rezuma o discuție - a-și exprima acordul /dezacordul - a exprima îndoiala, satisfacția, regretul - a exprima posibilitatea / imposibilitatea - a exprima intenția de a face / a nu face ceva - a exprima necesitatea /obligația - a exprima admirația / dezaprobarea - a exprima stări emoționale 1.3. COMUNICARE IN SCRIS - a rezuma un text a caracteriza o persoană, personaj a redacta o scrisoare, un CV a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) a redacta un eseu 1.4. CONTINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*. Lexic: Articolul: Substantivul: Adjectivul: Numeralul: Pronumele: relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii de cuvinte) hotărât, nehotărât, partitiv; gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea. acordul adj. calificativ; gradele de comparație (forme sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în funcție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto, bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi, diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative, interogative și nehotărâte). cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a procentelor; a operațiilor aritmetice. personal (de politețe, N., O., Ac., forme combinate), poziția proclitică și enclitică a pronumelui personal față de verb, pronumele posesivă Verbul: Adverbul: Prepoziția: Conjuncția: Sintaxa: demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât (forme frecvente); locul pronumelor personale (C.O.D. și C.0.1) în propoziții afirmative, negative și imperative; pronumele ne și ci (vi).

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ, infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut), participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă. tipuri, gradele de comparație; prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile articulate și folosirea prepozițiilor. conjuncțiile

și locuțiunile

conjuncționale, coordonatoare, subordonatoare. concordanța la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanța la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico); •

conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limba italiană, seria liceu, voi. 3, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5128 I 21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001.

Notă: în plus, pentru clasele de bilingv, se vor include:

1. Dante Alighieri:

La Divina Commedia: prezentare generală; /'Interno - cânturile V, XXVI;

2. Francesco Petrarca: li Canzoniere: prezentare generală; So/o e pensoso; Pace non trovo.

3. Giovanni Boccaccio:

li Decamerone: prezentare generală; Frate Cipolla;

4. Carlo Goldani:

La riforma teatrale; La Locandiera

5. Giacomo Leopardi: /'Infinito;

6. Alessandro Manzoni: I

promessi sposi;

7. Giovanni Verga:

La roba;

8. ltalo Svevo:

La coscienza di Zeno;

9. Luigi Pirandello: //

treno ha fischiato;

10. Eugenio Mantale: Meriggiare pal/ido e assorto; Spesso ii mal di vivere ho in incontrato; Felicita raggiunta;

11. ltalo Calvina: Fiabe italiane: //

contadino astrologo;

12. Oino Buzzati: Sessanta racconti: li

mostro Colombre;

LIMBA ITALIANĂ: L3 / MINORITĂ îl ' 2.1. TEMATICĂ •

Universul personal: identitate; adolescența, vârsta aspirațiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet... ), C.V.; gustul aventurii cunoașterii. •

Viața cotidiană: poștă; mijloace de transport; strada: automobilul și semnele de circulație; călătoria, mijloc de cunoaștere, (la mare, la munte, la țară); corespondența personală; fenomene sociale negative (violență, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului). •

Spațiul cultural italian: obiective turistice și culturale (monumente, orașe); sărbători tradiționale; bucătăria italiană; muzica și cinematografia italiană, personalități ale spațiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE a se prezenta a angaja, a continua, a termina o conversație a cere I a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,

a exprima o opinie personală stări sufletești, evenimente a exprima o stare fizică a exprima gusturi și preferințe a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă

a propune/ a invita, a accepta/ a refuza a cere cuiva ceva I a comanda a exprima acordul / dezacordul a se scuza, a răspunde la scuze a face o urare, a felicita a sfătui, a recomanda a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS a redacta un dialog scurt, un comentariu a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) a redacta un text pe o temă familiară a redacta scrisori personale a rezuma un text 2.4. CONTINUTURI LINGVISTICE ' Articolul: Substantivu I: Adjectivul: Pronumele: Numeralul: Verbul: Adverbul: Prepoziția: Conjuncția:

hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului gen, număr, substantive cu plural neregulat adjective calificative, grade de comparație și comportamentul adjectivelor "bello" și "quello". personal (subiect, C.O.D. și C.O.1.), interogativ, relativ, demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume. cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor. modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut, imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanța timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vt)

prepoziții simple și articulate. conjuncții coordonatoare și subordonatoare ** conținuturi Minorități, conform programei școlare de Limba italiană, seria liceu, voi. 3, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinuli ministrului educației naționale nr. 5128 / 21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001. 1.4. I 2.4. TEXTE. Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități. Aceste texte vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba italiană.

IV. PRECIZĂRI

1. Timpul de lucru este:

a) proba orală: - timpul de lucru: 10 - 15 minute; - prezentarea: 1O - 15 minute

b) proba scrisă: - timp de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând /mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și cantitativ (micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA DE LIMBA ITALIANA PENTRU EXAMENUL DE

BACALAUREAT, avizată prin OMEdC.

Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilitățile de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în

concordanță cu programa școlară, fără a viza conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA PENTRU LIMBA JAPONEZA

I. Statutul disciplinei in cadrul examenului de bacalaureat In baza Legii Invatamantului nr. 84 / 1995, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si in conformitate cu metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat 2004, aprobata prin Ordin al Ministrului Educatiei si Cercetarii, absolventii de liceu, invatamant de zi, au dreptul de a sustine examenul de bacalaureat la limba japoneza in regim de: Limba japoneza ca limba moderna - proba orala, pentru filiera teoretica - (proba B) - Limba japoneza ca limba moderna - proba scrisa, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii, pentru filiera teoretica - specializarea filologie (proba E)

II. Obiectivele examenului de bacalaureat la limba japoneza Respectand tipologia generala a structurii planului de invatamant privind studiul limbilor modeme in liceu, examenul de bacalaureat la limba japoneza este construit pe programele scolare in vigoare aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 5201 / 24. 12. 2002.

Candidatii la examenul de bacalaureat la limba japoneza vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii japoneza, precum si elemente de cultura si civilizatie nipona, pentru a fi capabili sa recepteze si sa produca mesaje orale sau scnse. Baremele de notare sunt: • analitice, fara a exagera in detaliere • construite in favoarea candidatului, pentru a reflecta mai bine 'ceea ce stie' / 'ceea ce poate sa faca' candidatul

III. COMPETENTE EVALUATE Pentru a se evalua competenta de comunicare orala sau scrisa, candidatilor li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. PROBA ORALA

1. Receptarea mesajelor transmise oral in diferite situatii de comunicare • identificarea sensului unor cuvinte • recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate • selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru • raspuns la intrebari (chestionar)

2. Producerea de mesaje orale, adecvate unor anumite contexte • folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale • rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru • relatarea coerenta a unui eveniment/ fapt divers/ unei experiente personale • descrierea unor obiecte/ locuri/ persoane conoscute

3. Realizarea de interactiuni in comunicare orala • realizarea unui chestionar pe baza unei teme date de catre examinator, respectand regulile gramaticale invatate • formularea de opinii personale in legatura cu un text dat • redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date

4. Transferul si medierea mesajelor orale in situatii diverse de comunicare

• adaptarea cunostiintelor lexicale si gramaticale in exercitii de role-play • transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta • traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

PROBA SCRISA

1. Receptarea mesajelor transmise in scris in diferite situatii de comunicare • identificarea ideiilor principale dintr-un text de informare generala / narativ / descriptiv • recunoasterea si folosirea unor elemente si structuri gramaticale studiate • selectarea unor informatii din texte diferite, pentru a indeplini o sarcina de lucru • utilizarea informatiilor dintr-un text nestudiat la clasa in diverse exercitii: cu alegere duala/ multipla/ text lacunar/ raspuns la intrebari etc

2. Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte • valorificarea adecvata a competentelor lingvistice dobandite (lexicale, semantice, gramaticale) •

rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru (exercitii de particule, texte lacunare, completarea unor formule gramaticale, construirea unor propozitii pe o formula gramaticala data) • relatarea coerenta a unui eveniment real sau imaginar • descrierea unor obiecte sau locuri

3. Realizarea de interactiuni in comunicare scrisa • formularea de raspunsuri la un chestionar/ interviu dat • formularea de opinii personale in legatura cu un text dat • redactarea de intrebari potrivite / corecte pentru raspunsuri date

4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii diverse de comunicare • reformularea unor replici intr-un dialog • transformarea vorbirii directe in vorbire indirecta • traducerea unui text in / din limba japoneza (avand cuvintele dificile explicate)

IV. CONTINUTURI

1. LEXIC si SEMANTICA Elementele de lexic si semantica se invata si se insusesc in paralel cu celelalte competente lingvistice, fiind in interdependenta permanenta cu ele. Din perspectiva bacalaureatului, evaluarea acestor elemente vizeaza controlul vocabularului: varietatea, adecvarea, ortografia in raport cu textul sau retroversiunea data, si se regasesc in schemele de notare. NOTA Elementele de vocabular care vor fi evaluate nu vor depasi nivelul de 3 kyu si se regasesc in manualele studiate la clasa. Clasa a IX - a

E de masta Nigongo (Bunkei 85) (Ll - 25) Clasa a X - a

Minna no Nihongo, vol. 1, (Ll - Ll4) Clasa a XI - a

Minna no Nihongo, vol. 2, (Ll5 - L25) Clasa a XII - a

Minna no Nihongo, vol. 2, (L26 -L40) Pentru evaluarea kanji-lor insusiti se va tine seama de: - lista ceruta pentru Noryoku Shiken / Atestatul Intemational de Limba Japoneza (nivelul 4 kyu) - manualul studiat la clasa: Basic Kanji Book 500, vol. 1, Bojinsha, Japan, (Ll - L25)

2. ACTE DE VORBIRE Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de vorbire din Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a vorbi despre sine - a descrie locuri, persoane, obiecte pe baza unor imagini date - a relata evenimente - a da si a cere informatii practice cuiva - a propune / a invita / a refuza - a-si exprima acordul / dezacordul - a vorbi despre sine - a participa la o conversatie orala - a exprima o opinie personala - a relata spusele unei alte persoane folosind vorbirea indirecta - a cere permisiunea/ a interzice

3. GRAMATICA Elementele de gramatica cuprinse in Programa de limba japoneza pentru ciclul liceal (MEC - CNC 2002) organizate pe: clase: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, conjunctii, particule categorii: timp, aspect structuri: propozitii si fraze, subordonate procese si relatii: topica, transformare, etc. Pentru structurile gramaticale ce vor fi evaluate in cadrul examenului de bacalaureat se va tine cont de programa de Noryoku Shiken (nivelul 3).

4. TEXTE

Tipul de text: autentic (literar)

Sursa: manualele studiate, carti din spatiul nipon

Lungimea: 50-125 de cuvinte

Dificulatate: nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manual

Nota

In cazul textelor studiate la clasa candidatul va trebui sa demonstreze cunoasterea integrala atat a lexicului, cat si a stucturilor gramaticale studiate.

In cazul textelor nestudiate, acestea vor fi selectate pe teme familiare, fara sa depaseasca ca dificultate gramaticala nivelul de 4 kyu (Noryoku Shiken / Atestatul de Limba Japoneza) si se vor explica elementele de vocabular necunoscute.

V. PRECIZARI

Timpul de lucru: 3 ore

Subiectele: vor fi elaborate in concordanta cu programa scolara si cu manualele studiate.

Textele la prima vedere / nestudiate la clasa folosite pentru examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece aceste sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

- sa invete a aborda un text necunoscut - sa se familiarizeze cu diverse teme si stiluri ale limbii - sa invete cuvinte si expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor in diferite contexte - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi - sa invete cum sa gaseasca anumite detalii sau exemple pentru sustinerea opiniilor personale

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ

1. STATUTUL DISCIPLINEI ln conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor susține examenul de limba latină, cu următoarea structură: -proba scrisă, ca probă la alegere; -competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conținuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine. Testele sunt elaborate în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun: 2 ore/săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a și a XII-a;

Candidații, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Gaius Iulius Caesar, pentru a se verifica achizițiile lingvistice, abilitățile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziții). ln partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu și vor rezolva un test grilă. ln felul acesta, candidații vor valorifica, corect și pertinent, informațiile istorice și literare din operele reprezentative ale celor mai importanți scriitori latini.

2. COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI 2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare și analiză a unei varietăți de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor li se vor solicita: - să descopere, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, semnificația unităților lexicale din sfera istoriei; - să analizeze părțile de vorbire; - să identifice valoarea sintactică a părților de propoziție, a relațiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei. 2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă și operele în traducere, conform bibliografiei) și vor demonstra că sunt capabili: - să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. și secolul I p. Christum și să identifice rolul personalităților politice și militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus); - să identifice modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: - discursul/oratio (Cicero); - minitratatul moral (Cicero); - analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); - epopeea (Vergilius); - satira (Horatius); - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); - oda (Horatius); - poemul mitologic (Ovidius); - romanul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice influențele de doctrină literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau); -să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus); - să recunoască teme și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius); 2.3 CONȚINUTURI

A. Morfosintaxă Substantivu I - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și compușii; ire și compușii; ferre și compușii; fieri, velle.

Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect.

B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora:

1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (ln Catilinam, I), Despre prietenie (De amicitia);

2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**;

3. Catullus- Poezii (Carmina)**;

4. Publius Vergilius Maro-- Eneida (Aeneis);

5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**;

6. Publius Ovidius Naso- Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**;

7. Titus Petronius Niger - Satyricon;

8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**. **Textele din manualele aprobate Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4 BIBLIOGRAFIE

CICERO, M.T.-Opere alese, voi. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), voi. 1-11, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G.Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F - Opera omnia, voi. 1-11, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă); OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a li-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(și alte ediții); TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Guțu.

3. PRECIZĂRI 3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicționarului latin-român. 3.2 Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal (2 ore, cls a XI-a și 2 ore, cls. a XIl-a). 3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02. 04. 1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin OMEC, nr.5086 din 15. 12. 1999 și modificate prin ordinul nr. 3915 din 31. 05. 2001. 3.4 Se vor utiliza manualele de Limba latină aprobate de M.Ed.C., după care au studiat candidații în ultimii 4 ani. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

BACALAUREAT 2007

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA PORTUGHEZĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b ). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba e sau f).

Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare, examenul de bacalaureat 2005 menține aceeași structură în ceea ce privește: probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte); repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal: • 3-4 ore • bilingv

Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute I nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele generale și specifice sunt aceleași pentru toate profilurile (3-4 ore ș1 clase bilingve), în funcție de probă (oral/scris).

1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: • să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă. • să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin: identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; răspuns la întrebări (chestionar); traducere I retroversiune; rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale)/ reformularea textului prin contragere/ reducere; exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmație / ideile / conținutul textului dat, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului respectiv. Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață. • să demonstreze capacitatea de exprimare prin: folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale; rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale; prezentarea unui film / unei cărți; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea/ comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic și coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante și un punct de vedere personal. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. •

să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen. 1.2. PROBĂ SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: • să dovedească capaciatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut I nestudiat la clasă prin: identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; identificarea informațiilor semnificative din text: exerciții (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) I rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutului textului; comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului. • să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: valorificarea adecvată a competențelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă); rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experiențe personale; descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane/ unei personalități marcante; construirea unui interviu / dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); redactarea unui C.V. I unei cărți poștale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; construirea unui discurs logic și coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmație / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat I liber. •

să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/ din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore).

III. CONȚINUTURI

LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și bilingv 1.1 ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). 1.2 ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: a se prezenta, a prezenta pe cineva a se prezenta într-un interviu de angajare/ C.V. a vorbi despre sine a vorbi despre starea fizică a face o expunere pe o temă dată a exprima un raționament / o judecată a exprima o opinie personală / stări / sentimente a argumenta o opinie personală a relata evenimente a descrie locuri, persoane, obiecte a da, a cere informații practice cuiva a exprima gusturi și preferințe a sfătui pe cineva/ a cere cuiva să facă ceva/ a interzice a situa în spațiu și timp a exprima cantitatea / calitatea; a compara a propune / a invita, a accepta / a refuza a-și exprima acordul/ dezacordul a face o urare a felicita a rezuma un text (idei esențiale) a participa la o conversație/ interacțiune orală (în situație de examen) 1.3 CONȚINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

Lexic:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime, familii de cuvinte), câmp lexical / semantic, conotație / denotație. Articolul:

hotărât, nehotărât; contragerea.

Substantivul:

gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor pornind de la un verb).

Adjectivul:

adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație; adjectivul posesiv; demonstrativ.

Numeralul:

cardinal și ordinal.

Pronumele:

personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect, complement direct, complement indirect; Formas de tratamento; pronumele posesiv, demonstrativ, relativ și nehotărât. Verbul:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect, mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ și negativ); forme nominale (infinitivul impersonal și personal, gerunziu simplu și compus, participiu);

perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de

inf, ir

inf, ir a

inf, vira

inf, acabar de, precisar de. verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.

folosirea verbelor ser și estar.

diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale ( o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.

Adverbul:

de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod; locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele ca și la - utilizare emfatică. Prepoziția: folosirea prepozițiilor:

a, de, em, cam, por, para, ate, desde;

contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni prepoziționale. Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale.

Sintaxa frazei:

concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative;

exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei, condiției, comparației. Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza 1.4 TEXTE ȘI TEME

pentru comunicarea orală și scrisă Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;

b) Tipul de test: test autentic literar/ neliterar;

c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte);

d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu). ♦ TEME Ternele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general: •

Viața personală și socială: identitate (C.V.); relații între tineri, idealuri și proiecte, tinerii și comunitatea, tinerii și idolii lor; familia: membrii, ocupații; sănătate (droguri I SIDA/ tabagismul / alcoolul

etc.; • Viața cotidiană:

convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poștă, bancă, meteo etc.; • Timp liber: fim-de-semana / vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.; • Societate: educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri

; mass-media; modă; conflicte între generații; muncă/ șomaj; violență/ non-violență etc.; • Mediul înconjurător: oraș / sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.; • Spațiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); orașe ș1 provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; lusofonia și țările lusofone; • Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuiții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene.

IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală: timpul de lucru: 15 minute prezentarea: 1O minute Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/ mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:

să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris; să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe cele vechi; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre; să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; să învețe cum să găsească anumite detalii / exemple pentru susținerea opiniilor personale; să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația portugheză. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLINEI În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2007, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență (promoția 2007 și promoțiile anterioare), au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situațiile următoare: • Limba rusă ca limbă modernă - proba b, probă orală comună pentru toate filierele, profilurile și specializările din cadrul învățământului liceal; • Limba rusă ca limbă modernă - proba e, probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie; • Limba rusă ca limbă modernă - proba f, probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - în conformitate cu Anexa ăLista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat 2007 pentru probele d,

e și f la Ordinul ministrului educației și cercetării, privind aprobarea Calendarului și a Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2007. Programa pentru examenul de bacalaureat 2007, la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă), este întocmită pe baza programelor școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3371/ 02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordinul ministrului nr. 3915/31.05.2001. TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT Respectând tipologia generală a structurii planurilor-cadru de învățământ și prevederile acestora privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2007 se va desfășura - la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) -după următoarele tipuri de programe: • Programa 1A, Limba rusă - limba modernă 1 (3 ore/ săpt.): licee teoretice, specializarea filologie; licee militare MApN, specializarea matematică-informatică; • Programa 1A, Limba rusă - limba modernă 1 (2 ore/ săpt.): licee teoretice, celelalte specializări; • Programa 18, Limba rusă - limba modernă 1 (2-3 ore/ săpt.): licee vocaționale, toate profilurile și specializările, cu excepția liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică; • Programa 2, Limba rusă - limba modernă 2 (1-2 ore/ săpt.): licee teoretice și vocaționale; • Programa 3, Limba rusă - limba modernă 3 (1-2 ore/ săpt.): pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a.

Prezenta programă de bacalaureat selectează din programele școlare în vigoare, pentru clasele a IX-a - a XII-a, acele competențe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen și care vor arăta în ce măsură cunoștințele achiziționate de absolvenții de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare. I. PROGRAMA 1A

COMPETENTE EVALUATE '

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de cornunicare. • Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv • Selectarea unor informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru • Desprinderea esențialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole și identificarea at udinii vorbitorului

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte • Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise • Redactarea unor texte funcționale (scrisori, chestionare, CV, interviu) • Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii • Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informații achiziționate pe o temă dată

3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă • Comentarea succintă a unor opinii sau afirmații exprimate în formă orală sau scrisă și formularea de argumente pro sau contra • Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opțiunii • Exprimarea de sentimente/atitudini față de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat • Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverșilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obține, a informa, a convinge, a invita)

4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare • Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte • Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate) • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă • Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unui text autentic de dimensiune și dificultate medie • Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experiență

li. PROGRAMA 1B

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare • Selectarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocațional • Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte • Rezumarea conținutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri • Motivarea atitudinii adoptate față de diferite aspecte prezentate într-un mesaj • Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general

3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă • Completarea unui chestionar în care se solicită și exprimarea unui punct de vedere personal față de o anumită problemă • Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialității • Redactarea unor texte funcționale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală

4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare • Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă • Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unor texte de lungime și dificultate medie • Transpunerea unor informații din limbajul de specialitate în limbaj comun

III. PROGRAMA 2

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare • Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard • Desprinderea ideilor principale dintr-un text de infonnare generală/publicistidliterar pe o temă cunoscută • Selectarea infonnațiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte • Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparații • Prezentarea de fapte, argumente și informații pentru a susține o idee sau o apreciere • Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experiențe personale

3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orală sau scrisă • Fonnularea de răspunsu ' ri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise • Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri și sentimente • Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism

4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare • Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei • Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dictionarului, a unor texte de informare generală, de lungime și dificultate medie

IV. PROGRAMA 3

1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare • Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard • Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general

2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte • Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare • Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată • Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar • Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri

3. Realizarea de interactiuni în comunicarea orală sau scrisă ' • Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes • Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară • Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informații din domenii cunoscute

CONTINUTURI ' Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologic, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare, corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării, pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/ scrise, precum și de a interacționa în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor arii tematice: ARII TEMATICE Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2 Adolescentul despre sine: portret fizic și moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspirații, planuri de viitor (locuri de muncă și profesii), CV, timp de studiu și timp liber.

Adolescentul în interacțiune socială: relații interumane (în familie, în școală, în cercul de prieteni, dialogul generațiilor*), orașul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituții socio-culturale și de loisir, tradiție și modernitate*, mass-media1'. * Temele marcate cu asterisc și scrise cu italice

sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.

Adolescentul și natura: spațiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecția mediului înconjurător,

rezervații naturale*. Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă: - Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente și personalități istorice (Petru I)*, zone geografice (Baikal, Siberia, Volga1'.

Mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice și spirituale*.

Literatura: scriitori (A.S.Pușkin, M.I.Lermonto\i", I.S.Turgheniev*, F.M.Dostoievski, A.P.Ceho\i", L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.L.Pasternak1', curente literare (romantismul și realismul rus În context european, curente moderniste)*.

Arta: muzica (P.I. Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan). Specific național: obiceiuri și tradiții, manifestări culturale*, artizanat*

Programa 3 Adolescentul despre sine: naționalitate, domiciliu, starea sănătății, însușiri fizice și morale, activități curente, timp ocupat și timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opțiuni profesionale.

Adolescentul și mediul social: familia, cercul de prieteni, școala, orașul/ satul natal, instituții și servicii (la magazin, la gară, la aeroport).

Adolescentul și natura: lumea vie, protecția mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervații naturale (Delta Dunării).

Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă: Rusia (prezentare generală), mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalități și domeniile lor de activitate (A.S.Pușkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Șukșin).

ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare în vigoare, aprobate prin Ordinele Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordinul Ministrului nr. 3915/31.05.2001.

STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN

A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE) În cadrul probei B, probă orală de limbă modernă (L1, L2 sau L3), toți candidații vor fi solicitați să demonstreze capacitatea de înțelegere a unui text necunoscut - cu un conținut tematic încadrat în ariile tematice prevăzute de prezenta programă de bacalaureat și structurat, din punct de vedere lingvistic, la un nivel de dificultate situat în limitele programelor școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a, corespunzătoare filierei/ profilului/ specializării - precum și să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, valorificând elemente de cultură și civilizație rusă sau universală Examinarea candidaților la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conține - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2, 3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competențe diferite. Subiectul 1 va consta dintr-o autoprezentare și din susținerea unui scurt dialog situațional (cu profesorul examinator) pornind de la o temă indicată pe bilet.

Subiectul 2 va consta din lectura expresivă a unui text și din rezolvarea unor exerciții pe baza acestuia.

Subiectul 3 va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit.

B. PROBA SCRISĂ Verificarea candidaților la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B și 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competențe generale (de receptare, de producere, de interacțiune, de transfer și mediere).

Subiectul 1 va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susținerea și argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris.

Subiectul 2 va consta din rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunțuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de receptare a mesajului scris.

Subiectul 3 va consta din redactarea unor texte funcționale (scrisoare de intenție, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV), completarea unor replici în dialoguri etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competențele de interactiune în comunicare.

Subiectul 4 va solicita candidaților să traducă în/ din limba rusă un text, să parafrazeze un citat, să rezume un text, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, etc. Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de transfer și mediere a mesajului scris. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competențelor generale de receptare, de producere și de interacțiune. Cerințele exercițiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis și la obiect, fără a se da modele de rezolvare.

Enunțurile exercițiilor vor fi însoțite și de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri.

C. MOD DE NOTARE Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:

PROBA

ORALA

PROBA

SCRISA

Subiectul 1 Subiectul 2 Subiectul 3

Din oficiu TOTAL = = = = = 25 puncte (25%) 35 puncte (35%) 30 puncte (30%) 1O puncte (10%) 100 puncte

Subiectul Subiectul Subiectul Subiectul Din oficiu TOTAL 1 2 3 4 = = = = = = 30 puncte (30%) 20 puncte (20%) 20 puncte (20%) 20 puncte (20%) 10 puncte (10%) 100 puncte

Nota finală se va calcula prin împărțirea la 1O a punctajului obținut de candidat în urma rezolvării subiectelor. Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme și vor fi transmise comisiilor, împreună cu subiectele.

D. TIMP DE LUCRU

Pentru proba orală se rezervă 15 minute. Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore. Pentru a asigura premisele reușitei candidaților la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului alocat. PRECIZĂRI Pentru conformitate cu prevederile programelor școlare pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordinul ministrului nr. 3371/ 02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordinul ministrului nr. 3915/31.05.2001 se vor consulta următoarele titluri: Curriculum Național. Programe școlare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă și comunicare, voi. 1, Ministerul Educației Naționale. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136. Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare. Aria curriculară Limbă și comunicare, voi. 3, Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Tipogrup press, 2001, pp.81-108. NOTĂ: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului/ specializării. MANUALE RECOMANDATE Pentru L1, L2: Clasa a IX-a: autori Lelia Mușat și Dana Cojocaru, ediția 1995 și următoarele. Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediția 1997 și următoarele. Clasa a XI-a: autori Onufrie Vințeler și Odarca Ardelean, ediția 1997 și următoarele. Clasa a XII-a: autori Lelia Mușat și Antoaneta Olteanu, ediția 1998 și următoarele. Mențiune: Pentru liceele în care, din motive diverse, nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele enumerate mai sus, la nivelul L1 se pot utiliza pentru pregătirea examenului de bacalaureat manualele din lista de mai jos: Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediția 1995 și următoarele. Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ed ia 1995 și următoarele. Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele. Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele. Pentru L3 (anii I - IV de studiu), minorități Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele. Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001. Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001. Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele. Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Maria Dumitrescu, EDP, 2001. Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină și la una din probele opționale. li. COMPETENTE DE EVALUARE '

1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: • să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut I nestudiat la clasă. • să demonstreze capacitatea de a Înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere/ reducere. Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată. • să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; -

relatarea unui eveniment/ unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale, descriere, prezentarea I comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei/ ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. • să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) în situație de examen.

2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: • să dovedească capacitatea de a Înțelege sensul global al unui text necunoscut I

nestudiat la clasă prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală/ multiplă/ răspuns la întrebări/ text lacunar,etc.)/ rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf I a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. • să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător. • să dovedească capacitatea de exprimare În scris prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; -

descrierea unor locuri (cunoscute/ imaginare)/ activități; descrierea/ caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată; - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text I unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers. • să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv)/ neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități).

NOTĂ: Atât la oral, cât și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete: • 1-2 ore • 3-4 ore • bilingv • Minorități/ L3

Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce privește gradul de dificultate, se va face în funcție de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conținutul textelor se va axa pe:

1. Universul personal și social/profesional

2. Universul cotidian

3. Oameni și locuri

4. Timpul liber

5. Pasiuni

6. Societatea și civilizația contemporană

7. Mijloace de comunicare în societatea modernă

8. Mediul înconjurător

9. Obiceiuri și tradiții (hispanice și românești)

10. Elemente de cultură și civilizație hispanică

11. Comunitatea europeană III. CONTINUTURI ELEMENTE DE LEXIC 51 DE SEMANTICĂ

Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă.

Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;

b) Tipul de text: text autentic literar/ neliterar;

c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte)

d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități / L3. BILINGV GRAMATICA

1. Articolul hotărât și nehotărât modificări eufonice - omiterea articolului - valorile neutrului Io

2. Substantivul - genul și numărul substantivelor - substantive defective de număr - cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului

3. Adjectivul - grade de comparație (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotărâte

4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotărîte - valorile lui se

5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă perifraze verbale (estar,

lr,

llevar,

andar,

venir,

seguir

gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității

6. Adverbul - de timp, de loc, de mod interogativ/relativ negativ - adverbul de probabilitate

7. Prepoziția prepoziții simple și compuse - contrast de-desde,.QQf-para, §.-en

8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale

9. Sintaxa - subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă - concordanța timpurilor - stil direct/ indirect 1O. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime

ACTE DE VORBIRE - a caracteriza persoane I personaje - a exprima opinia a exprima o judecată/ dorință - a comunica prin telefon - a relata o intrigă - a relata un eveniment posibil - a justifica / a argumenta - a descrie un peisaj - a exprima un sentiment - a interzice - a trage concluzii - a da/ a cere informații practice - a convinge - a exprima o ipoteză COMUNICARE SCRISĂ - a comunica prin scrisori/ a redacta o scrisoare de răspuns - a redacta o caracterizare a unei persoane I personaj - a descrie un peisaj - a rezuma o intrigă - a redacta un eseu - a redacta o narațiune, respectând anumite cerințe - a redacta o scrisoare oficială / CV 1-2 ore, 3-4 ore

1. Articolul hotărât și nehotărât modificări eufonice

GRAMATICA - valorile articolului neutru Io

2. Substantivul - substantive defective de număr - formarea prin derivare și compunere - genul și numărul substantivelor

3. Adjectivul - apocopare - modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv - grade de comparație (forme regulate/ neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive

4. Pronumele personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) reflexiv posesiv nehotărât și negativ interogativ relativ - valorile lui se

5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser

I

estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, seguir,

lr

gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar

6. Adverbul - de timp, de loc, de mod negativ relativ interogativ

7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor§., con, de, en,

QQ_[,

para

- opozițiile §./en, QQ.f/para - corelațiile de/§., desde/hasta prepoziții grupate

8. Sintaxa -coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă, relativă - s i condițional - stil direct/indirect - corespondența timpurilor

9. Lexicologie - familia de cuvinte - sinonime - antonime - omonime - câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE - a relata activități la trecut, prezent și viitor - a exprima o dorință/ un sentiment/ o judecată - a comunica prin telefon - a exprima opinia - a formula o invitație - a accepta /a refuza - a descrie persoane/ locuri a caracteriza persoane / personaje - a exprima visuri / speranțe a cere I a da informații practice - a convinge - a exprima o ipoteză COMUNICAREA SCRISĂ - a comunica prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV - a redacta o invitație/ a răspunde în scris la o invitație - a caracteriza persoane / personaje - a rezuma un text - a redacta un text narativ a redacta un eseu

Minorităti / L3 '

GRAMATICA

1. Articolul hotărât și nehotărât

2. Substantivul - gen și număr (cazuri particulare)

3. Numeralul - cardinal și ordinal

4. Adjectivul - gradele de comparație

5. Pronumele - personal (forme accentuate și neaccentuate) - demonstrativ - posesiv - relativ - interogativ

6. Verbul - forma și folosirea timpurilor și a modurilor perifraze verbale uzuale (estar

gerunziu, ir a

infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității

7. Adverbul - de timp, de loc, de mod

8. Prepoziția principalele prepoziții:.§., de, con, sobre

9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 1O.Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă - si condițional - stil direct/ indirect

11. Semantică familia de cuvinte sinonime antonime câmpuri semantice

ACTE DE VORBIRE a se prezenta/ a prezenta pe cineva a cere / a oferi informatii a relata o întâmplare '

a exprima o părere personală a exprima preferințe /dorințe/ sentimente a comunica prin telefon a recomanda a exprima o îndoială a exprima obligația a descrie un personaj a exprima visuri / speranțe a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ a redacta scrisori personale a redacta un text pe o temă familiară a caracteriza persoane I personaje a rezuma un text a redacta o povestire a redacta mesaje formale (CV, scrisori) a completa formulare tipizate IV. PRECIZĂRI

1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 1O minute. Proba scrisă: - timpul de lucru: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micșorând/ mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru )

și nu cantitativ (micșorând/ mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru).

