ORDIN nr. 5620/2010

ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar

Emitent MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

Publicare Monitorul Oficial nr. 872 din 28 decembrie 2010

Intrare în vigoare 7 aprilie 2009

În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și în baza prevederilor art. 9 alin. (2) și art. 10 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Hotărârii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu modificările ulterioare,

ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă lista programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 — Se aprobă programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, prevăzute în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin. ---------

Notă

*) Anexele nr. 1 și 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1.

Articolul 3

(1) Programele aprobate prin prezentul ordin intră în vigoare începând cu concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar din anul 2011.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, programele pentru probele de concurs prevăzute în lista din anexa nr. 1, aprobate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.287/2004 privind programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 și 327 bis din 19 aprilie 2005, prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 5.462/2005 privind programele valabile pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.089 și 1.089 bis din 2 decembrie 2005, prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2.529/2007 privind aprobarea programelor pentru concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar în anul școlar 2008-2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007, prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2.599/2007 privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar pentru profesori documentariști, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 832 din 5 decembrie 2007, prin Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 2.602/2007 privind aprobarea Programei pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar la disciplina Religie ortodoxă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 18 decembrie 2007, și prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr. 3.402/2009 privind aprobarea programelor specifice, valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante în învățământul preuniversitar pentru profesori la specializările limba japoneză și limba chineză, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 mai 2009, își încetează valabilitatea.

(3) Pentru probele de concurs care nu sunt prevăzute în lista cuprinsă în anexa nr. 1, rămân valabile programele aprobate prin ordinele prevăzute la alin. (2).

Articolul 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 5

Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, relația cu Parlamentul și partenerii sociali, Centrul național de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic, Centrul național de evaluare și examinare, inspectoratele școlare județene și al municipiului București, precum și conducerile unităților de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

=====

Ministrul educației, cercetării, tineretului și sportului, Kiraly Andrei Gheorghe,

secretar de stat

București, 11 noiembrie 2010.

Nr. 5.620.

Anexa 1

Lista cuprinzând programele pentru concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar

Nr.

crt.

Proba de concurs

1. AGRICULTURĂ - HORTICULTURĂ

2. AGRICULTURĂ, HORTICULTURĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

3. ALIMENTAȚIE PUBLICĂ

4. ALIMENTAȚIE PUBLICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

5. ARTA ACTORULUI

6. ARTE VIZUALE (EDUCAȚIE PLASTICA/EDUCAȚIE VIZUALĂ/ARHITECTURA)

7. ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

8. BIOLOGIE

9. CHIMIE

10. CHIMIE INDUSTRIALĂ

11. CHIMIE INDUSTRIALĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

12. COMERȚ

13. COMERȚ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

14. CONFECȚII PIELE

15. CONFECȚII PIELE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

16. CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL

17. CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

18. CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

19. CONSTRUCȚII

20. CONSTRUCȚII (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

21. COREGRAFIE

22. CULTURĂ CIVICĂ

23. DREPT

24. ECONOMIC, ADMINISTRATIV, POȘTĂ

25. ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ

26. EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

27. EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - ANTRENORI

28. EDUCAȚIE MUZICALĂ

29. EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ

30. EDUCAȚIE TEHNOLOGICA

31. ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

32. ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI, TELECOMUNICAȚII

33. ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ

34. ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ, ENERGETICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

35. ENERGETICĂ

36. ESTETICĂ ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC

37. ESTETICĂ ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

38. FARMACIE

39. FARMACIE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

40. FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL

41. FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

42. FILOSOFIE ȘI LOGICĂ,

ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE

43. FIZICĂ

44. GEOGRAFIE

45. GEOLOGIE

46. INDUSTRIE ALIMENTARĂ

47. INDUSTRIE ALIMENTARĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

48. INFORMATICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI

49. INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII

50. INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

51. ISTORIE

52. KINETOTERAPIE

53. LIMBA CHINEZĂ

54. LIMBA GREACĂ VECHE (ELINA)

55. LIMBA JAPONEZĂ

56. LIMBA LATINĂ

57. LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ

58. LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ

59. LIMBA GERMANĂ MODERNĂ

60. LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ

61. LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ

62. LIMBA ȘI LITERATURA ROMANĂ

63. EDUCATOARE,

PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

64. ÎNVĂȚĂTORI, INSTITUTORI,

PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

65. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR

INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI,

SPECIALIZAREA EDUCATORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL

PREȘCOLAR

66. LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ ȘI METODICA PREDARII LIMBII ȘI

LITERATURII UCRAINENE,

SPECIALIZAREA EDUCATOARE/INSTITUTORI,

PROFESORI

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

67. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI METODICA PREDARII LIMBII ȘI

LITERATURII RROMANI,

SPECIALIZAREA INVATATORI/INSTITUTORI/PROFESORI

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR

68. LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANA MATERNĂ ȘI METODICA PREDARII LIMBII ȘI

LITERATURII UCRAINENE,

SPECIALIZAREA INVATATORI/INSTITUTORI PROFESORI

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

69. LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ

70. LIMBA RUSĂ MODERNĂ

71. LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ

72. LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ

73. MATEMATICĂ

74. MECANICĂ

75. MECANICĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

76. MEDICINĂ GENERALĂ

77. PISCICULTOR (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

78. POȘTĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

79. PRELUCRAREA LEMNULUI

80. PRELUCRAREA LEMNULUI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

81. PROFESORI DOCUMENTARIȘTI

82. PROTECȚIA MEDIULUI

83. PSIHOLOGIE

84. PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ

85. RELIGIE ADVENTISTĂ

86. RELIGIE BAPTISTĂ

87. RELIGIE ORTODOXĂ

88. RELIGIE PENTICOSTALĂ

89. RELIGIE REFORMATĂ

90. RELIGIE ROMÂNO - CATOLICĂ DE LIMBĂ MAGHIARĂ

91. RELIGIE UNITARIANĂ

92. SILVICULTURĂ

93. SILVICULTURĂ (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

94. SOCIOLOGIE

95. TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE

96. TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

97. TEHNICI POLIGRAFICE

98. TEHNICI POLIGRAFICE (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

99. TELECOMUNICATII (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

100. TERAPIA EDUCAȚIONALA COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ

101. TRANSPORTURI (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

102. TRANSPORTURI AERONAUTICE

103. TRANSPORTURI FEROVIARE

104. TRANSPORTURI NAVALE

105. TRANSPORTURI RUTIERE

106. TURISM (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

107. TURISM ȘI SERVICII

108. VETERINAR

109. ZOOTEHNIE

110. ZOOTEHNIST-VETERINAR (MAIȘTRI INSTRUCTORI)

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU AGRICULTURĂ,

HORTICULTURĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și pedagogică,

București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele

de definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei

de elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București, 2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele:

Ghid pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice

și demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională

1. Bilteanu Gh.,

Fitotehnie

Ed. Ceres, București, 2001,

2. Budoi Gh., Penescu A.

Agrotehnica

Ed. Ceres, București, 1996

3. Ciarnau Rodica și colab.

Ecologie și protecția mediului,

Manual pentru clasa

a X-a

Ed. Economică

Preuniversitaria,

București, 2004

4. Dragoș Toma

Mașini și instalații agricole

EDP, București, 1981,

5. Lixandru Gh., Caramete C.

și colab.

Agrochimie

EDP, București, 1990

6. Motca Gh., Oancea I.,

Geamanul L.

Pajiștile României

Ed. Tehn., București, 1994

7. Munteanu I., Axinte M.,

Roman Gh. V.

Fitotehnie

EDP, București, 1995

8. Oanea Nicolae

Pedologie generală

Ed. PACO, București, 2001

9. Popescu V.

Legumicultura

Ed. Ceres, București, 1996

10. Popescu V., Atanasiu N.,

Legumicultura

Ed. Ceres, București, 2001

11. Popescu M. și colab.

Pomicultura

EDP, București, 1992

12. Scripnic V., Babiciu P.

Mașini agricole

Ed. Ceres, București, 1979

13. Scrioșteanu C., Untarescu

Gh. Agropedologie,

Manual pentru clasa a XI-a

Editura Gimnasium,

București, 2001

14. Țârdea C., Dejeu L.

Viticultura

EDP, București, 1995

15. Tita Iulia, Stan Mariana

Cultura plantelor horticole

Manual pentru clasele XI-XII-a

Editura Gimnasium,

București, 2002

Autori: 1. Dascălu Marea - prof. ing., grd. I. dr., Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci 2. Micli Angela - profesor gr. I, drd., Inspectoratul Școlar Județean Olt 3. Dodocioiu Angela - prof. gr. I, Grup Școlar Agricol Malu Mare, Dolj CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU AGRICULTURĂ,

HORTICULTURĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire profesională

1. Budoi Gh.,

Agrotehnica, Manual pentru

Grupurile Școlare Agricole

Ed. Tehnică Agricolă,

București, 1992

2. Georgescu M., și

colab.

Horticultură și viticultură, Manual

clasa a XII-a

Ed. Ceres, București, 1989

3. Lobodan E. și

colab.

1980, Horticultură și viticultură,

Manual clasa a XI-a

Ed. Ceres, București

4. Popescu V.,

Petrescu M.,

1993, Legumicultură, Manual cl. a

X-XI-a

Ed. Tehnică Agricolă,

București

5. Popescu M.,

Popescu V.,

1992, Fitotehnie, Manual pentru

Grupurile Școlare Agricole

Ed. Tehnica Agricolă,

București

6. Scrioșteanu C.,

Untărescu Gh.,

2001, Agropedologie, Manual clasa a

XI-a

Ed. Gimnasium, București

7. Scrioșteanu C. și

colab.

Pregătire de bază în agricultură - Manual instruire practică pentru

școala profesională

Ed. Oscar Print,

București, 2003

8. Șelaru E.,

Petrescu M.,

1993, Floricultură, Manual clasa a

XI-XII-a

Ed. Tehnica agricolă,

București

9. Tița I., Stan M.,

2002, Cultura plantelor horticole,

Manual clasa a XI-XII-a

Ed. Gimnasium,

București

10. Vergheș Vasile,

Pătrașcu N.,

Popescu C.

1992, Îndrumător de lucrări practice - Manual pentru grupurile școlare

agricole, meseria mecanic agricol,

clasa a XI-XII-a

Ed. Tehnică Agricolă,

București

AUTORI: 1. Dascălu Marea - prof. ing. dr., Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci 2. Micli Angela - profesor gr. I, drd., Inspectoratul Școlar Județean Olt 3. Dodocioiu Angela - prof. gr. I, Grup Școlar Agricol Malu Mare, Dolj CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ALIMENTAȚIE PUBLICĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul științei și informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv - educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* ┌───┬────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────────────────┐ │ 1 │Cristea Sorin │Studii de pedagogie generală. │Editura Didactică și │ │ │ │ │pedagogică, București, 2004 │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 2 │Cristea Sorin │Fundamentele pedagogiei │Editura Polirom, Iași, 2010 │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 3 │Cucoș Constantin│Pedagogie generală │Editura Polirom, Iași 2006 │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 4 │Cucoș Constantin│Psihopedagogie pentru examenele de │Editura Polirom Iași, 2009 │ │ │ │definitivare și grade didactice │ │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 5 │Dragomir Mariana│Managementul activității didactice. │Eurodidact, Cluj-Napoca, │ │ │ │ │2003. │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 6 │Ionescu M │Didactica modernă │Editura Dacia, Cluj, 1995. │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 7 │Iucu Romiță │Managementul și gestiunea clasei de │Editura Polirom, Iași, 2000 │ │ │ │elevi. │ │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 8 │Iucu Romiță │Instruirea școlară │Editura Polirom, Iași, 2001 │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │ 9 │Neacșu Ion │Introducere în psihologia educației și a│Editura Polirom, Iași, 2010 │ │ │ │dezvoltării │ │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │10 │Neacșu Ion │Instruire și învățare │Editura Științifică, București,│ │ │ │ │1990. │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │11 │Nicola I │Tratat de pedagogie școlară │Editura Aramis, București, │ │ │ │ │2000 │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │12 │Pânișoară Ovidiu│Comunicarea eficientă. Metode de │Editura Polirom Iași, 2003 │ │ │ │interacțiune eficientă │ │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │13 │Păun Emil │Școala: abordare sociopedagogică │Editura Polirom, Iași, 1999. │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │14 │Stan Emil │Managementul clasei │Editura Aramis, colecția │ │ │ │ │Educația XXI, 2005 │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │15 │

│Evaluarea curentă și examenele: Ghid │București: ProGnosis, 2001 │ │ │ │pentru profesori. │ │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │16 │

│Pedagogie. Fundamentări teoretice și │Editura Polirom, Iași, 2002 │ │ │ │demersuri aplicative │ │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────┤ │17 │

│Curriculum național. │Programe școlare pentru │ ├───┼────────────────┼────────────────────────────────────────┤disciplinele tehnologice │ │18 │

│Planurile-cadru, standarde de pregătire │ │ │ │ │profesională │ │ └───┴────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────────────────┘

1. Banu, C., Preda, N.,

Produsele alimentare și

inocuitatea lor,

Editura Tehnică, București,

1982

2. Banu, C., și

colectiv

Aditivi și ingrediente pentru

industria alimentară,

Editura Tehnică, București,

2000

3. Brumar C. colab.

Tehnologia culinară, manual cls.

IX,

E.D.P. R.A., București,

oricare din edițiile 1995,

1997, 2000, 2006

4. Brumar C. colab.

Tehnologia Culinară cls. X-XII

E.D.P. R.A., București,

oricare din edițiile 1999,

2000, 2003, 2006

5. Costin, G.M.,

Segal, R.,

Alimente pentru nutriție specială,

Editura Academică,

București, 2001

6. Dan, V.,

Microbiologia alimentelor,

Editura Alma, Galați, 2001

7. Dobrescu, E. și

colectiv

Tehnica servirii consumatorilor,

E.D.P. R.A., București,

oricare din edițiile 1995,

1999, 2006

8. Dincă, Cristian și

colab.

Calificarea profesională

Bucătar/Cofetar/Ospătar,

manualul pentru clasa XI AC

E.D.P. R.A., București, 2006/

2007/2008

9. Florea, C.,

Îndrumar pentru unitățile de

alimentație publică,

Editura Tehnică, București,

1988

10. Florea, C., ș.a.,

Bucătăria internațională,

Editura Ceres, București,

1998

11. Lungu, C.,

Nutriție umană și toxicologia

produselor alimentare,

Editura EvriKa, Brăila, 1999

12. Mihăilescu, A., și

colectiv

Tehnologia produselor de

cofetărie și patiserie, manual cls.

X-XII,

E.D.P., București, oricare din

edițiile 1999, 2000, 2003

13. Mincu, I., Segal,

B.,

Orientări actuale în nutriție,

Editura Medicală, București,

1989

14. Negrea, I., Bucșa

F.,

Bucătăria românească,

Editura Nera, București, 1997

15. Nicolescu, R.,

Tehnologia restaurantelor,

Editura Inter-Rebs, București,

1998

16. Olaru, M., ș.a.,

Studiul calității produselor și

serviciilor,

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2000

17. Poll, N., Șerban, A.

Noțiuni fundamentale de igienă

Editura Coresi, București,

2003

18. Segal, B. și

colectiv,

Valoarea nutritivă a produselor

agroalimentare,

Editura Ceres, București,

1983

19. Stavrositu, S.

Tehnica servirii consumatorilor,

manual pentru clasele XI, XII

E.D.P. R.A., București,

oricare din edițiile 1999,

2000, 2003

------- Rețetare tip de preparate culinare și de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr. 61/1999. AUTORI: COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii Vâlcea CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ALIMENTAȚIE PUBLICĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; ● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; ● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. ● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; ● Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; ● Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; ● Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; ● Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; ● Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; ● Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; ● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: ● cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; ● cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; ● capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; ● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; ● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; ● capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 9*

1. Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis,

2001

2. Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași,

2002

3. Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

4. Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

5. Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București,

2004

6. Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași,

2010

7. Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

8. Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

9. Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

10. Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

11. Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi

Editura Polirom, Iași,

2000

12. Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași,

2001

13. Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași,

2010

14. Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică,

București, 1990.

15. Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

16. Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

17. Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași,

1999.

18. Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Banu, C., Preda, N.,

Produsele alimentare și

inocuitatea lor,

Editura Tehnică, București, 1982

Brumar C. colab.

Tehnologia culinară, manual

cls. IX,

E.D.P. R.A., București, oricare din

edițiile 1997, 2000, 2003, 2006

Brumar C. colab.

Tehnologia Culinară cls. XXII

E.D.P. R.A., București, oricare din

edițiile 1999, 2000, 2003, 2006

Dincă, Cristian și

colab.

Calificarea profesională

Bucătar/Cofetar/Ospătar,

manualul pentru clasa XI AC

E.D.P. R.A., București, 2006/

2007/2008

Dobrescu, E. și

colaboratori

Tehnica servirii

consumatorilor

Editura Didactică și Pedagogică,

București, oricare din edițiile 1995,

1999, 2006

Florea, C.,

Îndrumar pentru unitățile de

alimentație publică,

Editura Tehnică, București, 1988

Florea, C., Bucșa,

F., Paraschiv, V.,

Bucătărie internațională,

Editura Ceres, București, 1998

Mincu, I., Segal, B.,

Orientări actuale în nutriție,

Editura Medicală, București, 1989

Negrea, I., Bucșa, F.,

Bucătăria românească,

Editura Nera, București, 1997

Nicolescu, R.,

Tehnologia restaurantelor,

Editura Inter - Rebs, București, 1998

Nicolescu, R.,

Mladin, D.,

Ghidul barmanului,

Editura Sport-Turism, București,

1985

Nicolescu, R., și

colectiv,

Somelierul profesia

viitorului,

Editura Inter - Rebs, București,

1999

Stavrositu, S.,

Practica serviciilor în

restaurante și baruri,

Editura Tehnică, București, 1994

Stavrositu, S.,

Tehnica servirii

consumatorilor - manual

pentru clasele XI-XII,

Editura Didactică și Pedagogică,

București, oricare din edițiile 1999,

2000, 2003

Segal, B, și

colectiv,

Valoarea nutritivă a

produselor agroalimentare,

Editura Ceres, București, 1983

Manuale de tehnologie culinară și de cofetărie-patiserie pentru liceu și școli profesionale, ultimele ediții. AUTORI: > COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj > CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin > POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii, Vâlcea CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ARTĂ TEATRALĂ - ARTA ACTORULUI - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă urmărește să înlesnească pătrunderea în teoria modernă a artei actorului, pentru a da posibilitatea profesorilor din învățământul preuniversitar să-și structureze cunoștințele și activitatea didactică în așa fel încât să poată urmări, în mod coerent, un traseu unitar. Finalitatea studiului artei actorului este complexă deoarece: - aduce o contribuție importantă la formarea personalității tinerilor elevi; - dezvoltă creativitatea; - sociabilizează; - pune în lumină virtualități latente, etc. În acest scop e foarte important ca Arta Actorului să nu fie privită în chip "tradiționalist" sau "meșteșugăresc", ca mimare sau ilustrare a unui text sau ca un sistem mai închegat sau mai puțin închegat de "tehnici". În toate marile școli de teatru contemporane, arta actorului deschide un câmp vast de experimentare, de descoperire și autocunoaștere, de cunoaștere și interrelaționare umană. În cartea sa "O poetică a artei actorului", profesorul Ion Cojar spune: "Formarea e un delicat proces de recuperare a totalității umane, a întregului potențial individual, un complex formator de noi deprinderi, specifice unei activități de performanță spirituală și psiho-fizică, de depășire a limitelor omului comun. Clasa de arta actorului e un atelier de experimentare și de recuperare a celor cinci simțuri, a tuturor tipurilor de memorie și imaginație, precum și a tuturor proceselor psihice de prelucrare efectivă, nu doar superficial simbolică și mimată a informațiilor senzoriale obținute prin raportarea corectă, onestă, la obiectele statice și subiectele dinamice, vii, cât și la evenimentele din mediul înconjurător, în relația permanentă cu dinamica situațiilor și prin respectarea strictă a temelor și a regulilor stabilite, până la însușirea mecanismului specific al creativității actorului, acela de a transforma convenția (tema propusă) în realitate psihică procesual obiectivă care determină în mod natural, organic și comportamentele adecvate" (Ion Cojar - "O poetică a artei actorului" Ed. Unitext, 1996). Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte - curriculum diferențiat din învățământul preuniversitar. La elaborarea programei de față au fost luate în considerare atât cercetările în domeniul curricular, tendințele pe plan internațional, cât și opiniile unor profesori cu o bogată experiență artistică și didactică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător. De aceea toți absolvenții instituțiilor de învățământ superior, susțin înaintea probei scrise și o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit, astfel că examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar constă în susținerea a două probe:

a) probă practică (conform anexei la Metodologie);

b) probă scrisă.

Prezenta programă urmărește: - consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de arta actorului; - actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației viitorului actor sau viitorului consumator de artă; - corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum-ul național în vigoare; - aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă, ținând cont de ciclurile curriculare, dar și de nivelul aptitudinilor specifice artei actorului ale elevilor din școlile și liceele de specialitate; - dezvoltarea capacităților de interpretare intra și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare; - valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor, care să faciliteze învățarea eficientă de către elevi, a conținuturilor specifice disciplinei; - dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor actor, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul de arta actorului va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice-interpretative, constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic. Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare-învățare-evaluare cadrul didactic trebuie să: - cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului școlar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice; - utilizeze și să dezvolte valențele creative ale elevilor/elevului în lecția de arta actorului; - opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic; - dețină capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi; - utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient; - posede o gândire critică privitoare la creațiile dramaturgiei, având o atitudine reflexivă asupra acestora, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch. - aibă capacitatea de a comunică cu clasa/elevul - posede capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională. Artă teatrală - Arta actorului Pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată Posturi/catedre din școli și licee de artă ● Istoria teatrului românesc și a teatrului universal ● Atelierul de arta actorului ● Didactica specialității ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL 1. Etape în evoluția tragediei antice grecești: Eschil (Orestia), Sofocle (Antigona) și Euripide (Medeea). 2. Modalități de realizare dramatică în teatrul medieval european: valoarea de generalizare a metaforei și parabolei în mistere și miracole. 3. Aspecte comune și particularități în teatrul renascentist: commedia dell'arte și afirmarea actorului profesionist (Andrea Perrucci: Despre arta reprezentației dinainte gândite și despre improvizație); spectacolul religios, spectacolul popular și spectacolul de curte în "secolul de aur" spaniol (Lope de Vega: Câinele grădinarului). 4. Teatrul elisabetan și "cazul" Shakespeare: apariția profesioniștilor în teatru (actori, manageri, dramaturgi); arhitectura spațiului de joc; direcții noi de expresie teatrală prin dramaturgia lui Shakespeare - tragedie, comedie, piese istorice (Hamlet, Visul unei nopți de vară, Richard al III-lea). 5. Rolul clasicismului francez în dezvoltarea teatrului. Respectarea normelor în construcția dramatică: Racine (Fedra), Corneille (Cidul); revoluționarea genului comic: Moliere (Avarul). 6. Secolul luminilor. Drama burgheză (Diderot: Nepotul lui Rameau), comedia sentimentală (Mariveaux: Jocul dragostei și al întâmplării) și implicarea socială a teatrului (Beaumarchais: Bărbierul din Sevilla). 7. Evoluție și tradiție în teatrul italian: controversa Gozzi (Regele cerb) și Goldoni (Slugă la doi stăpâni). Teatrul german între politic, social și etic: Goethe (Faust). 8. Refuzul normelor, elogiul fanteziei și alianța natură-adevăr în teatrul romantic englez (Shelley: Familia Cenci), francez (Hugo: Hernani) și rus (Pușkin: Boris Godunov). 9. Teatrul rusesc și contribuția lui la evoluția artei scenice: de la Gogol (Revizorul) la Cehov (Pescărușul) și de la Cehov (Livada de vișini) la Gorki (Azilul de noapte). 10. De la romantism la realism, de la adevăr psihologic la expresionism: problema libertății individuale și a căutării vocației la Ibsen (Nora) și Strindberg (Domnișoara Iulia). 11. Repere majore în teatrul de expresie anglo-saxonă al secolului XX: critica socială de la George Bernard Shaw (Pygmalion) la "furioșii" englezi (John Osborne: Privește înapoi cu mânie); teatrul american de la tragedia modernă (Eugene O'Neill: Din jale se întrupează Electra) la drama omului în societatea contemporană la Arthur Miller (Vrăjitoarele din Salem) și Tennessee Williams (Un tramvai numit dorință). 12. Poetici ale teatrului contemporan: teatrul epic și noua tehnică de interpretare la Bertolt Brecht (Micul Organon); revalorificarea moștenirii lui Shakespeare și poetica spațiului gol la Peter Brook (Spațiul gol); teatrul ca "întâlnire magică" între actor și spectator la Jerzy Grotovski (Spre un teatru sărac). 13. Direcții novatoare în teatrul modern și postmodern: de la "măștile" lui Pirandello (Șase personaje în căutarea unui autor) și teatrul absurdului (Eugene Ionesco: Rinocerii) până la falimentul umanității în dramaturgia lui Beckett (Așteptându-l pe Godot) și intertextualismul postmodern la Heiner Muller (Hamletmachine). 14. Arta spectacolului în epoca postmodernă: implicare socială, cercetare, educație, interdisciplinaritate, noi tendințe în opera unor creatori reprezentativi: Augusto Boal (teatrul comunitar), Până Bausch (teatru dans), Ariane Mnouckhine (Cirque du Soleil), Robert Wilson (teatru-imagine), Robert Lepage (teatrul multimedia). [sursa de informare pentru acest subiect: internet] ISTORIA TEATRULUI ROMÂNESC 1. Manifestări cu caracter de spectacol în spațiul cultural românesc (obiceiuri populare legate de etapele importante din viața omului și a comunității, în care sunt prezente elemente de spectacol). 2. Rolul teatrului în constituirea statului român modern (programul "Daciei literare") și primele spectacole în limba română pe teritoriul celor trei principate. 3. Primele școli de teatru: Școala Filarmonică și Conservatorul Filarmonic- Dramatic (membrii fondatori, profesori, programme, spectacole, elevi). 4. Direcții și reprezentanți ai școlii românești de actorie în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: Matei Millo, Mihail Pascaly, Grigore Manolescu, Frosa Vlasto etc. 5. Vasile Alecsandri și rolul său în constituirea unei dramaturgii naționale. 6. Drama istorică românească: teme și eroi reprezentativi la Alecsandri, Hașdeu, Davilla, Delavrancea. 7. Comedia - de la primii dramaturgi la momentul Caragiale. 8. I.L. Caragiale - modalități și procedee comice în "O scrisoare pierdută", "O noapte furtunoasă", "D'ale carnavalului". 9. Modernitatea lui Caragiale - din perspectiva operei dramatice dar și a lucrărilor sale teoretice. 10. Diversificarea genului comic în primele decenii ale secolului XX: Tudor Mușatescu, G. Ciprian, Al. Kiritzescu. 11. Teatrul lui Mihail Sebastian - între comedia lirică și pragmatismul societății interbelice. 12. Eroi exponențiali în dramaturgia lui Camil Petrescu ("Ultima oră", "Jocul ielelor", "Suflete tari"). 13. Dimensiunea filosofico-poetică a pieselor lui Lucian Blaga ("Meșterul Manole", "Anton Pann" etc.) 14. Teatrul ca parabolă a existenței umane - de la D.R. Popescu la Marin Sorescu. 15. "Comedia umană" în teatrul post-belic: de la Teodor Mazilu ("Proștii sub clar de lună") la Matei Vișniec ("Angajare de clovn"). 16. Direcții în dramaturgia românească de după 1990 - teme, stiluri, proiecte reprezentative. ATELIERUL DE ARTA ACTORULUI TEME: I. Jocurile teatrale - Sistemul de învățământ bazat pe Jocuri teatrale dezvoltă gândirea, capacitatea de structurare a strategiilor de rezolvare a problemelor, stimulează intuiția, încurajează descoperirea proprie, dezvoltă comportamentul organic (primul pas și cel mai important al dezvoltării artistice), dezvoltă toate abilitățile psiho-fizice necesare relaționării cu mediul înconjurător și cu partenerii de joc (toate aceste capacități fiind apoi translate inconștient, deci fără efort, în viața cotidiană). - Diferența dintre Joc și joacă (jocul din curtea școlii, jocul de cabană, etc.) - Jocul are reguli proprii, pe care copilul le respectă de bunăvoie. ("Gândirea înaintează, prin joc, de la cunoscut la necunoscut, de la previzibil la imprevizibil, de la sigur la problematic, de la nimereală la strategie, jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității" - Solomon Marcus, Artă și știință, Ed. Eminescu, București, 1996, pag. 74, 75, 76). - Caracteristicile jocului - vezi Viola Spolin, Improvizație pentru teatru (Unatc Press, 2008), capitolul "Experiență creatoare" (p. 49-66) - Importanța lucrului în grup (de la jocurile de grup și la cele individuale) - teatrul este o artă colectivă (vezi Stanislavski și Viola Spolin). - descoperirea instrumentelor de lucru prin intermediul Jocurilor teatrale (Punctul de concentrare - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 70) - arta actorului ca rezolvare de probleme (de la punctul de atenție la PDC și de aici la problema de rezolvat prin acțiune - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 68). - evoluția de la Jocul teatral la exercițiul de improvizație, complex, conținând parametrii Situației scenice: Unde, Cine, Ce, Cu ce scop. II. Exercițiile de improvizație creează deprinderea ca, utilizând PDC-ul, acționând pentru rezolvarea problemei, comportamentul elevului să fie organic (nealterat de situația convențională în care se lucrează, de condiția specifică disciplinei: grupul de lucru poate fi uneori divizat - o parte acționează, cealaltă privește, rămânând partener egal în experiența comună.) - ambele grupuri vor analiza obiectiv experiența comună (vezi Evaluare - Viola Spolin, op. cit., p. 74, vezi Etichete și/sau Concepte - p. 83, Evitarea Cum-ului - p. 84) - etapizarea exercițiilor de improvizație se va face de la simplu la complex, această metodă de învățare prin joc având ca obiectiv obținerea manifestării organice a individului, fapt pentru care este în mod necesar o metodă cumulativă, de rezolvare de probleme și descoperire personală: exerciții pentru simțuri, exerciții în care se introduc parametrii situației scenice - Unde, Cine, Ce și apoi, cel mai important, cel care motivează acțiunea scenică și definește Cine-le - Cu ce scop? În această perioadă, a studiului preuniversitar cu specific teatral, Cine-le va fi întotdeauna persoana, pe principiul stanislavskian "Eu în situația dată": "Eu sunt, în limbajul nostru arată faptul că m-am situat în centrul condițiilor născocite, că simt că mă găsesc în mijlocul lor, că exist în mijlocul vieții închipuite, în lumea lucrurilor imaginate și încep să acționez în propriul meu nume, pe riscul meu și cum îmi poruncește conștiința." Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, p. 82. Dacă, în timpul studiului persoana devine personaj acesta este un lucru firesc, datorat specificului exercițiilor, dar obținerea Personajului nu va fi în nici un caz un scop în sine. Omul-rol va fi întotdeauna egal cu omul-artist, în infinitatea de combinații posibile ale circumstanțelor situațiilor scenice și ale temelor date. Pentru cursurile cu elevii claselor I-VIII, vezi Viola Spolin, UNATC Press, 2008, capitolul "Copiii și teatrul" (cu subcapitolele "Înțelegerea copilului" - p. 321, "Principii fundamentale pentru copilul-actor" - p. 334, "Atelier pentru copii de 6-8 ani" - p. 344). III. Abordarea textului Evoluția de la textul improvizat în cadrul exercițiilor de grup sau individuale care presupun existența elevului în circumstanțele alese sau date ale situației scenice la textul dat (replici scrise de către profesor sau colegi, utile în anumite exerciții) și apoi la textul scris. Gradul de dificultate al textelor abordate va crește treptat, în funcție de dezvoltarea organică individuală și a grupului. Etapele utilizării textului scris sau ale textului de autor vor fi următoarele: - fabule, poezii, povestiri al căror text poate fi împărțit întregului grup (rezultatul nu trebuie să fie "spunerea" unui text, ci jucarea unei situații posibile). - texte de autor din literatura pentru copii și tineret (în funcție de vârsta fiecărui grup de lucru). Criteriile de evaluare a situațiilor create vor fi guvernate de principiile enunțate de Jerzy Grotowski - "Cred sau nu cred" și "Înțeleg sau nu înțeleg". Dacă abordează texte din dramaturgia românească sau universală, profesorul de arta actorului va ține cont de un criteriu esențial: gradul de dificultate al acestora nu trebuie să depășească capacitatea de înțelegere și rezolvare a problemelor de către elevi. (Altfel, exercițiul de arta actorului va deveni un exercițiu de regie. Pe de altă parte însă, elevii pot fi împărțiți pe grupuri de lucru de maxim 5 persoane, care să realizeze un proiect: să scrie un text, cuprinzând o înșiruire de situații scenice legate de un subiect coerent, să se distribuie ei înșiși și să-l joace. Rezultatul trebuie să fie un exercițiu de maxim 20 de minute). Elevii liceelor de specialitate trebuie să dobândească, de asemenea, capacitatea de a susține un recital (de minim 15 minute) cuprinzând fabule, poezii, povestiri și un monolog. Textele vor fi alese pe criterii de inteligibilitate și eficiență (personală) a mesajului și vor fi lucrate conform acelorași principii ale dezvoltării organice: - Eu în situația dată - Coerența gândurilor elevului-actor în funcție de datele situației scenice (Ce spun? Cui mă adresez? Cu ce scop?) IV. Alcătuirea unui antrenament colectiv Fiecare profesor va formula, în funcție de necesitățile grupului, un antrenament cuprinzând exerciții specifice pentru expresivitatea corporală și verbală. Desigur, jocurile teatrale exersează expresivitatea, iar rostirea corectă este consecința nemijlocită a unei gândiri juste; totuși, exercițiile tehnice au rol ordonator și sprijină dezvoltarea organică și creativă a individului și a grupului. (vezi K.S. Stanislavski, Munca actorului cu sine însuși, "Destinderea mușchilor" - p. 132, "Dezvoltarea expresivității trupului" - p. 400, "Plastica" - p. 410, "Dicțiunea și canto" - p. 428, "Vorbirea pe scenă" - p. 450). DIDACTICA SPECIALITĂȚII ARTA ACTORULUI 1. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: - specificul atelierului de arta actorului - experimentarea practică, lucrul în grup, importanța procesului (succesul e rezultatul procesului și este, mai ales la acest nivel, secundar); relația de împreună experimentare între profesor și elevi; specificul învățării artei actorului: descoperirea personală. (vezi Viola Spolin - op. cit., capitolul I "Cele șapte aspecte ale spontaneității", p. 49) - dezvoltarea capacităților și aptitudinilor personale (memorie, concentrare, promptitudine, ritm, coordonare, etc.) și formarea unor deprinderi legate de tehnicile teatrului (tehnicile teatrului sunt tehnicile comunicării - vezi Viola Spolin, op. cit., p. 61); - exersarea relației cu publicul încă de la primele ateliere de arta actorului (publicul este partener de lucru, participant la experiența comună); - crearea atmosferei creatoare și a premiselor performanței; - etapele desfășurării unui atelier (antrenament, jocuri teatrale, exerciții de improvizație non-verbale și verbale); - organizarea și îndrumarea studiului colectiv și individual, pe un parcurs cumulativ, de la simplu la complex (fără a sări etape, pentru a nu periclita dezvoltarea organică). 2. Proiectarea atelierului de arta actorului-demers de organizare anticipată a activității didactice: a. cunoașterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării conținuturilor și a activităților de învățare cu obiectivele/competențele acesteia. b. proiectarea atelierului prin prisma realizării obiectivelor/competențelor cadru (realizarea unui model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente). c. strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a atelierului. Ordinea problemelor de studiat este stabilită de fiecare profesor în parte în funcție de necesitățile grupului, dar se va ține cont de parcursul propus de Stanislavski și concretizat de metoda Violei Spolin, exercițiile fiind, de asemenea, adaptate vârstei elevilor: Orientare, Senzorialitate conștientă, Relație fizică, Relație verbală (toate conduse de principiul Adevărului). d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev. 3. Metode și mijloace didactice specifice: - Jocuri teatrale, exerciții de improvizație, repertoriul personal; - Metodologia specifică atelierului de arta actorului (vezi Viola Spolin, op. cit., p. 66) Rezolvarea de probleme, Indicația pe parcurs, Echipele și prezentarea problemei, Evaluarea, Cadrul fizic al studioului de arta actorului (p. 80), Principii și Puncte de reper (p. 85). - vizionarea de spectacole - modalitate de formare a capacității de selectare a valorilor artistice (a gustului artistic) și, implicit, modalitate de structurare a personalității elevului; - corelarea studiului artei actorului cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, muzică, educație plastică, educație vizuală, design, scenografie, arta costumului, etc.). BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE 1. Artaud, Antonin: Manifestele teatrului cruzimii; în "Dialogul neîntrerupt al teatrului în sec. XX" (vol. II), Ed. Biblioteca pentru toți, București, 1973 2. Artaud, Antonin: Teatrul și dublul său, Ed. Echinox, Cluj-Napoca, 1997 3. Badian Suzana, Arta mișcării scenice, EDP, București, 1970 4. Băleanu, Andrei, Actorul în căutarea personajului, Editura Meridiane, București, 1971 5. Barba, Eugenio: O canoe pe hârtie, tratat de antropologie teatrală, Ed. Unitext, traducerea Liliana Alexandrescu, București, 2003 6. Berlogea, Ileana, Istoria teatrului universal, EDP, 1981, 1982 7. Berlogea, Ileana, Teatrul și societatea contemporană, Editura meridiane, 1985 8. Boal, Augusto: Jocuri pentru actori și non-actori; Fundația Concept, București, 2005 9. Brădăeanu, Virgil, Istoria literaturii dramatice și a artei spectacolului, vol I-III, Editura Meridiane, 1971 10. Brecht, Bertolt: Micul Organon pentru teatru; "Scrieri despre teatru", Ed. Meridiane, București, 1971 11. Broock, P, Spațiul gol, Editura Unitext, 1998 12. Brook, Peter: Spațiul gol; editura Unitext, traducerea Marian Popescu, 1997 13. Cojar, Ion: O poetică a artei actorului; ed. Paideia în colaborare cu Unitext, ediția a III-a, 1998 14. Colceag, Gelu, Oameni de prisos în lumina rampei, UNATC Press, București, 2006 15. Cristea, Mircea: Teatrul experimental contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996 16. Donellan, Declan: Reguli și instrumente pentru jocul teatral, Ed. Unitext, traducerea S. Stănescu și I. Ieronim, București, 2006 17. Grotowski, Jerzy, Teatru și ritual, în Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, vol. II, Editura BPT, București, 1973 18. Grotowski, Jerzy: Spre un teatru sărac; Editura Unitext, traducerea G. Banu și Mirella Nedelcu-Pătureanu, București, 1998 19. Ichim, Florica, Conversație în șase acte cu Tompa Gabor, Fundația Culturală "Camil Petrescu" - Revista Teatrul Azi, (supliment) București, 2003 20. Iliescu, Paul: Streching - componentă a pregătirii fizice (idem, p. 339) 21. Jitea, Alexandru: Stanislavski și sistemul său (idem, p. 193) 22. Mandea, Nicolae: Teatralitatea, un concept contemporan, UNATC Press, București, 2006 23. Masek, V. E. Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1979 24. Mănuțiu, Mihai, Redescoperirea actorului, Editura Meridiane, București, 1985 25. Mănuțiu, Mihai, Act și mimare, Editura Eminescu, București, 1989 26. Mihăescu, Monica: Instinctul imitației - atribut al naturii umane (idem, p. 267) 27. Munro, Th, Artele și relațiile dintre ele, Editura Meridiane, 1981 28. Nadin, Mihai, Reîntoarcerea la zero, Editura Junimea, Iași, 1972 29. Oprescu, Dan, Etic, estetic în gândirea românească, Editura Enciclopedică, 1975 30. Popovici, Adriana Marina, Lungul drum al teatrului către sine, Ed. Anima, București, 2000 31. Spolin, Viola: Improvizație pentru teatru; Unatc Press, traducerea Mihaela Balan- Bețiu, București, 2008 32. Stan Sandina, Arta vorbirii scenice, EDP, București 1968 33. Stanislavski, Konstantin Sergheevici: Munca actorului cu sine însuși; traducerea Lucia Demetrius și Sonia Filip, ESPLA, București, 1955 34. Stanislavski C. S: Viața mea în artă; trad. I. Flavius și N. Negrea, Ed. Cartea Rusă, București, 1958 35. Tonitza-Iordache, Michaela și Banu, George: Arta teatrului, Ed. Nemira, București, 2005 36. Toporkov: Stanislavski la repetiție; Cartea rusă, București, 1951 37. Vasiliu, Mihai, Istoria teatrului românesc, EDP, 1995 38. Vianu, Tudor, Arta Actorului în scrieri despre teatru, Editura Eminescu, București, 1977 Articole privind didactica specialității - ATELIER, caiet de studii, cercetări și experimente al Catedrei de Arta Actorului, UNATC București: Bețiu, Mihaela, Tehnica Alexander (nr. 2/2002) Bețiu, Mihaela: Importanța sistemului stanislavskian pentru antrenamentul actorului (nr. 1-2/2003) Bețiu, Mihaela: Viola Spolin, creatoarea jocurilor de teatru (idem, p. 167) Boyd, Neva: Teoria jocului; Valorile jocului (idem, p. 237) Filip, Tania: Sistemul Stanislavski (idem, p. 107) Gâlea, Marius: Improvizația ca metodă de lucru (idem, p. 13) Gavrilescu, Liliana: Copilul și jocul (idem, p. 205) Gheorghiu, Mircea: Mecanismele logice (idem, p. 91) Gherghilescu, Vasile: Comicul în dramaturgia teatrului de copii (idem, p. 381) Iliescu, Paul: Streching - componentă a pregătirii fizice (idem, p. 339) Jitea, Alexandru: Stanislavski și sistemul său (idem, p. 193) Mihăescu, Monica: Instinctul imitației - atribut al naturii umane (idem, p. 267) Naum, Cătălin: Stanislavski și activitatea actorului (idem, p. 117) Penciulescu, Radu: Să-ți găsești propriul adevăr (idem, p. 39) Popovici, Adriana Marina: Pentru o poetică modernă a teatrului realist (idem, p. 283) Popovici, Adriana Marina: Procesul comunicării scenice (idem, p. 18) Puiu, Șerban: Unitate și diversitate (nr. 1-2/2001, p. 87) Rotaru, Dana: Antrenamentul actorului lui Eugenio Barba (nr. 1-2/2004 și 2005, p. 54) Stavarache, Jeanine: Sincretismul artelor în spectacolul pentru copii și tineret (idem, p. 403) Tatai, Alexandru: Drama în educație (idem, p. 359) Vilmos, Rokaly: Despre expresia corporală a actorului (idem, p. 325) Zamfirescu, Florin: O precizare metodologică (nr. 1/2002, p. 11) BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITATII 1. Bârzea C., Arta și stiința educației, EDP, București 1995 2. Brunner J., Pentru o teorie a instruirii, EDP București 1970 3. Călin M., Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995 4. Cerghit I., Metode de învățământ, EDP, București, 1980 5. Crețu C., Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 6. Cristea S., Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998 7. Cucoș C., Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 8. de Katele J.M., L`evaluation, Bruxelles, 1986 9. Geissler E.G., Mijloace de educație, EDP, București, 1997 10. Ilea, Anca, Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte, București 2002, Ministerul Educației și Cercetării - Consiliul Național pentru Curriculum 11. Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 12. Ionescu M., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 13. Ionescu M., Previziune și control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979 14. Iucu R, Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iași 2000 15. Joița E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998 16. Landsherre G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975 17. Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999 18. Ministerul Educației și Cercetării Planuri- cadru de învățământ București 2001- 2009 19. Ministerul Educației și Cercetării Planuri de învățământ București 2001-2009 20. Neacșu I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară, București, 1990 21. Pavelcu V., Principii de docimologie, EDP, București, 1968 22. Preda V., Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 23. Radu I. T., Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001 24. Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 25. Radu I., Experiența didactică și creativitate, Ed. Dacia 26. Silverstone R., Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1998 27. Stanciu M., Reforma conținuturilor învățământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iași, 1999 28. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 29. Strungă C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara 1999 30. Șchiopu, Psihologia vărstelor, EDP, București, 1981 31.

, Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979 32.

, Normative de dotare cu mijloace de învățământ, MEN, București, 1993 33.

, Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Național pentru Curriculum în Învățământul Preuniversitar Lect. univ. dr. Mihaela Bălan Bețiu - Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București Conf. dr. Carmen Stanciu - Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ARTE VIZUALE EDUCAȚIE PLASTICĂ/EDUCAȚIE VIZUALĂ/EDUCAȚIE ARTISTICĂ/ARHITECTURĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Programele pentru perfecționarea pregătirii de specialitate a cadrelor didactice urmăresc afirmarea unor noi competențe profesionale prin aprofundarea unor concepte și orientări cu privire la educația artistică înțeleasă ca activitate creativă specifică și interdisciplinară de formare a tinerei generații. La examenul de ocupare a posturilor vacante în învățământul preuniversitar se au în vedere atât însușirea temeinică și completă a conținutului teoretic pe care îl presupune limbajul vizual, cât și conștientizarea funcțiilor lui practice, gramaticale și de tehnologie artistică. Cadrele didactice care se prezintă la concursul de titularizare sunt, în general, absolvenți de doar câțiva ani ai institutelor de învățământ superior. Din acest punct de vedere, concursul trebuie să ateste următoarele: - stăpânirea cunoștințelor generale din științele educației asimilate în facultate, cu accent pe aplicațiile lor practice (proiectare, strategii didactice, mijloace de învățământ, creativitate); - aplicarea creativă a informațiilor din didactica specialității dobândite anterior și îmbogățite prin experiența de catedră (limbaj plastic, noțiuni de gramatică a vizualului, tehnici artistice); - preocupări de optimizare și ameliorare a mijloacelor de accesibilizare a conținutului programei școlare în funcție de particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor; - calitatea documentării privind zone ale vizualului de interes în școala actuală: mass-media, modă, publicitate etc.; - demonstrarea unor capacități de descoperire a mijloacelor și căilor specifice de cultivare și stimulare a creativității. Caracterul integrator și multicultural al acțiunilor reprezentative pentru disciplina educație plastică este dezvoltat în cadrul mai larg al demersului metodic. Învățarea în artă fiind gramaticală și tehnologică (și, doar în acest sens, operațională), punerea în aplicare a acestui conținut implică, din partea profesorilor, motivații de inovare și descoperire a unor strategii, modalități tehnice, mijloace și forme active pentru stimularea creativității vizuale a elevilor. Acesta este obiectivul fundamental al împrospătării informației de specialitate, psihopedagogice și metodologice și criteriul evaluării muncii fiecărui cadru didactic, pe linia preconizată de reforma curriculară în curs de desfășurare în învățământul românesc de toate gradele. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC ÎN DOMENIUL ARIEI CURRICULARE ARTE - ARTE VIZUALE Competențe în aplicarea unor principii și metode de comunicare educațională. Competențe în domeniul teoriei, metodologiei și practicii evaluării. Competențe în domeniul didacticii limbajului de specialitate. Competențe legate de afirmarea propriei personalități, dorința de evoluție individuală și profesională continuă. Competența în elaborarea unor proiecte de specialitate sau interdisciplinare, individuale și/sau comune. Competențe de a concepe curriculum la decizia școlii pe aria curiculară Arte. Competențe în structurarea și argumentarea propriilor atitudini estetice față de fenomenul cultural-artistic. Competențe în utilizarea tehnologiilor informaționale specifice comunicării vizuale. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - EDUCAȚIE PLASTICĂ,

EDUCAȚIE VIZUALĂ,

EDUCAȚIE ARTISTICĂ ELEMENTE DE LIMBAJ ȘI MIJLOACE DE EXPRESIE PLASTICĂ,

COMPOZIȚIA PLASTICĂ ȘI DECORATIVĂ,

TEHNICI ȘI PROCEDEE DE LUCRU. A. Elemente de limbaj plastic Definire, clasificare și ipostaze ale elementelor de limbaj plastic. Potențele constructive și de expresie ale elementelor limbajului plastic. Amplificarea posibilităților expresive ale elementelor de limbaj obținută prin diversificarea procedeelor tehnice. B. Mijloace de expresie plastică Problematica mijloacelor de expresie plastică în artele vizuale. Contrastul, tipuri de contraste, procedee de realizare; Acordul, acorduri cromatice, procedee de realizare; Contribuția ritmului (poziție, direcție mișcare) în reprezentarea expresivă și decorativă a spațiului plastic; Studiul gamelor cromatice în realizarea armoniei și unității compoziționale; Contrastele de linie, formă, culoare și valoare și rolul lor în organizarea compozițiilor cu unul sau mai multe centre de interes. C. Compoziția Compoziția, modalitate de organizare a suprafeței sau spațiului și utilizare a elementelor și mijloacelor de expresie într-un sistem unitar echilibrat și armonios. Tipuri de compoziție; Structuri compoziționale organizate pe baza raportului armonic al secțiunii de aur; Studiul structurilor naturale, interpretarea și organizarea lor în compoziție; Probleme ale unității și echilibrului în compoziția dinamica a formelor; Expresii plastice și decorative rezultate prin asamblare, multiplicare, metamorfozare, geometrizare, eliminare, adăugare; Amplificarea posibilităților expresive ale elementelor de limbaj obținută prin diversificarea procedeelor tehnice. Problematica reprezentării și sugerării spațiului tridimensional, a volumului în plan, prin diferite mijloace de expresie valorică și cromatică; D. Tehnici. Tehnici de desen abordabile în învățământul de cultură generală: desenul în creion, în cărbune, în creioane colorate, în crete colorate, în peniță, în pensulă, laviul; materiale și instrumente folosite; Tehnici de gravură abordabile în învățământul de cultură general; utilizate în gravura fără acizi; pe scurt despre: monotipie, rafotipie, linogravură, xilogravură, pointe seche, litografie; instrumentele și materialele folosite; Tehnici de pictură; suporturi, instrumente, vopsele, accesorii; pe scurt despre: acuarelă, tempera, tempera în emulsii, guașă, acrylice, pictura pe sticlă, pastelul, colajul, imprimeul textil, fresca, mozaicul, tapiseria; Tehnici de modelaj - modelarea în lut sau plastilină a unor forme plate, sau a unor reliefuri pe diferite trepte de înălțime, a unor forme în ronde-bosse, prin diferite procedee și cu instrumente adecvate; tehnici în arta decorativă - ceramica, textile, modă. Analiza imaginii - component fundamental a formării culturii vizuale Spatiul muzeal și expozițional resursă complexă de analiză și creație Vestimentația; modelarea imaginii umane, prin mijloace specifice. Probleme ale publicității prin imagine vizuală. Particularități tehnice și de limbaj în spectacolul de animație. Probleme ale receptării mesajului artistic în artele cinetice, citirea compoziției cinetice în teatru și film; Analiza comparativă a mijloacelor de realizare a expresiei în teatru și film. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - ISTORIA ARTEI UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI Arta în Grecia antică. Arta imperială romană. Arta Evului Mediu: Occident, Bizanț și Țările Române Renașterea Manierismul Barocul Clasicismul. Arta secolului al XVII-lea în Franța. Neoclasicismul și Revoluția franceză; stilul Empire; Romantism; Realism, impresionism, postimpresionism, neoimpresionism în arta europeană; Începuturile artei moderne de tip occidental în România (1800-1881); Orientări culturale și artistice în arta românească a secolului al XIX-lea - neoclasicismul, romantismul. Arta secolului XX: curente, școli: Art Nouveau, Cubism, Fovism, Expresionism, Arta abstract, Suprarealism, Arta Pop; Personalități ale artei moderne occidentale și românești în secolul al XX-lea. METODICA PREDĂRII - ARTE VIZUALE - EDUCAȚIE PLASTICĂ,

