METODOLOGIE nr. 0/2019

Notă

Aprobată prin ORDINUL nr. 5.090 din 30 august 2019, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 736 din 9 septembrie 2019.

Capitolul I – Fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat finanțat de la bugetul de stat și prin bugetele locale/județene, după caz

Articolul 1

Proiectul planului de școlarizare la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor școlare, în vederea fundamentării cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, se realizează pe baza următoarelor criterii generale: criteriul legislativ, criteriul economic, criteriul demografic, criteriul geografic, criteriul socioeconomic și criteriul relevanței.

Articolul 2

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului legislativ se vor urmări: 1.

respectarea legislației în vigoare privind organizarea și funcționarea învățământului preuniversitar;

2. respectarea prevederilor legislației în vigoare privind încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educației Naționale pentru fiecare inspectorat școlar, corelarea la nivelul unităților de învățământ a numărului de posturi cu numărul de elevi/preșcolari și încadrarea în bugetul aprobat pe baza costului standard per elev/preșcolar;

3. respectarea standardelor naționale și europene din domeniul educației privind resursele umane calificate necesare desfășurării unui proces educațional eficient și eficace;

4. respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării proiectului planului de școlarizare prin învățământul profesional și tehnic, respectiv: Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), Planul de acțiune al școlii (PAS).

Articolul 3

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului economic se vor analiza, în raport cu prevederile art. 63 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare: 1.

situația claselor paralele care se estimează că la sfârșitul anului școlar au efective sub limita minimă, stabilită prin lege, și a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică și în structurile arondate acesteia, fie la nivelul localității/unității administrativ-teritoriale;

2. situația claselor din unitățile de învățământ din mediul urban, astfel încât acestea să funcționeze cel puțin cu efectivele medii prevăzute la art. 63 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului demografic se va ține seama de: 1.

analiza datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică privind evoluția demografică a populației de vârstă cuprinsă în intervalul 0-18 ani, a densității acesteia, a componenței etnice. Pentru nivelurile de studii specifice învățământului profesional și tehnic, analiza evoluției demografice se va face avându-se în vedere și recomandările stabilite prin PRAI și PLAI;

2. analiza fenomenului de migrare internă și externă a populației de vârstă școlară, preșcolară și antepreșcolară;

3. asigurarea cuprinderii populației de vârstă preșcolară și școlară, în raport cu opțiunile exprimate, într-o formă organizată de învățământ.

Articolul 5

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare, în cadrul criteriului geografic se vor urmări: 1.

promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educație al tuturor copiilor și elevilor, care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban și din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învățământ profesional și tehnic;

2. dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică tradiția locală și potențialul de dezvoltare socioeconomică, corelate cu posibilitățile de inserție socioprofesională.

Articolul 6

Pentru fundamentarea proiectului planului de școlarizare pentru învățământul profesional și liceal, în cadrul criteriului relevanței - conform căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare socioeconomică - se vor urmări: 1.

investigarea necesarului de specializări solicitat pentru școlarizare în învățământul liceal, filiera teoretică, care să ofere acces pe piața muncii sau în învățământul superior;

2. analiza solicitărilor exprimate de operatorii economici și proiectarea ofertei de formare profesională în învățământul profesional și tehnic privind calificările profesionale școlarizate în acest segment de învățământ.

Articolul 7

Fundamentarea proiectului planului de școlarizare pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii specifice obligatorii: 1.

constituirea formațiunilor de studiu de început în învățământul liceal, profesional, inclusiv dual și postliceal din 28 de elevi;

2. constituirea formațiunilor de studiu în învățământul profesional, inclusiv dual, conform solicitărilor operatorilor economici;

3. constituirea formațiunilor de studiu în cadrul limitelor maxime prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

4. constituirea formațiunilor de studiu peste limitele maxime, în conformitate cu prevederile art. 63 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

5. stabilirea de către inspectoratele școlare a numărului de locuri pentru candidații de etnie romă și tinerii de origine română din Republica Moldova, țări învecinate și diasporă și repartizarea acestora pe unități de învățământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

6. asigurarea cuprinderii întregii generații a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;

7. asigurarea cuprinderii întregii generații de absolvenți ai clasei a VIII-a în învățământul liceal și în învățământul profesional, inclusiv dual, în vederea finalizării învățământului obligatoriu, conform legii;

8. reducerea numărului de clase cu predare simultană și, respectiv, a numărului de clase cu efective sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

9. organizarea programului „A doua șansă“ în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii.

Articolul 8

(1) Organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, se aprobă de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar și de către secretarul de stat care coordonează învățământul preuniversitar în limbile minorităților naționale. Propunerile fundamentate ale unităților de învățământ preuniversitar și asumate de către inspectoratele școlare privind organizarea formațiunilor de studiu prevăzute la art. 63 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, sunt centralizate la nivelul Direcției generale minorități și relația cu Parlamentul și înaintate spre aprobare, cu avizul Direcției generale educație timpurie, învățământ primar și gimnazial, Direcției generale învățământ secundar superior și educație permanentă și Direcției generale economice.