NOTĂ: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor

realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII Serviciul National de E ' valuare și Examinare '..,

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FIZICA

BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI

FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă "e" sau" f " în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

În intentia de a veni în întâmpinarea candidatilor care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din Învătământul superior, elevii vor putea opta pentru

două

dintre modulele din aria tematică ( I MECANICĂ, li ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ,

III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM și IV OPTICĂ). Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată de O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii:

1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competențelor de mai jos;

2. Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afara celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri ra onale, opera i fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane);

3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase;

4. Usta de termeni con ne explicit cunoștințele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen.

5. Pornind de la obiectivele generale și specifice ale învățării fizicii s-a optat pentru un conținut unic al programei de examen, atât pentru filiera teoretică, cât și pentru cea tehnologică.

li COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material; 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; 1.4. descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații.

2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.1 selectarea informa ilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; 2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme.

3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană; 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; 3.3 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; 3.4 anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; 3.5 descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii.

4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora: 4.1 decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele; 4.2 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice.

III ARII TEMATICE

I MECANICA CONTINUTURI ' 1.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: 1.1 Principiile I, li și III 1.2. Forța de frecare 1.3. Forța de tensiune 1.4 Forța elastică. Modelul corpului elastic 1.5 Forța centripetă

2. Cinematica punctului material: 2.1 Mișcarea rectilinie uniformă a punctului material 2.2 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material 2.3 Mișcarea uniform circulară a punctului material

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: 3.1 Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică 3.2 Energia mecanică (mărime de stare) 3.3 Teorema variației energiei cinetice a punctului material 3.4 Energia potențială gravitațională 3.5 Energia potențială elastică 3.5 Conservarea energiei mecanice 3.6 Lucrul mecanic efectuat de forțele conservative 3.7 Teorema variației impulsului mecanic și legea conservării impulsului

LISTA DE TERMENI

1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: principiul inerției; sisteme de referință inerțiale; principiul fundamental al dinamicii; unitatea de măsură a forței; principiul acțiunii și reacțiunii; forțele de contact dintre corpuri; legile frecării la alunecare; coeficientului de frecare la alunecare; forța de tensiune; forța centripetă; forța elastică.

2. Cinematica punctului material: legea de mișcare; - viteza, vectorul viteză; accelerația, vectorul accelerație; mărimi fizice caracteristice mișcării uniform circulare (perioadă, frecvență, viteză unghiulară, accelerație centripetă); legea mișcării rectilinii uniforme; legea mișcării rectilinii uniform variate; legea de mișcare pentru mișcarea uniform circulară.

3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică:

lucrul mecanic - mărime de proces; unitatea de măsură a lucrului mecanic;

interpretarea geometrică a lucrului mecanic;

expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravita onal uniform; expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică;

lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; puterea dezvoltată de o forță constantă;

unitatea de măsură a puterii;

energia mecanică - mărime de stare; energia cinetică a unui punct material;

teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; forța conservativă;

energia potențială;

relația de definiție a energiei potențiale;

- variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului format din corpul de masă m și Pământ; - variația energiei potențiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic; legea conservării energiei mecanice;

impulsul punctului material;

teorema de variație a impulsului unui punct material; legea conservării impulsului punctului material;

teoremei de variație a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale;

ciocniri perfect elastice; ciocniri plastice;

legea conservării impulsului total.

li ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONTINUTURI

' 1. Echilibrul termic. Temperatura

2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal

3. Transformări simple ale gazului ideal

4. Căldura și lucrul mecanic în termodinamică

5. Coeficienții calorici

6. Energia internă. Primul principiu al termodinamicii

7. Aplicații ale primului principiu al termodinamicii

8. Al doilea principiu al termodinamicii

9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice. Ciclul Carnat.

LISTA DE TERMENI

unitatea de masă atomică; masa moleculară; cantitatea de substanță; masa molară;

- volumul molar; numărul lui Avogadro; echilibrul termic;

corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin;

formula fundamentală a t.c.m. (numai formula și semnifica a fiecăreia dintre mărimile care intervin);

energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal;

- viteza termică a moleculelor unui gaz ideal; ecuația termică de stare a unui gaz ideal; ecuația calorică de stare a gazului ideal;

procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora;

reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate;

relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; primul principiu al termodinamicii;

aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică;

randamentul unui motor termic;

determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple.

III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONTINUTURI

' 1. Electrocinetică

1.1 Curentul electric 1.2 Legea lui Ohm 1.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4 Gruparea rezistoarelor și a generatoarelor electrice 1.5 Energia și puterea electrică. Transferul optim de putere

2. Electromagnetism 2.1 Câmpul magnetic 2.2 Inducția câmpului magnetic 2.3 Forța electromagnetică 2.4 Forța electrodinamică (interacțiunea magnetică a curenților electrici staționari) 2.5 Forța Lorentz 2.6 Fluxul magnetic 2.7 Inducția electromagnetică. Legea lui Faraday 2.8 Autoinducția

LISTA DE TERMENI

1. Electrocinetică: curentul electric; intensitatea curentului electric; unitatea de măsură a intensității curentului electric; rezistența electrică a unui conductor liniar; unitatea de măsură a rezistenței electrice; dependența rezistivităVi electrice de temperatură; legea lui Ohm; elementele unei rețele electrice; legile lui Kirchhoff; expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate; rezistența echivalentă la gruparea în serie/ paralel a n rezistoare; gruparea generatoarelor de energie electrică; efectele curentului electric; legea lui Joule; puterea electrică;

2. Electromagnetism:

câmpul magnetic;

forța electromagnetică;

inducva câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); unitatea de măsură a inducvei câmpului magnetic;

forța Lorentz;

forța electrodinamică; fluxul magnetic;

unitatea de măsură a fluxului magnetic; inducva electromagnetică;

legea inducvei electromagnetice; regula lui Lenz;

t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic; legea autoinducției;

inductanța unui solenoid.

IV OPTICA CONTINUTURI

' 1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie

1.1 Reflexia și refracția luminii 1.2 Oglinzi sferice și plane 1.3 Lentilele și asociații de lentile

2. Elemente de optica ondulatorie 2.1 Interferența luminii. 2.2 Difracția luminii. 2.3 Rețele de difracție

LISTA DE TERMENI

1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie: lungimea de undă; reflexia luminii; refracția luminii; legile reflexiei; legile refracvei; reflexia totală; indicele de refracție; unghiul limită; punctele conjugate; fasciculele paraxiale; dioptrul sferic/plan; imaginile reale/virtuale; sisteme de dioptri; oglinda sferică (concavă, convexă); elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; formulele oglinzilor sferice; oglinda plană; formulele oglinzilor plane; lentila optică; elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); convergența unei lentile subțiri; formulele lentilelor subțiri; imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi și lentile subțiri.

2. Elemente de optică ondulatorie:

principiul Huygens- Fresnel;

fenomenul de interferență și interferența vizibilă; coerența;

dispozitivul Young;

condiVile de maxim și minim de interferență în dispozitivul Young; interfranja;

fenomenul de difracție; rețeaua de difracve; constanta rețelei de difracție;

condiva de maxim de difracție;

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU CHIMIE BACALAUREAT-2007

STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul școlar 2006- 2007, statutul de

disciplină opțională,

putând fi aleasă ca probă e sau

f,

în funcție de filiera din profilul liceului absolvit.

Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru

chimia generală și anorganică

sau pentru

chimia organică,

ca

probă scrisă pe durata de 3 ore.

Conținutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale: programele școlare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02. 03. 1999, programele școlare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din15. 12. 1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31. 05. 2001.

Programele școlare de Chimie pentru clasele a XI-a, XII-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale cu nr. 4805 din 18.10.2000 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31.05. 2001.

NOTĂ:

Conform "MetodologÎeÎ pdvÎnd organÎzarea și desfășurarea examenuluÎ de bacalaureat 2007", pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

CHIMIE ORGANICĂ I

Filiera teoretică. Specializările: Matematică- Informatică, Științe ale naturii.

Filiera tehnologică.

Profilul Resurse naturale și protecția mediului. Specializările:

Chimie industrială, Veterinar, Agricol și Agromontan, Industrie alimentară.

COMPETENTE DE EVALUAT

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1. Caracterizarea structurii compușilor organici studiați. 1.2. Clasificarea compușilor organici după diferite criterii. 1.3. Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 1.4. Anticiparea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 1.5. Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1. Reprezentarea unor date rezultate din activitatea experimentală sub formă de tabele; interpretarea rezultatelor. 2.2. Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanțelor organice. 2.3. Stabilirea unor corelații între proprietățile unor substanțe organice și utilizările acestora.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1. Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică.

5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1. Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora.

CONTINUTURI

1. Stru ' ctura si compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături

chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă, de poziție, geometrică, de funcțiune, pentru compușii organici studiați.

2. Alcani. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de ardere, cracare, izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorică. Utilizări.

3. Alchene. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogen, hidracizi, apă), polimerizare, oxidare blândă și energică, ardere. Utilizări.

4. Alchine. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție ( hidrogen, halogeni, apă, acizi, dimerizare), reacții de substituție, reacții de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici.

5. Arene: Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de substituție la nucleu (nitrare, halogenare, alchilare); orientarea substituenților în nucleul benzenic;

reacții de adiție la nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări.

6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare.

?.Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări.

8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid.

9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare, reacții de acilare. Utilizări.

1O. Compuși carboxi/ici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări.

11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare.

Săpunuri și detergenți. Utilizări.

12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importanța fiziologică.

13. Monozaharide - glucoza și fructoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentația alcoolică.

Dizaharide-zaharoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de hidroliză, carbonizarea zahărului. Importanța fiziologică.

14. Compuși macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăți fizico-chimice. Identificarea proteinelor și amidonului. Importanța.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ORGANICĂ li

Filiera tehnologică.

Profilul Resurse naturale și protecția mediului.

Specializările: Protecția mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului.

Profilul Tehnic. Specializările:

Electronică și automatizări, Electrotehnică, Telecomunicații, Mecanică, Lucrări publice-construcții, Textile, Pielărie, Electromecanică.

Filiera vocatională.

Profilul Militar. Specializarea:

Matematică-Informatică.

COMPETENTE DE EVALUAT

'

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1. Caracterizarea structurii compușilor organici studiați. 1.2. Clasificarea compușilor organici după diferite criterii. 1.3. Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 1.4. Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1. Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub formă de tabele și interpretarea rezultatelor.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1. Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice. 4.1. Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică.

5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONTINUTURI

1. S ' tructura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule

brute, moleculare, structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă și de poziție pentru compușii organici studiați.

2. Alcani. Metan. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere. Utilizări.

3. Alchene. Etena. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de hidrogenare, hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări.

4. Alchine. Acetilena. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogeni, apă, acizi), reacția de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena și policlorura de vinil. Importanța produșilor de polimerizare.

5. Arene. Benzen. Proprietăți chimice: reacții de clorurare. Utilizări.

6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăti fizice. Proprietăți chimice - etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări.

7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași.

Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări.

8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări.

9. Aminoacizi-glicina, alanina. Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologică.

1O. Zaharide. Glucoza, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ANORGANICĂ I

Filiera teoretică. Specializările: Matematică- Informatică, Științe ale naturii.

Filiera tehnologică.

Profilul Resurse naturale și protecția mediului. Specializările:

Chimie industrială, Protecția mediului, Silvic, Prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol și Agromontan, Industrie alimentară.

Profilul Tehnic. Specializările:

Electronică și automatizări, Electrotehnică, Telecomunicații, Mecanică, Textile, Pielărie, Electromecanică.

COMPETENTE DE EVALUAT

'

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1. Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compușilor și sistemelor chimice după diferite criterii 1.2. Anticiparea comportamentului unor substanțe și al unor sisteme chimice. 1.3. Stabilirea de corelații între proprietățile substanțelor anorganice și utilizările lor. 1.4. Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor anorganici.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1. Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice și interpretarea rezultatelor.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă,

probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1. Interpretarea fenomenelor, proprietăților, mărimilor, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situații-problemă. 3.2. Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative.

4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice.

5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONTINUTURI

'

1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelișului electronic pentru elemente de tip:s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali.

2. Sistemul periodic. Proprietăți periodice: valența, numărul de oxidare, caracterul metalic și nemetalic. Corelații între structura învelișului electronic - poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic.

3. Interacții 7ntre atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent­ coordinative. Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare.

4. Relații Între structură-proprietăți - utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu (reacții cu: 0 2, halogeni, H 2 O), clorura de sodiu (reacții cu AgNO 3 ), hidroxid de sodiu (reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO 2,metale-Zn, Al, nemetale-Cb, săruri: NH 4 CI, CuSO 4, AICb), clor(reacții cu: H 2,H 2 O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na 2 CO 3, Ca3(PO 4 h AgNO 3 ) apa (reacții cu metale-Na, Mg, Ca, Fe, reacții cu nemetale - Cb, cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric (reacții cu metale - Zn, Cu, nemetale - S, C, oxizi metalici - CuO, ZnO, baze - NaOH, Ca(OHh săruri- BaCb, Na2CO3, Ca3(PO4)2, CaCO3). Alotropie.

5. Soluții apoase. Solubilitate. Factori care influențează solubilitatea. Concentrația procentuală și molară. Cristalohidrați.

6. Starea gazoasă. Parametri de stare; relații de dependență între parametrii de stare; ecuația de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută.

7. Legile chimiei (legea proporțiilor definite de masă, legea volumelor constante și legea proporțiilor multiple).

8. Clasificarea reacțiilor chimice: reacții exoterme - endoterme; reacții lente, reacții rapide; reacții reversibile și ireversibile; exemple.

9. Reacții chimice cu transfer de electroni. Procese de oxidare-reducere. Stabilirea coeficienților în reacții redox. Caracter oxidant și reducător. Seria activității metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na,Mg,Al,Cu,Fe); caracterul oxidant și reducător al nemetalelor (halogeni, H,C) în reacțiile lor cu substanțe simple și substanțe compuse. Caracterul oxidant și reducător al unor compuși ai metalelor și nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu).

Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb.

10. Reacții chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, KH20; pH-ul soluțiilor apoase. Ionizarea în soluții apoase a acizilor și bazelor. Reacția de neutralizare.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de:mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuația de stare a gazelor perfecte; exerciții de egalare a ecuațiilor redox, exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare; calcularea pH-ul soluțiilor de acizi tari și baze tari; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

CHIMIE ANORGANICĂ li

Filiera tehnologică

Profilul Tehnic. Specializarea: Lucrări publice -construcții.

Filiera vocatională.

Profilul Militar. Specializarea: Matematică-Informatică.

COMPETENTE DE EVALUAT

'

1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii.

2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe.

3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor.

4. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate.

CONTINUTURI '

1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelișului electronic.

2. Sistemul periodic. Corelații între structura învelișului electronic - poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic.

3. Interacții Între atomi,ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare.

4. Relații Între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu (reacții cu:02,Cl2,H20), clorura de sodiu (reacția cu AgN03), hidroxid de sodiu (reacții cu: acizi, Zn, Al,săruri: AICb, CuS0 4 ), clor (reacții cu:H 2, H 2 0, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri - Na 2 C0 3, AgN0 3 ) apa (reacții cu metale - Na, Mg, Fe, reacții cu nemetale -Cb, cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici).

5. Soluții apoase. Solubilitate. Concentrația procentuală și molară.

Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de:mol,volum molar, numărul lui Avogadro; exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare; interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.

SISTEME DE EVALUARE

1. Structura probei de examen

Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizează având în vedere competențele specifice chimiei, prezentate mai sus, astfel încât fiecare elev să-și poată face o imagine clară asupra nivelului său de pregătire (achiziții științifice și competențe) care să-l ajute să-și aleagă ruta profesională pe care o va urma. Precizarea competențelor vizate pentru examenul de bacalaureat îi permite profesorului să-și adapteze modalitățile de evaluare curentă, sumativă la aceste cerințe.

2. Sistemul de corectare și acordare a punctajului

Punctajul maxim acordat pe întreaga probă este de 100 puncte, din care fiecare candidat primește 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecărui subiect este precizat în finalul acestuia. Baremele de corectare și notare conțin detalierea punctajelor acordate pe subiecte. ATENȚIE !

Pentru aplicarea baremului analitic de corectare și notare, profesorul corector poartă

Întreaga responsabilitate.

Baremul de corectare și notare este suficient de analitic, astfel că nu se acordă fracțiuni de punct.

Nota finală se calculează prin Împărțirea punctajului total obținut la zece.

Toate subiectele sunt elaborate În concordanță cu programa de curriculum, fără a reflecta În mod special viziunea unui anume manual.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

'

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007

BIOLOGIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare.

li.

COMPETENTE DE EVALUAT

'

Varianta I

■ Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidențiind evoluția de la simplu la complex. ■ Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice. ■ Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ■ Caracterizarea unor structuri, funcții ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc. ■ Explicarea unor procese și fenomene biologice și a interrelațiilor dintre ele; explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ■ Explicarea unor adaptări structurale și funcționale ale organismelor la variațiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale. ■ Compararea modurilor de realizare a funcțiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidențiind unitatea și diversitatea lumii vii, evoluția lumii vii. ■

Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismelor. ■ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc. ■ Aplicarea cunoștințelor de biologie în: realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.; elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc.; alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc.; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. ■ Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex. Varianta li ■ Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice. ■

Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora. ■ Descrierea particularităților structurale și funcționale ale țesuturilor și sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ■ Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc. ■ Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman. ■ Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ■ Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi). ■

Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman. ■ Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc. ■ Aplicarea cunoștințelor de biologie în: realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc.; elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc.; alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc.; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. ■ Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex.

III. CONTINUTURI

Pe tru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, proba de biologie se poate susține în una dintre cele două variante:

I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ-teme din manualele claselor a IX-a și a X-a. pentru:

filiera teoretică, specializările științe ale naturii și matematică-informatică;

filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările; filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.

li.

ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ- teme din manualele claselor a

XI-a și a XII-a.

pentru:

filiera teoretică, specializările științe ale naturii și matematică-informatică;

filiera tehnologică, profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările, cu excepția specializărilor chimie industrială și materiale de construcții;

filiera vocațională, profilul militar, specializarea matematică-informatică.

I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a '

1. Varietatea vietii ■ Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale.

2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ■ Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.).

diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție ■ Nutriția în lumea vie: la plante: - autotrofă - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO 2, 0 2,

apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofă: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. ■ Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ■ Particularități ale sistemului circulator și ale circulației sângelui la vertebrate (circulație închisă, simplă, dublă, incompletă, completă). - Sângele: caracteristici morfofuncționale. ■ Particularități ale sistemului excretor și ale excreției la vertebrate. 2.1.2. Funcțiile de relație ■ Mișcarea și sensibilitatea la plante ■ Sensibilitatea la animale: Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal - anatomie și fiziologie; Receptorii și sensibilitățile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate. ■ Locomoția la vertebrate, în diferite medii de viață. 2.1.3. Reproducerea în lumea vie Asexuată: prin organe vegetative. Sexuată: particularități ale sistemului reproducător și reproducerii la vertebrate.

3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii

Noțiuni generale de ereditate și variabilitate Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare

li. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ- teme din manualele claselor a XI-a și a XII-a

1. Tesuturile definiție; tipuri de țesuturi: epitelial: clasificare, exemple, structură, rol; conjunctiv (moale, semidur, dur): clasificare, exemple, structură, rol; muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol; nervos: neuronul - tipuri de neuroni; - componentele neuronului: alcătuire, rol; - componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; celulele gliale: funcții.

2. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 2.1. Funcțiile de relație 2.1.1. Sensibilitatea ■ Sistemul nervos: Măduva spinării: localizare, configurație externă și internă (structură); - funcții: reflexă, de conducere; - nervii spinali. Trunchiul cerebral: configurație externă și structură; - funcții: reflexă, de conducere. - Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuție (organele inervate). - Cerebelul: localizare, configurație externă, structură și funcții. - Diencefalul: localizare, componente, structură, funcții. - Emisferele cerebrale - scoarța cerebrală: neocortexul (senzitiv, motor, de asociație). ■ Analizatorii: segmentele unui analizator și rolul lor; - analizatorii - vizual, auditiv - structură și fiziologie. ■ Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structură, hormonii secretați și acțiunile lor, boli provocate de hipo- și hipersecreția glandulară (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) și caracterizarea lor, reglarea secreției de hormoni. 2.1.2. Mișcarea ■ Sistemul muscular: proprietățile mușchilor; mecanismul contracției musculare și manifestările mecanice ale contracției. 2.2. Funcțiile de nutriție: ■ Digestia și absorbția: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv; - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ■ Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ■ Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ■ Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare. ■ Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; fiziologia sistemului excretor. 2.3. Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător; - fiziologia sistemului reproducător. - boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA.

3. Genetica moleculară

■ Acizii nucleici - structură (fără formule chimice), funcții. ■ Sinteza proteinelor ■ Reglajul genetic ■ Mutațiile și factorii cu potențial mutagen ■ Boli genetice umane

IV. PRECIZĂRI:

Biologia este susținută ca probă scrisa. Timpul alocat probei este de 3 ore.

Punctajul maxim este de 100 puncte dintre care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 1 O. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.

Conform "Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat 2007",

pregătirea pentru examen și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competențelor prezentate la punctul li.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar

unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi care ajulă la

realizarea competențelor cuprinse în programa școlară.

Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.Ed.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor- cadru de învățământ pentru liceu, în anul școlar 2001-2002), a Programei școlare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei școlare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 5086 din 15.12.1999, modificată prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, a Programelor școlare de biologie pentru clasele a XI-a și a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE E ' VALUARE ȘI EXAMINARE

P ' ROGRAMA DE EXAMEN

disciplina INFORMATICĂ- BACALAUREAT 2007

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Disciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opțională aleasă din aria curriculară corespunzătoare specializării matematică-informatică, filiera teoretică, la proba "E".

li. COMPETENTE DE EVALUAT

'

- construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor prin intermediul programelor pseudocod și programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C

, la alegere); - analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; - abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți; identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; - definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii; - identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari; - identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare; - identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; - definirea și apelul unor subprograme proprii cu înțelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor; - identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora; - organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; - organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control și module de program; - folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; - analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim.

III. CONTINUTURI '

1. Algoritmi 1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operații 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă și repetitivă) 1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice și programe pseudocod)

2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive)

3. Subprograme 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediuI parametrilor 3.2. Proceduri și funcții predefinite - proceduri și funcții pentru date de tip ordinal - funcții matematice

4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou 4.2. Tipul șir de caractere - operatori, proceduri și funcții predefinite pentru: citire, afișare, concatenare, căutare,extragere, inserare, eliminare și conversii (șir

- valoare numerică) 4.3. Tipul înregistrare

5. Fișiere text 5.1. Fișiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text

6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Șirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserție, selecție, numărare) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secvențială, binară) 6.8. Analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficiență durata de executare și spațiu de memorie utilizat)

7. Subprograme definite de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme

8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive

9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking

1O. Generarea elementelor combinatoriale

10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții

11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice

12. Grafuri 12.1. Grafuri neorientate - terminologie (nod/vârf, muchie, adiacență, incidență, grad, lanț, ciclu, lungime, subgraf, graf parțial) - proprietăți (conex, componentă conexă, hamiltonian, eulerian) - metode de reprezentare (matrice de adiacență, liste de adiacență) 12.2. Grafuri orientate - terminologie (vârf, arc, adiacență, incidență, grad intern și extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf parțial) - metode de reprezentare (matrice de adiacență, liste de adiacență) 12.3. Arbori - terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, frați, nod terminal, frunză) - metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacență, liste "de descendenți", vector "de tați")

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINA ECONOMIE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Economie are statut de

disciplină opțională.

La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Economie

poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale.

La proba

susținută

din celelalte

arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii care au absolvit filiera teoretică, specializările Filologie, Matematică-Informatică, Științe ale naturii, de către elevii care au absolvit filiera tehnologică, specializarea Servicii și de către elevii care au absolvit filiera vocațională, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale.

li. COMPETENTE DE EVALUAT

'

- Caracterizarea unor comportamente, fenomene și procese economice. - Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului și ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate). -

Utilizarea unor instrumente specifice științei economice pentru determinarea mărimii și dinamicii fenomenelor și proceselor economice. - Analizarea unor situații și probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic. - Rezolvarea de probleme cu conținut economic.

Analizarea corelațiilor dintre diferite comportamente, fenomene și procese economice. - Evaluarea, în termeni cantitativi și calitativi, a unei decizii economice. - Proiectarea unui comportament economic rațional în raport cu condițiile unei situații date.

III. CONTINUTURI ' • Consumatorul

1. Nevoile umane/ trebuințele (caracterizare; clasificare)

2. Cererea (caracterizare; factori de influență; elasticitate)

3. Resursele economice (caracterizare; clasificare; raritate)

4. Activitatea umană (caracterizare, factori de eficientizare)

5. Comportamentul consumatorului (utilitate economică; eficiența consumului, alegerea consumatorului) • Producătorul/întreprinzătorul

1. Proprietatea (caracterizare, clasificare)

2. Libera inițiativă (caracterizare, efecte)

3. Factorii de producție: Munca; Natura; Capitalul; Neofactorii de producție; Combinarea factorilor de producție (caracterizare, condiții, rol, calcule de eficiență)

4. Activitatea economică (caracterizare, raport efott-efect, raport cheltuieli-rezultate)

5. Costurile, Productivitatea, Profitul, Indicatorii macroeconomici ai activității economice, Venitul, consumul, economiile și investițiile, Eficiența economică (caracterizare, clasificare, factori, condiții, funeții, legi)

6. Oferta (caracterizare; factori de influență; elasticitate)

7. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului (raționalitate, obiective) • Piat • a - întâlnire a agent • ilor economici

1. Relația cerere-ofertă-preț (caracterizare)

2. Mecanismul concurențial (caracterizare, clasificare)

3. Piața și mecanismul economiei de piață (caracterizare, legități, funcții)

4. Forme ale pieței: Piața monetară (banii, cererea și oferta de monedă, instituțiile financiare, creditul, dobânda); Piața financiară sau a capitalurilor (acțiuni, obligațiuni, formele pieței financiare, operațiuni la bursa de valori); Piața muncii (cererea și oferta de muncă, salariul); Piața mondială (formele pieței mondiale, comerțul internațional, eficiența comerțului exterior); Piața valutară (formele pieței valutare, convertibilitate, operațiuni)

5. Dezechilibre economice (inflația, șomajul)

6. Creștere și dezvoltare economică (caracterizare, progres economic, ciclu economic) • Statul în economia de piață. Economia deschisă

1. Integrarea economică (caracterizare, tendințe)

2. Globalizarea (caracterizare, tendințe)

NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la realizarea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINA FILOSOFIE I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Filosofie are statut de disciplină opțională. La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie

poate fi aleasă numai de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă de către elevii care au absolvit filiera teoretică, specializările Filologie, Matematică-Informatică, Științe ale naturii și de către elevii care au absolvit filiera vocațională, cu excepția elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale. li. COMPETENTE DE EVALUAT ' Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate

și a conceptelor utilizate în formularea ei. - Explicarea unor concepte filosofice date și a ideilor principale ale unui text filosofie. - Compararea unor puncte de vedere/poziții filosofice/soluții referitoare la o anumită problemă filosofică. - Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofie. - Analizarea comparativă a premiselor, respectiv, a consecințelor presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofie. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofică. - *Caracterizarea diferitelor genuri și stiluri de filosofare. - *Analiza unui text filosofie dat. - *Elaborarea unui eseu filosofie pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte). - *Construirea unei argumentații filosofice în sprijinul unei soluții practice posibile la o situație-problemă.

III. CONTINUTURI ' • Omul

1. Problematica naturii umane

2. Sensul vietii

3. *Omul - flin ' tă culturală ' • Morala

1. Bine și rău

2. Teorii morale

3. Probleme de etică aplicată

4. *Coduri morale • Politica

1. Libertate și responsabilitate

2. Egalitate și dreptate

3. Putere și legitimitate

4. Teorii politice moderne și contemporane

5. Drepturile omului • Cunoașterea

1. Adevăr și eroare

2. Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr

3. *Sursele cunoașterii

4. *Limbaj și cunoaștere • *Existenta '

1. Existență și devenire

2. Spațiu și timp

3. Determinism • Filosofia

1. *Genuri și stiluri în filosofie

2. Filosofie și viață NOTĂ: •

Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au absolvit specializarea Științe sociale. •

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la realizarea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINA PSIHOLOGIE I.

STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, disciplina Psihologie are statut de disciplină opțională. Disciplina Psihologie poate fi aleasă numai la proba susținută din aria curriculară

corespunzătoare specializării, de către elevii care au absolvit specializarea Științe sociale și de către elevii care au absolvit filiera vocațională, profilul pedagogic. li. COMPETENTE DE EVALUAT ' - Explicarea unor mecanisme/procese psihice din perspectiva diferitelor modele teoretice. -

Caracterizarea mecanismelor/proceselor psihice și a componentelor personalității. - Analizarea corelațiilor între: - mecanismele/procesele psihice; - componentele personalității; - mecanismele/procesele psihice și componentele personalității; - Explicarea

specificului și a rolului/importanței diferitelor categorii de mecanisme/procese psihice și componente ale personalității pornind de la elemente date (situații de viață, texte, concepte). - Analizarea, pe baza unui text dat, a unor mecanisme/procese psihice și a unor componente ale personalității. - Caracterizarea unor

metode, tehnici și instrumente de investigare psihologică a mecanismelor/proceselor psihice și a personalității. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la un anumită problematică psihologică.

III. CONTINUTURI ' • Categorii de mecanisme psihice 1. Mecanisme/procese psihice de cunoaștere primară (senzații; percepții; reprezentări)

2. Mecanisme/procese psihice de cunoaștere superioară (gândire; memorie; imaginație)

3. Mecanisme de stimulare și de energizare a comportamentului (motivația; afectivitatea)

4. Mecanisme de reglare psihică (comunicare și limbaj; atenția; voința) • Personalitatea ca mecanism integrator

1. Personalitatea

2. Temperamentul

3. Aptitudinile

4. Inteligența

5. Caracterul

6. Creativitatea

7. Structura și devenirea/manifestarea personalității NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la realizarea programei școlare prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE E ' VALUARE ȘI EXAMINARE ' BACALAUREAT 2007

PROGRAMA DE PEDAGOGIE GENERALĂ FILIERA VOCATIONALĂ- PROFILUL PEDAGOGIC '

SPECIALIZAREA: • Învățători-educatoare

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolvenții ultimei clase de liceu, învățământ de zi, filiera vocațională, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la disciplina

Pedagogie generală (Introducere În pedagogie și teoria și metodologia curriculumului, Teoria și practica instruirii și evaluării, Teoria educației și managementul clasei de elevt),

în cadrul probei la alegere (proba E) din disciplinele de specialitate din cadrul profilului pedagogic, specializarea învățători-educatoare.