EDUCAȚIE VIZUALĂ,

EDUCAȚIE ARTISTICĂ Conceptul de alfabetizare vizuală. Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual. Fundamente psihopedagogice ale descoperii și dezvoltării aptitudinilor în domeniul artelor plastice; Activitatea practică(de atelier), forma de organizare a procesului de învățare, a limbajului plastic și de stimulare a creativității elevilor, de organizare, desfășurare, conducere și evaluare la disciplina Educație plastic și în învățământul de artă. Operaționalizarea demersului didactic pentru disciplina Educație plastică, Educație vizuală și Educație artistică. Tehnici și strategii didactice stimulative și de deblocare creativă. Aspecte psihopedagogice și metodice ale stimulării creativității elevilor. Valorificarea experienței proprii de atelier în predarea procedeelor tehnice specific artelor vizuale. Activitatea de joc și jocul de creație. Aspecte specifice ale învățării gramaticii limbajului vizual; învățarea observațională, învățarea experimentală, învățarea prin exersare practică, învățarea prin analogie, învățarea intuitivă, învățarea prin deducție și descoperire, învățarea experimentală, învățarea prin analiză-sinteză, învățarea prin joc, învățarea prin proiect, învățarea prin parcurgerea etapelor oricărui proces de creație. Spontaneitate și algoritm în asimilarea gramaticii vizualului. Considerații metodice asupra evoluției figurii umane în creația copiilor. Culoarea, limbaj prioritar în creația copilului și în educația plastică. Implicații psihopedagogice și metodice în cunoașterea elevilor și în stimularea lor creativă. Stimularea creativității și originalității plastice a elevilor prin imagini fabuloase sau fantastice, prin substituiri, deformări, divizări, combinări etc. Ocrotirea spontaneității native specifice; stimularea creativității fiecărui elev prin tratare diferențială și personalizată. Rolul intuiției, al experimentului și al exercițiului practic demonstrativ în învățarea tehnicilor artistice-plastice în școală. Aspecte psihopedagogice și metodice ale formări deprinderilor de exprimare plastică. Eficiența și limitele diferitelor metode și procedee de studiu după natură în școală Evaluarea performanțelor obținute de elevi în cursul procesului de învățare; modalități de evaluare specifică disciplinelor artistice; necesitatea evaluării pe baza obiectivelor operaționale; Tipologia exercițiilor și experimentelor practice, desfășurate în orele de educație plastică, în orele de atelier. Culoarea, limbaj prioritar în creația copilului și în educația plastică. Implicații psihopedagogice și metodice în cunoașterea elevilor și în stimularea lor creativă. Probleme metodice specifice diferitelor vârste în însușirea noțiunilor despre culoare, linie și formă spațială; aprecieri și puncte de vedere personale. Particularități de viziune și de limbaj în compozițiile elevilor preadolescenți și adolescenți; considerații artistice și metodice. Abordarea simultană a noțiunilor teoretice și practice în asimilarea limbajului vizual în școală, în condiții predominant practice, de atelier, cu toți elevii. Cerințe metodice ale alcătuirii și utilizării mijloacelor didactice, în educația plastică, în activitatea de exersare și de învățare a limbajului plastic și a tehnicilor specifice. Rolul expoziției, muzeului, concursului, excursiei de documentare etc.; educația prin artă și pentru artă a elevilor. TEMATICA STIINTIFICA - ARTE VIZUALE - SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ TEORIA ȘI ESTETICĂ ARHITECTURII 1. DEFINIREA ARHITECTURII CA OBIECT, FENOMEN, ACTIVITATE Procesul istoric de definire a arhitecturii. 2. SPAȚIUL EXISTENȚIAL ȘI SPAȚIUL ARHITECTURAL 2.a. Nivelurile spațiului existențial, nivelurile spațiului arhitectural și interacțiunile dintre acestea la nivel geografic, peisager, urbanistic, de obiect arhitectural. Influența elementelor de mediu: climă, apă și teren asupra spațiului arhitectural. Conformarea volumetrică, soluții constructive, materiale de construcții utilizate în arhitectura vernaculară. Conceptul de dezvoltare durabilă în arhitectură. 2.b. Date fundamentale ale spațiului arhitectural. organizare și compoziție. Elemente de morfologie în analiza spațiului arhitectural. Principii de compoziție în arhitectură și în urbanism. Măsura exterioară, interioară, măsura absolută. Scara, raport, proporții. Lumină și culoare în spațiul arhitectural. Metode de reprezentare tri - și bidimensională a spațiului arhitectural. Noțiuni de estetică urbană, estetică arhitecturală. 2.c. Conținut, formă și funcțiune. Teoria locuirii. Teoria programelor de arhitectură. Condiții optime ale confortului interior față de particularitățile funcționale și psihofiziologice ale omului: zonificare, scară modulară, flexibilitate spațială. 2.d. Interpretarea tehnică a spațiului arhitectural. Rolul materialelor de construcție în evoluția structurii spațiului arhitectural și a anvelopei clădirii. Materiale de construcție durabile. Relațiile dintre caracteristicile spațiale, constructive și funcționale ale diferitelor programe de arhitectură. 2.e. Noțiuni de spațiu public urban. Tipuri de spații urbane: spațiu public, semi-public, spațiul privat. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARTE VIZUALE - SPECIALIZAREA ARHITECTURĂ ISTORIA ARHITECTURII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI 1. Arhitectura Greciei Antice. Geneza arhitecturii grecești, ordinele clasice de arhitectură, corecțiile optice, principii de modulare și proporționare, programe de arhitectură specifice. 2. Arhitectura Romei Antice. Sisteme constructive specifice, programe de arhitectură, tipologii planimetrice și principii de compozitie spațială. 3. Arhitectura bizantină. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii bizantine. Principii de compozitie spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. 4. Arhitectura gotică. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii gotice. Programe de arhitectură specifice, principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Sisteme structurale specifice. Spații urbane. 5. Arhitectura renascentistă. Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii renascentiste. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului architectural, decorația interioară și exterioară. Spații urbane. 6. Arhitectura barocă și barocul postbizantin (arhitectura brâncovenească). Analiza contextului social, politic și tehnic care a favorizat apariția și dezvoltarea arhitecturii baroce. Principii de compoziție spațială, tipologii planimetrice, simbolistica spațiului arhitectural, decorația interioară și exterioară. Spații urbane. 7. Stilurile 1900. Surse și invarianți pentru Stilurile 1900. Arhitectura neoromânească în context european. 8. Arhitectura modernă. Stilul internațional, funcționalismul și arhitectura organică. Arhitectura modernă în România. METODICA PREDĂRII/ÎNVĂȚĂRII - ARTE VIZUALE - ARHITECTURĂ I. Procedee de metodica perfecționării și comunicării dintre profesor și elev în faza de inițiere în cultura de arhitectură (limbajul specializat și orientarea percepției vizuale și a raționamentelor logice în prelucrarea informațiilor). II. Metode de transmitere și interpretare a ansamblului de coduri ale limbajului profesional în predarea cunoștințelor teoretice de arhitectură. III. Metode de predare a programelor de arhitectură în cadrul orelor de atelier sau la materiile teoretice - formularea problemei (temă), formularea soluției (interpretarea datelor de temă), concretizarea soluției (metodologia), înțelegerea soluției (răspunsul optim funcțional, stilistic și spațial-volumetric). IV. Modernizarea mijloacelor de instruire-învățare utilizate la materiile teoretice și practice din domeniul arhitectural. V. Căi și mijloace de convertire a experiențelor de percepție și controlul spațiului real prin noțiuni de desen, geometrie descriptivă și perspectivă și de proiectare cu ajutorul calculatorului, în formarea capacităților conceptual - proiective ale elevilor. VI. Procedee și metode specifice pe baza cărora pot fi analizate și interpretate experiențele elevilor în domeniul arhitecturii. VII. Metode diferențiate utilizate în instruirea elevilor în raport cu structurile cognitive sau cele intuitiv-originare sau a elevilor cu aptitudini deosebite. VIII. Metode de evaluare (aplicații, verificări) ale calității informației pe care elevii și-au însușit-o în procesul instruirii în cultura de arhitectură. IX. Metode de conexarea domeniului arhitecturii la celelalte discipline care circumscriu aria culturii generale sau de specialitate a elevilor. X. Metode de promovarea și aplicarea cunoștințelor, acumulate prin instruire, în practica de specialitate. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - EDUCAȚIE PLASTICĂ,

EDUCAȚIE VIZUALĂ,

EDUCAȚIE ARTISTICĂ Achiței, Gh., Artă și experiență, Ed. Albatros, București, 1974 Achiței, Gh., Frumosul dincolo de artă, Ed. Meridiane, București, 1988 Antal, F., Clasicism și romantism, Ed. Meridiane, București, 1971. Argan, G. C., Arta modernă, Ed. Meridiane, București, 1982. Arnheim, R., Arta și percepția vizuală, Ed. Meridiane, București, 1979 Arnheim, R., Forța centrului vizual, Ed. Meridiane, București, 1995; Bazin, G., Clasic, baroc, rococo, Ed. Meridiane, București, 1970 Berence, F., Renașterea italiană, Ed. Meridiane, București, 1969. Berger, R., Descoperirea picturii, vol. I-III, Ed. Meridiane, București, 1975; Berlogea, Ileana, Teatrul și societatea contemporană, Editura Meridiane, 1985 Bloch, R., Roma și destinul ei, Ed. Meridiane, București, 1985. Bode, W von, Maeștrii picturii olandeze și flamande, Ed. Meridiane, București, 1974. Bonnrad, A., Civilizația greacă, Ed. Științifică, București, 1967. Bouleau, M., Geometria secretă a pictorilor, Editura Meridiane, 1978 Brion, M., Arta abstractă, Ed. Meridiane, București, 1972; Brion, M., Pictura romantică, Ed. Meridiane, București, 1972 Burke, E., Despre sublim și frumos, Ed. Meridiane, București, 1981 Constantinescu, Gr., Splendorile operei. Dicționar de teatru Liric, E.D.P., 1995 Constantin, Paul, Arta 1900, Ed. Meridiane, București, 1973 Cristea, M., Sistemul educațional și personalitatea. Dimensiunea estetică, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1995. de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, București, 1968 de Micheli, M., Avangarda artistică a secolului XX, Ed. Meridiane, București, 1968. Delvoye, C., Arta bizantină, vol. I-II, Ed. Meridiane, București, 1976. Duby, G., Arta și societatea, 980-1420 (vol. I-II), Ed. Meridiane, București, 1987. Dumitrescu, Zamfir, Structuri geometrico - plastice, Ed. Meridiane, București, 1984; Dumitrescu, Zamfir, Caiete de perspectiva artistică, vol. I, NOI Media Print, 2007; Elsen, A., Temele artei (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1983 Enciclopedia artiștilor români contemporani, Editura ARC 2000, București, 1996. Enescu, Theodor, Scrieri de artă, Ștefan Luchian și spiritul modern în pictura românească, ediție îngrijită de Ioana Vlasiu, București, Editura Meridiane, 2000 Faure, E., Istoria artei, vol. I-V, Ed. Meridiane, București, 1970 Fleming, W., Arte și idei (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1983 Eco, Umberto (coordonator), Istoria frumuseții, București, Editura RAO, 2006; Eco, Umberto (coordonator), Istoria urâtului, București, Editura RAO, 2007; Florian, M., Metafizică și artă, Ed. Echinox, Cluj, 1992 Flusser, Vilem, Pentru o filosofie a fotografiei. Texte despre fotografie, Cluj-Napoca, Idea Design and Print, 2003; Gherasim, Marin, A patra dimensiune, Pitesti, Editurii Paralela 45, 2005; Gombrich, E.H., O istorie a artei, Ed. Meridiane, București, 1975. Grigorescu, D., Cubismul, Editura Meridiane, București, 1972. Grigorescu, D., Expresionismul, Editura Meridiane, București, 1969 Grigorescu, D., Pop art, Editura Meridiane, București, 1975. Hasan, Yvonne, Paul Klee și pictura modernă, Ed. Meridiane, București, 1999; Havel, M., Tehnica tabloului, Ed. Meridiane, București, 1988; Hocke, G., R., Lumea ca labirint, Ed. Meridiane, București, 1973. Hogarth, W., Analiza frumosului, Ed. Meridiane, București, 1981 Huinzinga, J., Amurgul Evului Mediu, Ed. Meridiane, București, 1970. Istoria artelor plastice în România, vol. I-II, Editura Meridiane, București, 1980. Istoria ilustrată a picturii, Ed. Meridiane, București, 1973. Joly, Martine, Introducere în analiza imaginii, Editura All, 1998 Kandinsky W., Spiritualul în arta, Ed. Meridiane, București, 1994; Kiraly, Aurora (coordonator), Fotografia în arta contemporană. Tendințe în România, după 1989, Ed. Unarte, București, 2006; Knobler, N., Dialogul vizual, vol. I, II, Ed. Meridiane, București, 1983 Lăzărescu, L., Pictura în ulei, Editura Sigma Plus, Deva, 1996 Lhote, A., Tratate despre peisaj și figură, Ed. Meridiane, București, 1969. Lipps, T., Estetica, Ed. Meridiane, București, 1987 Lutzeller, H., Drumuri spre artă (vol. I și II), Ed. Meridiane, București, 1986 Mașek, V., E., Arta de a fi spectator, Editura Meridiane, 1986 Manescu, Mihail, Mental și senzorial - identitate vizuală în secolul XX, Bistrița, Editura Aletheia, 2006; Moles, A., Artă și ordinator, Ed. Meridiane, București, 1983 Nanu, Adina, Arta pe om, Editura Compania, 2001 Nanu, Adina, Artă, stil, costum, Editura Meridiane, 1976 Nanu, Adina, Bărbatul și moda, Editura Polirom, Iași, 2010 Nanu, Adina, Vezi? Comunicarea prin imagine, Editura Vizual, 2002 Oprescu, G., Manual de istoria artei, Ed. Meridiane, București, 1985-1986. Panofsky, E., Renaștere și renașteri în arta occidentală, Ed. Meridiane, București, 1974 Pareyson, L., Estetica. Teoria formativității, Ed. Universul, București, 1977 Pavel, Amelia, Pictura românească interbelică. Un capitol de artă europeană, Editura Meridiane, 1996 Pepino, C., Automate, idoli, păpuși, Editura Alma Galați, 1998 Petrovici, V., Lumină și culoare în spectacol, Editura Albatros, 1974 Pleșu, A., Călătorie în lumea formelor, Ed. Meridiane, București, 1986 Popescu, T., Concepte și atitudini estetice, Ed. Meridiane, București, 1983 Preda Sanc, Marilena, Arta video-digitala, București, Editura Coresi, 2005; Prut, C., Dicționar de artă modernă, Editura Albatros, 1972 Read, H., Originea formei în artă, Ed. Universul, București, 1971 Rewald, J., Istoria impresionismului, Editura Meridiane, București, 1974. Rewald, John, Postimpresionismul, vol. I și II, Ed. Meridiane, București, 1978; Riegl, A., Istoria artei ca istorie a stilurilor, Editura Meridiane, București, 1998. Rosenkranz, K., O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București, 1984 K. Ruhrberg, M. Schneckenburger, C. Frike, K. Honnef, Ingo F. Walther (ed.), Art of the 20th Century, Taschen, 2005; Schiller, Fr., Scrieri estetice, Ed. Univers, București, 1981 Sendler, Egon, Icoana, imaginea nevăzutului. Elemente de teologie, estetica, tehnica, București, Editura Sofia, 2005; Stoiciu, Florin, Materialitatea în gravura. Tehnici și maniere, București, Editura Tehnica, 2007; Stoiciu, Florin, Tehnici și maniere ale gravurii, București, Ed. Polirom, 2010; Suchianu, D., I., Cinematograful, acest necunoscut, Editura Dacia, Cluj, 1973 Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, vol. I- IV, Ed. Meridiane, București, 1978 Toma, Iulian -Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007 Vanoye, F. și Anne Goliot - Lete, Scurt tratat de analiză filmică, Editura All, 1995 Velescu C.R., Brâncuși inedit - Însemnări și corespondență, Ed. Humanitas, București, 2004 Vianu, T., Opere - vol 6, Estetica, Ed. Minerva, București, 1976 și vol. 7, Studii de estetică, Ed. Minerva, București, 1978 Vlasiu, Ioana, Anii '20. Tradiția și pictura românească. București, Editura Meridiane, 2000 Zamfirescu, I., Istoria universală a teatrului, Editura pentru literatură universală, 1966-1970 ------------ Dicționar de artă - forme, tehnici, stiluri artistice, vol. I, II, Ed. Meridiane, București, 1998 BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - ARHITECTURĂ Alexander, Christopher, Notes on the Synthesis of Form, Cambridge Mass, Harvard University Press, 1986 Arnheim, R., Dynamique de la forme architecturele, Architecture& Recherches/Pierre Mardaga, 1982 Arnheim, R., Artă și percepție vizuală, Editura Meridiane, 1982 Argan, Giulio Carlo, Arta Modernă, Editura Meridiane, 1985 Benevolo, Leonardo, Storia della Citta, Laterza, 1982 Blake, Pieter, Mies van der Rohe, Architecture and Structure, Pelikan Book, 1990 Ching, Francis D.K., Form, Space and Order, 1996, John Willey et Sons, Inc, 2007 Constantin, Paul, Culoare - Artă - Ambient, Editura Meridiane, 1979 Constantin, Paul, Arta 1900 în România, Editura Tehnică, 1988 Curinschi Vorona Gh., Introducere în Arhitectura comparată, Editura Tehnică, 1991 Damian, Ascanio, Le Corbusier, Editura Meridiane, 1969 Enache, M., Ionescu, I., Geometrie descriptivă și perspectivă, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 Evenson, Thomas Thus, Archetypes în architecture, Norvegian University Press, 1991 Fletcher, Banister, A History of Architecture, Londra, Batsford LTD, 1956 Frampton, Kenneth, Studies în Tectonic Culture, The Poetics of Construction în Nineteenth and Twentieth Century Architecture, Chicago, Illinois, MIT Press Frampton, Kenneth, Modern Architecture: A Critical History, New York, Oxford University Press, 1980 Focillon, H., Viața formelor, Editura Meridiane, 1977 Giedion, Siegfried, Space, Time, Architecture, Massachussets, Harvard University Press, 1967 Gill, Robert, W., Manual of Rendering with Pen and Ink, Thames and Hudson, 1979 A. Gheorghiu, A., Proporții și trasee geometrice în arhitectură, Ed. Tehnică, 1991 Ionescu, Grigore, Arhitectura populară în România, Editura Meridiane, 1971 Ionescu, Grigore, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor, Editura Academiei, 1982 Ionescu Grigore, Arhitectura românească. Tipologii, creații, creatori, Editura Tehnică, 1986 Iliu, Liana, Orașul grădină și evoluția conceptului, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 2005 Iurov, C., Arhitectura bionică, Editura Tehnică, 1985 Jenks, Charles and Baird, George, Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture, London, Academy Editions, 1997 Joja, C., Actualitatea tradiției arhitecturii românești, Editura Tehnică, 1984 Joja, C., Arhitectura românească în context european, Editura Tehnică, 1989 Kurokawa, Kisho, Architecture de la Symbiose, Electa Moniteur, 1987 W.M.C. Lam, Sunlighting as Formgiver for Architecture, Van Nostrand Reinhold Company, 1986 Licklider, H., Scara arhitecturală, Editura Tehnică, 1973 Laurian, Radu, Probleme de estetica orașelor, Editura Tehnică, 1965 Melicson, M., Arhitectura Modernă, Ed. Științifică și Enciclopedică, 1975 Michelis, P., A., Estetica arhitecturii, Editura Meridiane, 1982 Moughtin, Cliff, Street and Square, Butterworth Architecture, Oxford, 1992 Meiss, Pierre von, De la form au lieu, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, Suisse, 1986 Moos, Stanislau von, Le Corbusier, l'Architecte et son mythe, Horizons de France, 1971 Moussavi, Farshid, The Function of Form, Actar, Harvard University Graduate School of Design, 2009 Muller, Dominique Gauzin, Sustainable Architecture and Urbanism, Birkhauser, 2001 Ochinciuc, C., Conceptul dezvoltării durabile în arhitectură. Proiectarea integrată, Editura Universitară "Ion Mincu", 2002 Padovan, Richard, Proportion - Science, Philosophy, Architecture, Spon Press, London and New Zork, 1990 Panchyk, K., Solar interiors, Van Nostrand Reinhold Comp., 1984 Patrulius, Radu, Locuința în timp și spațiu, Editura Tehnică, 1975 Patrulius, Radu, Horia Creangă, Omul și opera, Editura Tehnică, 1980 Păun, Silvia, Valoarea arhitecturii autohtone, Ed. Per Omnes Artes, București, 2003 Pevsner, Nikolaus, The sources of Modern Architecture, Pinguin Books, 1966 Radian, H., R., Cartea proporțiilor, Editura Meridiane, 1981 Risselada, Max, (ed.), Raumplan versus Plan Libre- Adolf Loos/Le Corbusier, 010 Publishers, Rotterdam, 2008 Săsărman, Gheorghe, Funcțiune, Spațiu, Arhitectură, Editura Meridiane, 1979 Scherr, R., The Grid: Form and process în Architectural Design, USA Books, 2001 Schultz, Christian Norberg, Paysage, Ambiance, Architecture, Liege, Pierre Mardaga 1979 Schultz, Christian Norberg, La Signification dans l'Architecture Occidentale, Liege, Pierre Mardaga 1977 Schultz, Christian Norberg, Existence, Space and Architecture, London, Studio Vista 1971 Sitte, Camillo, Arta construirii orașelor, Editura Tehnică, 1992 Steele, James, Ecological Architecture, Thames and Hudson, 2005 Tănăsescu, A., Geometrie descriptivă, perspectivă, axonometrie, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 Teodoru, Horia, Perspectiva, Ed. Meridiane, 1968 Trișcu, Aurelian, Spații urbane pietonale, Arta Grafică, 1985 Vătășianu, Virgil, Istoria Artei Europene, vol I și vol. II, Editura Didactică și Pedagogică, 1967 Vătășianu, Virgil, Istoria Artei Europene, Arta din perioada Renașterii, Editura Meridiane, 1972 Triscu, A., Spații urbane pietonale, IP Arta grafică, 1985 Vasilescu, Sorin, Arhitectura Modernă, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1992 Voiculescu, Sanda, Arhitectură Antică, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1986 Voitec Dordea, Mira, Renașterea și Barocul, Editura Universitară "Ion Mincu", București, 1988 Wetson, Richard, Alvar Aalto, Phaidon, 2001 Wetson, Richard, Materials, Form and Architecture, Laurence King Publishing, 2008 Zevi Bruno, Cum să înțelegem arhitectura, Editura Tehnică, 1969 --------

București. Anii 1920 - 1940. Între Avangardă și Modernism, Editura Simetria, 1994

Gândirea estetică în arhitectura românească, Editura Meridiane, 1983 Cărțile pot fi consultate la Biblioteca Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDĂRII - EDUCAȚIE PLASTICĂ,

EDUCAȚIE VIZUALĂ,

EDUCAȚIE ARTISTICĂ Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiinta & Tehnica, București, 1997; Albu Gabriel, O psihologie a educației, Ed. Institutul European, Iasi, 2005; Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002; Cucoș, C., Pedagogie, Editura Polirom, 1996 Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradele didactice, Editura Polirom, 1998 Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Hardy, Tom (ed.), Art Education în a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006 Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Științifică, 1990 Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, EDP, 1996 ROCO, MIHAELA, Creativitate și inteligență emotională, Ed. Polirom, Iasi, 2004; Stan, Emil, Pedagogie postmoderna, Ed. Institutul European, Iasi, 2003; Stan, Emil, Managementul clasei, Ed. Aramis, București, 2003; Toma, Iulian - Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 2, Ed. PRINTECH, BUCUREȘTI, 2008; Toma, Iulian - Dalin, Arhiva română de arte vizuale - ROVAA 3, Ed. PRINTECH, BUCUREȘTI, 2009; Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007; --------- Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării, Editura Politică, București, 1988 Notă: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale. BIBLIOGRAFIE - METODICA PREDĂRII - ARHITECTURĂ Amabile, Teresa M., Creativitatea ca mod de viață, Ed. Stiință & Tehnică, București, 1997; Antonesei, L., Introducere în pedagogie. Dimensiuni axiologice și transdisciplinare ale educației, Ed. Polirom, Iasi, 2002; Gagne, R., Briggs, S., J., Principii de design ale instruirii, Editura Didactică și Pedagogică, 1977 Gagne, R., Condițiile învățării, Editura Didactică și Pedagogică, 1975 Gagnier, Jacques, Les lycees du futur, L'Harmattan, 1991 Hardy, Tom (ed.), Art Education în a postmodern world, Intellect Books, Bristol, 2006 Landsheere V. de, Landsheere G. de, Definirea obiectivelor educației, Editura Didactică și Pedagogică, 1977 Meiss, Pierre von, De la cave au toit. Temoignage D'un enseignement d'architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 1991 Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Științifică, 1990 Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, EDP, 1996 Piaget, J., Biologie și cunoaștere, Editura Dacia, Cluj, 1971 Stan, Emil, Pedagogie postmodernă, Ed. Institutul European, Iasi, 2003; Toma, Iulian - Dalin, Muzeul contemporan. Programe educaționale, Ed. Institutul European, Iasi, 2007; Toma, Steliana, Curs de pedagogie, Institutul de Construcții, București, 1991 ----------

Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării, Editura Politică, București, 1988 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursul Autori: Adrian Brăescu - inspector general Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Lect. univ. drd. arhitect Tana Nicoleta Lascu - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București Prof. univ. dr. arhitect Cristina Victoria Ochinciuc - Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București Lect. univ. dr. Iulian Dalin Toma - Universitatea Națională de Artă București Conf. univ. dr. Ioana Beldiman - Universitatea Națională de Artă București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

American Nurses

Association

Codul pentru nurse

1985

Ancar V.

Obstetrica

Editura Național 1998

Angelescu N.

Patologie și nursing chirurgical

Editura Medicală,

București, 1998

Baltă G.,

Îngrijirea bolnavului. Tehnici

generale de îngrijire

Ed. Didactică și

Pedagogica, București,

1990

Baltă G.,

Îngrijirea bolnavului. Tehnici

speciale de îngrijire

Ed. Didactică și

Pedagogica, București,

1990

Borundel C.,

Manual de medicină internă pentru

cadre medii

Editura ALL, București,

1995

Chițimia E.,

Puericultură și pediatrie

Ed. Info Team 1997

Chiru F.,

Îngrijirea omului sănătos și a

omului bolnav

Editura CISON,

București, 2001

Chiru F., Simion, C.

Marcean și E. Iancu

Urgențe medicale

Editura RCR Print 2003

Daschievici S. ș.a.

Chirurgie - manual pentru cadre

medii și școli sanitare postliceale

Editura Medicală,

București, 1999

Dașchievici S.,

Mihăilescu M.

Chirurgie - manual pentru cadre

medii și școli postliceale

Editura Medicală,

București, 2007

Dutescu B.,

Etos în medicina

Editura Medicală,

București, 1979

Fry,. Sara, T

Etica în practica nursingului

CN, 1994

Geormănenu N.

Manual Puericultură și pediatrie

Ed Didactică și

pedagogică București

1995

Lemon

Materiale de educație în nursing,

OMS-Regional Office for Europe,

Copenhaga, 1996

Marcean C., B. Predoi

Nursing - vol. I

Editura Protip, București,

2002

Marcean C., E. Ciofu

Nursing - vol. II

Editura Protip, București,

2002

Marcean C., E. Iancu

Nursing - vol. IV

Editura Protip, București,

2003

Mincu M.

Manual de medicină internă pentru

cadre medii

Editura Carol Davila,

2003

Miron A.

Etica aplicată

Editura Alternative, 1995

Mozeș C.

Tehnica îngrijirii bolnavului

Editura Medicală,

București, 2000

Nicolau S.

Bioetica Manual pentru

invățământul

universitar și preuniversitar de

specialitate

Editura Universul

București, 1998

Nițescu V.,

Obstetrică și ginecologie

Ed. Didactică și

Pedagogica, București,

2002

Nițescu V.,

Obstetrică și ginecologie - manual

Ed. Didactică și

Pedagogica, București,

1995

Scripcaru Gh, Ciornea T.

Deontologie medicală

Editura medicală, 1979

Titircă L.

Urgențele medico - chirurgicale.

Sinteze

Editura Medicală,

București, 1998

Titircă L.

Îngrijiri speciale acordate

pacienților de către asistenții

medicali

Editura Viața Medicală

Românească, București,

2003

Titircă L.

Breviar de explorări funcționale

Ed. Viața Medicală 2005

Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe

școlare, Standarde de Pregătire Profesională în

vigoare

Autori: 1. ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. dr. ing., Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț 2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Școala Postliceală Sanitară Arad 3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA BIOLOGIE - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Biologia reprezintă o disciplină de sine stătătoare, care aparține ariei curriculare "Matematică și Științe ale Naturii". Studiul biologiei în învățământul preuniversitar vizează: ● receptarea informațiilor despre lumea vie; ● explorarea sistemelor biologice; ● utilizarea și construirea de modele și algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii; ● comunicarea orală și scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei; ● transferarea și integrarea cunoștințelor și metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi. Prezenta programă se adresează absolvenților învățământului superior de specialitate care doresc să participe la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Programa este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina biologie și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice și cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Prin programa de concurs se urmărește: ● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția biologiei; ● aplicarea noilor direcții ale biologiei, ale didacticii generale și ale metodicii predării-învățării biologiei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice pentru disciplina biologie; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. COMPETENȚE Programa de concurs definește un număr de competențe pe care cadrul didactic trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina biologie. Aceste competențe se dezvoltată pe tot parcursul activității profesionale, printr-un efort conștient. Competențele vizate, care vor fi evaluate prin concursul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, sunt următoarele: ● aplicarea principiilor didacticii generale și de specialitate; ● cunoașterea și utilizarea conținuturilor științifice ale disciplinelor biologice; ● aplicarea cunoștințelor de metodica predării disciplinei; ● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● construirea demersurilor didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; ● proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi; ● adecvarea procesului instructiv-educativ la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; ● construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ I. Sistematică: 1. Diversitatea lumii vii: clasificarea și caracterizarea generală a celor cinci regnuri: mediul și modul de viață, morfologia, tipul de locomoție, de nutriție, de respirație, de reproducere (fără cicluri evolutive), importanța și exemple reprezentative. Caracterizarea generală este obligatorie pentru unitățile sistematice: regn, încrengătură, clasă. II. Citologie: 1. Celula procariotă și eucariotă 2. Diviziunea celulară (diviziunea directă; diviziunea cariochinetică - mitoza, meioza) III. Histologie: 1. Țesuturile vegetale și animale IV. Biologie vegetală și animală: 1. Segmentul receptor al analizatorilor la vertebrate 2. Sisteme de organe implicate în realizarea funcțiilor de nutriție la vertebrate 3. Nutriția autotrofă și heterotrofă 4. Respirația anaerobă și aerobă 5. Reproducerea la gimnosperme și angiosperme V. Anatomia și fiziologia omului: 1. Sistemul nervos somatic și vegetativ 2. Sistemul endocrin 3. Mediul intern și circulația sângelui 4. Reproducerea la om și educația sexuală (contracepția, boli cu transmitere sexuală, particularități morfofuncționale și comportamentale ale pubertății și adolescenței) VI. Genetică: 1. Organizarea genomului la procariote și eucariote 2. Funcțiile materialului genetic (replicație, transcriere, traducere) 3. Cariotipul uman normal și patologic 4. Domenii de aplicabilitate și considerații bioetice în genetica umană: sfaturile genetice, diagnosticul prenatal, fertilizarea în vitro, clonarea terapeutică, terapia genică etc.) VII. Ecologie 1. Caracteristicile ecosistemelor antropizate: particularități ale biotopului și biocenozei; relații interspecifice în ecosistemele antropizate. Bibliografie obligatorie pentru tematica științifică -------- Manualele școlare alternative, conform Catalogului manualelor școlare valabile în învățământului preuniversitar (lista la adresa: www.edu.ro) 1. Barna, A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învățământ, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002 2. Barna A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de gradul didactic II - Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002 3. Boldor, O., Trifu, M., Răianu O., Fiziologia plantelor, EDP, București, 1981 4. Botnariuc, N., Vădineanu, A., Ecologie, EDP, București, 1982 5. Ceuca, T.,Valenciu, N., Popescu, A. - Zoologia vertebratelor, EDP, București, 1983 6. Coman, N., Genetică I-II, Editura UBB, Cluj-Napoca, 1996 7. Deliu, C., Morfologia și anatomia plantelor, Editura Presa Universitară Clujeană, 1999 8. Gavrilă, L., Genetică I-II, Editura Universității București, 1986, 1987 9. Grințescu, I., Andrei, M., Rădulescu-Mitroiu, N., Botanică, Editura ș01╜științifică și enciclopedică, București, 1985 10. Hefco, V. P., Fiziologia animalelor și a omului, EDP, București, 1997 11. Manolache, V., Zărnescu, O., Citologie, histologie animală, Editura Universității București, 1993 12. Mișcalencu, D., Mailat, F., Anatomia comparată a vertebratelor, EDP, București, 1982 13. Nicolau, S., Bioetica, Editura Universul, 1998 14. Polescu, L., Atanasiu, L., Fotosinteza sau cum transformă plantele lumina soarelui, Editura Albatros, 1988 15. Pop, I., Lungu, L., Hodișan, I., Cristurean, I., Mititelu, D., Mihai, Gh.- Botanică sistematică, EDP, București, 1983 16. Strungaru, Gr., Pop, M., Hefco V., Fiziologie animală, EDP, București, 1983 17. Șerbănescu-Jitariu, G., Toma, C., Morfologia și anatomia plantelor, EDP, București, 1980 18. Raicu, P., Genetica generală și umană, Editura Humanitas, București, 1997 19. Toma, C., Niță, M., Celula vegetală, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 1995 20. Tomescu, N., Popa, V., Zoologia nevertebratelor, Editura UBB, Cluj-Napoca, 2000 21. Voica, C., Fiziologie vegetală, Editura Universității București, 1982, 1983 22. Zachiu, M., Solomon, L., Năstăsescu, M., Suciu, M., Pisică, C., Tomescu, N.- Zoologia nevertebratelor, EDP, București, 1983 23. Zarnea, Gh., Tratat de microbiologie vol. IV, Editura Academiei Române, 1990 TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII BIOLOGIEI I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la biologie în concordanță cu curriculumul național 1. Componentele curriculumului școlar: plan-cadru, programă școlară, programe pentru examenele și evaluările naționale, manuale școlare 2. Planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiectul de lecție 3. Proiectarea și aplicarea CDȘ la biologie II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la biologie 1. Metode didactice utilizate în predarea biologiei 2. Forme de organizare a activității didactice III. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul de predare - învățare - evaluare la biologie IV. Evaluarea randamentului școlar în concordanță cu obiectivele curriculare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ 2. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare 3. Strategii de evaluare a randamentului școlar 4. Instrumente clasice și moderne de evaluare 5. Modalități de elaborare a probelor de evaluare V. Abordarea intra-, inter- și transdisciplinară a conținuturilor la lecțiile de biologie Bibliografie obligatorie pentru metodica predării biologiei ---------

Ghid metodologic, Aria curriculară matematică și științe - liceu, MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002

Ghid metodologic de aplicare a programei de biologie - învățământ obligatoriu, MEC, CNC, Editura Aramis Print, București, 2002

Ghid de evaluare și examinare - biologie, SNEE, Editura Aramis, București, 2001

Planurile-cadru și programele școlare în vigoare (lista la adresa www.edu.ro) 1. Barna, A., Pop, I., Suporturi pentru pregătirea examenului de definitivare în învățământ, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002 2. Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001 3. Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare, Editura Polirom, Iași, 2008 4. Costică, N., Metodica predării biologiei, Editura Graphys, Iași, 2008 5. Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000 6. Cucoș, C., Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, București, 2008 7. Ion, I., Leu, U., M., Metodica predării-învățării biologiei, Editura Corson, Iași, 2004 8. Ionescu, M., Demersuri creative în predare și învățare, Editura PUC, Cluj, 2000 9. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, Iași 2000 10. Lazăr, V., Căprărin, D., Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Editura Arves, Craiova, 2008 11. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000 12. Oprea, C., L., Strategii didactice interactive, EDP, București, 2007 13. Radu, I., T., Evaluarea în procesul didactic, ediția a IV-a, EDP, București, 2008 14. Stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003 15. Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001 16. Ureche, C., Ciucu, C., Metodica predării biologiei, Editura Fedax, Focșani, 2003 Grupul de lucru:

Nr.

crt.

Numele și prenumele

Funcția

Instituția

1. Traian Șăitan

Inspector general

M.E.C.T.S.

2. Steluța Paraschiv

Consilier superior

C.N.E.E.

3. Mariana Grosu

Profesor gr. I

C.N. "Sfântul Sava", București

4. Marinela Roșescu

Profesor dr.

I.S.J. Argeș

5. Cristian Gurzu

Profesor dr.

C.N. "Nicolae Bălcescu", Brăila

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINA CHIMIE - București - 2010 Notă de prezentare Prezentul document conține programa de Chimie pentru Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar. Programa se adresează absolvenților cu diplomă de licență/master care pot fi încadrați ca profesori de chimie, atât în învățământul gimnazial cât și în cel liceal, conform Centralizatorului privind disciplinele de învățământ, domeniile, specializările valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar. Programa pentru concurs este elaborată luând în considerare și programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina Chimie. Aspectele fundamentale vizate sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar: ● Cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a conexiunilor pe care disciplina le are cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar. ● Aplicarea noilor direcții ale didacticii generale, respectiv ale didacticii predării chimiei. ● Probarea competențelor de proiectare, realizare, evaluare și autoevaluare a activității didactice. ● Demonstrarea competențelor de comunicare în limbaj general și în limbaj specific chimiei. ● Probarea competențelor de relaționare necesare realizării actului educațional. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Programa pentru concurs conține: ● teme de specialitate: chimie generală și anorganică, chimie organică; ● teme de didactica disciplinei. Prin tematica programei pentru concursul de ocupare a posturilor vacante din învățământul preuniversitar se urmărește evaluarea competențelor de specialitate și metodice ale candidaților. Tematica de specialitate cuprinde teme din programa învățământului universitar deoarece se pleacă de la premisa că profesorul din învățământul preuniversitar trebuie să demonstreze o cunoaștere mai vastă decât cea referitoare la conținuturile programelor școlare. Temele de didactică a disciplinei urmăresc, în special, aplicațiile didacticii generale în proiectarea, realizarea și evaluarea activităților specifice procesului de predare/învățare/ evaluare la chimie. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE Competențele cadrului didactic vizate pentru Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar la disciplina Chimie, competențe pe care profesorul trebuie să și le dezvolte și să le probeze pe parcursul activității didactice sunt: 1. Înțelegerea conceptelor, principiilor, teoriilor fundamentale ale chimiei și demonstrarea rigorii intelectuale a propriei cunoașteri științifice. 2. Manifestarea unei conduite autoreflexive asupra nivelului și stadiului pregătirii profesionale în raport cu exigențele formulate pentru cariera didactică. 3. Proiectarea demersului didactic la disciplina chimie cu realizarea conexiunilor trans-, inter- sau multidisciplinare. 4. Adecvarea strategiilor didactice la conținuturile specifice pentru a construi demersuri didactice interactive, stimulative, de cooperare, în scopul creșterii eficienței rezultatelor activității didactice. 5. Selectarea conținuturilor din programa școlară pentru a forma/dezvolta competențe la elevi. 6. Manifestarea creativității prin adaptarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă/la specificul dezvoltării intelectuale a elevilor. 7. Abordarea competențelor în concordanță cu conținuturile adecvate, prin intermediul unor activități de învățare specifice și evaluabile cu ajutorul unor instrumente de evaluare potrivite. 8. Valorificarea rezultatelor evaluării în scopul optimizării procesului instructiv-educativ. CHIMIE GENERALĂ ȘI ANORGANICĂ 1. Structura atomului. Semnificația funcției de undă. Numere cuantice. Izotopii și utilizările lor. 2. Tabelul periodic. Legea periodicității. Relația dintre proprietățile elementelor și locul ocupat în tabelul periodic. 3. Tipuri de legături chimice. Rețele cristaline. 3.1. Legătura ionică. Rețele ionice. Energia de rețea. Ciclul Haber-Born. Proprietăți fizice ale solidelor ionice. 3.2. Legătura covalentă. Modelul legăturii prin perechi de electroni. Structuri Lewis. Modelul repulsiilor perechilor de electroni (VSEPR). Delocalizarea electronilor. Conceptul de rezonanță. Hibridizare sp3, sp2, sp. Metoda orbitalilor moleculari - aplicații: H2, N2, O2, CO, HF. Caracteristicile legăturii covalente: ordin de legătură, lungimea legăturii, energie de legătură, polaritatea legăturii. Rețele atomice: diamant, grafit. 4. Forțe intermoleculare. Rețele moleculare. Proprietăți fizice. 5. Soluții. Proprietățile soluțiilor. Concentrația soluțiilor; aplicații. 6. Echilibrul chimic. Legea acțiunii maselor. Constante de echilibru: Kc, Kp, Kx. Factorii care influențează deplasarea echilibrului chimic. Echilibre în sisteme omogene gazoase și lichide. Echilibre în sisteme eterogene. 7. Reacții cu transfer de electroni. Potențial de electrod. Potențial redox standard. Relația lui Nernst. Pile electrice: acumulatorul cu plumb, pila Leclanche. Electroliza - metodă de obținere a substanțelor simple și compuse. Legile electrolizei - aplicații. Coroziunea. 8. Reacții cu transfer de protoni. Teoria protolitică a acizilor și bazelor; Ka, Kb, pKa, pKb. Produsul ionic al apei și pH- ul soluțiilor. Reacția de neutralizare. Curbe de titrare pentru acizi și baze: acid tare cu bază tare, acid tare cu bază slabă, acid slab cu bază tare. Hidroliza sărurilor. Constanta de hidroliză. 9. Reacții cu formare de precipitat. Solubilitate. Produs de solubilitate. 10. Reacții cu formare de combinații complexe. Numere de coordinare (2,4,6) și geometrii de coordinare. Izomeria complecșilor metalici (izomeria de hidratare, izomeria de coordinare, izomeria de ionizare, izomeria de legătură, izomeria geometrică). Legea Lambert-Beer (forma liniară). 11. Noțiuni generale de termodinamică chimică: energie internă, entalpie, entropie, energie liberă Gibbs. Legile termochimiei. Aplicații. 12. Noțiuni generale de cinetică chimică: viteza de reacție, ordine de reacție. Factorii care influențează viteza de reacție. Cinetica reacțiilor simple (n = 0, 1, 2). Timp de înjumătățire. 13. Metode generale de obținere a metalelor. Stări de oxidare ale metalelor s, p, d. Variația stabilității în grupe. Proprietățile fizice și chimice generale ale metalelor. Proprietățile fizice și chimice generale ale aliajelor. 14. Metalele alcaline - caracterizare generală, obținere, proprietăți fizice și chimice. Compuși ai metalelor alcaline: compuși cu oxigen, halogenuri, hidruri, hidroxizi, azotați, carbonați - obținere, proprietăți, utilizări. 15. Aluminiul - obținere, proprietăți și utilizări. Compuși ai aluminiului: AlCl3, Al(OH)3, Al2O3 - structură, proprietăți. 16. Cuprul - obținere, proprietăți și utilizări. 17. Fierul - obținere, proprietăți, utilizări. 18. Azotul - proprietăți, utilizări. Oxiacizii azotului. Amoniacul, săruri de amoniu - obținere, proprietăți, utilizări. 19. Oxigenul - stare naturală, alotropie. Apa, apa oxigenată - proprietăți, utilizări. 20. Sulful - stare naturală, alotropie. Oxizi ai sulfului (SO2, SO3), acidul sulfuric - obținere, proprietăți, utilizări. 21. Halogenii - caracterizare generală, obținere, proprietăți fizice și chimice. Hidracizi halogenați: obținere. Cloruri, oxoacizii clorului - obținere, proprietăți, utilizări. 22. Poluarea apei, aerului și solului cu agenți anorganici: CO, CO2, oxizi ai azotului, azotiți, azotați și săruri de amoniu, oxizi ai sulfului, metale grele. BIBLIOGRAFIE - CHIMIE GENERALĂ ȘI ANORGANICĂ 1. Atkins W. P., Exerciții și probleme rezolvate de chimie fizică, Editura Tehnică, București, 2008. 2. Atkins W. P., J. D. Paula, Chimie fizică, Editura Agir, București, 2005. 3. Brezeanu M., Cristurean E., Antoniu A., Marinescu D., Andruh M., Chimia metalelor, Editura Academiei Române, București, 1990. 4. Guran C., Bicher M., Berger D., Introducere în chimia anorganică, Probleme fundamentale, Editura Tehnică, București, 1997. 5. Haiduc I. (coordonator), Chimia anorganică pentru perfecționarea profesorilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. 6. Murgulescu I. G., Vîlcu R., Introducere în chimie fizică, vol. 3, Termodinamica chimică, Editura Academiei, București, 1982. 7. Nenițescu C. D., Chimie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979. 8. Niac G., Nașcu H., Chimia ecologică, Editura Dacia, Cluj, 1998. 9. Shriver D. T., Atkins P. W., Langford C. H., Tratat de chimie anorganică, Editura Tehnică, București, 1996. 10. Vlădescu L., Echilibre omogene în chimia analitică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003. CHIMIE ORGANICĂ 1. Legături chimice în compușii organici. Hibridizare: C, N, O. 2. Efecte electronice în structurile organice. Efecte inductive. Efecte electromere. Conjugarea. Aromaticitatea. 3. Determinarea structurii substanțelor organice prin metode fizice (IR, RMN, MS). 4. Izomeria compușilor organici. Stereochimia compușilor organici. Convenții: E-Z, R-S, D-L. 5. Tipuri de reacții în chimia organică. Disocierea legăturilor chimice. Reactanți și substraturi: SR, SE, SN1, SN2, SN în seria aromatică, AR, AE, AN, E1. 6. Formulele structurilor chimice organice. Nomenclatura structurilor organice: IUPAC și denumiri uzuale. 7. Hidrocarburi saturate: surse naturale și metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 8. Hidrocarburi nesaturate: metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. 9. Hidrocarburi aromatice: surse naturale și metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 10. Compuși halogenați: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 11. Compuși hidroxilici: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 12. Compuși organici cu azot (amine, nitroderivați): obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 13. Compuși carbonilici: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 14. Compuși carboxilici: obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 15. Derivați funcționali ai acizilor organici. Esteri, amide, nitrili, cloruri acide, anhidride acide: metode de obținere, proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune biologică. 16. Aminoacizi, peptide și proteine: clasificare, proprietăți fizice și chimice, reacții de identificare. Acțiune și importanță biologică. 17. Zaharide. Monozaharide: Glucoza și fructoza: proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică. 18. Dizaharide: maltoza, celobioza, zaharoza: proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică. 19. Polizaharide: amidon, celuloza, glicogen - proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică. 20. Grăsimi. Proprietăți fizice și chimice, utilizări. Acțiune și importanță biologică. 21. Compuși organici cu importanță practică. 22. Săpunuri și detergenți. Clasificare. Sinteză. Mod de acțiune. 23. Medicamente, vitamine. (acidul salicilic și derivați ai săi, p-aminofenolul și derivați ai săi, acidul p-aminobenzoic și derivați ai săi, sulfamide, peniciline; vitamina A, vitamina C). Structură. Sinteză. 24. Antidăunători. (compuși halogenați, acidul crizantemic și derivați ai săi, derivați ai acidului fenoxiacetic). Structură. Sinteză. 25. Coloranți. (coloranți naturali: licopina, indigo). Grupe cromofore. 26. Polimeri naturali, artificiali și sintetici. Clasificare, sinteză: polimerizare, copolimerizare, policondensare. Utilizări. 27. Combustibili. Metanul. Butanul. Benzine, motorine. Biocombustibili. Cifra octanică, cifra cetanică, căldură de combustie. BIBLIOGRAFIE - CHIMIE ORGANICĂ 1.

Organicum, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 2. Avram M., Chimie Organică (vol. I și II), Editura Academiei, București, 1983/Editura Zecasin, București, 1994. 3. Balaban A., Bănciu M., Pogany I., Aplicații ale metodelor fizice în chimia organică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. 4. Cercasov C., Baciu I., Ciobanu A., Nicolae A., Popa E., Zăvoianu D., Popovici D., Chimie organică pentru perfecționarea profesorilor (vol. I și II), Editura Universității, București, 2001- 2002. 5. Hendrickson J., Cram D., Hammond G., Chimie organică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. 6. Hubca Gh., Lupu A., Cociașu A., Biocombustibili: Biodiesel, Bioetanol, Sun-Diesel, Editura Matrix, București, 2008. 7. Iovu M., Chimie organică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. 8. Nenițescu C. D., Chimie organică (vol.I, II), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. 9. Roșca S., Introducere în chimia organică. Bazele teoretice ale chimiei organice, Editura Fast - Print, București, 1997. 10. Schiketanz I., Badea F., Chimia organică prin probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1989. DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE 1. Curriculum-ul național - structură. 1.1. Curriculum școlar. Componentele curriculum-ului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare. 1.2. Conținutul învățământului: caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului cu aplicații la disciplina chimie. Programele școlare de chimie. 2. Proiectarea și organizarea activității de predare/învățare la disciplina chimie. 2.1. Corelarea componentelor structurale ale programei școlare: competențe generale - competențe specifice - conținuturi - activități de învățare. 2.2. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. Exemplificări. 2.3. Activități de învățare și rolul lor în scopul formării și dezvoltării competențelor la elevi. 2.3.1. Activități de învățare centrate pe modelare. Exemplificări. 2.3.2. Activități de învățare centrate pe experimentul de laborator. Exemplificări. 2.3.3. Activități de învățare centrate pe rezolvarea de probleme. Exemplificări. 2.3.4. Activități de învățare centrate pe algoritmizare. Exemplificări. 2.3.5. Activități de învățare centrate pe investigație. Exemplificări. 2.4. Proiectarea curriculum-ului la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Proiectarea activității de evaluare la disciplina chimie. 3.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluare, caracterizare. 3.2. Metode și instrumente de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 3.3. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. 3.4. Probe de evaluare predictivă, formativă și sumativă. Matricea de evaluare. Exemplificări la disciplina chimie. 4. Mijloace și materiale didactice. Modalități de integrare a acestora în lecția de chimie. 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. BIBLIOGRAFIE - DIDACTICA DISCIPLINEI CHIMIE 1.

Curriculum Național pentru clasele VII-XII. 2.

Ghid de evaluare la chimie, Ministerul Educației Naționale, București, 1999. 3.

Ghid metodologic-Aria curriculară matematică și științe-liceu, Editura Aramis, 2002. 4.

Manualele alternative de chimie pentru clasele VII-XII, cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul. 5. Cerghit I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997. 6. Chiriac A., Isac D., Iagher R., Isacu M., Pitulice L., Formare inițială și continuă la chimie, Editura Mirton, Timișoara, 2002. 7. Chiriac V., Isac D., Pitulice L., Dascălu D., Autoevaluarea prin experimente de chimie anorganică, Editura Mirton, Timișoara, 2002. 8. Ciomoș F., Bocoș M., Suporturi pentru predarea și învățarea chimiei, Editura Presa Universitară, Cluj, 2000. 9. Cozma D. G., Pui A., Elemente de didactica chimiei, Editura Spiru Haret, Iași 2003. 10. Fătu S., Didactica chimiei, Editura Corint, București, 2003. 11. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975. 12. Naumescu A., Bocoș M., Didactica chimiei - de la teorie la practică, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2004. 13. Oprea C. L, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2007. 14. Stoica A., Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Pro-Gnosis, București, 2001. 15. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003. 16. Șunel V., Ciocoiu I., Rudică T., Bicu E., Metodica predării chimiei, Editura Marathon, Iași, 1997. Autori: DANIELA BOGDAN - inspector general, M.E.C.T.S. MARIUS ANDRUH - profesor dr., Universitatea din București ȘTEFAN TOMAS - conferențiar dr., Universitatea Politehnica București ADRIAN BÎRZU - conferențiar dr., Universitatea A.I. Cuza, Iași MARIA CRISTINA CONSTANTIN - consilier, C.N.E.E. AURELIA MORARU - Colegiul Național "Andrei Șaguna", Brașov LAVINIA MUREȘAN - Colegiul Național "A. Papiu-Ilarian", Tg. Mureș CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CHIMIE INDUSTRIALĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Manuale școlare în vigoare aprobate de M.Ed. C.T.S. Autori: MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic "Costin D. Nenițescu", Pitești MICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. "Oltchim", Râmnicu Vâlcea MIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Colegiul Tehnic "Vasile Pârvan" Constanța CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CHIMIE INDUSTRIALĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Legea securității și sănătății în muncă

Nr. 319/2006 și Legea de Apărare Împotriva Incendiilor nr 307/2006. Normele metodologice de aplicare. 9.

Manuale școlare în vigoare aprobate de M.Ed. C.T.S. AUTORI: MAGDALENA ZAHARESCU, prof. grad did. I, Colegiul Tehnic "Costin D. Nenițescu", Pitești MICHAELA FIERA, prof. grad did. I, Gr. Sc. "Oltchim", Râmnicu Vâlcea MIRCEA VRANĂ, prof. gradul I, Colegiul Tehnic "Vasile Pârvan" Constanța CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU COMERȚ - PROFESORI - - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Anghel, L., Florescu, C.,

Zaharia R.,

Aplicații în marketing,

Editura Expert, București, 1999

Anghel, L.D., Dănețiu, T.,

Șerbănică, D., Zaharia, R.,

Marketing - clasa a XI-a,

Editura All Educational,

București, 2002

Anghel, L.D., Dănețiu, T.,

Șerbănică, D., Zaharia, R.,

Marketing - clasa a XII-a,

Editura All Educational,

București, 2002

Balaure, V., (coordonator)

Marketing,

Editura Uranus, București, ediția

a II-a 2002

Catoiu, I., (coordonator)

Cercetări de marketing,

Editura Uranus, București, 2002

Danciu, V.,

Marketing - clasa a XI-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București, 2001

Danciu, V., Zaharia, R.M.,

Marketing - clasa a XII-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București, 2002

Drăgulănescu, N.,

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a X-a,

Editura Niculescu ABC,

București, 2002

Ilie S. și colectiv

Comerț clasa a X a - IP

Ed. Oscar Print, București, 2006

Kotler, Ph.,

Managementul marketingului,

Editura Teora, București, 1997

Mateiciuc, C., Singureanu,

N.,

Marketing - Economic - clasa

a XII-a,

Editura Sigma, București, 2002

Mercioiu, V., (coordonator)

Management comercial,

Editura Economică, București

1998

Olaru, M., Isaic-Maniu, Al.,

Purcarea, A.,

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a X-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București, 2001

Olaru, M., (coordonator)

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a XI-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București, 2001

Olaru, M., Negrea, M., ș.a.,

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a XII-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București, 2002

Pamfilie, R.,

Merceologia și expertiza

mărfurilor alimentare de

import-export,

Editura Oscar Print,

București, 1996

Patriche, D.,

Elemente de economia

comerțului,

Editura Sylvy, București 2001

Patriche, D.,

(coordonator)

Economie comercială,

Editura Economică, București,

1998

Patriche, D., (coordonator)

Bazele comerțului,

Editura Economică, București, 1998

Patriche, D.,

Tratat de economia

comerțului,

Editura Eficient, București, 1998

Petre, T.,

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a X-a,

Editura Niculescu ABC,

București, 2002

Petre, T., Iordache, G.,

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a XI-a,

Editura Niculescu ABC,

București, 2002

Petre, T., Iordache, G.,

Studiul calității produselor și

serviciilor - clasa a XII-a,

Editura Niculescu ABC,

București, 2002

Petre, T., Iordache, G.,

Georgescu, J.D.,

Marketing - clasa a XII-a,

Editura Niculescu ABC,

București, 2002

Pop, N. Al.,

Marketing - clasa a XI-a,

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2002

Pop, N. Al.,

Marketing - clasa a XII-a,

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2002

Postovei C și colectivul

Comerț - clasa a IX a

Ed. Oscar Print, București, 2005

Singureanu, N., Mateiciuc,

C.,

Studiul calității produselor și

serviciilor economice,

Editura Sigma, București, 2002

Tanislav C, Ilie S, Postovei

C, Ardelean M

Mediul concurențial al

afacerii

Editura Oscar Print 2007

Tanislav C, Ilie S, Postovei

C. Marketingul afacerii

Editura Oscar Print 2006

Roxana Sarbu

Merceologie

Editura ASE, București, 2002

Maria Elena Druță

Didactica ariei curriculare

Editura ASE, 2008

Maria Elena Druță

Metodica predării

disciplinelor economice

Editura ASE, 2000

D. Dima, I Diaconescu,

Rodica Pamfilie și colab

Fundamentele stiintei

marfurilor, Marfuri alimentare

Editura ASE, 2005

Maria Ioncică

Economia serviciilor

Editura Uranus, București, 2000

Autori: PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU COMERȚ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

1. Atanase, I.,

Managementul calității și protecției

consumatorilor,

Editura ASE, București,

1996;

2. Ilie G., și

colectivul

Publicitate și reclamă comercială - manual pentru cls. XI-XII,

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1995;

3. Ilie S și colectiv

Calificarea profesională - Lucrător în

Comerț -Manual pentru SAM clasa a X a

- Studiul mărfurilor

Ed. Oscar Print,

București, 2005

4. Ilie S și colectiv

Calificarea profesională - Lucrător în

Comerț -Manual pentru SAM clasa a X a

- Activitatea întreprinderii comerciale

Ed. Oscar Print,

București, 2005

5. Ilie și colectiv

Comerț clasa a X a - IP

Ed. Oscar Print,

București, 2006

6. Jones, G.,

Ghidul patronului de magazin,

Editura All, București,

1997;

7. Kennedy, G.,

Negocierea perfectă,

Editura Național, București,

1998;

8. Olaru M, Pamfilie

R, Sârbu R,

Negrea M,

Păunescu C,

Stanciu C

Studiu calității produselor și serviciilor,

manual pentru clasa a XII-a

Editura Economică

Preuniversitaria

9. Pamfilie, R.,

Merceologia și expertiza mărfurilor

alimentare de import export,

Editura Oscar print,

București, 1996

10. Petre T, Iordache

Studiu calității produselor și serviciilor

manual pentru clasa a XII-a

Editura Niculescu, ABC

11. Prună, T.,

Psihologie economică,

Editura didactică și Pedagogică

București, 1976

12. Redeș, A., și

colectiv

Merceologie industrială,

Editura Eficient,

București, 1999

13. Ristea, A.L.,

Patuce, D.,

Meseria de comerciant,

Editura didactică și Pedagogică

București, 1995

14. Ristea, A.L., și

colectivul,

Tehnologie comercială,

Editura Expert, București,

1995;

15. Stanciu, I., Olaru,

M.,

Bazele merceologiei,

Editura Uranus,

București, 1998;

16. Stanciu, I

Calitologia - Știința calității mărfurilor

Editura Oscar Print,

București, 2001;

17. Udrea, M.,

Comercializarea și utilizarea produselor

textile-încălțăminte - îndrumar,

Editura Scripto,

București, 1998;

18. Postovei și

colectiv

Comerț - clasa a IX a

Ed. Oscar Print,

București, 2005

AUTORI: MIRELA NICOLETA DINESCU - PROF. ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI LUMINIȚA MARIANA POPESCU - PROF. INSPECTOR I.S.J. DÂMBOVIȚA DANA LUIZA CIOARĂ - PROF. INSPECTOR I.S.J. HUNEDOARA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECȚII PIELE - PROFESORI - - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

1. Leon, A.L.

Ingineria Calității

Editura Mega Mix, Iași, 2009

2. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire teoretică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

3. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire practică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

4. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Produse textile,

piele și înlocuitori de piele", clasa a

X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

5. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Procese de

obținere a tricoturilor", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

6. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Tehnologii de

confecționare a produselor din

țesături și tricoturi", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

7. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Suport de curs pentru modulul

"Sănătatea și securitatea muncii",

industrie textilă și pielărie

Editura Mistral, București,

2008

8. Manolache V.,

Cercetări privind specificul creației

tehnice în domeniul tehnologiei

pielei și a înlocuitorilor

Editura Universitatea

Tehnică, Iași, 2010

9. Marinescu, I., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - calificarea profesională:

Lucrător în filatură - țesătorie

Editura Oscar Print,

București, 2006

10. Merticaru, V., ș.a.

Materii prime textile

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001

11. Spanțu, C., ș.a.

Planificarea și organizarea

producției, Industria textilă și pielărie

- suport de curs

Editura Mistral, București,

2008

12. Manualul Inginerului Textilist - vol.

1, 2, 3

Editura Agir, București, 2002

13. Planuri-cadru, Planuri de învățământ,

Programe Școlare, Standarde de

Pregătire Profesională în vigoare

14. manualele școlare pentru modulele de pregătire

profesională la care se susține concursul,

cuprinse în Catalogul manualelor școlare

valabile în învățământul preuniversitar

15. www.edu.ro

Autori: ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț COSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECȚII PIELE - MAIȘTRI INSTRUCTORI - - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Pregătire de bază în industria ușoară

- instruire teoretică, anul I Școala

Profesională

Editura Oscar Print,

București, 2003

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Pregătire de bază în industria ușoară

- instruire practică, anul I Școala

Profesională

Editura Oscar Print,

București, 2003

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire teoretică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire practică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Produse textile,

piele și înlocuitori de piele", clasa a

X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Procese de

obținere a tricoturilor", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Tehnologii de

confecționare a produselor din

țesături și tricoturi", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Suport de curs pentru modulul

"Sănătatea și securitatea muncii",

industrie textilă și pielărie

Editura Mistral, București,

2008

Marinescu, I., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - calificarea profesională:

Lucrător în filatură - țesătorie

Editura Oscar Print,

București, 2006

Merticaru, V., ș.a.