(2) Inspectoratele școlare centralizează solicitările unităților de învățământ care organizează noi formațiuni de studiu independente, aflate sub incidența prevederilor art. 63 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele propuse să funcționeze în regim simultan și le transmit, semnate și ștampilate, la Direcția minorități din cadrul Ministerului Educației Naționale, spre avizare.

Articolul 9

(1) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasa a IX-a cu frecvență zi învățământ liceal, pe nivelul/filiera/ profilul/specializarea/calificarea profesională/programul de studii, pentru care s-a obținut prin ordin de ministru autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea, se vor face numai de către unitățile de învățământ în care, în sesiunea iunie-iulie 2019 a examenului de bacalaureat, nu s-a înregistrat procent de promovabilitate de 0% sau în care acest examen a fost promovat de cel puțin un absolvent.

(2) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru filiera tehnologică, clasa a IX-a cu frecvență (seral), și pentru filiera teoretică, clasa a IX-a cu frecvență (seral) sau cu frecvență redusă, se vor face numai pentru absolvenții ciclului gimnazial din promoțiile anterioare care nu au urmat o formă de învățământ liceal și care împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2020-2021.

(3) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele a XI-a, învățământ de masă cu frecvență (seral), filieră tehnologică, ciclul superior, se vor face ținând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenților de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional din seria curentă și seriile anterioare, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare.

(4) Propunerile privind cifra de școlarizare pentru clasele de început din ciclul superior al liceului, învățământul special cu frecvență (zi/seral), filieră tehnologică/teoretică, se vor face ținând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenților ciclului inferior al liceului din seriile anterioare, absolvenților de stagii de pregătire practică, absolvenților învățământului profesional din seria curentă și seriile anterioare, absolvenților anului de completare, după completarea obligatorie a locurilor libere din clasele existente, cu respectarea legislației în vigoare pentru organizarea și funcționarea învățământului special.

Articolul 10

(1) Propunerile privind numărul de locuri pentru învățământul profesional, inclusiv dual, se realizează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind organizarea acestui tip de învățământ și pe baza unei analize detaliate a nevoilor pieței muncii, a tendințelor de dezvoltare economică din zonă, conform documentelor de planificare, respectiv PRAI și PLAI, pe baza solicitărilor operatorilor economici sau a inspectoratelor școlare ori a unităților de învățământ, cu acordul operatorilor economici.

(2) Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică se realizează pe baza opțiunilor exprimate în scris de către absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică.

Articolul 11

(1) Conducerea unității de învățământ răspunde de fundamentarea și elaborarea proiectului planului de școlarizare la nivelul unității de învățământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

(2) În proiectul planului de școlarizare se propun doar clase pentru nivelul/filiera/profilul/specializarea/calificarea profesională/ programul de studii/forma de învățământ pentru care unitatea de învățământ are, prin ordin de ministru, autorizare de funcționare provizorie/acreditare. De asemenea, în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, în fundamentarea proiectului planului de școlarizare se va ține cont inclusiv de locație și capacitatea instituțională.

(3) Proiectul planului de școlarizare este dezbătut în consiliul profesoral al unității de învățământ, pe baza unei analize a nivelurilor educaționale propuse, structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii și calificări profesionale.

(4) Proiectul planului de școlarizare este aprobat de consiliul de administrație al unității de învățământ, după care se înaintează inspectoratului școlar spre analiză.

(5) Prin excepție de la alin. (3) și (4), pentru unitățile de învățământ nou-înființate sau constituite în cadrul procesului de reorganizare, proiectul planului de școlarizare se realizează de către inspectoratul școlar.

Articolul 12

(1) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar analizează propunerile transmise de unitatea de învățământ, operează sau nu modificări și întocmește proiectul planului de școlarizare la nivel județean, pe care îl înaintează spre aprobare la Ministerul Educației Naționale.

(2) În situația în care autoritățile administrației publice locale nu transmit propuneri privind organizarea rețelei școlare din raza lor de competență sau nu întreprind demersurile necesare privind organizarea rețelei școlare, în acord cu prevederile art. 61 alin. (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, consiliul de administrație al inspectoratului școlar va fundamenta proiectul planului de școlarizare, pentru unitățile de învățământ aflate în această situație, pe baza actului administrativ (hotărârea consiliului local, hotărâre judecătorească etc.) valabil la momentul respectiv.

(3) Unitățile de învățământ sunt informate în scris dacă la nivelul consiliului de administrație al inspectoratului școlar au fost operate modificări în proiectul planului de școlarizare propus.