Prezenta programă selectează competențele specifice care vor fi evaluate, competențe la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice. COMPETENTE DE EVALUAT

Competente

Conținuturile învățării

1. Identificarea semnificațiilor educației, în plan social și individual, și a limitelor acesteia

Funcțiile individuale și sociale ale educației Rolul educa ei în dezvoltarea personalității. Educabilitatea Educatia formală, nonformală. informală

2. Selectarea surselor de selecție și organizarea pedagogică

argumentată a conținuturilor învătării

3. Analiza și evaluarea principalelor produse curriculare - plan de învățământ, programe școlare, manuale etc. - cu ajutorul unor criterii și metode adecvate - Dimensiuni metodologice și evaluative ale produselor curriculare: plan de învățământ, programă școlară, manuale și auxiliare curriculare (softuri educaționale, pachete de învătare, suporturi audio-video)

4. Utilizarea metodologiilor de operaționalizare a obiectivelor educaționale, în analiza produselor curriculare și a documentelor de

organizare a activității didactice (planificări, proiecte didactice etc.)

5. Identificarea avantajelor și a

limitelor modernizărilor la nivelul obiectivelor și al conținuturilor, prin analiza comparativă a unor - Reforma curriculumului Inovații reprezentative: interdisciplinaritatea Reforma curriculară în România - Educația - delimitări conceptuale Structura acțiunii educaționale Determinările educației - Forme și tipuri de educație - Noțiunea de curriculum - Surse și criterii de selecție și de organizare a conținuturilor învățării - Sisteme de clasificare a obiectivelor - Categorii de finalități educaționale - Metodologii de operaționalizare a obiectivelor

produse curriculare

6. Clasificarea metodelor, a tehnicilor și a strategiilor de instruire, potrivit criteriilor specifice

7. Caracterizarea metodelor, a tehnicilor și a strategiilor de instruire, relevând avantajele și limitele acestora

8. Aplicarea metodelor, a tehnicilor și a strategiilor de instruire, valorificând condițiile utilizării lor eficiente

9. Elaborarea și utilizarea unor strategii de abordare diferențiată a elevilor 1 O. Elaborarea planificării calendaristice a activităților de instruire, pentru diferite discipline de învătământ - Proiectarea instruirii - niveluri (disciplină de învățământ, unitate de învățare, lecție) și metodologie

11. Proiectarea unităților de învățare, pentru diferite discipline de învătământ

12. Elaborarea proiectului de lectie

metodelor și a formelor de

Funcțiile evaluării. evaluare, apreciind rolul acestora Strategii/forme de evaluare (inițială, în practica evaluării

continuă/formativă, sumativă) t

i în practica evaluării a metodelor practică tradiționale și a celor Metode de evaluare: observația curentă, complementare de evaluare

chestionare, teste, lucrări practice Metode complementare de evaluare(portofoliul, proiectele, testele de performanță etc.) Examinările curente, examenele și testele naționale Aprecierea rezultatelor școlare. Criterii și sisteme de apreciere a rezultatelor școlare.

continuturilor domeniilor educatiei

reprezentative personalității

tehnologică. Obiective și conținuturi Noile educații - educația interculturală, educația pentru sănătate, educația ecologică, educația antreprenorială etc. Obiective și continuturi

17. Operarea cu concepte specifice - Managementul clasei de elevi managementului clasei de elevi

Structuri normative ale clasei de elevi - Metodologia instruirii - Metode de instruire - Resurse tehnice ale instruirii - Categorii de mijloace de învățământ - Noile tehnologii informaționale și de comunicare - Moduri de instruire ( frontal, individual, grupal) - Strategii de predare-învățare - Tipuri de strategii de predare- învățare - Criterii și tipuri de structurare - Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școală - Stiluri de instruire

13. Caracterizarea și analiza - Tipuri, metode și forme de evaluare a comparativă a tipurilor, a

rezultatelor școlare

14. Introducerea și utilizarea adecvată Tipuri de probe de evaluare: orală, scrisă,

15. Definirea obiectivelor și a - Teoria educației: domenii educaționale

16. Interpretarea și evaluarea - Educația intelectuală, educația semnificațiilor domeniilor educației,

morală, educația estetică, educația în raport cu dezvoltarea

religioasă,

educația fizică, educația

18. Optimizarea procesului educațional pe baza diagnozei realizate

Proceduri și strategii de intervenție Decizia educațională în clasă

li. TEME • INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE ȘI TEORIA ȘI METODOLOGIA CURRICULUMULUI

1. Educația - delimitări conceptuale 1.1. Structura acțiunii educa onale 1.2. Determinările educației 1.3. Funcțiile individuale și sociale ale educației 1.4. Rolul educației în dezvoltarea personalității. Educabilitatea

2. Forme și tipuri de educație 2.1. Educația formală, nonformală, informală

3. Finalități și conținuturi educaționale 3.1. Sisteme de clasificare a obiectivelor 3.2. Categorii de finalități educaționale 3.3. Metodologii de operaționalizare a obiectivelor 3.4. Noțiunea de curriculum 3.5. Surse și criterii de selecție și de organizare a conținuturilor învățării

4. Dimensiuni metodologice și evaluative ale produselor curriculare: plan de învățământ, programă școlară, manuale și auxiliare curriculare (softuri educaționale, pachete de învățare, suporturi audio-video)

5. Reforma curriculumului 5.1. Inovații reprezentative: interdisciplinaritate 5.2. Reforma curriculară în România • TEORIA ȘI PRACTICA INSTRUIRII ȘI A EVALUĂRII

6. Metodologia instruirii 6.1. Metode de instruire 6.2. Resurse tehnice ale instruirii 6.2.1. Categorii de mijloace de învățământ 6.2.2. Noile tehnologii informaționale și de comunicare 6.3. Moduri de instruire ( frontal, individual, grupal) 6.4. Strategii de predare-învățare 6.4.1. Tipuri de strategii de predare-învățare 6.4.2. Criterii și tipuri de structurare 6.5. Integrarea noilor tehnologii informaționale și de comunicare în școală 6.6. Stiluri de instruire

7. Proiectarea instruirii - niveluri (disciplină de învățământ, unitate de învățare, lecție) și metodologie

8. Tipuri, metode și forme de evaluare a rezultatelor școlare 8.1. Funcțiile evaluării. 8.2. Strategii/forme de evaluare (inițială, continuă/formativă, sumativă) 8.3. Tipuri de probe de evaluare: orală, scrisă, practică 8.4. Metode de evaluare: observația curentă, chestionare, teste, lucrări practice 8.5. Metode complementare de evaluare(portofoliul, proiectele, testele de performanță etc.) 8.6. Examinările curente, examenele și testele naționale 8.7. Aprecierea rezultatelor școlare. Criterii și sisteme de apreciere a rezultatelor școlare. • TEORIA EDUCATIEI ȘI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI '

9. Teoria educației: domenii educaționale reprezentative 9.1. Educația intelectuală, educația morală, educația estetică, educația religioasă, educația fizică, educația tehnologică. Obiective și conținuturi 9.2. Noile educații - educația interculturală, educația pentru sănătate, educația ecologică, educația antreprenorială etc. Obiective și conținuturi

1O. Managementul clasei de elevi

10.1. Structuri normative ale clasei de elevi 10.2. Proceduri și strategii de intervenție 10.3. Decizia educațională în clasă

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe. MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL DE E ' VALUARE ȘI EXAMINARE ' BACALAUREAT 2007

PROGRAMA DE PEDAGOGIE FILIERA VOCATIONALĂ-PROFILUL PEDAGOGIC ' SPECIALIZĂRILE: • bibliotecar-documentarist • instructor-animator • instructor de educație extrașcolară • pedagog școlar

I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, absolvenții ultimei clase de liceu, învățământ de zi, filiera vocațională, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactică, Teoria educației, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculară specifică profilului pedagogic și specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educație extrașcolară și pedagog școlar.

Prezenta programă selectează competențele generale și specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice, și care vor fi evaluate. li. COMPETENTE DE EVALUAT

1. Utilizarea adecvată a unor concepte științelor edcuației în diferite contexte de comunicare

Competențe specifice

Conținuturile învățării 1.1 Analiza conceptelor și a relațiilor dintre conceptele specifice științelor educa ei, în scopul interpretării mesajelor cu conținut educativ

ideal, scop, obiective) auxiliare curriculare) 1.2 Elaborarea unor mesaje cu conținut educativ în scopul facilitării comunicării cu parteneri educaționali - elevi, cadre didactice, părinti etc. - Medii educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă, organizațiile nonguvernamentale

2. Aplicarea conceptelor specifice știintelor în organizarea unor activităti educative 2.1 Corelarea elementelor de conținut

ale proiectării activităților educative cu cerintele acesteia

practice. 2.2 Elaborarea într-o succesiune logică a

etapelor proiectării activităților educative

3. Analiza fenomenului educațional și a interdependenței dintre fadorii implicați în procesul educational - Funcțiile și formele educației - Finalitățile educației (tipuri de finalități - - Introducere în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, surse și criterii de selecție și organizare a conținuturilor învățării, produse curriculare - plan de învățământ, programă, manual și - Organizarea activităților educative -

Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etape, metode și mijloace) - Operaționalizarea obiectivelor educaționale - Funcții și forme ale evaluării școlare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, 3.1 Descrierea specificului fenomenului educațional, în scopul interpretării relațiilor dintre factorii implicați în procesul educational

4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educație în acțiunile educative și de orientare școlară 4.1 Identificarea caracteristicilor diferitelor tipuri de educație, în scopul integrării lor într-un demers didactic centrat pe nevoile de dezvoltare ale elevilor

specifice, raportul conștiință - conduită morală obiective, factorii orientării 4.2 Formularea unor direcții de orientare școlară cu ajutorul aspectelor specifice diferitelor tipuri de educație 4.3 Argumentarea necesității educației permanente în societatea actuală - Educația permanentă - o necesitate în lumea contemporană (specific, conținut, obiective, metode, forme de organizare) - Funcțiile și formele educației - Sistemul de învățământ din România -

Educația intelectuală - obiective, raportul formativ-informativ - Educația morală - obiective, metode - Educație estetică - obiective - Educație religioasă - obiective - Educație fizică - obiective - Consilierea școlară și profesională - - Socializarea - (mecanisme, functii, etape)

III. TEME • PEDAGOGIE GENERALĂ

1. Funcțiile și formele educației

2. Finalitățile educației (tipuri de finalități - ideal, scop, obiective)

3. Sistemul de învățământ din România. • DIDACTICĂ

1. Organizarea activităților educative

2. Operaționalizarea obiectivelor educaționale

3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, surse și criterii de selecție și organizare a conținuturilor învățării, produse curriculare - plan de învățământ, programă, manual și auxiliare curriculare)

4. Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etape, metode și mijloace)

5. Funcții și forme ale evaluării școlare. Tipuri de probe de evaluare: orale, scrise, practice. • TEORIA EDUCATIEI

1. Educația intelectu ' ală - obiective, raportul formativ-informativ

2. Educația morală - obiective, metode specifice, raportul conștiință - conduită morală

3. Educația estetică - obiective

4. Educația religioasă - obiective

5. Educația fizică - obiective

6. Consilierea școlară și profesională - obiective, factorii orientării • PEDAGOGIE SOCIALĂ

1. Educația permanentă - o necesitate în lumea contemporană (specific, conținut, obiective, metode, forme de organizare)

2. Socializarea - (mecanisme, funcții, etape)

3. Medii educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT,

avizată prin OMEdC. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE - PE CULTE - STATUTUL DISCIPLINELOR

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

DISCIPLINELE TEOLOGICE au statut de discipline obligatorii pentru proba E, filiera vocațională, profil teologic, pentru elevii seminariilor și liceelor teologice; în funcție de cultul de care aparțin, elevii susțin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Disciplinele teologice de Bacalaureat, pe culte, pentru proba E sunt: *

1. Biserica Ortodoxă Română:

a. Dogmatică Ortodoxă

b. Istoria Bisericii Ortodoxe Române

c. Studiul formelor și Desenul*

2. Biserica Romano-Catolică (de limbă română):

a. Studiul Vechiului și Noului Testament

b. Catehism

3. Biserica Romano - Catolică (de limbă maghiară):

a. Catehism

b. Studiul Vechiului și Noului Testament

4. Biserica Română Unită cu Roma (Greco - Catolică):

a. Studiul Vechiului și Noului Testament

b. Catehism

5. Biserica Reformată:

a. Studii Biblice

b. Istoria Bisericii Reformate

6. Biserica Unitariană:

a. Studii Biblice

b. Istoria Bisericii Unitariene

7. Biserica Baptistă:

a. Studiul Bibliei

b. Doctrine Biblice

8. Biserica Penticostală:

a. Pneumatologie

b. Doctrine Biblice

9. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea:

a. Studiul Bibliei

b. Dogmatică

1 O. Cultul Musulman:

a. Legislație Islamică * elevii pot alege o singură disciplină dintre disciplinele propuse pentru fiecare cult; * disciplina Studiul formelor si Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural.

COMPETEN E GENERALE DE EVALUAT

T, _

1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice religiei;

2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecințele acestora pentru viața de credință și problema existențială a omului;

3. Descrierea si explicarea unor unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradițiilor religioase și a istoriei Bisericii;

4. Descrierea raporturilor existente între religia creștină și celelalte religii;

5. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

6. Integrarea în ansamblul cunoștințelor religioase a cunoștințelor dobândite la alte discipline de învațământ;

7. Utilizarea corectă și adecvată a textului și limbajului religios în contexte variate;

8. * Explicarea legislației islamice. * Competență valabilă numai pentru Cultul Musulman.

NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICĂ PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ 4 4 6

BISERICA ROMANO - CATOLICĂ de limbă română: 8 8 10 ♦ Dogmatica Ortodoxă ♦ Istoria Bisericii Ortodoxe Române ♦ Studiul Vechiului și Noului Testament ♦ Catehism

BISERICA ROMANO - CATOLICĂ (de limbă ma hiară),: 1 _ 1 _ ♦ Catehism 11

BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO - 15 15 17

BISERICA REFORMATĂ 18 18 22

BISERICA UNITARIANĂ 24 24 25

BISERICA

BAPTISTĂ 27 27 29

BISERICA PENTICOSTALĂ 31 31 32

BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A

APTEA 33 33 ♦ Studiul Vechiului și Noului Testament ♦ Catehism ♦ Studii Biblice ♦ Istoria Bisericii Reformate ♦ Studii Biblice ♦ Istoria Bisericii Unitariene ♦ Studiul Bibliei ♦ Doctrine Biblice ♦ Pneumatologie ♦ Doctrine Biblice ♦ Studiul Bibliei ♦ D ' 3 - 5 ♦ Studiul Vechiului și Noului Testament 13 CATOLICĂ: ogmatică

CULTUL MUSULMAN 37 ♦ Legislație Islamică 37

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE

DOGMATICA ORTODOXĂ

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

DOGMATICA ORTODOXĂ are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, și poate fi sustinută la proba E, la alegere cu disciplina

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Interpretarea corecta a învățăturilor de baza, generale, formulate succint în SimboIul niceo-constantinopolitan;

2. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice dogmaticii ortodox;

3. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

4. Utilizarea adecvata a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica;

5. Stimularea interesului pentru cunoașterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție;

6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine.

III. CONȚINUTURI

1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală);

2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale);

3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală, supranaturală, catafatică și apofatică; cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții);

4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre ființa și lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale);

5. Dogma Sfintei Treimi (descoperim Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură; formularea dogmei Sfintei Treimi și precizarea terminologiei trinitare; Persoanle Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză și apropriere; învățătura despre filioque și combaterea acesteia);

6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor);

7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism);

8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului­ argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului);

9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale;

10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale);

11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor);

12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omemm pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; Întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică și urmările ei dogmatice; chenoza);

13. Opera de mântuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana și opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea morții și Învierii Domnului);

14. Dumnezeu Sfințitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfântului Duh; raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional);

15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional);

16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale;

17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică);

18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor);

19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pământ nou; viața de veci).

NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor liceale teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ..

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Explicarea noțiunilor istorice în contexte de comunicare diferite;

2. Identificarea caracteristicilor globale și de detaliu ale unui document ș1 receptarea adecvata a sensului mesajului transmis;

3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogățire și păstrare a limbii, culturii si identității naționale;

4. Utilizarea variată a metodelor și tehnicilor specifice știintelor istorice în analiza schimbarilor sociale trecute și prezente;

5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni si noțiuni istorice cunoscute.

III. CONȚINUTURI

1. Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre. Mărturii lingvistice;

2. Mărturi arheologice despre răspândirea creștinismului pe teritoriul țării noastre;

3. Viața creștină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor;

4. Viața bisericească a românilor în sec. VII -XIV;

5. Începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului;

6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV - XV;

7. Viața bisericească în Transilvania în sec. XN -XV;

8. Viața monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mânăstiri mai importante;

9. Viața bisericească în cele trei țări românești în sec. al XVI-lea;

10. Tiparul în Țara Românească și Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi;

11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliții Teofil și Ștefan;

12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliții Varlaam și Teodosie. Biblia de la București;

13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei;

14. Mitropolitul Petru Movilă și Sinodul din Iași;

15. Mitropoliții Ilie Iorest și Simion Ștefan ai Transilvaniei;

16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei;

17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei;

18. Mitropolitul Antim Ivireanul;

19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 - 1701;

20. Lupta clerului și a credincioșilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea;

21. Biserica din Țara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliți și Episcopi de Râmnic - îndrumători ai culturii;

22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliți mai însemnați;

23. Viața monahală în țările române în sec. al XVIII-lea. Starețul Paisie și ucenicii lui;

24. Mitropolitul Veniamin Costachi;

25. Mitropolitul Andrei Șaguna;

26. Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericești ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoașterea autocefaliei;

27. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea și Nicodim Munteanu;

28. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpașu.

NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

BISERICA ROMANO-CATOLICĂ

A. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare româna)

STUDIUL VECIDULUI ȘI NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Recunoașterea și definirea noțiunilor de bază cu pnvire la Biblie, ca document unic în istoria omenirii;

2. Înțelegerea și explicarea semnificației principalelor concepte ș1 pnnc1p11 ale istoriei mântuirii;

3. Interpretarea unor evenimente biblice, vetero- testamentare și neo­ testamentare, și analizarea consecințelor acestora pentru viața spirituală a omului din toate timpurile;

4. Analizarea și explicarea evenimentelor vetero-testamentare în lumina Noului Testament, ca imagini mesianice;

5. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate.

III. CONȚINUTURI

1. Prezentarea generală a Bibliei ( Ce este Sfânta Scriptură, Autorul, inspirația și sensurile Sfintei Scripturi).

2. Canonul și împărțirea Sfintei Scripturi.

3. Marile epoci ale istoriei biblice (prezentare generală). VECHIUL TESTAMENT:

4. Cartea Genezei: a. prezentare generală;

b. personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, Iacob.

5. Cartea Exodului:

a. prezentare generală;

b. Legământul de pe Sinai: conținut, semnificație, consecințe.

6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală.

7. Cărțile profetice: a. prezentare generală; b. profeții mesianice.

8. Cărțile sapiențiale: prezentare generală. NOUL TESTAMENT:

9. Canonul Noului Testament.

10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularități.

11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularități.

12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularități.

13. Evanghelia după Ioan: prezentare generală, particularități.

14. Scrisorile Sfântului Pavel: a. prezentare generală; b. teme centrale.

15. Scrisorile catolice: a. prezentare generală; b. teme abordate.

16. Scrisoarea către evrei: a. prezentare generală;

b. teme abordate.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina

STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Cunoașterea și utilizarea principalelor adevăruri teologice mărturisite de Biserică exprimate în simbolul credinței;

2. Cunoașterea și explicarea importanței Sacramentelor, ca:fundament al vieții de credință;

3. Explicarea caracteristicilor și a modului de celebrare a fiecărui Sacrament;

4. Însușirea și punerea în practică a diferitelor modalități de comuniune cu Dumnezeu și cu aproapele.

III. CONȚINUTURI

1. Revelația - definire și transmitere

2. Sfânta Scriptură, izvorul principal al revelației

3. Credința și caracteristicile ei

4. Dumnezeu - creator a toate

5. Omul - capodopera creației

6. Căderea în păcat

7. Isus Cristos, Fiul unic al lui Dumnezeu

8. Întruparea - nașterea din Maria Fecioara

9. Pătimirea, moartea și învierea răscumpărătoare

10. Duhul Sfânt

11. Biserica în planul lui Dumnezeu

12. Biserica - una, sfântă, catolică și apostolică

13. Credincioșii: ierarhie, laici, viață consacrată

14. Misterul pascal în sacramentele Bisericii

15. Celebrarea sacramentală a misterului pascal

16. Sacramentele inițierii creștine

17. Sacramentele de vindecare

18. Sacramentele de slujire

19. Cele zece porunci - generalități

20. Iubirea față de Dumnezeu-poruncile I - III

21. Iubirea față de aproapele -poruncile IV - X

22. Viața de rugăciune

23. Rugăciunea Tatăl nostru

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

B. LICEELE TEOLOGICE ROMANO-CATOLICE (limba de predare maghiară)

CATEHISM

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea unui concept teologic;

2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o temă dată;

3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios;

4. Analizarea și interpreterea punctelor de vedere și concepțiilor teologice;

5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. AUTOREVELAȚIA DUMNEZEASCĂ:

a. Omul - căutătorul fericirii în Dumnezeu

b. Esența naturii lui Dumnezeu

c. Viața internă a lui Dumnezeu

d. Dumnezeu: Sf.-treime

2. DUMNEZEU TATĂ-CREATOR:

a. Crearea Lumii

b. Crearea îngerilor

c. Crearea omului

d. Păcatul omului și pedeapsa

e. Crearea materiei

f. Poporul ales

3. DUMNEZEU FIU-MÂNTUITOR

a. Speranța mântuirii în Vechiul Testament

b. Plinirea așteptărilor Vechiului Testament în Isus Cristos

c. Isus - Omul-dumnezeu

d. Sf. Fecioară- Născătoare de Dumnezeu

e. Originea, întemeierea și misiunea Bisericii

f. Organizarea Bisericii

g. Caracteristicile Bisericii

4. SACRAMENTELE

a. Harul divin

b. Sacramentele în general

c. Botezul

d. Mirul

e. Euharistia

f. Sacramentul pocăinței

g. Maslul

h. Preoția

i. Căsătoria

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

STUDIUL VECIDULUI I NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text biblic;

2. Argumentarea biblică a unui punct de vedere teologic;

3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios;

4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei dată;

5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. EPOCA PATRIARHALA

a. Abraham

b. Isac

c. Iacob

d. Istoria lui Iosif

2. EXODUL: Moise și Iosua

3. EPOCA JUDECĂTORILOR

a. Ghedeon

b. Samson

4. EPOCA REGILOR

a. Samuel și Saul

b. David

c. Solomon

5. EPOCA CAPTNITĂȚII BABILONIENE ȘI ELIBERAREA

a. Ieremia

b. Daniel

c. Tobia

d. Iona

6. CANONUL NOULUI TESTAMENT

7. EVANGHELIILE SINOPTICE:

a. EVANGHELIA DUPĂ MATEI: prezentare generală, particularități.

b. EVANGHELIA DUPĂ MARCU: prezentare generală, particularități.

c. EVANGHELIA DUPĂ LUCA: prezentare generală, particularități.

8. EVANGHELIA DUPĂ IOAN: prezentare generală, particularități.

9. FAPTELE APOSTOLILOR

a. Rusaliile

b. Biserica stramoseasca

c. Viata primilor crestini

d. Sinodul din Ierusalim

10. CONVERTIREA LUI SF. PAVEL ȘI CĂLĂTORIILE SALE MISIONARE

11. SCRISORILE SFÂNTULUI APOSTOL PAVEL:

a. prezentare generală;

b. teme centrale.

12. SCRISOAREA CĂTRE EVREI:

a. prezentare generală;

b. teme abordate.

13. SCRISORILE CATOLICE:

a. prezentare generală;

b. teme abordate.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ)

LICEELE GRECO-CATOLICE

STUDIUL VECIDULUI

I NOULUI TESTAMENT

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TEST AMENT are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina CATEHISM.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;

2. Caracterizarea unui personaj biblic;

3. Descrierea și interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelației;

4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;

5. Interpretarea personală a textului sacru;

6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic și spiritual.

III. CONȚINUTURI:

1. Vechiul Testament:

1. Creația

2. Potopul

3. Perioada Patriarhilor:

a. Chemarea lui Avraam

b. Jertfa lui Isaac

c. Lupta lui Iacov cu îngerul

4. Moise și ieșirea din Egipt

5. Drumul în deșert și legea de pe Sinai

6. Regele David

7. Regatul de nord și profeții săi:

a. Profetul Ilie

b. Profetul Osea

8. Regatul de Sud și profeții săi:

a. Chemarea profetului Isaia

b. Profeția lui Isaia despre Emanuel

c. Noul Legământ ( Ier 31)

9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22)

2. Noul Testament

1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj

2. Buna Vestire

3. Nașterea lui Isus

4. Închinarea magilor

5. Botezul lui Isus

6. Fericirile

7. Parabola semănătorului

8. Parabola samariteanului

9. Nunta din Cana

10. Minunea orbului din naștere

11. Agonia lui Isus în Ghetsimani

12. Cina cea de Taină

13. Învierea lui Isus

14. Rusaliile

15. Chemarea Sf. Paul

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

CATEIDSM

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Descrierea adevărurilor de credință;

2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat;

3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic;

4. Descrierea sacramentelor;

5. Explicarea poruncilor și a normelor de morală creștină.

III. CONȚINUTURI

1. Teologie dogmatică:

1. Revelația lui Dumnezeu. Transmiterea revelației.

2. Crearea lumii văzute și nevăzute.

3. Misterul Întrupării, copilăriei și vieții publice a lui Isus.

4. Misterul Pascal: patima, moartea și Învierea Domnului.

5. Spiritul Sfânt Sfințitorul.

6. Însușirile Bisericii.

7. Sacramentele de inițiere.

8. Sacramentele de vindecare.

9. Sacramentele de slujire. 1O. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul.

2. Teologie morală:

1. Conștiința morală.

2. Păcatul.

3. Legea morală

4. Porunca întâi.

5. Porunca a doua și a treia.

6. Porunca a patra.

7. Porunca a cincea.

8. Porunca a șasea și a noua.

9. Porunca a șaptea și a zecea. 1O. Porunca a opta.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

BISERICA REFORMATĂ

LICEELE TEOLOGICE REFORMATE

STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDII BIBLICE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII REFORMATE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic;

2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic;

3. Susținerea cu argumente biblice a unui concept religios dat;

4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat;

5. Redactarea unei compoziții, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale ale conținutului textului biblic dat, și să motiveze în compoziție accepțiunile sale, conform cerințelor formulate.

III. CONTINUTURI '

A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT

1. Primele istorisiri • Facerea lumii (Geneza 1-2,4a.) • Primul om în grădina Eden (Gen. 2,4b

25) • Căderea în păcat și alungarea din Paradis (Gen.cap.3) • Cain și Abel (Gen.4, 1-16) • Istoria lui Noe (Gen.6,5-9,17) • Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.)

2. Istoria patriarhilor • Chemarea lui Avraam; Avraam și Sara în Egipt (Gen.12, 1-20) • Legământul (Gen. cap.15) • Agar și lsmael (Gen. cap.16) • Reînnoirea legământului, circumcizia, prevestirea nașterii lui Isaac (Gen. cap. 17) • Vizita Domnului la Avraam, mijlocirea lui Avraam pentru Sodoma (Gen.cap. 18) • Nimicirea Sodomei și Gomorei, salvarea lui Lot (Gen. 19, 1-29) • Nașterea lui Isaac, izgonirea lui Agar și lsmael (Gen. 21,1-21) • Jerftirea lui Isaac (Gen. 22,1-19) • Căsătoria lui Isaac cu Rebeca, nașterea lui lacov și Esau (Gen.cap.24 și Gen. 25,19- 26) • Vinderea dreptului de întâi-născut. Înșelăciunea și fuga lui lacov. Visul și jurământul lui lacov (Gen. 25,27-34 și Gen. 27,1-28,22) • lacov la Laban, soțiile și copiii lui (Gen. 29,1-30,24) • Întoarcerea acasă a lui lacov și lupta lui la valea labocului (Gen. 32, 2-32) • Copilăria, visele și ajungerea în Egip a lui Iosif (Gen.cap.37) • Iosif în casa lui Potifar și în închisoare (Gen. 39,1 - 40,23) • Iosif explică visele faraonului și devine supraveghetor al Egiptului (Gen.cap.41) • Primul drum în Egipt al fraților lui Iosif (Gen.cap. 42) • Al doilea drum, lacov se mută în Egipt (Gen. 43,1 -46,7; 47,1-6; 50,20)

3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu • Captivitatea și nașterea lui Moise (Exod 1,1 - 2,1 O) • Tinerețea, fuga din Egipt și căsătoria lui Moise (Exod 2,11-25) • Chemarea lui Moise (Exod 3,1 - 4,17) • Așezarea Paștilor și pedeapsa a zecea (Exod cap. 12) • Trecerea Mării Roșii (Exod cap. 14)

4. Migrarea în deșert și ocuparea pământului făgăduinței • Mana și prepelițele, apa din stâncă (Exod cap. 16 și 17, 1-7) • Israel la Sinai și Decalogul (Exod 19,1 -20,21) • V elul de aur (Exod cap. 32) • Cercetarea lerihonului. Rahav și spionii. Ocuparea lerihonului (Iosua capitolele 2 și 6)

5. Perioada judecătorilor • Debara și Barac (Judecători cap. 4) • Ghideon (Judecători capitolele 6-7) • Samson (Judecători capitolele 13-16) • Rut (Rut capitolele 1-4)

6. Perioada regilor • Nașterea și chemarea lui Samuil(1 și 3) • Israeliții cer un rege. Regele Saul (capitolele 8-10) • Dumnezeu îl alege pe David. David în curtea lui Saul (16.) • David și Goliat (1Samuil cap.17) • Ionatan și David (18-20.) • Păcatul și ispășirea lui David (1Samuil capitolele 11-12.) • Revolta lui Absalom (1Samuil 15,1 - 19,5) • Judecata înțeleaptă a lui Solomon (1 Regi 3, 16-28) • Ilie. Văduva din Sarepta (1 Regi 17,1-24) • Ilie pe muntele Carmel (1 Regi 18,20-46) • Via lui Nabot (1 Regi cap. 21) • Răpirea lui Ilie la cer și Elisei, prooroc după Ilie (2 Regi 2,1-14) • Înmulțirea untdelemnului și fiul Sunamitei (2 Regi 4,1-37) • Vindecarea lui Naaman (2 Regi cap. 5)

7. Profeții • Daniel și cei trei tovarăși ai săi în slujba lui Nebucadnețar (Daniel cap. 1) • Daniel explică primul vis al lui Nebucadnețar (Daniel cap. 2) • Cuptorul arzând (Daniel cap. 3) • Al doilea vis, boala și vindecarea lui Nebucadnețar (Daniel cap. 4) • Ospățul lui Belșațar (Daniel cap. 5) • Daniel în groapa leilor (Daniel cap. 6) • Profetul Iona (Iona capitolele 1-4)

B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT

1. Nașterea lui Ioan Botezătorul și a lui Iisus • Vizita îngerului Gabriel la Zaharia și la Maria. Maria la Elisabeta. Nașterea lui Ioan Botezătorul (Luca cap. 1) •

Nașterea lui Isus după Luca: recensământul, păstorii, circumcizia lui Isus, Simion și Ana (Luca 2,1-40) • Nașterea lui Isus după Matei: Visul lui Iosif, magii, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 1,18 - 2,23) • Iisus la vârsta de 12 ani (Luca 2,41-52)

2. Pregătirea lui Iisus • Predica lui Ioan Botezătorul la Iordan. Botezarea lui Iisus (Matei cap.3) • Ispitirea lui Iisus (Matei 4,1-11)

3. Chemarea ucenicilor și primul semn • Iisus își cheamă primii ucenici: Petru, Andrei, lacov și Ioan (Matei 4,18-25) • Chemarea lui Filip și Natanael (Ioan 1,43-51) • Primul semn făcut de Isus: Nunta din Cana (Ioan 2,1-11)

4. Isus în Galileea și ludea • Nicodim (Ioan 3, 1-21) • Samariteanca (Ioan 4,1-41) • Vindecarea paraliticului (Marcu 2,1-12) • Spicele de grâu și sabatul (Marcu 2, 23-28) • Omul cu mâna uscată (Marcu 3,1-6) • Macarismele (Matei 5,3-12) • Femeia păcătoasă unge picioarele lui Isus (Luca 7,36-50) • Fiica lui lair și femeia cu hemoragie (Luca 8,40-56) • Moartea lui Ioan Botezătorul (Marcu 6,14-29) • Înmulțirea pâinilor (Ioan 6,1-15) • Schimbarea la față a lui Isus (Matei 17,1-13) • Tânărul bogat (Marcu 10,17-31)

5. Parabolele lui Iisus • Pilda semănătorului și explicația parabolei (Matei 13,1-23) • Pilda neghinei și explicația parabolei (Matei 13,24-30 și 36-43) • Pilda samariteanului milostiv (Luca 10,25-37) • Pilda fiului rătăcitor (Luca 15,11-32) • Pilda talantilor (Matei 25,13-30)

6. În drum spre l rusalim • Învierea lui Lazăr (Ioan 11,1-45) • Orbul Bartimeu (Marcu 10,46-52) • Zacheu (Luca 19,1-1 O) • Intrarea în Ierusalim (Luca 19,28-40) • Curățirea templului (Matei 21,12-17) • Judecata de apoi (Matei 25,31-46)

7. Suferințele, moartea și învierea lui Isus • Isus spală picioarele ucenicilor (Ioan 13,1-20) • Vânzarea lui Isus. Cina cea de taină. Cina Domnului (Matei 26,14-29) • Înștiințarea lui Petru. Rugăciunea de pe munte. Arestarea lui Isus și tăgăduirea lui Petru (Luca 22, 31-62) • Isus condamnat de sinedriu (Matei 26,57-68) • Isus în fața lui Pilat. Isus sau Baraba. Biciuire și condamnare (Ioan 18,28 - 19,16) • În drum spre Golgota: Simon din Cirene (Matei 27,31-36) • Rugăciunea lui Isus pe cruce. Pocăința tâlharului răstignit (Luca 23,32-43) • Moartea lui Isus. Sutașul (Marcu 15,33-39) • Îngroparea lui Isus și păzirea mormântului (Matei 27,57-66) • Învierea lui Isus. Întâlnirea cu Maria și cu ucenicii (Ioan 20,1-23) • Ucenicii din Emmaus (Luca 24,13-35) • Isus se arată la marea Tiberiadei. Dialogul cu Petru (Ioan 21,1-19) • Porunca botezului (Matei 28,16-20)

8. Nașterea comunitătii creștine • Înălțarea (Fapt 1,1-14.) • Alegerea lui Matia (Fapte 1,15-26) • Pogorârea Sfântului Duh și formarea Bisericii (Fapte cap. 2.) • Vindecarea ologului din naștere (Fapte 3,1-1 O) • Filip și etiopianul (Fapte 8,26-40) • Isus se arată lui Saul (Fapte 9,1-22)

9. Citate biblice

Se cere cunoașterea aprofundată a următoarelor citate biblice: Vechiul Testament

Gen.1,27; Gen. 3,15; Gen. 4,6-7; Gen. 4,10; Gen. 22,2; Gen. 32,27-28; Gen.50,20; Exod.