Materii prime textile

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001

Manualul Inginerului Textilist - vol.

1, 2, 3

Editura Agir, București, 2002

Planuri-cadru, Planuri de învățământ,

Programe Școlare, Standarde de

Pregătire Profesională în vigoare

manualele școlare pentru modulele de pregătire

profesională la care se susține concursul,

cuprinse în Catalogul manualelor școlare

valabile în învățământul preuniversitar

www.edu.ro

AUTORI: ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț COSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

1. Budulan R.,

Bazele tehnologiei tricoturilor

Editura BIT, Iași, 1996

2. Catalan, F., ș.a.

Proiectarea produselor textile

Editura Oscar Print,

București, 2008

3. Filipescu E.,

Structura și proiectarea confecțiilor

Editura Performantica, Iași,

2003

4. Filipescu E.,

Proiectarea constructivă a modelelor

Editura Performantica, Iași,

1999

5. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire teoretică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

6. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire practică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

7. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Produse textile,

piele și înlocuitori de piele", clasa

a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

8. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Procese de

obținere a tricoturilor", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

9. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Tehnologii de

confecționare a produselor din

țesături și tricoturi", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

10. Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Suport de curs pentru modulul

"Sănătatea și securitatea muncii",

industrie textilă și pielărie

Editura Mistral, București,

2008

11. Marinescu, I., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - calificarea profesională:

Lucrător în filatură - țesătorie

Editura Oscar Print,

București, 2006

12. Merticaru, V., ș.a.

Materii prime textile

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001

13. Mitu S., Mitu M.,

Bazele tehnologiei confecțiilor

textile, vol. I și vol. II

Editura "Gh. Asachi" Iași

1998

14. Papaghiuc V., ș.a.

Proiectarea sistemelor de fabricație

pentru produse de îmbrăcăminte

Editura Performantica, Iași,

2004

15. Spanțu, C.,

Tehnologii textile

Editura Economică,

București, 2002

16. Spanțu, C.,

Proiectarea produselor textile

Editura Mistral, București,

2007

17. Șerban V.,

Mașini circulare de tricotat cu

diametrul mare cu două fonturi

Editura Performantica, Iași,

2003

18. Manualul Inginerului Textilist - vol.

1, 2, 3

Editura Agir, București, 2002

19. Planuri-cadru, Planuri de învățământ,

Programe Școlare, Standarde de

Pregătire Profesională în vigoare

20. manualele școlare pentru modulele de

pregătire profesională la care se

susține concursul, cuprinse în

Catalogul manualelor școlare valabile

în învățământul preuniversitar

21. www.edu.ro

Autori: ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - dr. ing., prof. gr. did. I, Școala cu clasele I-VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț COSTACHE FLORENTINA FLORI- dr. ing., prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONFECȚII TEXTILE - TRICOTAJE - FINISAJ TEXTIL MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Pregătire de bază în industria ușoară - instruire teoretică, anul I Școala

Profesională

Editura Oscar Print,

București, 2003

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Pregătire de bază în industria ușoară - instruire practică, anul I Școala

Profesională

Editura Oscar Print,

București, 2003

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate - instruire teoretică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate - instruire practică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și Meserii

- modulul "Produse textile, piele și

înlocuitori de piele", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și Meserii

- modulul "Procese de obținere a

tricoturilor", clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și Meserii - modulul "Tehnologii de confecționare a

produselor din țesături și tricoturi",

clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Suport de curs pentru modulul

"Sănătatea și securitatea muncii",

industrie textilă și pielărie

Editura Mistral,

București, 2008

Marinescu, I., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și Meserii

- calificarea profesională: Lucrător în

filatură - țesătorie

Editura Oscar Print,

București, 2006

Merticaru, V., ș.a.

Materii prime textile

Editura Economică

Preuniversitaria,

București, 2001

Manualul Inginerului Textilist - vol. 1, 2, 3

Editura Agir, București,

2002

Planuri-cadru, Planuri de învățământ,

Programe Școlare, Standarde de Pregătire

Profesională în vigoare

manualele școlare pentru modulele de pregătire

profesională la care se susține concursul,

cuprinse în Catalogul manualelor școlare

valabile în învățământul preuniversitar

www.edu.ro

AUTORI: ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț COSTACHE FLORENTINA FLORI- prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Scolar Industrial Tecuci CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Consiliere psihopedagogică se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Consilierea semnifică relația dintre resursele, cerințele, aspirațiile, valorile și interesele unui individ și oferta reală din domeniul educației, formării și integrării socio-profesionale ale persoanei care beneficiază de această activitate. Consilierea carierei este o activitate specializată care inițiază o abordare globală a individului, sub toate aspectele semnificative ale vieții și rolurilor asumate în școală, profesie, viață socială sau comunitară, familie, timp liber etc. și se materializează prin toate categoriile de servicii de informare, consiliere și orientare oferite solicitanților de către consilieri. Aceștia acordă sprijin de specialitate persoanelor consiliate în dezvoltarea propriei individualități, a unei imagini de sine pozitive, contribuie la formarea abilităților sociale, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor, managementul informațiilor și planificarea carierei. Asistența acordată în Cabinetele de asistență psihopedagogică și Centrele județene de asistență psihopedagogică țintește către trei tipuri de activități importante: ● asistența psihologică a elevilor, părinților și cadrelor didactice (consiliere în vederea dezvoltării personale, evaluare psihologică etc.); ● asistență pedagogică și educațională (pentru învățare eficientă și integrare școlară etc.); ● consilierea carierei (oferirea de informații despre ofertele de educație și formare, oportunitățile pieței muncii, dezvoltarea carierei etc.). Această programă are în vedere specificul activităților de consiliere școlară, care pentru a fi realizate presupun existența de competențe, abilități și atitudini ale consilierilor, precum: ● definirea și utilizarea adecvată a conceptelor de bază ale consilierii școlare; ● aplicarea cunoștințelor de psihologie a dezvoltării și de psihologie școlară; ● proiectarea activității de asistență psihopedagogică; ● utilizarea unor metode, tehnici și instrumente de cunoaștere, autocunoaștere și consiliere psihologică; ● elaborarea de programe de dezvoltare a abilităților de viață; ● evaluarea progreselor realizate de elevi în urma consilierii; ● respectarea legislației în vigoare, a deontologiei și eticii profesionale; ● realizarea unor parteneriate cu familia și alte instituții din comunitate implicate în educație; ● respectarea dreptului persoanei consiliate de a lua decizii în ceea ce o privește; ● asigurarea tratamentului imparțial pentru toate persoanele consiliate, evitarea discriminărilor în aprecierea diferențelor dintre oameni; ● asigurarea confidențialității; ● interesul pentru propria dezvoltare profesională și centrarea pe creșterea calității serviciilor de consiliere oferite. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIOUMANE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului în centre și cabinete de asistență psihopedagogică, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi/grupe de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ I. EVOLUȚIA PSIHOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ 1. Apariția și evoluția psihologiei ca știință; orientări și școli psihologice 2. Psihologia contemporană și locul ei în sistemul științelor II. OBIECTUL PSIHOLOGIEI 1. Noțiunea de psihic 2. Natura psihicului 3. Caracteristicile fenomenelor psihice III. IPOSTAZELE PSIHICULUI 1. Conștient 2. Subconștient 3. Inconștient 4. Relațiile dintre ipostazele psihicului 5. Mecanismele cognitive senzoriale - Senzații - Percepții - Reprezentări 6. Mecanismele cognitive logic-raționale - Gândirea - Memoria - Imaginația IV. PERSONALITATEA - STRUCTURĂ INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE 1. Delimitări conceptuale: Individ; Persoană; PERSONALITATE 2. Dimensiunile personalității: - Dinamico-energetice - Instrumental-operaționale - Reglativ-productive - Transformativ-creative - Relațional-valorice 3. Structura personalității 4. Personalitatea și relațiile interpersonale V. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA DEZVOLTĂRII/VÂRSTELOR 1. Conceptul de dezvoltare; 2. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, educație; 3. Stadii și cicluri ale dezvoltării. VI. CONDUITA PSIHOSOCIALĂ 1. Imaginea de sine și percepția socială a imaginii de sine 2. Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității 3. Comportamente pro și antisociale 4. Atitudinile sociale și evoluția lor VII. CONCEPTUL DE CONSILIERE ȘI ABILITĂȚILE CONSILIERULUI 1. Orientari și abordări în consiliere; 2. Delimitări conceptuale/distincții între: consiliere psihologică, consiliere scolara, consilierea carierei, consiliere educațională; 3. Caracteristicile consilierii; abilitățile consilierului; 4. Obiectivele consilierii; 5. Strategii și metode de consiliere educațională; 6. Principii de etica în consilierea scolara. Calitatea serviciilor de consiliere educațională; 7. Locul activității de consiliere în sistemul de invatamant din România. Reteaua cabinetelor de consiliere. VIII. NORME ETICE ȘI STANDARDE DE CALITATE ÎN CONSILIERE 1. relația consilier-consiliat 2. formarea continuă și evaluarea activității consilierilor 3. calitatea serviciilor furnizate beneficiarilor IX. METODE ȘI TEHNICI DE ÎNVĂȚARE EFICIENTĂ. ÎNVĂȚAREA ÎN CONCORDANȚĂ CU CERINȚELE ȘI CONDIȚIILE VIEȚII SOCIALE 1. concepte de bază: eficacitate generală a instruirii, randamentul învățării, stiluri de învățare 2. rămânerea în urmă la învățătură: cauze, factori perturbatori ai procesului instructiv-educativ 3. tehnici de învățare: planificarea studiului, condițiile învățării eficiente, strategii și tehnici mnezice X. MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE RISC 1. Forme, factori, strategii de prevenire și interventie în cazuri de: - insucces scolar, absenteism și abandon scolar; - conflict, abuz, violenta. 2. Managementul stresului; 3. Stil de viața sanatos. Programe de promovare a stilului de viața sanatos. XI. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI 1. Delimitări conceptuale; 2. Dimensiunile managementului clasei de elevi; 3. Modalități de prevenire și de rezolvare a situațiilor critice în clasă XII. COMUNICAREA 1. Fundamentele comunicării: componente, niveluri, tipuri, bariere; 2. Comunicarea asertivă. Managementul conflictelor; 3. Rolul comunicării în procesul de consiliere. XIII. CONSILIEREA CARIEREI 1. Delimitări conceptuale: identitate vocationala, dezvoltarea carierei, planificarea carierei. Cariera, profesie, ocupatie; 2. Factori implicati în alegerea și dezvoltarea carierei; 3. Utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicare TIC în consilierea carierei; 4. Metode și tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal; 5. Decizia de cariera: stiluri decizionale, pasi în luarea deciziei. IV. CONSILIEREA FAMILIEI 1. Tipuri de familii. Stiluri parentale; 2. Familia în criza: divorț, deces, abandon, abuz de substante, boli, parinti plecati la munca în strainatate, etc. Strategii de interventie specifică; 3. Parteneriatul școala-familie. XVI. CONSILIEREA CADRELOR DIDACTICE 1. Principiile lucrului cu adulții; 2. Dezvoltarea relatiilor școala-elev-parinti; 3. Modalități de interventie în optimizarea climatului scolar. XVII. CONSILIEREA ASISTATĂ DE CALCULATOR ● utilizarea internet-ului în consiliere: avantaje/dezavantaje ● tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantaje D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ 1. Băban, A.

(2001) - Consiliere educațională. Ed. Imprimeria Ardealul, Cluj Napoca 2. Băban, A.

(1998) - Stres și Personalitate. Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca 3. Botiș, A., Tărău, A.

(2004) - Disciplinarea pozitivă, Ed. ASCR, Cluj-Napoca 4. Bunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D.

(1997) - Educația părinților - strategii și programe, Ed. Didactică și Pedagogică, București 5. Ciocu, C.

(1998) - Interacțiunea părinți-copii. Ed. Amaltea, București 6. Cosma, T.

(2001) - Ședințele cu părinții în gimnaziu. Idei suport pentru diriginți, Ed. Polirom, Iași 7. Cosmovici, A., Iacob, L.

(1998) - Psihologie școlară, Ed. Polirom, Iași 8. Eliade, S.

(2000) - ABC-ul consilierii, Ed. Hiperborea, Turda 9. Gliga, L.

(2001) - Managementul conflictului. Ed. Tipogrup Press, București 10. Gorgos, C.

(1987) - Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I-IV, Ed. Medicală, București 11. Holdevici, I.

(2001) - Ameliorarea performanțelor umane prin tehnici de psihoterapie. Ed. Orizonturi, București 12. Iucu, R. (2000). Managementul și gestiunea clasei de elevi-fundamente teoretico-metodologice. Editura Polirom, Iași 13. Jigău, M. (2001). Consilierea carierei. Editura Sigma, București 14. Muro, J.J., Kottman, T.

(1995) - Guidance and Counseling în the Elementary and Middle Schools, Ed. Brown & Benchmark, Inc. 15. Radu, I., Drutu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V.

(1991) - Introducere în psihologia contemporană. Editura Sincron, Cluj-Napoca 16. Stoica - Constantin, A., Neculau, A.

(1998) - Psihosociologia dezvoltării copilului. Ed. Polirom, Iași 17. Șchiopu, U., Verza, E.

(1997) - Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. Ed. Didactică și Pedagogică, București 18. Tiberiu, M.

(1999) - Psihologia și psihopatologia dezvoltării copilului mic. Ed. Augusta, Timișoara 19. Tomșa, Gh. (1999). Orientarea și dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editură și Presă Viața românească, București 20. Zlate, M (2000) - Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, București E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Consiliere psihopedagogică 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Psihopedagogia specială. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 1.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 1.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 2. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. 3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE 1. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan., Pânișoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - "Prelegeri pedagogice", Editura Polirom, Iași, 2001 2. Crețu Carmen - "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998 3. Crețu Carmen - "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iași, 1997 4. Cristea Sorin - "Dicționar de termeni pedagogici", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 5. Cucoș Constantin - "Pedagogie generală", Editura Polirom, Iași, 2000 6. Ionescu Miron, Radu Ioan - "Didactica moderna", Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1995 7. Neacșu Ioan - "Metode și tehnici de învățare eficientă", Editura Militară, București, 1990 8. Nicola Ioan - "Tratat de pedagogie școlară", Editura Aramis, București, 2000 9. Stoica Adrian (coord.) - "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001 10. Stoica Adrian - "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Editura Humanitas Educational, București, 2003 11. Vlăsceanu Lazăr și Cerghit Ioan (coord.) - "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988 12. Geissler E.G. - Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 13. Cosmovici Andrei - Psihologia școlară, Polirom, Iași, 1998 14. Ionescu Miron - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995 15. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toți anii de studiu). CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONSTRUCȚII PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și

a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Câtârig A., Petrina M.

Statica construcțiilor

Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1991

Crăciunescu L., Popa E.

Materiale de construcții

U.T.C.B., 1993

Gheorghiță S.

Economia construcțiilor

Ed. Tehnică, București, 1978

Gheorghiu A.

Statica, stabilitatea și

dinamica construcțiilor

Editura Didactică și

Pedagogică București 1984

Ivan M.

Statica, stabilitatea și

dinamica construcțiilor

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1983

Marin, I., Botici, A.,

Dogaru, E., Ivan, A.

Statica, stabilitatea și

dinamica construcțiilor

Editura Tehnică, București, 1997

Marusciac D.

Construcții civile

Ed. Tehnică, București, 1998

Măciucă V., Bârzescu M.

Materiale de construcții,

manual clasa a IX-a,

Editura Didactică și

Pedagogică București 1993

Mîrșu O.

Construcții din beton armat,

Editura Didactică și

București, Pedagogică București 1980

Negoiță Al.

Construcții civile

Editura Didactică și

Pedagogică București 1976

Oneț T., Nicula I.

Beton armat

Editura Didactică și

Pedagogică București 1982

Pavel C.

Beton armat, manual clasa a

XII-a,

Editura Didactică și

Pedagogică București

Păunescu M.

Fundații

Editura Didactică și

Pedagogică București 1981

Peștișanu C. și colab.

Construcții

Editura Didactică și

Pedagogică București 1995

Roșoga C.

Cartea mozaicarului și

faianțarului

București, Ed. Tehnică, 1987

Simion A

Materiale de construcții

U.T.C.B., 1997

Slehteanca D.,

Strinatti L.

Cartea tencuitorului

Ed. Tehnică, București, 1960

Soare M. și colab.

Rezistența materialelor

U.T.C.B., 1981

Tertea I., Oneț T.

Proiectarea betonului armat

Editura Didactică și

Pedagogică București 1984

Trelea A.,

Teodorescu M.

Tehnologia construcțiilor

Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997

Legea 50/1991 Privind autorizarea

lucrărilor de construcții

Legea 10/1995 Privind calitatea în

construcții

AUTORI: > TABACU AURORA - prof. grd. I - C.T. "Constantin Brâncuși" Oradea > FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Șc. "I. Mincu", Deva > SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Șc. "Mihai Viteazul", Zalău CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU CONSTRUCȚII MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele:

Ghid pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

1. C. Peștișanu, N.

Voicuescu, M. Darie,

R. Vicrescu

Construcții,

Ed. Ped. 1995

2. A. Mihul, E.

Gorbănescu; D. Tănasă,

E. Pamfil, S. Cărlău

Utilajul și tehnologia structurilor de

construcții, clasa a XI-a,

Ed. Ped. 1987

3. I. Davidescu, C.

Roșoga, I. Frangopol

Construcții și tehnologia lucrărilor - manual clasa a IX-a și a X-a,

Ed. Ped. 1978

4. C. Pavel

Beton armat - manual clasa a XII-a,

Ed. Ped. 1995

5. R. Suman, N. Gheorghiu,

C. Oară, D. Oțel

Tehnologii moderne în construcții,

Ed. Teh. 1988

6. N. Ghiocel și colectiv

Construcții civile,

Ed. Ped. 1986

7. Legi și hotărâri privitoare la

construcții - Legea 10/1995 și Legea

50/1991

8. Execuția lucrărilor de construcții,

Ed. Tehnică

1987

9. Utilajul și tehnologia structurilor de

construcții, manual,

Ed. Did. și Ped.

1981

a) probă practică (conform anexei 3 la Metodologie);

b) probă scrisă.

Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor balerin, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul care predă una dintre disciplinele din specialitatea coregrafie va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice interpretative ale cadrelor didactice și constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic. Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare- învățare- evaluare cadrul didactic trebuie să fie capabil: ● să cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului coregrafic școlar; ● să opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic; ● să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice; ● să utilizeze și să dezvolte valențele creative ale elevilor/elevului în lecția de dans; ● să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi; ● să utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient; ● să posede o gândire critică privitoare la creațiile coregrafice, având o atitudine reflexivă asupra dansului, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitsch. ● să dețină capacitatea de a comunică cu clasa/elevul. ● capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională. Pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată cu specializarea "Creație - Pedagogie Coregrafică" Posturi/catedre din școli și licee de artă Discipline: ● Istoria baletului universal și românesc ● Didactica specialității Istoria baletului universal 1. Dansul în Antichitate 1.1. Dansul ritual și ceremonial în Grecia antică. 1.2. Dansul în Roma antică, Forme de manifestare. 2. De la divertismentele dansante la opera - balet 2.1. "Ballet comique de la reine". 2.2. Comedia - balet. Tragedia - balet. Opera balet. 2.3. Prima academie de dans - Franța lui Ludovic al XIV-lea. 3. Nașterea și fundamentarea baletului 3.1. J.G.Noverre - "Scrisori despre dans și balete" - Concepția neoclasică asimilată în teoria baletului de acțiune sau baletului pantomimă. 3.2. Principiile fundamentale ale esteticii lui J.G.Noverre 4. Baletul în epoca romantică 4.1. Caracteristicile baletului romantic. 4.2. Caracteristicile stilul de dans al balerinelor romantice (Maria Taglioni, Fanny Elssler, Carlotta Grisi, Lucile Grahn, Fanny Cerrito). 4.3. Structura muzical-literar-coregrafică a spectacolului de balet în Romantism în viziunea coregrafilor Filippo Taglioni, Jean Coralli, Jules Perrot, Joseph Mazilier, Arthur Saint-Leon, Marius Petipa, Lev Ivanov. 5. "Baletele ruse" - revoluționarea concepției spectacologice a spectatorului de balet 5.1. "Stagiunile ruse" ale lui Diaghilev. 5.2. Relațiile compozitor-coregraf-dansator-scenograf în viziunea lui Mihail Fokin, Vaslav Nijinski, Leonid Massine, Bronislava Nijinska. 5.3. Noua estetică a coregrafiei clasice - George Balanchine, Serge Lifar. 6. Precursorii modernismului 6.1. Inovațiile scenice și ale limbajului coregrafic. Coregrafi reprezentativi- Loie Fuller, Isadora Duncan, Ruth St. Denis, Ted Shawn. 7. Expresionismul german 7.1. Rudolf van Laban - Teoretician și precursor al dansului contemporan. 7.2. Dansul fără muzică și gestul simbolic - Mary Wigman. 7.3. Tanztheater- Actualitatea demersului coregrafic al lui Kurt Jooss. 7.4. Continuatori ai esteticii expresioniste și ai Tanztheater - Până Bausch, Susanne Linke, Gerhard Bohner. 8. Dansul modern și contemporan american 8.1. Fondatori ai dansului modern american - Martha Graham, Doris Humphrey, Jose Limon, Lester Horton. 8.2. Abstracționismul în dans - Merce Cunningham, Alwin Nikolais. 8.3. Noua viziune despre dans impusă de mișcarea de la Judson Church. 8.4. Caracteristicile coregrafiei contemporane. Reprezentanți 9. Dansul contemporan european 9.1. Spectacolul coregrafic - Teatru total. Maurice Bejart. 9.2. Caracteristicile coregrafiei contemporane europene - Franța, Olanda, Anglia. Istoria baletului românesc 1. Baletul în România 1.1. Floria Capsali, fondatoare a spectacolului coregrafic românesc de inspirație folclorică. 1.2. Primul teatru de balet din România - Compania Oleg Danovski din Constanța (repertoriu românesc și universal). 1.3. Învățământul coregrafic românesc - tradiție, actualitate, perspective. 1.4. Coregrafi, interpreți și pedagogi români de renume care activează pe marile scene și în școlile de balet internaționale. 1.5. Repertoriul contemporan - între virtualitate și realitate. Didactica specialității 1. Cunoașterea termenilor din Curriculum Național și a unor termeni de specialitate din didactica educației coregrafice: Curriculum Național, Curriculum de baza și la decizia școlii, obiectivele cadru pentru clasele I-IX, arii curriculare, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: - lecția de dans; specificul acesteia; - formarea și dezvoltarea deprinderilor; - etapele pregătirii unei repertoriu coregrafic; - formarea și dezvoltarea memoriei kinestezice a elevilor; - organizarea și îndrumarea studiului sub supravegherea profesorului; - pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public; - pregătirea în vederea obținerii performanței; - importanța fișei psihopedagogice în activitatea de formare și dezvoltare tehnică și artistică a elevului; 3. Proiectarea lecției de coregrafie-demers de organizare anticipată a activității didactice: a. cunoașterea programei (lecturare, asimilare)în perspectiva corelării conținuturilor și a activităților de învățare cu obiectivele/competențele acesteia. b. proiectarea lecției de coregrafie prin prisma realizării obiectivelor/competențelor tehnice și artistice. Model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente c. Strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de coregrafie: procedee de predare a elementelor de bază tehnice, a elementelor tehnice de virtuozitate, calitatea expresivă a mișcării, încadrări stilistice, etc.; d. constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev. 4. Metode și mijloace didactice specifice:

a) clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea lecției de coregrafie, a caracterului său practic (jocul, exercițiul, etc.).

- criterii de selectare a repertoriului; modalități de stabilire și adaptare a studiului la cerințele repertoriului; - tehnica coregrafică necesară redării juste a coregrafiei, funcție de capacitatea elevilor;

b) video-audiția coregrafică (imagine și muzică)-act de educare a sensibilitații artistice, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor artistice și a personalității elevului:

- locul video-audiției coregrafice în lecția de coregrafie, exemple; - mediul artistic ca premisa a formării și dezvoltării actului interpretativ al elevului; - repertoriul coregrafic: genuri, stiluri diferite, etc; - corelarea cu mijloacele de expresie ale altor discipline (literatură, educație plastică educație vizuală, design, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc); 5. Creativitatea în lecția de coregrafie; modalități de dezvoltare a acesteia - formarea gândirii critice, autocritice, reflexive, autonome; raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor. 6. Evaluarea în ora de coregrafie: - tipuri de evaluare specifice evaluării în ora de coregrafie; - eficiența evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de coregrafie. 7. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ: - caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor -elev - tipuri de relații. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală. BIBLIOGRAFIE DE SPECIALITATE 1996. Banes, Sally, Terpsichore în Sneakers, Post/Modern Dance, Wesleyan University Press, 1987 Bejat, M, Ce este talentul? Editura științifică și enciclopedică, București 1967 Caraman Fotea, Daniela și Constantinescu, Grigore, Fascinația dansului, dicționar de balet, Ed. Muzicală, București, 2008 Bourcier, Paul, Histoire de la Danse, Edition du Seuil, Paris, 1994 Cardenes, Antonio Pita, Gelu Barbu, ritmul sentimentelor, Cartea Românească, București, 2004 Cassou, J., Panorama artelor contemporane- Ed. Meridiane, București 1983 Constantinescu, Marian, Dirijorul de lebede, Ed. Muzicală, 1989 Cursaru, Lucian, Argonauții marilor iubiri, Ed. Muzicală, București, 1987 Cursaru, Lucian, Paravan cu iriși, Ed. Muzicală, București, 1984 Dumitrescu, M., Amintiri despre Floria Capsali, Ed. Muzicală, București 1985 Duncan, Isadora, Viața mea, Ed. Editex, București, 1993 Girot, Isabelle, Michel, Marcelle, La dans au XX siecle, Larousse, 2002 Montreal Kostrovițkaia, V, 100 de ore de dans clasic, Leningrad, 1981 Lapșina, N., Mir Iskusstva, Ed. Meridiane, 1980 Lesschaeve, Jacqueline, The dancer and the Dance - Merce Cunningham, New York, 1985 Lifar, Serge, Le Manifeste du Choregraphe, Paris, 1935 Negry, Gabriel, Codex Choreic. Sinteze coregrafice comentate, Ed. Little Star Impex, Noverre, Jean-Georges, Scrisori despre dans și balete, Ed. Muzicală, București, 1967 Pandolfi, V., Istoria teatrului universal,- Ed. Meridiane, București 1971 Razan, Fernand, Dictionnaire du Ballet Moderne, SPADEM, Paris, 1957 Repertoriu de termeni ai dansului clasic- Ed. Amphora, Paris 1987 Sava, I. Constantinescu, G., Ghid de balet, Ed. Muzicală, 1987 Tarasov, M., Dans clasic, Ed. Iskusstva, 1971 Tatarkiewicz, W., Istoria esteticii, Ed. Meridiane, București 1978 Urseanu, T, Ianegic, I, Istoria baletului, Ed. Muzicală, 1967 Valery, Paul, Degas. Dans. Desen, Ed. Meridiane, 1968 Vartolomei, Luminița, Soclu pentru efemeride, Ed. Muzicală, București, 1992 Vasilescu, T. Tita, S., Folclor coregrafic românesc - tipărit sub egida Consiliului Culturii, București, 1972 Vatașianu, V., Istoria artei europene, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1967. Wigman, M, The Language of dance, Londra, 1966 Zațepina, Klimov, Richter, Dansul popular scenic, Ed. Iskusstva 1976 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂȚII

- Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995 Bârzea C. - Arta și stiința educației, EDP, București 1995 Bibliografie pentru didactica specialității Brunner J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP București 1970 Călin M. - Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995 Cerghit I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980 Crețu C.-Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 Cristea S.-Dicționar de termeni pedagogici, EDP, București, 1998 Cucoș C.-Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 Geissler E.G.-Mijloace de educație, EDP, București, 1997

- Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979 Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 I. T. Radu- Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001 Ionescu M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Ionescu M.-Previziune și control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979 Iucu R-Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iași 2000 de Katele J.M.-L`evaluation, Bruxelles, 1986 Joița E.-Eficiența instruirii, EDP, București, 1998 Landsherre G-Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975 Ministerul Educației Curriculum Național, București, 1999 Ministerul Educației și Cercetării Planuri de învățământ București 2001 Ministerul Educației și Cercetării-Consiliul Național pentru Curriculum Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară Arte pentru clasele I-a a XII-a., București 2002 Neacșu I- Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară, București, 1990 Pavelcu V-Principii de docimologie, EDP, București, 1968 Preda V.-Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999

- Normative de dotare cu mijloace de învățământ, MEN, București, 1993 Radu I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Radu I.-Experiența didactică și creativitate, Ed. Dacia Silverstone R.-Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1998 Stanciu M.-Reforma conținuturilor învățământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iași, Stoica A.-(coord.)Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 Strungă C.-Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara 1999 Șchiopu -Psihologia vărstelor, EDP, București, 1981 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursului Autori: Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Național de Evaluare și Examinare Prof. Anca Mândrescu Liceul de Coregrafie Fl. Capsali București Prof. Rodica Istrate Liceul de Coregrafie O. Stroia Cluj Napoca CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: CULTURĂ CIVICĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Cultură civică se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Cultură civică pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Cultură civică, precum și a metodicii disciplinei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ I. INDIVID ȘI SOCIETATE 1. Persoana: unicitatea și demnitatea omului 2. Omul - ființă socială:

a) Grupurile: caracteristici, tipuri

b) Atitudini și relații interpersonale în grup/între grupuri

c) Familia ca grup social: distribuirea rolurilor în familie; familia contemporană

d) Comunitatea locală, națională și internațională:

- comunitatea locală; raportul stat - comunitate locală - națiunea; cetățenia - comunitatea internațională; integrarea europeană II. AUTORITATEA 1. Teorii despre stat 2. Exercitarea puterii în stat. Forme de guvernare și regimuri politice: regimuri democratice, autoritare și totalitare 3. Raporturi între cetățeni și autorități 4. Statele moderne și constituționalismul 5. Constituțiile epocii moderne; exemple reprezentative III. SISTEMUL POLITIC ÎN ROMÂNIA 1. Istoricul constituționalismului în România 2. Constituția României

a) Elaborarea Constituției României

b) Structura Constituției și mecanismele constituționale

c) Valori și principii constituționale

d) Revizuirea Constituției

e) Drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor

3. Instituții și practici democratice

a) Statul democratic și principiul separării puterilor

b) Autoritățile statului român:

- autoritatea legislativă; legile - executivul; administrația centrală și locală - autoritatea judecătorească; aplicarea legilor - președintele României

c) Partide politice și organizații cetățenești

IV. RAPORTUL CETĂȚEAN-STAT ÎN SOCIETATEA DEMOCRATICĂ

1. Mass-media și opinia publică

a) Mass - media: definiție, clasificări, funcții

b) Opinia publică; rolul mediilor în formarea opiniei publice

c) Libertatea presei; libertate și responsabilitate în producerea, transmiterea și receptarea mesajului propagat prin mass-media; prejudecăți și stereotipuri

2. Cetățenia și practicile democratice

a) Societatea civilă și inițiativele cetățenești (inițiative în comunitățile locale, inițiative legislative etc.)

b) Dreptul de asociere

c) Alegerile și votul

d) Participarea la luarea deciziei publice și la controlul aplicării acesteia în contextul democrației reprezentative și al formelor de manifestare a democrației directe

V. LIBERTATEA ȘI RESPONSABILITATEA 1. Distincția între libertatea personală, politică și cea economică 2. Libertate pozitivă și libertate negativă; libertățile publice 3. Limite ale libertății; privarea de libertate. 4. Participarea cetățenească și responsabilitatea VI. DREPTATEA ȘI EGALITATEA 1. Tipuri de dreptate 2. Justiția ca instituție de apărare a dreptății 3. Dreptatea, egalitatea și inegalitatea; tipuri de egalitate 4. Egalitatea șanselor și egalitatea în fața legii VII. PROPRIETATEA 1. Formele proprietății și evoluția lor 2. Dreptul la proprietate; calitatea de proprietar 3. Proprietatea privată și economia de piață 4. Economia de piață și democrația în România VIII. IDENTITATE NAȚIONALĂ ȘI EUROPEANĂ 1. Identitate națională și patriotism; sentimentul național, conștiința națională 2. Complexitatea identității personale în prezent: identități multiple 3. Alterări ale patriotismului: xenofobia, șovinismul, demagogia 4. România și integrarea Euro-atlantică IX. ETICĂ ȘI CIVISM 1. Omul-ființă morală 2. Valori, norme și obligații moral-civice 3. Atitudini și comportamente moral-civice 4. Dileme morale și responsabilitate moral-civică X. DREPTURILE OMULUI ȘI DREPTURILE COPILULUI 1. Declarația Universală a Drepturilor Omului: - istoric - tipuri de drepturi - drepturile fundamentale ale omului și responsabilitățile asociate 2. Promovarea și respectarea drepturilor omului 3. Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului: - istoric - principii generale ale convenției - drepturile fundamentale ale copilului și responsabilitățile asociate 4. Promovarea și respectarea drepturilor copilului D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE CULTURĂ CIVICĂ

1. Constituția României 2.

Convenția ONU cu privire la Drepturile Copilului 3.

Declarația Universală a Drepturilor Omului 4.

Referendumul național privind revizuirea Constituției României, Regia Autonomă "Monitorul Oficial", București, 2003 5. Ioan Muraru, Simina Tănăsescu, "Drept constituțional și instituții politice", Ed. Lumina Lex, București, 2001 6. Gabriel Almond, Sidney Verba, "Cultura civică", Ed. Du Style, București, 1996 7. Raymond Aron, "Democrație și totalitarism", Ed. All, București, 2001 8. Robert Dahl, "Poliarhiile", Ed. Du Style, București, 1998 9. Adrian Paul Iliescu, Emanuel-Mihail Socaciu, "Fundamentele gândirii politice moderne. Antologie comentată", Ed. Polirom, Iași, 1999 10. Jakub Karpinski, "ABC-ul democrației", Ed. Humanitas, București, 1993 11. Arend Lijphart, "Modele ale democrației", Ed. Polirom, Iași, 2000 12. Pierre Manent, "Originile politicii moderne", Ed. Nemira, București, 2000 13. J. St. Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, București, 2001 14. Adrian Miroiu, coord., "Teorii ale dreptății" Ed. Alternative, București, 1997 15. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, București, 1995 16. Karl Popper, "Societatea deschisă și dușmanii ei", Ed. Humanitas, București, 1990 17. J. J. Rousseau, "Discurs asupra inegalității dintre oameni", Ed. Antet, București, 2001 18. Dominique Schnapper și Christian Bachelier, "Ce este cetățenia?", Ed. Polirom, Iași, 2001 19. George Voicu, "Pluripartidismul", Ed. All, București, 1998 20. Mihai Coman, "Mass media, mit și ritual. O perspectivă antropologică", Ed. Polirom, Iași, 2005 21. Petru Iluț, "Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie", Ed. Polirom, Iași, 2005 E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI CULTURĂ CIVICĂ I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Cultură civică 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Cultură civică. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE 1.

Criterii de notare pentru clasa a VIII-a, lucrare apărută sub coordonarea SNEE, Ed. Sigma, București, 2004 2.

Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000 3.

Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru Educație civică și Cultură civică, lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002 4. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001 5. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998 6. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997 7. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998 8. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000 9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 10. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990 11. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000 12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003 14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Cultură civică (toți anii de studiu), manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul, precum și ghidurile metodice care însoțesc manualele de Cultură civică. Grupul de lucru pentru discipline socio-umane Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DREPT PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice; 2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire; 3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; 6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate; 7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată; 10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. TEME DE SPECIALITATE 1. DREPT CONSTITUȚIONAL 1.1. Supremația Constituției ● concept; fundamentare științifică; consecințe juridice; garanții. 1.2. Controlul constituționalității legilor ● concept; forme de control; autorități competente. 1.3. Curtea Constituțională a României ● organizare; funcționare; competență; acte. 1.4. Drepturile fundamentale ale cetățenilor ● concept; clasificări; garanții; restrângeri. 1.5. Îndatoririle fundamentale ● concept; îndatoririle fundamentale ale cetățenilor României. 1.6. Avocatul Poporului 1.7. Parlamentul. Funcții ● funcționarea parlamentului (mandatul, sesiunea, sistemul de vot); ● incompatibilități și imunități. 1.8. Mandatul parlamentar 1.9. Legea, ca act juridic al Parlamentului ● definiție; ● clasificare (legi constituționale, legi organice și legi ordinare); ● elaborarea, promulgarea și publicarea legilor; ● aprobarea legii prin referendum; ● deosebirile dintre Constituție și legi. 2. DREPT ADMINISTRATIV 2.1. Dreptul aplicabil administrației publice ● obiectele dreptului administrativ; ● izvoarele, normele și raporturile dreptului administrativ. 2.2. Organizarea administrației publice ● Președintele României; ● guvernul și administrația centrală; ● administrația publică locală. 2.3. Funcția publică ● constituționalitatea și legalitatea funcției publice în România; ● recrutarea și încadrarea funcționarilor publici; ● dreptul la carieră și răspunderea funcționarilor. 2.4. Activitatea autorităților administrației publice ● definiția și trăsăturile actului administrativ; ● regimul juridic aplicabil actului administrativ. 2.5. Răspunderea în dreptul administrativ ● răspunderea administrativ-contravențională. 2.6. Contenciosul administrativ ● condițiile acțiunii directe în contenciosul administrativ; ● acte exceptate de la controlul instanțelor de contencios administrativ. 3. DREPT CIVIL 3.1. Raportul juridic civil ● definiție; ● părțile raportului juridic civil; ● conținut; ● obligația civilă. 3.2. Bunurile și clasificarea lor 3.3. Actul juridic civil ● definiție; ● categorii de acte juridice civile; ● condițiile actului juridic civil; ● efecte; ● nulitatea actului juridic civil. 3.4. Patrimoniul și funcțiile lui ● noțiune, caractere juridice, funcții. 3.5. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale ● noțiune, caractere; ● felurile proprietății în raport de titular (domeniul public și domeniul privat). 3.6. Modurile de dobândire a drepturilor reale ● legea; ● tradițiunea, ocupațiunea, accesiunea; ● uzucapiunea. 3.7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate: ● dreptul de uzufruct; ● dreptul de uz; ● servituți; ● dreptul de superficie. 3.8. Contractul ca izvor de obligații ● definiție, clasificare, încheiere, efecte. 3.9. Faptul juridic ilicit și licit, ca izvor de obligații ● răspunderea civilă delictuală (natura juridică, funcții); ● răspunderea civilă contractuală; ● răspunderea pentru fapta proprie (condițiile generale ale răspunderii: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția, existența capacității delictuale a celui ce a săvârșit fapta ilicită); ● răspunderea pentru fapta altei persoane (răspunderea părinților pentru fapta copiilor minori; răspunderea institutorului pentru faptele elevilor și a meșteșugarilor pentru faptele ucenicilor; răspunderea comitenților pentru faptele prepușilor). 3.10. Contracte speciale, vânzarea, donația, locațiunea, antrepriza, mandatul, societatea civilă. 4. DREPT PENAL 4.1. Noțiuni generale ● dreptul penal ca ramură de drept: noțiunea, obiectul, caracterul; ● raportul juridic penal: noțiune, importanță, structură, particularități; ● izvoarele dreptului penal. 4.2. Legea penală și limitele aplicării sale ● legea penală, noțiunea și categoriile de legi penale; ● aplicarea legii penale în spațiu: problemele aplicării legii penale în raport cu faptele săvârșite pe teritoriul țării; aplicarea legii penale în raport cu faptele săvârșite în afara teritoriului țării; 4.3. Noțiunea de infracțiune ● trăsăturile esențiale ale infracțiunii: pericolul social, vinovăția, prevederea în legea penală. 4.4. Conținutul infracțiunii ● aspecte generale: noțiune și importanță, structură, clasificare; ● conținutul constitutiv al infracțiunii: noțiuni preliminare, latură obiectivă, latură subiectivă; ● condiții privind obiectul, subiecții, locul și timpul săvârșirii acțiunii. 4.5. Formele și modalitățile infracțiunii ● formele infracțiunii: aspecte generale, acte preparatorii, tentativa, infracțiunea fapt consumat, infracțiunea fapt epuizat. 4.6. Săvârșirea infracțiunii de mai multe persoane ● generalități privind pluralitatea de infractori: noțiune și caracterizare, forme; ● participația penală: generalități, participația propriu-zisă (perfectă) și participația improprie (imperfectă). 4.7. Cauzele care înlătură caracterul penal al faptei ● cauzele generale care exclud vinovăția persoanei în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală: legitima apărare, starea de necesitate, constrângerea fizică și constrângerea morală, cazul fortuit, iresponsabilitate, beția, minoritatea făptuitorului, eroarea, fapta prevăzută de legea penală care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni. 4.8. Sancțiunile în dreptul penal ● generalități privind sancțiunile în dreptul penal: particularitățile sancțiunilor în dreptul penal, cadrul sancțiunilor în dreptul penal (pedepse, măsuri de siguranță, măsuri educative); ● generalități asupra pedepselor: noțiunea și caracterul pedepsei, scopul și funcțiile pedepsei, categorii de pedepse; 4.9. Răspunderea penală ● generalități privind răspunderea penală ca instituție: noțiune și caracterizare; ● generalități privind individualizarea pedepselor: noțiune, forme și modalități, mijloace de individualizare; ● individualizarea legală a pedepselor: aspecte generale, individualizarea legală propriu-zisă, stabilirea cadrului și mijloacelor de realizare a celorlalte forme de individualizare; ● individualizarea judiciară a pedepselor: criteriile generale de individualizare, circumstanțele atenuante, circumstanțele agravante, aplicarea sancțiunilor față de infractorii minori: măsurile educative (mustrarea, libertatea supravegheată, internarea într-un centru de reeducare, internarea într-un institut medical educativ); 5. DREPTUL MUNCII ȘI SECURITĂȚII SOCIALE 5.1. Obiectul, definiția și caracterizarea dreptului muncii 5.2. Izvoarele dreptului muncii ● categorii de izvoare ale dreptului muncii; specific. 5.3. Raportul juridic de muncă ● subiectele, conținutul, obiectul raportului juridic de muncă. 5.4. Dreptul individual al muncii ● contractul de muncă: părțile contractului de muncă, condiții de valabilitate; ● forma și conținutul contractului de muncă; ● nulitatea, suspendarea, delegarea, detașarea, transferul, încetarea contractului de muncă. 5.5. Timpul de lucru și timpul de odihnă ● noțiunea de timp de lucru; durata zilei de muncă; munca suplimentară; ● noțiunea și formele timpului de odihnă; concediul de odihnă; alte categorii de concediu. 5.6. Răspunderea materială și obligații de restituire ● noțiune, trăsături specifice; ● condiții; ● formele răspunderii materiale; ● procedura de stabilire și recuperare a despăgubirilor în cazul răspunderii materiale. 6. DREPT COMERCIAL 6.1. Introducere în dreptul comercial ● noțiunea și obiectul dreptului comercial; ● izvoarele dreptului comercial. 6.2. Faptele de comerț ● noțiunea și caracteristicile faptelor de comerț; ● clasificarea faptelor de comerț; ● fapte de comerț obiective; ● fapte de comerț subiective; ● fapte de comerț unilaterale. 6.3. Comercianții - reguli generale ● calitatea de comerciant; ● capacitatea cerută pentru a fi comerciant; ● obligațiile profesionale ale comercianților; ● fondul de comerț. 6.4. Societăți comerciale ● reguli generale privind societățile comerciale: noțiunea de societate comercială, elemente specifice; clasificarea societăților comerciale; constituirea societăților comerciale (acte constitutive, condiții de validitate); modificarea actelor constitutive; dizolvarea și lichidarea societăților comerciale; ● reguli speciale privind diferitele forme de societate: societatea pe acțiuni (noțiune, constituire, regimul acțiunilor, bilanț, beneficii, rezerve, dizolvare și lichidare); societatea cu răspundere limitată (noțiune, constituire, funcționare, dizolvare și lichidare). 6.5. Obligațiunile comerciale ● contractele comerciale: vânzare-cumpărare; mandat; comision; gaj; locațiunea. Bibliografie:

1. Apostol, D.C.,

Drept și legislație - manual

pentru clasa a X-a,

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

2002;

2. Apostol, D.C.,

Ionescu, S.C.,

Economia întreprinderii și

elemente de legislație - manual

pentru clasa a XI-a,

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

2002;

3. Athanasiu, A.,

Moarcăș, C.A.,

Muncitorul și legea,

Editura Oscar Print,

București, 1999;

4. Beleiu, Gh., Nicole,

M., Trușcă, P.,

Drept civil român,

Editura Universul Juridic,

2002;

5. Beligrădeanu, Ș.,

Legislația muncii comentată,

Editura Lumina Lex, 1999- 2002;

6. Bîrsan, C.,

Drept civil. Drepturi reale,

Editura All Beck,

București, 2002;

7. Bozgan, V., Sârbu, A.,

Economia întreprinderii și

elemente de legislație - manual

pentru clasa a XI-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001;

8. Bulai, C.,

Manual de drept penal, partea

generală,

Editura All, București,

1997;

9. Căpățână, O.,

Instituții ale noului drept

comercial. Societățile

comerciale,

Editura Lumina Lex,

București, 1991;

10. Cărpenaru, S.,

Drept comercial român, ediția a

IV-a,

Editura All Beck,

București, 2002;

11. Deak, F.,

Tratat de drept civil, Contracte

speciale,

Editura Universul Juridic,

București, 2002;

12. Dușcă, A.I., Țenea,

A.L.,

Drept și legislație - manual

pentru clasa a X-a,

Editura Oscar Print,

București, 2001;

13. Filipescu, I.,

Drept civil, Dreptul de

proprietate și alte drepturi reale,

Editura Actami, București,

2000;

14. Ghimpu, S., Țiclea,

A.,

Dreptul muncii,

Editura All Beck,

București, 2000;

15. Iorgovan, A.,

Tratat de drept administrativ,

vol. I și II., ediția a III-a

restructurată, revăzută și

adăugită,

Editura All Beck, colecția

Curs universitar, București,

2001 (vol. I) și 2002

(vol.II);

16. Matei, L., Popescu, I.,

Dincă, D.,

Instituțiile administrației publice

- manual pentru clasa a XII-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001;

17. Mitrache, C.,

Mitrache, C.,

Drept penal român,

Casa de editură și presă

Șansa, București, 2002;

18. Mladen, C.,

Drept și legislație - manual

pentru clasa a X-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001;

19. Muraru, I.,

Tănăsescu, S.,

Drept constituțional și instituții

politice, ediția a IX-a revăzută și

adăugită,

Editura Lumina Lex,

București, 2001;

20. Stătescu, C., Bîrsan,

C.,

Teoria generală a obligațiilor,

Editura All Beck,

București, 2002;

21. Toader, C., Ciobanu,

A., Răducanu, A.,

Drept și legislație - manual

pentru clasa a X-a,

Editura All Educațional,

București, 2002;

22. Țaina, C.,

Drept și legislație - manual

pentru clasa a X-a,

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001;

23. Vida, I.,

Puterea executivă și

administrația publică,

Editura Regia Autonomă

"Monitorul Oficial",

București, 1994;

POȘTĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

1. Bozgan, V., Sârbu, A.,

Economia întreprinderii și elemente

de legislație - clasa a XI-a,

Ed. Economică Preuniversitaria,

București, 2001

2. Capotă, V., Hangan,

D., Lixandru, F.,

Finanțe - clasa a XII-a,

Ed. Niculescu ABC, București,

2002

3. Călin, O., Ristea, M.,

Bazele contabilității,

Ed. Genicod, București, 2002

4. Cojocea, A., Sălceanu,

Al.,

Contabilitate - clasa a XII-a,

Ed. Economică Preuniversitaria,

București, 2002

5. Dan, V., Isaic-Maniu,

R., Mitran, D.,

Economia întreprinderii - clasa a

X-a,

Ed. All Educațional, București,

2002

6. Feleaga, N., Malciu,

L., Bunea, S.,

Candea, E.,

Contabilitate - clasa a X-a,

Ed. Economică Preuniversitaria,

București, 2001

7. Gavrilă, T.,

Lefter, V.,

Managementul firmei,

Ed. Economică, București, 2002

8. Ghiță, M.,

Mareș, V.,

Finanțe - clasa a XII-a,

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2002

9. Isai, V.,

Negoescu, G.,

Contabilitate - clasa a X-a,

Ed. All Educational, București,

2002

10. Isai, V.,

Contabilitate - clasa a XI-a,

Ed. All Educational, București,

2002

11. Isai, V.,

Contabilitate - clasa a XII-a,

Ed. All Educational, București,

2002

12. Lefter, V.,

Chivu, I.,

Economia întreprinderii - clasa a

X-a,

Ed. Economică Preuniversitaria,

București, 2001

13. Matei, Alexandrian

Contabilitatea evenimentelor și

tranzacțiilor-clasa a XI-a,

Ed. CD Press

14. Moșteanu, T., Iftemie,

E., Moșteanu, R.,

Finanțe- clasa a XII-a,

Ed. Economică Preuniversitaria,

București, 2001

15. Nicolescu, O.,

Verboncu I.

Management,

Ed. Economică, București, 2001

16. Ristea, M.,

Dumitru C.