(4) Datele referitoare la proiectul planului de școlarizare pentru rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular pentru anul școlar 2020-2021 se încarcă integral în aplicația informatică dedicată - Sistemul informatic integrat al învățământului din România (SIIIR).

(5) Pe baza precizărilor transmise de Ministerul Educației Naționale, inspectoratul școlar înaintează proiectul planului de școlarizare separat pentru fiecare tip de învățământ (de stat și particular).

Articolul 13

Proiectul planului de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat profesional, liceal (filiera tehnologică) și postliceal conține, în mod obligatoriu, avizul Comitetului local de dezvoltare a parteneriatului social (CLDPS) și al coordonatorului regional al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT).

Articolul 14

Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de școlarizare, precum și defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, limbi de predare, filiere, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale și forme de învățământ, precum și de exactitatea datelor transmise răspund inspectorii școlari generali și inspectorii școlari generali adjuncți care au atribuții privind rețeaua școlară.

Articolul 15

Ministerul Educației Naționale analizează proiectul planului de școlarizare înaintat de fiecare inspectorat școlar, pe niveluri și forme de învățământ, operează sau nu modificări și întocmește proiectul de hotărâre a Guvernului privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat.

Articolul 16

Cifrele de școlarizare aprobate prin hotărâre a Guvernului au caracter maximal. Ministerul Educației Naționale repartizează global fiecărui inspectorat școlar, pe niveluri de învățământ și pe forme de organizare, cifrele de școlarizare.

Articolul 17

În termen de 10 zile de la primirea acestora de la Ministerul Educației Naționale, inspectoratele școlare aprobă și repartizează fiecărei unități de învățământ cifrele de școlarizare defalcate pe niveluri de învățământ, limbă de predare, filiere, profiluri, domenii ale pregătirii de bază, specializări și calificări profesionale autorizate/acreditate, prin ordin de ministru, număr de formațiuni de studiu.

Articolul 18

(1) La aprobarea numărului de posturi pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat de la nivelul fiecărui județ în parte/municipiului București, comunicat inspectoratelor școlare, Ministerul Educației Naționale ține seama de modificările determinate în structura numărului de posturi, de planurile-cadru în vigoare, precum și de necesitatea asigurării serviciilor de sprijin educațional prevăzute de lege.

(2) Adresa de înaintare a proiectului planului de școlarizare de către inspectoratele școlare la Ministerul Educației Naționale are următorul conținut: „Prezentul proiect al planului de școlarizare pentru rețeaua unităților de învățământ preuniversitar de stat pentru anul școlar 2020-2021 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului școlar de către Ministerul Educației Naționale. Inspectoratul școlar a luat toate măsurile cu privire la încadrarea unităților de învățământ în bugetul calculat pe baza legislației în vigoare.“

Capitolul II – Evidența efectivelor de preșcolari și elevi din unitățile de învățământ preuniversitar particular autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate

Articolul 19

(1) Conducerile unităților de învățământ preuniversitar particular:

a) întocmesc proiectul planului de școlarizare pe fiecare nivel de învățământ, menționând distinct numărul de copii/elevi pe fiecare nivel de învățământ/limbă de predare/filieră/profil/ specializare/calificare profesională/domeniu al pregătirii de bază/domeniu pentru fiecare program de studii/pentru fiecare formă de învățământ/pentru fiecare locație autorizat(ă)/acreditat(ă) prin ordin de ministru;

b) transmit inspectoratelor școlare proiectele planurilor de școlarizare stabilite la nivelul unității de învățământ respective, pe niveluri de învățământ/limbă de predare/filiere/profiluri/ specializări/calificări profesionale/domenii ale pregătirii de bază/domenii;

c) înaintează inspectoratului școlar, separat, prin proiectul planului de școlarizare, datele referitoare la nivelurile de învățământ/specializările/calificările profesionale acreditate, care vor fi școlarizate în anul școlar 2020-2021 în unitatea de învățământ, în vederea asigurării finanțării de la bugetul de stat, conform legislației în vigoare.

(2) Inspectoratele școlare verifică și aprobă proiectele planurilor de școlarizare propuse de către unitățile de învățământ particular în raport cu capacitatea de școlarizare a unității de învățământ, validând numărul de elevi/preșcolari pe nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu, pentru elevii și preșcolarii cu vârsta peste 3 ani din învățământul general obligatoriu particular și confesional acreditat, precum și pentru cei din învățământul profesional și liceal acreditat, particular și confesional, din unitatea de învățământ.

(3) Inspectoratele școlare transmit centralizat proiectul planului de școlarizare al unităților de învățământ preuniversitar particular la Ministerul Educației Naționale.

(4) Datele referitoare la nivelurile de învățământ/limba de predare/specializările/calificările profesionale pentru care unitățile de învățământ particular sunt autorizate/acreditate, prin ordin de ministru, se centralizează la nivel de inspectorat școlar și se introduc în SIIIR.