3,14; Iosua 2, 11b; Iosua 6,16b; Iosua 6,26; Judec. 6,22b; Judec. 6,32; Judec. 14,14; Rut

1,16b-17; 1Sam. 3,10; 1Sam. 8,5; 1Sam. 10,11b; 2Sam. 12,7a; 2Sam. 12,11-12; 1Regi 18,

21; 2Regi 2,14; 2Regi 5,17; Dan. 1,7; Dan. 3,17-18; Dan. 6,27-28; Iona 3,2; Isaia 7, 14;

Isaia 9, 6; Isaia 11, 1-2.

Noul Testament

Matei 1,22-23; Mat. 2,5-6; Mat. 3,17; Mat. 4,4; Mat. 4,7; Mat. 4,1O; Mat. 5, 3-12; Luca 1,28;

Luca 2,14; Luca 2,29-30; Ioan 1,14; Luca 2,49; Ioan 1,46; Ioan 2,11; Ioan. 3,8; Ioan 3,16;

Ioan 4,24; Marcu 2,27-28; Luca 8,48; Marcu 6,23; Jn. 6,7; Mat. 17,4; Marcu 10,21b; Mat.

13,23; Mat. 13,30; Luca 10,27; Luca 10,29; Luca 15,21; Luca 15,31; Mat. 25,29; Ioan 11,43;

Marcu 10,47b; Luca 19,1O; Luca 19,38; Luca 19,40; Mat. 21,13; Mat. 25,40; Ioan 13,8b; Mat. 26,23; Luca 22,31-32; Luca 22,46; Luca 22,48; Luca 22,58; Luca 22,61-62; Mat. 26,63-64;

Ioan 18,36; Ioan 19,5b; Luca 23,34; Luca 23,43; Ioan 19,27; Marcu 15,39; Ioan 20,29; Ioan

21,15; Mat. 28,18-20; Fapte 1,11; Fapte 2,42; Fapte 3,6; Fapte 8,36b-37; Fapte 9,4.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

ISTORIA BISERICII REFORMATE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea de termeni, noțiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;

2. Utilizarea adecvată, și explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;

3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituție în complexitatea lui, dintr-o epoca dată;

4. Interpretarea consecințele istorice a unui eveniment, a unm proces istoric, sau a unei instituții, pe baza unei structuri de idei date;

5. Redactarea unei compoziții-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat;

6. Utilizarea cunoștințelor asimilate în evaluarea evenimentelor și documentelor istorice, ținând cont totodată de realitatea în care se găsește astăzi confesiunea și comunitatea din care face parte, definind și posibilitățile de dezvoltare ale acestora în viitor;

7. Asumarea responsabilități pentru relațiile sale cu semenii, cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorică.

III. CONȚINUTURI

1. Viața primilor creștini. Viața și slujirea apostolului Pavel

2. Creștinătatea din sfârșitul secolului I. până la Constantin cel Mare Creștinismul ca religie de stat; Erezii și secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumemce

3. Biserica celor două imperii romane Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice

4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor

5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIII.; Valdezii, albigenții;

6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon;

7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă

8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii. Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus

9. Viața și activitatea lui Martin Luther Reformă; Indulgențele; Viața lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!";

10. Viața și activitatea lui Huldrych Zwingli Slujirea la Maria Einsiedeln;,,Școala de profeți"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer și împrejurările morții lui Zwingli

11. Viața și activitatea lui Jean Calvin Cuvântarea ăFilozofia creștină" la deschiderea anului universitar în Paris și consecințele INSTITUTI0 RELIGIONIS CHRISTIANAE; Însemnătatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveză, celei petrecute la Stra!3burg și celei de a doua din Geneva;

12. Creștinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia din Mohacs Prezentările învățăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Bir6 Mityis, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan;

13. Epoca lzabellei și a lui Ioan Sigismund Reforma luterană și elvețiană; Despărțirea Bisericilor Reformei;

14. Contrareforma în Europa Contrareforma; Inchiziția; Intemeierea și funcționarea ordinului iezuiților; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum

15. Biserica Reformată în secolul al XVII-iea Bocskai Istvan, Bethlen Gibor; Rik6czy Gyorgy I.;

16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiștii; Restaurația; Reformații scoțieni;

17. Protestantismul nord-american Emigrări. Pilgrim Fathers; Coloniștii și Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania;

18.,,Marea decădere a Transilvaniei" și ultimele zile ale Principatului Transilvan Rak6czy Gyărgy II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independența principatului; Concepții teologice noi: cartesianismul, cocceianismul

19. Luptele pentru libertate ale kuruților Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania își pierde independența; Izbucnirea luptei pentru libertate

20. Epoca lui Leopold I., Carol III. și a Mariei Tereza Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistență imperială; Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanților

21. Iosif II.

Absolutismul iluminist; Regele ăcu pălărie"; Ordinul Toleranței (Ungaria și Transilvania) Efectul și punerea în practică a Ordinului Toleranței; Alte ordine; Căderea și moartea lui Iosif II.

22. Curente teologice în creștinism Iluminismul; Mișcări de deșteptare sufletească în Europa (la scoțieni, germani, olandezi)

23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX.

Curente teologice: liberalismul, raționalismul, romantica; Formarea mișcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor;

NOTĂ:Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

BISERICA UNITARIANĂ

LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE

STUDII BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDII BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII UNITARIENE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text teologic;

2. Elaborarea argumentelor pentru susținerea unui punct de vedere personal;

3. Interpretarea simbolurilor și motivelor religioase dintr-un text dat;

4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparații) pe baza unei structuri de idei dată;

5. Utilizarea limbajului teologic adecvat.

III. CONȚINUTURI

1. Relația divinitate - om (Schimbarea relației divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tată-individ);

2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneza, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul concucătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeții; practica și rolul religiei în viața cotidiană a evreilor);

3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turnul Babel, scara lui Iacov; legământul)

4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiești față de religia popoarelor înconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinței în comportamentul moral-religios al evreilor);

5. Căile de cunoaștere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele și sensul rugăciunii autentice, meditația, credința, caracterul personal al credinței);

6. Viața și personalitatea lui Isus;

7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea și adevărul, adevărul omenesc și adevărul dumnezeiesc, iubirea față de semeni și de Dumnezeu, Împărăția cerurilor și vocația omului, Fericirile);

8. Învățătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om și porunca iubirii;

9. Locul și valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

ISTORIA BISERICII UNITARIENE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

ISTORIA BISERICII UNITARIENE are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea de termeni, noțiuni, concepte folosite in istoria Bisericii;

2. Utilizarea adecvată, și explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe;

3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituție în complexitatea lui, dintr-o epocă dată;

4. Interpretarea consecințelor istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituții, pe baza unei structuri de idei date;

5. Redactarea unei compoziții-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat;

6. Utilizarea cunoștințelor asimilate în evaluarea evenimentelor și documentelor istorice, ținând cont totodată de realitatea în care se găsește astăzi confesiunea și comunitatea din care face parte, definind și posibilitățile de dezvoltare ale acestora în viitor;

7. Asumarea responsabilități pentru relațiile sale cu semenii, cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorică.

III. CONȚINUTURI

1. Controverse teologice privind unitatea lui Dumnezeu în primele epoci ale creștinismului

2. Creștinătatea din sfârșitul secolului I. până la Constantin cel Mare Creștinismul ca religie de stat; Sinoadele ecumenice; Prigonirea creștinilor

3. Mișcările premergătoare reformei din Europa

Jan Hus și John Wyclif

4 Viața și activitatea lui Martin Luther Reformă; Indulgențele; Viața lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!"; 5 Viața și activitatea lui Jean Calvin

6. Începuturile mișcărilor antitrinitariene Viața și activitatea lui Miguel Serveto, Fausto Sozzini

7. Începuturile mișcării unitariene din Transilvania Viața și activitatea lui Divid Perene

8. Biserica Unitariană din Transilvania în secolul al XVII-iea

9. Complanația Desiană și consecințele acestuia

10. Viața și activitatea episcopului Koncz Boldizsăr

11. Diploma Leopoldinum și consecințele acestuia

12. Rolul episcopilor și patronilor din secolul al XVIII-iea

13. Viața și activitatea episcopului Kriza Janos

14. Patronii secolului al XIX-iea

15. Viața și activitatea episcopului Ferencz Jozsef

16. Istoricul colegiilor unitariene

17. Biserica unitariană între cele două războaie mondiale

18. Biserica Unitariană în timpul regimului comunist. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

BISERICA BAPTISTĂ LICEELE BAPTISTE

STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina

DOCTRINE BIBLICE

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei;

2. Identificarea și interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic și situarea acestuia în

context;

3. Explicarea scopului și a implicațiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice;

4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date;

5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT

1. Genesa: Cartea începuturilor

a. Creația (zilele creației, crearea omului)

b. Căderea (ispitirea și neascultarea, urmările neascultării, prima profeție mesianică)

c. Potopul (cauze, descriere, legământul cu Noe)

d. Babel (descriere, urmări)

e. A vraam (chemare, legământ, credința ca neprihănire, jertfirea lui Isaac)

f. Iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profeția mesianică: Gen. 49:1O)

g. Iosif (visul, vinderea ca rob, întemnițarea, înălțarea, Iosif ca salvator, caracterul lui)

2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său

a. Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuți, Paștele)

b. Legământul Mozaic (scopul, conținutul, Decalogul, diferite legi)

c. Cortul întâlnirii (elemente componente)

3. Iosua: Cucerirea t, ării Canaan

a. Intrarea în Canaan (Iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai)

b. Cucerirea țării (campania de sud și nord)

4. Judecători. Ghedeon și Samson

a. Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăință, pace, Jud. 21:25)

b. Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului)

c. Samson (istoria, caracterizarea personajului)

5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel

a. Nașterea și chemarea

b. Samuel ca judecător (judecarea și învățarea poporului)

c. Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul și a lui David)

6. Saul, primul rege al Israelului

a. Credincioșia lui Saul (ungerea, biruința asupra dușmanilor)

b. Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David)

7. David, întemeietorul Statului național evreu

a. Împărat peste Iuda și Israel

b. Păcatul lui David și consecințele lui

c. Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16)

STUDIUL NOULUI TESTAMENT

1. Contextul cultural-religios al Noului Testament

a. Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creația lui Dumnezeu, păcatul, așteptarea mesianică)

b. Templul și sinagoga

2. Evangheliile - privire generală

a. Autorul, data și locul scrierii

b. Destinația și scopul evangheliei

3. Viața și lucrarea Domnului Isus Cristos

a. Nașterea și copilăria

b. Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări)

c. Moartea, învierea, înălțarea

4. Învățătura Domnului Isus și minunile Sale

a. Metodele de învățare ale lui Isus

b. Scopul și conținutul învățăturii

c. Minunile lui Isus (împlinirea profețiilor mesianice, exemple)

5. Divinitatea și umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după Ioan

a. Prologul Evangheliei după Ioan

b. Afirmațiile ăEu sunt

"

c. Minunile

d. Elementele esențiale ale naturii umane

6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii

a. Biserica din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii)

b. Traseul și piedicile întâlnite

c. Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția)

7. Epistola către Romani

a. Autor, destinatari, scop

b.

Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

DOCTRINE BIBLICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina

STUDIUL BIBLIEI.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei;

2. Identificarea și interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic și situarea acestuia în

context;

3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmații date și explicarea acestora în contextul Scripturii;

4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date;

5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. Autoritatea și inspirația Scripturii. Importanța Bibliei în viața creștinului

a. Termeni înrudiți

b. Teorii inadecvate

c. Doctrina biblică a inspirației

d. Dovezile inspirației

2. Natura și atributele lui Dumnezeu

a. Esența naturii și atributelor

b. Atribute nonrnorale

c. Atribute morale

3. Revelația lui Dumnezeu. Revelația generală și specială

a. Revelația generală

b. Revelația specială

4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate și umanitate

a. Dumnezeirea lui Cristos

b. Umanitatea lui Cristos

5. Lucrarea lui Cristos. Moartea învierea și ispășirea

a. Importanța morții lui Cristos

b. Interpretări greșite

c. Adevărata semnificație a morții

d. Sfera de cuprindere a morții lui Cristos

e. Învierea lui Cristos

6. Persoana Duhului Sfânt

a. Personalitatea Duhului Sfânt

b. Dumnezeirea Duhului Sfânt

7. Lucrarea Duhului Sfânt

a. Darurile Duhului Sfânt

b. Umplerea cu Duhul Sfânt

8. Originea omului. Căderea și păcatul originar

a. Caracteristicile creării

b. Modelul pentru crearea omului

c. Căderea omului

9. Păcatul. Natura păcatului. Consecințe

BISERICA PENTICOSTALĂ

PNEUMATOLOGIE

I. STATULTUL DISCIPLINEI

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina

DOCTRINE BIBLICE.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea și explicarea conceptelor și noțiunilor de bază specifice pneumatologiei;

2. Analiza și interpretarea doctrinelor și simbolurilor teologice;

3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ;

4. Elaborarea unui eseu structurat;

5. Aplicarea învățăturii de credință în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității;

6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. Doctrina despre Duhul Sfânt și locul ei în teologie.

2. Duhul Sfânt este o Persoană.

3. Dumnezeirea Duhului Sfânt.

4. Simbolurile Duhului Sfânt.

5. Denumirile Duhului Sfânt.

6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii.

7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt.

8. Roada Duhului Sfânt.

9. Plinătatea Duhului Sfânt.

1O. Cele nouă daruri ale Duhului.

11. Călăuzirea Duhului Sfânt.

12. Rolul și locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

DOCTRINE BIBLICE

I. STATULTUL DISCIPLINEI

În

cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

DOCTRINE BIBLICE, are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina

PNEUMATOLOGIA.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea conceptelor și noținilor biblice de bază;

2. Interpretarea unui text biblic;

3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ;

4. Elaborarea unui eseu structurat;

5. Aplicarea învățăturii de credință în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității;

6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic.

III. CONȚINUTURI

1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.

2. Autoritatea și inspirația Scripturii. Importanța Bibliei în viața creștinului.

3. Natura și atributele lui Dumnezeu.

4. Învățătura despre Trinitate.

5. Revelația lui dumnezeu. Revelația generală și revelația specială.

6. Lucrările lui Dumnezeu. Creația.

7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate și umanitate.

8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea și Învierea Sa

9. Ispășirea realizată de Isus Christos.

1O. Originea omului. Căderea și păcatul originar.

11. Păcatul. Natura păcatului și consecințele lui.

12. Planul de mântuire a omenirii.

13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cina Domnului.

14. Slujbele din Biserică.

15. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ȘAPTEA

LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA

STUDIUL BIBLIEI

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

STUDIUL BIBLIEI, are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea termenilor și a noțiunilor ce conturează structura creștinismului;

2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat;

3. Argumentarea aspectelor esențiale ce aparțin creștinismului;

4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate.

III. CONȚINUTURI UNITATEA I

1. Căile de acces către studiul Apocalipsei.

2. Cele șapte biserici (componentele fiecărei scrisori - făgăduință, salut, laudă, repoș, sfat și răsplata promisă; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice).

3. Sigilii și trâmbițe (interpretare și aplicare la experiența personală).

4. Rămășița și criza finală (identificarea bisericii rămășiței; nemulțumirea lui Lucifer; Mihail și îngerii Lui; biruința Mielului; pregătirea pentru criza finală).

5. Fiara care semăna cu un leopard și Fiara cu coarne ca ale unui miel.

6. Cele trei soli îngerești(semnificațiile și caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul și falsul sigiliu; consecințe ale primirii și refuzului soliei).

7. Ultimele plăgi și babilonul modern.

8. Nunta Mielului și mileniul(necazul cel mare; descrierea cetății sfinte; bucuria celor mântuiți și cântarea Mielului).

9. Noul Pământ (un cer nou și un pământ nou; caracteristicile celor mântuiți; răsplătirea celor mântuiți). UNITATEA II

10. Natura păcătoasă și pocăința(păcătosul și Hristos; adevărata pocăință; predarea voinței lui Hristos; relația dintre pocăință și bucurie; iudeii și mântuirea; neamurile și mântuirea).

11. Mărturisirea și iertarea păcatului(conștiența păcatului; credința și faptele; credința și sentimentele).

12. Definirea, experimentarea și efectele sfințeniei.

13. Harul și Legea (Planul de Mântuire; îndreptățirea prin credință).

14. Câștigarea bătăliei cu noi înșine(răstignirea eu-lui).

15. Personalitatea și lucrarea Duhului Sfânt (semnificația umplerii cu Duhul Sfânt).

16. Schimbarea și rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, toleranță și discernământ, apreciere și laudă.

LISTA DE TERMENI I NOȚIUNI

TERMENI

Binecuvântat, Biruitor, Biserică, Căldicel, Condamnare, Conducere, Controversă, Credință, Criza finală, Curățire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veșnică, Fărădelege, Iertare, Împăcare, Înger, Laodiceean, Mângâietor, Martor credincios, Mărturie, Milă, Mileniu, Naștere din nou, Neprihănire, Noul Pământ, Păcat, Pocăință, Profeție, Redeșteptare, Revelația, Sfințire, Sigiliul, Transformare, Voință.

NOȚILJNI

Ahfie pentru ochi, Ape mari, Aur curățit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentați în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Călăuzirea Duhului, Cărticică, Cel Îmbătrânit de zile, Cele patru vânturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul foră plată, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihănirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veșnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curată, Fiara care se ridică din adânc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovnicească, Fire pământească, Haine albe, Har, Hristos sfârșitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, Împlinirea Legii, Îndreptățit prin credință, Îngăduință creștină, Învățătura lui Balaam, Legământul harului, Lege duhovnicească, Lege firească, Legea, Lucrarea Duhului, Mântuire prin fapte, Mântuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu două coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naștere din nou, Nădejde, Neprihănire prin credință, Nunta Mielului, Păcatul, Peceți, Piatră de poticnire, Plan de mântuire, Plata păcatului, Potrivit Duhului, Răbdarea sfinților, Răstignirea eu-lui, Secerișul pământului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujbă duhovnicească, Solie întreită, Sub har, Sub lege, Șapte potire, Trâmbițe, Trupul lui Hristos, Vinul mâniei lui Dumnezeu.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

DOGMATICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007, DOGMATICA, are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E, la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT

1. Definirea termenilor esențiali și a noțiunilor specifice folosite în Biblie și în dogmatica adventistă;

2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezumă declarația de credință a Bisericii Adventiste;

3. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare;

4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate.

III. CONȚINUTURI

1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU

a. Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu.

b. Dumnezeirea - Sfânta Treime.

c. Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul întregii creațiuni.

d. Dumnezeu Fiul cel veșnic, Creator, Mântuitor Întrupat și Judecător.

e. Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaș creațiunii, întrupării și răscumpărării.

2. DOCTRINA DESPRE OM

a. Creațiunea - opera desăvârșită a lui Dumnezeu.

b. Omul - chip al lui Dumnezeu; consecințele păcatului.

3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE

a. Marea luptă dintre Hristos și Satana.

b. Viața, moartea și învierea Domnului Hristos.

c. Mântuirea prin credința în Isus lucrată de Duhul Sfânt.

4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICĂ

a. Biserica - Comunitatea credincioșilor, Mireasa lui Isus Hristos.

b. Rămășița și misiunea ei.

c. Unitatea trupului lui Hristos.

d. Botezul - mărturie și simbolul unirii cu Hristos.

e. Cina Domnului - părtășie cu trupul și sângele lui Hristos.

f. Darurile și slujbele spirituale.

g. Darul profeției.

5. DOCTRINA DESPRE VIAȚA CREȘTINĂ

a. Legea veșnică a lui Dumnezeu.

b. Sabatul - monument al creațiunii și semn al legământului.

c. Administrarea creștină a bunurilor vieții.

d. Comportamentul creștin.

e. Căsătoria și familia creștină.

6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE

a. Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc.

b. A doua venire a Domnului Isus Hristos.

c. Moartea și învierea celor mântuiți și a celor nelegiuiți.

d. Mileniul și sfârșitul păcatului.

e. Noul pământ- căminul celor mântuiți.

LISTA DE TERM:ENI / NOȚIUNI

TERMENI

A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserică, Călăuzire, Chivot, Creațiune, Evanghelie, Fărădelege, Fiul omului, Îndreptățire, Întrupare, Înviere, Jertfă, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală, Liberul arbitru, Logos, Mângâietor, Mântuitor, Mileniul, Naștere din nou, Natura umană, Natură divină, Personalitate, Planul Mântuirii, Pocăință, Rămășiță, Revărsare, Revelație, Sabat, Sanctuar, Sfințenie, Sala Scriptura, Solie îngerească, Tetelestai, Trinitate Divină, Viață veșnică, Ziua Ispășirii.

NOȚIUNI

Atotprezență, Atotputernicie, Atotștiință, Biserica invizibilă, Chinuri veșnice, Curățirea Sanctuarului, Daruri duhovnicești, Desăvârșit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt - Înlocuitorul, Duhul Sfânt - Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduința învierii, Fărădelege, Haine albe, Iertare, Inspirație, Împăcarea, Îndreptățirea împărtășită, Înlocuitor, Întrupare, Învierea morților, Învierea parțială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mântuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naștere din nou, Natura, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăință, Predare, Preexistență, Preoție universală, Profeție, Proorocie, Rămășiță, Revărsarea Duhului Sfânt, Revelație, Revenirea vizibilă, Sabat - obicei, Sabatul ca desfatare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfârșitul Legii, Sfințenia lui Dumnezeu, Sfințire, Soia Scriptura, Spiritul Profetic, Suficiența Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viață veșnică, Zi binecuvântată.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

CULTUL MUSULMAN

LEGISLATIE ISLAMICA

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2007,

LEGISLATIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, și poate fi susținută la proba E.

Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore.

II. COMPETENTE GENERALE (în limba română):

1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislatiei Islamice.(Scopul s1 obiectul de studiu);

2. Interpretarea cu argumente din Coran si Sunna a notiunii ritualului, a felurilor si a modurilor de practicare a acestora;

3. Definirea notiunii de "persoana responsabila" si a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislatiei Islamice;

4. Insusirea legilor Islamului si metodologia de aplicare a acestora in viata sociala.

II. COMPETENTE GENERALE (în limba turcă):

1. Fikih ilminin terminolojisini,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak.

2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek.

3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek.

4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek.

III. CONȚINUTURI

10.SINIF

KONU 1 FIKIH ÎLMÎ

A.F1k1hm tamm1,konusu ve amac1 KONU2.ÎBADET

A.ibadetin tamnn ve <;eșitleri

B.Ibadetin yap1hș1 ama<;lan

KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERÎ

A.Mukellefin gorevleri

KONU 4. TEMÎZLÎK

A.Hades ve necasetin mahiyeti B.Abdest

C.Gusul(Boy Abdest)

KONU 5. NAMAZ

A. Namaz vakitleri

B. Namazm farzlan

C. Namazm Vacib ve siinnetleri

KONU 6.NAMAZLARIN KILINIȘI

A. Beș vakit namaz ve kihmș1

B. Vitir namaz1 ve k1hmș1

C. Cenaze namaz1 ve k1hmș1 <:;.Cuma namaz1 ve kihmș1

D. Bayram namaz1 ve k1hmș1

E. Teravih namaz1 KONU 7 NAMAZLARLA ÎLGÎLÎ DÎGER MESELELER A.Sehiv,tilavet ve șiikiir secdeleri 11.SINIF KONU8ORU(;

A.Orucun tamm1,ănemi,hikmeti ve faydalan B.Orucun farz olmas1 ve c;eșitleri C.Orucun șartlan ve hiikmii <:;.Oruc bozan ve bozmayan șeyler KONU 9ZEKAT A.Zekatm tan1m1,ănem,hikmeti ve faydalan B.Zeketm tabi olan ve olmayan mallar C.Zekat verilecek kimseler ve ăncelik s1ras1 KONUl0SADAKA A.Sadaka ve c;eșitleri B.F1t1r sadakas1 KONUllHACC A.Hacc ve faydalan B.Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C.Hacc c;eșitleri <:;.Haccm riikiinleri D.Haccm șartlan E.Umre

F. Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler

KONU 12 KURBAN VE AV

A. Kurbanm mahiyeti ve ănemi

B. Kurbamn vacib olams1 ve Kurban edilecek hayvanlar

C. Nezir ve Ahika kurban1

<;.Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar.

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAME PENTRU

EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT

'

2007

PROFIL: TEHNIC

DISCIPLINE TEHNOLOGICE

proba scrisă "E"

Profil

Finalitate

Disciplina de specialitate,. - TEHNIC

Mecanic

Tehnician mecanic pentru întreținere și reparații

Organe de mașini și mecanisme

Solicitări și măsurări tehnice

Tehnician prelucrări mecanice

Tehnician mecatronist

Tehnician operator roboți industriali

Tehnician în transporturi

Electrotehnică

Tehnician electrotehnist

Măsurări electrice și electronice

Electronică și automatizări

Tehnician electronist

Tehnician în automatizări

Tehnician operator tehnici de calcul

Tehnician în metrologie

Telecomunicații

Tehnician telecomunicații

Măsurări speciale în telecomunicatii

Textile

Tehnician în industria textilă

Materii prime textile

Pielărie

Tehnician în industria pielăriei

Materii prime pentru industria de pielărie

Construcții și lucrări publice

Tehnician în lucrări publice și construcții

Desen de construcții și instalatii '

Tehnician desenator tehnic

Electromecanică

Tehnician electromecanic

Măsurări mecanice și electrice

Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos:

•,li

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

240

242

244

246

248

251

254

256

SOLICITĂRI ȘI MĂSURĂRI TEHNICE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Solicitări și măsurări tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li. Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Identificarea solicitărilor, cauzelor și efectelor acestora, mijloacelor de măsurare.

W

Stabilirea și descrierea etapelor unui proces de măsurare.

W

Utilizarea unui aparat în funcție de proprietățile sale metrologice și de natura măsurării.

m

Aplicarea relațiilor de transformare între mărimile fizice în probleme tehnice și efectuarea de transformări între unitățile de măsură ale mărimilor fizice utilizate în tehnică

W

Elaborarea de schițe /scheme specifice domeniului.

W

Aplicarea principiilor de funcționare a unor aparate de măsură.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor) SOLICITĂRI TEHNICE

1. Forțe, tensiuni și deformații: definiții, clasificări, unități de măsură.

2. Solicitări: definire, tipuri de solicitări.

3. Solicitări mecanice: întindere-compresiune - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la întindere și compresiune; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. forfecare - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la forfecare; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. încovoiere - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la încovoiere; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. răsucire - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la răsucire; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple.

4. Solicitări electrice și electrodinamice, cauze și efecte, exemplificări pe: prize, întrerupătoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, siguranțe fuzibile.

SOLICITĂRI ȘI MĂSURĂRI TEHNICE

5. Solicitări termice: cauzele apariției solicitărilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea căldurii); transmiterea căldurii prin conducție, convecție, radiație - caracterizare; efecte (dilatări-contracții, libere-împiedicate, deformări); exemple. MĂSURĂRI TEHNICE

6. Mărimi fizice și unități de măsură utilizate în tehnică.

7. Sistemul Internațional: mărimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii și submultiplii; transformări.

8. Procesul de măsurare: definire, elemente.

9. Metode de măsurare: definire, clasificare, caracterizare.

10. Mijloace de măsurare: definire, clasificare.

11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greșeli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute și erorilor relative.

12. Proprietăți metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie.

13. Mijloace de măsurare pentru: lungimi: șublerul, micrometrul - definire; precizie de măsurare; clasificare; elemente componente; caracterizare; citirea dimensiunilor măsurate;

suprafețe: planimetrul - definire; tipuri; caracterizare;

unghiuri: raportoare - definire; tipuri; caracterizare.

14. Mijloace de măsurare pentru: masă: elemente componente ale mijloacelor pentru măsurat masa; clasificarea instrumentelor de cântărit; tipuri de mijloace de cântărit mecanice,

densitate: metode de măsurare a densității; tipuri de mijloace de măsurare a densității.

15. Mijloace de măsurare pentru turație: tahometrul - definire; tipuri; caracterizare.

16. Mijloace de măsurare pentru: forțe: dinamometrul - definire; tipuri; caracterizare;

presiuni: manometrul cu lichid și manometrul cu elemente elastice - definire; caracterizare.

17. Mijloace de măsurare pentru debit: metode de măsurare; aparate pentru măsurarea debitului de lichide - apometrul: definire, caracterizare, rol.

18. Mijloace analogice de măsurare pentru intensitatea curentului electric: ampermetre de curent continuu și alternativ; tipuri - simboluri; conectarea în circuit.

19. Mijloace analogice de măsurare pentru tensiunea electrică: voltmetre de curent continuu și alternativ, tipuri - simboluri; conectarea în circuit.

20. Mijloace analogice de măsurare pentru rezistența electrică: ohmmetre serie, paralele; conectare și utilizare.

21. Mijloace de măsurare pentru temperaturi: termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistența: părți componente, principiul de funcționare, utilizare.

22. Mijloace de măsurare pentru energia electrică: contorul de inducție monofazat - rol, părți componente, montaj.

DESEN DE CONSTRUCTII ȘI INSTALATII

I. Statutul disciplinei

Disciplina Desen de construcții și instalații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea construcții și lucrări publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m

Citirea și reprezentarea planurilor de ansamblu și a detaliilor de construcții și instalații:

■ Utilizarea elementelor de bază standardizate în desenul de construcții. ■ Reprezentarea la scară și cotarea unui plan de arhitectură. ■ Desenarea la scară dată a detaliilor de fundații continue de mică adâncime. ■ Reprezentarea unui plan de cofraj și de armare a unui planșeu de beton armat. ■ Întocmirea unui extras de armătură. ■ Citirea desenelor de specialitate. ■ Reprezentarea tipurilor de îmbinări pe detalii de noduri metalice. ■ Realizarea detaliilor de finisaje, de tâmplărie

m Rezolvarea unor probleme simple de proiectare:

■ Reprezentarea unui planșeu din lemn. ■ Întocmirea secțiunilor transversale pentru drumuri și căi ferate. ■ Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat și în secțiune după un plan dat. ■ Întocmirea detaliilor de armare pentru un stâlp și o grindă cu extrase de armătură. ■ Proiectarea unei scări.