Contabilitatea financiară,

Ed. Mărgăritar, București, 2003

17. Ristea, M.,

Dima, M.,

Contabilitatea societăților

comerciale,

Ed. Universitară, București,

2003

18. Ristea, M., Panciu,

C., Ionescu, R.,

Dinescu, M.,

Contabilitate - clasa a X-a,

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2002

19. Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Economia întreprinderii, profil

Servicii- manual pentru clasa a X-a,

Editura Oscar Print, București,

2001

20. Tanțău, A.,

Management strategic,

Editura ASE, București, 2003

21. Hangan D.Tudor M,

Lămâie D

(coordonator),

Finanțe și fiscalitate,

Ed. CD Press 2010

22. Vuță, M., Brașoveanu,

I.,

Finanțe - clasa a XII-a,

Ed. All Educational, București,

2002

23. Ilie și colectivul

Organizarea resurselor umane

Ed. Oscar Print, București, 2006

24. Ilei Suzana și

colectivul

Finanțarea afacerii - clasa a XII a

Ed. Oscar Print, București, 2006

25. Reglementări contabile pentru

agenții economici,

Ed. Economică, București, 2001

26. Ghid practic de aplicare a

Standardelor Internaționale de

Contabilitate,

Ed. Economică, București, 2001

27. Raportul anual privind proiectul Legii bugetului de stat, Ministerul Finanțelor Publice,

www.guv.ro

28. Legea finanțelor publice nr. 500/2002, M.O. nr. 597/13 august 2002

29. Ordinul M.F.P. nr. 306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,

armonizate cu directivele europene, M.O. nr. 279/25.04.2002

Autori: PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele Economie și Educație antreprenorială se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplinele Economie și Educație antreprenorială pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor Economie și Educație antreprenorială, precum și a metodicii disciplinelor; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ I. UNIVERSUL ECONOMIEI 1. Sisteme economice (economia naturală, economia de schimb, economia de piață) 2. Tipuri de agenți/unități economice; circuitul economic II. CONSUMATORUL 1. Nevoi, resurse, raționalitate economică 2. Consumatorul și comportamentul său (utilitatea economică; alegerea consumatorului rațional; costul de oportunitate) III. PRODUCĂTORUL/ÎNTREPRINZĂTORUL 1. Factorii de producție (factorii și neofactorii de producție; combinarea factorilor de producție) 2. Cost, profit, productivitate, eficiență economică IV. CERERE, OFERTĂ, PREȚ 1. Cererea (formare, lege, elasticitate) 2. Oferta (formare, lege, elasticitate) 3. Raportul cerere - ofertă - preț; prețul de echilibru V. PIAȚA 1. Caracteristicile generale ale pieței 2. Concurența (rol, forme, strategii) 3. Forme ale pieței (piața bunurilor și serviciilor; piața forței de muncă; piața monetară; piața capitalurilor; piața valutară) VI. ECHILIBRUL ȘI DEZECHILIBRUL ECONOMIC 1. Modele ale echilibrului economic 2. Dezechilibre economice: șomajul și inflația VII. CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 1. Creștere economică (factori; tipuri; beneficii și costuri) 2. Dezvoltare economică 3. Fluctuații ale activității economice 4. Măsurarea rezultatelor activității economice: indicatorii macroeconomici 5. Venit, consum, economii, investiții VIII. ECONOMIA MONDIALĂ 1. Piața mondială și formele ei 2. Integrarea economică și globalizarea 3. Probleme ale economiei mondiale IX. POLITICI ECONOMICE 1. Statul în economia de piață 2. Politici economice (tipuri, conținuturi, scopuri, instrumente de realizare) X. INIȚIEREA ȘI DERULAREA ACȚIUNII ANTREPRENORIALE 1. Individul, ca întreprinzător 2. Planul de afaceri (structură și fundamentare) 3. Instrumente necesare studierii pieței 4. Resurse necesare derulării unei afaceri (financiare, materiale, umane) 5. Evaluarea afacerii XI. COMPORTAMENTUL ÎN AFACERI 1. Competențe ale întreprinzătorului de succes 2. Responsabilitatea în afaceri (răspunderea în afaceri; principii etice în acțiunea antreprenorială) XII. RISC ȘI REUȘITĂ ÎN AFACERI 1. Riscul în afaceri (tipuri; modalități de minimizare a riscului) 2. Reușita în afaceri (principii generale și elemente specifice în realizarea unei afaceri reușite) D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ 1. Anvers Denis, "Economia mondială", Ed. Humanitas, București, 1991 2. Becker Gary S., "Comportamentul uman, o abordare economică", Editura All, București, 1994 3. Ciobanu loan, Ciulu Ruxandra, "Strategiile competitive ale firmei", Ed. Polirom, Iași, 2005 4. Didier Michel, "Economia: Regulile jocului", Ed. Humanitas, București, 1998 5. Dobrotă Niță (coord.), "Dicționar de economie", Ed. Economică, București, 2002 6. Dobrotă Niță (coord.), "Economie" - Manual ASE, Editura Economică, București, 2001 7. Druță Florin, "Motivația economică", Ed. Economică, București, 1999 8. Durand M., "Bursa", Editura Humanitas, București, 1992 9. Friedman Milton, "Capitalism și libertate", Editura Enciclopedică, București, 1995 10. Frois Gilbert Abraham, "Economia Politică", Editura Humanitas, București, 1994 11. Galbraith John Kenneth, "Societatea perfectă", Ed. Eurosong & Book, București, 1997 12. Heyne Paul, "Modul economic de gândire", Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991 13. Huidumac Cătălin, Rogojanu Angela, "Introducere în studiul economiei de piață", Ed. All, București, 1998 14. Ignat I., "Uniunea Economică și Monetară Europeană", Editura Symposion, Iași, 1994 15. Keynes J. M., "Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor" Ed. Științifică, București, 1970 16. King Alexander, Schneider Bertrand, "Prima revoluție globală", Ed. Tehnică, București, 1993 17. Martin Hans-Peter, Schumann Harald, "Capcana globalizării", Ed. Economică, București, 1999 18. Rugină A. N., "Principia Oeconomica. Fundamente noi și vechi ale analizei economice", Ed. Academiei Române, București, 1993 19. Rujan O., "Teorii și modele privind relațiile economice internaționale", Ed. All, București, 1994 20. Sută-Selejan Sultana, "Doctrine și curente în gândirea economică modernă și contemporană", Ed. All, București, 1994 21.

"Economia politică" (Economics), Editura Economică, București, 1994 E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR ECONOMIE ȘI EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Economie și Educație antreprenorială 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Economie și Educație antreprenorială. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE 1.

Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000 2.

Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002 3. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001 4. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998 5. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997 6. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998 7. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000 8. Druță M. E., "Didactica disciplinelor economice. Considerații teoretice și aplicații", Ed. ASE, București, 2002 9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 10. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990 11. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000 12. Stoica A. (coord.), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003 14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplinele Economie și Educație antreprenorială, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul. Grupul de lucru pentru discipline socio-umane Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Educația fizică și sportul constituie singura disciplină de învățământ cu adresabilitate directă la sănătatea populației școlare, având o pregnantă specificitate a abordării procesului de predare-învățare-evaluare. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice pentru Educație fizică și sport este elaborată pentru a veni în sprijinul candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Educație fizică și sport, care au absolvit facultăți de acest profil. Activitatea profesorului se concentrează pe formarea și dezvoltarea la elevi a unor competențe generale și specifice, corelate cu cele opt competențe cheie europene. Unul dintre dezideratele disciplinei de învățământ Educație fizică și sport este să păstreze la un nivel ridicat interesul elevilor pentru pentru acest domeniu, inclusiv prin asigurarea condițiilor optime pentru învățarea permanentă. Această programă răspunde deci cerințelor profilului absolventului de învățământ superior, care urmează să fie incadrat pe un post didactic în învățământul preuniversitar - profesor de educație fizică și sport în învățământul de masă, în învățământul sportiv integrat și suplimentar sau în învățământul special. Acest profil presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale domeniului Educației fizice și sportului, a tendințelor noi în evoluția disciplinei, aplicarea noilor direcții ale didacticii și ale metodicii predării-învățării-evaluării Educației fizice și sportului. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Tematica științifică, tematica pentru metodica predării Educației fizică și sportului și bibliografia obligatorie, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie reper pentru candidați - absolvenți ai învățământului superior de educație fizică și sport - în demersul susținerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar. Programa de Educație fizică și sport pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele Educație fizică, Pregătire sportivă teoretică și Pregătire sportivă practică, discipline de învățământ aparținând ariei curriculare Educație Fizică și Sport. Competențele și conținuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină seamă de particularitățile de dezvoltare psihologică și de vârsta elevilor, de resursele materiale și umane avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești, în context european. B. COMPETENȚELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT Competențele specifice cadrului didactice cu specializarea Educație fizică și sport, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt: ● Analizarea conținuturilor științifice ale disciplinei Educație fizică și sport; ● Utilizarea și interpretarea informației provenite din teoria și didactica disciplinei; ● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Educației fizice și sportului școlar; ● Înțelegerea principiilor didacticii specifice Educației fizice și sportului; ● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conținuturi; ● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● Elaborarea programelor și dezvoltarea activităților didactice în cadrul curriculumului la decizia școlii, activități curriculare și extracurriculare; ● Proiectarea conținuturilor instruirii, organizarea corespunzătoare a activităților didactice și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi; ● Adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă, sex, nivel de pregătire ale elevilor și la condițiile materiale; ● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice; ● Înțelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activității sale, drepturile legale ale elevilor și părinților, propriile sale drepturi și responsabilități; ● Cunoașterea criteriilor de evaluare a activității sale și integrarea acestora în conceperea și realizarea activității didactice. C. CONȚINUTURILE PROGRAMEI C.I. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI 1. Noțiunile fundamentale în Educație fizică și sport. 2. Idealul și funcțiile Educației fizice și sportului. 3. Concepții actuale despre Educație fizică și Sport școlar. 4. Obiectivele Educației fizice și sportului. 5. Subsistemele Educației fizice. 6. Formele de organizare a Educației fizice și Sportului școlar. 7. Caracteristicile motricității la vârstele școlarității. 8. Învățarea motrică. 9. Cunoștințele de specialitate. 10. Deprinderile și priceperile motrice. 11. Aptitudinile/calitățile motrice. 12. Exercițiul fizic și celelalte mijloace ale Educației fizice școlare. 13. Efortul în lecția de Educație fizică. 14. Statutul și rolul profesorului de educație fizică și sport. 15. Lecția de educație fizică - aspecte teoretice. 16. Principiile didactice. 17. Metodele de învățământ. 18. Proiectarea activității didactice la disciplina Educație fizică. 19. Evidența în domeniul Educației fizice școlare 20. Evaluarea la disciplina Educație fizică. 21. Componentele Curriculumului Național. C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI 1. Utilizarea componentelor curriculumului național la disciplina Educație fizică. 2. Elaborarea și utilizarea curriculumului la decizia școlii, la disciplina Educație fizică. 3. Elaborarea documentelor de proiectare didactică în Educația fizică școlară. 4. Stabilirea conținuturilor (mijloace, formații de lucru, dozare, indicații metodice) pe componentele structurii lecției de Educație fizică. 5. Modalități de respectare a principiilor didactice în predarea disciplinei Educație fizică. 6. Specificul aplicării metodelor verbale, intuitive și practice în predarea conținuturilor specifice disciplinei Educație fizică. 7. Metodica dirijării efortului în lecția de Educație fizică. 8. Metodica predării disciplinelor sportive prevăzute de Programa Școlară de Educație fizică și sport. 9. Criterii de stabilire a structurilor motrice pentru evaluarea nivelului de instruire în gimnastică și jocuri sportive 10. Selectarea și eșalonarea metodică a criteriilor de stabilire a scalelor de notare. D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Barbu C., Stoica M.

(2000) Metodica predării exercițiilor de atletism în lecția de educație fizică, București, Edit. Printech 2. Cârstea Gh.

(1999) Metodica educației fizice școlare, București, A.N.E.F.S. 3. Cârstea Gh.

(2000) Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura ANDA 4. Criteriile de notare la clasa a V-a și a VIII-a, www.edu.ro 5. Croitoru D.

(2000) Volei, București, A.N.E.F.S. 6. Dragnea A.

(1996) Antrenamentul sportiv, București, Editura Didactică și Pedagogică 7. Dragnea A. (coord.) (2002) Teoria educației fizice și sportului, București, Editura FEST 8. Dragnea A., Bota A.

(1999) Teoria activităților motrice, București, Editura Didactică și Pedagogică 9. Dragnea A., Teodorescu S.

(2002) Teoria sportului, București, Editura FEST 10. Firea E.

(2003) Metodica educației fizice școlare, București, Universitatea Ecologică 11. Ghidurile metodologice de aplicare a programelor de educație fizică și sport (2000) (2001) MEC-SNEE 12. Grigore V.

(2003) Gimnastica. Manual pentru cursul de bază, București, Editura Bren 13. Kunst I. și colab.

(1983) Teoria și metodica handbalului, București, Editura Didactică și Pedagogică 14. Motroc I.

(1996) Fotbal la copii și juniori, București, Editura Didactică și Pedagogică 15. Negulescu I.

(2000) Handbal, tehnica jocului, București 16. Predescu T., Moanță A.

(2001) Baschetul în școală. Instruire - învățare, București, Editura Semne 17. Programele școlare pentru educație fizică și sport (în vigoare), www.edu.ro 18. Șerbănoiu S.

(2004) Metodica educației fizice, București, Editura Cartea Universitară 19. Sistemul național școlar de evaluare la educație fizică și sport (1999) București 20. Solomon M., Grigore V., Bedo C.

(1996) Gimnastica, Târgoviște, Dom Impex 21. Stroie Șt. și colab.

(1996) Volei îndrumar metodic, București, Editura Omnia Autori: Magda Elena Melinte - Inspectoratul Școlar Județean Neamț Iliana Ionescu - Inspectoratul Școlar Județean Dolj Emil Pătru - Inspectoratul Școlar Județean Galați Marius Bălașa - MECTS - Direcția Politici de Personal și Rețea Școlară Alin Cătălin Păunescu - MECTS - Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Elena Nely Avram - MECTS - Centru Național de Evaluare și Examinare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT - ANTRENORI CLUBURILE SPORTIVE ȘCOLARE,

PALATELE ȘI CLUBURILE COPIILOR - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice pentru Educație fizică și sport - Antrenori este elaborată pentru a veni în sprijinul candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar. Programa răspunde cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească acești candidați, care urmează să fie încadrați pe un post didactic în învățământul preuniversitar - în cluburile sportive școlare, palatele și cluburile copiilor. Profilul candidatului la acest concurs presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale domeniului Educației fizice și sportului, a tendințelor noi în evoluția disciplinei, aplicarea noilor direcții ale didacticii și ale metodicii predării-învățării-evaluării disciplinelor sportive. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Tematica științifică, tematica pentru metodica predării disciplinelor sportive și bibliografia obligatorie, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie reper pentru candidați în demersul susținerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar. Competențele și conținuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină seamă de particularitățile de dezvoltare psihologică și de vârsta elevilor, de resursele materiale și umane avute la dispoziție. B. COMPETENȚELE SPECIFICE ANTRENORULUI Competențele specifice antrenorului, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt: ● Analizarea conținuturilor științifice domeniului Educație fizică și sport; ● Utilizarea și interpretarea informației provenite din teoria și didactica sportului; ● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Educației fizice și sportului; ● Înțelegerea principiilor didacticii specifice sportului; ● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conținuturi; ● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● Proiectarea conținuturilor instruirii și organizarea corespunzătoare a activităților didactice; ● Adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă, sex, nivel de pregătire ale elevilor și la condițiile materiale; ● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice; ● Înțelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activității sale, drepturile legale ale elevilor și părinților, propriile sale drepturi și responsabilități; ● Cunoașterea criteriilor de evaluare a activității sale și integrarea acestora în conceperea și realizarea activității didactice. C. CONȚINUTURILE PROGRAMEI C.I. TEME DIN TEORIA EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI 1. Funcțiile sportului. 2. Obiectivele sportului. 3. Subsistemele sportului. 4. Formele de organizare a sportului. 5. Caracteristicile motricității la vârstele școlarității. 6. Stadiile antrenamentului sportiv. 7. Selecția pentru sport. 8. Componentele antrenamentului sportiv. 9. Învățarea motrică. 10. Cunoștințele de specialitate. 11. Deprinderile și priceperile motrice. 12. Aptitudinile/calitățile motrice. 13. Exercițiul fizic și celelalte mijloace ale antrenamentului sportiv. 14. Efortul în lecția de antrenament sportiv. 15. Statutul și rolul antrenorului. 16. Lecția de antrenament sportiv - aspecte teoretice. 17. Principiile antrenamentului sportiv. 18. Metodele de antrenament. 19. Planificarea antrenamentului sportiv. 20. Forma sportivă. 21. Evaluarea în antrenamentul sportiv. 22. Evidența în domeniul antrenamentului sportiv. 23. Sistemul competițional. C.II. TEME DIN METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR SPORTIVE - DIDACTICA SPORTULUI 1. Utilizarea componentelor curriculumului național în disciplina sportivă de specializare. 2. Elaborarea documentelor de planificare în antrenamentul sportiv. 3. Stabilirea conținuturilor (mijloace, formații de lucru, dozare, indicații metodice) pe componentele structurii lecției de antrenament sportiv. 4. Modalități de respectare a principiilor antrenamentului sportiv în predarea disciplinei sportive de specializare. 5. Specificul aplicării metodelor verbale și intuitive în predarea conținuturilor specifice disciplinei sportive de specializare. 6. Specificul aplicării metodelor practice bazate pe reacția efort-odihnă și parte-întreg în predarea conținuturilor specifice disciplinei sportive de specializare. 7. Metodica dirijării efortului în lecția de antrenament sportiv. 8. Metode, mijloace și formații de organizare a exersării pentru dezvoltarea calităților motrice specifice disciplinei sportive de specializare. 9. Metode, mijloace și formații de organizare a exersării pentru învățarea, consolidarea și perfecționarea procedeelor tehnice specifice disciplinei sportive de specializare. D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Ababei, R., Teoria și metodologia antrenamentului sportiv, vol 1,2. Editura Pim, Iași, 2006 2. Badea, D.

(2001) Rugby. Fundamente teoretice și metodice, București, FEST 3. Cârstea Gh.

(2000) Teoria și metodica educației fizice și sportului, București, Editura ANDA 4. Cârstocea V. și colab.

(2001) Schi. Teorie și metodică, București, Editura Printech 5. Cismaș Gh.

(1987) Lupte greco-române: Elemente de teorie și metodica de antrenament, București, Editura Sport-Turism 6. Cojocaru V.

(2002) Fotbal de la 6 la 18 ani: metodica pregătirii, București, Editura Axis Mundi 7. Croitoru D.

(2000) Volei, București, A.N.E.F.S. 8. Deliu D.

(2002) Cursuri teoretico-metodice de arte marțiale, București, Editura Studențească 9. Dragnea A. (coord.) (2002) Teoria educației fizice și sportului, București, Editura FEST 10. Dragnea A., Bota A.

(1999) Teoria activităților motrice, București, Editura Didactică și Pedagogică 11. Dragnea A., Teodorescu S.

(2002) Teoria sportului, București, Editura FEST 12. Florescu C., Mociani V.

(1983) Canotaj, București, Editura Sport-Turism 13. Grigore V.

(2001) Gimnastica artistică, Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv, București, Editura Semne 14. Grigore V. (coord.) (2001) Pregătire artistică în gimnastica de performanță, București, ANEFS 15. Hantău I., Bocioacă L.

(1998) Antrenamentul în judo. Pregătirea fizică și tehnică, Editura Universității din Pitești 16. Hantău I.

(1989) Judo - instruirea copiilor și juniorilor, București, Editura ANEFS 17. Hâtru D.

(1984) Haltere - pregătirea copiilor și juniorilor, București, Editura Sport -Turism 18. Jivan I.

(1999) Înot - tratat metodic, București, Editura Printech 19. Kunst I. și colab.

(1983) Teoria și metodica handbalului, București, Editura Didactică și Pedagogică 20. Macovei S.

(1999) Gimnastica ritmică de performanță. ANEFS 21. Marinescu Gh.

(2000) Polo pe apă - tehnică, București, Editura Printech 22. Motroc I.

(1996) Fotbal la copii și juniori, București, Editura Didactică și Pedagogică 23. Negulescu I.

(2000) Handbal, tehnica jocului, București 24. Pelin F.

(2001) Învățarea tehnicii libere la schi fond - biatlon. Pregătirea competițională, București, Editura Printech 25. Poenaru S.

(2002) Curs de scrimă, București, ANEFS 26. Predescu T., Ghițescu G.

(2002) Pregătirea echipelor de performanță, București, Editura Semne 27. Programele școlare pentru disciplinele sportive predate la Pregătire sportivă practică. 28. Șerbănoiu S.

(2004) Metodica educației fizice, București, Editura Cartea Universitară 29. Stoica M.

(2000) Capacitățile motrice în atletism, București, Editura Printech 30. Stroie Șt. și colab.

(1996) Volei îndrumar metodic, București, Editura Omnia 31. Teodoru M.

(2000) Poziții de tragere în tirul sportiv, București, Editura Printech 32. Țifrea C.

(2002) Teoria și metodica atletismului, București, Editura Daveco Autori: Magda Elena Melinte - Inspectoratul Școlar Județean Neamț Iliana Ionescu - Inspectoratul Școlar Județean Dolj Emil Pătru - Inspectoratul Școlar Județean Galați Marius Bălașa - MECTS - Direcția Politici de Personal și Rețea Școlară Alin Cătălin Păunescu - MECTS - Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Elena Nely Avram - MECTS - Centru Național de Evaluare și Examinare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE MUZICALĂ ȘI EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ - București - 2010 Notă de prezentare Programa de față se adresează absolvenților instituțiilor de învățământ superior artistic care vor desfășura activități didactice în cadrul ariei curriculare arte - specializarea muzică - din învățământul preuniversitar. La elaborarea programei de față au fost luate în considerare atât cercetările din domeniul curricular, tendințele pe plan internațional, cât și opiniile unor profesori cu o bogată experiență didactică și artistică. Datorită caracterului preponderent practic al disciplinelor artistice, profesorul trebuie să facă demonstrația că are capacitatea de a parcurge procesul instructiv- educativ la un nivel artistic convingător; de aceea, absolvenții instituțiilor de învățământ superior, care vor preda discipline din cadrul educației muzicale specializate susțin înaintea probei scrise și o probă practică în specialitatea pentru care s-au pregătit. Prin urmare, examenul pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar constă în susținerea a două probe:

a) probă practică (conform anexei la Metodologia de mișcare a personalului didactic);

b) probă scrisă, pe care o susțin absolvenții care vor preda disciplina educație muzicală și discipline din cadrul educației muzicale specializate.

Disciplinele care compun proba scrisă sunt prezentate la începutul fiecăreia dintre cele două specializări, respectiv Educație muzicală și Educație muzicală specializată. Prezenta programă urmărește: - consolidarea pregătirii de specialitate corespunzătoare competenței didactice, a profesorului de educație muzicală sau educație muzicală specializată; - actualizarea bazei teoretice și practice privitoare la aspectele didactice fundamentale care se leagă de realizarea educației muzicale în învățământul de cultură generală și de specialitate; - corelarea conținuturilor de specialitate cu planul cadru și curriculum-ul național în vigoare; - aplicarea didacticii specialității în activitatea la clasă, ținând cont de ciclurile curriculare, dar și de nivelul aptitudinilor specifice artei muzicale ale elevilor din școlile și liceele de specialitate; - dezvoltarea capacităților de interpretare intra și interdisciplinare a conținuturilor și de formare a unei culturi curriculare; - valorificarea conținuturilor disciplinei prin construirea unui demers didactic modern, prin proiectare structurată, prin organizarea unor activități de învățare centrate pe nevoile și interesele elevilor/elevului, care să faciliteze învățarea eficientă de către aceștia a conținuturilor specifice disciplinei; - dezvoltarea capacităților de evaluare a cunoștințelor și deprinderilor dobândite de elevi cu ajutorul întregului set de instrumente și tehnici de evaluare și reglarea demersului didactic pe baza interpretării informațiilor oferite de rezultatele evaluării. Pentru a realiza transferul deprinderilor artistice, în cadrul căruia se obține modelarea intenționată a personalității elevului ca viitor consumator de artă sau viitor muzician, cadrul didactic trebuie să utilizeze forța educativă a exemplului personal. Prin conținuturile puse la dispoziție de prezenta programă, profesorul de educație muzicală sau de educație muzicală specializată va produce dovada concretă a faptului că stăpânește în mod profesionist disciplina pe care o predă, înlăturându-se astfel posibile cazuri de impostură sau de degradare în timp a capacităților artistice-interpretative, constituind totodată o garanție a profesionalismului în învățământul artistic. Prezenta programă este valabilă și pentru absolvenții aparținând minorităților naționale. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC În procesul de predare-învățare-evaluare a educației muzicale și a educației muzicale specializate, cadrul didactic trebuie să fie capabil: ● să cunoască conținuturile științifice ale disciplinei și să opereze corect și adecvat cu limbajul specific necesare praxisului muzical școlar, să motiveze elevii/elevul în/pentru formarea deprinderilor și aptitudinilor specifice; ● să opereze cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă intra și interdisciplinară, ca o unitate a competenței de specialitate în plan teoretic; ● să aibă capacitatea de a construi demersuri didactice interactive și să-și adapteze strategiile didactice la conținuturi; ● să utilizeze documentele școlare reglatoare în spiritul principiilor didactice în specialitatea respectivă, pentru aplicarea adecvată a programei școlare în vederea unui demers didactic eficient; ● să posede o gândire critică privitoare la creațiile muzicale, având o atitudine reflexivă asupra muzicii, precum și disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice, ca alternative la manifestările de tip kitch; ● să dețină capacitatea de a comunică cu elevul/clasa; ● să dețină capacitatea de a funcționa ca element integrator al valorilor culturale în comunitatea locală și națională. EDUCAȚIE MUZICALĂ pentru absolvenți ai învățământului superior de lungă durată și de scurtă durată Licee și școli și de cultură generală Discipline de specialitate: ● Teoria muzicii; ● Istoria muzicii universale și românești ● Forme și genuri muzicale; ● Folclor muzical; ● Didactica specialității. I. Teoria muzicii 1. Sunetul muzical și calitățile lui. Semiografia muzicală tradițională și cea modernă. 2. Intervale muzicale: clasificare, exemple. 3. Ritmul și metrul muzical: - elemente constitutive; - sisteme ritmice și metro-ritmice; clasificare în diverse culturi muzicale; - exemple din literatura muzicală. 4. Sistemul modal: caracteristici, exemple din literatura muzicală, posibilități de abordare în interpretarea vocală și instrumentală în procesul de educație muzicală: - scări prepentatonice: - scări pentatonice, pentacordice; - scări hexacordice; - scări heptacordice; - moduri populare românești; - sisteme sonore neo-tonale și neo-modale; - moduri cu transpoziție limitată. 5. Sistemul tonal funcțional: - caracteristici generale ale sistemului tonal funcțional; - raporturile dintre diferitele tonalități în cadrul creației muzicale ca mijloace ale expresiei stilistice sau tematice; - modulația în muzica secolelor XVII-XIX; - exemplificări. 6. Agogica și dinamica muzicală: importanță, exemplificări. 7. Ornamentele muzicale și utilizarea lor în diferite stiluri muzicale: exemplificări. II. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S. Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă: G. Fr. Haendel, J.S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc. Școlile muzicale naționale europene caracteristici, genuri predilecte și compozitorii reprezentativi: rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească. 7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a. 9. Muzica ușoară a secolului al XX-lea; valoare și kitsch; impactul în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu și lung al promovării sau ignorării "muzicii noi", exemple B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. Școli bizantine pe teritoriul Țărilor Române: prezentare, caracteristici, reprezentanți. 2. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influențe folclorice, bizantine și apusene, genuri, tematici, reprezentanți, exemple: 3. George Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. 4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. 5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului al XX-lea: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. 6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec. al XX-lea: A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești III. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora, cu exemplificări. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera. Caracteristicile și analiza acestora; exemple IV. FOLCLOR MUZICAL 1. Folclorul, sursă de inspirație pentru creația muzicală cultă; trăsături generale, exemple 2. Elemente de structură a muzicii populare românești. Genuri ocazionale și neocazionale, exemple. 3. Trăsături caracteristice ale muzicii populare românești; exemplificări. V. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planului de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, standarde de performanță și descriptori de performanță pentru educația muzicală, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare- evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: lecția de muzică - specificitatea acesteia prin: ● formarea și dezvoltarea gândirii autonome și critice prin receptarea și interpretarea creațiilor muzicale; ● formarea și dezvoltarea gustului estetic, al atitudinii reflexive asupra valorilor artistice în viața individului și a societății; ● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public prilejuită de diferite evenimente (serbări școlare, spectacole ocazionale, concursuri etc.); 3. Proiectarea - demers de organizare anticipată a activității didactice în lecția de educația muzicală: ● cunoașterea programei (lecturare "pe orizontală", asimilare) în perspectiva corelării conținuturilor și a activităților de învățare cu competențele acesteia; ● proiectarea unităților de învățare prin prisma realizării competențelor cadru. Model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente etc; ● strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educație muzicală: procedee de predare a unor unități de învățare; exemplu: ritmul, măsuri, cântecul după auz, inițiere instrumentală, audiție muzicală activă etc; ● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev. 4. Metode și mijloace didactice specifice: ● metode de învățământ adecvate lecției de educație muzicală utilizate pentru învățarea unor elemente de limbaj, a unui cântec, a unui instrument muzical; ● importanța utilizării mijloacelor de învățământ necesare pentru realizarea unei lecții de calitate; ● clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educației muzicale specializate (mijloace audio, video, internet etc) 5. Criterii de selectare a repertoriului vocal/instrumental; ● stabilirea repertoriului vocal/instrumental având în vedere capacitatea elevilor de redare vocală/instrumentală, particularitățile de vârstă, etc. ● selectarea repertoriului în funcție de diferitelor manifestări artistice din școală (activități ocazionate de diferite evenimente, concurs interșcolar, județean, național, internațional; 6. Audiția muzicală: act de educare a sensibilității auditive, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor muzicale; locul și rolul audiției muzicale în formarea și dezvoltarea gustului estetic; ● procedee de audiție activă cu muzică de genuri diferite având ca finalitate educarea elevilor prin și pentru muzică. 7. Lecția de educație muzicală: corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, istorie, geografie, educație plastică, educație fizică, arta actorului, etc); 8. Creativitatea în lecția de educație muzicală; ● modalități de dezvoltare a creativității. ● formarea gândirii critice, reflexive, autonome și creative; ● raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor; 9. Evaluarea la ora de educație muzicală: ● rolul evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de educație muzicală ● tipuri de evaluare specifice lecției de educație muzicală; ● demonstrarea eficienței evaluării în lecția de educație muzicală. 10. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ: ● caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor -elev ● tipuri de relații EDUCAȚIE MUZICALĂ SPECIALIZATĂ Muzică instrumentală și corepetiție Artă vocală (Canto clasic și canto popular) Muzica de cameră Studii teoretice Ansambluri muzicale vocale/instrumentale Pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată. Școli și licee de artă Disciplinele: ● Istoria muzicii universale și românești ● Forme muzicale ● Didactica specialității. I. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE ȘI ROMÂNEȘTI A. ISTORIA MUZICII UNIVERSALE 1. Cultura muzicală a Evului Mediu: - muzica gregoriană - de la cantus planus, primele genuri polifonice (conductus, cantus gemellus etc), până la momentul Ars Antiqua; - muzica bizantină - ehuri, caracteristici, genuri; - muzica laică medievală - genuri specifice muzicii trubadurilor, trouverilor, minnesangerilor (arta cavalerească, pastorala etc). 2. Renașterea muzicală: estetica înnoirii de limbaj, caracteristici și cronologia perioadei. Genurile muzicale și caracteristicile lor: madrigalul, motetul, missa, chansonul francez, liedul german. Evoluția muzicii începând cu secolul al XIV-lea; de la "Ars nova", la Școala franco-flamandă (caracteristici, genuri, reprezentanți, importanță). Apariția operei (dramma per musica); context istoric, caracteristici, reprezentanți ai Cameratei florentine. Claudio Monteverdi, Ch. W. Gluck reprezentanți al genului. 3. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea; creatori ai preclasicismului muzical și genurile reprezentative: suita, sonata, concerto-grosso. Importanța creației compozitorilor: A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc. Opera barocă și reprezentanții ei: H. Purcelle, G. Fr. Haendel. Personalitatea lui J.S.Bach; scriitura polifonică și genurile reprezentative creația instrumentală, importanța temperanței sonore. Creația vocal-instrumentală și reprezentanții de seamă:G. Fr. Haendel, J. S. Bach. 4. Opera în secolul al XVIII-lea: opera seria și opera buffa; conturarea formelor liricodramatice naționale (singspielul german, vodevilul și opera comică franceză, opera buffă italiană, opera engleză The Beggar's opera). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical; de la D.Scarlatti la fiii lui J.S.Bach; caracteristicile și reprezentanții Școlii de la Mannheim. Apariția și evoluția sonatei, simfoniei și a genurilor muzicii de cameră, estetica limbajului. Cristalizarea genului simfonic. Evoluția operei. Personalitatea creația și importanța compozitorilor J. Haydn, W.A.Mozart, L.van Beethoven. 6. Romantismul - curent artistic și muzical: cronologie, trăsături generale, forme și genuri predilecte (inclusiv programatismul), virtuozitatea instrumentală (evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului). Date din biografia artistică și creația muzicală aparținând compozitorilor secolului al XIX-lea: Fr. Schubert, H. Berlioz, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner etc. Școlile muzicale naționale europene: rusă, nordică, poloneză, cehă, ungară, spaniolă, românească: caracteristici, genuri predilecte și compozitorii reprezentativi. 7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea; verism, impresionism, neo-clasicism, post-romantism, expresionism etc. Compozitori reprezentativi: C. A. Debussy, R. Strauss, K. Orff, A. Honneger, A. Schonberg, A. Webern, A. Berg etc. A doua înflorire a culturilor naționale în secolul XX și reprezentanții lor; simfonismul francez și austro-german: C. Franck, A. Bruckner, G. Mahler. 8. Orientări stilistice și opțiuni creatoare în muzica contemporană: muzica concretă și electronică, aleatorismul, constructivismul, muzica stockhastică, sisteme muzicale de sinteză etc. Compozitori reprezentativi în secolul XX: G. Enescu, I. Stravinsky, B.Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a. 9. Muzica ușoară, a secolului al XX-lea; valoare și kitsch; impactul în plan socio-cultural pe termen scurt, mediu și lung al promovării sau ignorării "muzicii noi", exemple B. ISTORIA MUZICII ROMÂNEȘTI 1. Geneza școlii muzicale naționale - rezultat firesc al imperativelor social-politice ale epocii; - realitatea românească și inspirația folclorică - factori determinanți ai identității naționale. - locul școlii noastre naționale în contextul muzicii universale. 2. Muzica românească de factură cultă în secolul al XIX lea: influențe folclorice, bizantine și apusene, genuri, tematici, reprezentanți, exemple: 3. G. Enescu - personalitate complexă a culturii românești și universale. Biografie și creație; importanța compozitorului, interpretului, pedagogului în context cultural național și universal. 4. Apariția și evoluția școlii muzicale naționale de compoziție; surse de inspirație, genuri muzicale predilecte (vocal, coral, cameral, simfonic, operă) și compozitori reprezentativi. 5. Viața muzicală românească în prima jumătate a secolului XX: instituții muzicale, viața concertistică etc. Creatori și genuri abordate: exemple. 6. Mijloace artistice, procedee stilistice și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX: A. Stroe, Șt. Niculescu, I. Olah, A.Vieru, W. Berger, alți reprezentanți ai școlii muzicale contemporane românești. II. FORME ȘI GENURI MUZICALE 1. Principalele forme muzicale (lied, rondo, fuga, variațiunea, sonata) și analiza acestora: exemple. 2. Aspecte structurale ale muzicii în creația contemporană românească și universală. 3. Genurile muzicale: vocale, corale, instrumentale, vocal-instrumentale și opera; caracteristicile și analiza acestora. III. DIDACTICA SPECIALITĂȚII 1. Curriculum Național: terminologie, structura planurilor de învățământ, a programelor școlare, curriculum la decizia școlii, cicluri curriculare. 2. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ: ● lecția de educație muzicală specializată: specificul acesteia; ● formarea și dezvoltarea deprinderilor specifice educației muzicale specializate (funcție de specialitate) exemple; ● etapele pregătirii unei lucrări muzicale (instrumentale/vocale/ansambluri) ● formarea și dezvoltarea memoriei muzicale a elevilor; ● organizarea și îndrumarea studiului individual; ● pregătirea psihologică a elevilor în vederea apariției în public; cu exemple din practica personală; ● pregătirea pentru performanță; 3. Proiectarea lecției de educație muzicală specializată -demers de organizare anticipată a activității didactice: ● cunoașterea programei (lecturare, asimilare) în perspectiva corelării între conținut - activitate de învățare - competență; ● proiectarea lecției de educație muzicală specializată, prin prisma realizării competențelor; ● model de proiectare pentru desemnarea activităților de învățare în care vor fi implicați elevii, a selectării resurselor cele mai eficiente; ● strategii didactice de realizare a conținuturilor programei, conforme cu etapele de predare a orei de educație muzicală specializată: procedee de predare a tehnicii instrumentale/vocal, a textului muzical (structură, corelare tehnică instrumentală cu interpretarea, etc). a conținuturilor teoretice etc. ● constituirea demersului didactic pentru realizarea unui învățământ centrat pe elev prin formarea de competențe, stabilite de programa școlară. 4. Metode și mijloace didactice specifice: ● metode de învățământ adecvate lecției de educație muzicală specializată; exemple ● demonstrarea eficienței aplicării metodei de învățământ; ● importanța utilizării mijloacelor de învățământ necesare pentru realizarea unei lecții de calitate; ● clasificarea pe diverse criterii, a mijloacelor necesare pentru realizarea educației muzicale specializate (mijloace audio, video, internet etc) 5. Criterii de selectare a repertoriului: tehnica instrumentală/vocală necesară redării juste melodico-ritmice a lucrărilor muzicale în funcție de particularitățile psihofizice ale elevului/elevilor. 6. Audiția muzicală - act de educare a sensibilității auditive, afective, de formare a capacității de selectare a valorilor muzicale și de dezvoltare a personalității elevului viitor muzician: ● locul audiției muzicale în lecția de educația muzicală specializată, cu exemple; ● mediul sonor ca premisă a formării și dezvoltării gustului estetic, personalității etc; ● repertoriul de audiții muzicale, procedee de audiție activă cu muzică de genuri și stiluri diferite pentru formarea gândirii critice și autonome a viitorului muzician; ● corelarea cu mijloace de expresie ale altor discipline (literatură, istorie, geografie, educație plastică, educație vizuală, religie, scenografie, arta costumelor, istoria artelor, artă dramatică etc; 7. Creativitatea în lecția de educație muzicală: ● modalități de dezvoltare a creativității; exemple ● elemente specifice educației muzicale specializate ce contribuie la formarea gândirii critice, reflexive, autonome și creative; ● raportul dintre asimilarea cunoștințelor și formarea competențelor în vederea dezvoltării personalității interpretative; 8. Evaluarea la ora de educație muzicală: ● rolul evaluării în procesul de învățământ și în special în lecția de educație muzicală specializată; ● tipuri de evaluare specifice lecției de educație muzicală; ● instrumente de evaluare specifice lecției de educație muzicală specializată; 9. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ: ● caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor - elev ● tipuri de relații. Notă: Toate temele prezentate în capitolul de didactica specialității vor fi tratate în funcție de specialitatea candidatului și vor cuprinde exemple din practica personală. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA DE SPECIALITATE Aldea, Goergeta, Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale în învățământul primar, ediția a II a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005 Alexandrescu, D. Curs de teoria muzicii,vol. I, II, Editura Kity 1997 Alexandru, T. - Studii de folcloristică, organologie, muzicale, Ed. Muzicală, București, 1980, 1982. Avesalon, I. - Metodica predării și studiului instrumentelor de suflat și percuție, Lito, Conservatorul "C.Porumbescu", București, 1980 Barbu-Bucur, S. Cultura muzicală de tradiție bizantină pe teritoriul României, Ed. Muzicală, București, 1989 Barta, C. - Curs de metodica predării și a studiului instrumentelor de coarde (cu arcuș), Lito, Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București, 1970. Berger, G.W. - Cvartetul de coarde de la Max Reger la Enescu, Ed. Muzicală, București, 1979. Berger, G.W. - Estetica sonatei clasice, Ed. Muzicală, București, 1981. Berger, G.W. - Estetica sonatei contemporane, Ed. Muzicală, București 1985 Berger, G.W. - Estetica sonatei romantice, Ed. Muzicală, București, 1983. Berger, G.W. - Ghid pentru muzica instrumentală de cameră, Ed. Muzicală, București, 1965. Berger, G.W. - Muzica simfonică (vol. I - V), Ed. Muzicală, București, 1974-1977. Bîrcă, A. - Sistematizare în predarea scrierii muzicale, E.D.P., București, 1970 Bîrlea, O.- Metode de cercetare a folclorului, E.D.P. București, 1969 Bocșa I. Muzică vocală tradițională din Sălaj vol. I-II Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2005-2006 Brăiloiu, C.- Opere (vol. I-V), Ed, Muzicală, București, 1967, 1969, 1974, 1979, 1981. Brumaru A. Romantismul în muzică vol. I-II Ed. Muzicală, București 1975 Buciu, D., Armonia tonală, vol I Editura Conservatorului de Muzică București, 1989 Buciu, Dan Elemente de scriitură modală Editura Muzicală 1984 Bughici, D. - Forme și genuri muzicale Editura Muzicală. București 1980 Chelaru, C. Cui i-e frică de Istoria muzicii?, vol. I-III, Ed. Artes, Iași, 2007 Ciobanu, Gh. Studii de bizantinologie și etnomuzicologie, Ed. Muzicală, București, 1992, vol: II, III Ciobanu, Gh. Culegerea și publicarea folclorului, REF. nr. 10 Ciobanu, G.- Izvoare ale muzicii românești (vol. I-II), Ed. Muzicală, București 1976, 1978. Ciocan, D. - Probleme de semiotică muzicală, în: Studii de muzicologie, vol. XXI, Ed. Muzicală, București, 1988 Ciortea, T.- Cvartetele lui Beethoven, Ed. Muzicală, București, 1986.

- Colecții antologice și monografice de cântece populare. Comișel, E. Folclorul copiilor, Editura Muzicală 1982 Comișel, E, Studii de etnomizicologie, Editura Muzicală, București, 1986 Constantinescu, G., Boga, I., O călătorie prin istoria muzicii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007 Cosma, O. L: Hronicul muzicii românești vol I-IX, Editura Muzicală, București Cumpătă, D. - Elemente de metodică a studiului și predării instrumentelor cu coarde, Ed. Academiei de Muzică, București, 1997 Dediu-Sandu, V., Muzica românească între 1944-2000, Ed. Muzicală, București, 2002 Denizeau, G., Să înțelegem și să identificăm genurile muzicale, Ed. Meridiane - Larousse, 2000 Diaconu, A, Teoria superioara a muzicii Iasi 1984 Lito Conservatorul G.Enescu Dicționar de termeni muzicali Editura Științifică și Enciclopedică, București 1984 Dufrene, M. - Fenomenologia experienței estetice, Ed. Meridiane, București, 1976 Duțică, Gh. Solfegiu, Dicteu, Analiză muzicală Editura Artes, Iași 2004 Duțică, Gh., Universul gândirii polimodale, Editura Junimea 2004 Eduard Terenyi Armonia muzicii moderne Editura MediaMusica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2007 Erbiceanu, C. - Scrisori, vol. I și II, Ed. Muzicală, București, 1989, 1992 Firca, C., Direcții în muzica românească, 1900-1930, Ed. Muzicală, București, 1974 Florișteanu-Paron Anca - Doina, Muzicieni români la Schola Cantorum din Paris capitolul I, Editura Muzicală, București, 2010 Geantă, I., Manoliu, G. - Manual de vioară, vol. I, Ed. Muzicală, București, 1971 Gieseking, W. - Așa am devenit pianist, Ed. Muzicală, București, 1987 Giuleanu, V., Tratat de teoria superioară a muzicii, Editura Muzical, București, 1986 Golea, A., Muzica din noaptea timpurilor până în zorile noi, vol. I-II, Ed. Muzicală, București, 1987 Grazziela G. Mari personalități ale muzicii românești din sec. al XX-lea Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2005 Grove's, G. - Dictionary of Music and musicians, Ed. Blom, London, 1994 Hegyasi, Z. - Vioara și constructorii ei, Ed. Muzicală, București, 1962 Herman, V., Formele muzicii vechi europene, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Herman, V. - Formele muzicii medievale europene, Lito Conservatorul "G.Dima", Cluj Napoca, 1978. Herman, V., Formele muzicii clasicilor vienezi Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Herman, V.- Originile și dezvoltarea formelor muzicale, Ed. Muzicală București, 1982. Iarosevici, Gh. - Metodica predării studiului instrumentelor cu coarde, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1962 Ilea, Anca și Petre, Beatrice: Muzica - metodică pentru clasa a XI-a, școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1987; Ilea, Anca: Pagini de educație muzicală, Vol. I Trecut și prezent, Vol. II Idei de reformă, Editura MediaMusica, Cluj, 2004 Iliuț, V. - De la Wagner la contemporani, vol I-VI, Ed. U.C., București, 1996 Iliuț, V. - O carte a stilurilor muzicale, Ed. Acad. de Muzică, București, 1996 Ionescu, C. - Psihologia muzicii (vol. I), Ed. Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, București, 1982 Ionescu-Arbore, A. - Interpretul teatrului liric, Ed. Muzicală, București, 1984 Jarda, T., Armonia modală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Long, M. - La pian cu Claude Debussy, Ed. Muzicală, București, 1968 Minei, I., Pitiș, A. - Teoria comportamentului pianistic, Ed. Sf. Gheorghe Vechi, București, 1997 Minei, I., Pitiș, A. - Tratat de artă pianistică, Ed. Muzicală, București, 1982 Mîrza, T. și Szenik, I. Nicola, R. Curs de folclor partea a II-a 1965 Conservatorul Gh. Dima Cluj Moisescu, T., Muzica bizantină în spațiul cultural românesc, Ed. Muzicală, București, 1996 Negrea M., Tratat de armonie, Ed. Muzicală, București 1958 Nemescu, O. - Capacitățile semantice de muzică, Ed. Muzicală, București, 1983 Neuhaus, H.G. - Despre arta pianistică, Editura Muzicală, București, 1966 Niculescu, St. - Reflecții despre muzică, Ed. Muzicală, București, 1980. Oprea Gh,- Curs de folclor, Editura Muzicală, București 2002 Oprea Gh. Pentatonica românească Editura muzicală 1998 Oprea Gh. Curs de folclor, Editura Muzicală 2002 Pașcanu, A., Armonia, EDP, București, 1982 Plett, E. - Știința textului și analiza de text, Ed. Univers, București, 1983 Popa, A. - Pianofortele în oglinda timpului său, Ed. Muzicală, București, 1994 Răducanu, D.M. - Metodica studiului și predării pianului, Lito Conservatorul George Enescu, Iași, 1977 Răducanu, D.M. - Principiile de didactică instrumentală, Ed. Moldova, Iași, 1994 Rîpă, C Teoria Superioară a muzicii vol. II- Ritmul Editura MediaMusica Acad de Muzică Gh. Dima, Cluj 2008 Râpă C. Teoria superioară a muzicii Editura Media Musica Academia de Muzică Gh. Dima, Cluj 2000 Szenik, I., Studii de etnomuzicologie Vol. I-III, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca, 2009 Ștefănescu, I. Istoria muzicii universale vol. I-IV, Fundația Culturală Română, 1995-2002 Stoianov, Carmen, Marinescu Mihaela, Istoria muzicii universale, ediția a II a, Editura Fundația România de Mâine, București, 2008 Stoianov, Carmen, Stoianov, Petru, Istoria muzicii românești, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 Stoianov, Carmen, Repere în neoclasicismul muzical românesc, ediția a II a, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 Stoianov, Carmen, Neoclasicism muzical românesc, ediția a II a Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 Tatarkiewicz,W - Istoria esteticii, vol. I-IV, Ed. Meridiane, 1978 Tănăsescu, Dr. - Probleme de înțelegere și redarea textului pianistic beethovenian, Revista "Muzica", nr. 12/1970 Timariu, V., Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Ed. Universității din Oradea, 2003 Timariu, V., Dicționar noțional și terminologic, Ed. Universității din Oradea, 2004 Toduță, S.- Formele muzicale ale barocului (vol. I - III), Ed. Muzicală, București, 1960-1979. Teodorescu-Ciocănea, L., Tratat de forme și analize muzicale, Ed. Muzicală, București, 2005 Turk, H. P. Curs de armonie tonală, vol. I Conservatorul Gh. Dima, Cluj 1975 Urmă Dem. Acustica muzicală Editura Didactică și Pedagogică 1982 Vancea, Z. - Creația muzicală românească, sec. XIX-XX, Ed. Muzicală București, 1989 Vasile,V. Istoria muzicii byzantine vol. I-II, Editura Interprint 1997 Vieru, A - Cartea modurilor, Editura Muzicală, București, 1978 Voiculescu, D., Polifonia secolului XX, Ed. Muzicală, 2005 Voiculescu, D., Fuga în creația lui J.S.Bach, Ed. Muzicală, București, 2000 BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA SPECIALITĂȚII Bârzea, C. Arta și stiința educației, EDP, București 1995 Bogdan, T, Nica I, Copii excepționali E.D.P., București, 1970 Brunner, J. - Pentru o teorie a instruirii, EDP București 1970 Călin, M. - Procesul instructiv - educativ EDP, București 1995 Călin, Dragoș, Coman, Lavinia, Vasile, Vasile, Îndrumar metodic, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009 Cerghit, I.-Metode de învățământ, EDP, București, 1980 Colecția de manuale alternative, clasele V-XII Coman, Lavinia, Vrei să fii profesor de pian? ediția a II a, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2009 Coman, Lavinia, Pianistica modernă, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2007 Crețu, C. Curriculum diferențiat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1996 Cristea, G., Managementul lecției, Ed. Didactică și pedagogică, București, 2007 Cristea, S. - Dicționar de termeni pedagogici, București, 1998 Cristea, S. - Fundamentele pedagogice ale reformei învățământului, București, EDP, 1994 Chircev, E., Sisteme de educație muzicală, Ed. MediaMusica, Cluj-Napoca 2008 Csire Iosif Educația muzicală din perspectiva creativității Editura Univ. Muzică București 1998 Cucoș, C. Pedagogie și axiologie, Ed. Polirom, Iași, 1995 Curriculum național - București, 1999 (I.S.J.) De Landsheare G. Evaluarea continuă a elevilor E.D.P., București, 1980 Gârboveanu, M., Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, E.D.P., 1981 Geissler, E.G. Mijloace de educație, EDP, București, 1997 Ghiduri de evaluare pe discipline, MEC-SNEE, 2000, 2001 Huizinga, J, Homo ludens, Univers, 1977 Ilea, A. ș.a. Metodică pentru școli normale. Editura Didactică și Pedagogică București 1990 Ilea, Anca(coordonator), Bănciu Gabriel, Borzea Viorel, Gorgăneanu, Lucia Crinela, Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte, București 2002, Ministerul Educației și Cercetării - Consiliul Național pentru Curriculum Ionescu, C-țin, Psihologia muzicii Ed. Muzicală, București, 1984 Ionescu, C-țin, Educația muzicală Ed. Muzicală, București, 1982 Ionescu, M. - Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Ionescu, M.- Previziune și control în procesul didactic, Ed. Dacia, Cluj, 1979 Iucu R- Managementul și gestiunea clasei de elevi, Ed. Polirom, Iași 2000 Ivășcanu, A. Cântecul-factor predominant al educației muzicale Educație prin artă și literatură, E.D.P., București 1978 Joița, E.-Eficiența instruirii, EDP, București, 1998 Landsherre, G. Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975 Lupu, Jean, Educarea auzului muzical dificil, Editura Muzicală, București, 1988 Lupu, Jean, (coord), Aldea Georgeta, Capșa Teodorina, Iacob Aurelia, Cântece pentru preșcolari, Editura Tribuna Învățământului, București, 1996 Lupu, Jean, Stăneți Mihaela - Jocuri muzicale pentru copii mari și mici, Editura Sigma, 1999 Lupu, Jean, (coord), Caraman Fotea, Daniela, Racu Nicolae, Oprea Gabriel, Sandu Eugen - Dicționar universal de muzică, Editura Litera Internațional, 2008 Ministerul Educației, Curriculum Național, București, 1999 Ministerul Educației Naționale, Evaluarea în învățământul primar. Descriptori de performanță, București, 1998; Ministerul Educației și Cercetării Planuri- cadru de învățământ București 2001-2009 Motora-Ionescu, A, și Dogaru, A. Îndrumător pentru predarea muzicii clasele V-VIII, E.D.P., București 1983 Munteanu, G. De la didactică la educația muzicală Ed. Fundația România de Mâine, București 1997 Munteanu, Gabriela. Jocul didactic muzical Editura Academiei de Muzică, București, 1997 Munteanu, Gabriela Metodica educației muzicale pentru gimnaziu și liceu Editura Sigma 1999 Munteanu, Gabriela., Ghidul profesorului de educație muzicală, Ed. Sigma, București, 1999 Munteanu, Gabriela, Didactica educației muzicale, ediția a II a, Editura Fundația România de Mâine, București 2007 Munteanu Gabriela, Modele de educație muzicală, Fundația România de Mâine, București, 2008 Munteanu, Gabriela, Sisteme de educație muzicală, Editura Fundația România de Mâine, București 2008 Neacșu, I.- Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară, București, 1990 Pavelcu, V. Principii de docimologie, EDP, București, 1968 Piaget, J. Psihologia copilului, EDP. București 1980 Planchard, E. Pedagogia școlară contemporană, EDP, București 1992 Popescu- Mihăiești, Al. Învățarea școlară Rev. "Învățământul primar" nr. 1-2, București, 1995

- Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995 Preda, V. Îndrumător pentru folosirea mijloacelor tehnice de instruire, UBB, Cluj, 1999 Radu, I.- Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 Radu, I. T. - Evaluarea procesului de învățământ, București, EDP, 2001 Radu, I.- Experiența didactică și creativitate, Ed. Dacia Silverstone, R.- Televiziunea în viața cotidiană, Ed. Polirom, Iași, 1998 Stanciu, M.- Reforma conținuturilor învățământului-cadru metodologic, Ed. Polirom, Iași, 1999 Stoica A.- (coord.)Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 Strungă, C. Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara 1999 Vasile, Vasile, Pagini nescrise din istoria pedagogie și a culturii românești, EDP; București, 1995 Vasile, Vasile, Prefața la George Breazul, Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI, Editura muzicală, București 2003 Vasile, Vasile, Metodica educației muzicale, ediția a II a Editura Muzicală, București, 2004

- Normative de dotare cu mijloace de învățământ, MEN, București, 1993

- Dicționar de pedagogie, EDP, București, 1979 Zoicaș-Toma, L. Pedagogia muzicii și valorile folclorului Editura Muzicală 1987 Zoicaș-Toma, L. Audiția muzicală-modalități de valorificare și instruirea muzicală E.D.P., București 1972 NOTĂ: Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare în vigoare: planuri-cadru, programe școlare, programele pentru examenele și evaluările naționale și manualele cuprinse în Catalogul manualelor școlare, valabile în învățământul preuniversitar în anul susținerii concursului Autori Lucia Crinela Gorgăneanu - consilier Centrul Național de Evaluare și Examinare Cornel Todea - inspector de specialitate ISJ Caraș - Severin CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupational "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învațământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competența a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesionala, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, a tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei Informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare.