Capitolul III – Emiterea avizului conform pentru organizarea rețelei școlare

Secțiunea 1 – Termeni și definiții

Articolul 20

În înțelesul prezentei metodologii, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) avizul conform pentru organizarea rețelei școlare - este actul emis de către inspectoratele școlare la solicitarea formulată de către autoritățile administrației publice locale în vederea organizării rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular, respectiv de Ministerul Educației Naționale la solicitarea formulată de către consiliile județene/consiliile locale și ale sectoarelor municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali, în vederea organizării rețelei școlare pentru învățământul special de nivel liceal și special de nivel postliceal;

b) unitate de învățământ cu personalitate juridică (PJ) - reprezintă orice unitate de învățământ autorizată să funcționeze provizoriu/acreditată din sistemul național de învățământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înființare (ordin al ministrului/hotărâre a autorităților administrației publice locale sau județene, după caz/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens și care respectă prevederile legislației în vigoare), act de menținere a acreditării, patrimoniu (sediu, dotări corespunzătoare, adresă), cod de identificare fiscală (CIF), ștampilă cu stema României și denumirea Ministerului Educației Naționale și cont la Trezoreria Statului/bancă (pentru unitățile de învățământ particular);

c) structură școlară arondată (AR) - este unitatea de învățământ fără personalitate juridică, subordonată unei/unui unități de învățământ cu personalitate juridică (PJ)/furnizor de educație autorizat, reprezentând o locație a acesteia/acestuia;

d) furnizorul de educație (FE) - este unitatea de învățământ/instituția de învățământ/organizația interesată - autorizată să funcționeze provizoriu - care are dreptul de organizare a admiterii, precum și de organizare și desfășurare a procesului de învățământ, pe baza evaluării externe realizate, în condițiile legii, de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar;

e) rețea școlară locală - totalitatea unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, a unităților de învățământ preuniversitar înființate în structura universităților de stat și a furnizorilor de educație autorizați să funcționeze provizoriu din raza de competență a autorităților administrației publice locale;

f) rețea școlară județeană/a municipiului București - totalitatea unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, a unităților de învățământ preuniversitar înființate în structura universităților de stat și a furnizorilor de educație autorizați să funcționeze provizoriu care funcționează la nivelul unui județ/al municipiului București;

g) rețea școlară națională - totalitatea unităților de învățământ preuniversitar autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate, a unităților de învățământ preuniversitar înființate în structura universităților de stat și a furnizorilor de educație autorizați să funcționeze provizoriu, cuprinse în sistemul național de învățământ preuniversitar;

h) organizarea rețelei școlare - este procesul de cuprindere a unităților de învățământ preuniversitar autorizate/acreditate de stat și particular, precum și a furnizorilor de educație autorizați să funcționeze provizoriu care funcționează în anul școlar următor pe raza unității administrativ-teritoriale respective. Actul administrativ prin care se organizează rețeaua școlară a localității/județului/sectorului municipiului București este hotărârea consiliului local/consiliului județean/ordinul de ministru, după caz, emise în baza prevederilor legislației în vigoare;

i) reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar - este operațiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai multe persoane juridice, ce are ca efecte constituirea de noi unități de învățământ, modificarea ori încetarea acestora. Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin fuziune sau divizare.

Articolul 21

(1) Unitatea de învățământ cu personalitate juridică (PJ) are buget și contabilitate proprie organizată potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și ale altor prevederi ale legislației în vigoare. Administratorul financiar (contabilul), definit potrivit reglementărilor legale, are obligațiile prevăzute în Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și în alte prevederi ale legislației în vigoare.

(2) Unitățile de învățământ preuniversitar particular cu personalitate juridică își organizează propriul compartiment de contabilitate, cu respectarea prevederilor legale, asumându-și răspunderea legală pentru gestionarea fondurilor primite prin finanțare de la bugetul de stat și prin bugetele locale.

Secțiunea a 2-a – Înființarea și reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar

Articolul 22

(1) Înființarea unităților de învățământ preuniversitar se realizează cu respectarea prevederilor art. 22 alin. (3)-(7) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 29^1 și 29^2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Instituțiile de învățământ superior pot înființa în structura acestora unități de învățământ preuniversitar, fără personalitate juridică, în condițiile art. 129 alin. (1 ) și (1^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Unitățile de învățământ preuniversitar, înființate de universități de stat, sunt unități de învățământ de stat, finanțate din bugetul de stat prin contractele instituționale încheiate de universități cu Ministerul Educației Naționale, la nivelul standardelor de cost specifice pentru învățământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior sunt fără personalitate juridică și se includ, de drept, în rețeaua școlară, pe baza deciziei rectorului și a ordinului ministrului educației naționale de autorizare de funcționare provizorie/acreditare, comunicate autorităților administrației publice locale și inspectoratului școlar județean ori al municipiului București.