W

Corelarea planurilor și a secțiunilor în desenul de construcții și instalații:

■

Întocmirea planului de trasare a fundației unei clădiri simple, după un plan de arhitectură dat. ■ Reprezentarea secțiunilor verticale și fațadelor conform unui plan de arhitectură dat. ■

Realizarea secțiunilor verticale (până la nivelul acoperișului) printr-o construcție de zidărie. ■

Reprezentarea fațadelor unei clădiri conform planurilor de arhitectură (plan, secțiuni, detalii). ■ Trasarea instalației electrice pe planul de arhitectură. ■ Corelarea planurilor de instalații între ele.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Elementele de bază ale desenului tehnic de construcții: Cotarea în desenul de construcții. Reprezentări convenționale. Reprezentarea planului unei clădiri simple.

2. Reprezentarea fundațiilor: Notări conven onale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea funda ilor (în se une și în plan).

DESEN DE CONSTRUCTII ȘI INSTALATII

3. Reprezentarea zidăriilor: Detalii de alcătuire. Elemente constructive. Secțiune verticală prin clădire.

4. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: Reprezentarea elementelor de asamblare și a îmbinărilor. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: pereți, planșee. Reprezentarea planului de acoperiș. Reprezentarea planului de ansamblu al șarpantei. Detalii de noduri.

5. Reprezentarea detaliilor de învelitori și a fațadelor: Detalii de învelitori, de streașină și coamă. Fațada principală și laterală a clădirii.

6. Reprezentarea elementelor de instalație electrică: Reprezentări convenționale. Trasarea instalației electrice pe planul de arhitectură.

7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de căi de comunicații: Reprezentarea lucrărilor de drumuri și de căi ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de clădiri, cu rețeaua de drumuri.

8. Reprezentarea structurilor de construcții: Reprezentarea structurilor cu pereți portanți. Reprezentarea structurilor cu stâlpi și grinzi.

9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat: Reprezentarea stâlpilor și grinzilor din beton armat. Planuri și detalii de armare.

10. Reprezentarea elementelor structurale din metal: Reprezentări convenționale. Reprezentarea grinzilor și stâlpilor metalici.

11. Reprezentarea structurilor din zidărie complexă: Detalii de zidărie și de centuri. Planul de arhitectură. Secțiunea verticală și fațada scara 1:50.

12. Reprezentarea planșeelor din beton armat: Plan cofraj și plan armare planșeu. Reprezentarea izolațiilor hidrofuge și termice la terasă.

13. Reprezentarea scărilor în plan și în secțiune: Tipuri de scări. Elementele scărilor. Notări convenționale.

14. Reprezentarea detaliilor de finisaje: Detalii de pardoseli și placaje.

15. Reprezentarea tâmplăriei din lemn: Detalii de uși și ferestre.

16. Reprezentarea planurilor de instalații:

Plan alimentare cu apă rece și apă caldă. Centrală individuală de încălzire. Instalația de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalații de gaze (semne convenționale, simboluri, notații)

MĂSURĂRI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Măsurări electrice și electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Electrotehnică și Electrotehnică și automatizări din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Identificarea și selectarea unor aparate de măsurat în funcție de mărimea măsurată și de principiul de funcționare.

iWl

Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat.

W

Utilizarea aparatelor electrice și electronice pentru efectuarea unor determinări.

Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicării unor tehnici de măsurare

iWl

Interpretarea rezultatelor măsurătorilor și compararea lor cu valorile specificate în documentația tehnică.

iWl

Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice și electronice.

iWl

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Metode de măsurare a mărimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistență, inductanță, capacitate):

puntea \1\/heatstone - principiul de funcționare; schema electrică; utilizare; relații de calcul; puntea Sauty- principiul de funcționare; schema electrică; utilizare; relații de calcul; puntea Maxwell - principiul de funcționare; schema electrică; utilizare; relații de calcul;

2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice) principiul de funcționare,

elemente constructive, caracteristica statică de funcționare (de conversie), interval de măsurare, sensibilitate, prag de sensibilitate, clasă de exactitate.

3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și măsurarea parametrilor acestora (osciloscoape): utilizări, principiul de funcționare, elemente constructive, măsurări cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecvență, timp).

MĂSURĂRI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE

4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezoluție, clasă de exactitate: Aparate numerice pentru măsurarea frecvenței (frecvențmetru numeric). ■ principiul de funcționare, ■ părți componente (construcție), ■ scheme bloc. Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensității curentului electric, rezistențelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale): ■ principii de funcționare, ■ părți componente (construcție), ■ scheme bloc.

5. Scheme electrice pentru măsurarea intensității, tensiunii, puterii în c.c. și în c.a. monofazat.

Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre. Șunturi, rezistențe adiționale (definiție, calcul).

Transformatoare de măsură de tensiune și de curent (raport de transformare, montare în circuit).

Wattmetre (electrodinamice și ferodinamice) - caracteristică de funcționare, constanta aparatului, domeniu de măsurare.

MĂSURĂRI MECANICE ȘI ELECTRICE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Măsurări mecanice și electrice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Electromecanică din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

iWl

Folosirea terminologiei de specialitate.

iWl

Utilizarea mijloacelor de măsurare și verificare mecanică.

iWl

Identificarea și selectarea aparatelor de măsurat în funcție de mărimea măsurată, de metoda de măsurare și de principiul de funcționare.

W

Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat.

iWl

Utilizarea aparatelor pentru efectuarea determinărilor specifice lucrărilor de întreținere și reparații.

W

Utilizarea aparatelor auxiliare în cadrul metodelor de măsurare.

iWl

Extinderea domeniului de măsurare al aparatelor.

iWl

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Mijloace de măsurare și verificare pentru: abateri de formă, abateri de la planeitate, abateri de la cilindricitate și circularitate, abateri de poziție, abateri de la paralelism, abateri de la perpendicularitate, defecte de material.

2. Metode de măsurare a mărimilor mecanice specifice lucrărilor de întreținere și reparații ale utilajelor electromecanice: măsurarea bătăii radiale, frontale și axiale măsurarea și controlul filetelor măsurarea și controlul rugozităților măsurarea zgomotelor și a vibrațiilor controlul coaxialității arborilor măsurarea și controlul roților dințate

3. Aparate și instrumente pentru măsurarea și controlul mărimilor mecanice: etaloane, calibre, șabloane, comparatoare, ortoteste, pasametre, rugozimetre, sonometre micrometre speciale - descriere.

4. Aparate pentru măsurarea puterii electrice în c.a.: wattmetre, varmetre.

5. Aparate pentru măsurarea elementelor de circuit: punți de c.a. și c.c.

MĂSURĂRI MECANICE ȘI ELECTRICE

6. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și pentru măsurarea parametrilor acestora: osciloscoape.

7. Aparate numerice pentru măsurarea timpului și frecvenței: numărătoare universale, frecvențmetre numerice.

8. Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensității curentului electric, rezistențelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale) - principii de funcționare, părți componente (construcție), scheme bloc.

9. Aparate analogice:

caracteristică de conversie, interval de măsurare, sensibilitate,

prag de sensibilitate, clasă de exactitate

1O. Aparate numerice:

intervale de măsurare, rezoluție,

clasă de exactitate.

11. Scheme de conectare a aparatelor de măsurat.

12. Reguli de manevrare a aparatelor de măsurat.

13. Determinarea valorii mărimilor măsurate prin metode indirecte.

14. Erori de măsurare.

15. Limitări în utilizarea aparatelor.

16. Surse de alimentare

17. Traductoare și senzori pentru măsurări.

18. Metode de extindere a domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre în

c.c. șic.a.

șunturi, rezistențe adiționale

transformatoare de măsură de tensiune și de curent.

MĂSURĂRI SPECIALE ÎN TELECOMUNICATII

I. Statutul disciplinei

Disciplina Măsurări speciale în telecomunicații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Telecomunicații din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

iWl

Folosirea terminologiei de specialitate.

iWl

Identificarea și localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicații.

W

Identificarea unor soluții de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicații.

W

Determinarea calității parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicații.

W

Utilizarea documentației tehnice care reglementează transmisiile în telecomunicații.

W

Măsurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor măsurători specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicații

W

Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic.

iWl

Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicații.

iWl

Evaluarea performanțelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicații.

W

Evaluarea performanțelor la transmisiile numerice și cu impulsuri.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Măsurarea rezistoarelor: metoda voltmetrului și ampermetrului. metode de punte. megohmetre.

2. Măsurarea bobinelor: inductanța bobinelor. coeficientul de calitate.

3. Măsurarea condensatoarelor: capacitatea condensatorului. coeficientul de pierderi.

4. Impedanța complexă: modulul și argumentul.

5. Osciloscopul catodic: caracteristici și avantaje. structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp. regimuri de funcționare: sincronizarea bazei de timp; funcționarea declanșată; funcționarea liberă.

MĂSURĂRI SPECIALE ÎN TELECOMUNICATII

circuite auxiliare: linii de întârziere; sonde de măsură etc. utilizări: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie.

6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicații: criterii de clasificare. parametrii primari. parametrii secundari.

7. Deranjamente la liniile fizice: criterii de clasificare. deranjamente de izolament. deranjamente de întrerupere. deranjamente de omogenități.

8. Prize de pământ: clasificare, rol, realizare. măsurarea rezistenței prizelor de pământ.

9. Măsurări în tehnica protecției contra electrocoroziunii:

depistarea electrocoroziunii. metode de protecție pasivă. metode de protecție activă. ridicarea diagramei de potențial.

valori uzuale, norme și recomandări.

1O. Nivele de transmisie:

nivele relative. nivele absolute. unități de măsură.

11. Generatoare de semnal: clasificare, caracteristici. generatoare de semnale sinusoidale. scheme-bloc, funcționare. generatoare modulate și speciale. utilizare.

12. Indicatoare de nivel: indicatoare de bandă largă. indicatoare selective. indicatoare combinate.

13. Metode de măsurare a nivelurilor: măsurarea în nivel. măsurarea în terminal.

măsurarea zgomotelor electrice. localizarea deranjamentelor în echipamente prin măsurarea nivelelor intermediare. valori uzuale și recomandări.

14. Măsurarea caracteristicilor electrice ale diporților (cuadripolilor): impedanțe specifice ale cuadripolului. atenuarea proprie (pe imagini). atenuarea de inserție. câștigul (amplificarea) diporților activi. adaptarea și simetria.

15. Măsurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic.

MĂSURĂRI SPECIALE ÎN TELECOMUNICATII

16. Măsurarea distorsiunilor neliniare: distorsiunea armonică, ecarturi de armonici;

distorsiunea de intermodulație; metoda zgomotului alb. măsurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie. atenuările de diafonie; ecarturile de diafonie.

17. Măsurarea frecvențelor: precizia necesară la măsurare; frecvențmetrul cu lamele; frecvențmetrul numeric; compararea frecvențelor cu osciloscopul catodic; valori uzuale, norme și recomandări.

18. Măsurarea subansamblurilor specifice de telecomunicații: subansambluri pasive. subansambluri active. subansambluri complexe.

19. Măsurarea căilor de telecomunicații: banda de frecvențe efectiv transmisă de transmisie; nivele și impedanțe nominale; caracteristica de amplitudine; diafonia liniară; zgomote; sincronizarea frecvențelor purtătoare; valori uzuale, norme și recomandări.

20. Aparate numerice de măsură: subansambluri funcționale. aparate numerice prin compensare. aparate numerice cu trecere intermediară prin frecvență. aparate cu integrare. utilizări.

21. Măsurări la sistemele cu modulație în cod a impulsurilor: parametrii analogici. rata erorilor. diagrama ochiului. zgomotul de cuantizare. jitterul.

22. Măsurări în transmisiile de date:

transmisii sincrone și asincronice. transmisii plesiosincrone.

modem-uri de date. aparatul teletax.

distorsiuni în transmisia de date. valori uzuale, norme și recomandări.

MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELĂRIE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Materii prime pentru industria de pielărie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Pielărie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat:

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m Identificarea materiilor prime pentru confecțiile din piele și înlocuitori și a elementelor structurale ale pielii.

W

Identificarea sortimentelor de înlocuitori de piele.

m

Selectarea operațiilor de transformare a pielii crude în piele finită în funcție de destina e. m

Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obținerii unor produse specifice. m

Determinarea proprietăților pieilor finite.

m Utilizarea materialelor auxiliare în funcție de tipul de produs.

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor):

1. Clasificarea materiilor prime: Clasificarea pieilor finite după: ■ proveniență; ■ modul de prelucrare și finisare; ■ destinație; Clasificarea înlocuitorilor de piele.

2. Pielea crudă: Structura histologică a pielii crude; Topografia și zonificarea pielii;

3. Prelucrarea pieilor crude: Conservarea și depozitarea pieilor crude: ■ metode de conservare; ■ defecte provenite de la pieile crude; ■ defectele pieilor finite: clasificare, exemple. Pregătirea pieilor pentru tăbăcire și argăsire: ■ definirea pielii gelatină; influenta calității pielii gelatină asupra calității pielii finite. Tăbăcirea pieilor: ■ tăbăcirea minerală: materiale utilizate, proprietățile pielii tăbăcite mineral; ■ tăbăcirea vegetală: materiale utilizate, proprietățile pielii tăbăcite vegetal. Finisarea pieilor finite: ■ finisare față naturală: netedă sau presată; ■ finisare față corectată: netedă sau presată. MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELĂRIE

4. Caracteristicile pieilor finite: Caracteristici fizice: ■ aria pieilor: definiție, unități de măsură; ■ grosimea pieilor: definiție, unități de măsură, micrometru; ■ masa pieilor: definiție, unități de măsură ■ densitatea pieilor: definiție, unități de măsură; ■ caracteristici de transfer: absorbția la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer și vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termică a pieilor finite: definiții. Caracteristici mecanice: ■ comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unități de măsură, relație de calcul pentru alungirea relativă, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice; ■ alungirea relativa la sarcina de 1dan/mm 2; ■ alungirea relativa la crăparea feței; ■ alungirea relativă la rupere; ■ rezistența la rupere: definiție, relație de calcul, unități de măsură; ■ rezistența la sfâșiere: definiție, relație de calcul, unități de măsură; ■ rezistența la cusătură: definiție, relație de calcul, unități de măsură; ■ rezistența la uzură prin frecare; ■ rezistența la flexiune: definiție; ■ rigiditatea și flexibilitatea; ■ rezistența vopsirii: definiție.

5. Sortimente de piei finite: Piei pentru încălțăminte: ■ piei pentru fețe de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; ■

piei pentru piese rigide ale încălțămintei: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; ■

piei pentru căptușeli de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație. Piei pentru marochinărie: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; Piei pentru mănuși: proveniență, mod de prelucrare; Piei pentru îmbrăcăminte: proveniență, caracteristici; Piei pentru articole tehnice și harnașamente: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație;

6. Înlocuitori de piele: Înlocuitori rigizi: ■

înlocuitori de tip cauciuc pentru talpă și tocuri: sortimente, caracteristici, destinație; ■ produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinație; ■

înlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinatie. Înlocuitori flexibili: ■ înlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinație; ■ înlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinație.

7. Materiale auxiliare. Materiale textile: ■ ațe folosite pentru confecții din piele; ■ țesături pentru confecții din piele; ■ tricoturi pentru confecții din piele; ■ alte materiale textile.

Materiale metalice: destinație, tipuri de materiale metalice;

MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELĂRIE

Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinație. Materiale chimice.

■ adezivi: destinație, tipuri de adezivi; ■ agenți de spălare: destinație, tipuri de agenți de spălare ■ materiale pentru finisare și impregnare: destinație, tipuri de materiale pentru finisare și impregnare.

MATERII PRIME TEXTILE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanică, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m Identificarea fibrelor după structură și proprietăți.

m Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăți.

m Caracterizarea firelor în funcție de proprietăți.

W

Stabilirea destinației diferitelor tipuri de fire, țesături și tricoturi.

W

Alegerea materialelor auxiliare în funcție de proprietă le specifice și de cerințele produsului.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor) FIBRE TEXTILE:

1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor.

2. Proprietăți generale ale fibrelor textile: Proprietăți fizice: ■ masa specifică; ■ culoarea; ■ luciul; ■ lungimea; ■ densitatea de lungime: definiție, indici de finețe, relații de transformare, calcule; ■ higroscopicitatea: definiție, tipuri de umidități, masa comercială, calcule; ■ comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatură, la călcare și la ardere; ■ alte proprietăți fizice ale fibrelor: ondulațiile, neșifonabilitatea, încărcarea electrostatică, stabilitatea față de lumină și microorganisme. Proprietăți mecanice: ■ rezistența la rupere: forța de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule; ■ alungirea la rupere: alungirea absolută și relativă, gradul de elasticitate; ■ comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling. Proprietăți chimice: ■ comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; ■ comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; ■ comportarea la substanțe oxidante a fibrelor naturale și sintetice.

MATERII PRIME TEXTILE

3. Fibre naturale vegetale (bumbac, in, cânepă): obținere, proprietăți, întrebuințări.

Fibra de bumbac: obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico­ mecanice, întrebuințări; Fibrele liberiene (inul și cânepa): obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări.

4. Fibre naturale animale (lână, păruri, mătase): obținere, proprietăți, întrebuințări.

Fibra de lână: obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico­ mecanice, întrebuințări; Fibra de mătase naturală: obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări.

5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice și fibre din polimeri sintetici): obținere, proprietăți întrebuințări.

Noțiuni generale de obținere a fibrelor chimice; Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări; Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăți fizico - mecanice, întrebuințări. FIRE TEXTILE:

6. Definirea și clasificarea firelor(după natura fibrelor componente și după torsiune).

7. Proprietățile firelor: Densitatea de lungime, calcule; Torsiunea; Rezistența și alungirea la rupere. TESĂTURI ȘI TRICOTURI '

8. Definiția și clasificarea țesăturilor (după natura firelor, destinație, procese de

finisare).

9. Definiția și clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinație, structură, forma în care sunt produse de mașină).

10. Proprietățile țesăturilor și tricoturilor: Stabilitatea dimensională; Rezistență;

Comportare la frecare; Permeabilitate la aer și căldură. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ

11. Materiale textile: căptușeli, întărituri, furnituri, ață de cusut, accesorii. Căptușeli: proprietăti, roluri în cadrul produsului, tipuri de căptușeli; Întărituri: proprietăți,' rolul în cadrul produsului, tipuri de întărituri;

Furnituri (ața de cusut, bandă pentru confecții, vatelină): proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri.

12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului.

ORGANE

DE

MAȘINI ȘI MECANISME

I. Statutul disciplinei

Disciplina Organe de mașini și mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea mecanică din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice.

W

Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice.

W

Identificarea tipurilor de organe de mașini

m Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice

m Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistență

m Descrierea tipurilor de organe de mașini

W

Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice

W

Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanică

W

Alegerea organelor de mașini adecvate diferitelor sisteme tehnice

m Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de mașină la diferite solicitări

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Elemente de statică: Legăturile solidului rigid. Reazeme și reacțiuni. Calculul reacțiunilor. Caracteristici geometrice ale secțiunilor plane (arie, moment static, moment de inerție, modul de rezistență).

2. Calcule de rezistență Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificări (cu același tip de tensiune și cu tensiuni de tip diferit). Principiile calculului de rezistență (coeficienți de siguranță; rezistență admisibilă; concentratori de tensiune). Calculul de verificare, dimensionare, sarcină capabilă și deformații pentru (întindere - compresiune; forfecare; încovoiere; torsiune).

3. Organe de mașini și mecanisme: Structura sistemelor tehnice: ■ definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, mașină, mecanism, organ de mașină; ■ clasificarea și rolul organelor de mașini; ■ condiții impuse organelor de mașini; ■ standardizarea și interschimbabilitatea organelor de mașini.

ORGANE DE MAȘINI ȘI MECANISME

Asamblări și organe de asamblare: ■ tipuri, prezentare generală; ■ asamblări nedemontabile (nituite, sudate, lipite); ■ asamblări demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate); ■ asamblări elastice. Organele mișcării de rotație: ■ categorii de organe ale mișcării de rotație; ■ osii și arbori; fusuri și pivoți: rol funcțional, tipuri, materiale, elemente constructive, calcule de rezistentă; ■ lagăre: rol funcțional, tipuri, condiții impuse, specific, construcție, materiale pentru: lagăre de alunecare; rulmenți: tipuri, simbolizare și alegere. ■ cuplaje: clasificare, rol funcțional, condiții impuse; construcție, materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanșe, cu bolțuri); cuplaje intermitente (ambreiaj cu discuri de fricțiune). Mecanisme și organe pentru transmiterea mișcării de rotație: ■ rol, tipuri, condiții impuse; ■ principiul de funcționare, construcție, avantaje, dezavantaje, materiale, calculul turației și raportul de transmitere pentru: • transmisii prin cablu; • transmisii prin lanț; • transmisii prin roti de fricțiune; • transmisii prin roti dințate. ■ mecanisme variatoare de turație (cu curea, cu roți baladoare); principiu de funcționare, construcție.

4. Mecanisme pentru transformarea mișcării:

Mecanisme de transformare a mișcării de rotație în mișcarea rectilinie continua: șurub-piuliță, pinion-cremalieră;

Mecanisme de transformare a mișcării de rotație în mișcarea rectilinie alternativă: bielă-manivelă, mecanism cu culisă;

Mecanism de transformare a mișcării de rotație continuă în mișcare de rotație intermitentă: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAME PENTRU

EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT

'

2007

PROFIL: SERVICII

DISCIPLINE TEHNOLOGICE

proba scrisă "E"

Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos:

Profil

Specializare

Finalitate

Disciplina de specialitate

SERVICII

Economic

Tehnician în activități financiare și comerciale

Contabi I itate

Economia întreprinderii

Administrativ

Tehnician în administrația publică

Turism și alimentație publică

Tehnician în turism

Marketing

Tehnician în alimentația publică

Poștă

Tehnician în activități de poștă

Exploatare poștală

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

261

264

265

267

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII

I. Statutul disciplinei

Disciplina Economia întreprinderii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Identificarea și descrierea trăsăturilor caracteristice ale întreprinderii în raport cu evoluția economiei.

■ Clasificarea întreprinderilor și descrierea trăsăturilor caracteristice ale acestora. ■ Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi. ■ Încadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale. W

Identificarea și interpretarea relațiilor economice de bază dintre întreprindere și mediul economic extern. ■ Identificarea elementelor mediului extern al întreprinderii. ■ Descrierea și compararea acțiunii diferi lor factori externi asupra activită i întreprinderii. ■ Determinarea unor implica i ale rela ilor cu partenerii externi asupra activită i întreprinderii. iWl

Explicarea modului de organizare și funcționare a întreprinderii. ■ Identificarea sistemelor de organizare procesuală a întreprinderii și analiza efectelor acestora. ■

Descrierea funcțiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare a întreprinderilor. ■ Identificarea sistemelor de organizare structurală și descrierea structurii organizatorice a unei întreprinderi. ■

Descrierea elementelor de bază ale unei organigrame și întocmirea organigramei unei întreprinderi mici /mijlocii. ■ Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor. iWl

Luarea unor decizii cu privire la organizarea și conducerea resurselor umane dintr-o întreprindere. ■

Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane și alegerea soluțiilor optime de încadrare. ■ Diferențierea atribuțiilor diferitelor categorii de personal conform fișei postului. ■ Identificarea și selectarea unor forme și modalități eficiente de motivare a (cointeresare) a personalului dintr-o întreprindere mică /mijlocie. iWl

Analiza proceselor economice ale întreprinderii și elaborarea unor soluții de optimizare. ■ Identificarea și analiza unor procese economice specifice întreprinderilor. ■ Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi. ■ Cunoașterea importanței activității de optimizarea și selectarea tehnicilor specifice.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII

III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor)

1. Întreprinderea: Conceptul de întreprindere: definiție Trăsăturile caracteristice ale întreprinderii: ■ întreprinderea - unitate tehnico-productivă (caracteristici); ■ întreprinderea - unitate organizatoric-administrativă (caracteristici); ■ întreprinderea - unitate economico-socială (caracteristici); Clasificarea întreprinderilor în funcție de următoarele criterii: ■ forma de proprietate asupra capitalului social și al patrimoniului; ■ apartenența la una din ramurile industriale de activitate; ■ gradul de mărime; ■ gradul de specializare; ■ tipul de producție, Tipul de producție: definirea, clasificarea și compararea tipurilor de producție.

2. Mediul extern al întreprinderii: Definirea conceptului de mediu extern al întreprinderii. Factorii externi care influențează activitatea întreprinderii: ■ modalități de influență; ■ enumerarea și descrierea factorilor externi (economici, tehnici și tehnologici, de management, politici, socio-culturali, juridici, demografici, mediul natural și înconjurător); ■ compararea acțiunii diferiților factori externi asupra activității întreprinderii; Relațiile externe ale întreprinderii cu: ■ furnizorii - definire, caracterizare. ■ clienții - definire, caracterizare. ■ instituțiile bancare - definire, caracterizare. ■ societățile de asigurări - definire, caracterizare. ■ camerele de comerț și industrie - definire, caracterizare. ■ instituțiile statului - definire, caracterizare. ■ întreprinderile concurente - definire, caracterizare. ■ mass-media - definire, caracterizare.

3. Organizarea procesuală a întreprinderii: Definirea conceptului de "organizare procesuală". Obiectivele întreprinderii: ■ definirea conceptului de obiectiv, ■ tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul li, obiective specifice, obiective individuale); Efectele organizării procesuale a întreprinderii; conceptele de funcțiune, activitate, atribuție, sarcină: definire, caracterizare; Funcțiunile sistemului de organizare procesuală: ■ funcțiunea de cercetare-dezvoltare - activități, sarcini, atribuții. ■ funcțiunea de producție - activități, sarcini, atribuții. ■ funcțiunea comercială - activități, sarcini, atribuții. ■ funcțiunea de marketing - activități, sarcini, atribuții. ■ funcțiunea financiar-contabilă - activități, sarcini, atribuții. ■ funcțiunea de personal - activități, sarcini, atribuții.

4. Organizarea structurală a întreprinderii: Definirea conceptului de "structură organizatorică". Elementele de bază ale structurii organizatorice. ■ Structura funcțională (de management) și compartimentele sale: • postul - concept, trăsături; • funcția - concept, tipuri; • compartimentul de muncă - tipuri; • nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhică;

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII • ponderea ierarhică: concept, mărimea ponderii ierarhice. • relațiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relații. ■ Structura operațională de producție și concepție și compartimentele sale: • definirea conceptului; • compartimentele structurii operaționale; • definirea conceptelor de: secția de producție, secția de bază, secția auxiliară, secția de servire, atelier, loc de muncă. Tendințe actuale în organizarea structurală a întreprinderilor.

5. Resursele umane ale întreprinderii: Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi. Drepturi și obligații ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajaților și obligațiile acestora. Selecția personalului: enumerarea și descrierea etapelor recrutării personalului. Promovarea personalului: ■ concept; ■ criterii de promovare; ■ modalități de promovare; ■ formarea personalului; ■ principii de evaluare a personalului. ■ cointeresarea personalului: concept.

6. Procese economice: Aprovizionarea și pregătirea mărfurilor: ■ concept, ■ funcții; ■ conceptul de flux tehnologic; ■ forme de organizare. Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităților de depozitare. Producția de mărfuri și servicii: definirea conceptelor de "producție de mărfuri" și "producție de servicii". Comercializarea: ■ opera ile de pregătire a mărfurilor în vederea vânzării, opera i comune, opera i specifice; ■ vânzarea mărfurilor cu ridicata; angrosistul, definiție, caracterizare; ■ vânzarea mărfurilor cu amănuntul; detailistul, definiție, caracterizare, tipologie; ■ magazinul - concept, forme de vânzare cu amănuntul, forme de vânzare a mărfurilor cu ridicata.

7. Optimizarea proceselor economice:

Eficiența economică: definire, efecte, modalități de determinare a eficienței economice (raportarea efectelor obținute la eforturile depuse pentru obținerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate).

Rentabilitatea întreprinderii: modalități de calcul, rata rentabilității.

CONTABILITATE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Contabilitate are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: economic și administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

W Utilizarea informațiilor contabile și financiare pentru luarea deciziilor în cadrul întreprinderii și instituției publice:

■ Efectuarea inventarierii unei gestiuni. ■ Stabilirea rezultatelor inventarierii. ■ Soluționarea eventualelor diferențe constând în plusuri sau minusuri. W Evaluarea performanței întreprinderii și instituției publice pe baza informațiilor contabile: ■ Identificarea funcțiilor bilanțului. ■ Prezentarea structurii bilanțului și a anexelor la bilanț. ■ Stabilirea indicatorilor economico-financiari și interpretarea acestora. W Utilizarea elementelor planului de conturi: ■ Folosirea corelațiilor planului de conturi. ■ Identificarea claselor de conturi în planul de conturi. ■ Identificarea funcției contabile a conturilor. m

Elaborarea documentelor de sinteză și interpretarea datelor furnizate de acestea: ■ Întocmirea balanței de verificare. ■ Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balanței conturilor. ■ Identificarea tipurilor de balanțe de verificare.

W Aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din patrimoniul întreprinderii și instituției publice.

W Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor)

1. Înregistrări contabile privind operațiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăți comerciale: Operații privind capitalurile proprii - capitalul social și rezervele; aplicații. Operații privind activele imobilizate: imobilizări necorporale și corporale; aplicații. Operații privind stocurile și producția în curs de execuție - contabilitatea stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent; aplicații. Operații privind datoriile și creanțele: comerciale, salariale, sociale și fiscale ale agentului economic; aplicații. Operații privind trezoreria - de încasări și plăți prin conturi la bănci și casierie; aplicații.

2. Balanțele de verificare a înregistrărilor în conturi: Noțiune, importanță, formă. Tehnica întocmirii balanței de verificare.

3. Inventarierea patrimoniului: Inventarierea - procedeu al contabilității Etapele desfășurării inventarierii Stabilirea rezultatelor inventarierii

4. Bilanțul contabil:

Importanța, rolul și funcțiile bilanțului contabil Structura bilanțului contabil și a anexelor

EXPLOATARE POȘTALĂ

I. Statutul disciplinei

Disciplina Exploatare poștală are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Poștă din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m

Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poștale interne, a caracteristicilor și a simbolurilor acestora

■ Remiterea la destinație Încredințarea sumelor de bani, de persoane fizice și juridice, oficiilor poștale pentru remiterea lor la destinație. ■ Achitarea mandatelor poștale, telegrafice și on-line. m Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poștale interne. ■ Verificarea formularelor specifice unei activită poștale și întocmirea actelor de nereguli. m Efectuarea unor operațiuni specifice activității de exploatare poștală. ■ Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondență". ■ Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondență simplă și înregistrată. ■ Efectuarea operatiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii". ■ Înmânarea obiect lor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului. ■ Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile poștale.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Obiecte de corespondență - procesul de exploatare: Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondență: ■ definiții, ■ dimensiuni, ■ limite de greutate, ■ condiționare. Redactarea adresei la obiectele de corespondență: ■ reguli generale, ■ excepții. Indicațiile speciale și specifice aplicate la această categorie: ■ A.R., ■ P.C., ■ Expres, ■ Post-restant, ■ Căsuță Poștală, ■ Recomandat, ■ confirmările ulterioare. Prezentarea obiectelor de corespondență simplă și recomandată: ■ prezentarea bucată cu bucată;

EXPLOATARE POȘTALĂ ■ prezentarea în serii. Încheierea operațiunilor de prezentare; închiderea expediției; efectuarea schimbului de expediție; Primirea expediției și prelucrarea în vederea distribuirii. Distribuirea: ■ distribuirea corespondenței simple; ■ distribuirea corespondenței înregistrate; ■ distribuirea actelor de procedură; ■ trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la păstrare.