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

D. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA TEHNOLOGICĂ DE SPECIALITATE 1. ORGANIZAREA MEDIULUI ● Organizarea localității: instituții, locuințe, școli - destinație - alcătuire constructivă - cerințe calitative - funcțiuni utilitare ● Rețele de utilități publice ● Prevenirea și combaterea poluării mediului; conservare mediului. Bibliografie: Prundeanu, D. A., Organizarea spațiului construit Ed. Amphion, București, 2001 Buchman, A., ș.a. Studiul calității mediului Ed. Economică preuniversitară, 2004 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 2. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE LEMNOASE ● Materiale lemnoase: specii, structură, proprietăți, tipuri de semifabricate, domenii de utilizare ● Operații de bază în lucrările de tâmplărie: măsurare, verificare, trasare, tăiere, despicare, cioplire, rindeluire, găurire, dăltuire, fasonare, încleiere, solidarizare cu șuruburi și cuie, finisare - Norme de tehnica securității muncii ● Procese tehnologice de obținere a unor produse finite din lemn ● Calitatea și valorificarea produselor din lemn. Bibliografie: Munteanu Petre, Manualul tâmplarului universal în industria mică EDP, București, 1996 Râmbu I., ș. a., Tehnologia prelucrării lemnului Ed. Tehnică, 1980 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 3. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE METALICE ● Materiale metalice: clasificare, proprietăți, domenii de utilizare ● Operații tehnologice aplicate materialelor metalice: măsurare și verificare, pregătire (curățirea, îndreptarea, trasarea), prelucrare (debitare, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare) și finisare (șlefuire, lustruire); Norme de tehnica securității muncii; Procese tehnologice de obținere a unor produse finite din metal ● Procese tehnologice de obținere a unor produse finite din metal. ● Calitatea și valorificarea produselor metalice Bibliografie: Ariesan, E., Peptea G, Lăcătușărie generală EDP, București, 1987 Zgură Gh. ș.a., Utilaje și tehnologia meseriei, manual pentru licee EDP, București, 1991 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 4. TEHNOLOGII ȘI MATERIALE TEXTILE ȘI DE PIELĂRIE ● Materii prime și materiale textile și de pielărie: clasificare, proprietăți, domenii de utilizare ● Procese tehnologice de obținere a produselor de îmbrăcăminte. ● Calitatea produselor; Valorificare; Comercializare; Protecția consumatorului Bibliografie: Ieacobeanu, Gh, Cociu, V, Materii prime și materiale folosite în industria ușoară EDP, București, 2001 Spanțu, C., Tehnologii textile, clasa a XI a Ed. Economică preuniversitară, 2002 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 5. TEHNOLOGII AGRICOLE ● Cultivarea plantelor agricole și horticole: grâu, tomate, meri - importanță, factori de mediu, operații tehnologice (semănat, plantat, lucrări de îngrijire, recoltare, depozitare și valorificare); protecția mediului și a muncii ● Creșterea și îngrijirea animalelor domestice: bovine - importanță, factori de mediu, operații tehnologice (hrănire și îngrijire), valorificarea produselor (carne, lapte), protecția mediului și a muncii Bibliografie: Budoi, Gh., Agrotehnica - manual pentru grupurile școlare agricole EDP, București, 1992 Dinescu Șt., Ștefănescu Gh., Îndrumătorul crescătorului de animale Ed. AGRIS, București, 1996; Popescu M. și alții, Pomicultura EDP, București, 1992 Popescu V., Legumicultura Ed. Ceres, București, 1996 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 6. TEHNOLOGII ALIMENTARE ȘI GASTROTEHNICĂ ● Produse alimentare: caracteristici, valoare nutritivă și energetică, grupe de alimente, aditivi alimentari, criterii de selectare a produselor alimentare. Alcătuirea meniurilor. ● Tehnologii tradiționale și moderne de preparare a alimentelor; păstrarea, conservarea, depozitarea alimentelor. Prevenirea toxiinfecțiilor alimentare ● Norme de igienă în prepararea hranei. ● Calitatea produselor alimentare; Protecția consumatorului Bibliografie: Bucur, Gh. ș.a, Educația pentru sănătate în școală Editura Fiat Lux, 1999 Pârjol G. și colab., Tehnologie culinară EDP, București, 1995 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 7. TEHNOLOGIE ȘI LIMBAJ GRAFIC ● Procese tehnologice: definire, clasificare, ilustrări pentru diferite domenii de activitate, fișa tehnologică ● Grafică și comunicare: simboluri, semne convenționale, scheme funcționale, culoarea în tehnică ● Construcții grafice de poligoane regulate, racordări, curbe conice ● Reprezentarea în proiecție ortogonală a corpurilor geometrice; reprezentarea în vedere și secțiune ● Elemente de cotare, schița unor produse simple Bibliografie: Husein, Gh., Tudose, M., Desen tehnic de specialitate, manual pentru licee industriale, clasele a IX - X-a, E. D. P., București, 1997 Lichiardopol, G., Ghiță, A. Desen Tehnic Ed. Aramis, 2004 Constantin, R., Țintea I., Sibirescu, I., Desen Tehnic. Teste Ed. Bellarte Studio, București, 2003 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 8. ENERGIE ● Forme și surse de energie; Transformarea energiei ● Energia electrică: producere - transport - distribuție - consumatori ● Instalații electrice interioare: componente, execuție, defecte uzuale, remedieri Bibliografie: Mira N., Neguș C., Instalații și echipamente electrice EDP, București, 1995 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 9. SISTEME DE COMUNICAȚII ȘI TRANSPORT ● Rețele de transport: terestru, pe apă, aerian, prin conducte și pe cablu ● Rețele de comunicații: informatice, telefonie fixă și mobilă, sateliți, radio și televiziune ● Calitatea serviciilor de comunicații și transport Bibliografie: Dorobanțu S., Todea Al., Utilajul și tehnologia lucrărilor de căi de comunicație EDP, București, 1995 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. 10. CUNOȘTINȚE ECONOMICE ● Resursele familiei - relația: venituri, consum, economii. ● Comportamentul de consum. Calitatea produselor. Protecția consumatorului. ● Bugetul familiei-suportul comportamentului de consum. ● Proiectarea bugetului, decizia privind cumpărarea unor produse, prețul. Bibliografie: Lichiardopol, G., ș.a. Elemente de tehnologie generală - manual pentru clasa a IX-a Ed. Corint 2004 Olaru, M. Studiul calității produselor și serviciilor Ed. Economică preuniversitară, 2001 Petre, T., Iordache, G. Studiul calității produselor și serviciilor Ed. Niculescu ABC, 2001 Manuale școlare pentru disciplina Educație tehnologică, aprobate de M.Ed. C. AUTORI: VIORICA STOICESCU - ȘCOALA. GENERALĂ.

Nr. 98 "AVRAM IANCU" BUCUREȘTI CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU ELECTRONICĂ,

AUTOMATIZĂRI MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele:

Ghid pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice

și demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

TEC MOS) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii, utilizări. 3.2.4. Dispozitive optoelectronice (fotorezistența, fotodioda, fototranzistor, diodă electroluminiscentă, optocuplor) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii, utilizări. 3.3. Circuite electronice 3.3.1. Redresoare, monoalternanță și dublă alternanță: parametri, scheme de utilizare, filtre de netezire, identificarea și remedierea defectelor. 3.3.2. Stabilizatoare: scheme electrice, parametrii, identificarea și remedierea defectelor. 3.3.3. Amplificatoare electronice: definiție, parametri, tipuri de amplificatoare (de audiofrecvență, videofrecvență, de bandă largă, operaționale): scheme de principiu, funcționare, parametrii electrici, identificarea și remedierea defectelor. 4. Electronică digitală 4.1. Porți logice: tipuri (ȘI, SAU, NAND, NOR): tabel de adevăr, simbol, utilizări. 4.2. Implementarea funcțiilor logice cu porți logice. 4.3. Circuite logice combinaționale: codificatoare, decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare; definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări. 4.4. Circuite basculante logice RS, D, JK, T - definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări. 4.5. Numărătoare: clasificare, identificarea circuitelor, utilizări. 5. Bazele automatizării 5.1. Schema bloc a unui S.R.A.: elemente componente, mărimi care intervin în sistem 5.2. Elemente componente ale S.R.A.: 5.2.1. Traductoare: caracteristici, tipuri constructive, utilizare. 5.2.2. Regulatoare automate: clasificare, tipuri constructive, utilizare. 5.2.3. Elemente de execuție: clasificare, tipuri constructive, utilizare. 6. Protecția muncii și a mediului, problema umană și ecologică prioritară 6.1. Componentele procesului de muncă și efectele lor asupra organismului uman și asupra mediului; 6.2. Electrosecuritatea în întreținerea și depanarea echipamentelor electronice; 6.3. Accidente și boli profesionale în industria electronică (cauze, măsuri de prevenire); 6.4. Noțiuni de prim ajutor în caz de accident la locul de muncă; 6.5. Noțiuni de legislație și tehnici de securitate a muncii; 6.6. Norme de protecție a muncii în laboratoare și ateliere în care au loc procese tehnologice de fabricare și service a produselor electronice; 6.7. Norme de prevenirea și stingerea incendiilor specifice atelierelor și laboratoarelor electronice. 6.8. Deșeuri electronice; norme de depozitare a deșeurilor electronice. Bibliografie

1. Călin S.

Aparate, echipamente și instalații

de electronică pentru automatizări

Editura Didactică și

Pedagogică 1993

2. Dănilă Th., Ionescu M.

Componente și circuite electronice

- manual cl. XI, XII

Editura Didactică și

Pedagogică 1993

3. Drăgulănescu N.

Agenda electronistului

Editura Tehnică București

1986.

4. Fetița I., Fetița Al.

Materiale electrotehnice și

electronice

Editura Didactică și

Pedagogică 1994

5. Goldeanu Nicolae ș.a.

Ecologia și protecția mediului

Editura Economică 2002

6. Ionescu G., Popescu St.

Aparatura pentru automatizări

Editura Didactica și

Pedagogica București 1997

7. Isac E.

Măsurări electrice și electronice

Editura Didactică și

Pedagogică 1993

8. Papadache I.

Automatizări industriale

Editura Tehnică 1978

9. Robe M. ș.a.

Manual pentru pregătirea de bază

în domeniul electric

Editura Economică

10. Robe Mariana și alții

Componente și circuite electronice

- sinteze pentru examenul național

de bacalaureat

Editura Economică

Preuniversitaria 2000

11. Trifu Adriana

Electronică digitală - școala

profesională anul II

Editura Economică

Preuniversitaria 2000

12. Programele și manualele școlare în vigoare

13. Cataloage de componente electronice.

14. Norme în vigoare de protecția și

securitatea muncii

Autori: GHEAȚĂ CARMEN - GR. ȘC. UNIREA BUCUREȘTI MUȘAT CARMEN - COLEGIUL TEHNIC EDMOND NICOLAU BUCUREȘTI PINTEA MIHAELA - GRUP ȘCOLAR ELECTROMUREȘ TÎRGU MUREȘ CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI,

TELECOMUNICAȚII PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

1. Programele și manualele școlare folosite la modulele de specialitate

2. Antoniu M.

Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3

Editura Satya Iași 2002

3. Dascălu D.,

Rusu A., ș.a.

Dispozitive și circuite electronice

Editura Didactică și

Pedagogică 1982

4. Dascălu D. ș.a.

Dispozitive și circuite electronice.

Probleme.

Editura Didactică și

Pedagogică 1982

5. Dănilă Th., Reus N.,

Boiciu V.

Dispozitive și circuite electronice

Editura Didactică și

Pedagogică 1982

6. Florea S., Dumitrache

I. ș.a.

Electronică industriala și

automatizări

Editura Didactică și

Pedagogică 1980

7. Frățiloiu Gh.,

Țugulea A.

Electrotehnică și electronică

aplicată

Editura Didactică și

Pedagogică 1997

8. Maican Sanda

Circuite integrate digitale - Probleme

Editura Tehnică 1980

9. Mihoc D., Iliescu St.

Teoria și elementele sistemelor de

reglare automată

Editura Didactică și

Pedagogică 1984

10. Maican Sanda

Sisteme numerice cu circuite

integrate

Editura Tehnică 1980

11. Nicolau E., Beliș M.

Măsurări electrice și electronice

Editura didactică și

pedagogică 1981

12. Papadache I. și col.

Automatizări industriale

Editura Tehnică 1978

13. Răduleț R.

Bazele electrotehnicii - probleme

Editura Didactică șI

Pedagogică 1981

14. Sărăcin M. și col.

Măsurări electronice și

instrumentație virtuală

Editura Economică

Preuniversitaria, 2001

15. Spânulescu I,

Spânulescu A.

Circuite integrate și sisteme cu

microprocesoare

Editura Victor 1996

16. Ștefan Gh.

Circuite și sisteme digitale

Editura Tehnică 2000

17. Ștefan Gh.

Circuite și sisteme digitale - Probleme

Editura Tehnică 2000

18. Mărgineanu, Ioan.

Automate programabile

Editura Albastră 2005

Cluj Napoca

19. Frandoș, Silviu, ș.a

Mecatronică, Manual pentru clasa

a XII-a,

Editura Economică - Preuniversitaria,

București

20. Mueller, Scott

PC Depanare și modernizare - ediția

a IVa

Editura TEORA 2003

ELECTROMECANICĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei

de elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice; 2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire; 3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; 6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate; 7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată; 10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. TEME DE SPECIALITATE 1. Bazele electrotehnicii 1.1. Electrostatică 1.1.1. Sarcina electrică, forța electrostatică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, fluxul electric, potențial electric, tensiune electrică. 1.1.2. Capacitatea electrică, energia electrostatică. Condensatoare: definiție, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate, rețele de condensatoare, utilizare. 1.2. Electrocinetică 1.2.1. Curent electric de conducție, intensitatea curentului de conducție, circuite electrice de c.c. (elemente ideale și reale de circuit). 1.2.2. Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff. 1.2.3. Rezistoare: definiții, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent. 1.3. Electromagnetism 1.3.1. Câmp magnetic. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, legea fluxului magnetic. Forța lui Lorentz, forța lui Laplace, forța lui Ampere. 1.3.2. Inducția electromagnetică, autoinducția, legea inducției electromagnetice. 1.3.3. Inductivitate. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol. 1.4. Rețele de curent alternativ 1.4.1. Producerea curentului electric alternativ monofazat. Mărimi alternative sinusoidale (reprezentarea vectorială a mărimilor electrice, reprezentarea în complex a mărimilor electrice). 1.4.2. Producerea curentului electric alternativ trifazat. Conexiuni în rețele trifazate. 1.4.3. Comportarea circuitelor simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC. Diagrame fazoriale. 1.5. Elemente electronice 1.5.1. Elemente neliniare de circuit: dioda, tranzistorul, tiristorul, triacul (simbol, funcționare, tipuri, parametri, utilizări). 1.5.2. Redresoare monoalternanță, redresoare bialternanță, redresoare trifazate. 2. Măsurări electrice și electronice 2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate. 2.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare. 2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: elemente constructive, principiul de funcționare a dispozitivelor de măsurat: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, de inducție. 2.4. Aparate de măsurat numerice: clasificare, elemente componente (numărător, convertor digital-analogic și convertor analogic-digital, tipuri de convertoare-cu aproximare succesivă, cu integrare cu dublă pantă, cu integrare tensiune-frecvență, frecvențmetrul digital). 2.5. Osciloscopul: schema bloc, rolul elementelor funcționale, măsurări de tensiuni, de frecvență, de perioadă. 2.6. Măsurări electrice în circuite și rețele de curent continuu și de curent alternativ 2.6.1. Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare; măsurarea puterii electrice; măsurarea rezistenței electrice. 2.6.2. Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsură; măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă), măsurarea energiilor electrice, măsurarea impedanțelor - metode de punte. 2.6.3. Măsurări electrice în sisteme trifazate: măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă) și a energiei electrice activă și reactivă. 3. Sisteme de acționări electrice 3.1. Mașini electrice 3.1.1. Transformatorul electric monofazat - Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului monofazat; - Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului monofazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit); - Caracteristica externă a unui transformator; - Autotransformatorul; - Construcția transformatorului monofazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive). 3.1.2. Transformatorul electric trifazat - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului trifazat; - Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului trifazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit); - Construcția transformatorului trifazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive); - Grupe de conexiuni. 3.1.3. Mașina de curent continuu - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii de curent continuu; - Regimurile de funcționare ale mașinii de curent continuu; - Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale. 3.1.4. Mașina asincronă - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii asincrone; - Caracteristicile de funcționare ale mașinii asincrone; - Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale. - Pornirea motoarelor asincrone; - Reglarea turației motoarelor asincrone. 3.1.5. Mașina sincronă - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii sincrone; - Caracteristicile de funcționare ale mașinii sincrone; - Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale. 3.2. Aparate electrice de joasă tensiune - Mărimi nominale: tensiune, curent, capacitate de rupere, curent limită termic, curent limită dinamic, felul curentului, robustețe mecanică, serviciul nominal; - Clasificarea aparatelor electrice (după funcția îndeplinită, după construcție); - Părți componente: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante, elemente arcuitoare și resorturi, mecanisme de acționare; - Tipuri de aparate de joasă tensiune (definire, elemente componente, scheme electrice, simbol, funcționare, montare): ● Aparate de protecție: siguranțe, relee, eclatoare și descărcătoare; ● Aparate de conectare: separatoare, separatoare de sarcină, întreruptoare, întreruptoare automate, contactoare, contactoare cu relee; ● Aparate pentru instalații interioare: întreruptoare și comutatoare, prize și fișe; ● Aparate pentru pornirea și reglarea mașinilor electrice: reostate de pornire și excitație, comutatoare stea-triunghi, inversoare de sens, controlere; ● Aparate pentru acționări: limitatoare, microîntreruptoare, butoane de comandă, manipulatoare, selectoare. 3.3. Scheme de alimentare și comandă a mașinilor electrice 3.3.1. Scheme de alimentare și comandă manuală a mașinilor electrice (pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.). 3.3.2. Scheme de alimentare și comandă automată a mașinilor electrice(pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.). 4. Sisteme de reglare automată 4.1. Elemente de automatizare: structura generală a unui sistem de reglare automată, părți componente, rol funcțional. 4.2. Traductoare: clasificare, schema bloc, principiul general de funcționare a traductoarelor electrice, neelectrice, parametrice, generatoare. 4.3. Regulatoare: - Regulatoare bipoziționale; - Regulatoare tripoziționale; - Regulatoare cu acțiune continuă (proporțional P, proporțional integral PI, proporțional diferențial PD, proporțional- integral-diferențial PID); - Regulatoare cu acțiune prin impulsuri. 4.4. Elemente de execuție: - Elemente de execuție electrice; - Elemente de execuție pneumatice; - Elemente de execuție hidraulice. 4.5. Scheme simple de reglare automată (pentru reglarea temperaturii, turației, nivelului, debitului) 4.6. Automate programabile 4.6.1. Clasificarea automatelor programabile după dimensiunea magistralei de date: - AP cu programare la nivel de bit; - AP cu prelucrarea informației la nivel de cuvânt; - AP mixte. 4.6.2. Descrierea elementelor schemei bloc a unui AP: - unitatea de control; - periferice de intrare (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de prelucrare a semnalului de intrare); - periferice de ieșire (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocuri de ieșire); - periferice interne (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocul multiplexare și ieșire date, blocuri de temporizare, consola de programare - memoria RAM). 4.6.3. Operațiile pentru executarea unei instrucțiuni - aducerea instrucțiunii din memoria program; - incrementarea numărătorului de adrese; - stabilirea dialogului între unitatea de control și periferic; - decodificarea codului operației; - executarea operației în unitatea logică. Bibliografie *Font 9*

1. Antoniu M.

Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3

Editura Satya Iași

2002

2. Bălă C.

Mașini electrice

Editura Didactică și

Pedagogică 1982

3. Popa A.

Aparate electrice de joasă și înaltă

tensiune - Manual pentru licee

industrial cu profil de electrotehnică

Editura Didactică și

Pedagogică 1977

4. Ioan Ionescu

Acționarea mașinilor electrice

Editura Matrix Rom - 2005

5. Paul Dinculescu

Instalații electrice de joasă tensiune

Editura Matrix Rom - 2003

6. Frățiloiu Gh.,

Țugulea A.

Electrotehnică și electronică aplicată

Editura Didactică și

Pedagogică - 1997

7. Hilohi S. și

colectivul

Elemente de comandă și control

pentru acționări și sisteme de reglare

automată - manual pentru clasele a

XI-a și a XII-a

Editura Didactică și

Pedagogică - 2002

8. Hortopan G.

Aparate electrice de comutație-principii

Editura Tehnică

București-2000

9. Ionescu F. și

colectivul

Electronică de putere. Dispozitive

semiconductoare.

Editura ICPE-2000

10. Ionescu F. și

colectivul

Electronică de putere. Convertoare

statice.

Editura Tehnică-1998

11. Papadache I. și col.

Automatizări industriale

Editura Tehnică, 1978

12. Sărăcin M.,

Sărăcin C. G.

Măsurări electrice și electronice

Editura Matrix, 2003

13. Sărăcin M.,

Sărăcin C. G.

Măsurări electronice și sisteme de

măsurare

Editura Matrix, 2003

14. Șora C

Bazele electrotehnicii

Editura Didactică și

Pedagogică - 1982

15. Paul Dinculescu

Schemele instalațiilor electrice

Editura Matrix, 2005

16. Constantin Ghiță

Mașini electrice

Editura Matrix, 2005

17. Fransua Al., ș.a.

Mașini și sisteme de acționare

electrice

Editura Tehnică,

București 1978

18. Mărgineanu Ioan

Automate programabile

Editura Albastră, 2005

19. http://facultate.regielive.ro/cursuri/

electronică/automate_programabile

20. www.aut.upt.ro/b624/discipline/

asdn/ap101.pdf

Autori: Prof. grd. I. ing. Florin Mareș - Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate GALAȚI Prof. grd. I. ing. Gabriel Mihail Danielescu - Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau" FOCȘANI Prof. grd. I. ing. Ion Vlăsceanu - Colegiul Tehnic Energetic RM. VÂLCEA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU ELECTROTEHNICĂ, ELECTROMECANICĂ,

ENERGETICĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir

Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației

și a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; 2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; 5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată; 6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; 7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător; 10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; 11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI 1. Tehnologie electrică 1.1. Lucrări de lăcătușerie generală ● Tehnologii de execuție pentru: îndreptarea semifabricatelor, trasarea, debitarea materialelor, îndoire, pilire, polizare, găurire, filetare. ● Asamblări: asamblări nedemontabile (nituirea metalelor, lipirea, sudarea), asamblări demontabile. ● Acoperiri de protecție. 1.2. Principii generale de organizare a procesului de producție ● Standardizarea produselor electrotehnice. ● Etape de realizare a unui produs. ● Tipuri de producție. ● Elementele procesului tehnologic și documentația tehnologica. ● Organizarea ergonomică a atelierelor și locului de muncă. ● Procesul de muncă. 1.3. Materiale utilizate în domeniul electrotehnic ● Clasificarea materialelor: metalice, nemetalice, neferoase (exemple reprezentative, importanța materialelor în electrotehnică, proprietățile materialelor: termice, fizice, electrice, mecanice, tehnologice). ● Fonte, oțeluri și alte aliaje feroase cu proprietăți magnetice: tabla silicioasă și aliaje Fe - Ni (compozitie, clasificare, proprietăți, simbolizare, utilizări). ● Metale neferoase și aliajele lor: cuprul și aliajele sale (alame, bronzuri), aluminiul și aliajele sale, zincul, plumbul, staniul, nichelul, wolframul, argintul, cadmiul, cromul, mercurul, aliaje pentru lipit (compozitie, clasificare, proprietăți, simbolizare, utilizări). ● Semifabricate metalice: semifabricate din otel, cupru, aluminiu (table, bare, plase, sârme, simbolizari, utilizari). ● Materiale electroizolante: caracteristici electrice, proprietăți, clasificare: solide, lichide și gazoase, simbolizări, utilizări. ● Materiale semiconductoare: simbolizări, utilizări. 1.4. Componente ale echipamentelor electrice ● Contacte electrice: definiție, parametri nominali, materiale, clasificarea contactelor, utilizări, noțiuni de întreținere și reparare, tehnologia de realizare. ● Izolatoare și piese izolante: rol funcțional, clasificare, materiale ceramice și plastice, utilizare, noțiuni de întreținere și reparare. ● Termobimetale: rol funcțional, utilizări. ● Miezuri magnetice: rol funcțional, clasificare, materiale, tipuri de miezuri magnetice, utilizări, tehnologia de realizare a miezurilor magnetice. ● Electromagneți: rol funcțional, utilizări. 1.5. Conductoare, cabluri electrice și accesorii ● Conductoare electrice: rol, domenii de utilizare, tipuri de conductoare, materiale utilizate la fabricarea conductoarelor. ● Conductoare, izolatoare - simbolizarea conductoarelor; cordoane și șnururi, conductoare cu destinație specială, accesorii pentru conductoare - izolatoare, papuci. ● Cabluri electrice și accesoriile lor: rol, utilizări, tipuri de cabluri, simbolizări (cabluri cu izolație de cauciuc și hârtie în manta de plumb, cabluri cu izolație și manta de P.V.C., accesorii-manșoane, cleme, cutii terminale. ● Tuburi protectoare și accesorii: tuburi cu manta metalică, cu manta din masă plastică, cu beton; accesorii și materiale de fixare - scoabe, dibluri, manșoane, doze și cutii de ramificație, coturi și curbe. 1.6. Producerea, transportul și distribuția energiei electrice ● Tipuri de centrale:poluarea. ● Linii de transport: linii electrice aeriene, linii electrice subterane (componență, rol funcțional). ● Stații și posturi de transformare. ● Corpuri și lămpi de iluminat: construcție, simbolizare, utilizări. ● Tablouri electrice de joasa tensiune: rol funcțional, componență, aparate de tablou, tipuri de tablouri, scheme de conexiuni, condiții de întreținere și exploatare. ● Lucrări pregătitoare de montare a instalațiilor electrice interioare: montarea tuburilor de protecție, montarea conductoarelor. ● Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. ● Instalații de iluminat și prize: componență, rolul echipamentelor, scheme electrice. Condiții de exploatare în medii periculoase. ● Instalații de forță: componență, exemple de scheme. ● Execuția instalațiilor electrice interioare. ● Instalații de redresare a curentului electric. ● Întreținerea instalațiilor interioare de joasă tensiune. ● Efectele curentului electric asupra organismului uman. ● Pericolul de electrocutare, metode de protecție și prim ajutor. 2. Măsurări electrice și electronice 2.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de exactitate. 2.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare. 2.3. Dispozitive de măsurat ale aparatelor analogice: elemente constructive, principiul de funcționare a dispozitivelor de măsurat: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, de inducție. 2.4. Aparate de măsurat numerice: clasificare, elemente componente (numărător, convertor digital-analogic și convertor analogic-digital, tipuri de convertoare-cu aproximare succesivă, cu integrare cu dublă pantă, cu integrare tensiune-frecvență, frecvențmetrul digital). 2.5. Măsurări electrice în circuite și rețele de curent continuu și de curent alternativ - Măsurări electrice în curent continuu: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare; măsurarea puterii electrice; măsurarea rezistenței electrice. - Măsurări electrice în curent alternativ monofazat: măsurarea tensiunii electrice și a intensității curentului electric - metoda directă, extinderea domeniului de măsurare cu ajutorul transformatoarelor de măsură; măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă), măsurarea energiilor electrice, măsurarea impedanțelor - metode de punte. - Măsurări electrice în sisteme trifazate: măsurarea puterilor electrice (activă, reactivă și aparentă) și a energiei electrice activă și reactivă. 3. Sisteme de acționări electrice 3.1. Mașini electrice ● Transformatorul electric monofazat - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului monofazat; - Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului monofazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit); - Caracteristica externă a unui transformator; - Autotransformatorul; - Construcția transformatorului monofazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive). ● Transformatorul electric trifazat - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale transformatorului trifazat; - Regimurile și caracteristicile de funcționare ale transformatorului trifazat (funcționare în gol, sarcină și scurtcircuit); - Construcția transformatorului trifazat: (circuitul magnetic, circuitul electric, elemente auxiliare - materiale, date constructive); - Grupe de conexiuni. ● Mașina de curent continuu - Semne convenționale - Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii de curent continuu; - Regimurile de funcționare ale mașinii de curent continuu; - Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale. ● Mașina asincronă - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii asincrone; - Caracteristicile de funcționare ale mașinii asincrone; - Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale. - Pornirea motoarelor asincrone; - Reglarea turației motoarelor asincrone. ● Mașina sincronă - Semne convenționale; - Principiul și ecuațiile de funcționare ale mașinii sincrone; - Caracteristicile de funcționare ale mașinii sincrone; - Elemente constructive: (circuitul magnetic, circuitul electric, sistem mecanic - materiale, date constructive), rol funcțional, semne convenționale. 3.2. Aparate electrice de joasă tensiune - Mărimi nominale: tensiune, curent, capacitate de rupere, curent limită termic, curent limită dinamic, felul curentului, robustețe mecanică, serviciul nominal; - Clasificarea aparatelor electrice (după funcția îndeplinită, după construcție); - Părți componente: contacte, camere de stingere, izolatoare, piese electroizolante, elemente arcuitoare și resorturi, mecanisme de acționare; - Aparate de joasă tensiune (scheme electrice, simbol, funcționare, montare): ● Aparate de protecție: siguranțe, relee, eclatoare și descărcătoare; ● Aparate de conectare: separatoare, separatoare de sarcină, întreruptoare, întreruptoare automate, contactoare, contactoare cu relee; ● Aparate pentru instalații interioare: întreruptoare și comutatoare, prize și fișe; ● Aparate pentru pornirea și reglarea mașinilor electrice: reostate de pornire și excitație, comutatoare stea-triunghi, inversoare de sens, controlere; ● Aparate pentru acționări: limitatoare, microîntreruptoare, butoane de comandă, manipulatoare, selectoare. 3.3. Scheme de alimentare și comandă a mașinilor electrice - Scheme de alimentare și comandă manuală a mașinilor electrice (pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.). - Scheme de alimentare și comandă automată a mașinilor electrice(pornire, frânare, inversare de sens, reglare viteză de rotație etc.). 4. Electrotehnica 4.1. Electrostatică - Sarcina electrică, forța electrostatică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, fluxul electric, potențial electric, tensiune electrică. - Capacitatea electrică, energia electrostatică. Condensatoare: definiție, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate, rețele de condensatoare, utilizare. 4.2. Electrocinetică - Curent electric de conducție, intensitatea curentului de conducție, circuite electrice de c.c. (elemente ideale și reale de circuit). - Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff. - Rezistoare: definiții, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent. 4.3. Electromagnetism - Câmp magnetic. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, legea fluxului magnetic. Forța lui Lorentz, forța lui Laplace, forța lui Ampere. - Inducția electromagnetică, autoinducția, legea inducției electromagnetice. - Inductivitate. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol. 4.4. Rețele de curent alternativ - Producerea curentului electric alternativ monofazat. Mărimi alternative sinusoidale (reprezentarea vectorială a mărimilor electrice). - Producerea curentului electric alternativ trifazat. Conexiuni în rețele trifazate. - Comportarea circuitelor simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC. Diagrame fazoriale. 4.5. Elemente electronice - Elemente neliniare de circuit: dioda, tranzistorul, tiristorul, triacul (simbol, funcționare, tipuri, parametri, utilizări). - Redresoare monoalternanță, redresoare bialternanță, redresoare trifazate. 5. Norme de securitate și sănătate în munca și norme de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului. Bibliografie

1. Antoniu M.

Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3

Editura Satya Iași

2002

2. Bălă C.

Mașini electrice

Editura Didactică și

Pedagogică 1982

3. Popa A.

Aparate electrice de joasă și înaltă

tensiune - Manual pentru licee

industrial cu profil de electrotehnică

Editura Didactică și

Pedagogică 1977

4. Ioan Ionescu

Acționarea mașinilor electrice

Editura Matrix Rom - 2005

5. Paul Dinculescu

Instalații electrice de joasă tensiune

Editura Matrix Rom - 2003

6. Frățiloiu Gh.,

Țugulea A.

Electrotehnică și electronică aplicată

Editura Didactică și

Pedagogică - 1997

7. Hilohi S.

Elemente de comandă și control

pentru acționări și sisteme de reglare

automată - manual pentru clasele a

XI-a și a XII-a

Editura Didactică și

Pedagogică - 2002

8. Hortopan G.

Aparate electrice de comutație-principii

Editura Tehnică

București-2000

9. Ionescu F. și

colectivul

Electronică de putere. Dispozitive

semiconductoare.

Editura ICPE-2000

10. Ionescu F. și

colectivul

Electronică de putere. Convertoare

statice.

Editura Tehnică-1998

11. Papadache I. și col.

Automatizări industriale

Editura Tehnică, 1978

12. Sărăcin M.,

Sărăcin C. G.

Măsurări electrice și electronice

Editura Matrix, 2003

13. Sărăcin M.,

Sărăcin C. G.

Măsurări electronice și sisteme de

măsurare

Editura Matrix, 2003

14. Șora C.

Bazele electrotehnicii

Editura Didactică și

Pedagogică - 1982

15. Paul Dinculescu

Schemele instalațiilor electrice

Editura Matrix, 2005

16. Constantin Ghiță

Mașini electrice

Editura Matrix, 2005

17. Mărgineanu Ioan

Automate programabile

Editura Albastră, 2005

AUTORI: Prof. Gr. I. ing. Gabriel Mihail Danielescu - Colegiul Tehnic "Edmond Nicolau"- Focșani- Vrancea Prof. Gr. I. ing. Florin Mareș - Grupul Școlar Industrial Transporturi Căi Ferate - Galați Prof. grd. I. ing. Ion Vlăsceanu - Colegiul Tehnic Energetic RM.VÂLCEA CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU ENERGETICĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de

pregatire profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice; 2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire; 3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; 6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate; 7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată; 10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. TEME DE SPECIALITATE 1. Bazele electrotehnicii 1.1. Electrostatică 1.1.1. Sarcina electrică, forța electrostatică, câmp electric, intensitatea câmpului electric, fluxul electric, potențial electric, tensiune electrică. 1.1.2. Capacitatea electrică, energia electrostatică. Condensatoare: definiție, clasificare, simbolizare, marcare, materiale utilizate, rețele de condensatoare, utilizare. 1.2. Electrocinetică 1.2.1. Curent electric de conducție, intensitatea curentului de conducție, circuite electrice de c.c. (elemente ideale și reale de circuit). 1.2.2. Legile electrocineticii: legea lui Ohm, legea lui Joule, teoremele lui Kirchhoff. 1.2.3. Rezistoare: definiții, clasificare, parametri, simbolizare, materiale, utilizare, rețele de rezistoare, divizoare de tensiune și de curent. 1.3. Electromagnetism 1.3.1. Câmp magnetic. Intensitatea câmpului magnetic, flux magnetic, legea fluxului magnetic. Forța lui Lorentz, forța lui Laplace, forța lui Ampere. 1.3.2. Inducția electromagnetică, autoinducția, legea inducției electromagnetice. 1.3.3. Inductivitate. Bobina: definire, clasificare, parametri, simbol. 1.4. Rețele de curent alternativ 1.4.1. Producerea curentului electric alternativ monofazat și trifazat. Mărimi alternative sinusoidale (reprezentarea vectorială a mărimilor electrice, reprezentarea în complex a mărimilor electrice). Conexiuni în rețele trifazate. 1.4.2. Comportarea circuitelor simple în regim permanent sinusoidal: RL, RC, RLC, LC. Diagrame fazoriale. 2. Structura și organizarea sistemelor de producerea, transportul și distribuția energiei electrice 2.1. Sistemul energetic și elementele sale componente. 2.2. Caracteristicile sistemului energetic. 2.3. Interconectarea sistemelor energetice. 3. Centrale electrice 3.1. Centrale termoelectrice 3.1.1. Schema de principiu și funcționarea centralei termoelectrice (circuitul apă-abur, ciclurile termice). 3.1.2. Echipamentele principale, descriere, rol funcțional. - Instalația de producere a aburului. Cazanul cu abur. Exploatarea cazanului. - Turbina cu abur - rol, clasificare, elementele turbinelor cu abur. Exploatarea turbinei. 3.1.3. Scheme de alimentare cu apă de răcire. 3.1.4. Randamentul circuitului termic. Posibilități de îmbunătățire a randamentului termic. 3.1.5. Circuitul de termoficare - termoficarea ca metodă de creștere a randamentului ciclului termic, scheme cu turbine de termoficare, rețele de termoficare. 3.2. Centrale hidroelectrice 3.2.1. Clasificarea amenajărilor hidroelectrice (scheme de amenajare a CHE). 3.2.2. Principalele instalații ale amenajărilor CHE. 3.2.3. Turbine hidraulice. 3.3. Centrale nuclearo-electrice 3.3.1. Scheme de principiu și funcționarea centralei nuclearo-electrice (CNE). 3.3.2. Reactorul nuclear. 3.3.3. Particularitățile elementelor componente ale centralelor nuclearo-electrice (CNE). 3.3.4. Sisteme de securitate specifice centralelor nuclearo-electrice (CNE). 3.3.5. Randamente ale centralelor nuclearo-electrice (CNE). 4. Principalele echipamente electrice din sistemul electroenergetic 4.1. Generatorul sincron: elemente constructive, exploatare, cuplare în paralel. 4.2. Transformatorul electric de putere: elemente constructive, conectarea în paralel a transformatoarelor, calculul parametrilor transformatoarelor. 4.3. Linii electrice aeriene și subterane: 4.3.1. Elementele constructive ale LEA: cabluri, izolatoare, stâlpi - rol, materiale, tipuri. 4.3.2. Elementele constructive ale LES: cabluri, manșoane, cutii terminale, elemente auxiliare - rol, materiale, tipuri. 4.3.3. Scheme de conexiuni ale rețelelor electrice: rețele de distribuție, rețele de transport. 4.3.4. Exploatarea și întreținerea liniilor electrice subterane: - avarii și deranjamente; - determinarea punctului de defect. 4.3.5. Tratarea neutrului în rețelele electrice. 4.3.6. Elemente de calcul electric al liniilor electrice. 5. Aparatajul electric din centrale și stații 5.1. Aparate electrice de comutație 5.1.1. Contactele aparatelor electrice de comutație. 5.1.2. Arcul electric în aparatele electrice de comutație și metode de stingere a lui. 5.1.3. Întreruptoare cu ulei puțin - tipuri constructive, camere de stingere. 5.1.4. Separatoare de înaltă tensiune. 5.2. Aparate electrice de protecție 5.2.1. Siguranțe fuzibile de înaltă tensiune. 5.2.2. Descărcătoare electrice: tubulare și descărcătoare cu rezistență variabilă. 5.3. Aparate pentru alimentarea circuitelor de măsurare și de protecție 5.3.1. Transformatoare de curent - rol, funcționare, parametrii nominali, tipuri constructive. 5.3.2. Transformatoare de tensiune - rol, funcționare, parametrii nominali, tipuri constructive. 6. Automatizări și protecții prin relee în instalațiile electroenergetice 6.1. Principalele tipuri de automatizări din instalațiile electroenergetice: RAR, AAR, DAS - rol, principiul de funcționare. 6.2. Protecții prin relee ale sistemului electroenergetic 6.2.1. Defecte și regimuri anormale în instalațiile electroenergetice. 6.2.2. Obiectivele și condițiile impuse prin protecții prin relee. 6.2.3. Protecția maximală de curent a transformatoarelor cu două înfășurări și a blocurilor generator - transformator. 6.2.4. Protecția blocurilor generator - transformator împotriva punerilor la pământ monofazate. 7. Măsurări în energetică 7.1. Procesul de măsurare: mărimi, metode și mijloace de măsurare, caracteristici metrologice ale mijloacelor de măsură, erori de măsurare, clase de precizie. 7.2. Clasificarea și structura aparatelor electrice de măsurat: clasificare, elemente constructive, marcare, simbolizare, utilizări specifice. 7.3. Dispozitive de măsură ale aparatelor electrice de măsurat analogice: elemente constructive, principiul de funcționare a dispozitivelor de măsură: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice, ferodinamice. 7.4. Măsurarea intensității curentului electric, tensiunii electrice, puterii și energiei electrice în curent alternativ monofazat. Extinderea domeniului de măsurare. 7.5. Măsurarea intensității curentului electric, tensiunii electrice, puterii și energiei electrice în curent alternativ trifazat. Extinderea domeniului de măsurare. 7.6. Măsurarea mărimilor neelectrice: debit, presiune, nivel, temperatură. 8. Sisteme de reglare automată 8.1. Elemente de automatizare: structura generală a unui sistem de reglare automată, părți componente, rol funcțional. 8.2. Traductoare: clasificare, schema bloc, principiul general de funcționare a traductoarelor electrice, neelectrice, parametrice, generatoare. 8.3. Regulatoare: - Regulatoare bipoziționale; - Regulatoare tripoziționale; - Regulatoare cu acțiune continuă (proporțional P, proporțional integral PI, proporțional diferențial PD, proporțional - integral - diferențial PID); - Regulatoare cu acțiune prin impulsuri. 8.4. Elemente de execuție: - Elemente de execuție electrice; - Elemente de execuție pneumatice; - Elemente de execuție hidraulice. 8.5. Scheme simple de reglare automată (pentru reglarea temperaturii, turației, nivelului, debitului) 8.6. Automate programabile 8.6.1. Clasificarea automatelor programabile după dimensiunea magistralei de date: - AP cu programare la nivel de bit; - AP cu prelucrarea informației la nivel de cuvânt; - AP mixte. 8.6.2. Descrierea elementelor schemei bloc a unui AP: - unitatea de control; - periferice de intrare (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de prelucrare a semnalului de intrare); - periferice de ieșire (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocuri de ieșire); - periferice interne (schema bloc, blocul de decodificare adresă, blocul de comandă canal, blocul multiplexare și ieșire date, blocuri de temporizare, consola de programare - memoria RAM). 8.6.3. Operațiile pentru executarea unei instrucțiuni - aducerea instrucțiunii din memoria program; - incrementarea numărătorului de adrese; - stabilirea dialogului între unitatea de control și periferic; - decodificarea codului operației; - executarea operației în unitatea logică. 9. Elemente de termotehnică 9.1. Transferul de căldura prin conducție termică. 9.2. Transferul de căldură prin radiație. 9.3. Transferul de căldură prin convecție. Bibliografie *Font 8*

1. Antoniu M.

Măsurări electronice vol. 1, 2 și 3

Editura Satya, Iași 2002

2. Brătianu C. ș.a.

Strategii și filiere energetice

nucleare

Editura Tehnică,

București, 1990

3. Călin S.,

Mihoc D., ș.a.

Protecția prin relee și automatizări

în energetică - manual pentru

licee cu profil de electrotehnică și

matematică-fizică, clasa a XII-a,

școli profesionale

Editura Didactică și

Pedagogică -

București, 1980

4. Carabogdan G.

Instalații termice industriale

Editura Tehnică

București 1978

5. Cristescu D. ș.a.

Centrale și rețele electrice

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1982

6. Fransua Al., ș.a.

Mașini și sisteme de acționare

electrice

Editura Tehnică,

București 1978

7. Frățiloiu Gh.,

Țugulea A.

Electrotehnică și electronică

aplicată - manual pentru licee și

școli profesionale

Editura Didactică și

Pedagogică, R.A.-București,

1994

8. Huhulescu M.,

Bălă C.

Mașini electrice

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1982

9. Iacobescu Gh. ș.a.

Rețele electrice

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1981

10. Iacobescu Gh.,

Potolea E.,

Iordănescu I. ș.a.

Utilajul și tehnologia instalațiilor

din centrale și rețele electrice - manual pentru licee industriale cu

profil de electrotehnică, clasa a

XI-a și școli profesionale

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1978

11. Iacobescu Gh.,

Potolea E.,

Iordănescu I. ș.a.

Utilajul și tehnologia instalațiilor

din centrale și rețele electrice - manual pentru licee industriale cu

profil de electrotehnică, clasa a

XII-a și școli profesionale

Editura Didactică și

Pedagogică,

București, 1978

12. Iacobescu Gh.,

Potolea E. ș.a.

Instalații electroenergetice - manual pentru licee industriale și

de matematică-fizică cu profil de

electrotehnică și matematică - electrotehnică clasa a XI-a și școli

profesionale

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1981

13. Iacobescu Gh.,

Potolea E. ș.a.

Instalații electroenergetice - manual pentru licee industriale și

de matematică-fizică cu profil de

electrotehnică și matematică - electrotehnică clasa a XII-a și

școli profesionale

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1985

14. Ivașcu C.E.

Automatizarea și protecția

sistemelor electroenergetice, vol. I

și II

Editura Orizonturi

Universitare, Timișoara, 1999

15. Mihoc Dan

Automatizări în energetică

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1978

16. Hilohi, și colectiv

Elemente de comandă și control

pentru acționări și sisteme de

reglare automată- manual pentru

clasele a XI-a și a XII-a, licee

tehnologice, profil tehnic,

specializarea electrotehnică

Editura Economică

București 2000

17. Nicolau E., Beliș M.

Măsurări electrice și electronice

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1979

18. Nistreanu Valeriu,

Nistreanu Viorica

Amenajarea resurselor de apă și

impactul asupra mediului

Editura Bren - București 1999

19. Popa A.

Aparate electrice de joasă și înaltă

tensiune

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1977

20. Popa E., Vintilă C.

Termotehnică și mașini termice

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1977

21. Preda M., Cristea P.,

Manea F.

Bazele electrotehnicii vol I-II

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1980

22. Rucăreanu C. ș.a.

Linii electrice aeriene și subterane

Editura tehnică,

București, 1989

23. Saal C., Țopa I. ș.a.

Acționări electrice și automatizări

Editura Didactică și

Pedagogică București, 1980

24. http://facultate.regielive.ro/cursuri/

electronică/automate_programabile

25. www.aut.upt.ro/b624/discipline/

asdn/ap101.pdf

Anexa 2

PROGRAMĂ PENTRU ESTETICĂ ȘI IGIENA CORPULUI OMENESC PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, cât și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul științei informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Bocârnea C.

Boli infecțioase și epidemiologie

Editura Info-Team,

București, 1999

Bucur Gh.

Mică enciclopedie de boli

dermatovenerice

Editura Științifică și

Enciclopedică, București,

1987

Buiuc C.

Microbiologie

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1995

Caragea Cecilia

Istoria aranjării părului

Editura Teora, București,

1999

Cârmaciu R. ș.a

Biologie - manual clasa a XI-a

pentru profil biologie chimie

Editura Corint, București,

2002

Dimache Gh.

Microbiologie și parazitologie

medicală

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1991

Dimache Gh. M

Microbiologie și igienă

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1989

Dimitrescu A.

Dermatovenerologie practică

Editura Medicală, 1989

Dimitrescu A.

Dermatologie

Editura Medicală,

București, 2002

Dumbravă N.

Coafura de la A la Z

Editura Scrisul Românesc,

Craiova, 2000

Erșcoiu S., Ceaușu E,

Epidermiologie și boli

infecțioase

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1995

A. Ivanof, M. Ciupe,

C. Sașcă, D. Voncea

Microbiologie

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1982

Oseacă - Pădean E

Tainele coafurii

editat de SC Hellen

Profesii, 2008

Țiplic T.

Biologie, cls. a XI-a

Editura Aramis, 2006

A ști cum! - Wella, 2001

Manualul frizerului și coaforului

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1971

Ordin nr. 1136/27/06/2007

pentru aprobarea Normelor de

igienă pentru cabinetele de

înfrumusețare corporală - publicat în M.O. nr.

484/19.07.2007

Ghid privind aplicarea normelor

de igiena în unitățile de

furnizare a serviciilor de

igienă personală și estetică

umană din cooperația

meșteșugărească, 2007

Manuale școlare aprobate MECTS

cuprinse în catalogul anual.

Autori: VALENTINA OTULESCU - prof. gr. did. I, Colegiul UCECOM "Spiru Haret" București ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU ESTETICĂ ȘI IGIENA CORPULUI OMENESC MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Bucur Gh.

Mică enciclopedie de boli

dermatovenerice

Editura Științifică și

Enciclopedică, București,

1987

Cârmaciu R. ș.a

Biologie - manual clasa a XI-a

pentru profil biologie chimie

Editura Corint, București,

2002

Dimitrescu A.

Dermatovenerologie practică

Editura Medicală, 1989

Dimitrescu A.

"Dermatologie"

Editura Medicală,

București, 2002

Dumbravă N.

Coafura de la A la Z

Editura Scrisul Românesc,

Craiova, 2000

Oseacă - Pădean E

Tainele coafurii

editat de SC Hellen

Profesii, 2008

Țiplic T.

Biologie, cls. a XI-a

Editura Aramis, 2006

A ști cum! - Wella, 2001

Manualul frizerului și

coaforului,

EDP, 1971

Ordin nr. 1136/27/06/2007 privind aprobarea Normelor de

igienă pentru cabinetele de înfrumusețare corporală - publicat

în M.O. nr. 484/19.07.2007

Ghid privind aplicarea normelor de igiena în unitățile de

furnizare a serviciilor de igienă personală și estetică umană

din cooperația meșteșugărească, 2007

Manuale școlare aprobate MECTS cuprinse în catalogul anual.

Autori: VALENTINA OTULESCU - prof. gr. did. I, Colegiul UCECOM "Spiru Haret" București ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU FARMACIE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M.

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

Editura Polirom, Iași, 2000

elevi.

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

Bojor O., Popescu O.,

Fitoterapie tradițională și

modernă

Editura Fiat Lux, București,

2005

Carata A.,

Management, marketing și

legislație farmaceutică

Facultatea de Farmacie,

București, 2005

Cionga E., Avram L.,

Medicamente chimioterapice

Editura Dacia, Cluj Napoca,

1978

Constantinidi M., Pănoiu

L., Marinescu Z.,

Farmacologie

Editura Universul, București,

2003

Cristea A. N.,

Farmacologie

Editura Medicală, București,

2003

Dobrescu D.

Farmacoterapie practică, vol.

I și II

Editura Medicală București,

1989

Fica. C.,

Tehnică farmaceutică

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1974

Grintescu I.,

Botanică

EDP, București, 1986

Istudor V.,

Farmacognozie, Fitochimie,

Fitoterapie, vol. I, II și III

Editura Medicală, București,

2003-2005

Lupuleasa D., Fica C.,

Sipoș E.,

Tehnologie farmaceutică

Editura "Carol Davila",

București, 2005

Moisescu A. D., Toma E

Farmacologie clinică

Editura Medicală, București,

1974

Stoenescu V.

Farmacologie

Editura ALL, București, 2002

Stoenescu V.,

Constantinescu - Corcovei I., ș.a.

Îndreptar pentru prescrierea

medicamentelor

Editura ALL, București, 2008

Zota V.,

Chimie farmaceutică

Editura Medicală București,

1994

Farmacopeea Română, ediția

a X-a

Editura Medicală București,

1993

MEMOMED

Ediție anuală

Ordinul Ministerul Sănătății nr. 75/2010 privind aprobarea

de Reguli de bună practică farmaceutică - M.O. nr.

91/10.02.2010

Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe școlare,

Standarde de Pregătire Profesională în vigoare

AUTORI: 1. ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. dr. ing., Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț 2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Școala Postliceală Sanitară Arad 3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU FARMACIE MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 9* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București,

2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică,

București, 1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

2000

Editura Aramis, București,

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași,

1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Bojor O., Popescu

O.,

Fitoterapie tradițională și modernă

Editura Fiat Lux, București,

2005

Carata A.,

Management, marketing și legislație

farmaceutică

Facultatea de Farmacie,

București, 2005

Fica C.,

Tehnică farmaceutică

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1974

Istudor V.,

Farmacognozie, Fitochimie,

Fitoterapie, vol. I, II și III

Editura Medicală, București,

2003-2005

Lupuleasa D.,

Fica C., Sipoș E.,

Tehnologie farmaceutică

Editura "Carol Davila",

București, 2005

Stoenescu V.

Constantinescu - Corciorvei, ș.a.

Îndreptar pentru prescrierea

medicamentelor

Editura ALL, 2008

Ungureanu A.,

Ungureanu Gr.,

Comunicarea profesională în

asistența medico-farmaceutică

Editura Omega Lux,

București, 2006

Farmacopeea Română, ediția a X-a

Editura Medicală București,

1993

MEMOMED

Ediție anuală

Ordinul Ministerul Sănătății nr. 75/2010 privind aprobarea de

Reguli de bună practică farmaceutică - M.O. nr. 91/10.02.2010

Planuri-cadru, Planuri de învățământ, Programe școlare,

Standarde de Pregătire Profesională în vigoare

Autori: 1. ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - prof. dr. ing., Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț 2. LILIANA RENATE BRAN - prof. dr., Școala Postliceală Sanitară Arad 3. ECATERINA GOGEL - maistru instructor, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Barbu I., Vîlcu

C.,

Bazele proceselor din filatură, ediția

a II-a

Editura Mirton, Timișoara,

2002

Catalan, F. ș.a.

Proiectarea produselor textile

Editura Oscar Print,

București, 2008

Cioară, I.,

Tehnologii de țesere

Editura Performantica, Iași,

2008

Ciocoiu M.,

Noi tehnologii, utilaje și aparate

textile

Editura Performantica, Iași,

2002

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire teoretică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire practică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Produse textile,

piele și înlocuitori de piele", clasa a

X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Suport de curs pentru modulul

"Sănătatea și securitatea muncii",

industrie textilă și pielărie

Editura Mistral, București,

2008

Marinescu, I., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - calificarea profesională:

Lucrător în filatură - țesătorie

Editura Oscar Print,

București, 2006

Merticaru, V., ș.a.

Materii prime textile

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001

Spanțu, C.,

Tehnologii textile

Editura Economică,

București, 2002

Spanțu, C. ș.a.

Proiectarea produselor textile

Editura Mistral, București,

2007

Bucurenci E sa

Utilajul și tehnologia meseriei.

finisor produse textile - Vol I și II

Editura Didactică și

Pedagogică București 1990

Florina Roman

Stan

Asigurarea calității

Editura CD Press București

2009

Manualul Inginerului Textilist - vol.

1, 2, 3

Editura Agir, București, 2002

Planuri-cadru, Planuri de învățământ,

Programe Școlare, Standarde de

Pregătire Profesională în vigoare

www.edu.ro

Autori: ROMIȚA ȚIGLEA LUPAȘCU - dr. ing., prof. gr. did. I, Școala cu clasele I - VIII "Nicu Albu" Piatra Neamț COSTACHE FLORENTINA FLORI- dr. ing., prof. gr. did. I, Colegiul "Anghel Saligny" Roșiorii de Vede CAPMARE LAVINIA - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial Tecuci CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU FILATURĂ - ȚESĂTORIE - FINISAJ TEXTIL MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Pregătire de bază în industria ușoară

- instruire teoretică, anul I Școala

Profesională

Editura Oscar Print,

București, 2003

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Pregătire de bază în industria ușoară

- instruire practică, anul I Școala

Profesională

Editura Oscar Print,

București, 2003

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire teoretică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru cultura de specialitate

- instruire practică, clasa a IX-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - modulul "Produse textile,

piele și înlocuitori de piele", clasa a

X-a

Editura Oscar Print,

București, 2006

Lupașcu-Țiglea,

R., ș.a.

Suport de curs pentru modulul

"Sănătatea și securitatea muncii",

industrie textilă și pielărie

Editura Mistral, București,

2008

Marinescu, I., ș.a.

Manual pentru Școala de Arte și

Meserii - calificarea profesională:

Lucrător în filatură - țesătorie

Editura Oscar Print,

București, 2006

Catalan, F., ș.a.

Proiectarea produselor textile

Editura Oscar Print,

București, 2008

Bucurenci E sa

Utilajul și tehnologia meseriei.

finisor produse textile - Vol I și II

Editura Didactică și

Pedagogică București 1990

Merticaru, V., ș.a.

Materii prime textile

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2001

Spanțu, C.,

Tehnologii textile

Editura Economică,

București, 2002

Spanțu, C.,

Proiectarea produselor textile

Editura Mistral, București,

2007

Florina Roman Stan

Asigurarea calității

Editura CD Press București

2009

Manualul Inginerului Textilist - vol.