(5) După acreditare unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior nu dobândesc personalitate juridică.

Articolul 23

(1) Reorganizarea unităților de învățământ cu personalitate juridică se realizează cu respectarea prevederilor art. 22^1-22^4 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 31^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Entitățile prevăzute la art. 22^1 alin. (3), lit. a),

b),

d), e) și f) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, respectiv la art. 22^1 alin. (3) lit. c) și e) din aceeași lege, pentru unitățile de învățământ particular, autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înaintează către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, lista unităților de învățământ pentru care se propune reorganizarea, însoțită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus.

(3) Inspectoratele școlare au obligația de a stabili, împreună cu autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean și consiliile locale, unitățile de învățământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unități, însoțită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la ARACIP de către inspectoratul școlar.

(4) În vederea stabilirii unităților de învățământ propuse pentru reorganizare, inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean și consiliile locale, vor ține seama de următoarele criterii:

a) calitatea educației furnizate de unitățile de învățământ preuniversitar corelată cu standardul național de acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare;

b) eficiența utilizării resurselor financiare, materiale și umane, în cazul unităților de învățământ preuniversitar de stat;

c) încadrarea cheltuielilor unității de învățământ de stat în fondurile alocate pentru finanțarea de bază și în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare și nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul școlar;

d) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind efectivele de copii și elevi ale acestor unități de învățământ.

(5) Inspectoratele școlare au obligația de a transmite către Ministerul Educației Naționale lista cu situațiile divergente, prevăzute la art. 22^1 alin. (4) și (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind propunerile de reorganizare pentru anul școlar 2020-2021, însoțită de motivele care au condus la acestea.

(6) Ministerul Educației Naționale analizează situațiile prevăzute la alin. (5) pe baza documentelor transmise de către inspectoratele școlare și stabilește unitățile de învățământ care se reorganizează în anul școlar 2020-2021, în conformitate cu prevederile art. 22^1 alin. (4) și (5) din Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

(7) Finalizarea operațiunilor specifice reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea ARACIP.

(8) ARACIP, pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităților de învățământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educației naționale, după caz, ordinul privind unitățile de învățământ rezultate în urma reorganizării.

(9) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(10) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar stabilește:

a) transferul drepturilor, obligațiilor și al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învățământ cu personalitate juridică care absoarbe;

b) transferul drepturilor, obligațiilor și al personalului unităților de învățământ care se contopesc către nou-înființata unitate cu personalitate juridică;

c) transferul drepturilor, obligațiilor și al personalului unității divizate către unitatea/unitățile de învățământ cu personalitate juridică dobânditoare;

d) transferul bazei materiale, cu excepția terenurilor și a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învățământ care își pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare.

(11) În îndeplinirea atribuțiilor reglementate la alin. (10), inspectoratul școlar va proceda la:

a) informarea și îndrumarea unităților de învățământ care vor intra în reorganizare prin fuziune/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor, obligațiilor și a personalului către unitatea dobânditoare;

b) asigurarea unui proiect de plan de școlarizare pentru unitățile de învățământ constituite în urma procesului de reorganizare;

c) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învățământ care se reorganizează și/sau, după caz, soluționarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul școlar 2020-2021;

d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic transferat de la unitatea care își pierde personalitatea juridică către unitatea/unitățile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul școlar 2020-2021;

e) avizarea statelor de personal ale unităților de învățământ dobânditoare, avându-se în vedere funcțiile didactice și nedidactice rezultate prin transferul personalului unității care își pierde personalitatea juridică;

f) verificarea modului în care unitatea/unitățile de învățământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învățământ care și-a pierdut personalitatea juridică și la înregistrarea acestora în registrul general de evidență a salariaților;

g) verificarea finalizării procedurilor de radiere din evidențele autorităților fiscale (retragerea CIF-ului) și de casare/returnare a sigiliilor la inspectoratul școlar, de către unitățile de învățământ care își pierd personalitatea juridică prin reorganizare;

h) verificarea preluării de către unitatea/unitățile dobânditoare a arhivei unității/unităților care își pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare;

i) desfășurarea oricăror altor operațiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităților de învățământ.

(12) Deciziile/Hotărârile inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind operațiunile de la alin. (10) și (11) se comunică unităților școlare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la comunicarea de către ARACIP a ordinului de ministru emis la finalizarea operațiunilor specifice procesului de reorganizare, dar nu mai târziu de 31 august 2020.

(13) Procedura de transfer al personalului didactic auxiliar și al personalului nedidactic de la unitatea de învățământ care își pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalității juridice, directorul unității de învățământ care se reorganizează emite decizia de transfer, ca urmare a reorganizării, al personalului didactic auxiliar și al personalului nedidactic și dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților; în baza deciziei de transfer, transmisă unității la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat și încheie contractul individual de muncă, cu cel puțin o zi lucrătoare anterior începerii activității. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților unității dobânditoare, cu respectarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017.