2. Mandate poștale și on-line - procesul de exploatare: Mandate poștale și on-line: ■ definiție; ■ completarea formularelor. Redactarea adresei la mandate, excepții de la adrese. Indicații generale folosite la mandatele poștale și indicații specifice folosite la mandatele on-line. Prezentarea mandatelor poștale și on-line - operațiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucată cu bucată; prezentarea în serii; modalități de plată la mandate.; Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitării. Achitarea mandatelor: ■ formalități la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31; ■ mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, înapoiate, reexpediate, trimise la păstrare; Înaintarea conturilor de mandate și verificările efectuate la controlul ulterior.

3. Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare: Trimiteri ce fac parte din această categorie: definiții, dimensiuni, limite de greutate, condiționare. Condiții de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie: ■ adresarea; ■ indicații specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea. Prezentarea obiectelor de mesagerie - operațiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarată (prezentarea bucată cu bucată, prezentarea în serii. Prelucrarea în vederea expedierii și efectuarea schimbului de expediții. Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire, verificare și cartare pe locuri de muncă. Înmân rea obiectelor de esagerie: ■ înmânarea coletelor cu și fără valoare declarată; ■ înmânarea scrisorilor cu valoare; ■ predarea sacilor cu corespondență, gropurilor, casetelor colectoare și C.F.R; ■ mesagerii ce nu pot fi înmânate.

MARKETING

I. Statutul disciplinei

Disciplina Marketing are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: turism și alimentație publică din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Dezvoltarea capacității de investigare a fenomenelor economice de piață:

■ Identificarea factorilor care influențează cercetarea pieței și a concurenței de piață. ■ Analiza cerințelor unei segmentări eficiente a pieței. ■ Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri. ■

Determinarea cauzelor și efectelor principalelor modificări ale mediului de afaceri ale firmei. m

Cunoașterea tipurilor de strategii de marketing și dezvoltarea acestora la nivelul

întreprinderii: ■ Identificarea diferitelor modalități de organizarea a compartimentului de marketing. ■ Descrierea criteriilor de apreciere a activității specialistului în marketing turistic. ■ Analiza raportului dintre cererea și oferta de servicii turistice și identificarea factorilor care le influențează. m

Utilizarea metodelor, tehnicilor și procedeelor de marketing ca instrument al

managementului întreprinderii: ■ Aprecierea atitudinii turiștilor prin diferite metode de scalare. ■ Elaborarea și efectuarea de sondaje și chestionare tipice domeniului serviciilor turistice. ■

Interpretarea rezultatelor statistice și luarea de decizii pentru îmbunătățirea ofertei turistice. ■

Elaborarea și aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul și formarea prețurilor, distribuția și promovarea produselor turistice).

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor)

1. Piața activității de turism: Definiția pieței turistice. Cererea turistică: ■ particularitățile cererii turistice; ■ determinanții cererii turistice; ■ elasticitatea cererii turistice; ■ sezonalitatea cererii turistice; Oferta turistică: ■ particularitățile ofertei turistice; ■ determinanți ai ofertei turistice. Estimarea potențialului pieței: ■ definiția și scopul cercetării pieței;

MARKETING ■ criteriile segmentării pieței; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasă socială, stil de viață), comportamentale. ■ condițiile unei segmentări eficiente.

2. Instrumente ale cercetării de piață: Măsurarea și scalarea. Tipuri de scale. Metode de scalare: ■ diferențiala semantică, ■ scala lui Likert, ■ modelul Fishbein-Rosenberg.

3. Organizarea activității de marketing în turism: Organizarea compartimentului de marketing al întreprinderii turistice după diferite criterii. Profesiograma specialistului de marketing.

4. Mixul de marketing turistic: Politica de produs în turism: ■ definirea produsului turistic; ■ elementele produsului turistic; ■ clasificarea produselor turistice; ■ ciclul de viață al produselor turistice; ■ strategii privind produsele turistice. Politica de prețuri în turism: ■ forme de prezentare a prețurilor în turism; ■ particularitățile prețurilor și tarifelor în turism; ■ strategii și politici de prețuri în turism; ■ diferențieri de prețuri în turism. Politica de distribuție: ■ canalele de distribuție: caracteristici, tipologie; ■ organizarea canalelor de distribuție; ■ distribuția fizică și managementul logisticii. Politica de promovare: ■ definirea și obiectivele publicității; ■ structura publicității; ■ alegerea mediului publicitar; ■ promovarea vânzărilor: tipuri și modalități de promovare.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NATIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE '

PROGRAME PENTRU

EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT

'

2007

PROFIL:

RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

DISCIPLINE TEHNOLOGICE

proba scrisă "E"

Pentru profilul RESURSE NATURALE ȘI PROTECTIA MEDIULUI, la proba "E",

'

candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente

specializării, conform tabelului de mai jos:

Profil

Specializare

Finalitate

Disciplina de specialitate

Chimie

Tehnician în chimie

Procese și

Ecologie și protecția mediului

industrială

industrială

utilaje

Protecția mediului

Tehnician în protecția mediului

Analiza factorilor de mediu

Operații unitare

Industria

Tehnician în industria

și utilaje în

alimentară

alimentară

industria

RESURSE

alimentară

NATURALE

ȘI

Agricol

Tehnician în agricultură

PROTECȚIA MEDIULUI

Agropedologie

Agromontan

Tehnician agromontan

Anatomia și

Veterinar

Tehnician veterinar

fiziologia animalelor

domestice

Silvic

Tehnician în silvicultură

Silvicultură

Prelucrarea

Tehnician în prelucrarea

Tehnologia

lemnului

lemnului

mobilei

Materiale de

Tehnician în industria

Chimia silicatilor '

construc i

materialelor de construcții

NOTĂ:

Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C.

Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

272

274

276

278

280

281

285

288

291

ECOLOGIE ȘI PROTECTIA MEDIULUI

I. Statutul disciplinei

Disciplina Ecologie și protecția mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului.

Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului,

absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Recunoașterea și definirea unor concepte specifice ecologiei și protecției mediului.

■ Identificarea și descrierea principalelor componente ale mediului natural. ■ Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcționare. iWl

Recunoașterea diferitelor tipuri de ecosisteme și descrierea relațiilor intra și interspecifice ale acestora. ■ Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem. ■ Interpretarea relațiilor biotop-biocenoză în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme. ■ Identificarea și caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate. iWl

Identificarea și corelarea agenților /factorilor care influențează echilibrul ecologic. ■ Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător și indicarea modului de dispersie a poluanților. ■ Stabilirea influenței factorilor poluanți asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător. W

Interpretarea efectelor factorilor poluanți asupra echilibrului ecologic. ■

Identificarea și măsurarea acțiunii factorilor poluanți asupra componentelor mediului. W

Elaborarea unor măsuri pentru protecția mediului și combaterea poluării. ■ Stabilirea unor măsuri de protecție a resurselor naturale în funcție de natura factorilor poluanți. ■

Propunerea unor modalități de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării I detalierii competențelor)

1. Caracteristicile sistemelor biologice: Evoluția; Integralitatea; Echilibrul dinamic; Autoreglarea.

2. Ecosistemul: Biotop. Structuri și caracteristici Biocenoză. Structuri și caracteristici

ECOLOGIE ȘI PROTECTIA MEDIULUI

Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei Structura și caracteristicile ecosistemului

3. Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: Ecosisteme terestre (păduri, pajiști) Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare).

4. Surse de poluare a apei și modul de dispersie a poluanților. Apă în natură: importanță; circuit; clasificare; forme de existență a apei. Poluanții apei. Criterii de clasificare. Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziția surselor de poluare. Influența poluanților apelor asupra mediului: substanțe organice; substanțe anorganice; substanțe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele.

5. Surse de poluare a aerului și modul de dispersie a poluanților. Aerul. Generalități. Poluanții aerului. Surse de poluare a aerului. Influența poluanților aerului asupra mediului.

6. Surse de poluare a solului și modul de dispersie a poluanților. Solul. Importanță. Poluanții solului. Surse de poluare a solului. Influența poluanților solului asupra mediului.

7. Efecte majore ale poluării mediului: Efectul de seră Ploi acide Deprecierea stratului de ozon

8. Epurarea apelor.

9. Folosirea rațională a îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură și silvicultură.

10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea și recuperarea deșeurilor.

AGROPEDOLOGIE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Agricol și Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Identificarea nivelurilor factorilor de mediu și corelarea lor cu cerințele plantelor de câmp.

m Identificarea și descrierea proprietăților solului.

m

Identificarea factorilor care diminuează producția plantelor cultivate și aplicarea măsurilor de reducere a influenței acestora.

W

Recunoașterea componentelor profilului de sol și descrierea proceselor de formare a acestuia.

m Explicarea rolului componentelor organice și minerale ale solului în viața plantelor.

m Explicarea însușirilor principalelor tipuri de soluri.

m Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreținerea unei culturi.

m Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în funcție de destinația produsului.

m

Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în funcție de fertilitatea naturală a solului și de sortimentul de îngrășăminte existente.

m

Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de câmp. m

Proiectarea lucrărilor de înființare a culturilor prin însămânțare sau plantare. m

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării I detalierii competențelor)

1. Factori de mediu și niveluri optime ale acestora.

2. Mijloace și măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieții plantelor.

3. Sursele de proveniență ale părții minerale și ale celei organice ale solului

4. Influența componentelor minerale si organice asupra fertilității solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare și humificare.

5. Proprietăți fizico-chimice și mecanice ale solului: textura, structura.

6. Proprietățile hidrofizice, de aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei.

7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului.

AGROPEDOLOGIE

8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice.

9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale).

10. Însușirile solului și profilului de sol: cerniozom; brun - roșcat.

11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului.

12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul.

13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp.

14. Semănatul și plantatul - procedee de înființare a unei culturi.

15. Sămânța - însușirile de calitate ale seminței, pregătirea seminței pentru semănat.

16. Materialul de plantat - însușiri de calitate și pregătirea lui pentru plantare.

17. Metode de înființare a unei culturi de câmp.

18. Parametrii pentru înființarea unei culturi: distanțe de semănat, epoca de semănat, adâncimea de semănat pentru culturile de câmp și culturile legumicole.

19. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afânarea solului (cu grapa cu colți, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativă)

20. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor și agenților patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea.

21. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificarea viabilității plantelor anuale sau a viabilității mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea după semănat, mușuroitul, completarea golurilor, răritul, susținerea plantelor în poziție verticală, copilitul, cârnitul, tăieri de formare și tăieri de rodire.

22. Buruienile din culturile agricole și combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de îmburuienare, procedee și mijloace de prevenire și combatere a buruienilor.

23. Boli și dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători și agenți patogeni, principalele grupe de boli și dăunători ai plantelor cultivate, procedee și mijloace de prevenire și combatere a dăunătorilor și agenților patogeni.

24. Insuficiența apei din sol - irigarea.

25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înființărilor culturilor.

26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului.

ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU

I. Statutul disciplinei

Disciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Protecția mediului din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m Identificarea și utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu.

m Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize.

m Alegerea sticlăriei și a reactivilor în vederea analizelor de apă.

m Aplicarea și respectarea normelor de P.M. și P.S.I. în efectuarea de analize.

m

Efectuarea analizelor de apă, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare.

W

Corelarea și interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calității factorilor de mediu.

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării I detalierii competențelor)

1. Norme de protecția muncii și de pază și stingere a incendiilor.

2. Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiții de conservare.

3. Analize de ape (principiul determinării; ecuațiile reacțiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; calcule):

Determinarea proprietăților organoleptice ale apelor. Determinarea suspensiilor totale din ape. Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru. Determinarea alcalinității și acidității apelor. Determinarea regimului de oxigen(R.O.) al apelor: ■ Determinarea oxigenului dizolvat în apă; ■ Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5); ■ Determinarea substanțelor oxidabile din apă (CCOMn). Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor: ■ Determinarea reziduului fix; ■ Determinarea Ca și Mg din apă prin metoda complexonometrică; ■ Determinarea durității prin metoda complexonometrică; ■ Determinarea clorurilor din apă;

ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU ■ Determinarea carbonaților și bicarbonaților din apă. Determinarea indicatorilor regimului toxic ( R.T.) al apei: ■ Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă; Analiza biologică a apelor naturale: ■ Aparate și instrumente Analiza bacteriologică a apelor: ■ Aparate și instrumente ■ Determinarea bacteriilor mezofile ■ Determinarea coliformilor totali

4. Analize de aer (principiul determinării; ecuațiile reacțiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):

Determinarea pulberilor totale din aer: ■ Pulberi sedimentabile; ■ Pulberi în suspensie.

5. Analize de sol (principiul determinării; ecuațiile reacțiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor):

Pregătirea solului pentru analiză. Determinarea umidității solului. Determinarea pH-ului solului. Determinarea acidității și alcalinității solului. Determinarea sărurilor solubile din soluri (în extrasul apos): ■ Dozarea anionilor: co/-, HCO 3 -, C-I ■ Dozarea cationilor: Ca 2

, Mg 2

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Anatomia și fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Identificarea componentelor celulei animale și clasificarea țesuturilor.

m

Recunoașterea oaselor și a articula ilor în seria animală și explicarea funcției acestora.

m Explicarea funcționalității aparatelor din organismul animal.

m Efectuarea unor secțiuni de calitate pentru evidențierea corectă a principalelor grupe de mușchi.

W

Analiza preparatelor histologice în vederea diferențierii tipurilor de țesuturi. m

Diferențierea și delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal. m

Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal.

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor):

1. Noțiuni de histologie: Celula: definiție; morfologie (componente fundamentale; forme și dimensiuni) și fiziologie; Țesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie).

2. Osteologia și artrologia: Morfologia oaselor; Componentele scheletului; Articulațiile: clasificare, funcții.

3. Miologia: Morfologia, fiziologia mușchilor. Clasificarea mușchilor (după formă; poziție, mișcări).

4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe: Enumerare, morfologie, particularități pe specii; Digestia: etape și particularități;

Glandele anexe: ficatul și pancreasul (structură și funcții); Aparatul digestiv la păsări (segmente, particularități).

5. Aparatul respirator: componente. Segmente (enumerare);

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE

Pulmonul (morfologie); Aparatul respirator la păsări (particularități); Respirația: mecanica respiratorie, schimbul de gaze.

6. Aparatul circulator: componente. Cordul: morfologie;

Vasele sanguine (clasificare, structură); Circulația sanguină.

7. Aparatul urinar: componente. Segmente (enumerare); Rinichiul (morfologie); Fiziologia aparatului urinar.

8. Aparatul genital mascul și femelă: componente, glanda mamară. Segmente: morfologie și particularități;

Reproducerea;

Glanda mamară (morfologie; fiziologie);

Aparatul genital la pasăre (segmente, descriere, rol).

CHIMIA SILICATILOR

I. Statutul disciplinei

Disciplina Chimia silicaților are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Materiale de construcții din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Operarea cu termenii tehnici specifici chimiei silicaților. m

Identificarea elementelor de structură a silicaților tehnici. m

Explicarea transformărilor fizico-chimice ale silicaților.

m Definirea și caracterizarea componenților oxidici și a influenței lor asupra sistemelor în care se regăsesc.

W

Utilizarea caracteristicilor fizico-chimice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor la procesele chimice ale silicaților.

W

Descrierea caracteristicilor materiilor prime și materialelor din domeniul silicaților tehnici.

W

Explicarea proceselor fizico-chimice care au loc la formarea compușilor silicatici.

W

Descrierea proceselor de solidificare și topire în sistemele de silicați.

W

Descrierea modului în care decurg transformările polimorfe în sistemul de silicați.

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor):

1. Structura silicaților: Structura cristalină a silicaților: tipurile de structură cristalină transformările polimorfe deshidratarea și hidratarea silicaților izotipia; izomorfismul Structura vitroasă a silicaților: starea fizică a silicaților vitroși proprietățile structurilor vitroase Structura coloidală a silicaților: soluții coloidale ale silicaților transformările structurilor coloidale

2. Termochimia silicaților: Căldura specifică Căldura de formare

CHIMIA SILICATILOR

Căldura de reacție Căldura de topire și căldura de cristalizare Căldura de transformare polimorfă

3. Echilibre termice. Legea echilibrului de faze: Tipuri de sisteme: unare • binare (cu eutectic, cu compuși chimici congruenți și incongruenți, cu componenți polimorfi) • ternare elementare Reacții în fază solidă

4. Chimia aplicatâ a silicaților: Componenții oxidici principali ai silicaților: silicea alumina calcea magnezita oxidul feric

5. Chimia silicaților tehnici:

Chimia cimentului Chimia ceramicii Chimia sticlelor tehnice.

OPERATII UNITARE ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

I. Statutul disciplinei

Disciplina Operații unitare și utilaje în industria alimentară are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea industrie alimentară din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

W

Folosirea terminologiei de specialitate.

W

Identificarea factorilor care influențează desfășurarea operațiilor unitare din industria alimentară.

m Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentară.

W

Explicarea proceselor mecanice și fizico-chimice, de transformare a materiilor prime și semifabricatelor în produse finite.

m Explicarea funcționării utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetală, animală și minerală.

W

Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentară

W

Sesizarea apariției defecțiunilor la utilaje și stabilirea momentului intervenției tehnice.

W

Aplicarea măsurilor de protecția muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentară.

m Aprecierea avantajelor și dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentară și alegerea celor mai eficiente.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării I detalierii competențelor) OPERATII,

PROCES TEHNOLOGIC,

SCHEMA DE FABRICATIE: definitii. BILANTUL DE MATERIALE: total și parțial: definiție, calcul și aplicații. ' ' '

OPERATIILE UNITARE:

1. Trans ' portul fluidelor: ■ proprietățile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vâscozitate; ■ regimuri de curgere; ■ pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roți dințate, pompa centrifugă, injectorul, suflanta cu pistoane rotative.

2. Transportul materialelor solide: transportorul bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - considerații generale, instalații de transport pneumatic prin aspirație, ciclonul.

3. Mărunțirea: definiție. ■ metode de mărunțire. ■ utilaje de mărunțire: moara cu ciocane, valțul automat, tipuri de cuțite pentru tăiat.

OPERATII UNITARE ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

4. Separarea materialelor solide: definiție;

Cernerea: ■ principii generale;

Separarea după mărime și formă: triorul;

Separarea pneumatică: tararul.

5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene;

Separarea prin sedimentare: ■ principiul separării fazelor, ■ factori de influență, ■ utilaje: camera de desprăfuire cu șicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu.

Separarea prin filtrare: ■ definiție, ■ principiul separării prin filtrare, ■ factori ce influențează filtrarea, ■ utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame și plăci.

Centrifugarea: ■ definiție, ■ utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticală.

6. Amestecarea: ■ definiție, ■ eficiența amestecării, ■ amestecarea materialelor păstoase: malaxorul cu cuvă dublă, ■ amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică: - amestecătoare cu brațe și cu elice.

7. Presarea: ■ definiție, ■ factorii care influențează presarea, ■ utilaje: presa mecanică cu melc.

8. Operații bazate pe transfer de căldură: ■ definirea căldurii, ■ moduri de transmitere a căldurii - definiție și caracterizare, ■ agenți termici de încălzire și de răcire, ■ schimbătoare de căldură: cu manta, multitubular, cu plăci.

Pasteurizarea: ■ definiție, ■ caracterizare.

Sterilizarea: ■ definiție, ■ caracterizare.

Concentrarea prin vaporizare: ■ baza teoretică a concentrării, ■ schemele de evaporare cu simplu efect și efect multiplu.

Condensarea: ■ definiție, ■ scopul operației de condensare, ■ utilaje de condensare: condensatorul barometric cu șicane.

Refrigerarea și congelarea: ■ definiție, ■ caracterizare.

9. Difuzia: ■ definiție, ■ caracterizare, ■ principiul realizării difuziei.

OPERATII UNITARE ȘI UTILAJE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

10. Distilarea: ■ definiție, ■ metode de distilare, ■ instalația de distilare.

11. Uscarea: ■ definiție, ■ mecanismul uscării, ■ factorii ce influențează uscarea, ■ metode de uscare, ■ utilaje: uscătorul turn

Notă: Pentru toate utilajele cuprinse În programă se cere: - construcția, funcționarea și domeniile de utilizare În industria alimentară (fără

schită)

PROCESE ȘI UTILAJE

I. Statutul disciplinei

Disciplina Procese și utilaje are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea chimie industrială din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. li.

Competențe de evaluat m Folosirea terminologiei de specialitate.

m Descrierea funcționarii utilajelor din instalațiile chimice. ■ Identificarea utilajelor statice și dinamice dintr-o instalație ■ Explicarea principiilor constructive și funcționale ale aparatelor și instalațiilor pentru procesele hidrodinamice și termice. ■ Explicarea principiilor constructive și funcționale ale utilajelor și instalațiilor pentru procesele de difuziune, mecanice și a reactoarelor chimice. W

Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip și la instalații prin aplicarea legilor și a principiilor care guvernează procesele din industria chimică. ■ Citirea caracteristicilor fizico-chimice și tehnice din tabele, diagrame, nomograme. ■ Aplicarea și rezolvarea ecuațiilor de bilanț de materiale corespunzătoare utilajelor tip. ■

Determinarea caracteristicilor tehnico-funcționale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldura, arie de transfer termic, diferența medie de temperatură pentru procese de transfer termic). ■

Utilizarea informațiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice. ■ Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele și instalațiile de difuziune. m Alegerea utilajelor adecvate desfășurării optime a unui proces tehnologic. ■ Corelarea caracteristicilor tehnico-funcționale ale utilajului cu particularitățile procesului tehnologic. ■ Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protecția mediului. m Aplicarea normelor de exploatare rațională la utilajele tip. ■ Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice și termice. ■

Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune și mecanice. ■ Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcționale la utilajele pentru procesele hidrodinamice și termice și identificarea măsurilor de remediere ale acestora. ■ Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcționale la utilajele pentru procesele de difuziune și mecanice ■ Identificarea cauzelor producerii incidentelor funcționale la reactoarele chimice și

a măsurilor de remediere ale acestora.

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

PROCESE ȘI UTILAJE

III. Conținuturi (în vederea explicitării I detalierii competențelor)

1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimică:

definirea procesului tehnologic, a operației unitare; desenarea și recunoașterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimică (uscătoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecătoare, schimbătoare de căldură, coloane de distilare-rectificare).

2. Elemente de calcul tehnic: Sistemul internațional de unități; bilanț de materiale (total și parțial) randament; aplicații.

3. Curgerea fluidelor: starea fluidă (definire și caracterizare): mărimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.); conducte și armături - definirea conductelor, enumerarea și definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armături).

4. Transportul fluidelor: parametrii pompelor;

A. Utilaje pentru transportul și dozarea lichidelor - pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu mișcări alternative (pompa cu piston cu simplu și dublu efect), pompe centrifuge - caracteristici și funcționare;

B. Utilaje pentru transportul, comprimarea și rarefierea gazelor- compresorul cu piston - caracteristici și funcționare.

5. Separarea sistemelor eterogene: definirea sistemelor eterogene (faza dispersă, faza dispersată). A

Separarea sistemelor eterogene lichide:

enumerarea și definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definiția, caracteristicile filtrării (factori, etapele filtrării, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ. B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea și definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu saci.

6. Transmiterea căldurii: definirea transferului termic, moduri de transmitere a căldurii, agenți de încălzire și rac1re (enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a căldurii), ecuația generală a transferului termic, aplicați - transferul căldurii prin conducție (calculul cantității de căldură, aria de transfer termic), schimbătoare de căldură cu fascicul tubular.

7. Operații și procese de difuziune: definirea și aspecte ale fenomenului de difuziune (compoziția fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de fază), ecuația generală de transfer de masă. A

Distilarea și rectificarea: definiții, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simplă, instalația continuă de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilanț de materiale al procesului de rectificare - aplicații pe o schemă dată. B. Uscarea: definiție, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscării convective și prin contact, uscarea convectivă - uscătorul de cameră, bilanț de materiale al procesului de uscare convectivă - aplicații.

8. Reactoare chimice: definiție, funcțiile reactoarele; reactorul tip autoclavă.

9. Coroziunea în industria chimică:

definiție, tipuri de coroziuni, factorii care influențează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii.

Notă:

la toate utilajele tip amintite se cere: recunoașterea utilajului, enumerarea părților componente, descrierea funcționării utilajului, avantaje și dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare și Întreținere rațională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularități În funcționare - ex. Pompa cu piston uniformizarea și reglarea debitului.

SILVICULTURA

I. Statutul disciplinei

Disciplina Silvicultura are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului

Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m Aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea continuității pădurilor.

■ Efectuarea operațiilor specifice pentru producerea materialului săditor. ■ Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat. ■ Alegerea și aplicarea tehnologiei de împădurire în funcție de condițiile pedoclimatice din zonă. ■ Determinarea condițiilor de regenerare a pădurii. ■ Stabilirea strategiei de regenerare a pădurii pe baza aplicării tratamentelor silvice specifice zonei. ■ Aplicarea normelor de protecție a muncii la executarea lucrărilor din domeniul silvic. m Efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii pentru realizarea func ilor specifice. ■ Descrierea structurii arboretului și a caracteristicilor sale. ■ Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor. ■ Corelarea intervențiilor pentru realizarea funcțiilor specifice pădurii. ■ Elaborarea măsurilor pentru reglarea structurii și a stării fitosanitare.

m Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării/ detalierii competențelor):

1. Recoltarea, prelucrarea și păstrarea fructelor și semințelor forestiere. Recoltarea semințelor forestiere: ■ epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în funcție de raportul dintre maturare și coacere. ■ evaluarea recoltei de semințe: clasificarea și descrierea metodelor de evaluare a fructificației. ■ metode și tehnici de recoltare: clasificarea și descrierea metodelor și a tehnicilor de recoltare a semințelor forestiere. ■ organizarea lucrărilor de recoltare: măsuri organizatorice care se iau la recoltarea semințelor forestiere; unelte și utilaje folosite; norme de protecția muncii la recoltarea semințelor forestiere. Păstrarea semințelor forestiere: ■ măsuri și tehnici de păstrare a semințelor forestiere, ■ condiții de păstrare a semințelor forestiere în funcție de umiditatea semințelor zvântate în aer. SILVICULTURA

2. Calitatea semințelor forestiere: Indicii calitativi ai semințelor: descrierea principalilor indici calitativi ai semințelor forestiere Controlul calității semințelor forestiere: ■ constituirea probelor medii pentru laborator, ■ clasificarea semințelor forestiere pe categorii de calitate.

3. Pregătirea pepinierei pentru cultură: Pregătirea terenului: ■ lucrări premergătoare a pregătirii solului, ■ lucrări de pregătire a terenului în pepinieră, Lucrările solului: ■ scopul și importanța lucrărilor de pregătire a solului, ■ descrierea lucrărilor de pregătire a solului. Administrarea îngrășămintelor și amendamentelor: ■ necesitatea și importanța administrării îngrășămintelor în pepiniere, ■ clasificarea și descrierea principalelor tipuri de îngrășăminte utilizate în pepiniere. Sistemul de asolament: ■ necesitatea și importanța aplicării amendamentelor în pepinieră.

4. Înființarea culturilor în pepinieră: Metode și scheme de semănat: clasificarea și descrierea principalelor metode și scheme de semănat. Adâncimea și epoca de semănat: ■ criterii de care se ține seama la alegerea adâncimii de semănat, ■ alegerea epocii de semănat. Repicajul: ■ definiție, ■ procedee de repicaj, ■ tehnica de repicare. Tehnologii noi de producere a puieților: ■ necesitatea producerii puieților cu rădăcini protejate, ■ producerea puieților pe paturi nutritive, ■ producerea puieților în solarii, ■ producerea puieților în recipiente. Butășire și altoirea: ■ caracteristicile înmulțirii vegetative, ■ tehnica de execuție a butășirii, ■ tehnica de execuție a altoirii.

5. Îngrijirea culturilor în pepinieră: Dăunătorii culturilor din pepiniere și combaterea lor: necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere, Mulcirea și umbrirea culturilor: ■ necesitatea mulcirii culturilor, ■ procedee de mulcire a culturilor, ■ necesitatea umbririi culturilor, ■ procedee de umbrire a culturilor. Combaterea mecanică a buruienilor și afânarea solului: ■ necesitatea și modul de executare a spargerii crustei solului, ■ prășitul și plivitul culturilor în pepiniere. Combaterea chimică a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere. Udarea culturilor: ■ norma de udare, ■ sisteme de udare a culturilor în pepiniere. Tăieri de formare a puieților: descrierea principalelor tipuri de tăieri de formare a coroanei puieților.

SILVICULTURA

6. Scosul puieților: sezonul și vârsta scosului puieților, procedee de scoatere a puieților.

7. Criterii de sortare a materialului recoltat: criterii de sortare a puieților, tehnica sortării puieților,

8. Transportul și depozitarea materialului săditor: modalități de păstrare a puieților. ambalarea și transportul puieților: ■ modalități de ambalare și transport a puieților.

9. Condițiile staționale ale suprafețelor de împădurit: definirea și clasificarea lucrărilor de împădurire: definirea lucrărilor de împădurire, reîmpădurire, refacere, substituire și ameliorare. principii și criterii economice și silviculturale privind alegerea și asocierea speciilor pentru împădurire: ■ enumerarea și descrierea principiilor și criteriilor de alegere și asociere a speciilor; ■ definirea țelului culturilor; ■ descrierea culturilor pure și amestecate. 1O. Scheme ecologice: formule și scheme de împădurire: ■ definiția formulei și schemei de împădurire, ■ clasificarea speciilor forestiere în funcție de importanță.

11. Semănătura directă și plantarea puieților: împădurirea prin semănături directe: ■ descrierea procedeelor de semănare, ■ adâncimea, epoca și norma de semănat. împădurirea prin plantare: ■ procurarea materialului pentru plantat, ■ descrierea procedeelor de plantare, ■ adâncimea de plantare, ■ dispozitivul de plantare, ■ desimea și epoca de plantare.

12. Întreținerea culturilor instalate și a regenerărilor: întreținerea solului: ■ necesitatea lucrărilor de îngrijire a culturilor. îndepărtarea vegetației copleșitoare: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrării. rărirea semănăturilor: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrării. receptarea puieților: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrării. fertilizarea și mulcirea solului: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrării.

13. Regimurile de cultură: considerații generale; tipuri: ■ regimul codrului. ■ regimul crângului.

14. Metodele de regenerare ale pădurii. regenerarea naturală: ■ descrierea regenerării naturale din sămânță și lăstari SILVICULTURA ■ prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerării din sămânță și lăstari regenerarea artificială: ■ descrierea regenerării artificiale, ■ prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerării artificiale

15. Dinamica proceselor colective în instalarea semințișurilor. constituirea stării de masiv.

16. Tratamente în regim codru: Tratamente cu regenerare sub masiv: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție; ■ tratamentul regenerărilor succesive: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare; ■ tratamentul regenerărilor în ochiuri (progresive): definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare; ■ tratamentul regenerărilor în codru grădinărit: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare. Tratamente cu regenerare în teren descoperit: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție. ■ tratamentul tăierilor rase în codru: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare.

17. Tratamentul în regim crâng: Tratamentul tăierilor rase în crâng: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, explorare și regenerare.

18. Lucrări pregătitoare pentru instalarea semințișurilor.

19. Conversiunea: necesitatea și tehnica de execuție a lucrărilor.

20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: considerații generale tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: refacerea, ameliorarea și substituirea gârnițelor și ceretelor: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. substituirea arboretelor derivate: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. refacerea molidișurilor degradate: ■ descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor. refacerea și substituirea zăvoaielor.

21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete.

22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor.

23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semințiș; desiș; nuieliș - prăjiniș; păriș; codrișor; codru mijlociu; codru bătrân:

etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului.

24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajări, depresaj; curățiri; rărituri; operațiuni de igienă: scopul lucrărilor;

lucrări de îngrijire și conducere: degajări, depresaj, curățiri, rărituri;

definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea degajărilor; definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea curățirilor; definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea răriturilor; descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor de igienă.

TEHNOLOGIA MOBILEI

I. Statutul disciplinei

Disciplina Tehnologia mobilei are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2006 - 2007, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată.

li.

Competențe de evaluat

m Folosirea terminologiei de specialitate.

m

Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime și materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier.

m

Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în funcție de locul și rolul acestuia în produsul finit.

W

Aplicarea:

■ normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn; ■ tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor și bordurare a canturilor panourilor; ■ tehnologiei de șlefuire a lemnului masiv și a panourilor; ■ procedeului de finisare corespunzător destinației mobilierului. ■ operațiilor de premontare și montare a mobilierului într-o succesiune logică.

m

Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv.

m

Asigurarea rugozității suprafețelor șlefuite impuse de tehnologia de finisare.

m

Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei. m

Conservarea calității mobilierului de la producător la beneficiar.