1, 2, 3

Editura Agir, București, 2002

Planuri-cadru, Planuri de învățământ,

Programe Școlare, Standarde de

Pregătire Profesională în vigoare

www.edu.ro

ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor Filosofie și Logică, argumentare și comunicare, precum și a metodicii disciplinelor; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA LA DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ȘI LOGICĂ,

ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE I. METAFILOSOFIE 1. Conceptul de filosofie, specificul demersului filosofic și domeniile reflecției filosofice 2. Stiluri și tipuri de filosofare, argumente și metode filosofice 3. Filosofie și știință, filosofie și artă, filosofie și religie II. ONTOLOGIE A. Problematica ontologiei 1. Discursul ontologic și modalitățile lui de justificare în filosofia și știința contemporană 2. Existență și devenire B. Spațiul și timpul 1. Evoluția istorică a reprezentărilor despre spațiu și timp 2. Unitate și diversitate în înțelegerea spațiului și timpului 3. Abordări filosofice actuale ale spațiului și timpului C. Ordinea 1. Determinismul ca principiu al filosofiei și științei 2. Ordine și dezordine în structurarea universului D. Dumnezeu 1. Conceptul filosofic de Dumnezeu 2. Experiența și posibilitatea cunoașterii lui Dumnezeu 3. Laic și religios în morală III. ANTROPOLOGIE FILOSOFICĂ 1. Condiția umană 2. Concepții asupra naturii umane 3. Tipuri istorice de umanism 4. Problema sensului vieții IV. CUNOAȘTERE ȘI ADEVĂR 1. Conceptul de cunoaștere; modalități fundamentale ale cunoașterii 2. Analitic și sintetic, a priori și a posteriori, constructiv și reflexiv în cunoaștere 3. Conceptul de adevăr; felurile adevărului 4. Surse, criterii și teorii ale adevărului 5. Eroare și progres în cunoaștere 6. Limbaj și cunoaștere V. POLITICA 1. Teorii politice moderne și contemporane 2. Idealul democratic. Drepturile omului 3. Putere și legitimitate VI. LIBERTATE ȘI RESPONSABILITATE 1. Libertatea și autoritatea supranaturala; liberul arbitru 2. Libertatea și constrângerile naturale 3. Libertatea ca problemă antropologică 4. Libertatea ca problemă social-politică VII. ETICA 1. Teorii morale 2. Probleme de etică aplicată 3. Dreptate și nedreptate 4. Tipuri de dreptate 5. Egalitate și dreptate 6. Fericirea ca problemă filosofică VIII. ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE 1. Situații de comunicare - conținut, relație, context 2. Comunicarea interpersonală, comunicarea publică, comunicarea interculturală 3. Bariere în comunicare 4. Structura argumentării IX. DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA 1. Caracterizare generală 2. Tipuri de definiții 3. Forme de clasificare 4. Corectitudine în definire și clasificare X. ANALIZA LOGICĂ A ARGUMENTELOR 1. Termenii: - definire - caracterizare generală - raporturi între termeni 2. Propoziții: - definire - tipuri de propoziții (după conținut și structură) - raporturi între propoziții XI. RAȚIONAMENTE. TIPURI DE ARGUMENTARE - definire și caracterizare generală a principalelor tipuri de raționamente 1. Deductive: - argumente/raționamente cu propoziții compuse - inferențe imediate cu propoziții categorice - silogismul - demonstrația 2. Nedeductive: - analogia - inducția XII. EVALUAREA ARGUMENTELOR 1. Validitatea argumentelor 2. Erori de argumentare XIII. ARGUMENTARE ȘI CONTRAARGUMENTARE 1. Critica argumentelor 2. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu și în mass-media 3. Argumente și contraargumente în negociere și în rezolvarea de conflicte 4. Persuasiune și manipulare D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINELE DE SPECIALITATE FILOSOFIE ȘI LOGICĂ,

ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE 1. Aristotel, "Etica nicomahică", Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1988 2. Aristotel, "Politica", Ed. Antet, București, 1996 3. Thoma D'Aquino, "Opere", Ed. Științifică, București, 2000 4. Lucian Blaga, "Trilogia cunoașterii", Ed. Minerva, București, 1983 5. Rene Descartes, "Discurs asupra metodei", Ed. Academiei, București, 1990 6. Anton Dumitriu, "Istoria logicii", ediția a III-a, Ed. Tehnică, București 7. Mircea Eliade, "Sacrul și profanul", Ed. Humanitas, București, 1991 8. Gheorghe Enescu, "Tratat de logică", Ed. Lider, București, 1997 9. Friederich von Hayek, "Drumul spre servitute", Ed. Humanitas, București, 1993 10. Martin Heidegger, "Repere pe drumul gândirii", Ed. Politică, București, 1988 11. Immanuel Kant, "Prolegomene", Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987 12. John Locke, "Eseu asupra intelectului omenesc", Ed. Științifică, București, 1961 13. Andrei Marga, "Introducere în metodologia și argumentarea filosofică", Ed Dacia, Cluj-Napoca, 1992 14. John Stuart Mill, "Despre libertate", Ed. Humanitas, București, 2001 15. Adrian Miroiu, coord., "Etica aplicată", Ed. Alternative, București, 1995 16. Jacques Monod, "Hazard și necesitate", Ed. Humanitas, București, 1991 17. Friederich Nietzsche, "Dincolo de bine și de rău", Ed. Humanitas, București, 1992 18. Platon, "Republica", în Opere, vol. V, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 19. Karl Popper, "Societatea deschisă și dușmanii ei", Ed. Humanitas, București, 1990 20. Jean Jacques Rousseau, "Discurs asupra inegalității dintre oameni", Ed. Antet, București, 2001 21. Bertrand Russell, "Problemele filosofiei", Ed. All, București, 1995 22. Jean Paul Sartre, "Existențialismul este un umanism", Ed. George Coșbuc, 1994 23. Drăgan Stoianovici, Teodor Dima, Andrei Marga, "Logică generală", E.D.P., București, 1991 24. Ludwig Wittgenstein, "Caietul albastru", Ed. Humanitas, București, 1993 25. Mircea Flonta, "Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene", Ed. Polirom, Iași, 2005 26. Ion-Ovidiu Pânișoară, "Comunicarea eficientă", Ed. Polirom, Iași, 2008 27.

Declarația Universală a Drepturilor Omului E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR FILOSOFIE ȘI LOGICĂ,

ARGUMENTARE ȘI COMUNICARE I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE 1.

Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000 2.

Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002 3. Cazacu A., "Didactica filosofiei", Ed. Fundației României de Mâine, București, 2003 4. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001 5. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998 6. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997 7. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998 8. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000 9. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 10. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990 11. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000 12. Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 13. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003 14. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplinele Filosofie și Logică, argumentare și comunicare, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul. Grupul de lucru pentru discipline socio-umane Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA FIZICĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Componentă a științelor naturii, fizica devine cunoscută și accesibilă elevilor cu sprijinul profesorului de fizică, prin creativitatea, rigurozitatea și competența cu care acesta își construiește demersul didactic. Pentru realizarea acestui rol, profesorul de fizică trebuie să demonstreze o serie de abilități și competențe pe plan profesional (al specialității), pe plan didactic și social. Evaluarea competențelor unui candidat care dorește să devină cadru didactic necesită urmărirea interdependenței acestor competențe. Prin concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar se vizează selectarea acelor candidați care, pe lângă o foarte bună pregătire teoretică de specialitate, demonstrează și abilități de construire a unui demers didactic creativ, diferențiat, adaptat specificului diferitelor forme de învățământ, profiluri și specializări. Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar permite, prin structura sa, evaluarea competențelor candidaților din perspectiva cunoașterii, aplicării creative a conținuturilor științifice și a utilizării adecvate a noțiunilor de didactică a fizicii. B. COMPETENȚE GENERALE 1. Cunoașterea, înțelegerea și aplicarea conceptelor și principiilor științifice necesare asigurării unui demers didactic adecvat, specific predării fizicii. 2. Descrierea, înțelegerea, construirea și aplicarea modelelor în fizică. 3. Utilizarea metodelor experimentale și a abordărilor teoretice în demersul didactic la fizică. 4. Rezolvarea de probleme cu grad divers de dificultate, calitative și cantitative. 5. Explicarea unor aspecte din viața cotidiană, utilizând principii și legi din fizică și din științele naturii. 6. Recunoașterea, explicarea, ilustrarea, prelucrarea, esențializarea și transpunerea conținutului noțional științific, specific teoriilor fizicii, în acord cu stadiile dezvoltării psihice a elevilor. 7. Proiectarea demersului didactic, centrat pe competențele specifice fizicii, pentru organizarea activităților de învățare în scopul facilitării învățării eficiente. 8. Utilizarea instrumentelor și tehnicilor adecvate evaluării cunoștințelor, deprinderilor și abilităților dobândite de elevi. 9. Cunoașterea și aplicarea normelor și măsurilor de protecție a propriei persoane, a celorlalți și a mediului înconjurător. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. Cinematica punctului material în mișcarea rectilinie și în mișcarea curbilinie: vectorul de poziție, traiectoria, vectorul viteză, vectorul accelerație. 2. Mișcarea rectilinie uniformă, mișcarea rectilinie uniform variată, mișcarea circulară uniformă. 3. Cinematica mișcărilor relative. 4. Principiile mecanicii newtoniene. Sisteme de referință inerțiale și neinerțiale. Forțe complementare. 5. Teoremele mecanicii clasice (energie cinetică, impuls, moment cinetic). Legi de conservare. 6. Mișcarea solidului rigid cu axă fixă. Momente de inerție. Pendulul fizic. 7. Ciocniri elastice și inelastice. 8. Mișcarea în câmp central (cazul forțelor atractive). Legea atracției universale. Legile lui Keppler. 9. Deformări elastice izotrope. Legea lui Hooke. Energia potențială elastică. 10. Oscilatorul armonic liniar (oscilații libere, amortizate și forțate; rezonanța și factorul de calitate). 11. Unde elastice plane în medii omogene și izotrope: unde longitudinale și transversale, viteza undelor. Ecuația undei plane. 12. Noțiuni de statica fluidelor. Legile hidrostaticii. 13. Noțiuni de dinamica fluidelor. Ecuația de continuitate. Legea lui Bernoulli. 14. Bazele experimentale ale teoriei relativității restrânse. Postulatele lui Einstein. Transformările Lorentz; consecințe. 15. Elemente de dinamică relativistă (relațiile: masă - viteză, forță - accelerație, masă - energie, energie - impuls). 16. Teoria cinetico - moleculară a gazului ideal. Ecuațiile de stare ale gazului ideal. 17. Principiul întâi al termodinamicii. Coeficienți calorici. Calorimetrie. 18. Principiul II al termodinamicii. Procese reversibile și ireversibile. Entropia. Mașini termice. 19. Transformări de fază de speța I. Ecuația Clausius - Clapeyron. Punctul triplu. 20. Fenomene superficiale în lichide (tensiunea superficială, capilaritate). 21. Câmpul electrostatic (legea lui Coulomb, intensitatea și potențialul, teorema lui Gauss). 22. Conductoare în regim de echilibru electrostatic. Capacitatea electrică. Condensatoare (plan, sferic, cilindric). Grupări de condensatoare. 23. Curentul electric continuu. Tensiunea electromotoare. Ecuația de continuitate. Legea lui Ohm. Teoremele lui Kirchhoff. Legea lui Joule. 24. Câmpul magnetic al curenților electrici staționari. Legea Biot - Savart. Interacțiunea magnetică a curenților electrici. 25. Mișcarea particulelor încărcate electric în câmpuri electrice și magnetice uniforme. Forța Lorentz. Experimentul Millikan. Efectul Hall. 26. Fenomenul de inducție electromagnetică. Legea lui Faraday - Lenz. Autoinducția. Inductanța. 27. Curentul electric alternativ. Circuite RLC în curent alternativ. Puterea în curent alternativ. Rezonanța. 28. Circuitul oscilant. Oscilații electromagnetice libere, amortizate și forțate. 29. Ecuațiile lui Maxwell în vid. Unde electromagnetice. 30. Radiația termică. Legea Stefan-Boltzmann. Legea lui Wien. Cuantificarea energiei. Legea lui Planck. 31. Reflexia și refracția luminii. Drumul optic. Principiul lui Fermat. 32. Dioptrul plan, dioptrul sferic. Asociații de dioptri (lama cu fețe plan paralele, prisma optică, lentile subțiri, asociații de lentile subțiri). 33. Instrumente optice (ochiul uman, lupa, microscopul, luneta, telescopul). 34. Interferența luminii. Dispozitive interferențiale (dispozitivul Young, lama și până optică, oglinda Lloyd, bilentilele Billet, oglinzile și biprisma Fresnel). 35. Difracția în lumină paralelă pe o fantă. Rețeaua de difracție. 36. Dispersia și absorbția luminii (aspecte fenomenologice și teoria electronică). 37. Modele atomice (Rutherford, Bohr). Serii spectrale pentru atomii hidrogenoizi. Experimentul Franck - Hertz. 38. Efectul fotoelectric extern. Efectul Compton. 39. Radiații X (spectre de raze X, legea Moseley, aplicații). 40. Emisia stimulată. Bilanțul puterilor. Proprietățile radiației LASER. 41. Semiconductori intrinseci și extrinseci. Formula conductivității. Joncțiunea p-n. Dioda semiconductoare. 42. Reacții nucleare. Legi de conservare. Fisiunea și fuziunea nucleară. Principiul de funcționare a reactorului nuclear. 43. Dezintegrări radioactive. Radiații nucleare. Interacția radiației cu substanța. Dozimetrie. Elemente de radioprotecție. 44. Elemente de teoria haosului (Comportamentul haotic. Spațiul fazelor. Atractori clasici și stranii. Elemente de geometrie fractală). D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1.

Culegeri de probleme de fizică. 2.

Cursul de fizică Berkeley (vol.1-5), E.D.P., București, 1981-1983. 3. Antohe, St., Electricitate și magnetism, Editura Universității din București, București, 1999. 4. Brenneke, R., Schuster, G., Fizică, E.D.P., București, 1973. 5. Ciobanu, Gh., Termodinamică și fizică statistică, Editura Tehnică, București, 2004. 6. Codreanu, S., Introducere în teoria haosului determinist, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2007 7. Crețu, T., Fizică - curs universitar, Editura Tehnică, București, 1996. 8. Feynman, R., Fizica modernă (vol.1-3), Editura Tehnică, București, 1970. 9. Gherman, O., Uliu, F., Lecții și probleme de mecanică, E.D.P., București, 2007. 10. Holliday, D., Resnick, R., Fizică (vol. 1 și 2), E.D.P., București, 1975. 11. Hristev, A., Mecanică și Acustică, E.D.P., București, 1984. 12. Munteanu, I., Fizica semiconductorilor, Editura Universității din București, București, 2005. 13. Plăvițu, C., Fizica fenomenelor termice, vol. 1-3, Editura Hiperion XXI, București, 1994. 14. Popescu, I.I., Uliu, F., Optică geometrică, Editura Universitaria, Craiova, 2005. 15. Sandu, M., Mecanica fizică (vol. 1 și 2) E.D.P., București, 2002. 16. Sandu, M., Teoria relativității, E.D.P., București, 2005. 17. Sears, F., Zemansky, W., Young, H.D., Fizică, E.D.P., București, 1983. 18. Semenescu, G., ș.a., Fizică atomică și nucleară, Editura Tehnică, București, 1976. 19. Sterian, P., Fizică, vol. 1 și 2, E.D.P., București, 1996-1997. 20. Uliu, F., Fundamentele fizicii clasice, Editura Universitaria, Craiova, 2008. 21. Țițeica, Ș., Termodinamică, Editura Acad., București, 1982. E. TEMATICA PENTRU DIDACTICA FIZICII I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului național: planuri cadru de învățământ (semnificația conceptelor: trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală, arii curriculare), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare. 2. Rolul curriculumului la decizia școlii. Proiectarea curriculumului la decizia școlii. 3. Domenii de competențe cheie. Proiectarea programei școlare pe baza competențelor. Analiza programelor școlare de fizică (pertinență, relevanță, eficiență internă, accesibilitate etc.). 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții, inclusiv abordări intra-, inter- și transdisciplinare). II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice (prezentare, caracterizare, utilizare). 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare: a. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. b. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 4. Metode specifice demersului didactic la fizică: a. Experimentul (i) modalități de integrare a experimentului în lecție; (îi) proiectarea și organizarea secvențelor de învățare prin activități de laborator; (iii) modalități specifice de evaluare a activităților practice; b. Rezolvarea de probleme (i) proiectarea și organizarea secvențelor de învățare prin rezolvare de probleme; (îi) evaluarea prin rezolvare de probleme; 5. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în procesul de predare-învățare-evaluare. 6. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. a. Metode de evaluare (tipuri și caracterizare). b. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. c. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA FIZICII 1.

Planurile cadru pentru învățământul gimnazial și liceal în vigoare. 2.

Programele școlare de fizică în vigoare. 3.

Manualele școlare de fizică pentru gimnaziu și liceu. 4.

M.E.C.-S.N.E.E., Ghiduri de evaluare pe discipline, 2000-2001. 5.

M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic pentru aplicarea programei de fizică. Clasele VI-VIII, Editura Aramis, București, 2001. 6.

M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic. Aria curriculară Matematică și Științe ale naturii. Liceu, Editura Aramis, București, 2001. 7. Anghel, S., Malinovschi, V., Iorga Simăn, I., Stănescu, C., Metodica predării fizicii, Editura Arg -Tempus, Pitești, 1995. 8. Călțun, O. F., Metodica predării fizicii, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2001. 9. Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001. 10. Ciascai, L., Didactica fizicii, Editura Corint, București, 2001. 11. Ciascai, L., Predarea și învățarea fizicii în gimnaziu și liceu, Editura Albastră, Microinformatica, Cluj-Napoca, 1999. 12. Ciascai, L., Strategii euristice de instruire la fizică, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. 13. Crețu, C., Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1996. 14. Cristea, S., Dicționar de termeni pedagogici, E.D.P., București, 1998. 15. Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000. 16. Garabet, M., Huțanu, E., Voicu, E., ș.a., Fizică, Biologie, Chimie pentru gimnaziu utilizând Microsoft Office, Editura ALL, București, 2001. 17. Isvoran, A., Erdei, M., Ghid metodic pentru profesorii de fizică, Editura Politehnica, Timișoara, 2001 18. Joița, E., Eficiența instruirii, E.D.P., București, 1998. 19. Neacșu, I., Botgros, I., Bursuc, O., Metodologia predării și învățării fizicii, Editura Cartier, Chișinău, 2000. 20. Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000. 21. Nițescu, S., Spoială, C., Oțet, A., Fizică pentru liceu utilizând Microsoft Office, Editura ALL, București, 2001. 22. Oprea, C. L., Strategii didactice interactive, E.D.P., București, 2007. 23. Radu, I.T., Evaluarea procesului de învățământ, E.D.P., București, 2001. 24. Stoenescu, G., Florian, G., Didactica fizicii, Editura Sitech și Else, Craiova, 2009. 25. Stoica, A. (coord), Evaluarea curentă și examenele, Editura Prognosis, București, 2001. 26. Stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003. 27. Strungă, C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999. 28. Ursu, S., Toma, I., Ionescu, R., Onea C., Ghid de lucrări practice pentru laboratorul de fizică, Editura Radical, Craiova, 1996. AUTORI: Sorin TROCARU inspector general, MECTS, București Florea ULIU prof. univ. dr., Universitatea din Craiova, Facultatea de Fizică Delia DAVIDESCU șef serviciu, CNEE, București Florina BĂRBULESCU consilier, CNEE, București Liviu BLANARIU consilier, CNEE, București Dorin BUNĂU prof. gr. I, Colegiul Național "Gheorghe Lazăr", Sibiu Gabriel Octavian NEGREA prof. gr. I, Colegiul Național "Gheorghe Lazăr", Sibiu CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Activitatea profesorului de geografie se concentrează pe formarea și dezvoltarea la elevi a unor competențe generale și specifice, corelate cu cele opt competențe cheie europene și pe formarea unui comportament civic și a deprinderilor de a învăța pe tot parcursul vieții. Prezenta programă se adresează candidaților care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar, la disciplina GEOGRAFIE și care au absolvit facultăți de acest profil. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Conținuturile programei oferă candidaților posibilitatea demonstrării nivelului de pregătire științifică, precum și a competențelor specifice funcției de cadru didactic. B. COMPETENȚELE PROFESORULUI DE GEOGRAFIE Competențele unui cadru didactic cu funcția de predare-învățare și aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare sunt: ● cunoașterea și utilizarea conținuturilor științifice ale temelor cuprinse în programa de specialitate și de didactica specialității; ● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● aplicarea principiilor și a cunoștințelor de didactică generală și de metodica predării; ● raportarea conținuturilor științifice la competențele prevăzute în curriculumul școlar; ● structurarea conținuturilor în unități de învățare și transferarea lor în situații de cunoaștere și de aplicare; ● adecvarea strategiilor didactice la finalitățile asumate și la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; ● proiectarea și realizarea unui demers didactic trans-, inter- și mulți-disciplinar; ● crearea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice; ● raportarea procesului de instruire la sistemul referențial presupus de domeniile de competențe - cheie europene; ● proiectarea și realizarea unei evaluări obiective a competențelor dobândite de elevi. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE I. GEOGRAFIE GENERALĂ A. GEOGRAFIA FIZICĂ 1. Noțiuni de geografie matematică. Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Rețeaua cartografică: meridiane și paralele; latitudinea și longitudinea; scara grafică și scara numerică. Harta. Mișcările Pământului. 2. Meteorologie și climatologie. Atmosfera: compoziție și structura verticală. Fluxurile de energie și bilanțul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii și anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, dinamici, fizico-geografici și antropici. Temperatura, precipitațiile, vântul: caracteristici și repartiție. Tipurile de climă. 3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele și mările: proprietăți fizice și chimice, dinamica apelor (valuri, maree, curenți), influența oceanelor asupra mediului continental. Râurile și fluviile: elementele caracteristice ale bazinului și ale rețelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre, Rhin. Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor geografică. 4. Geomorfologie. Relieful major al Terrei: continente și bazine oceanice. Procesele geomorfologice: dezagregarea, alterarea, gravitaționale (tasare, sufoziune, alunecări de teren, prăbușiri), spălarea în suprafață, torenți. Versanții, clasificare, tipuri de evoluție: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă. Relieful creat de apele curgătoare: valea și elemente componente, meandre, piemonturi. Relieful petrografic: pe calcare, argile, nisipuri, loess, gresii și conglomerate, granite. Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, în blocuri (faliat). Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice). Relieful climatic: eolian, glaciar (montan și de calotă) și periglaciar. Relieful litoral: procese, forme, tipuri de țărm. 5. Biogeografie. Factorii ecologici (abiotici, biotici) și rolul lor în distribuția latitudinală și altitudinală a organismelor

vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Principalele sisteme biogeografice ale Terrei. 6. Geografia solurilor Componentele și proprietățile solului. Profilul de sol. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Solul ca resursă naturală. Utilizarea și protecția solurilor. 7. Geografia mediului Factorii geoecologici. Tipuri de mediu și distribuția lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate). Surse de poluare și categorii de poluanți (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecția capitalului natural și conservarea biodiversității la nivel local și regional. Rezervații ale biosferei, parcuri naționale, rezervații naturale, monumente ale naturii. B. GEOGRAFIA UMANĂ 1. Geografia populației și așezărilor umane. Evoluția numerică a populației; tipuri de evoluție demografică; diferențieri teritoriale. Mișcarea naturală: variația teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populației. Tipuri de migrații, cauzele și efectele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populației pe Glob. Factorii care condiționează repartiția și densitatea populației. Particularități ale repartiției populației urbane și rurale. Forme de aglomerare umană (rurale și urbane). Clasificarea orașelor. Explozia urbană, metropolele, megalopolisurile. 2. Harta politică a lumii. Criterii de clasificare a statelor. 3. Geografia economică 3.1. Geografia industriei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile radioactive, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri feroase (de fier și mangan) și minereurile neferoase (cupru, bauxită, aur, argint): localizarea și valorificarea lor industrială. Resurse utilizate în industria chimică (sarea și sulful): localizare și valorificare. Industria energetică, siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcțiilor de mașini, chimică, lemnului, materialelor de construcții, ușoară și alimentară. Factori și forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii. 3.2. Geografia agriculturii. Factorii dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spațiului agrar. Tipuri de peisaje agrare. Repartiția geografică a principalelor culturi agricole. 3.3. Geografia circulației, turismului și schimburilor economice internaționale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene și speciale. Marile porturi. Tipuri de turism. Regiuni și centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaționale. 3.4. Dezvoltarea economică și echilibrul natural (conceptul de dezvoltare durabilă). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică. II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI A. GEOGRAFIA FIZICĂ. 1. Evoluția paleogeografică. 2. Relieful. Munți, podișuri, dealuri și câmpii: caracteristici. Tipuri de relief: suprafețe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar, relieful vulcanic, relieful petrografic, relieful structural, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale. 3. Clima. Factorii genetici ai climei. Elementele climatice: temperatura; precipitațiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. Diferențieri climatice. 4. Hidrografia. Apele subterane. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 5. Biogeografie. Zonele și etajele de vegetație în România. Regionarea biogeografică a României. 6. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 7. Geografia mediului. Tipuri de medii în România. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Parcuri naționale: Retezat, Rodna, Porțile de Fier. Rezervația biosferei Delta Dunării. B. GEOGRAFIA UMANĂ 1. Populația. Vechimea și continuitatea populației autohtone în spațiul carpato-danubian-pontic. Mișcarea naturală și migratorie a populației. Repartiția și densitatea populației. Structura populației. 2. Așezările omenești. 2.1. Așezările rurale. Tipologia satelor românești după poziție, mărime, fizionomie (forma, structura și textura vetrei), funcție și gradul de dispersie. Tendințe în evoluția satului românesc. 2.2. Așezările urbane. Răspândirea și tipologia orașelor. Probleme privind dezvoltarea urbană în România. 3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, apele curgătoare. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase și nemetalifere. Structura și răspândirea producției de energie electrică. Siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcțiilor de mașini, industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcție, ușoară și alimentară. Structura și răspândirea teritorială a industriei. Tipuri de transporturi și căi de comunicație. Fondul funciar și potențialul agricol. Zone de producție agricolă. Potențialul turistic natural și cultural-istoric al României. Regiuni și centre turistice. Comerțul. C. GEOGRAFIA REGIONALĂ 1. Regionarea geografică a României 2. Caracterizarea complexă a unităților și a subunităților geografice de ordinul I și II. Carpații și depresiunile intracarpatice, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpații (Subcarpații Moldovei, Subcarpații Curburii, Subcarpații Getici), Podișul Moldovei, Podișul Getic, Podișul Dobrogei, Podișul Mehedinți, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării, Platforma continentală. III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR 1. Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud, Australia și Oceania). 2. Unități fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Podișul Siberiei Centrale, Sistemul cordiliero-andin, Podișul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munții Atlas, Podișul (Deșertul) Sahara, Sistemul Himalaya-Tibet, Podișul Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii. 3. Caracterizarea geografică a unor țări: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Franța, Germania, Italia, Federația Rusă, China, Japonia, India, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud. IV. LUCRĂRI PRACTICE Citirea și interpretarea hărților la scări diferite. Cunoașterea orizontului local prin cercetarea pe teren - organizarea cercetării, echipamente și mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetație, populație, așezări, unități industriale, căi de comunicație. Reprezentarea grafică și cartografică a datelor statistice și a informațiilor geografice. D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile și Câmpia Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul Moldovei, Editura Academiei Române, București, 1992 2. Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podișul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Platforma continentală, Editura Academiei Române, București, 2005 3. Bălteanu D. (coord.), România. Spațiu, societate, mediu, Editura Academiei, București, 2005 4. Bălteanu D., Șerban M., Modificările globale ale mediului, Editura Coresi, București, 2005 5. Ciulache S., Meteorologie și Climatologie, Editura Universitară București, 2004 6. Cocean P., Alexe Rădița, America, Editura Transversal, Târgoviște, 2004 7. Cocean P., Filip S., Geografia regională a României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2008 8. Cocean P., Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010 9. Crețan R., Geografia Europei, Editura Art Press, Timișoara, 2006 10. Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., Geografia economică mondială, Editura Fundației România de Mâine, București, 2000 11. Erdeli G., Dumitrache Liliana, Geografia populației mondiale, Editura Universitară, București, Ediția a IV-a revăzută și actualizată, 2009 12. Erdeli G., Cucu V., România. Populație. Așezări umane. Economie, Editura Transversal, Târgoviște, 2005 13. Gâștescu P., Brețcan P., Hidrologie continentală și Oceanografie, Editura Transversal, Târgoviște, 2009 14. Grigore M., Reprezentarea grafică și cartografică a formelor de relief, Editura Academiei Române, București, 1979 15. Iațu C., Muntele I., Geografia economică, Editura Economică, București, 2002 16. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara, Subcarpații României, Editura Universitară, București, 2003 17. Ielenicz M., Geomorfologie, Editura Universitară, București, 2004 18. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, România. Geografie fizică, vol. I, Editura Universitară București, 2005 19. Ielenicz M., România. Geografie fizică, vol. II, Editura Universitară București, 2007 20. Ielenicz M., Podișurile și dealurile României, Editura Universitară, București, 2009 21. Ielenicz M., Geografie fizică generală cu elemente de cosmogonie, Editura Universitară, București, 2010 22. Ielenicz M., România, Carpații. Probleme generale, Editura Universitară, București, 2010 23. Ilinca N., Geografia așezărilor urbane, Editura CD Press, Ediția a II-a, București, 2010 24. Ilinca N., Geografia umană. Populația și așezările, Editura CD Press, București, ediția III, 2009 25. Lupașcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M., Pedologie generală, Editura Junimea, Iași, 1998 26. Lupașcu Angela, Biogeografie, Editura Fundației România de Mâine, București, 2001 27. Marin I., Marin M., Europa - geografie regională, Editura Universitară, București, 2005 28. Marin M., Albu Anca, Lungu M., Pleșoianu Daniela, Marin I., Geografia continentelor (Particularități regionale), Editura Universitară, București, 2008 29. Matei H., Neguț S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, București, 2008 30. Muntele I., Iațu C., Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003 31. Năstase A., Osaci Gabriela, Topografie - Cartografie, Editura Fundației România de Mâine, București, 2001 32. Neguț S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, București, 2003 33. Neguț S. coord., Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, București, 2005 34. Pișota I., Biogeografie, Editura Universitară București, 2002 35. Popa V., Australia. Geografie - turism, Editura Universității din București, 2007 36. Posea G., Geografia fizică a României, Vol. I, Editura Fundației România de Mâine, București, 2003 37. Posea G., Geografia fizică a României, Vol. II, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004 38. Posea G., Geomorfologia României, Editura Fundației România de Mâine, București, 2005 39. Rusu E., Geografia continentelor. Australia și Oceania, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 40. Rusu E., Geografia continentelor. Africa, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007 41. Surd V., Geografia așezărilor omenești, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003 42. Vespremeanu E., Geografia Mării Negre, Editura Universitară, București, 2005 43. Universitatea din București, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul I, Geografia fizică, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1983 44. Universitatea din București, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul III, Carpații românești și Depresiunea Transilvaniei, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1987 45. Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplina geografie, cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar www.edu.ro E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI GEOGRAFIE 1. Curriculum școlar 1.1. Curriculum-ul școlar, delimitări terminologice și conceptuale. Curriculum Național și Curriculum la Decizia Școlii. Terminologia specifică și elementele de conținut ale curriculum-ului școlar 1.2. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele școlare. Manualele școlare 1.3. Dimensiuni și finalități educaționale ale geografiei 2. Metode și mijloace de învățământ 2.1. Metode de învățământ utilizate în predarea-învățarea geografiei 2.1.1. Noțiunea de metodă de predare-învățare. Funcțiile și taxonomia metodelor de predare-învățare 2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acțiunea profesorului (povestirea, descrierea și explicația) 2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversația, demonstrația, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hărții în activitatea didactică, experimentarea, proiectul) 2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acțiune (exercițiul, algoritmizarea, activitățile practice, jocul geografic) 2.1.5. Procedee și instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învățarea geografiei (munca cu manualul școlar, cartea, folosirea tablei și a caietului de notițe) 2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învățarea geografiei 2.2. Mijloacele de învățământ utilizate în predarea-învățarea geografiei: funcții, clasificări și integrarea lor în actul didactic 2.3. Cabinetul de geografie; terenul geografic 3. Proiectarea și organizarea instruirii 3.1. Planificarea (proiectarea) anuală și semestrială 3.2. Proiectarea unităților de învățare 3.3. Lecția de geografie. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecție de geografie 3.4. Cercul de geografie 3.5. Activitățile didactice extrașcolare 4. Proiectarea activității de predare-învățare a geografiei în condițiile formării competențelor 4.1. Sistemul de competențe al geografiei: Domeniile de competențe - cheie europene Competențele generale Competențele specifice 4.2. Raportul dintre competențe, conținuturi și activitățile de învățare 4.3. Organizarea instruirii în viziunea formării competențelor 5. Evaluarea rezultatelor învățării. 5.1. Evaluarea - componentă a procesului de învățământ 5.2. Funcțiile evaluării 5.3. Tipuri de evaluare 5.4. Metode și procedee în evaluarea continuă 5.5. Tipuri de rezultate ale învățării 5.6. Metode și tehnici de evaluare a achizițiilor și rezultatelor învățării 5.7. Proceduri și instrumente de evaluare complementară 5.8. Tipuri și instrumente de examinare 5.9. Concursuri școlare și examene F. BIBLIOGRAFIA PENTRU METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI 1. Ciolan, L. Învățarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iași: Editura Polirom, 2008 2. Dulamă Maria Eliza, Metodologie didactică. Teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008 3. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008 4. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, Ediția a II-a revizuită, 2008 5. Ilinca N., Mândruț O. (coord.), Elemente de didactică aplicată a Geografiei, Editura CD Press, București, 2006 6. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, E.D.P., București, 1975 7. Mândruț O., Apostol Gabriela, Geografie - Curriculum școlar. Ghid metodologic, Editura Corint, București, 1998 8. Mândruț O., Competențele în învățarea geografiei - Ghid metodologic, Editura Corint, București, 2010 9. MEC (CNC), Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu - cadru de referință, Editura Corint, București, 1998 10. MEC (CNC), Programele școlare de geografie pentru clasele IV-XII, www.edu.ro 11. Negreț - Dobridor I., Didactica nova, Editura Aramis, București, 2001 12. Negreț - Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași, 2008 13. Oprea Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2007 14. Potolea D., Neacșu I., Iucu R., Pânișoară I.O. (coord.), Pregătirea psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008 15. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V., Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, București, 2003 16. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001 17. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003 18.

Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, București, 1999 19.

Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura Aramis, București, 2001 20.

Ghid metodologic pentru aplicarea programei școlare din aria curriculară Om și societate, București, 2001 Autori Steluța Dan - inspector pentru curriculum descentralizat și mentorat, ISJ Brăila Nicolae Lazăr - profesor gr. I, metodist, CN "Vlaicu Vodă", Curtea de Argeș, jud. Argeș Octavian Mândruț - cercetător științific principal I, IȘE Cristina Pârvu - consilier CNEE Cătălina Șerban - inspector de specialitate ISM București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA GEOLOGIE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru concursul de titularizare în învățământul preuniversitar în funcția de cadru didactic, la specialitatea geologie este proiectată în conformitate cu abordarea sistemică în realizarea activităților didactice. Competențele și conținuturile din programă au fost actualizate și au vizat exigențele pentru examenul de titularizare atât la geologie cât și la didactica specialității. La rândul lor, acestea trebuie să ofere candidaților posibilitatea demonstrării nivelului de pregătire inițială, precum și a competențelor specifice funcției de cadru didactic. Deoarece conținuturile de predare - învățare a geologiei sunt apropiate de cele specifice geografiei fizice, pot fi acceptate aceleași competențe în ceea ce privește metodica predării geologiei cu cele vizate a fi atinse de profesorul de geografie care aspiră la concursul de titularizare în învățământul preuniversitar. B. COMPETENȚELE PROFESORULUI DE GEOLOGIE Competențe pentru un cadru didactic cu funcția de predare-învățare și aspirant la ocuparea unui post de geologie, prin concursul de titularizare: ● cunoașterea conținuturilor științifice ale temelor cuprinse în programa de specialitate și de didactica specialității; ● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● aplicarea principiilor și a cunoștințelor de didactică generală și de metodica predării; ● structurarea conținuturilor și transferarea lor în situații de cunoaștere și de aplicare; ● adecvarea strategiilor didactice la finalitățile asumate și la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; ● proiectarea și realizarea unui demers didactic trans-, inter- și mulți-disciplinar; ● crearea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice; ● proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA GEOLOGIE I. GEOLOGIE GENERALĂ 1. Obiectul și domeniile geologiei. Raporturile geologiei cu celelalte știinte. Mișcările Pământului și efectele lor geologice. Structura internă a Pământului. Litosfera și placile litosferice. Câmpurile terestre: definiții, elemente, variații și efecte geologice. 2. Elemente de geodinamică internă. Magmatismul: procese și produse magmatice. Vulcanismul: alcătuirea unui aparat vulcanic, clasificarea vulcanilor; produsele activității vulcanice. Mișcările tectonice: cauze și caractere generale. Mișcările seismice: elemente, cauze, propagarea undelor seismice; efecte. 3. Elemente de geodinamică externă. Acțiunea geodinamică a atmosferei, hidrosferei și biosferei. 4. Acțiunea antropică. Conservarea mediului. II. CRISTALOGRAFIE ȘI MINERALOGIE 1. Rețeaua cristalină a mineralelor. Elemente și legături de rețea. Rețele izomorfe. Polimorfism. Simetria morfologică a poliedrelor cristaline. Clase și sisteme de simetrie. Anizotropia cristalelor. Asociații cristaline. 2. Mineralogie. Proprietățile fizice ale mineralelor: morfologice, mecanice, optice, termice, magnetice, electrice. Relații în chimism, structura și proprietățile fizice ale mineralelor. Geneza mineralelor. Clase și grupe de minerale. III. PETROLOGIE 1. Procese și roci magmatice. Proprietățile generale și originea magmelor. Procese magmatice și postmagmatice. Rocile magmatice: constituenți, chimism, structura și textura, clasificare. Forme de zăcământ. Principalele familii de roci magmatice plutonice, vulcanice și filoniene; caracterizare generală. 2. Procese și roci sedimentare. Procese sedimentare mecanice, chimice și biogene. Diageneza. Roci sedimentare: constituenți, structură. Descrierea familiilor și a claselor de roci sedimentare. 3. Metamorfismul și rocile metamorfice. Factorii metamorfismului. Condițiile geologice ale metamorfismului și tipuri de metamorfism. Chimismul și mineralogia rocilor metamorfice. Structura și textura rocilor metamorfice. Clasificarea și caracterizarea principalelor roci metamorfice. IV. GEOLOGIE STRUCTURALĂ ȘI GEOTECTONICĂ 1. Reprezentarea grafică a structurilor geologice. Hărți geologice, secțiuni geologice, coloane litostratigrafice. 2. Structuri primare ale rocilor sedimentare și magmatice. Raporturi de concordanță și discordanță. Tipuri de discordanțe. 3. Stress și deformare. Stress și strain. Factorii care controlează comportarea rocilor la stress. Geometria cutelor și mecanisme de cutare. Utilizarea analizei microstructurale. Fisuri. Falii: elemente, clasificarea geometrică și genetică. Pânze tectonice. Diapirismul și structurile diapire: elemente, origine, tipuri, localizare. 4. Elemente de tectonică globală. Teoria expansiunii fundului oceanic. Teoria tectonicii plăcilor. Dinamica plăcilor și procesele legate de zonele de subducție. 5. Regiunile stabile și zonele mobile (geosinclinale). Evoluția geosinclinalelor în concepția tectonicii plăcilor. V. STRATIGRAFIE ȘI GEOLOGIE ISTORICĂ 1. Stratigrafia. Datarea relativă și absolută a formațiunilor geologice. Corelarea stratigrafică a formațiunilor geologice. Scara geocronologică. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografică în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. GEOTECTONICA ROMÂNIEI 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonică prealpină a vorlandului carpatic. Platforma Moldovenească. Platforma Scitică, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structură. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne, Transilvanidele, Pienidele, Dacidele mediane, Dacidele externe, Dacidele marginale, Moldavidele, avanfosa și depresiunile intracarpatice. Carpații în contextul geotectonic al catenelor alpine din Europa. D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1.

Dicționar de Geologie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 2. Anastasiu N., Petrologie sedimentară, Editura Tehnică, București, 1988 3. Dragomir B., Geologie fizică generală, Tipografia Universității, București, 1994 4. Ianovici V., Stiopol V., Constantinescu E., Mineralogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 5. Mutihac V., Stratulat Maria Iuliana, Fechet Roxana Magdalena, Geologia României, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004 6. Mutihac V., Fechet Roxana Magdalena, Geologie, Editura Tehnică, București, 2003 7. Pauliuc S., Dinu C., Geologie structurală, Editura Tehnică, București, 1985 8. Radulescu D., Petrologie magmatică și metamorfică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981 9. Săndulescu M., Geotectonica României, Editura Tehnică, București, 1984 10. Seclaman M., Anastasiu N., Petrografie, Tipografia Universității, București, 1983 11. Tătărâm Nița, Geologie stratigrafică și Paleogeografie, vol. I, Editura Tehnică, București, 1984 12. Tătărâm Nița, Geologie stratigrafică și Paleogeografie, vol. II, Editura Tehnică, București, 1988 13. Țicleanu N., Pauliuc S., Geologie generală, Editura Universitară București, 2003 E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI GEOLOGIE 1. Obiectul și importanța didacticii geologiei 1.1. Definiția didacticii geologiei 1.2. Legăturile dintre geologie ca știință cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar 2. Organizarea procesului de predare-învățare a geologiei 2.1. Componentele procesului de învățământ geologic 2.2. Finalitățile specifice ale predării geologiei 3. Metode și mijloace de învățământ 3.1. Metode de învățământ și utilizarea lor în predarea-învățarea geologiei 3.2. Mijloace de învățământ utilizate în predarea-învățarea geologiei: Funcțiile și taxonomia mijloacelor de învățământ. Folosirea machetelor și a mulajelor în actul de predare-învățare a geologiei; Utilizarea materialelor grafice și cartografice în predarea-învățarea geologiei (hărți geologice, litofaciale, hidrogeologice, secțiuni geologice și coloane stratigrafice). Utilizarea formelor și modelelor cristalografice în predarea-învățarea noțiunilor de cristalografie. Utilizarea colecțiilor de eșantioane în predarea noțiunilor de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mijloace moderne utilizate în studiul geologiei (CD-uri, DVD-uri, filme documentare, enciclopedii computerizate, simulare pe calculator) 4. Integrarea informațiilor oferite de aplicațiile geologice de teren și vizitele la muzeul geologic în actul de predare-învățare a geologiei 5. Moduri și forme de organizare a procesului de învățământ geologic Proiectarea activității de predare - învățare a geologiei. Funcțiile proiectarii didactice. Niveluri ale proiectării procesului de învățământ. Proiectarea anuală. Proiectarea semestrială. 6. Evaluarea rezultatelor învățării 6.1. Evaluarea - componentă a procesului de învățământ 6.2. Funcțiile evaluării 6.3. Tipuri de evaluare 6.4. Metode și procedee în evaluarea continuă 6.5. Tipuri de rezultate ale învățării 6.6. Metode și tehnici de evaluare a achizițiilor și rezultatelor învățării 6.7. Proceduri și instrumente de evaluare complementară 6.8. Tipuri și instrumente de examinare 6.9. Concursuri școlare și examene F. BIBLIOGRAFIA PENTRU METODICA PREDĂRII GEOLOGIEI 1. Ciolan, L. Învățarea integrată - fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008 2. Dulamă Maria Eliza, Metodologie didactică. Teorie și practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008 3. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediția II, 2008 4. Erhan V., Dumitrașcu C., Metodica Predării geologiei, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 1988 5. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, Ediția a II-a revizuită, 2008 6. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, E.D.P., București, 1975 7. Negreț - Dobridor I., Didactica nova, Editura Aramis, București, 2001 8. Negreț - Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași, 2008 9. Oprea Crenguța-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2007 10. Potolea D., Neacșu I., Iucu R., Pânișoară I.O. (coord.), Pregătirea psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 2008 11. Societatea Română de Geografie, Elemente de didactică aplicată, Editura CD Press, București, 2006 12. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001 13. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003 Autori Steluța Dan - inspector pentru curriculum descentralizat și mentorat, ISJ Brăila Nicolae Lazăr - profesor gr. I, metodist, CN "Vlaicu Vodă", Curtea de Argeș, jud. Argeș Octavian Mândruț - cercetător științific principal I, IȘE Cristina Pârvu - consilier CNEE Cătălina Șerban - inspector de specialitate ISM București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU INDUSTRIE ALIMENTARĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Crocnan Elena,

Crocnan Ovidiu

Microbiologia resurselor naturale,

Manual pentru clasa a X-a

Editura Didactică și

Pedagogică, R.A.,

București, 2005

Drăgănescu Constanța

Biochimie-Manual pentru clasa a IX-a,

licee cu profil de industrie alimentară

Editura Didactică și

Pedagogică, R.A.,

București, 1990

Milcu Viorica, Moisiu

Maria

Microbiologia resurselor naturale,

Manual pentru clasa a X-a

Editura Oscar Print,

București, 2004

Milcu V., Nichita L.,

ș.a.,

Pregătire de bază în industria

alimentară - școală profesională,

pregătire teoretică

Editura Oscar Print,

București, 2001

Nichita L., Ion, I.D.,

Grozavu, C., Hânsa,

C., Oprea, M.,

Maimon, N.,

Pregătire de bază în industria

alimentară - școală profesională,

instruire practică tehnologică și de

laborator

Editura Oscar Print,

București, 2001

Nichita, L., Coman,

M., Ion, I.D., Cristea,

A. D., Vieru, C.,

Brânzaru, I.,

Manual pentru cultura de specialitate,

domeniul industrie alimentară, clasa a

IX-a școala de arte și meserii

Editura Oscar Print,

București, 2004

Teleoacă R.,

Petculescu E.,

Procese și aparate în industria

alimentară

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1992

AUTORI: BRUMAR CRISTINA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moțoc", București COCORA MONICA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova NICHITA MARIA LUMINIȚA - profesor, grad didactic I, Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galați CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU INDUSTRIE ALIMENTARĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Milcu V., Nichita L.,

ș.a.,

Pregătire de bază în industria

alimentară - școală profesională,

pregătire teoretică

Editura Oscar Print,

București, 2001

Nichita L., Ion, I.D.,

Grozavu, C., Hânsa,

C., Oprea, M.,

Maimon, N.,

Pregătire de bază în industria

alimentară - școală profesională,

instruire practică tehnologică și de

laborator

Editura Oscar Print,

București, 2001

Nichita, L., Coman,

M., Ion, I.D., Cristea,

A. D., Vieru, C.,

Brânzaru, I.,

Manual pentru cultura de specialitate,

domeniul industrie alimentară, clasa a

IX-a școala de arte și meserii

Editura Oscar Print,

București, 2004

Teleoacă R.,

Petculescu E.,

Procese și aparate în industria

alimentară

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1992

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - AUTORI: BRUMAR CRISTINA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Dumitru Moțoc", București COCORA MONICA - profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova NICHITA MARIA LUMINIȚA - profesor, grad didactic I, Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna", Galați CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA INFORMATICĂ ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI - București - 2010 Notă de prezentare Cadrele didactice vor putea preda următoarele tipuri de discipline, cuprinse în Planul cadru în trunchiul comun sau curriculumul diferențiat: Tehnologia Informației și a Comunicațiilor, Procesarea computerizată a imaginii, Informatică. Programa se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior care au dreptul să participe la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/ rezervate în învățământul preuniversitar, în conformitate cu Metodologia privind mișcarea personalului didactic din învățământul preuniversitar și Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și cu probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar în vigoare. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele menționate mai sus și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Aspectele fundamentale vizate prin programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar. Sunt menționate aspecte precum: - cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale, a tendințelor în evoluția disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcții ale disciplinelor menționate, ale didacticii generale și ale metodicii predării; - probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente pentru a conduce la formarea capacităților și competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor școlare și existența manualelor alternative solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează. Competențele cadrului didactic de specialitate - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor; - aplicarea adecvată a principiilor specifice didacticii disciplinelor informatice; - aplicarea cunoștințelor de metodica predării disciplinelor informatice; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă/specificului dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. Tematica științifică pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației 1. Algoritmi - noțiunea de algoritm și caracteristici; - principiile programării structurate; - structuri fundamentale (structura secvențială, structuri decizionale, structuri repetitive); - reprezentarea algoritmilor (pseudocod, scheme logice); - algoritmi elementari: prelucrarea numerelor - prelucrarea cifrelor unui număr, probleme de divizibilitate (determinarea divizorilor unui număr, algoritmul lui Euclid, numere prime etc.); prelucrarea unor secvențe de valori - calculul unor expresii simple (sume, produse etc.), determinare minim/maxim, verificarea unor proprietăți, calculul unor expresii în care intervin valori din secvență, generarea șirurilor recurente (șirul lui Fibonacci etc.); metode de ordonare (bulelor, inserției, selecției, numărării); interclasare; metode de căutare (secvențială, binară); - analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficiență durată de executare și spațiu de memorie utilizat). 2. Limbaje de programare (Pascal sau C/C

- concepte generale (sintaxa unui limbaj de programare, medii de programare); - (*) elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C/C

, la alegere): vocabularul limbajului, identificatori, constante, tipuri de date simple, variabile, operatori, structura programelor, comentarii, expresii, instrucțiuni. Citirea/ scrierea datelor. Structuri de control (instrucțiunea compusă, instrucțiuni de decizie și instrucțiuni repetitive); - (*) tipuri de date structurate - prelucrări specifice; - (*) fișiere - operații specifice; - (*) subprograme predefinite; subprograme definite de utilizator: proiectarea modulară a rezolvării unei probleme; declarare, definire și apel subprograme; mecanismul de transmitere a informațiilor prin parametri; variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate; recursivitate; - concepte de bază ale programării orientate pe obiecte: principiile programării orientate pe obiecte, încapsulare, moștenire, polimorfism, constructori și destructori, domeniul de vizibilitate a componentelor unui obiect. 3. Metode de programare - metoda Backtracking: prezentare generală, probleme de generare, oportunitatea utilizării metodei Backtracking, aplicații specifice; - metoda Divide et Impera: descriere și aplicabilitate, exemple, sortarea prin interclasare, sortarea rapidă (quicksort); - metoda Greedy: descriere și aplicabilitate, exemple; - metoda Programării dinamice: descriere și aplicabilitate, exemple (determinarea unui subșir crescător de lungime maximă, problema rucsacului în variantă discretă, determinarea unui subșir comun de lungime maximă etc.). 4. Alocarea dinamică a memoriei - tipuri specifice alocării dinamice a memoriei; - structuri de date implementate dinamic (liste simplu și dublu înlănțuite, liste circulare, stive, cozi, arbori binari, arbori binari de căutare, operații specifice - creare, inserare, ștergere, parcurgere, căutare). 5. Combinatorică și teoria grafurilor - algoritmi combinatoriali: generare permutări, aranjamente, combinări, produs cartezian, submulțimi ale unei mulțimi, partiții ale unei mulțimi; - grafuri orientate și neorientate: definiție, metode de reprezentare, terminologie (grad, adiacență, incidență, lanț, lanț elementar, drum, drum elementar, ciclu, ciclu elementar, circuit, circuit elementar), tipuri particulare de grafuri; - parcurgerea grafurilor (parcurgerea în lățime și în adâncime); - conexitate/tare conexitate, determinarea componentelor conexe/tare conexe; - grafuri ponderate, drumuri de cost minim (algoritmii Dijkstra și Roy-Floyd); - grafuri euleriene și hamiltoniene; - arbori, arbori parțiali de cost minim (algoritmii Kruskal sau Prim); - arbori cu rădăcină: metode specifice de reprezentare în memorie. Arbori binari. 6. Baze de date - concepte de bază: sistem de gestiune a bazelor de date, bază de date, tabele; - modelul conceptual al unei probleme de gestiune: entități și instanțe, atribute, identificator unic, relații între entități, normalizarea datelor; - clasificarea bazelor de date (modelul relațional, modelul rețea, modelul ierarhic); - (*) operații specifice prelucrării bazelor de date (creare, adăugare, modificare, ștergere, sortare, căutare, vizualizare, interogare); - comenzi de bază SQL (SELECT, INSERT, UPDATE, DELETE). 7. Arhitectura generală a sistemelor de calcul - prezentare generală; - unitate centrală de prelucrare (UCP): componente, funcții; - unitatea de memorie: structură și funcții; - dispozitive periferice. 8. Sisteme de operare - concepte de bază și caracteristici ale sistemelor de operare (structură, funcții, elemente de interfață); - tipuri de sisteme de operare; - elemente de securitate și protecție a sistemelor de calcul; - (*) utilizarea unui sistem de operare. 9. Noțiuni de birotică - (*) editor de text (Word); - (*) editor de foi de calcul (Excel); - (*) editor de prezentări (PowerPoint); - (*) sistem de gestiune a bazelor de date (Access). 10. Rețele. Internet - rețele de calculatoare, clasificarea rețelelor, protocoale de rețea (noțiuni generale); - rețeaua Internet - descriere generală, adresarea în Internet; - (*) serviciile rețelei Internet (transferarea fișierelor prin ftp, poștă electronică, www, ssh); - (*) căutarea informației pe Internet - motoare de căutare; - (*) elemente de bază ale HTML. Bibliografie - tematica științifică pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplinele Informatică și Tehnologia Informației și Comunicațiilor cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar. 1.