Secțiunea a 3-a – Organizarea rețelei școlare

Articolul 24

(1) Organizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar de stat și particular se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, cu avizul conform al inspectoratului școlar/Ministerului Educației Naționale, după caz.

(2) Obținerea avizului conform este obligatorie, lipsa acestuia atrăgând nulitatea hotărârii consiliului local sau, după caz, a consiliului județean prin care este organizată rețeaua școlară.

(3) Organizarea rețelei școlare se realizează, în ordine, cu respectarea următoarelor etape:

a) realizarea proiectului de rețea școlară de către consiliul local/consiliul județean;

b) transmiterea proiectului de rețea școlară, însoțit de un raport argumentativ privind structura rețelei școlare propuse să funcționeze în anul școlar următor, realizat de către consiliul local/consiliul județean, de către primar/președintele consiliului județean, către inspectoratul școlar/Ministerul Educației Naționale, cu solicitarea de emitere a avizului conform, potrivit prevederilor legale;

c) transmiterea către autoritățile administrației publice locale (primarul și consiliul local, respectiv președintele consiliului județean și consiliul județean) a listei unităților de învățământ pentru care se acordă aviz conform, precum și a listei unităților de învățământ pentru care nu se acordă aviz conform (însoțită de un raport care conține motivele neacordării avizului conform și propuneri privind organizarea acestora);

d) aprobarea, prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, a rețelei școlare pe baza avizului conform al inspectoratului școlar/Ministerului Educației Naționale.

Articolul 25

(1) Organizarea rețelei școlare se realizează anual.

(2) Unitățile de învățământ care își schimbă sediul sau își extind activitatea pe aceleași niveluri de învățământ/specializări/ calificări profesionale în noi sedii, în aceeași localitate sau în municipiul București, au obligația să anunțe, potrivit legislației în vigoare: autoritățile publice locale, inspectoratul școlar și ARACIP. Unitățile de învățământ respective au obligația deținerii autorizațiilor de mediu, sanitare și de securitate contra incendiilor, înainte de începerea procesului educațional pentru situațiile respective. Inspectoratele școlare, în colaborare cu ARACIP, vor desfășura activități de monitorizare și control, pe baza standardelor de autorizare/acreditare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind îndeplinirea cerințelor referitoare la organizarea și funcționarea spațiilor de învățământ în care unitățile de învățământ aflate în această situație urmează să funcționeze, pentru niveluri de învățământ/specializări/ calificări profesionale pentru care acestea au fost autorizate/ acreditate prin ordin de ministru. Unitățile de învățământ aflate în această situație vor desfășura proces educațional în noile locații numai după constatarea respectării, în spațiile respective, a cerințelor standardelor, corespunzător nivelurilor/specializărilor/ calificărilor profesionale pentru care unitățile de învățământ respective au fost autorizate să funcționeze provizoriu/ acreditate, fiind emis ordin al ministrului educației naționale în acest sens, cu atestarea capacității maxime de școlarizare.

(3) Extinderea activității unităților de învățământ într-o altă localitate, respectiv într-un alt județ se realizează cu respectarea prevederilor legislației în vigoare privind procedura de autorizare de funcționare provizorie, prin ARACIP.

Articolul 26

(1) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea rețelei școlare, inspectoratele școlare vor ține seama de următoarele criterii:

a) calitatea educației furnizate de unitățile de învățământ preuniversitar corelată cu standardul național de autorizare/acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării externe periodice a organizațiilor furnizoare de educație, în vigoare;

b) asigurarea finanțării de bază pentru toți copiii/elevii din învățământul preuniversitar de stat și particular, conform legislației în vigoare;

c) eficiența utilizării resurselor financiare, materiale și umane, în cazul unităților de învățământ preuniversitar de stat;

d) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu național“;

e) respectarea prevederilor legale privind menținerea titlului de „colegiu/colegiu național“;

f) respectarea prevederilor legislației în vigoare privind operațiunile specifice referitoare la unitățile de învățământ preuniversitar de stat, respectiv înființarea/desființarea/ reorganizarea acestora;

g) încadrarea cheltuielilor unității de învățământ de stat în fondurile alocate pentru finanțarea de bază și în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare și nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul școlar;

h) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind efectivele de copii și elevi ale acestor unități de învățământ;

i) respectarea cerințelor standardelor de autorizare de funcționare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare, privind spațiile de învățământ în care vor funcționa unități de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare.