W

Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi.

III. Conținuturi (în vederea explicitării I detalierii competențelor)

1. Tehnologia modernă a debitării reperelor din lemn masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn: Operații de debitare: ■ definiția debitării; ■ debitarea lemnului masiv - operații: retezare, secționare, tivire, spintecare, însemnare, decupare; ■ debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn - procedee de debitare; Tipizarea semifabricatelor și calculul supradimensiunilor ■ pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debfarea acestuia; ■ pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionării modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcție de structura panourilor (formule de calcul, valori); Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific. Utilaje și agregate folosite:

TEHNOLOGIA MOBILEI ■ pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferăstrăul panglică -: părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru; ■ pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri -: părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. Scule tăietoare: ■ discuri tăietoare - definiție, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăiere cu discuri tăietoare, clasificarea discurilor tăietoare, alegerea discului și stabilirea regimului de tăiere. ■ pânza panglică - definiție, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferăstraie panglică în funcție de materialul care se prelucrează, pregătirea pentru lucru a pânzelor panglică.

2. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv: Tipuri de operații (scopul operației, schema tehnologică): ■ îndreptarea; ■ rindeluirea și profilarea pe 2 fețe; ■ retezarea la lungime finală; ■ cepuirea; ■ burghierea și scobirea; ■ frezarea; ■ strunjirea. Utilaje (scheme de lucru la mașina de îndreptat, MRG8; MNF; SL); Scule folosite; Defecte, cauze și remedierea lor.

3. Tehnologii moderne de asamblare prin încleiere: Asamblarea ramelor: ■ dispozitive de asamblat acționate pneumatic, cu încălzire în curenți de înaltă frecvență- faze de lucru, părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. ■ valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte și subscurte - instalația de asamblare la lungime în CIF (operații de pregătire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părți componente, funcționare). Bordurarea canturilor panourilor: ■ soluții de protejare a canturilor (reprezentări grafice); ■ aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiții de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strângere pneumatică, presa de încleiat în CIF - schema de lucru, regim de lucru; ■ aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la lățime pentru furnire. Furniruirea panourilor: ■ Definiție. ■ Tipuri de furniruire (simplă, dublă). ■ Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii). ■ Operații de furniruire: ■

Pregătirea suprafețelor panoului (scopul operației de calibrare și zimțuire); ■

Pregătirea furnirelor: criterii de selecționare a furnirelor; retezarea la lungime; îndreptarea canturilor cu foarfecă ghilotină (mod de lucru); îmbinarea cu hârtie gumată (mașina de înnădit cu bandă gumată, schema tehnologică de aplicare a benzii, funcționare); • Aplicarea adezivului (adezivi utilizați, consum specific, funcționarea și reglarea mașinii de aplicat adeziv tip MAA; •

Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simplă și dublă);

TEHNOLOGIA MOBILEI •

Încleierea furnirelor (presarea): presa hidraulică tip pH-6 (regim de presare, funcționare, reglare, ciclu de presare); • Condiționarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare). Defecte, cauze și remedierea lor.

4. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a panourilor și ramelor: Prelucrarea panourilor și ramelor la mașini - unelte și agregate: ■ Operațiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare și profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multiplă, frezare locașuri pentru feronerie. ■ Succesiunea operațiilor la mașini simple: tunderea furnirului; formatizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere. ■ Mașini și utilaje: mașina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, mașina de burghiat multiplu - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru, norme de protecția muncii. ■

Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit și aplicat canturi - succesiunea opera ilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule tăietoare, reglare, norme de protecția muncii.

5. Tehnologia modernă de șlefuire a suprafețelor: Șlefuirea: definiție; scop. Factorii care influențează calitatea șlefuirii. Alegerea corectă a abrazivilor: ■ criterii de alegere a abrazivilor; ■ tipuri de materiale abrazive; ■ simbolizarea abrazivilor. Șlefuirea lemnului masiv și a panourilor: ■ materiale abrazive utilizate; ■ etape, mod de realizare. Șlefuirea suprafețelor plane, curbe și profilate; Utilaje și instalații folosite - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. ■ mașina de șlefuit cu bandă orizontală îngustă și sabot de presare; ■ mașina de șlefuit cu bara de presiune; ■ mașina de șlefuit cu bandă cu contact de jos; ■ mașina de șlefuit cu bandă lată cu contact de sus; ■ linii de șlefuire a panourilor furniruite. Defecte, cauze, remedierea lor.

6. Tehnologia modernă a finisării: Finisare: definiție, scop, procedee. Pregătirea suprafețelor pentru finisare: ■ succesiunea operațiilor, ■ scopul operațiilor, ■ materiale tehnologice utilizate, ■ mod de lucru. Aplicarea materialelor peliculogene: ■ Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatică hidraulică: • aparatul de pulverizat lac (părți componente, formarea jetului de lac); • cabina de pulverizare; • avantajele aplicării peliculelor încălzite; • condiții impuse pentru obținerea peliculelor de calitate; • succesiunea operațiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare. ■ Aplicarea lacurilor prin turnare: • avantaje, procedee; • mașina de turnat lac (schema de principiu, funcționare, reglare); • aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat;

TEHNOLOGIA MOBILEI • aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice. ■ Aplicarea lacurilor prin imersie: • procedee; • avantaje.

Uscarea peliculelor de lacuri și vopsele: ■ Mod de realizare; ■ Procedee de uscare (naturală și artificială): • instalații de uscare artificială (camera de uscare, tunelul de preîncălzire, tunelul de uscare; regim de uscare).

Prelucrarea peliculelor - operații, materiale tehnologice, mod de realizare a operațiilor, mașini folosite (mașina de șlefuit cu bandă orizontală), funcționare, reglare, regim de lucru: ■ Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice. ■ Prelucrarea peliculelor poliesterice. Finisarea suprafețelor cu folii din PVC și fibre celulozice: ■ instala a pentru aplicarea automată a foliilor pe panouri (părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru). Defecte, cauze și remedierea lor.

7. Tehnologia modernă a asamblării și montării mobilei: Sisteme de montare; Montarea accesoriilor: ■ accesorii de asamblare, scule și instalații; ■ condiții pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL. Montarea în subansamblu și produs: ■ operații de premontare; ■ succesiunea operațiilor de montare în subansamblu și ansamblu la mobila corp; ■ prese de asamblat corpuri cu acționare pneumatică (părți componente, mod de lucru). Scule, unelte, dispozitive de asamblare și montare;

8. Ambalarea, depozitarea și transportul mobilei: Condiții generale de ambalare și depozitare, manipulare, transport. Sisteme și tipuri de ambalaje: ■ Ambalarea cu hârtie și carton în stelaje și lăzi. ■ Ambalarea în folie termocontractibilă. Paletizarea și containerizarea.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

LICEE DE ARTĂ, MUZICĂ,

COREGRAFIE ȘI ARTA ACTORULUI ISTORIA MUZICII,

ISTORIA BALETULUI,

ISTORIA TEATRULUI

BACALAUREAT 2007

I. Statutul disciplinei În cadrul examenului de bacalaureat 2005, istoria muzicii, teatrului și baletului constltme probă la alegere din aria curriculară specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocaționale și constituie probă scrisă.

II. Competențe de evaluat Istoria muzicii, teatrului și baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de artă. Competențele de evaluat: utilizarea noțiunilor istorice specifice menționate în curriculum; corelarea unor noțiuni cu fapte istorice; interpretarea unor evenimente istorice marcante și prezentarea personalităților epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor; recunoașterea, și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi; descrierea și explicarea unor fapte și fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective; utilizarea corectă și adecvată a limbajului specific; operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară;

1. PROGRAMA PENTRU ISTORIA MUZICII

A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE

Conținuturi:

1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene.

2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri.

3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars

nova", școala franco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi.

4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-iea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal­ instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel).

5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven).

6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I.Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner).

7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec.XX; impersionism, post­ romantism, expresionism, compozitori repreztentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schănberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi I.Stravinski, B,Bartok, O.Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.).

B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI

1. G. Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului

2. Creatori români în perioada interbelică (M. Jora, P. Constantinescu ș.a.)

3. Direcții și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX (A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger ș.a.)

4. Genuri muzicale predilecte (coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX și compozitori reprezentativi.

NOTĂ:

Pentru anul școlar 2004-2005, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii și Istoria teatrului va conține obligatoriu și minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referință din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicați în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grilă.

Conținuturi:

2. PROGRAMA PENTRU ISTORIA BALETULUI

1. Dansul în Grecia Antică: dansul alături de muzică și poezie felurile dansului antic grecesc

2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.

3. J. G. Noverre - reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete".

4. Baletul în epoca romantică climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantică până la sfârșitul sec.XIX în Franța, Italia, Danemarca. A.Bournonville. Baletul în Rusia. Înființarea școlilor imperiale și regale de dans. Coregrafi. P.LCeaikovsk:i și noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din pădurea adormită", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci". Marius Petipa, personalitate artistică și creatoare.

5. Precursorii modernismului și contribuția lor la dezvoltarea baletului Loi"e Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze

6. S. Diaghilev și "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreți, baletele.

7. Perioada experimentală în baletul contemporan. suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar și neoclasicismul.

8. Expresionismul german. premisele apariției curentului artistic reprezentanții expresionismului și discipolii acestora

9. Baletul post-modem. Baletul contemporan. tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi și interpreți.

10. Baletul în România: evoluție, coregrafi, compozitori, interpreți Floria Capsali-fondator de școală națională balete românești

3. PROGRAMA PENTRU ISTORIA TEATRULUI

3. A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

Continuturi:

1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia" - "Prometeu inlantuit" - Sofocle -"Oedip Rege" - "Antigona" - Euripide - "Medeea" - comedia - Aristofan - "Broastele"

2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere

3. Teatrul medieval - Misterele

4. Comedia dell'Arte, Renasterea

5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere

6. William Shakespeare - drama istorica - "Richard al Iii-lea" Hamlet - comedia fantastică "Visul unei nopți de vară"

?.Clasicismul francez - Corneille -"Ciclul"

- Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere

8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa - Beaumarchai - o piesa

9. C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere 10.Teatrul romantic - V.Hugo - "Hemani"

1 I.Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol "Revizorul"

12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescarusul" - B.Show - "Pygmalion" - H.lbsen - "Nora"

13. Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia", la alegere

14. Teatrul contemporan

a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"

b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu -"Cantareata cheala"

c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"

3. B. ISTORIA TEATRUL Ul ROMANESC

Continuturi:

l.Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea

- Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie" 2.B.P.Hasdeu - "Razvan si Vidra" 3.Al.Davila - "Vlaicu-Voda" 4.I.L.Caragiale - "O scrisoare pierduta" 5.B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6.T.Musatescu - "Titanic vals"

7.C.Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la alegere 8.L.Blaga - "Mesterul Manole"

9. M.Sebastian - "Steaua fara nume"

10. M.Sorescu - "Raceala"

11. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna"

Bibliografie

Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba

Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba

Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala

Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I-IV, Ed. Meridiane

Termeni-cheie ai analizei teatrului - Arme Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999

Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999

Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu

Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP

Istoria teatrului în România, vol. I-III, Ed. Academiei, 1965, București

Teatrul românesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatură

Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului - Virgil Brădățeanu, EDP, 1979, București

Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate

MUZICĂ, COREGRAFIE,

ARTA ACTORULUI - PROBE PRACTICE

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2005, proba practică pentru muzică, coregrafie și arta actorului, constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocaționale.

II. COMPETENȚE DE EVALUAT redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice și interpretative ale repertoriului; elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific; realizarea calității artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat; valorificarea potențialului personal și creativ în actul interpretativ; comunicarea artistică în perspectiva relației interpret-public.

1. MUZICĂ- proba practică

I. Secția instrumentală (pian și instrumente orchestrale simfonice instrumente populare)

A) un studiu - din programa de liceu;

B) două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă - din programa de liceu - diferențiate pentru pian și instrumentele orchestrale simfonice și instrumente populare;

C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, de dificultate medie. Proba C) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de același nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A și B), se va ține cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului realizare tehnică realizare stilistică expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru evaluarea probei C), se va ține cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului realizare tehnică realizare stilistică Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. NOTĂ: Pentru absolvenții care au avut ca disciplină principală de specialitate muzică de jazz-muzică ușoară (instrumentală sau vocală), proba practică va avea următorul conținut:

A. un studiu (din programa de liceu);

B. o lucrare la alegere din repertoriul specific și o improvizație de maxim 3 minute pe o temă dată de comisie (pentru instrumente) sau o lucrare la indicația comisiei dintr-un repertoriu alcătuit din 5 lucrări pregătite de candidat (pentru muzică de jazz - muzică ușoară);

C. citire la prima vedere la fel ca la punctul C.I de la secția Instrumentală, respectiv solfegiu la prima vedere, la fel ca la punctul B.IV de la secția Canto popular.

Pentru evaluarea probei A. (proba de recital) și a probei B, se va ține cont de criteriile de la punctul I - secția Instrumentală. Metodologia de desfășurare precum și evaluarea probei C va fi aceeași ca la pct. I de la secția Instrumentală, respectiv pct. B.IV de la secția Canto popular. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

II. Secția teoretică

A) Auz muzical - 1 interval simplu consonant și disonant; - 1 interval compus (până la cvintadecima inclusiv); - 1 trison în poziție strânsă; - 1 trison în poziție largă; Pentru evaluarea probei A., recunoașterea corectă a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei.

B)

Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 2, 3 sau 4 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă.

Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B., se va ține cont de următoarele criterii: intonarea corectă execuția corectă din punct de vedere ritmic analiză corectă din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei

C) Dicteu: 1)

dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate și conținut similare celor de la proba de solfegiu; 2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalități majore, cu maximum 2 alterații constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi și note întregi.

Pentru evaluarea probei C), se va ține cont de următoarele criterii: notarea corectă a înălțimilor notarea corectă a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei Pentru candidații Secției Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează: proba A) 5 minute proba B) 1O minute proba C) 2 ore Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C.

III. Secția canto clasic

A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied și o piesă românească în tonalitatea și limba originală;

B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).

C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va ține cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului realizare tehnică realizare stilistică expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B. se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru secția canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto și un profesor de teorie-solfegiu-dicteu. Pentru evaluarea probei B) și C), se va ține cont de următoarele criterii: intonarea corectă; execuția corectă din punct de vedere ritmic; analiză corectă din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

IV. Secția canto popular

A) trei lucrări cuprinzând o doină sau baladă și 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului.

B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu 1 până la 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).

C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic.

Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A.), se va ține cont de următoarele criterii: fidelitatea respectării textului; realizare tehnică; realizare stilistică; expresivitate, creativitate (nota personală). Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru evaluarea probei B) și C), se va ține cont de următoarele criterii: intonarea corectă; execuția corectă din punct de vedere ritmic; analiză corectă din punct de vedere teoretic; Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru candidații secției Canto (clasic și popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează: proba A) - 20 de minute proba B) și C) - 15 minute Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

2. COREGRAFIE - proba practică Pentru candidații grupei (a) A)Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat­ Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte. Pentru candidații grupei (b) A) Repertoriu - variații clasice. Din repertoriul de trei variații clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte. Variațiile impuse sunt:

Fete:

P. I. Ceaikovsky: "Frumoasa din pădurea adormită" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III

A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei )

L. Minkus: "Don Quijote"- actul III

R. Drigo: "Corsarul " - actul II P. I. Ceaikovsky" Lacul lebedelor" - actul III Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidatii grupei (a) cât ș1 pentru candidații grupei (b ), se va ține cont de următoarele criterii: tehnic - gradul de dificultate al execuției artistic - fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate analiză corectă din punct de vedere teoretic Pentru candidații secției Coregrafie (grupa a și b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A.

Notele acordate la probele A, B, C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum și nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricație corespunzătoare specialității. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice. NOTĂ: Probele practice pentru muzică, coregrafie și teatru nu se susțin cu public. La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și annonic. Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice.

3. ARTA ACTORUL Ul - probă practică

A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanțare în funcție de diferite stări psihice indicate de comisie).

B. Improvizație liberă cu 1-3 obiecte și o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie.

C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar). Probele A. și B. se vor desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează, fixează și pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufletească care le vor însoți. Subiectele vor fi de același nivel. În ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Proba C se va desfășura astfel: Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat (gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A, B, C, se va ține cont de următoarele criterii: prezența scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho­ fizică în acțiune) expresivitatea vorbirii (dicție, respirație, calitatea vocii, capacitatea de nuanțare logică și afectivă) aptitudini scenice (capacitatea de improvizare a acțiunilor scenice, imaginație repertoriu, notă personală). Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de 15 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

Notele acordate la probele A, B, și C, precum și nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricație corespunzătoare specialității. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice. NOTĂ: Probele practice pentru muzică, teatru și coregrafie nu se susțin cu public. La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic. Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice. Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCATIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NATIONAL ' ' DE EVALUARE ȘI EXAMINARE BACALAUREAT 2007 STUDIUL FORMELOR ȘI DESEN

ARTE PLASTICE ȘI DECORATIVE

1. Organizarea unei suprafețe folosind contraste valorice. Contraste cantitative și calitative. Echilibrarea petelor. Aplicații (studiul figurii umane, mulaj gips).

2. Valorația, mijloc de expresie a volumului. Relația plan-valoare; despre pasaj. Importanța pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălțime spre alb și profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginație, raportul dintre obiectul studiat și suprafața înconjurătoare. Portret compozițional cu mâini.

3. Raportul dintre obiectul studiat și ambient. Rezolvarea compunerii spațiului plastic. Portret compozițional cu mâini.

4. Construcția pe baza observației formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcția va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie

5. Articulări de forme anatomice. Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie

6. Expresia figurii umane. Nuanțării expresive a liniei și valorilor. Cap de expresie

7. Construcția figurii umane folosind linia modulată și expresia volumului. Se vor urmări cu insistență experimentarea potențelor expresive ale liniei.

8. Linia și pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, așezat într-o ambiață compusă de profesor.

9. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articulării acestor forme și sugerarea expresivă a formelor prin linie și pată.

10. Linia de construcție, linia expresivă și valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman.

STUDIUL DESENULUI PENTRU CLASELE DE ARHITECTURA ARTE AMBIENTALE SI DESIGN

1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării.

2. Construcția și valorația mijloace de studiu. Aplicație având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenția ritmul proporțiilor care stabilesc caracterul formelor studiate și expresivitatea liniei și valorilor.

3. Compunerea simetrică față de o axă. Aplicație la un grup limitat de forme geometrice(5-7) regulate. Acorduri și contraste valorice.

4. Crearea unei compoziții cu o semnificație dată. Studiu după natură, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate și formă.

5. Construcția umbrei proprii și a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse de lumină și precizându-se direcția lor.

6. Compunerea unui spațiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă și valorice. Secționarea unui obiect solid dat și utilizarea formei rezultate ca modul decorativ.

7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru și sferă.

8. Compoziție cu volume. Poliedre regulate și secțiuni ale acestora.

SEMINARII TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU

1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin.

2. Linia și pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantină, îmbrăcată, așezat într-o ambiață compusă.

3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantină.

4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articulării detaliilor și sugerarea expresivă a volumelor prin pată valorică. Tratare în viziune bizantină

5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin.

6. Linia de construcție, linia expresivă și valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compozițional cu mâini.

ISTORIA ARTEI ȘI ARHITECTURll

1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative

2. Civilizația Romei Antice.

Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială.

3. Renașterea în Italia

Dezvoltarea artelor plastice în Quattracento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative

4. Renașterea în Italia

Dezvoltatrea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere reprezentative) prefigurarea tendințelor artistice ulterioare.

5. Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative.

6. Arta bizantina.

Caracteristici generale(arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitatile artistice in spatiului cultural romanesc.

7. Secolul al XVII-iea în arta europeană

a.

Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul in spatiul cultural romanesc.

8. Secolul al XVIII-iea în arta europeană. Clasicism si Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).

9. Secolul al XIX-iea în arta europeană

Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere.

10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, art1sh și opere reprezentative. Directii artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expres10msm, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)

11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.

12. Arta românească în secolele XIX și XX

Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiață, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

MĂIESTRIE SPORTIVĂ LICEE CU PROGRAM SPORTIV

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2007, disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport are statut de disciplină obligatorie pentru elevii din învățământul sportiv.

Proba de MĂIESTRIE SPORTIVĂ este probă practică.

Pentru proba E, elevii din învățământul sportiv optează pentru una dintre cele două probe: proba scrisă (Pregătire teoretică sportivă) sau proba practică (Măiestrie sportivă).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT • Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina/ proba sportivă studiată.

III. CONȚINUTURI Nivelul global de performanță: • Pregătirea fizică generală; • Pregătirea fizică specifică disciplinei / probei sportive; • Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei / probei sportive; • Cunoașterea, respectarea și aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei / probei sportive;

IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

La toate disciplinele / probele sportive, elevii sunt evaluați pe baza unui test de măiestrie sportivă care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii.

Notă: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii și baremele la măiestrie sportivă sunt cuprinse în

ANEXA acestei programe.

ANEXA

ATLETISM

309

O probă, la alegere, din prezentul tabel:

Nr. crt.

Proba

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota9

Nota 10

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

1. 100 m (sec) 14.6 12.6 14,4 12.5 14.2 12.4 14.0 12.3 13.8 12.2 13.6 12.1 13.4 12.0 13.2 11.9 13.0 11.7 12.8 11.5

2. 200 m (sec) 28.3 25.2 28.1 25.1 27.9 25.0 27.7 24.9 27.5 24.8 27.3 24.6 27.1 24.4 26.9 24.2 26.7 24.0 26.5 23.8

3. 400 m (sec) 64.5 58.0 64.0 57,5 63.5 57.0 63.0 56,5 62.5 56.0 62.0 55.5 61.5 55.0 61.0 54.5 60.5 54.0 60.0 53.5

4. 800 m (min) 2.30 2.15 2.28 2.10 2.26 2.08 2.24 2.06 2.22 2.04 2.20 2.02 2.18 2.00 2.17 1.59 2.16 1.58 2.15 1.57

5. 1500 m (min) 5.00 4.30 4.58 4.28 4.56 4.26 4.54 4.24 4.52 4.22 4.50 4.20 4.48 4.18 4.47 4.17 4.46 4.16 4.45 4.15

6. 11O mg băieți, 100 mg fete (sec) 18.6 18.1 18.4 18.0 18.2 17.9 18.0 17.8 17.8 17.7 17.6 17.6 17.4 17.5 17.2 17.4 17.0 17.3 16.8 17.2

7. înăltime (m) 1.33 1.50 1.36 1.55 1.39 1.60 1.42 1.65 1.45 1.70 1.48 1.73 1.51 1.76 1.54 1.79 1.57 1.82 1.60 1.85

8. lungime (m) 4.60 5.60 4.70 5.70 4.80 5.60 4.9 5.90 5.00 6.00 5.10 6.10 5.20 6.20 5.30 6.30 5.40 6.40 5.50 6.50

9. triplu salt (m) 10.50 12.60 10.60 12.70 10.70 12.80 10.80 12.90 10.90 13.00 11.50 13.1O 11.60 13.20 11.70 13.30 11.80 13.40 11.90 13.50

10. greutate 7.257 kg B, 4 kg F 8.50 9.50 9.00 10.00 9.50 10.50 10.00 11.00 10.50 11.50 11.00 12.00 11.50 12.50 12.00 13.00 12.50 13.50 13.00 14.00

11. disc (m) 30.50 29.50 31.00 30.00 31.50 30.50 32.00 31.00 32.50 31.50 33.00 32.00 33.50 32.50 34.00 33.00 34.50 33.50 35.00 34.00

12. prăjină (m) 1.95 3.15 2.00 3.20 2.05 3.25 2.10 3.30 2.15 3.15 2.20 3.20 2.25 3.25 2.30 3.30 2.35 3.35 2.40 3.40

13. sulită (m) 25 35 26 36 27 37 28 38 29 39 30 40 31 41 32 42 33 43 34 44

14. ciocan (m) 26 27 27 28 28 29 29 30 30 31 31 32 32 33 33 34 34 35 35 36

15. 5000 m (min) - 16.45 - 16.40 - 16.35 - 16.30 - 16.25 - 16.20 - 16.15 - 16.10 - 16.05 - 16.00

16. 400 m garduri (sec) 80.0 64.5 79.0 64.0 78.0 63.5 77.0 63.0 76.0 62.5 75.0 62.0 74.0 61.5 73.0 61.0 72.0 60.5 71.0 60.0

17. 3000 m obst (min) 11.45 11.1O 11.40 11.05 11.35 11.00 11.30 10.55 11.25 10.50 11.20 10.45 11.15 10.40 11.1O 10.35 11.05 10.30 11.0 10.25

310

BASCHET

A. 1. Două aruncări la coș de la linia de aruncări libere.

2. Două aruncări la coș din dribling, prin două procedee de finalizare diferite: de sus, oferită.

3. Trei aruncări la coș din săritură, din afara trapezului, din trei poziții diferite, la alegere.

4. Trei aruncări la coș, specifice postului, astfel:

a. pentru conducători de joc - de la 6,25 m, din trei poziții diferite, la alegere.

b. pentru extreme - de la semidistanță, din trei poziții diferite, la alegere.

c. pentru pivoți - din zona trapezului, din trei poziții diferite: cârlig și/sau semicârlig. Pentru fiecare aruncare, cu coș înscris, dintre cele 1O execuții, se acordă 1 punct. Pentru fiecare aruncare ratată, dintre cele 1O execuții, se acordă 0,5 puncte.

B. Joc bilateral în condiții regulamentare, cu durată stabilită de comisie.

Se evaluează nivelul de pregătire tehnică individuală, potrivit cu specializarea pe post.

BADMINTON

A. Structură tehnico-tactică: - jucătorul A servește din stânga pe diagonală; - jucătorul B returnează clear pe diagonală în eros; - jucătorul A drop (stop) în lung de linie (longlein); - jucătorul B returnează lob (ridicare) în același loc; - jucătorul A drop (stop) pe diagonală (în eros); - jucătorul B returnează lob (ridicare); - jucătorul A clear pe diagonală (în eros). Se repetă cu schimbarea sarcinilor celor doi jucători.

B. Joc bilateral 1x1 sau 2x2 în condiții regulamentare, apreciindu-se eficiența acțiunilor întreprinse.

TEMATICA PROBEI:

Parcurgerea de două (2) ori a unei distanțe de 1.000 m, fără timp, cu următoarele tematici:

- 1.000 m în cadență 24 - 26 pentru 1x 26 - 28 pentru 2- - 1. OOO m în cadență 32 - 34 pentru 1x

34 - 36 pentru 2- Tematica este valabilă pentru toate categoriile de sportivi. Se poate participa într-o singură probă 1x sau 2-.

În ambele cazuri, este obligatorie parcurgerea de două ori a distanței de 1.000 m în cadențele indicate. Se vor urmări 3 elemente:

- corectitudinea mișcării, din punct de vedere al execuției tehnice; - menținerea cadenței, pe întreaga distanță care trebuie parcursă; - menținerea ritmului, pe întreaga distanță care trebuie parcursă.

312

FOTBAL

1. COMPLEX

Lovitură de la colțul terenului, cu piciorul drept spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m), aleargă până la colțul suprafeței de pedeapsă (16 m), pe a cărei latură mare se găsesc 4 mingii așezate din 2 în 2 m. Din ușoară alergare, patru șuturi la poartă cu piciorul stâng. Aleargă spre cealaltă parte a terenului, de unde execută o lovitură de la colț cu piciorul stâng spre punctul de 11 m (cerc cu raza de 4 m). Aleargă din nou spre colțul apropiat al suprafeței de pedeapsă, pe a cărei latură mare se găsesc 4 mingi. Șutează la poartă de patru ori cu piciorul drept.

Complex executat în maxim un minut. --- - - - - - - - Nota

Rezultat

Notă: - șuturile (cele 8) trebuie executate pe spațiul po ii, iar mingea să cadă pe sol, dincolo de linia de poartă, obținându-se 8 puncte. - centrările trebuie să cadă în cercul de la 11 m, obținându-se 2 puncte.

2. JOC BILATERAL în condiții regulamentare, evaluându-se comportamentul tehnico-tactic specific postului. GIMNASTICĂ ARTISTICĂ SPORTIVĂ - BĂIETI ' Exercițiu liber ales minimum categoria a li-a de clasificare la:

1. sol;

2. aparat la care se lucrează în sprijin (cal sau Paralele);

3. aparat la care se lucrează din atârnat (inele sau bară fixă).

Notarea fiecărui exercițiu se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastică.

GIMNASTICĂ ARTISTICĂ SPORTIVĂ- FETE

1. O săritură la cal din codul de punctaj;

2. Exercițiu liber ales la sol cu durata de 1 minut și 1O secunde, care să conțină următoarele elemente: - două linii acrobatice, dintre care una să cuprindă minimum un element de valoare "B"; - seria artistică cu 3 elemente și o săritură de valoare "C"; - piruetă 360°; - serie mixtă din trei elemente.

3. Exercițiu liber ales la paralele, cuprinzând 6 elemente din care minim unul de valoare "B". Notarea fiecărui exercițiu se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastică.

GIMNASTICĂ RITMICĂ SPORTIVĂ

Exercițiu liber ales la două aparate diferite (opționale) de nivel minim categoria a li-a.

313

Notarea fiecărui exercițiu se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastică.

314

HANDBAL

1. Pasă în trei cu schimb de locuri, finalizată cu aruncare la poartă din săritură, de la 9 m (cu portar). Se execută până când fiecare candidat efectuează câte trei aruncări la poartă.

Fiecare gol marcat se apreciază cu trei puncte, iar aruncările pe spațiul porții (fără a marca gol) cu un punct. Pentru nouă puncte acumulate se acordă nota10. Regresia notelor se face din punct în punct.

2. Joc bilateral în condiții regulamentare, două reprize a 1O minute. Se apreciază comportamentul tehnico-tactic corespunzător postului din echipă. HALTERE

Nr. crt.

Categoria de greutate

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota4

NotaS

Nota 6

Nota 7

Nota8

Nota9

Nota 10

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

1. 54kQ-B, 48kQ-F 40 105 42,3 11O 45 115 47,5 120 50 125 52,5 130 55 135 60 140 65 145 70 150

2. 62kq-B, 53kq-F 45 135 47,5 140 50 145 52,5 150 55 155 57,5 160 60 165 65 170 70 175 75 180

3. 69kQ-B, 58kQ-F 50 150 525 155 55 160 57,5 165 60 170 62,5 175 65 180 70 185 75 190 80 195

4. 77kg-B,63kg-F 55 160 57, 5 165 60 165 62,5 170 65 175 67,5 180 70 185 75 190 80 195 85 200

5. 83kQ-B,69kQ-F 65 175 67,5 180 70 185 72,5 190 75 195 77,5 200 80 205 85 210 90 215 95 220

6. 94kg-B, 75kg-F 75 190 775 195 80 200 82,5 205 85 210 87,5 215 90 220 95 225 100 230 105 235

7. 105kg-B,

75kQ-F 80 195 82,5 200 85 210 87,5 215 90 220 92,5 225 95 230 100 235 105 240 11O 245

8.

105 kq -B - 205 - 210 - 215 - 220 - 225 - 230 - 235 - 240 - 245 - 250

Notă: Performanțele în kg, reprezintă suma performanțelor realizate de un candidat la cele două stiluri (SMULS ȘI RIDICAT). 316 KAIAC - CANOE

Nr. Crt.