Variante de subiecte propuse pentru examenele de bacalaureat 2007, 2008, 2009 pentru disciplina Informatică 2. Cerchez, E.; Șerban, M. Programarea în limbajul C/C

pentru liceu, vol I, II, III Ed. Polirom, 2005 3. Cormen, T.; Leiserson, Ch.; Rivest, R. Introducere în algoritmi, Ed. Byblos, Cluj, 2004 4. Fotache, M. Proiectarea bazelor de date. Normalizare și postnormalizare. Implementări SQL și Oracle, Ed. Polirom, 2005 5. Fotache, M. Visual Fox Pro - Ghidul dezvoltării aplicațiilor profesionale, Ed. Polirom, 2002 6. Gălățan, C. C

. Introducere în Standard Template Library, Ed. ALL, 2008 7. Gălățan, C. Secrete C

, Ed. Microinformatica, 2006 8. Georgescu, H.; Livovschi, L. Analiza și sinteza algoritmilor, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986 9. Giumale, C.; Negreanu, L.; Călinoiu, S. Proiectarea și analiza algoritmilor. Algoritmi de sortare, Ed. All, 1997 10. Ivașc, C.; Prună, M. Bazele informaticii, Ed. Petrion, 1995 11. Ivașc, C.; Prună, M. Tehnici de programare (Aplicații), Ed. Petrion, 1999 12. Ivașc, C.; Prună, M.; Mateescu, E. Bazele Informaticii (Grafuri și elemente de combinatorică) - Caiet de laborator, Ed. Petrion, 1997 13. Mincă, C. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a IX-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, București 2005 14. Mincă, C. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a X-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, București 2005 15. Mincă, C.; Dumitriu-Lupan N. Caiet de laborator - Teste de evaluare, pentru clasa a XI-a, Informatică, profilul real neintensiv, Ed. L&S INFOMAT, București 2009 16. Mitrana, V. Provocarea algoritmilor, Ed. Agni, București, 1994 17. Odăgescu, I.; Furtună, F. Metode și tehnici de programare, Editura Computer Libris Agora, 1998 18. Panțiru, M.; Panțiru I. Baze de date, Ed. L&S Infomat, București, 1999 19. Pașoi, M.; Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a IX-a, Ed. L&S Infomat, 2005 20. Pașoi, M.; Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a X-a, Ed. L&S Infomat, 2005 21. Pașoi, M.; Lica, D. Fundamentele programării, culegere de probleme, clasa a XI-a, Ed. L&S Infomat, 2006 22. Pătrășcoiu, O.; Marian, Gh.; Mitroi, N. Informatică - elemente de grafuri și combinatorică, metode, algoritmi și programe, Ed. All, București; 23. Popescu, D.A. Culegere de probleme pentru gimnaziu și liceu, Ed. ALL, București, 2000 24. Popescu, D.A.; Ioniță, A.E. Combinatorică și teoria grafurilor, Ed. RABOH, 2005 25. Popescu, I. Baze de date relaționale, Ed. Universității București, 1998 26. Rancea, D. Limbajul Pascal, Algoritmi fundamentali, Ed. Computer Libris Agora, 1999 27. Rancea, D. Limbajul Pascal, Ed. Computer Libris Agora, 1997 28. Tanenbaum, A.S. Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Computer Press Agora, 1999 29. Tanenbaum, A.S. Rețele de calculatoare, Ed. Computer Press Agora, 1998 30. Tomescu, I. Bazele informaticii (Manual pentru clasa a X), Ed. Didactică și Pedagogică, 1994 31. Tomescu, I. Grafuri și programare liniară, Ed. Didactică și Pedagogică, 1975 32. Tudor, S. Bazele programării în C

, Ed. L&S Infomat, București, 1997 33. Tudor, S. Informatică, curs pentru clasele a IX-a și a X-a, profilul real - intensiv, Ed. L&S Infomat, 2009 34. Tudor, S. Tehnici de programare, Ed. L&S Infomat, 1996 Notă: Proba practică se va susține din capitolele 2 (*), 6 (*), 8 (*), 9, 10 (*). Tematica pentru metodica predării pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplinele informatice în concordanță cu curriculumul național 1. componentele curriculumului școlar: plan-cadru, programă școlară, manuale școlare; 2. planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție; 3. elaborarea obiectivelor operaționale; 4. proiectarea și aplicarea curriculumului la decizia școlii; 5. abordarea inter-, trans- și multidisciplinară a conținuturilor lecțiilor pentru disciplinele informatice. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare - învățare - evaluare la disciplinele informatice 1. Metode didactice: - observarea; - exercițiul; - modelarea; - problematizarea; - demonstrarea; - învățarea prin descoperire; - expunerea sistematică a cunoștințelor; - conversația; - aplicații practice; - instruire programată; - învățare asistată de calculator; - metode și instrumente de evaluare. 2. Forme de organizare a activității didactice: - frontală; - individuală; - pe grupe. III. Integrarea mijloacelor de învățământ în procesul de predare - învățare - evaluare la disciplinele informatice 1. organizarea activității în laborator; 2. alegerea manualului, a produselor software (sistem de operare, medii de programare) și a auxiliarelor didactice necesare; 3. valorificarea software-ului educațional inter-, trans- și multidisciplinar; 4. utilizarea platformelor de e-learning ca resursă educațională; 5. valorificarea rețelei Internet ca resursă educațională. IV. Evaluarea randamentului școlar în concordanță cu obiectivele curriculare la disciplinele informatice 1. evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ; 2. obiectivele și funcțiile evaluării școlare; 3. strategii de evaluare a randamentului școlar; 4. instrumente clasice și moderne (alternative) de evaluare; 5. modalități de elaborare a probelor de evaluare. Bibliografie - tematica pentru metodica predării pentru disciplina de concurs Informatică și Tehnologia Informației Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale. 1.

Ghid de evaluare la Informatică și Tehnologia Informației. Ed. Aramis, SNEE, 2001 2. Brut, M. Instrumente pentru e-learning, Editura Polirom, 2006 3. Cerghit, I. Metode de învățământ, EDP, București, 1998 4. Cristea, S. Pedagogie școlară și managementul educației E.D.P, 1996 5. Cristea, S. Psihopedagogie pentru examenele de definitivat, gradul didactic II, grad didactic I, reciclare Ed. Hardiscon, Pitești, 1996 6. Cucoș, C. Pedagogie generală Ed. Polirom, Iași, 2000 7. Dumitriu-Lupan, N. (coord.) Introducere în Microsoft. NET Framework - Mini Ghid Metodologic, 2009, www.microsoft.com/romania/educatie/curs_dot_net/profesori 8. Ionescu, C. Metodica predării informaticii, Universitatea "Babeș- Bolyai", Cluj, 1999 9. Ionescu, M; Radu, I. Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995 10. Jinga, I.; Negreț, I. Învățarea eficientă, Ed. Aldin, București, 1998 11. Masalagiu, C.; Asiminoaie, A. Didactica predării informaticii. Ed. Polirom, 2004 12. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive, Editura didactică și pedagogică, 2006 13. Petre, C.; Popa, D., ș.a. Metodica predării Informaticii și Tehnologiei Informației, Ed. Arves, Craiova 2002 14. Stoica, A. - (coord.) - Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 15. Stoica, A.- Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Ed. Humanitas, București, 2003 Notă: Bibliografia va fi utilizată selectiv astfel încât să respecte terminologia actuală din reforma învățământului. Autori: Nușa DUMITRIU-LUPAN inspector general, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Livia ȚOCA consilier, Centrul Național de Evaluare și Examinare Alin BURȚA prof. gr. I, Colegiul Național "Bogdan Petriceicu Hașdeu" Buzău Constantin GĂLĂȚAN prof. gr. I, Colegiul Național "Liviu Rebreanu" Bistrița Năsăud Doru POPESCU ANASTASIU prof. gr. I, Colegiul Național "Radu Greceanu" Slatina Cristina SICHIM prof. gr. I, Colegiul Național "Ferdinand I" Bacău Daniela TARASĂ prof. gr. I, Colegiul Național "Gherghe Vrânceanu" Bacău Daniela TĂTARU inspector, Inspectoratul Școlar Județean Teleorman CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Christea Al., Niculescu N.,

Teretean T.

Ventilarea și condiționarea aerului

vol I, 1970, vol II,

1976, vol III, 1979

Cimpoia, Al., Ivanov I.

Tehnologia instalațiilor de încălzire

centrală și ventilare. Manual pentru

clasa a X-a și a XI-a

E.D.P. București,

1991

Cimpoia, Al., Ivanov I.,

Christea Al.,

Tehnologia instalațiilor de încălzire

centrală și ventilare. Manual pentru

clasa a XII-a

E.D.P. București,

1992

Cruceru T, Petrescu A.,

Duta Gh., Vasilescu P.

Încălzirea ansamblurilor urbane

E.T București, 1973

Liviu Dumitrescu

Instalații sanitare în ansambluri de

clădire

E.T București, 1981

Ionescu C., Bianchi C.

Instalații electrice pentru construcții,

manual XI

E.D.P București, 1981

Ionescu C., Bianchi C.

Instalații electrice pentru construcții,

manual XII

E.D.P București, 1981

Manescu Al, Sandu M,

Ianculescu O

Alimentări cu apă

E.D.P, București 1994

Niculescu N., Ilina M.,

Bandrabur C.

Instalații de încălzire și rețele

termice

E.D.P București, 1985

Niculescu N., Duta Gh.,

Stoenescu P

Instalații de ventilare și climatizare

E.D.P București, 1982

Săvulescu, T. D.

Instalații de încălzire și ventilare.

Vol I și II

Ed. Tehnică

București:

Vol I., 1984

Vol II., 1985

Vintila St. ș.a

Instalații sanitare și de gaze

E.D.P București, 1992

Vintila St., Busuioc H.

Instalații de alimentare cu apă,

canalizare sanitare și de gaze

E.D.P București, 1977

Vintilă Șt., Constantinescu

Gh.

Tehnologia instalațiilor sanitare și de

gaze. Manual clasa IX-XII

E.D.P. București 1992

Vintilă Șt., ș.a.

Instalații sanitare și de gaze - Îndrumător de proiectare

Ed. Tehnică,

București, 1987

Normativ pentru execuția și exploatarea instalațiilor de ventilare, I. 5/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală,

I.13/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de gaze naturale,

I.6/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare interioare,

I.9/1998

Colecția Revista "Instalatorul" 1996-2010

Manualul inginerului de

instalații

Editura Artecno,

București, 2002

Legea 10/1995

Legea 50/1991

Colecția Revista "Tehnologia instalațiilor", 2000-2010

Internet

AUTORI: FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Șc. "I. Mincu", Deva SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Șc. "Mihai Viteazul", Zalău TABACU AURORA prof. grd. I - C.T. "Constantin Brâncuși" Oradea CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU INSTALAȚII PENTRU CONSTRUCȚII MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Christea Al., Niculescu N.

Ventilarea și condiționarea aerului

vol I, 1970, vol II,

1976, vol III, 1979

Cimpoia, Al., Ivanov I.

Tehnologia instalațiilor de încălzire

centrală și ventilare. Manual pentru

clasa a X-a și a XI-a

E.D.P. București,

1991

Cimpoia, Al., Ivanov I.,

Christea Al.,

Tehnologia instalațiilor de încălzire

centrală și ventilare. Manual pentru

clasa a XII-a

E.D.P. București,

1992

Cruceru T, Petrescu A.,

Duta Gh., Vasilescu P.

Încălzirea ansamblurilor urbane

E.T București, 1973

Liviu Dumitrescu

Instalații sanitare în ansambluri de

clădire

E.T București, 1981

Manescu Al, Sandu M,

Alimentări cu apă

E.D.P, București 1994

Niculescu N., Ilina M.,

Bandrabur C.

Instalații de încălzire și rețele

termice

E.D.P București, 1985

Niculescu N., Duta Gh.,

Stoenescu P

Instalații de ventilare și climatizare

E.D.P București, 1982

Pop Florin, Dragan Stefan

Execuția și exploatarea instalațiilor

de joasă tensiune

Vintila St. ș.a

Instalații sanitare și de gaze

E.D.P București, 1993

Vintila St., Busuioc H.

Instalații de alimentare cu apa,

canalizare sanitare și de gaze

E.D.P București, 1977

Vintilă Șt., Constantinescu

Gh.

Tehnologia instalațiilor sanitare și de

gaze. Manual clasa IX-XII

E.D.P. București 1992

Normativ pentru execuția și exploatarea instalațiilor de ventilare, I. 5/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală,

I.13/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de gaze naturale,

I.6/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare interioare,

I.9/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor de gaze naturale,

I.6/1998

Normativ pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor sanitare interioare,

I.9/1998

Colecția Revista "Instalatorul" 1996-2010

Manualul inginerului de

instalații

Editura Artecno,

București, 2002

Legea 10/1995

Legea 50/1991

Colecția revistei "Tehnica instalațiilor", 2000-2010

Internet

AUTORI: TABACU AURORA prof. grd. I - Colegiul Tehnic "Constantin Brâncuși" Oradea FEIER FLORIN prof. grd. I - Grup Școlar "I. Mincu", Deva SOUCA TRIFAN prof. grd. I - Grup Școlar "Mihai Viteazul", Zalău CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA ISTORIE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Activitatea profesorului de ISTORIE se concentrează pe formarea și dezvoltarea la elevi, a unor competențe generale și specifice, corelate cu cele opt competențe europene cheie și pe formarea unui comportament civic și a deprinderilor de a învăța pe tot parcursul vieții. În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină seama de particularitățile dezvoltării psihologice și de vârstă ale elevilor, de resursele materiale și umane avute la dispoziție și de idealul de dezvoltare a societății românești, în context european. Studiul istoriei se concentrează pe înțelegerea specificului disciplinei și a cunoașterii de tip istoric. Oferta de cunoaștere pe care o face istoria ca disciplină de învățământ își propune să stimuleze interesul pentru acest domeniu, să asigure condițiile necesare pentru învățarea permanentă. Prezenta programă se adresează candidaților care se prezintă la concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar de stat, la disciplina ISTORIE și care au absolvit facultăți de acest profil. Conținutul și competențele sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de noua abordare curriculară a proiectării și a realizării activităților didactice, ele fiind concepute în conformitate cu abordarea curriculară de tip sistemic. Programa răspunde cerințelor profilului absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat pe un post didactic, specialitatea ISTORIE, în învățământul preuniversitar. Acest profil presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale, a tendințelor noi în evoluția disciplinei de învățământ ISTORIE, aplicarea noilor direcții ale didacticii generale și ale metodicii predării-învățării-evaluării ISTORIEI. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. B. COMPETENȚELE PROFESORULUI DE ISTORIE Competențele profesorului de ISTORIE, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt: ● Abordarea surselor și a temelor istorice prin intermediul multiperspectivității; ● Aplicarea metodelor și tehnicilor specifice istoriei în abordarea surselor și a temelor de specialitate; ● Analizarea schimbărilor din istorie prin aplicarea metodelor și tehnicilor specifice științelor istorice; ● Înțelegerea principiilor didacticii în specialitatea ISTORIE; ● Construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor la conținuturi; ● Utilizarea documentelor școlare reglatoare în activitatea didactică; ● Proiectarea și realizarea demersului didactic: intra,-inter,-mulți, transdisciplinar în ceea ce privește interpretarea faptelor istorice; ● Proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi în condițiile asigurării calității actului educațional; ● Adecvarea demersurilor didactice la sistemul de educație asistată de calculator, la particularitățile de vârstă ale elevilor în condițiile asigurării calității actului educațional; ● Conceperea unor modalități de instruire operaționale în care să predomine climatul interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. ● Proiectarea și realizarea procesului de predare-învățare -evaluare având la bază centrarea activității pe elev și formarea competențelor; ● Dezvoltarea unui comportament civic activ, deschis societății democratice, pluraliste; ● Dezvoltarea și consolidarea practicilor didactice prin care istoria contribuie la educarea pentru o cetățenie democratică, europeană; ● Asigurarea complementarității educației formale, nonformale și informare prin transferabilitatea cunoștințelor de la ISTORIE în diverse situații. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA ISTORIE 1. Orientul Antic (Mesopotamia, Egipt, Palestina); 2. Lumea greacă (secolele al VI-lea - al IV-lea î.Hr.); 3. Geto - dacii; 4. Statul român (Republica, Principatul, Imperiul, Dominatul); 5. Etnogeneza românilor; 6. Creștinismul - de la origini la Marea Schismă; 7. Geneza și organizarea statului în spațiul românesc în Evul Mediu; 8. Lumea bizantină (secolele al VII-lea - al XV-lea); 9. Stat și societate în Europa Occidentală în Evul Mediu 10. Lumea islamică (secolele al VII-lea - al XVI-lea); 11. Românii în "cruciada târzie" (secolele al XIV-lea - al XVI-lea); 12. Renașterea și Reforma; 13. Marile descoperiri geografice; 14. Absolutismul în secolele al XVI-lea - al XVII-lea (Franța, Anglia, Rusia); 15. Spațiul românesc - între medieval și modern (secolele al XVII-lea - al XIX-lea); 16. Iluminismul - ideologie și acțiune (Marea Britanie, SUA, Franța); 17. Apariția lumii moderne. Revoluția industrială; 18. Secolul al XIX-lea - "secolul națiunilor"; 19. Constituirea României moderne; 20. Societate, ideologii, viață politică în România până la Primul Război Mondial; 21. Românii din afara granițelor (secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea); 22. Primul și al Doilea Război Mondial; 23. Participarea României la cele două conflicte mondiale; 24. 1918 la români: Marea Unire; 25. Lumea interbelică. România între cele două războaie mondiale; 26. Lumea postbelică - de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial la începutul mileniului al III-lea; 27. Cultura română - evoluție și particularități în cultura universală (secolele al XVIII-lea - al XX-lea); 28. Regimul comunist din România; 29. România: 1989 - la începutul mileniului al III-lea. D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ ● Academia Română, Istoria Românilor (tratat), volumele 1-9, București, 2001-2008, capitolele referitoare la tematica concursului. ● Barber, J., Istoria Europei Moderne, București, Edit. Lider, 1998. ● Bărbulescu, M., Deletant D., Hitchins K., Papacostea S., Teodor P., Istoria României, Edit. Corint, București, 2002. ● Berindei, D., Cultura națională română modernă, Edit. Eminescu, București, 1996. ● Bernstein, S., Milza, P., Istoria Europei, volumele 1-5, Edit. Institutul European, Iași, 1998-1999. ● Bloch, R., Cousin, J., Roma și destinul ei, volumele 1-2, Edit. Meridiane, București, 1988. ● Brătianu, Gh., Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Edit. Eminescu, București, 1980. ● Brezeanu, S., O Istorie a Imperiului Bizantin, Edit. Meronia, ediția a II-a, București, 2007. ● Brown, T., G., Shi, D., E., America. O istorie narativă, Edit. Enciclopedică, volumele 1-3, București, 1996. ● Carpentier, J. Lebrun, F., Istoria Europei, Edit. Humanitas, București, 1997. ● Chamoux, Fr., Civilizația greacă vol. 1-2, Edit. Meridiane, București, 1985. ● Chamoux, Fr., Civilizația elenistică, vol. 1-2, Edit. Meridiane, București, 1985. ● Chaunu, P., Civilizația Europei în Secolul Luminilor, vol. 1-2, Edit. Meridiane, București, 1986. ● Constantiniu, F., O istorie sinceră a poporului român, ediția a III-a, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2003. ● Courtois, S.T., Cartea neagră a comunismului, Edit. Humanitas, București, 1998. ● Deletant, D., România sub regimul comunist, Edit. Humanitas, București, 1997. ● Drâmba, O. Istoria culturii și civilizației, ediția a II-a, Edit. Saeculum 10 și Edit. Vestala, 13 vol., București, 2008. ● Fontaine, A, Istoria Războiului Rece, vol. 1-4, Edit. Militară; București, 1991. ● Hitchins, K., Românii 1774 - 1866, Edit. Humanitas, București, 1998. ● Hitchins, K., România 1866 - 1947, Edit. Humanitas, București, 1996. ● Istoria Universală (Larousse), vol. I-III, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2005-2006. ● McCauley, M., Rusia, America și Războiul Rece (1949-1991), Polirom, Iași, 1999. ● Pop, A.I., Bolovan I., Istoria României. Compendiu, Cluj-Napoca, Institutul Cultural Român - Centrul de Studii Transilvane, 2005; ● Popa I-A, Nagler, Th (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. I (până la 1541), ediția a II-a, Institutul Cultural Român, Cluj-Napoca, 2009. ● Randell, K., Reforma catolică și Contrareforma, Edit. All, București, 2001. ● Scurtu, I., Buzatu Gh., Istoria românilor în secolul XX, Edit. Paideia, București, 1999. ● Sourdel D., Sourdel-Thomine J., Civilizația Islamului Clasic, volumele 1-3, Edit. Meridiane, București, 1975. ● Soulet, J. F., Istoria comparată a statelor comuniste, Edit. Polirom; Iași, 1999. E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII PENTRU DISCIPLINA ISTORIE 1. Istoria ca obiect de studiu în învățământul preuniversitar ● Curriculumul pentru istorie: planuri cadru, programe școlare de istorie, manuale școlare, auxiliare didactice etc.; 2. Competențele în predarea - învățarea istoriei 3. Valori și atitudini 4. Raportul dintre competențe, valori și atitudini și conținutul științific al disciplinei 5. Demersul didactic la istorie ● Concepte, probleme de atins, teme și domenii de conținut; ● Metode și tehnici de predare-învățare a istoriei; ● Resurse didactice 6. Proiectarea didactică la istorie 7. Evaluarea 8. Relația profesor - elev în procesul de predare - învățare - evaluare F. BIBLIOGRAFIA OBLIGATORIE PENTRU METODICA PREDĂRII ISTORIEI ●

Planuri cadru de învățământ valabile în învățământul preuniversitar. ●

Programele școlare pentru istorie: clasele a IV-a - a XII-a. ●

Manualele alternative pentru disciplina Istorie, clasele a IV-a - a XII-a cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în anul școlar în care se susține concursul. ● Adăscăliței F., Bercea M., Dumitrescu D., Lazăr L., Manea M., Popescu M., Elemente de didactica istoriei, Edit. Nomina, București, 2010. ● Bolovan, S.P., Didactica istoriei, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2007. ● Cerghit, I., Sisteme de instruire alternative și complementare. Structuri, stiluri și strategii, ediția. a II-a, Edit. Polirom, Iași, 2008. ● Cerghit, I., 2006, Metode de învățământ, Edit. Polirom, Iași. ● Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Potolea, D., Prelegeri pedagogice, Edit. Polirom, Iași, 2001. ● Cucoș, C., "Pedagogie generală" Edit. Polirom, Iași, 2000. ● Doicescu, R. (coord), Ghid de evaluare pentru istorie, SNEE, Edit. ProGnosis, București, 2001. ● Dumitrescu, D. (coord), Ghid de evaluare - disciplina Istorie, București, 2010. ● Felezeu, C., Metodica predării istoriei, ediția a II-a, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2000. ● Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie, clasele a IV-a - a VIII-a, Edit. Sigma, București, 2001. ● Ghid metodologic pentru aplicarea programelor din aria curriculară "Om și societate", învățământ liceal, Edit. Sigma, București, 2001. ● Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară, E.D.P., București, 2001. ● Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Edit. ProGnosis București, 2001. ● Stoica, A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Edit. Humanitas Educațional, București, 2003. ● Tănasă, Gh., Metodica predării-învățării istoriei, Edit. Spiru Haret, Iași, 1998. Autori: Dumitrescu Doru, inspector general, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului Doicescu Rozalia Paula, consilier, Centrul Național de Evaluare și Examinare Gavrilă Mariana-Letiția, inspector de specialitate, Inspectoratul Școlar Județean Brașov Manea Mihai, inspector de specialitate, Inspectoratul Școlar al Municipiului București Ochescu Maria, inspector management, Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea Păun Rodica, profesor, Colegiul Național "George Coșbuc", Cluj-Napoca. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU KINETOTERAPIE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice pentru Kinetoterapie este elaborată pentru a veni în sprijinul candidaților la concursul de ocupare a posturilor didactice vacante din învățământul preuniversitar, care au absolvit facultăți/secții de acest profil, asigurând șanse egale de reușită candidaților, indiferent de centrul universitar de proveniență. Această programă răspunde deci cerințelor profilului absolventului de învățământ superior, care urmează să fie incadrat pe un post didactic în învățământul preuniversitar - profesor de kinetoterapie. Acest profil presupune cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale domeniului Kinetoterapiei, a tendințelor noi în evoluția disciplinei, aplicarea noilor direcții ale didacticii specifice, contribuind la îndeplinirea dezideratului prezentei programe - ocuparea posturilor didactice în specializarea Kinetoterapie cu cadre didactice competente în aprecierea gradului deficiențelor fizice, tulburărilor psihoneuromotorii și senzoriale, precum și a disfuncțiilor cardiovasculare, respiratorii și endocrine, prin examinări antropometrice, somato-funcționale și teste speciale. De asemenea, presupune probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare. Tematica științifică, tematica pentru didactica specifică Kinetoterapiei și bibliografia obligatorie, aferentă celor două tipuri de tematici, constituie un reper pentru candidați - absolvenți ai învățământului superior de profil - în demersul susținerii Concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar. Programa de Kinetoterapie pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar este elaborată în acord cu specificul activităților desfășurate în unitățile de învățământ special. În proiectarea activităților didactice și pe parcursul desfășurării acestora, cadrul didactic trebuie să țină cont de particularitățile de dezvoltare psihoneuromotorie, de vârsta elevilor, tipul deficienței și de resursele materiale și umane de care dispune. B. COMPETENȚELE SPECIFICE CADRULUI DIDACTIC CU SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE Competențele specifice cadrului didactice cu specializarea Kinetoterapie, pe care trebuie să le dovedească în procesul de predare-învățare-evaluare și care vor fi dezvoltate pe tot parcursul activității profesionale, sunt: ● Analizarea conținuturilor științifice ale disciplinei Kinetoterapie; ● Utilizarea și interpretarea informației provenite din teoria și didactica disciplinei; ● Utilizarea adecvată a conceptelor din domeniul Kinetoterapiei; ● Înțelegerea principiilor didacticii specifice Kinetoterapiei; ● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● Proiectarea conținuturilor instruirii și organizarea corespunzătoare a activităților didactice; ● Utilizarea noilor tehnologii în vederea îmbunătățirii comunicării, susținerii pregătirii și optimizării performanțelor didactice; ● Cunoașterea legilor creșterii și dezvoltării, a legilor mișcării, în vederea adecvării demersurilor didactice la particularitățile legate de vârstă, sex, nivel de dezvoltare psihomotorie, grad al deficienței, nivel de pregătire a elevilor și la condițiile materiale; ● Construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice; ● Înțelegerea aspectelor de ordin legislativ ale activității sale, drepturile legale ale elevilor și părinților, propriile sale drepturi și responsabilități; ● Cunoașterea criteriilor de evaluare a activității sale și integrarea acestora în conceperea și realizarea activității didactice. C. CONȚINUTURILE PROGRAMEI C.I. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ - NOȚIUNI TEORETICE DIN KINETOTERAPIE 1. Obiectivele generale și specifice Kinetoterapiei. 2. Particularitățile și principiile Kinetoterapiei. 3. Adaptările fiziologice și morfologice ale structurilor sistemului nervos, aparatului locomotor, aparatului respirator și cardio-vascular la efort. 4. Aliniamentul corect al corpului: prevenirea și corectarea deficiențelor fizice la elevi (coloana vertebrală, membre, torace, abdomen). 5. Controlul motor: cortexul senzorio-motor și structurile supramedulare cu rol în controlul motor. Formarea controlului motor: controlul muscular, coordonarea și echilibrul, reflexe și reacții motorii. 6. Dezvoltarea psihoneuromotorie a copilului: aptitudinile motrice, deprinderile și priceperile motrice, deprinderile atitudinale. 7. Tulburările funcției respiratorii. 8. Kinetoterapia în tratamentul sechelelor post-traumatice și post-operatorii; afecțiunile reumatologice; afecțiunile neurologice centrale și periferice. 9. Kinetoprofilaxia primară și secundară. 10. Clasificarea exercițiilor fizice, componentele de bază ale exercițiului fizic terapeutic. 11. Parametrii efortului fizic în kinetoterapie. C.II. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII - DIDACTICA KINETOTERAPIEI 1. Sistemul principiilor didactice. Principii metodice de bază în aplicarea exercițiului fizic în Kinetoprofilaxie și Kinetoterapie. 2. Procedee și metode de corectare a posturii și aliniamentului corporal și de reeducare neuromotorie. 3. Metodele speciale în Kinetoterapie (scripetoterapia, suspensoterapia, terapia ocupațională, hidrokinetoterapia, tehnici de relaxare, sportul terapeutic). 4. Mijloacele de învățământ-suport al activității didactice. Mijloace de investigare și de recuperare utilizate în Kinetoterapie. 5. Corectarea deficiențelor fizice ale elevilor, tratament corectiv complex. 6. Funcțiile proiectării didactice. Organizarea, proiectarea și conducerea activității în Kinetoterapie. 7. Metode și tehnici de evaluare în Kinetoterapie. D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE 1. Baciu C. și colab., 1981, Kinetoterapie pre - și postoperatorie, București, Editura Sport - Turism 2. Bota C., 1999, Fiziologia educației fizice și sportului, București, Editura MTS 3. Cordun M., 1999, Kinetologie medicală, București, Editura AXA 4. Cordun M., 2009, Kinantropometrie, București, Editura CD Press 5. Drăgan I., 1994, Medicina sportivă aplicată, București, Editura Editis 6. Drăgan I., 2002, Medicină sportivă aplicată, București, Editura Medicală 7. Fozza C. A., 2002, Îndrumar pentru corectarea deficiențelor fizice, București, Editura Fundația România de mâine 8. Kiss I., 1999, Fiziokinetoterapia și recuperarea medicală în afecțiunile aparatului locomotor, București, Editura Medicală 9. Marcu V., 1995, Bazele teoretice ale exercițiului fizic în kinetoterapie, Oradea, Editura Universității 10. Plas F., Hargon E., 2001, Kinetoterapie activă. Exerciții terapeutice, Editura Polirom 11. Robănescu N., 1999, Reeducarea neuromotorie, București, Editura Medicală 12. Sbenghe T., 1999, Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, București, Editura Medicală 13. Sbenghe T., 1996, Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, București, Editura Medicală 14. Sbenghe T., 1987, Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, București, Editura Medicală 15. Sbenghe T., 1981, Recuperarea medicală a sechelelor posttraumatice ale membrelor, București, Editura Medicală 16. Sidenco E.L., 2003, Masajul în kinetoterapie, Editura Fundației România de Mâine 17. Sidenco E.L., 2005, Metodica recuperării mâinii. Aplicații în kinetoterapie și medicina sportivă, Editura Fundației România de Mâine Autori: Cristina Ana Fozza - Universitatea Ecologică - Facultatea de Educație Fizică și Sport Mariana Cordun - Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport Elena Nely Avram - MECTS - Centru Național de Evaluare și Examinare CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA CHINEZĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba și cultura chineza din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și cultura chineză și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Aspectele fundamentale vizate prin programa sunt în conformitate cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, după cum urmează: - cunoașterea conținuturilor fundamentale; - cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei; - cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor; - cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării; - probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; - probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare; - demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare, necesare realizării actului educațional; - demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă; - demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine; - capacitatea de a aplica diferite procedee de evaluare și modalități de înregistrare a progresului elevilor; - demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii. - demonstrarea capacității de a introduce elemente suplimentare care vor putea fi oferite elevilor în cadrul unor cursuri opționale (CDS). I. COMPETENȚE VIZATE Candidații vor dovedi capacitatea de: - a utiliza corect și adecvat contextual limba chineză; - a realiza proiectare didactică în conformitate cu curriculum-ul național; - a folosi proceduri diverse și adecvate de sprijinire, facilitare și stimulare a învățării; - a folosi metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise; - a folosi proceduri diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris; - a conștientiza și transmite atitudini culturale (conștientizarea valorilor culturale); - a folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba chineză. II. CONȚINUTURI

a) Limba chineză

1. Fonetică și fonologie: ● Sunete și fonemele limbii chineze. 2. Morfologie: ● Substantivul; ● Clasificatorul; ● Adjectivul; ● Numeralul; ● Pronumele; ● Verbul (timpul și aspectul, diateze; verbe modale; verbe tranzitive și intranzitive); ● Adverbul; ● Conjuncția; ● Prepoziția; ● Concepția privind sistemul părților de vorbire. 3. Sintaxa: ● Sintaxa propoziției: - Subiectul; - Predicatul; - Obiectul direct; - Obiectul indirect; - Atributul; - Complementul circumstanțial; - Elementele complementare. ● Sintaxa frazei: - Coordonare - Conjuncții specifice și elemente de legătură. - Subordonare: Propoziția concesivă Propoziția cauzativă Propoziția condițională 4. Lexicologie: ● Procedee de formare a cuvintelor - derivarea și compunerea ● Vocabulare general - vocabular de bază ● Neologismele ● Împrumuturile ● Expresii frazeologice (proverbe, expresii uzuale, zicători) Bibliografie: 1. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. I - Morfologia, Ed. Universitatii București, 1997 2. Vișan, Florentina, Gramatica limbii chineze, vol. II - Sintaxa, Ed. Universitatii București, 1999 3. Bălan, Luminita, Lexicologie chineza, Ed. Universitatii București, 2002 4. Bălan Luminița, Limba și scrierea chineză standard, Editura Universității București, 1998 5. Visan Florentina, Balan Luminita, Lingvistica chineza, Ed. Universitatii București, 2005 6. Li Dejin, Cheng Meizhen - Shiyong Hanyu yufa, Ed. Sinolingua, Beijing, 1988 7. Vișan Florentina - Sistemul părților de vorbire în gramatica chineză, Editura Universității București, 1996 8. Li Charles, Thompson Sandra - Mandarin Chinese, University of California, Berkley, 1981 9. Liu Yuehua - Shiyong xiandai hanyu yufa, Waiyu jiaoxue chubanshe, Beijing, 1986 10. Alleton Viviane - Grammaire du chinois, Paris PUF, 1973 II. Elemente de cultură și civilizație 1. Noțiuni de geografie a Chinei. Importanța factorului geografic în determinarea tipului de cultură și civilizație 2. Originile și compoziția etnică a Chinei. Moduri de existență și culturi. 3. Culturile neolitice Yangshao și Longshan. 4. Regalitatea arhaică: epocile Shang și Zhou. Societatea nobiliară. 5. Cărțile clasice 6. Caracterizare a vieții intelectuale în perioada pre-imperială. Marile școli filozofice 7. Întemeierea imperiului Qin. Particularități ale politicii legiste. 8. Imperiul Han - caracterizare a vieții politice, economice, sociale. Marea expansiune 9. Cultura în epoca Han. Viziunea holistă. Disputa privind cărțile clasice (guwen/jinwen) 10. Reînnoirea intelectuală din sec. III - IV 11. Refacerea unității naționale - dinastia Sui. 12. Epoca Tang. Marea înflorire culturală. Caracterizarea civilizației medievale. 13. Budismul chinez 14. Începuturile Chinei Moderne și criza de la sfârșitul dinastiei Ming. Intruziunea Europei și misionarii iezuiți 15. Particularitățile sociale și politice ale dinastiei Qing. Curentele intelectuale ale secolului XIX Bibliografie: 1. Gernet Jacques - Lumea chineză, Ed. Meridiane, București, 1985 2. Cheng Anne - Istoria gândirii chineze, Polirom, Iași, 2001 3. Fitzgerald C.P. - Istoria culturală a Chinei, Humanitas 1998 4. Robinet Isabelle - Istoria daoismului, Ed. Herald, 2005 5. Bai Shouyi (ed.) - Scurt tratat de istoria Chinei, Ed. Enciclopedică, București, 1997 6. Kamenarovic Ivan - China clasică, Ed. All, 2002 7. Nakamura Hajime - Orient și Occident. O istorie comparată a ideilor, Ed. Humanitas, 1997 8. Confucius - Analecte, Ed. Humanitas, București, 1996 9. Laozi - Cartea despre Dao și Putere, Humanitas, București, 1993 10. Zhuangzi - Călătorie liberă, Humanitas, București, 2009 III. Didactica de specialitate: 1. Metode și procedee didactice în predarea limbii chineze. 2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală. 3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise. 4. Predarea comunicativă - metode, procedee și tehnici moderne de învățare a unei limbi străine 5. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progresive între diversele etape ale învățării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecților învățării. 7. Predarea conținuturilor de cultură și civilizație chineză. Exploatarea didactică a documentului autentic. 8. Tehnici de evaluare. 9. Elaborarea de proiecte didactice. Bibliografie: 1. Maria E. Dulama, Strategii didactice, Cluj-Napoca, 2000 2. M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic. Aria curiculară LIMBĂ ȘI COMUNICARE, liceu, 2002 3. S.N.E.E., Ghid de evaluare - LIMBI MODERNE, Ed. Aramis, București, 2001 4. SNEE - Evaluare curentă și examinare, coord. Adrian Stoica, Ed. ProGnosis 2001 Grup de lucru: Luminița Rodica BĂLAN - prof. univ. dr. - Universitatea din București Mugurel Dan ZLOTEA - preparator dr. - Universitatea din București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ELINĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba elină din liceu, clasele: IX - XII și XIII. Programa se axează pe valorificarea achizițiilor lingvistice și culturale ale antichității grecești actualizate în context modern european, ca factor de unitate și continuitate. Elementul de noutate se referă la exigențele reformei față de pregătirea profesorilor, potrivit standardelor societății contemporane de eficiență și de eficacitate a sistemului de învățământ. Dincolo de o solidă pregătire de specialitate, profesorului i se cere desfășurarea eficientă a unui demers didactic formativ referitor la deprinderi și abilități specifice disciplinei, precum și utilizarea metodelor moderne de învățare. Programa de concurs are ca puncte de plecare curriculum-ul național și programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba elină. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, acte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Urmărind obiectivele generale și specifice ale disciplinei, programa este astfel structurată încât să coreleze domeniul specialității (limba și literatura elină) cu științele conexe: metodica și pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic, aceste competențe în mod adecvat, creativ și reflexiv. De asemenea, competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate 1. Limba și literatura elină *Font 8*

Domenii de

competență

Unități de competență

Comunicare

Comunicarea în relația profesor-elev;

Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de

cooperare necesare realizării demersului educațional.

Curriculum

Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei limba și

literatura elină;

Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (limbă,

literatură, elemente de istorie, cultură și civilizație) și

problemele de învățare specifice domeniului;

Cunoașterea integrală a conținuturilor și conceptelor

operaționale din domeniile: limbă și literatură;

Valorificarea foneticii și a lexicului limbii eline în limbile

moderne;

Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale specifice

limbii eline; cunoașterea metodelor de analiză și interpretare a

textului literar; capacitatea de a traduce un text literar din

limba elină în limba română și de a realiza o retroversiune;

Pentru domeniul literatură, se prevede cunoașterea operei

autorilor prevăzuți în programa de liceu; cunoașterea epocilor

fundamentale, a genurilor și speciilor literare precum și a

operelor reprezentative pentru fiecare dintre acestea.

Elaborarea proiectului didactic.

Evaluare

Capacitatea de evaluare a cunoștințelor elevului.

2. Metodică *Font 8*

Comunicare

Capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare și

stimulativ cu scopul creșterii rezultatelor activităților didactice;

Conștientizarea exigențelor relației de comunicare a profesorului: elevii,

familia, comunitatea, colectivul didactic și managerial;

Curriculum

Proiectarea parcursului disciplinar: obiective cadru și obiective de

referință ale disciplinei; modele ale activității de învățare; conținuturi și

concepte operaționale ale acestora.

Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea

strategiilor didactice la conținuturi:

- aplicarea adecvată a principiilor și a metodelor specifice de abordare a

noțiunilor de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă și

stilistică);

- selectarea diverselor modalități de abordare a textului literar;

- aplicarea creativă și reflexivă despre predarea - învățarea disciplinei;

- selectarea și proiectarea unor conținuturi pentru programe de opționale

de tipul aprofundare -extindere;

- analizarea unor proiecte pentru opționalul ca disciplină nouă sau pentru

opționalul integrat;

Capacitatea de a realiza și proiecta demersuri didactice trans - multidisciplinare.

Evaluare

Stabilirea tipurilor de evaluare; fixarea momentelor evaluării continue.

Selectarea și proiectarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor

sau competențelor vizate;

Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor

dobândite de elevi.

Formarea elevilor

Oferirea unui model al disciplinei ca exercițiu de lectură, reflecție și

transfer interdisciplinar în stilul personal de muncă intelectuală;

Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de

vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale ale colectivului de elevi.

II. Conținuturi Teme de limbă A. Sistemul fonologic al limbii eline 1. alfabetul grecesc; literele grecești ca simboluri științifice; 2. vocalismul: clasificarea vocalelor din punctul de vedere al timbrului și al cantității; diftongii, clasificarea diftongilor; 3. consoanele: clasificare, modificări calitative; 4. spiritele; semnele de punctuație; 5. pronunția; 5. accentul; regulile de accentuare; 6. cuvintele atone. B. Structura morfo-sintactică a limbii eline 1. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; a. flexiunea articolului, substantivului, adjectivului și numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificarea pronumelor; paradigme; 2. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare; 3. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. C. Sintaxa propoziției 1. subiect, predicat, atribut, apoziție, nume predicativ, complement; 2. funcțiile sintactice ale cazurilor; 3. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. D. Sintaxa frazei 1. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propozițiile subordonate; 2. modurile în propozițiile principale; modurile și conjuncțiile introductive în propozițiile subordonate; 3. sintaxa formelor nominale ale verbului; 4. consecutio modorum în fraza elină. E. Lexicul limbii eline 1. componența lexicului; 2. mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea și compunerea. 3. valorificarea lexicului limbii eline în limbile moderne: clișee internaționale, prefixoide, sufixoide, limbajul tehnico - științific/limbajul de specialitate. Teme de literatură Epoca arhaică 1. Homer ● opera; ● valoarea documentară a epopeilor homerice; ● viața oamenilor și a zeilor în universal creației homerice; ● influența stilului retoric asupra strategiei narative a Iliadei și Odiseei; ● limba homerică; ● problema homerică. 2. Hesiod viața și opera; ● Theogonia - poem genealogic; ● valoarea istorică, etică, filosofică a poemului Munci și zile; ● originalitatea stilistică. 3. Poeții elegiaci: Mimnerm, Solon, Theognis ● viața și opera; ● influența epopeilor homerice asupra tematicii, stilului și metricii poeziei elegiace; ● inovații metrice și stilistice. 4. Iambografii: Arhiloh ● viața și opera; ● varietatea tematică; ● caracterul satiric; ● valoarea filosofico-etică. 5. Poeții melici monodici: Alceu, Sappho ● viața și opera; ● teme majore în poezia monodică; ● caracteristici metrice și stilistice. 6. Poezia melică corală Pindar ● viața și opera; ● filosofia religioasă și morală. Epoca clasică 7. Tragedia - istoric, caracteristici, reprezentanți, 8. Eschil ● viața și opera -; ● elemente novatoare în opera lui Eschil. 9. Sofocle ● viața și opera; ● inovații în tehnica dramatică; ● varietatea caracterelor. 10. Euripide ● viața și opera; ● concepția nouă despre dramă; ● societatea contemporană în teatrul lui Euripide. 11. Aristofan ● viața și opera; ● invenția dramatică la Aristofan; ● tipologia personajelor lui Aristofan. 12. Platon ● viața și opera; ● arta dialogului la Platon; ● personaje și caractere. 13. Aristotel ● viața și opera; ● principiile filosofiei lui Aristotel; ● arta poetică. 14. Demostene ● viața și opera; ● caracteristicile generale ale omului de stat și ale oratorului prezentate în opera politică a lui Demostene. 15. Herodot ● viața și opera; ● valoarea documentară; ● arta lui Herodot. 16. Tucidide ● viața și opera; ● concepția istorică a lui Tucidide; ● valoarea artistică. 17. Menandru ● viața și opera; ● caracterul novator al noii comedii. Epoca elenistică 18. Teocrit ● viața și opera; ● noutatea inspirației; ● limba și stilul. 19. Calimah ● viața și opera; ● caracterul realist al operei epigramatice; ● valoarea artistică a operei. 20. Apolonios din Rhodos ● viața și opera; ● dramatismul poemului Argonautica; ● stilul. 21. Polibiu ● viața și opera; ● caracterul general și pragmatic al istoriei polibiene; ● caracterul științific. Epoca romană 22. Plutarh ● viața și opera; ● caracterul filosofic și moralist al scrierilor lui Plutarh; ● valoarea documentară a Vieților paralele; ● concepția istorică. 23. Lucian ● viața și opera; ● critica socială; ● arta și stilul. 24. Vasile cel Mare ● viața și opera; ● caracterul filosofic; ● arta 25. Grigore din Nazianz ● viața și opera; ● originalitatea oratorică; ● valoarea artistică. 26. Ioan Gură de Aur ● viața și opera; ● elocința. Teme de metodică 1. Școala ca sistem; opțiunea pentru studiul limbilor clasice, motivația învățării. Studierea limbii grecești din perspectiva integratoare a culturii și civilizației antice greco-române. 2. Interdisciplinaritatea - obiectiv major în predarea limbii grecești; abordarea interdisciplinară a filosofiei, istoriei, mitologiei, religiei, geografiei, artei etc. 3. Corelarea conținuturilor disciplinare cu competențele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limbă greacă, având ca finalitate integrarea în viața socială și profesională. 4. Conexarea absolut necesară a segmentelor de proiectare, învățare și evaluare la toate palierele disciplinare: cunoașterea limbii, formarea reprezentărilor culturale și atitudinale, modele ale muncii intelectuale. 5. Proiectarea parcursului disciplinar:

a) obiective-cadru de pedagogie generală;

b) obiective de referință ale disciplinei, cu modele de activități de învățare;

c) conținuturi și concepte operaționale ale acestora.

6. Strategii didactice ale învățării:

a) tehnica traducerii și a analizei complexe a textului grecesc;

- metode și procedee folosite în predarea gramaticii grecești; tipul gradual de predare; structuri modulare; - predarea lexicului grecesc; neologismele românești cu origine greacă; cuvintele grecești al căror radical e prezent în compunerea unor cuvinte savante; căile de îmbogățire, fixare și activizare a cunoștințelor de lexic grecesc, în scopul însușirii terminologiei științifice internaționale; - metode de predare (clasice și moderne) a literaturii grecești; tehnica analizei stilistice a textului grecesc;

b) cunoașterea lumii grecești (cunoștințe actualizate despre lumea greco-romană).

7. Folosirea mijloacelor audio-vizuale în lecția de limbă și literatură greacă. 8. Evaluarea (obiective ale evaluării, tipuri de evaluare, tehnici specializate: diagnoza, evaluarea continuă, evaluare formativă și sumativă). Bibliografie I. Pentru temele de limbă > Graur, Alexandru; Balmuș, C. - Gramatica limbii grecești, Iași, 1935; > Humbert, J. - Syntaxe grecque, Paris, ediția a III-a, 1960; > Marinescu-Himu, Maria; Vanț Ștef, Felicia - Limba elină, București, 1965; > Palmer, L. - The Greek Language, New Jersey, 1980; > Pieraccioni, D. - Grammatica greca, Roma, 1986; > Vanț Ștef, Felicia - Sintaxa structurală a limbii vechi grecești, București, 1986. II. Pentru temele de literatură > Coman, I. - Tristețea poeziei lirice a Sfântului Grigore din Nazianz, București, 1938; > Croiset, Alfred și Maurice - Histoire de la litterature grecque, vol. I-V, Paris, 1918-1935; Croiset, Alfred și Maurice - Manuel d' histoire de la litterature grecque, Paris; > Fleury, E. - Hellenisme et christianisme de Saint Gregoire de Nazianz et son temps Paris, 1930; > Legrand, Ph. - E. - La poesie alexandrine, Paris, 1924; > Marinescu-Himu, Maria; Piatkowski, Adelina - Istoria literaturii eline, București, 1972; Pippidi, D.M. - Introducere în Iliada. Locul Odiseei în epica greacă, în volumul Variații pe teme clasice, București, 1981; > Popescu, V. - Studiu introductiv în vol. Polybios, Istorii, București, 1966; > Rachet, G. - Tragedia greacă, trad. rom., București, 1980; > Vornicescu, N. - Despre viața și opera Sfântului Vasile cel Mare la 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Craiova, 1979; Texte literare suport > Herodot, Historiae, I, 29-32 > Tucidide, Historiae, III, 81-83 > Xenophon, Cyropaedia, c. I, cap. II, 1-8 > Platon, Phaidon, 107c-108c, 113d-114c > Lysias, Olympicus (XXXIII), 1-9 > Lucian, Dialogi Mortuorum, I, XIII, XV; > Actus Apostolorum, 24-25 II. Pentru temele de metodica disciplinei > Dumitru, Maria Luiza - Limba elină, manual pentru clasa a XI-a, editura Humanitas, 2003; > Lăzărescu, Constantin; Marin, Andrei - Manual de limbi clasice pentru anul III al Seminariilor Teologice, editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993; > Constantin Lăzărescu, Andrei Marin, Manual de limbi clasice pentru anul IV al Seminariilor Teologice, editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1993; > Consfătuirea pe țară cu privire la manualele de limbi clasice, în Studii clasice, nr. XX/1981; > Graur, Alexandru, - Cultivarea limbii în școală, în Tribuna școlii nr. 9/XXI, 1972; > Ionescu, Miron - Lecția între proiect și realizare, Editura Dacia, Cluj - Napoca, 1982; > Mînzat, I., Turcu, A. - Interdisciplinaritatea, factor de progres al învățământului contemporan, în Revista de pedagogie nr. 3/1981; > Popescu, David - Valoarea educativă a studiilor clasice, București, EDP, 1972; Ungureanu, Gh. - Îmbogățirea cu neologisme a vocabularului elevilor de liceu, în Revista de pedagogie nr. 2/1981. Grupul de lucru: Prof. Stela ACHIM, inspector de specialitate limba și literatura română-limbi clasice, ISJ - Hunedoara Prof. Elena CRĂCEA, Liceul Teoretic "George Călinescu", Constanța Prof. Luminița GHEORGHIU, Colegiul Național "Gheorghe Șincai", București CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA JAPONEZĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba și cultura japoneza din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și cultura japoneza și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Aspectele fundamentale vizate prin programa sunt în conformitate cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, după cum urmează: - cunoașterea conținuturilor fundamentale; - cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei; - cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor; - cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării; - probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; - probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare; - demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare, necesare realizării actului educațional; - demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă; - demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine; - capacitatea de a aplica diferite procedee de evaluare și modalități de înregistrare a progresului elevilor; - demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii. - demonstrarea capacității de a introduce elemente suplimentare care vor putea fi oferite elevilor în cadrul unor cursuri opționale (CDS). A. COMPETENȚE VIZATE Candidații vor dovedi capacitatea de: - a utiliza corect și adecvat contextual limba japoneză; - a realiza proiectare didactică în conformitate cu curriculum-ul național; - a folosi proceduri diverse și adecvate de sprijinire, facilitare și stimulare a învățării; - a folosi metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise; - a folosi proceduri diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris; - a conștientiza și transmite atitudini culturale (conștientizarea valorilor culturale); - a folosi metode variate și adecvate de evaluare a competențelor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare formate în cadrul orelor de limba japoneză. B. CONȚINUTURI I. Limba japoneză 1. Fonetică și fonologie: Sunetele și fonemele limbii japoneze 2. Morfologie: Substantivul Adjectivul Numeralul Pronumele Verbul (forme verbale; timpul și aspectul, diateze; verbe auxiliare; verbe tranzitive și intranzitive) Adverbul Conjuncția Interjecția Onomatopeele Particule (cazuale, tematice și finale) 3. Sintaxă: Sintaxa propoziției: Particularități ale subiectului, complementului direct, complementului indirect; Complemente circumstanțiale; Predicatul; Sintaxa frazei: A. Coordonare B. Subordonare: Propoziția atributivă Propoziția temporală Propoziția condițională Propoziția finală Propoziția cauzală 4. Elemente de semantică și pragmatică Verbe de dare/primire Limbajul masculin și feminin Limbajul de politețe Bibliografie: 1. Seichi Makino, Michio Tsutsui, A Dictionary of Basic Japanese Grammar, The Japan Times, Tokyo, 1995 2. Seichi Makino, Michio Tsutsui, A Dictionary of Intermediate Japanese Grammar, The Japan Times, Tokyo, 1996 3. Natsuko Tsujimura, Introduction to Japanese Linguistics, Blackwell Publishers, London, 1999 4. Francis Drohan, A Handbook of Japanese Usage, Tuttle Language Library, Tokyo, 1992 5. Yoko Matsuoka McClain, Handbook of Japanese Grammar, Hokuseido Press, Tokyo, 1981 6. Masuoka Takahashi, Kiso Nihongo Bunpo, Kuroshio, Tokyo, 1992 7. Anthony Alfonso, Japanese Language Patterns, Sophia Univ., Tokyo, 1983 8. Satoru Koyama, J Bridge - To Intermediate Japanese, Bonjinsha, Tokyo, 2002 9. Anca Focșeneanu, Andrei Avram, Exerciții de gramatică japoneză, Ed. Universității din București, București, 2005 10. Raluca Nicolae, Limba japoneză - Introducere în scrierea kana, Ed. Fundației România de Mâine, București, 2005 11. Emma Tămâianu Morita, Tomo Morita, Structuri gramaticale în limba japoneză - Funcții intrapropoziționale, vol 1-2, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2005 12. Minna no nihongo (vol. 1-2), Suri E, Tokyo, 1998 13. Minna no nihongo - Translation and Grammatical Notes, (vol. 1-2), Suri E, Tokyo, 1998 14. Nihongo Shoho, The Japan Foundation, Japanese Language Institute, Urawa, 1981 15. Nihongo Chukyu, The Japan Foundation, Japanese Language Institute, Urawa, 16. Chieko Kano, Yuri Shimizu, Basic Kanji Book, (vol. 1-2), Bonjinsha, Tokyo, 1991 17. Chieko Kano, Yuri Shimizu, Intermediate Kanji Book, vol. 1, Bonjinsha, Tokyo, 1993 II. Elemente de cultură și civilizație 1. Noțiuni de geografie și cultura generală - Japonia - formare (mitologie) /caracteristici climatice și geografice; prefecturi; puncte turistice; festivaluri; tradiții zonale; mâncăruri specifice zonei 2. Familia japoneză (femeia, copilul, soțul, casa tradițională japoneză, relații interumane) 3. Educație (sistemul de învățământ, tinerii în Japonia de azi, muzică, karaoke, hobby-uri) 4. Arte tradiționale: ikebana [aranjamentul floral], chado [ceremonia ceaiului], shodo [caligrafie], origami [arta împăturirii hartiei], arta gradinăritului 5. Sporturi tradiționale japoneze (sumo, kendo, karate, aikido) 6. Sărbători tradiționale (matsuri, obiceiuri legate de anotimpuri, folclor, superstiții) 8. Religie (budism, shintoism, căsătorii, înmormântări, festivalul O-Bon) 9. Introducere în cultura pop: manga, anime, emisiuni TV, modă Bibliografie: 1. Japan - Eyes on the country (Views of the 47 Prefectures), Foreign Press Center, Japan, 1997 2. Kisetsu de manabu Nihongo (Japanese Through the Seasons), Alc, Japan, 2000 3. Nihon no kurashi 12kagetsu (Moons, Months and Seasons), Apricot, Japan, 1992 4. Pictorial Encyclopedia of Japanese Life and Events, Gakken, Japan, 1993 5. Schodt, F., Dreamland Japan: Writings on Modern Manga, Stone Bridge Press, Inc., 2007 6. Vadime și Danielle Elisseeff, Civilizația japoneză, Meridiane, București, 1996 7. Eisenstandt S.N., Japanese Civilization. A Comparative View, University of Chicago Press, Chicago, 1996 8. Henshall K., O istorie a Japoniei. De la epoca de piatră la superputere, Artemis, București, 2002 9. Matsui Yoshikazu, Îndreptar de înțelegere a poporului și culturii japoneze, Universitatea București, București, 1982 10. Angela Hondru, Mituri și legende japoneze, Editura Victor, București, 2000 III. Metodica predării: 1. Metode și procedee didactice în predarea limbii japoneze. 2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală. 3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise. 4. Predarea comunicativă - metode, procedee și tehnici moderne de învățare a unei limbi străine 5. Predarea și însușirea silabelelor HIRAGANA și KATAKANA, a lexicului, gramaticii, a elementelor de cultură și civilizație. 6. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progressive între diversele etape ale învățării; adaptarea procesului la caracteristicile preliminate ale subiecților învățării. 7. Predarea conținuturilor de cultură și civilizație japoneză. Exploatarea didactică a documentului autentic. 8. Tehnici de evaluare. 9. Elaborarea de proiecte didactice. Bibliografie: 1. Maria E. Dulama, Strategii didactice, Cluj-Napoca, 2000 2. M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic. Aria curiculară LIMBĂ ȘI COMUNICARE, liceu, 2002 3. S.N.E.E., Ghid de evaluare - LIMBI MODERNE, Ed. Aramis, București, 2001 4. Sunagawa Yuriko (et al.), Nihongo Bunkei Jiten, Kuroshio, Tokyo, 1998 5. Ogawa Y. (et al.), Nihongo Kyoiku Jiten, Daishukan, Tokyo, 1982 6. Shokyu o Oshieru Hito no Tame no Nihongo Bunpo Handobukku, (Matsuoka Hiroshi, ed.), Suri E, Tokyo, 2001 7. Chukyu o Oshieru Hito no Tame no Nihongo Bunpo Handobukku, (Shirokawa Hiroyuki, ed.), Suri E, Tokyo, 2004 8. Ichigawa Yasuko, Shokyu Nihongo Bunpo to Oshiekata no Pointo, Suri E, Tokyo, 2006 Grup de lucru: Anca-Mariana PEGULESCU - inspector general MECTS Lavinia BARBU - profesor - Școala cu clasele I-VIII nr. 93 București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă își propune să valorifice achizițiile lingvistice și culturale ale antichității greco-române, actualizate în context modern european, ca factor de unitate al țărilor vorbitoare de limbi romanice sau nu. Interesul pentru studiile clasice a fost mereu o constantă a învățământului românesc atât la nivel universitar, cât și preuniversitar, iar odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, școala românească a confirmat buna tradiție didactică în domeniu, aliniindu-se și la abordarea modernă inter- și transdisciplinară. Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba latină din gimnaziu, clasa a VIII-a, și din liceu, clasele IX-XII și XIII. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și literatura latină. Ea este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare a disciplinei limba și literatura latină în gimnaziu și în învățământul liceal. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Urmărind obiectivele generale și specifice ale disciplinei, programa este astfel structurată încât să coreleze domeniul specialității (limba și literatura latină) cu științele conexe: metodica și pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic aceste competențe în mod adecvat, creativ și reflexiv. De asemenea, competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară, sistematică în realizarea activităților didactice. I. Competențe evaluate: 1. Limbă și literatură

Domenii de competență

Unități de competență

Comunicare

Comunicarea în relația profesor-elev;

Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de

cooperare necesare realizării actului educațional.