(2) Pentru emiterea avizului conform privind organizarea rețelei școlare a unităților de învățământ preuniversitar liceal și postliceal special, Ministerul Educației Naționale va avea în vedere următoarele criterii:

a) calitatea educației furnizate de unitățile de învățământ preuniversitar corelată cu standardul național de autorizare/acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare, precum și ale Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea autorizării, acreditării și evaluării externe periodice a organizațiilor furnizoare de educație, în vigoare;

b) eficiența utilizării resurselor financiare, materiale și umane, în cazul unităților de învățământ preuniversitar de stat;

c) respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri unităților de învățământ preuniversitar;

d) respectarea prevederilor legale privind autorizarea de funcționare provizorie/acreditarea unităților de învățământ pentru nivelurile liceal special și postliceal special;

e) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind efectivele de copii și elevi ale acestor unități de învățământ;

f) respectarea cerințelor standardelor de autorizare de funcționare provizorie/acreditare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare, privind spațiile de învățământ în care vor funcționa unități de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare.

(3) Concomitent cu avizul conform, inspectoratele școlare comunică autorităților administrației publice locale, respectiv primarului și consiliului local, lista unităților de învățământ pentru activități extrașcolare, centrelor de excelență și cluburilor sportive școlare, în vederea includerii acestora în rețeaua școlară.

(4) Operațiile specifice privind organizarea rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru activități extrașcolare (palate și cluburi ale copiilor), respectiv pentru cluburile sportive școlare, se realizează de către inspectoratele școlare prin hotărâri ale consiliilor de administrație ale acestora, cu aprobarea Ministerului Educației Naționale și cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

Articolul 27

În situația în care, după începerea cursurilor, efectivele de copii și elevi ale unor unități de învățământ preuniversitar de stat pentru care s-a acordat avizul conform și s-a emis hotărâre a consiliului local/consiliului județean/ordin de ministru, după caz, scad sub limitele prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, unitățile de învățământ respective își continuă activitatea, urmând a intra în proces de reorganizare începând cu anul școlar următor.

Articolul 28

(1) După începerea cursurilor, rețeaua școlară nu se modifică.

(2) În situații excepționale, dacă după emiterea hotărârii consiliului local/consiliului județean/ordinului de ministru privind organizarea rețelei școlare există solicitări de modificare a acesteia, înainte de începerea cursurilor, acestea vor fi analizate în consiliul de administrație al inspectoratului școlar, în afara calendarului stabilit prin prezenta metodologie, doar cu acordul secretarului de stat care coordonează învățământul preuniversitar.

(3) În situația în care o unitate de învățământ cu personalitate juridică își modifică denumirea, respectiv în situația în care își modifică nivelul de învățământ cel mai înalt pe care a școlarizat/va școlariza, ca urmare a autorizării de funcționare provizorie/acreditării sau încetării școlarizării pe nivelul cel mai înalt, aceasta își schimbă, în mod obligatoriu, denumirea și codul de identificare fiscală. În aceste cazuri se operează modificările în rețeaua școlară cu informarea secretarului de stat care coordonează învățământul preuniversitar.

(4) În situația în care pe parcursul anului școlar sunt emise hotărâri judecătorești, rămase definitive, ce vizează rețeaua școlară și implică modificări ale acesteia, acestea vor fi puse imediat în aplicare de către autoritățile administrațiilor publice locale/consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, respectiv inspectoratele școlare la nivelul cărora acestea își produc efectele sau de către Ministerul Educației Naționale, după caz.

Capitolul IV – Dispoziții finale

Articolul 29

(1) Inspectoratele școlare mențin un permanent dialog cu administrația publică locală în ceea ce privește organizarea rețelei școlare din raza de competență. În situația în care autoritățile publice locale și inspectoratele școlare au opinii divergente cu privire la organizarea rețelei școlare și nu a fost emisă hotărârea consiliului local până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, Ministerul Educației Naționale emite un ordin cu privire la aprobarea rețelei școlare.

(2) Situațiile de neemitere a hotărârilor consiliilor locale de organizare a rețelei școlare pentru anul școlar 2020-2021 vor fi transmise la Ministerul Educației Naționale până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, însoțite de un raport detaliat care va conține descrierea completă a fiecărei situații, demersurile realizate până la acel moment de către factorii implicați și propuneri de soluționare a acestora.

(3) În urma analizei rapoartelor detaliate transmise de către inspectoratele școlare, Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu prevederile art. 61 alin. (4^1) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, până la data prevăzută în anexa la prezenta metodologie, emite ordin de ministru privind includerea unor unități de învățământ în rețeaua școlară pentru anul școlar 2020-2021, precum și a rețelei școlare pentru anul școlar 2020-2021 din unele localități în care nu s-a realizat în totalitate procesul de organizare a rețelei școlare de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform emis de către inspectoratele școlare.

(4) Pentru stabilirea rețelei școlare a învățământului special de nivel liceal și special de nivel postliceal, inspectoratele școlare solicită consiliilor județene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, în aceleași termene și perioade prevăzute în anexă, transmiterea către Ministerul Educației Naționale a proiectului de rețea școlară pentru emiterea avizului conform.