Proba

Valoarea notelor acordate

Nota 1

Nota 2

Nota 3

Nota 4

Nota 5

Nota 6

Nota 7

Nota 8

Nota 9

Nota 1O

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

F

B

1. Caiac - K1-500m 3.00 2.45 2.55 2.40 2.50 2.35 2.45 2.30 2.40 2.25 2.35 2.20 2.30 2.15 2.25 2.10 2.2 2.05 2.15 2.00

2. Caiac- K1-1000m 5.35 5.25 5.30 5.2 5.25 5.15 5.20 5.10 5.15 5.05 5.10 5.00 5.00 4.50 4.50 4.40 4.40 4.30 4.30 4.20

3. Canoe - C1-500m - 3 - 2,55 - 2,5 - 2,45 - 2,4 - 2,34 - 2,3 - 2,22 - 2,18 - 2,15

4. Canoe - C1-1000m - 5.35 - 5.30 - 5.25 - 5.20 - 5.15 - 508 - 4.56 - 4.44 - 4.38 - 4.32

O singură probă la alegere în ambarcațiuni de simplu (500 m sau 1 OOO m). KARATE KIHON:

ZENKUTSU - DACHI

1. SANBON-ZUKI-GYAKU SANBON/ZUKY;

2. SOTO-UKE-EMPI/YAKU/ZUKI -mae - ni - sagaru;

3. OCHI - UKE - KIZAMI - ZUKI - GZAKU - ZUKI - GZAKU -mae - ni - sagaru;

4. GEDAN - BARAI - UKAKEN -HAITO;

5. MAE - GERI - NAWASHI - GERI - ZOKO - GERI;

6. USHIRO - GERI;

KOKUTSU - DACHI 1 SHUTO - UKE - KIZAMI - GERI - NUKITE; KIBA - DACHI 1 YOKO - KEAGE - YOKO - KEKOMI.

KATA:

HEIAN SHODAN; HEIAN NIDAN; HEIAN SANDAN; HEIAN YODAN; HEIAN GODAN 1 impuse BASSI - DAI; KANKU - DAI; EMPI; JION - 2 OBLIGATORII;

KUMITE:

KIKON JPPON KUMITE

1. OR- KUZI JORDAN; AGE - UKE - GYAKU - ZUKU; TATESHUTO - UKE - SHUTO - UGHI (eschivă 45° lateral);

2. OR/ZUKI CHUDAN; SOTO - UKE - GYAKU -ZUKI; SOTO -UKE - YOKO -EMPI - UGHI;

3. MAE - GERI; GEDAN - BARAI - GYAKU - ZUKI; GYAKU GEDAN - BARAI - KIZAMI - ZUKI - GYAKU/ZUKI;

4. YOKO/GERI/KEKONI; SOTO - UKE -GYAKU -ZUKI; HAIWAN - UKE - HAITO - UGHI;

5. NAWASHI - GERI; HAIWAN UGHI - UKE; GYAKU/ZUKI; AWASE SHUTO - UKE - YOKO - EMPI - UGHI.

JIYA JPPON KUMITE:

1. TATE SHUTO - UKE (eschivă 45° lateral) GYAKU - ZUKI atac GI -ZUKI JORDAN;

2. AGE - UKE (eschivă 45° lateral pas spate) KIZAMI - NAWASHI - GERI - GYAKU -ZUKI - HIKITE - GANAE.

JIKU KUMITE:

Se urmărește: poziția corectă; utilizarea șoldurilor; HIKITE; tehnica corectă; respirația corectă; direcția privirii; ritmul de execuție, viteza de execuție; stabilitate și echilibru; control, KIAI, KIME.

LUPTE GRECO - ROMANE

A. 1. Aruncări peste șold, 10 exerciții;

2. Aruncări peste piept, 1 O exerciții;

3. Intrări în pod de sus; Exercițiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuție reușită acordându-se un punct.

B. 1. Luptă liberă de sus 2x2 minute.

2. Lupta la parter 2x2 minute.

Se apreciază nivelul exercițiilor, orientarea tactică și combativitatea.

LUPTE LIBERE

A. 1. Doborâri cu intrare la coapsă, 1 O exerciții;

2. Salt cu cârlig, 1 O exerciții;

3. Podul din picioare. Exercițiile vor fi realizate cu partener activ, pentru fiecare execuție reușită acordându-se un punct. 317

B. 1. Luptă liberă în condiții regulamentare, cu partener activ de aceeași categorie. Se apreciază nivelul exercițiilor, orientarea tactică și combativitatea.

ORIENTARE SPORTIVĂ

1. Probe cu caracter tehnic și teoretico - practic: - manevrarea busolei; - citirea hărtii; - orientarea ' hărtii; - recunoașterea ' semnelor convenționale; 318 - 2,5 puncte - 2,5 puncte - 2,5 puncte - 2,5 puncte

2. Parcurgerea unui traseu de orientare sportivă, elaborat de comisie, cu dificultate specifică vârstei și sexului.

Timpul de parcurgere, sistemul de punctaj și echivalarea acestora în note se stabilesc, de asemenea, de către comisia de examinare.

PATINAJ ARTISTIC

1. Executarea pe uscat a următoarelor sărituri simple: - salchow - Toe Loop - Rittberger - Flip - Lutz

2. Executarea pe patine cu role în sală, a unui program pe fond muzical, cuprinzând: - tăierea gheții cu fața și spatele - pași în cerc - pași în linie - elemente de echilibru (fandări, cumpene, pușcă, cioară).

POLO PE APĂ

A. 1. Tras la poartă din înot pe apă - 3 exerciții.

2. Tras la poartă din înot de la 5 m cu 2 fente - 3 exerciții.

3. Tras la poartă din înot cu înaintare în fentă (2 m)- 4 exerciții. Fiecare execuție reușită din cele 10 (zece) încercări se apreciază cu un punct.

B. Joc bilateral, în condiții regulamentare, apreciindu-se comportamentul tehnico - tactic specific postului.

RUGBY

1. COMPLEX TEHNICO - TACTIC: - alergare 5 metri - placaj spate - alergare 5 metri - placaj față - alergare 5 m și culegerea unui balon - fentă pas dreapta și pas stânga pas dreapta - alergare 5 m și culegerea unui balon - lovitură de picior de urmărire - prinderea balonului și schimbarea de direcție stânga, schimbare de direcție dreapta - alergare 5 m și percuție stânga, percuție dreapta cu schimbarea balonului dintr-o mână în alta - alergare și înscrierea unei încercări din plonjon.

Nota 1

I 2 3

I 4 5 6 7 8 9 10

Tim 41"

I 39" 37"

I 35" 33" 31" 29" 27" 25" 23"

2. JOC BILATERAL în condiții regulamentare.

Se apreciază comportamentul tehnico-tactic specific postului din echipă.

SĂRITURI ÎN APĂ

1. O PROBĂ OBLIGATORIE - trambulina 1 m. Fete - 5 sărituri libere, suma coeficienților săriturilor, minim 11,2; Băie - 6 (șase) sărituri libere, suma coeficienților săriturilor, minim 14.

2. O PROBA LA ALEGERE de la trambulina de 3 m sau platforma de 1Om. Trambulina 3 m:

Fete - 5 sărituri libere și 5 sărituri impuse, suma coeficienților săriturilor, maxim 9,5; Băieți - 5 sărituri libere și 6 sărituri impuse.

Platforma:

Fete - 4 sărituri libere și 5 sărituri impuse, suma coeficienților săriturilor, maxim 7,6; Băieți - 4 sărituri libere și 6 sărituri impuse.

Notă: în programul de la trambulina 3 m sau platformă, elevii vor prezenta obligatoriu 2 sărituri cu grad de dificultate 2,7.

Notarea se face conform tabelelor Federatiei Române de Natalie.

319

' '

SCHI FOND

SCRIMĂ

1. Complex de procedee tehnice executat pe schiuri cu role: - mersul alternativ - mersul simultan - pasul de patinaj - trecerile de la un mers la altul

2. Schi fond role pe distanța de 600 m (fete) și 800 m ( băieți).

Timpii realizați vor fi echivalați în note pe baza unei scale de notare elaborată de comisie, corespunzător profilului traseului.

1. Atac 3 acțiuni a 5 repetări; - bătaie lovitură dreaptă; - fentă și degajament; - fentă înșală contra (six sau qaqrt). Apărare 3 acțiuni a 5 repetări: - contră de six ripostă dreaptă; - contră de quqrt ripostă dreaptă; - ocolire - paradă ripostă (dreaptă sau dagajament).

2. Asalt liber la proba preferată (floretă, spadă sau sabie ), în condiții regulamentare.

Notarea la probele cu caracter tehnico-tactic se face prin acordarea a câte două puncte pentru fiecare execuție reușită, totalul punctelor acumulate fiind împărțit la cele 6 probe.

Asaltul liber va fi notat în concordanță cu comportamentul tehnico-tactic.

SPORT AEROBIC

Exercițiu liber ales, individual, care să cuprindă, ca dificultate minimă, elementele 2E

3D

3C

28

2A.

321

Notarea se face conform codului de punctaj al Federației Române de Gimnastică, acordându-se o notă întreagă.

ȘAH

A. 1. Matul cu cal și nebun

2. Matul cu doi nebuni

3. Dama împotriva pionului pe ultima linie

4. Turn și pion contra turn

5. Regula opoziției

6. Regula pătratului

7. Mat în două mutări

8. Una din deschiderile: spaniolă, siciliană. În funcție de demonstrarea corectă a subiectului, se va acorda nota 1O, urmând ca pentru fiecare neprecizare să-i fie scăzut un punct. La problema nr. 2, în funcție de numărul mutărilor. La problema nr. 3, în funcție de precizări. La problema nr. 4, în funcție de găsirea celei mai bune apărări. La problema nr. 5, dacă se cunoaște opoziția la distanță, la semidistanță. La problema nr. 6, dacă se cunosc și exerciții. La problema nr. 7, în funcție de durată. Una din deschiderile: - spaniolă - siciliană - italiană - gambitul damei Din 1O mutări.

B. Partidă în condiții regulamentare.

322

TENIS DE CÂMP

1. SERVICII - se execută 16 servicii, câte 2 în fiecare parte alternativ în ținte de 1,25 m. Se servește de două ori în ținta 1, apoi de două ori în ținta 3; de două ori în ținta 2 și de două ori în ținta 4. Se repetă totul încă odată. Nimerirea țintei cu forță și precizie este egală cu 2 puncte. Doar cu precizie 1 punct; iar numai în careu 0,5 puncte.

Nota 1 2 3 4 5 6

I 7

I 8

I 9

I 10 8 10 12 14 16 18 I 20 I 24 I 26 I 28

2. JOC DE SIMPLU, un set.

TENIS DE MASĂ

- Model ofensiv (bazat pe viteză):

Proba

Criterii de apreciere

Evaluare - joc de mijloc tăiat

semizbor pe toată masa

sigurantă 2 pct. - combinare contraatac forhard

rever pe o parte a mesei 16 schimburi; control în ritm sustinut 2 pct. - combinarea preluării topspin forhard

rever prin blocai directionat

control în ritm sustinut 2 pct. - initierea atacului din forhand pe serviciul scurt tăiat 3 reușite din 5 exercitii 2 pct. - serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei 3 reușite din 5 exercitii 2 pct.

- Model ofensiv (bazat pe efecte):

Proba

Criterii de apreciere

Evaluare - joc de mijloc tăiat

semizbor pe toată masa

siqurantă 2 pct. - combinare topspinului forhard

rever directionat 16 schimburi; control în ritm sustinut 2 pct. - combinarea preluării topspin forhard

rever prin blocaj directionat

control în ritm sustinut 2 pct. - initierea atacului din forhand pe serviciul scurt 3 reușite din 5 exercitii 2 pct. - serviciul de efect (preferat) pe un punct al mesei 3 reușite din 5 exercitii 2 pct.

- Model complet (bazat pe defensivă):

Proba

Criterii de apreciere

Evaluare - ·oe de mi"loc tăiat

semizbor directionat

si urantă

ct. - atac din ·oe de mi"loc cu lovitura referată

ca acitate de decizie în ale

ct. - combinare

ării topspin forhard directionat

sigurantă 16 schimburi

ct. - reluare to

rever directionat

sigurantă

ct. - serviciul d

unct al mesei 3 reu ite din 5 exercitii

ct.

Exprimarea în jocul pe puncte (JOC BILATERAL) a modelului aplicat.

323

Notă: Se va acorda o notă pentru unul dintre modelele de la punctul A normelor minimale și o notă la punctul B.

324

VOLEI

1. SERVICIUL DE SUS DIN FAȚĂ- (procedeul preferat), orientat în ultima treime a terenului advers, în zonele 1 și 5. Se execută în total 1O servicii, alternativ.

2. PRELUARE DlN SERVICIU. Se efectuează, alternativ, 1O preluări din zonele 5 - 6 și dirijarea mingei în spațiul dintre zonele 2 și 3.

3. LOVITURA DE ATAC - procedeu "drept" și "întors", alternativ, în funcție de zonele din care se atacă 4, 3 și 2. Se efectuează 10 încercări.

4. JOC BILATERAL în condiții regulamentare, 6x6, iar în lipsă de efectiv se efectuează joc cu 4x4 sau 3x3. Se apreciază comportamentul fiecărui candidat, în funcție de postul din echipă, precum și a jocului în ansamblu.

Proba

Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Serviciu de sus din fată

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Preluare din serviciu

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Lovitură de atac

o 1 2 3 4 5 6 7 8 9

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2007 EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVĂ LICEE CU PROGRAM SPORTIV

I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2007, disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport are statut de disciplină obligatorie pentru toți elevii din învățământul sportiv.

Proba PREGĂTIRE TEORETICĂ SPORTIVĂ, susținută din "Teoria și metodica pregătirii sportive de performanță" este probă scrisă.

Pentru proba E, elevii din învățământul sportiv optează pentru una dintre cele două probe: proba scrisă (Pregătire teoretică sportivă) sau proba practică (Măiestrie sportivă).

II. COMPETENȚE DE EVALUAT • Nivelul pregătirii teoretice și metodice de specialitate al elevilor.

III. CONȚINUTURI

• Sportul - fenomen social. • Jocurile Olimpice. • Conceptele (categoriile) fundamentale ale domeniului. • Conținutul antrenamentului sportiv. • Principiile antrenamentului. • Factorii favorizanți ai capacității de performanță. • Mijloace de control și autocontrol a evoluției individului. • Noțiuni de igienă sportivă. • Regimul alimentar. • Protecția individuală. • Sistemul de educație fizică și sport din România. • Prezența educației fizice și sportului în unitățile școlare. • Termeni de specialitate. • Deprinderi și priceperi motrice. • Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv. • Exercițiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului sportiv. • Călirea organismului. • Bioritmul. • Oboseala. • Refacerea după effort. • Factorii care prejudiciază starea de sănătate și capacitatea de performanță. • Documente de specialitate. • Structura organizatorică a mișcării sportive pe plan județean și local. • Motricitatea generală. • Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea și caracterul efortului. •

Metode și procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităților motrice bazate pe relația efort- odihnă. • Aparatură, metode, procedee de investigație medico-sportivă. • Lecția de antrenament sportiv. • Pregătirea biologică pentru concurs. • Pregătirea psihologică pentru concurs. • Amenajarea și întreținerea bazelor sportive. • Organizarea activității sportive pe plan mondial, european și național. • Selecția sportivă. • Forma sportivă. • Metoda modelării. • Structura antrenamentului sportiv. • Adaptarea și antrenamentul sportiv. • Forme speciale de organizare a pregătirii sportive. • Evaluarea antrenamentului sportiv. • Refacerea după concurs. NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă cu PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT, avizată prin O.M.Ed.C. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și elevi, care ajută la parcurgerea programei școlare, prin însușirea de cunoștințe și formarea de competențe.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

PROGRAMA DE LIMBA ITALIANĂ PENTRU LICEELE BILINGVE INTRODUCERE În primii doi ani de liceu, studiul limbii italiene se efectuează în cadrul educației lingvistice, bazându-se pe text și orientează activitatea educativă pe limbajul verbal studiat din punctul de vedere al: aspectelor comunicative; aspectelor structurale; aspectelor propedeutice studiului literaturii. Educația lingvistică face mai ample și mai conștiente:funcțiile care caracterizează diferitele tipologii textuale, folosind în mod special texte autentice care să prezinte diferitele întrebuințări sociale ale limbii (presă, publicitate, T.V., etc.). Obiectul specific rolului său educativ vizează reliefarea varietății caracterului și:funcțiilor asumate ca bază și premisă pentru folosirea și înțelegerea limbajelor proprii altor discipline.

FINALITĂȚI

În cadrul abilităților lingvistice: dobândirea capacităților de utilizare a limbii în cadrul abilităților:fundamentale (receptarea și producerea orală și scrisă) în funcție de scopuri și de situațiilr comunicative; dobândirea deprinderilo de lectură ca mijloc de neînlocuit pentru accesul la domenii mai ample ale cunoașterii pentru a satisface exigențele personale de cultură în scopul consolidării capacităților de reflecție și pentru o mai mare participare la relitățile sociale

CAPACITĂȚI LINGVISTICE formarea deprinderilor de citire; formarea deprinderilor de sesizare a raporturilor între limbă, gândire și comportament uman; dobândirea unei metode mai riguroase pentru analiza limbii.

EDUCAȚIA LITERARĂ dobândirea și consolidarea capacităților de analiză și studiere a textelor literare italiene și cu scopul de a o lega contextelor ambientale și istorice. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ CLASA a IX-a

ABILITĂȚI LINGVISTICE

La sfârșitul primei clase de liceu referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL (ascultare) elevul trebuie să fie capabil să:

o înțeleagă un mesaj emis cu o viteză medie în limba italiană standard;

o identifice din discurs nucleele conceptuale și organizarea textelor narative ș1 descriptive;

referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE ORALĂ (vorbire) elevul trebuie să fie capabil să: • emită mesaje ținînd cont de diferitele situații comunicative; •

planifice și să organizeze propriul discurs, în funcție de caracteristicile tipului de text narativ sau descriptiv; • să îmbine registrul lingvistic (uz formal sau informal)

referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (lectura) elevul trebuie să fie capabil să:

o înțeleagă un mesaj scris de dificultate mijlocie în italiană standard;

o identifice diferențele fundamentale între comunicarea orală și scrisă;

o să aplice diferitele strategii de lectură în funcție de varietatea situațiilor comunicative;

o să recunoască structurile fundamentele ale tipurilor de texte narative ș1 descriptive;

o

să îmbine aspectele fonetice, prosodice și de comunicare în timpul lecturii cu voce tare. referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE A MESAJULUI SCRIS (scrierea) elevul trebuie să fie capabil să:

o să producă corect texte în italiană, adecvate diferitelor scopuri comunicative: referitor la STUDIUL LITERATURII elevul trebuie să fie capabil să:

o recunoască aspectele formale ale diferitelor texte în proză (argumentative ș1 expozitive) referitor la DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR LINGVISTICE,elevul trebuie să fie capabil să:

o recunoască structurile gramaticale morfo-sintactice de bază;

o să recunoasccă și să utilizeze, din punct de vedere lexical, patrimoniul lexical adecvat.

CONȚINUTURI

LEXICUL

Despărțirea în silabe;

Accentele, apostroful, trunchierea;

Sensurile cuvintelor:

cuvinte cu mai multe sensuri; sinonime și antonime; familia de cuvinte;

Derivarea cuvintelor:

prefixe și sufixe;

SUBSTANTIVUL

Felurile substantivului:

comune și proprii; concrete și abstracte; numărabile, colective, de masă; genul și numărul; defective de singular/plural; cu două plurale;

ARTICOLUL

Formele articolului:

articolul hotărât; prepozițiile articulate; întrebuințare; articolul nehotărât și partitiv;

ADJECTIVUL

Rolul adjectivului:

- Specificare și descriere; Felurile adjectivului și așezarea lui; Gradele de comparație;

Adjectivele determinative: posesive, demonstrative, nehotărâte, interogative, numerale; Reguli de întrebuințare.

PRONUMELE

Felurile pronumelui și:funcțiile sintactice:

personale, posesive, demonstrative, interogative, relative.

VERBUL

Conjugarea verbului:

mod, timp, persoană, număr;

Diateza:

activă, pasivă, reflexivă.

Întrebuințarea indicativului.

ADVERBUL

Felurile adverbului;

Gradele de comparație

PREPOZIȚIA

Sensul/semnificația prepozițiilor; Felurile și întrebuințarea prepozițiilor;

CONJUNCȚIA

Sensul/semnificația conjuncțiilor; Felurile și întrebuințarea conjuncțiilor.

INTERJECȚIA

Semnificația interjecțiilor;

Felurile și întrebuințarea interjecției.

TEXTUL

Tipuri de texte;

Moduri de expunere;

textul narativ; textul descriptiv;

Texte:funcționale:

scnsoarea; procesul-verbal; fișa; curriculum; descrierea;

cererea; rezumatul;

EDUCAȚIA LITERARĂ

Elemente de bază ale analizei textului narativ;

Momentele subiectului literar: spațiu, timp, personaj, intriga, desfășurarea, deznodământul.

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ

CLASA a X-a

ABILITĂȚI LINGVISTICE

La sfârșitul clasei a X-a:

- referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI ORAL (ascultare) elevul trebuie să fie capabil să:

o identifice din mesaj nucleele conceptuale și organizarea textelor argumentative și expozitive;

o să sesizeze cu claritate argumentele, structura lor, punctul de vedere și scopurile emițătorului. referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE ORALĂ (vorbire) elevul trebuie să fie capabil sa:

o

planifice și să organizeze propriul discurs, în funcție de caracteristicile tipului de text argumentativ și expozitiv; •

să-și adapteze registrul lingvistic (uz formal sau informal) și elementele care conferă eficacitate discursului;

referitor la CAPACITATEA DE RECEPTARE A MESAJULUI SCRIS (lectura) elevul trebuie să fie capabil să:

o efectueze lecturi diversificate;

o folosească textul pentru activități de învățarea limbii;;

o recunoască structurile fundamentele ale tipurilor de texte argumentative ș1 expositive;

o

îmbine aspectele fonetice, prosodice și de comunicare în timpul lecturii cu voce tare. referitor la CAPACITATEA DE EXPRIMARE A MESAJULUI SCRIS (scrierea) elevul trebuie să fie capabil să:

o

realizeze texte scrise, în fucție de caracteristicile fundamentale ale diferitelor tipuri de texte; referitor la STUDIUL LITERATURII elevul trebuie să fie capabil să:

o recunoască și săexplice aspectele formale ale unui text narativ, liric, dramatic; referitor la DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR LINGVISTICE,elevul trebuie să fie capabil să:

o recunoască și să utilizeze structurile gramaticale marfo-sintactice de bază;

o facă legătura între fenomenele și elmentele lingvistice fundamentale ale limbii italiene cu acelea ale propriei limbi și ale altor limbi străine.

CONȚINUTURI

LEXIC

Schimbarea sensului cuvintelor: metonimia:

metafora;

alte figuri de stil: comparație, antonomază, oximoron.

Derivarea cuvintelor:

moduri de derivare: alterarea; cuvintele alterate și compuse.

SINTAXA

Felul propozițiilor:

enunciative, interogative, exclamative; afirmative și negative.

Sintaxa propoziției:

subiectul; predicatul (verbal/nominal); atributul; complementul.

Sintaxa frazei:

Coordonarea.

Subordonarea:

dependente și principale; subordonate explicite și implicite.

Tipuri de subordonate:

propoziții subiective; propoziții completive directe; propoziții declarative; propoziții cauzale;

propoziții concesive; propozițiiconsecutive; propoziții finale;

propoziții condiționale și ăperiodo ipotetico"; propoziții temporale;

propoziții relative.

Anacolutul: sintaxa liberă. Vorbirea directă și indirectă. Registre lingvistice:

informal (colocvial), formal.

TEXTE

Tipuri de texte, moduri de expunere: argumentativ;

expozitiv;

interpretativ și argumentativ; descriptiv:

Pratica della lettura

cromca; narațiunea;

darea-de-seamă; planul de idei

NOȚIUNI DE TEORIE LITERARĂ

Textul narativ: coordonatele timpului (ordinea și durata), naratorul, punctul de vedere, ecc.

Textul poetic: conotație și denotație;

Cele mai frecvente figuri retorice:

aliterația repetiția metafora hiperbola comparația alegoria 1roma metonimia oximoronul

Notă: Pregătirea candidaților și elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat 2007 se vor realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe de bacalaureat și a programelor școlare în vigoare. Manualul școlar este doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi în predare-învățare, conținutul acestuia fiind valorificat în funcție de specificările din prezenta programă de bacalaureat și din programa școlară corespunzătoare filierei / profilului / specializării.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

SERVICIUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI EXAMINARE

Programa pentru studiul limbii italiene in liceele bilingve (clasele a XI si a XII-a)

Premiza

In cei doi ani ai claselor a XI-a si a XII-a, educatia pentru literatura ocupa o pozitie centrala si are drept scop imbogatirea adusa de limba literara atat in ceea ce pnvesc competentele lingvistice cat si cunostintele de cultura si civilizatie italiana

Studiul si analiza textului literar ajuta la:

• lmbogatirea cunostintelor generale • Incadrarea operelor in contextul istoric • Reflectia asupra conceptului de text literar si asupra tipurilor de texte •

Efectuarea unei cercetari stiintifice a criticii aferente, a raporturilor intre literatura si societate, intre literatura si alte manifestari artistice. Asadar, spatiul alocat consolidarii si imbogatirii educatiei lingvistice, trebuie sa fie strans legat de munca pe text, tinandu-se cont de pluralitatea punctelor de plecare aplicative intrinseci ale dimensiunii textuale. Finalitati

In sectorul abilitatilor lingvistice: •

Dezvoltarea si consolidarea capacitatii de a folosi limba in receptionarea s1 m productia orala si scrisa in functie de o dimensiune propriu-zis textuala si imbogatirea vocabularului. •

Deprinderea obisnuintei de a citi ca mijloc de neinlocuit pentru a ajunge la extinse domenii ale cunoasterii, pentru a satisface exigentele personale in cultura, pentru desavarsirea capacitatii de a reflecta si pentru o cat mai mare participare la realitatea sociala. In sectorul de reflectie asupra limbii: •

Dezvoltarea si consolidarea unei metode riguroase de analiza a limbii, pentru a surprinde raporturile dintre limba, gandire si comportament uman, in afara de a recunoaste in limba marturiile intamplarilor istorice si culturale. In sectorul educatiei literare: •

Desavarsirea, prin apropierea de texte literare si prin experienta analizei directe efectuata asupra lor, unui interes specific pentru operele italiene si literare. •

Deprinderea unei perspective interculturale, cu o atentie sporita asupra dimensiunii europene, prin intermediul descoperirii literaturii ca reprezentare de sentimente si situatii universale.

Obiective de invatare Abilitati lingvistice

In ceea ce priveste receptarea mesajului oral (ascultare) elevul, <lupa ce a depasit nivelul intelegerii globale si generale a textului altcuiva, trebuie sa fie in stare: •

Sa recunoasca nucleele conceptuale si organizarea textului, mai ales in expunerile cu tema • Sa deduca in mod corect punctul de vedere si scopurile emitatorului In ceea ce priveste producerea mesajului oral (vorbit) elevul trebuie sa fie in stare: • Sa planifice si sa-si organizeze propriul discurs tinand cont de diferitele scopuri ale mesajului si de timpul pus la dispozitie • Sa aleaga in mod potrivit registrul lingvistic si elementele ce confera discursului coerenta In ceea ce priveste receptarea mesajului scris (lectura) elevul trebuie sa fie in stare: • Sa efectueze lecturi diversificate, avand in vedere scopuri diferite, precum obtinerea de date si informatii, parcurgerea sumara, intelegerea globala si cea aprofundata, folosirea textului pentru studiu. • Sa identifice structurile diverselor tipuri de texte • Sa foloseasca propriile cunostinte pentru a deduce si a argumenta • Sa imbine informatiile textului cu cele provenite din alte surse • Sa stabileasca aspectele fonice, prozodice si ale directiei comunicative in lectura cu voce tare. In ceea ce priveste productia scrisa (scrierea) elevul trebuie sa fie in stare: • Sa realizeze forme de scriere diverse in raport cu folosirea, functiile si situatiile comunicative (diferenta dintre scrierea pentru uz personal si aceea cu difuzare mai ampla care cere o planificare atenta) •

Sa foloseasca in mod inteligent si corect informatii si modele de scriere din alte texte Reflectie asupra limbii

Obiectivele reflectiei asupra limbii au finalitati atat aplicative, cat si cognitive, si elevul trebuie sa fie capabil sa: •

Analizeze limba italiana legand fenomenele si stabilind comparatii intre elementele fundamentale ale limbii italiene si intre acelea ale limbii materne si ale altor limbi straine. •

Recunoasca diverse utilizari pe care le au structuri lingvistice in diferite tipuri de texte. • Surprinda raportul intre traditiile lingvistice, cele culturale si problemele societatii relevand aspectele istoriei limbii si ale varietatii lingvistice. Educatie literara Elevul trebuie sa fie capabil sa: •

Recunoasca aspectele formale ale textului literar, ordinea interna a constructiei, alegerile lingvistice si, in poezie, trasaturile ritmice si prozodice si configuratia grafica. •

Surprinda raportul intre opera literara si contextul cultural si istoric general, efectuand si legaturi si confruntari cu realitatea istorico-culturala europeana si a propriei tari. •

Furnizeze, pe baza elementelor textuale si contextuale, o interpretatre complexa si metodologica a textului. •

Formuleze pareri motivate care sa puna in evidenta raportul dintre mesajul operei, sensibilitatea estetica a cititorului si experienta sa culturala. Continuturi

Educatie lingvistica •

Practicarea lecturii (libera si directa, dar si cea condusa si organizata, extinsa catre textele non literare si care munca de consultare a textelor) •

Practicare expunerii orale a diferitelor subiecte pentru a indeplini cerintele complexitatii, caracteristicii si corectitudinii formale a discursului

• Practicarea de comentarii orale (chiar si <lupa parametrii fixati in prealabil) • Practicarea scrierii in prealabil (recurgerea la tehnicile documentarii si cercetarii) • Exercitii de constructie de planuri si de fise • Practicarea scrierii (elaborarea in diferite scopuri si cu diverse functii a unei serii de teste):

o Practicarea traducerii

o Rezumate (chiar si <lupa parametrii de spatiu si/sau timp)

o Parafraze

o Fise de lectura

o Recenzii sau comentarii cu note interpretative

o Teste argumentative si de examen critic de pagini literare

o Compuneri cu dezvoltarea unor subiecte in mod coerent si complet

o

Analiza de texte (parcursul tematic al autorului, contextul istoric al apartenentei, identificarea elementelor formale, stilistice si de gen)

o Elaborari creative

o Cercetari si studii aprofundate pe terne captivante si rnotivante

o Cercetari si studii aprofundate pe terne captivante si rnotivante • Practica scrierii ulterioare (controlul si corectarea textelor produse) Opere, autori si curente

In ceea ce priveste continuturile, educatia literara considera esentiala centralizarea textului si prioritara calitatea fata de cantitatea textelor parcurse. Va fi favorizata alegerea de texte din autori reprezentativi ai literaturii italiene. Intr-o asemenea alegere va trebui insa, sa se tina cont si de interesele si rnotivatiile culturale ale elevilor, precum si de obiectivele mai ample si organice ale educatiei lingvisticee si literare, ai carei interpreti sunt profesorii, in baza programei. Prin aceasta alegere, trebuie propus un orizont cultural amplu, integrat in literatura europeana. 1n ceea ce priveste parcursurile, acestea ar putea fi de gen, tematice sau istorico-culturale; la acestea trebuie adaugat chiar si un parcurs de ordine cognitiv care sa analizeze intregul problemelor pe care prin intermediul operei sale, autorul le pune in evidenta prin propria viziune asupra lumii si asupra vietii. Este indicata lectura individuala pentru fiecare an, acordandu-se elevului posibilitatea alegerii cel putin a unei opere integrale, dintr-o lista propusa in acest scop de catre profesor Cls. a XI - a Selectia operelor, autorilor si a curentelor fundamentale indicate pentru studiu •

Referirea succinta la originile limbii si literaturii italiene; Franceso D' Assisi (11 cantico di Frate Sole) •

Perioada comunala in Italia: Scoala Siciliana, Dulcele Stil Nou, Dante Alighieri (La Divina Cornrnedia, Innfemo, canti I, V,,XXVI; Purgatorio: canto XXXIII); Francisco Petrarca (11 Canzoniere: cel putin 3 poezii); Giovanni Boccacio (11 Decameron: nuvelele Chichibio e la gru, Melshisedec e Saladino, Frate Cipolla, Andreuccio da Perugia, Elisabetta da Messina) •

Perioada umanist-renascentista; (Machiavelli, 11 Principe: capitolul XV; Ariosto, Orlando Furioso: Astolfo sulla luna) • Contrareforma si barocul • Originea stiintei modeme, Galileo Galilei •

Arcadia,,Iluminismul, Clasicismul si Preromantismul, gandirea reformatoare a fratilor Verri si Beccaria; reforma teatrului; (Golddoni, La locandiera; Foscolo, I Sepolcri: fragmente la alegere)