(5) Până la data prevăzută în anexă, Ministerul Educației Naționale/inspectoratele școlare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităților administrației publice locale/județene, după caz, privind organizarea rețelei școlare din raza lor teritorială. Refuzul de a emite avizul conform se motivează în scris și se comunică solicitanților.

Articolul 30

Inspectoratul școlar transmite proiectul planului de școlarizare și rețeaua școlară pentru anul școlar 2020-2021 separat, atât pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, cât și pentru unitățile de învățământ particular, în două exemplare (unul în format letric și unul în format electronic scanat) la Ministerul Educației Naționale până la data prevăzută în anexă.

Articolul 31

(1) Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educație se supune procesului de evaluare și acreditare, în condițiile legii.

(2) În învățământul preuniversitar evaluarea, în cadrul celor două etape ale acreditării, se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Inspectoratele școlare țin evidența cu privire la respectarea termenelor de declanșare a procedurii de acreditare a nivelurilor de învățământ/limbilor de predare/programelor de studii/locațiilor/formelor de învățământ/specializărilor/calificărilor profesionale.

Articolul 32

(1) Palatele și cluburile copiilor, precum și cluburile sportive școlare sunt acreditate și se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani.

(2) Înființarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive școlare de noi cercuri, respectiv discipline sportive se realizează pe baza acordului ARACIP. Procedura privind acordul ARACIP se stabilește prin ordin al ministrului educației naționale.

(3) Inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean sau consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, dau publicității rețeaua școlară care va funcționa în anul școlar 2020-2021, conform prevederilor art. 61 alin. (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

ANEXĂ

la metodologie

CALENDARUL

operațiunilor desfășurate de inspectoratele școlare/Ministerul Educației Naționale

cu privire la rețeaua școlară și proiectul planului de școlarizare pentru anul școlar 2020-2021

Nr. crt. Activitatea Perioadă/Termen

1. Informarea autorităților administrației publice locale/județene cu privire la intrarea în vigoare a Metodologiei privind organizarea rețelei școlare pentru anul școlar 2020-2021

Transmiterea autorităților administrației publice locale/județene a situațiilor unităților de învățământ propuse pentru reorganizare de către inspectoratele școlare până la 31 august 2019

Până la 12 septembrie 2019

2. Reanalizarea de către inspectoratele școlare a listei unităților de învățământ propuse pentru reorganizare până la data de 31 august 2019 sau a celor propuse pentru înființare, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean și consiliile locale, și retransmiterea la Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) a acesteia, însoțită de o fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus Până la 20 septembrie 2019

3. Transmiterea de către inspectoratele școlare la Ministerul Educației Naționale a listei cu situațiile divergente, prevăzute la art. 22^1 alin. (4) și (5) din

Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind propunerile de reorganizare pentru anul școlar 2020-2021 23-27 septembrie 2019

4. Stabilirea de către Ministerul Educației Naționale a unităților care se reorganizează în situațiile prevăzute la art. 22^1 alin. (4) și (5) din

Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare 30 septembrie - 4 octombrie 2019

5. Vizitele Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar în vederea evaluării unităților propuse pentru reorganizare conform art. 22^1 alin. (3) din

Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, emiterii și comunicării ordinelor 23 septembrie - 25 noiembrie 2019*

6. Solicitarea de către inspectoratele școlare a propunerii privind organizarea rețelei școlare de către autoritățile publice locale/consiliile județene Până la 29 noiembrie 2019

7. Transmiterea de către autoritățile publice locale/consiliile județene a proiectelor de hotărâre a consiliului local/județean însoțite de rapoartele motivate

Până la 11 decembrie 2019

8. Emiterea avizului conform de către Consiliul de administrație al inspectoratului școlar județean/Ministerul Educației Naționale Până la 16 decembrie 2019

9. Transmiterea la Ministerul Educației Naționale a proiectului planului de școlarizare pentru anul școlar 2020-2021 Până la 20 ianuarie 2020

10. Transmiterea la Ministerul Educației Naționale a situațiilor în care nu au fost emise hotărârile consiliului local/județean de către unitatea administrativ-teritorială/consiliul județean Până la 30 aprilie 2020

11. Emiterea ordinului ministrului educației naționale privind includerea unor unități de învățământ în rețeaua școlară pentru anul școlar 2020-2021, precum și a rețelei școlare pentru anul școlar 2020-2021 din unele localități în care nu s-a realizat în totalitate procesul de organizare a rețelei școlare de către autoritățile administrației publice locale cu avizul conform emis de către inspectoratele școlare Până la 31 iulie 2020

12. Transmiterea către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar a listei unităților propuse pentru reorganizare conform art. 22^1 alin. (3) din

Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul școlar 2021-2022 Până la 31 august 2020 * La solicitarea Ministerului Educației Naționale sau la solicitarea motivată a inspectoratelor școlare, ARACIP poate efectua vizite privind reorganizarea unităților de învățământ și în afara acestei perioade.