Curriculum

Cunoașterea conținuturilor specifice ale disciplinei.

Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale

specifice limbii latine; cunoașterea metodelor de

analiză și interpretare a textului literar.

Capacitatea de a traduce în și din limba latină texte

de diferite tipuri.

Realizarea conexiunilor între conținuturile disciplinei

(limba, literatura, mitologie, elemente de istorie,

cultură și civilizație) și problemele de învățare

specifice domeniului.

Valorificarea unor elemente de fonetică, morfo-sintaxă

și lexic în limbile moderne.

Elaborarea proiectului didactic.

Evaluare

Capacitatea de evaluare a cunoștințelor elevului.

2. Metodică

Comunicare

Conștientizarea exigențelor relației de comunicare a

profesorului: elevii, familia, comunitatea, colectivul

didactic și managerial;

Capacitatea de a construi un climat educativ interactiv

de cooperare stimulativ.

Curriculum

Proiectarea parcursului disciplinar:

obiective cadru și obiective de referință ale

disciplinei; modele ale activității de învățare;

conținuturi și concepte operaționale ale acestora.

Capacitatea de a construi demersuri didactice

interactive prin adecvarea strategiilor didactice la

conținuturi: - aplicarea adecvată a principiilor și

metodelor specifice de abordare a noțiunilor de limbă

(fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică);

- selectarea diverselor modalități de abordare a

textului literar;

- aplicarea creativă și reflexivă a cunoștințelor

despre predarea-învățarea disciplinei;

- selectarea și proiectarea unor conținuturi pentru

programe de opționale de tipul aprofundare/extindere;

- analizarea unor proiecte pentru opționalul ca

disciplină nouă sau pentru opționalul integrat.

Capacitatea de proiectare și realizare a demersului

didactic trans-, inter- și multidisciplinar.

Evaluare

Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării

competențelor dobândite de elevi.

Selectarea și aplicarea unor metode de evaluare

adecvate obiectivelor sau competențelor vizate.

Formarea elevilor

Capacitatea de a adecva demersurile didactice la

particularitățile de vârstă și la specificul

dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi.

Oferirea unui model al disciplinei ca exercițiu de

lectură, reflecție și transfer interdisciplinar în

stilul personal de muncă intelectuală.

II. Conținuturi Teme de limbă 1. Sistemul fonologic al limbii latine a. vocalismul: clasificarea vocalelor, apofonia vocalică; modificări cantitative și calitative; diftongii; b. accentul; regulile de accentuare; c. pronunția. 2. Structura morfologică a limbii latine a. morfologia numelui: categoriile gramaticale nominale; flexiunea substantivului, adjectivului și a numeralului; tipuri de flexiune; paradigme; b. flexiunea pronominală; clasificare; c. morfologia verbului: categoriile gramaticale; tipuri flexionare, particularități (verbe care nu se încadrează într-un tip flexionar anume); d. părțile de vorbire invariabile: adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția. 3. Sintaxa propoziției a. subiect, predicat, atribut, apoziție, numele predicativ, complementul; b. funcțiile sintactice ale cazurilor; c. acordul părților de propoziție; topica părților de propoziție. 4. Sintaxa frazei a. coordonarea și subordonarea; propozițiile principale; propoziții subordonate; b. valorile conjuncțiilor ut și cum și folosirea modurilor în propozițiile introduse de acestea; sintaxa modurilor nepersonale; c. concordanța timpurilor în fraza latină; d. oratio obliqua. 5. Lexicul limbii latine a. componența lexicului; b. repartiția tematică și stilistică a lexicului latin; c. mijloace de îmbogățire a lexicului: derivarea și compunerea; d. privire comparativă cu lexicul limbilor moderne: formule și clișee internaționale, sufixoide și prefixoide, limbaje specializate. 6. Caracterul latin al limbii române. Teme de literatură 1. Literatura latină în secolul I a. Chr. a. Caius Iulius Caesar ● viața și opera (De bello Gallico); ● activitatea politică; ● valoarea documentară și literară a comentariilor; ● contribuții la dezvoltarea limbii latine literare. b. Caius Sallustius Crispus ● viața și opera (De coniuratione Catilinae); ● concepțiile istorice și politice; ● originalitatea stilistică. c. Marcus Tullius Cicero ● direcțiile generale ale activității cultural-literare (În Catilinam, Orator, Pro Archia poeta, De amicitia); ● concepțiile politice; ● teoria și practica oratorică; ● arta și stilul; ● contribuția la îmbogățirea limbii latine literare. d. Titus Lucretius Carus ● opera (De rerum natura); ● poezie și filosofie în opera lucrețiană. e. Publius Vergilius Maro, poetul național al românilor ● viața și opera; ● Cecini pascua, rura, duces: leit-motive tematice în opera vergiliană: structurarea universului poetic vergilian. ● Eneida - opera reprezentativă pentru istoria și cultura romană; f. Quintus Horatius Flaccus ● viața și opera (Carmina, Epistulae); ● poetica clasicismului; ● teme majore ale liricii horațiene. g. Publius Ovidius Naso ● viața și opera (Metamorphoseon libri, Tristia, Pontica); ● mitul și semnificația acestuia în opera lui Ovidiu și în literatura universală; ● poezia exilului; h. Titus Livius [ ] viața și opera; [ ] arta portretului în Ab Urbe condita; [ ] stil și artă literară; [ ] concepțiile istorice și morale. 2. Literatura latină în perioada imperială a. Petronius și romanul latin ● condiția umană și fresca socială; ● umorul; ● teme și motive recurente în literatura universală. b. Publius Cornelius Tacitus [ ] viața și opera (Historiae, Annales); [ ] valoarea documentară și literară; [ ] concepțiile istorice, politice și morale; [ ] umanismul scriitorului; [ ] limba și stilul. 3. Literatura creștină Aurelius Augustinus [ ] viața și opera; Confessiones, De civitate Dei; [ ] locul autorului în cultura antichității târzii. Teme de metodică 1. Școala ca sistem; Curriculum Național și politica educației naționale: opțiunea pentru studiul limbilor clasice, motivația învățării. 2. Participarea limbii latine, ca disciplină de învățământ, în Curriculum-ul Național; modele de proiectare curriculară la clasele VIII-IX și X-XIII; grile orare, corelația obligatorie, trunchi comun - CD - CDȘ. 3. Pedagogia diferențiată și centrarea pe elev ca principii fundamentale ale învățământului gimnazial și liceal; obiective minimale și de extensie în proiectare, învățare și evaluare. 4. Corelarea eficientă a conținuturilor disciplinare cu competențele vizate de efortul formativ al parcursului didactic de limba latină, având ca finalitate integrarea în viața socială și profesională. 5. Pragmatismul metodei în aplicarea curriculum-ului: statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică, taxonomia metodelor de învățământ, eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor. 6. Corelarea obligatorie a segmentelor de proiectare, învățare și evaluare, cu toate palierele disciplinare: practica rațională a limbii, formarea reprezentărilor culturale și atitudinale, modele ale muncii intelectuale. 7. Proiectarea parcursului disciplinar:

a) obiective cadru, de pedagogie generală;

b) obiective de referință ale disciplinei, cu modele de activități de învățare;

c) conținuturi și concepte operaționale ale acestora.

8. Strategii didactice ale învățării:

a) traducere și interpretare de text (vocabular, gramatică, abilități referențiale și răspunsul personal);

b) cunoștințe despre limbaj (etimologii, terminologii, mecanismul interior al limbii și evoluția sensurilor);

c) lumea romană (cunoștințe actualizate despre lumea greco-romană, comparația și răspunsul personal).

9. Evaluarea (obiective ale evaluării, tipuri de evaluare, tehnici specializate: diagnoza, evaluarea continuă, evaluare formativă și sumativă). 10. Modelul disciplinei ca exercițiu de lectură, de reflecție și de transfer interdisciplinar, la nivelul proiectării, al învățării și al evaluării. 11. Evaluarea continuă a randamentului profesional în sistem; exigențe profesionale ale relației cu elevii, școala, comunitatea; manageriat; informatizare. BIBLIOGRAFIE I. Pentru teme de limbă > Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2001; > Coteanu, Ion, Originea limbii române, Editura Academiei RSR, București, 1981; > Guțu, Gheorghe, Dicționar latin-român, Editura Științifică, București, 1973, reeditat la Editura Humanitas, București, 2007; > Sala, Marius, De la latină la română, Editura Univers Enciclopedic, București, pp. 61-100, 114-133; > Slușanschi, Dan - Sintaxa limbii latine, Editura Universității București, București, 1984, 2 vol., ed. a II-a; 2000, ediția a III-a revăzută; > Pârlog, Maria, Gramatica limbii latine, revizuită și adăugită de Gabriela Creția, Editura ALL, București, 1996, 1998; > Bujor, I.I. - Chiriac, Fr., Gramatica limbii latine, Editura Științifică, București, 1971; II. Pentru teme de literatură > Bayet, Jean, Literatura latină, traducere de Gabriela Creția, Editura Univers, București, 1972; > Cizek, Eugen, Istoria literaturii latine, 2 vol., Societatea Adevărul S.A. București, 1994; > Ferrari, Anna, Dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Polirom, Iași, 2003; > Grimal, Pierre, Civilizația romană, Editura Minerva, București, 1973; > Grimal, Pierre, Literatura latină, Editura Teora, București, 1997; > Grimal, Pierre, Dicționar de mitologie greacă și romană, Editura Saeculum, I.O., București, 2003; > Negrescu, Dan, Literatura latină, autori creștini, Editura Paideia, București, 1996; Traduceri > Catul, Poeme, traducere de Theodor Naum, E.P.L, București, 1969; > Cicero, Opere alese. Prefață și ediție îngrijită de G. Guțu, Editura Univers, București, 1973; > Horatius, Opera omnia, vol. I-II, ediție îngrijită de Mihai Nichita, Editura Univers, București, 1980; > Lucretius, Poemul naturii, traducere de Theodor Naum, prefața de Tudor Vianu, București, 1963; > Ovidius, Opere, Editura Gunivas, Chișinău, 2001; > Petroniu, Satyricon, traducere de Eugen Cizek, Editura Paideia, București, 2003; > Proza narativă latină, traducere de Ion Teodorescu, studiu introductiv, prezentări și note de Mihai Nichita, București, 1972; > Sfântul Augustin, Confesiuni, traducere de Gh. I. Șerban, Editura Humanitas, București, 1998; > Tacitus, Annale, traducere de Gheorghe Guțu, București, 1995; > Tacitus, Istorii, traducere de Gheorghe Ceaușescu, București, 1998; > Vergilius, Eneida, traducere în versuri de G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1994; > Vergilius, Bucolice și Georgice, traducere de G. I. Tohăneanu, Timișoara, 1997; Texte literare - suport (traducere și comentariu) 1. Lucretius, De rerum natura, III, 1-30; 2. Catullus, Carmina, Ad Lesbiam, Otium molestum est, În Ciceronem; 3. Caesar, De bello Gallico, VII, 1-7; 4. Cicero, Pro Archia poeta, VI, 11; În Catilinam, I, 1-6; 5. Vergilius, Bucolica a IV-a; Georgica, II, 136-176; Aeneis, II, 1-56; 6. Horatius, Carmina, I, 9; II, 14; III, 30; Ars poetica, vv. 1-37; 7. Titus Livius, Ab Urbe condita, XXI, 1-10, 8. Ovidius, Tristia, III, 10; 9. Tacitus, Annales, I, 1-10; III. Pentru teme de metodică >

Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină, gimnaziu, liceu, CNC, 2002; >

Ghid metodologic de aplicare a programei de limba latină, Editura Aramis, 2002; >

Programele școlare, în vigoare, pentru clasele a VIII-a - a XII-a; > Cerghit, Ion, (coord.). Curs de pedagogie. București, T.U.B, 1988; > Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura Pro Gnosis, București, 2001; Manuale > Ionescu, Doina, Vlădulescu, Cireșica, Mincu-Georgescu, Despina, Limba latină, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Aramis, București, 2004; > Frișan, Cornelia, Limba latină, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2000; > Mușetescu, Elena, Limba latină, manual de limba latină pentru clasa a VIII-a, Editura Polirom, Iași, 2001; > Fischer, Iancu, Giurgiu, Ecaterina, Limba latină, manual pentru clasa a IX-a, E.D.P., București, 2004, 2008; > Tudorache, Lidia, Limba latină, manual pentru clasa a X-a, E.D.P., București, 2005; > Tudorache, Lidia, Limba latină, manual pentru clasa a XI-a, E.D.P., București, 2006; > Tudorache, Lidia, Limba latină, manual pentru clasa a XII-a, E.D.P., București, 2007; > Dună, Monica, Pârvu, Ștefana, Limba latină, manual pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, București, 2004 > Dună, Monica, Limba latină, manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas, București, 2010; > Dună, Monica, Limba latină, manual pentru clasa a XI-a, Editura Humanitas, București, 2005, 2007; > Dună, Monica, Limba latină, manual pentru clasa a XII-a, Editura Humanitas, București, 2007; > Lucan, Silvia, Neagu, Carmen, Hristache Eugenia, Limba latină, manual pentru clasa a XI-a, Editura Art, București, 2007; > Drăgulescu Constantin, Metodica predării limbii latine. București, 1966; > Drăgulescu Constantin, Perfecționarea metodologiei predării, București, 1978; > Ionescu, Miron, Lecția între proiect și realizare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982; > Landsheere, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, E.D.P, București, 1975; > Marinescu-Himu Maria, Metodica predării limbii latine, E.D.P., București, 1964; > Popescu, David, Valoarea educativă a studiilor clasice, E.D.P., București, 1972; > Fischer Iancu, Proiect al unui sistem unitar pentru învățământul limbii și literaturii latine în Studii clasice, XVI, 1974; > Guțu Gheorghe, Antichitatea clasică și învățământul liceal în Studii clasice, IX, 1967; > Guțu Gheorghe, Traducerea din limba latină (Valoarea în învățământ și în formarea intelectuală a omului) în Studii clasice, VI, 1964; > Leric, I., Jocuri instructive în predarea limbii latine, în Revista de pedagogie, nr. 7/1980; Grupul de lucru: Prof. Stela ACHIM, inspector de specialitate limba și literatura română-limbi clasice, ISJ - Hunedoara Prof. Elena CRĂCEA, Liceul Teoretic "George Călinescu", Constanța Prof. Luminița GHEORGHIU, Colegiul Național "Gheorghe Șincai", București CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior - specialitatea LIMBA ENGLEZĂ - care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în specialitate în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba engleză din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare pentru limba engleză care sunt în vigoare în învățământul preuniversitar și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Aspectele fundamentale vizate prin programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, cuprinzând: - cunoașterea conținuturilor fundamentale; - cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei; - cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor; - cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării; - probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; - probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare; - demonstrarea abilităților de comunicare empatică și de cooperare, necesare realizării actului educațional; - demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă; - demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine; - capacitatea de a aplica diferite procedee de evaluare și modalități de înregistrare a progresului elevilor; - demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC - PROFESOR DE LIMBA ENGLEZĂ - PE CARE ACESTA TREBUIE SĂ LE DOVEDEASCĂ ÎN PROCESUL DE PREDARE- ÎNVĂȚARE-EVALUARE ȘI CARE VOR FI DEZVOLTATE PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂȚII PROFESIONALE: - competențe lingvistice, metodice și conceptuale, corespunzătoare predării conținuturilor disciplinei; - utilizarea corectă și adecvată contextual a limbii engleze; - folosirea de proceduri diverse și adecvate pentru sprijinirea, facilitarea și stimularea învățării; - proiectarea de demersuri didactice interactive, prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturile predate; - construirea unui demers didactic critic și reflectiv; - elaborarea documentelor de proiectare didactică (planificări, proiecte de unități de învățare, proiecte de lecție) pe baza programelor școlare; - conceperea și proiectarea activităților de învățare; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - demonstrarea înțelegerii principiilor didacticii limbii engleze; - aplicarea cunoștințelor de metodică a predării limbii engleze; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - folosirea tehnologiei informației în scopuri pedagogice; - proiectarea și realizarea evaluării competențelor dezvoltate de către elevi; - aplicarea diferitelor procedee de formare și evaluare a competențelor elevilor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale, de interacțiune și transfer în diverse contexte de comunicare, precum și modalități de înregistrare a progresului elevilor; - adecvarea demersului didactic la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor, la abilitățile lor de comunicare, precum și la interesele lor de cunoaștere; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactiv și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII 1. Fonetică și fonologie ● Intonația: structură, sens și funcții comunicative ● Erori tipice de pronunție comise de vorbitorii de limbă română ca limbă maternă 2. Morfologie și sintaxă ● Categoriile gramaticale ale substantivului: numărul: pluralul substantivelor (regula generală, alomorfele morfemului de plural, plurale neregulate, pluralul și substantivele colective, singulare fără plural, două forme de plural cu sens diferit); clasificarea substantivelor în funcție de număr (substantive individuale și substantive colective, substantive numerabile și nenumerabile); determinarea: valorile articolului hotărât și nehotărât; determinarea cu marca zero; omisiunea articolului; cazul: genitivul saxon și genitivul prepozițional; genul: expresia lexicală a genului, genul referențial (folosirea anaforică a pronumelor personale). ● Categoriile gramaticale ale verbului: timp: forme (verbe regulate și neregulate, alomorfele morfemului de trecut, alomorfele morfemului de persoana a III-a singular indicativ prezent), valori și utilizare; aspect: opoziția perfectiv-imperfectiv (progresiv) și clasele aspectuale de verbe; mod: distincția mod personal - mod impersonal; modul indicativ, modul subjonctiv și modul imperativ (formă, valori, utilizare); diateză: diateza pasivă (pasivul cu be și structuri pasive cu get: valori, utilizare). ● Categoriile gramaticale ale adjectivului: gradele de comparație: comparația de superioritate, de egalitate și de inferioritate, superlativul (regula generală, adjective cu forme de comparație neregulate); adjective gradabile și non-gradabile. ● Procedee majore și minore de formare a cuvintelor ● Sintaxa propoziției simple: verbele auxiliare: proprietăți morfologice și sintactice, utilizare; verbele modale: caracteristici morfologice, sintactice și semantice; predicatele de tip copulativ; predicatele intranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; predicatele tranzitive: clasificare, proprietăți sintactice, utilizare; construcții tranzitive cu două complemente (double object constructions); particularități ale subiectului: construcții cu it și there, omisiunea subiectului; acordul între subiect și predicat; adjectivul: utilizarea atributivă și predicativă; poziția în cadrul grupului nominal; ordinea adjectivelor; adverbul: clasificare, ordinea adverbelor, poziția în propoziție; propoziții negative: clasificare, proprietăți sintactice și semantice, polarity items. ● Sintaxa frazei: propoziții completive introduse prin that: caracteristici sintactice și semantice, omisiunea lui that, concordanța timpurilor, folosirea subjonctivului în completiva introdusă prin that, distribuție și funcții sintactice; completiva infinitivală: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcțiile gerundivale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; construcții participiale: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, distribuție și funcții sintactice; propoziția relativă: clasificare, caracteristici sintactice și semantice, utilizarea pronumelor relative; propoziții interogative directe și indirecte: clasificare, caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; propoziții de tip cleft și pseudo-cleft: caracteristici sintactice, distribuție, funcții sintactice; concordanța timpurilor; propoziții circumstanțiale (adverbial clauses); vorbirea directă, vorbirea indirectă. 3. Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică, socio-lingvistică ● Elemente de analiză semantică ● Relații lexicale: sinonimie, antonimie ● Limbaj figurativ și figuri de stil ● Limbaje de specialitate, stiluri funcționale ● Marcarea socială a interacțiunilor verbale prin mijloace lingvistice; funcții lingvistice ● Elemente de analiză a discursului; tipuri de text ● Mijloace de redare a modalității: intonația, mijloace lexicale B. DOMENII TEMATICE Domeniile tematice generale sunt cele prevăzute în programele școlare (TC, CD) și sunt obligatorii. Pe lângă acestea, în vederea desfășurării activităților în cadrul cursurilor opționale (C.D.Ș.), se vor studia/ pregăti și următoarele:

a) termeni și concepte în plasarea textului în context istoric și cultural:

- curente literare: iluminism, romantism, realism, realism magic, naturalism, modernism, existențialism, postmodernism etc; - genuri literare: poezie, dramă, nuvelă, român, non-ficțiune.

b) principii de compoziție:

- subiect, temă, voce poetică, atmosferă, tonalitate, procedee stilistice (epitet, metaforă, metonimie, alegorie, simbol); modalități narative: narațiunea obiectivă, subiectivă, omnisciența totală/partială, impersonalitate, construirea intrigii; tipologia personajelor; motivarea socială/ psihologică; modalitățile retorice ale povestirii; timp, spațiu, cauzalitate; structuri expresive dramatice caracteristice tragediei, comediei, melodramei, teatrului absurdului.

c) perspective și tonalități:

- tragism, patetism, comic și ludic, ridicol, burlesc, grotesc, sublim.

d) intenționalitate și limbaj - vocabularul poetic.

Se vor studia lucrări reprezentative ale unor autori semnificativi din literatura și cultura britanică și americană conform următoarei liste minimale: William Shakespeare: The Sonnets, Romeo and Juliet, Hamlet, Macbeth, A Midsummer Night's Dream Daniel Defoe: Robinson Crusoe Jonathan Swift: Gulliver's Travels John Keats S.T. Coleridge: The Rime of the Ancient Mariner Jane Austen: Pride and Prejudice Charles Dickens: Great Expectations, David Copperfield Lewis Carroll: Alice's Adventures în Wonderland Thomas Hardy: Tess of the D'Urbervilles Nathaniel Hawthorne: The Scarlet Letter Walt Whitman: Leaves of Grass Emily Dickinson Mark Twain: The Adventures of Huckleberry Finn Herman Melville: Moby Dick Henry James: The Portrait of a Lady Joseph Conrad: Heart of Darkness, Lord Jim James Joyce: Ulysses G.B. Shaw: Caesar and Cleopatra, Pygmalion Virginia Woolf: Mrs Dalloway F.S. Fitzgerald: The Great Gatsby Ernest Hemingway: Short Stories Eugene O'Neill: Mourning Becomes Electra William Faulkner: Absalom! Absalom! T.S. Eliot: Waste Land William Golding: Lord of the Flies N.B. Candidații vor avea în vedere posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii de text/analize de text în perspectivă didactică. Acestea pot fi alese din alți scriitori și alte opere decât cele din lista minimală. BIBLIOGRAFIE A. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII 1. Baciu, I. 2004. Functional Categories în English. Vol. I. Nominal Categories. București: Editura Universității din București 2. Baciu, I. 2004. English Morphology: Word Formation. A Generative Perspective. București: Editura Universității din București 3. Bădescu, A. 1984 - sau orice altă ediție. Gramatica limbii engleze, Editura Științifică și Enciclopedică 4. Cook, G. 1989. Discourse. Oxford University Press 5. Foley, Mark and Hall, Diane. 2003. Advanced Learners' Grammar. Pearson Education Limited 6. Gairns, R.et al. 1984. Working with Words. Cambridge University Press 7. Graver, B.D. 1994. Advanced English Practice. Oxford University Press 8. Leech, G. et al. 1975. A Communicative Grammar of English. Longman 9. Hewings, Martin. 2009. Grammar for CAE and Proficiency. Cambridge University Press 10. Huddleston, R., Pullum, G.K. eds. 2002. The Cambridge Grammar of the English Language. Cambridge: Cambridge University Press 11. Iețcu, I. 2006. Discourse Analysis and Argumentation Theory: Analytical Framework and Applicatio., București: Editura Universității din București 12. Mateescu, D. 2002. English Phonetics and Phonological Theory. Twentieth Century Approaches, E.U.B. 13. Quirk, R. et al. 1972. A Grammar of Contemporary English. Longman 14. Sorea, D. 2007. Pragmatics. Some Cognitive Perspectives, București:Editura Universității din București 15. Swan, M. 1996. Practical English Usage. Oxford University Press 16. Weir, C. 1990. Communicative Language Testing B. DOMENII TEMATICE 1. Bradbury, Malcolm. 1992. The Modern American Novel, Second edition. Oxford: Oxford University Press 2. Delaney, D., Ward, C. & Carla Rho Fiorina. 2003. Fields of Vision. Literature în the English Language. Longman. 3. Gill, R. 1995. Mastering English Literature. Macmillan Press Ltd. 4. Gower, R. 1990. Past into Present. Longman 5. Sanders, A. 1994. The Short Oxford History of English Literature. Oxford University Press 6. The Oxford Illustrated History of English Literature. 1994, Oxford University Press 7. Lidia Vianu, 2004. The Desperado Age. București: E.U.B 8. The Modern British Novel, 1993. London: Secker and Warburg TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ENGLEZE ● Metode, procedee și tehnici moderne de predare a unei limbi străine ● Teorii ale învățării - aplicarea lor la învățarea unei limbi străine ● Învățarea centrată pe elev - instruire diferențiată ● Învățare activă ● Predarea comunicativă - metode, procedee și tehnici moderne de învățare a unei limbi străine ● Proiectarea unităților de învățare, a lecțiilor și a activităților de învățare ● Tipuri de activități ● Tehnici de lucru în formarea și dezvoltarea deprinderilor de scris, vorbit, citit și ascultat ● Abordarea integrată a deprinderilor de comunicare în cadrul orelor de limba engleză ● Tehnici de management al clasei ● Metode și tehnici tradiționale și alternative de evaluare a rezultatelor și randamentului școlar; tipuri de teste ● Modalități de înregistrare a progresului elevilor ● Tehnici de producere a mesajelor scrise adecvate unor anumite contexte conform prevederilor programelor școlare în vigoare (paragraf/eseu narativ, descriptiv, argumentativ, reflexiv; texte funcționale etc) ● Predarea literaturii și a elementelor de cultură și civilizație anglo-saxonă și globală ● Principii de evaluare a materialelor folosite în predarea limbii engleze BIBLIOGRAFIE 1. Delaney, D., Ward, C. & Carla Rho Fiorina. 2003. Fields of Vision. Literature în the English Language. Longman. 2. Evans, Virginia. 2002. Successful Writing. Express Publishing 3. Hadfield, J. 1990. Classroom Dynamics. Oxford University Press 4. Harmer, J. 2001. The Practice of English Language Teaching. Pearson Education Limited 5. Heaton, J. 1988. Classroom Testing. Longman 6. Nunan, D. 1991. Language Teaching Methodology. Prentice Hall 7. Stoica, A. 2003. Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Humanitas Educațional 8. Underwood, M. 1987. Effective Class Management. Cambridge University Press 9. Ur, P. 1996. A Course în Language Teaching 10. Scrivener, J., 1994. Learning Teaching, Macmillan 11. Scrivener, J., 2008. Learning Teaching, Macmillan 12. Nunan, D., 1993. Designing Tasks for the Communicative Classroom. Cambridge: Cambridge University Press 13. Nolasco, Rob, 1992. Writing. Oxford University Press, Oxford 14. Nunan, D., 1991. Language Teaching Methodology, Prentice Hall 15. Nunan, David, 1993. Designing Tasks for the Communicative Classroom. Cambridge University Press, Cambridge 16. O'Malley, J. Michael and Anna Uhl Chamot. 1993. Learning Strategies în Second Language Acquisition. Cambridge University Press, Cambridge 17. Underwood, M. 1989. Teaching Listening. Longman, Harlow 18. Ur, P. 1988. Grammar Practice Activities. Cambridge University Press, Cambridge 19. Wallace, C. 1992. Reading. Oxford University Press, Oxford 20. CADRUL EUROPEAN COMUN DE REFERINȚĂ PENTRU LIMBI. 2003 Notă: Bibliografia pentru metodica de specialitate include planurile-cadru, programele școlare pentru învățământul primar - gimnazial - liceal, precum și manualele alternative aprobate, valabile în anul școlar în care candidatul se prezintă la concurs. Grup de lucru: Anca-Mariana PEGULESCU - inspector general MECTS Clara-Simona DENEȘ - consilier superior CNEE Maria BUJAN - inspector de specialitate ISMB Cecilia Doina FLEANȚĂ - profesor - Colegiul Național de Informatică Gr. Moisil, Brașov Ruxandra NICHITA - profesor - Colegiul Național Spiru Haret, București CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior - specialitatea LIMBA FRANCEZĂ - care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în specialitate în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba franceză din învățământul preuniversitar care se prezintă la examenele pentru titularizarea în învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba franceză și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Aspectele fundamentale vizate prin programă sunt în conformitate cu profilul absolventului de învățământ superior, care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, după cum urmează: - cunoașterea conținuturilor fundamentale ale disciplinei; - cunoașterea tendințelor în evoluția disciplinei; - cunoașterea direcțiilor de adaptare a demersurilor pedagogice la conținutul educațional și la nevoile individuale ale elevilor; - cunoașterea didacticii generale și a metodicii predării limbilor moderne; - probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; - probarea capacităților de producere, dezvoltare și utilizare practică a resurselor și materialelor didactice auxiliare; - demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare, necesare realizării actului educațional; - demonstrarea capacității de folosire a metodelor de învățare continuă; - demonstrarea capacității de dezvoltare a strategiilor de învățare independentă a limbii străine; - aplicarea diferitelor procedee de evaluare și a modalităților de înregistrare a progresului elevilor; - demonstrarea capacității de a reflecta asupra prestației didactice proprii. COMPETENȚELE PE CARE CADRUL DIDACTIC - PROFESOR DE LIMBA FRANCEZĂ - TREBUIE SĂ LE DOVEDEASCĂ ÎN PROCESUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE ȘI CARE VOR FI DEZVOLTATE PE TOT PARCURSUL ACTIVITĂȚII PROFESIONALE: - utilizarea corectă și adecvată contextual a limbii franceze; - cunoașterea conținuturilor disciplinei; - înțelegerea principiilor didacticii limbii franceze; - aplicarea cunoștințelor de didactică limbii franceze; - folosirea de proceduri diverse și adecvate de sprijinire, facilitare și stimulare a învățării; - construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturile predate; - adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă ale elevilor și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivului de elevi; - construirea unui demers didactic critic și interogativ; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - folosirea tehnologiei informației și comunicării în scopuri pedagogice; - proiectarea și realizarea evaluării competențelor dobândite de elevi; - aplicarea diferitelor procedee de evaluare a competențelor elevilor legate de receptarea și producerea de mesaje scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare, precum și a modalităților de înregistrare a progresului elevilor; - construirea unui climat educativ de cooperare, interactive și stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor didactice; - reflecția asupra prestației didactice proprii și autoevaluarea. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ A. Limba franceză: 1. Fonetică și fonologie Decupajul lanțului vorbirii; joncțiuni vocalice și consonantice (l'enchaînement, la liaison). 2. Morfologie a. Grupul nominal: ● predeterminanții nominali; formarea femininului și a pluralului substantivului; ● adjectivul calificativ: acordul cu substantivul; formarea femininului și a pluralului; locul adjectivului în cadrul grupului nominal; gradele de comparație; ● pronumele: pronumele personal subiect/C.O.D/C.O.I; pronumele neutru; pronumele en și y; pronumele demonstrativ, posesiv, nehotărât, negativ, relativ, interogativ. b. Grupul verbal: ● modurile și timpurile verbale; concordanța timpurilor la indicativ și subjonctiv; diateza; ● determinanții obligatorii; ● adverbul: tipurile de adverb; formarea adverbului de mod; gradele de comparație. 3. Sintaxă ● Tipuri de subordonate: subordonata relativă, completivă, temporală, condițională, cauzală, concesivă, finală și consecutivă. 4. Tipurile de frază: fraza interogativă; fraza imperativă; fraza negativă; fraza impersonală. 5. Semantică: sens, denotație, conotație; relațiile semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia, sinonimia, antonimia; câmpurile lexico-semantice;. 6. Elemente de pragmalingvistică: ● actele de limbaj; enunțuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte; ● tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, argumentativ - caracteristici generale; moduri de structurare în perspectiva aplicațiilor didactice; ● discursul raportat. NB: Pentru toate subiectele de mai sus, se va acorda o atenție specială dificultăților de achiziție specifice elevilor români; subiectele vor fi tratate în special din perspectiva aplicării la clasă. Bibliografie: 1. Chevalier, J-C., Grammaire Larousse du francais contemporain, Paris, Larousse, 1986; 2. Cristea, T., Grammaire structurale du francais contemporain, EDP, București, 1979; 3. Cristea, T., Bondrea, E., Elements de grammaire francaise, București, Editura Fundației România de 4. Mâine, 2003; 5. Cristea, T., Structures signifiantes et relations semantiques en francais contemporain, București, Editura Fundației România de Mâine, 2001; 6. Cuniță, A., Visan, V., (coord.) Abrege de grammaire francaise, TUB, București, 1988 7. Măgureanu, A., La semantique lexicale, TUB, 1984; 8. Riegel, M., Pellat, J-C., Rioul, R., Grammaire methodique du francais, PUF, 1994; 9. Tuțescu, M., L'Argumentation, Ed. Universității București, 1998; 10. Vișan, V., Phonetique francaise et exercices, Ed. Universității București, 2000. B. Literatură franceză: 1. Discursul narativ: Rousseau, Hugo, Balzac, Stendhal, Flaubert, Gide, Proust, Camus, Tournier. 2. Discursul liric: Lamartine, Baudelaire, Rimbaud, Apollinaire, Prevert. 3. Discursul dramatic: Racine, Moliere, Sartre, Becket, Ionesco. NB: Se vor avea în vedere elementele specifice discursului narativ/liric/dramatic necesare abordării la clasă a unui text aparținând uneia din cele trei categorii. Bibliografie: 1.

Creation et devenir dans la litterature francaise du XXe siecle, TUB, 1989; 2. Barthes, R., Sur Racine, Paris, Seuil, 1979; 3. Bouloumie, A., Le Roman mythologique [suivi de] Questions a M. Tournier, Paris, J. Corti, 1988; 4. Bree, G.; Morot- Sir, E., Histoire de la litterature francaise, Du Surrealisme a l'empire de la Critique, Paris, Garnier-Flammarion, 1996; 5. Decaudin, M.; Leuwers, D., Histoire de la litterature francaise - de Zola a Apollinaire, Paris, Garnier-Flammarion, 1996; 6. Delon, M., Mauzi, R., Menant, S., Histoire de la litterature francaise: De l'Encyclopedie aux Meditations, Paris, GF Flammarion, 1998; 7. Genette, G., Figures II, Ed. du Seuil, Paris, 1969; 8. Genette, G., Figures III, Ed. du Seuil, Paris, 1972; 9. Genette, G., Palimpsestes - La Litterature au second degre, Ed. du Seuil, Paris, 1982; 10. Milner, M.; Pichois, C., Histoire de la litterature francaise - De Chateaubriand a Baudelaire, Paris, Garnier-Flammarion, 1996; 11. Raymond, M., De la Baudelaire la suprarealism, (trad. rom.), Univers, București, 1970; 12. Sabatier, R., Histoire de la poesie francaise, Albin Michel, Paris, 1982 - 1988; 13. Ubersfeld A., Lire le theâtre, Paris, Belin, 1996. C. Didactica generală și metodica predării limbii franceze: ● Obiectivele predării/învățării limbii franceze conform Curriculum-ului Național actual. ● Forme de organizare și proiectare didactică: proiectarea didactică, condiție a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități de învățare, proiecte didactice/secvențe de instruire pentru ora de curs. ● Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică). ● Formarea competențelor socio-lingvistice și pragmatice. ● Tehnici comunicative de dezvoltare a înțelegerii limbii orale și scrise și a exprimării orale și în scris. ● Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație franceză. Exploatarea didactică a documentului autentic. ● Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învățământ, suport al activității didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ; modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ. ● Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiectivele și funcțiile evaluării școlare; strategii de evaluare a randamentului școlar; modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. ● Utilizarea Proiectului și a Portofoliului European al Limbilor ca modalități de autoevaluare și evaluare a cunoștințelor de limba franceză. Bibliografie: 1.

Cadre Europeen Commun de Reference pour les Langues, Conseil de l'Europe/Didier, 2001- 2002: cap. 4 (L'utilisation de la langue et l'apprenant/l'utilisateur), cap. 5 (Les competences de l'apprenant/l'utilisateur), cap. 9 (Evaluation) 2.

Le Portfolio Europeen des Langues, Conseil de l'Europe, Portfolio europeen des langues 15 ans et plus cahier

passeport, www.editionsdidier.com 3.

Curriculum Național: programe pentru clasa a III-a - a VIII-a, MECI, CNCEIP, 2009 4.

Curriculum Național: programe pentru clasa a IX-a, MEN, CNC, 1999 și 2004 5.

Curriculum Național,:programe școlare 2, seria liceu, Aria curriculară Limbă și comunicare, MEN, CNC, 2001 (p. 25-74, programa școlară pentru clasele a X-a - a XII-a; sugestii metodologice) 6.

Enseigner le FLE. Pratiques de classe, BELIN, Paris, 2008 7.

Ghid de evaluare - Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001 8.

Ghid metodologic, aria curriculară Limbă și comunicare - liceu, MEN, CNC, 2002 9.

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor școlare de limbă franceză, clasele a III a- a VIII-a, MEN, CNC, 2001 10.

Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995 11. Bablon, Fredric, Enseigner une langue etrangere a l'ecole, Hachette Education, Paris, 2004 12. Cosăceanu, A. Didactica limbilor străine. Reconstrucția disciplinară, Editura Universității București, 2003, cap. V. Obiective, conținuturi și strategii didactice comunicative 13. Cosăceanu, A. Didactique du francais langue etrangere, Cavallioti, 2003 (Les methodes communicatives. Approches de l'ecrit. L'enseignement de la culture.) 14. Cuq, Jean-Pierre, Dictionnaire de didactique du francais. Langue etrangere et seconde, CLE International, Paris, 2003 15. Dospinescu, V., Didactique des langues et

analyse critique des manuels, Junimea, Iași, 2002 16. Dragomir. M., Managementul activității didactice, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003 17. Hirschprung, Nathalie, Apprendre et enseigner avec le multimedia, Hachette, Paris, 2005 18. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000 19. Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998 20. Mangenot, Francois, Louveau, Elisabeth, Internet et la classe de langue, CLE International, Sejer, 2006 21. Martinez, Pierre, La didactique des langues etrangeres, PUF, Paris, 1996 22. Porcher, Louis, L'Enseignement des langues etrangeres. Francais langue etrangere, Hachette Education, Paris, 2004 23. Radu I., Evaluarea procesului de învățământ, EDP, 2001 24. Robert, Jean-Pierre, Dictionnaire pratique de didactique du FLE, Ophrys, Paris, 2008 25. Stoica A., Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Ed. Humanitas Educațional, București, 2003. 26. Strungă, C; Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999. 27. Tagliante, C., Techniques de classe: La classe de langue, CLE International, 1994 28. Tagliante, C., L' Evaluation, CLE International, 1991 N.B.: 1. Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplina limba franceză, cuprinse în catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar. 2. Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările școlare. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA GERMANĂ MODERNĂ - București - 2010 Notă de prezentare Prezenta Programă de limba germană modernă se adresează profesorilor de limba germană, absolvenți ai învățământului superior de specialitate, precum și cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de MECTS, care doresc să ocupe o catedră de limba germană în sistemul de învățământ preuniversitar de stat și privat. Programa de concurs s-a elaborat în acord cu următoarele: - cunoștințele generale ale absolventului în materie de limbă, literatură și didactica predării limbii germane ca limbă modernă; - Curriculum național de limba germană ca limbă modernă în vigoare; - Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Aria curriculară Limbă și comunicare, Liceu, elaborat de MECTS, CNC, 2002 - Ghidul metodologic pentru aplicarea programelor de limba germană, Limba germană, primar-gimnaziu, elaborat de MECTS, CNC - standardele internaționale de predare a unei limbi moderne, în contextul implementării și în sistemul de învățământ românesc a Cadrului european comun de referință pentru învățarea limbilor moderne Aspectele fundamentale din programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, de exemplu: ● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția predării/învățării limbii germane moderne; ● proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● aplicarea noilor direcții ale didacticii generale și ale metodicii predării limbii germană; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Obiectivele concursului Concursul pentru ocuparea posturilor didactice vizează evaluarea competențelor didactice ale profesorului de limba germană modernă privind proiectarea și realizarea procesului de predare - învățare-evaluare a limbii germane moderne. Urmărind obiectivele disciplinei Limba germană modernă, programa este astfel structurată încât să solicite cadrului didactic următoarele competențe: - capacitatea de a identifica problematica actuală a disciplinei (teorii moderne ale învățării, metode, tehnici, procedee); - valorificarea conținuturilor specifice de specialitate incluse în bibliografie; - proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activității didactice conform programei școlare; - adecvarea demersului didactic la grupul țintă; - transmiterea unor atitudini și valori trans- și interculturale pozitive; - dezvoltarea la elevi a unor competențe intelectuale, interpersonale și de comunicare; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare stimulativ TEMATICĂ DE CONCURS I. METHODIK UND DIDAKTIK 1. Methoden des fremdsprachlichen Unterrichts a. Kommunikative Didaktik b. Interkulturelle Didaktik 2. Unterrichtsplanung. Lehrplan und Curriculum a. Didaktische Analyse b. Lernphasen 3. Sozialformen und Aspekte der inneren Differenzierung 4. Fertigkeit: Horverstehen: Zielsetzung und Ubungstypologie 5. Fertigkeit: Leseverstehen: Zielsetzung und Ubungstypologie 6. Fertigkeit: Sprechen: Zielsetzung und Ubungstypologie 7. Fertigkeit: Schreiben: Zielsetzung und Ubungstypologie 8. Einsatz von Medien im DaF-Unterricht 9. Evaluationsformen und -kriterien 10. Wortschatzarbeit im kommunikativen DaF-Unterricht 11. Grammatik im kommunikativen DaF-Unterricht. Ubungsformen 12. Einsatz von Spielen im DaF-Unterricht BIBLIOGRAFIE ● Bausch, Karl-Richard/Christ, H./Krumm, H.-J. (Hrsg.), Handbuch Fremdsprachunterricht, Francke Verlag, Tubingen und Basel, 3.Auflage 1995; ● Bolton Sibyle, Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests în der Grundstufe. GhK Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt 1996; ● Buhlmann, Rosemarie/Laveau, Ingeborg, Arbeit mit Sach- und Zeitungstexten, GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt, 1999; ● Dahlhaus, Barbara, Fertigkeit Horen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt-Verlag, Munchen, 1994; ● Funk, Hermann/Koenig, M, Grammatik lehren und lernen, GhK Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt-Verlag 1996; ● Ghid de evaluare limbi moderne, SNEE, Aramis, 2001 ● Kast, Bernd, Fertigkeit Schreiben. GhK Fernstudienbrief12, Langenscheidt, 1999; ● Muller, Bernd-Dietrich, Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, GhK Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994; ● Neuf-Munkel, Gabriele, Fertigkeit Sprechen. GhK Fernstudieneinheit, Langenscheidt, Munchen, 2006; ● Neuner, Gerhard/Hunsfeld, Hans, Methoden des fremdsprachlichen Deutschunterrichts. Eine Einfuhrung. GhK Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen, 1993; ● Neuner, G./Kruger, M./Grewer, U., Ubungstypologie zum kommunikativen Deutschunterricht, Berlin, Langenscheidt, 1981; ● Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori. București, ProGnosis, 2001; ● Stoica, Adrian, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. București, Humanitas Educațional, 2006; ● Westhoff, Gerhard, Fertigkeit Lesen, GhK Fernstudieneinheit 17, Munchen, Langenscheidt, 1997. ● Planurile cadru în vigoare pentru învățământul gimnazial și liceal ● Programele școlare în vigoare pentru învățământul gimnazial și liceal ● Manualele alternative aprobate conform Catalogului manualelor 2010 Fachzeitschriften ● Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens, Bukarest, Anima-Verlag (1992-2010); ● Deutsch als Fremdsprache. Zeitschrift zur Theorie und Praxis des Deutschunterrichts fur Auslander, Munchen, Langenscheidt; ● Fremdsprache Deutsch, Zeitschrift fur die Praxis des Deutschunterrichts, Munchen, Klett; ● Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache im Primarbereich, Rheinbreitbach, Durr- Kessler-Verlag; ● Zielsprache Deutsch, Munchen, Hueber; II. SPRACHE 1. Wortbildung 2. Wortarten (flektierbare und unflektierbare) 3. Syntax und Topik 4. Ortografie BIBLIOGRAFIE ●

Duden-Reihe: Grammatik, Bedeutungs Bedeutungsworterbuch, Schwierigkeiten der deutschen Sprache; ●

Der kleine Duden: Deutsches Worterbuch. Ein praktischer Helfer fur den Alltag, Sprachtipps; ● Engel, U./Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1983; ● Helbig, G.,/Buscha, J. Deutsche Grammatik. Ein Handbuch fur den Auslanderunterricht, Langenscheidt Verlag, Berlin, 2001; ● Rechtschreibung, Dudenverlag (Ausgaben nach dem Jahr 2000); ● Wahrig, Gerhard (Hg.), Worterbuch der deutschen Sprache, Deutscher Taschenbuch Verlag, Munchen, 2007. III. ARBEIT MIT TEXTEN IM DaF-UNTERRICHT Die Themen richten sich nach den Inhalten des naționalen Curriculums. 1. Literarische Texte im DaF-Unterricht 2. Sachtexte im DaF-Unterricht 3. Funktionale Texte im DaF-Unterricht 4. Texterschliessung und Textproduktion im DaF-Unterricht Bibliografie ● 100 Ideen fur die Arbeit mit Texten: Literatur schreibend erkunden - Ringeinband, Liza Charlesworth, An der Ruhr Verlag, 2008; ● Fernstudieneinheit 13 Arbeit mit Sach- und Zeitungstexten, Buhlmann, Rosemarie/Laveau, Ingeborg Langenscheidt, Munchen, 1997; ● Fernstudieneinheit 03. Landeskunde und Literaturdidaktik, Viola Kessling, Monika Bischof, Rudiger Krechel, Langenscheidt Verlag, Munchen, 1999. Grup de lucru: Sorin Giurumescu, Inspector General M.E.C.T.S. Cristina Pintilie, Consilier C.N.E.E. Carmen Bubela, profesor, Liceul Teoretic "Aurel Lazăr", Oradea Cristina Drescan, profesor, Grup Școlar "Lucian Blaga", Reghin Claudia Mucenicu, profesor, Colegiul Național "Lucian Blaga", Sebeș Simona Trofin, profesor, Școala "Ștefan Bârsănescu", Iași Georgeta Țoțea, inspector școlar de specialitate ISJ/profesor Colegiul Național "Andrei Șaguna", Brașov. CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior profil filologic care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba italiană din învățământul preuniversitar care se prezintă la concursurile pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba italiană, cu programele pentru evaluările și examenele naționale și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbile Moderne al Consiliului Europei. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Programa vizează aspecte fundamentale care sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior ce urmează să fie încadrat în învațământul preuniversitar, de exemplu: cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale, a tendințelor în evoluția disciplinei vizate, aplicarea noilor direcții ale disciplinei respective, ale didacticii generale și ale metodicii predării; probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; demonstrarea abilităților de comunicare empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea limbii italiene în învățământul preuniversitar. COMPETENȚELE vizate sunt: - cunoașterea conținuturilor disciplinei; - utilizarea corectă și adecvată contextuală a limbii italiene; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - realizarea proiectării demersului didactic în conformitate cu cerințele curriculumului național; - folosirea unor metode adecvate vârstei elevilor și tipului de clasă în abordarea unui text (literar/non-literar) în vederea formării și dezvoltării competențelor generale și specifice ale elevilor, conform programei școlare; - folosirea corectă a conceptelor și noțiunilor culturale necesare situării în context istoric și cultural a unui text literar; - folosirea unor metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise; - folosirea unor procedee diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris; - folosirea unor metode variate și adecvate de evaluare a competențelor elevilor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare; - conștientizarea și transmiterea unor atitudini interculturale pozitive; - construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1. Fonetică și ortografie: Regulile de pronunție; grupuri consonantice și vocalice; accentul; eliziunea și troncamento; despărțirea în silabe; punctuația. 2. Elemente de lexicologie: formarea cuvintelor, derivarea cu sufixe și prefixe, compunerea. Relații semantice în semantica lexicală: polisemia și omonimia; sinonimia, antonimia. 3. Morfologia: - Substantivul: genul, numărul; formarea genului feminin și a pluralului; substantive cu două forme de plural, substantive defective de singular/plural, pluralul substantivelor compuse. - Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv. Folosirea și omiterea articolului. Prepoziții articulate. - Adjectivul calificativ: forme regulate, neregulate, invariabile. Gradele de comparație ale adjectivelor: forme analitice și sintetice. - Pronumele personal: forme accentuate, neaccentuate în acuzativ și dativ, combinate; pronumele reflexiv, de politețe, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. Adjectivele pronominale. Ci, vi, ne cu valoare pronominală și adverbială. - Numeralul: clasificare, folosirea numeralului cardinal și ordinal - Verbul: conjugare și diateză. Modurile și timpurile. Conjugarea verbelor regulate, neregulate, defective. Folosirea auxiliarelor. Acordul participiului trecut. Folosirea formelor pronominale cu imperativul și cu modurile impersonale. Folosirea conjunctivului. Periodo ipotetico. Concordanța timpurilor la indicativ și conjunctiv. - Adverbul: clasificare și formare; gradele de comparație. - Prepoziția, conjuncția, interjecția. 4. Sintaxa: - Sintaxa propoziției și a frazei. Subiectul, predicatul, atributul, apoziția, complementul. Coordonarea și subordonarea. Propoziții implicite și explicite. Tipuri de propoziții: relativă, comparativă, completivă directă, subiectivă, temporală, modală, concesivă, consecutivă, cauzală, condițională, finală. 5. Elemente de pragmalingvistică: - actele de limbaj; enunțuri-tip de realizare a diferitelor tipuri de acte; - tipuri de discurs/text: descriptiv, narativ, poetic, argumentativ, informativ și expozitiv - caracteristici generale, moduri de structurare în perspectiva aplicațiilor didactice. N.B. Subiectele vor fi tratate în special din perspectiva aplicării la clasă și din cea a dificultăților de achiziție specifice elevilor. Bibliografie: 1. Maurizio Dardano, Pietro Trifone, La Lingua italiana, Zanichelli, Bologna, 1996 (sau orice ediție ulterioară); 2. Mihaela Cârstea Romașcanu, Gramatica limbii italiene, București, Ed. Stiințifică, 1971; 3. Mariana Cuza, Corso di lessicologia, CMU, 1974; 4. Rodica Sârbu, Haritina Gherman, Gramatica limbii italiene, București, Ed. Gramar, 1994. Literatura italiană 1. Dante: Divina Commedia 2. Petrarca: Îl Canzoniere 3. Boccaccio: Îl Decameron 4. Goldoni și reforma teatrului: La Locandiera; I Rusteghi; La Bottega del caffe 5. Manzoni - creatorul romanului istoric 6. Leopardi - reprezentant al romantismului italian 7. Verga și verismul: I Malavoglia, nuvelistica: Vita dei campi 8. Svevo: La coscienza di Zeno 9. Pirandello: Novelle per un anno; IL fu Mattia Pascal: Sei personaggi în cerca d'autore, Enrico IV 10. Ungaretti: Allegria; Sentimento del tempo 11. Montale: Ossi di seppia 12. Buzzati: Sessanta racconti Bibliografie: 1. Giulio Ferroni, Storia della letteratura italiana, Einaudi, Torino, 1996 sau ed.succesive. 2. Ugo Dotti, Autori e testi, Laterza, Bari, 1991 sau ed.succesive 3. Mario Ricciardi, La letteratura în Italia - Profilo storico, Bompiani, Milano, 1992 sau ed. succesive 4. Baldi, Giusso, Razzetti, Zaccaria, Dal testo alla storia, dalla storia al testo, Paravia, Torino, 1993 5. Româno Luperini, Pietro Cataldi, Lidia Marchiani, La scrittura e l'interpretazione, Palumbo, Palermo, 1998 6. Mario Pazzaglia, Letteratura italiana, Zanichelli editore, Milano 1993 Didactica generală și metodica predării limbii italiene 1. Obiectivele predării/învățării limbii italiene conform Curriculum-ului Național actual. 2. Forme de organizare și proiectare didactică: proiectarea didactică, condiție a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități didactice și secvențe de instruire. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învățământ, suport al activității didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ; modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ. 4. Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică). 5. Formarea competențelor de comunicare (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea în scris). 6. Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație italiană. Exploatarea didactică a documentului autentic. 7. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiectivele și funcțiile evaluării școlare; strategii de evaluare a randamentului școlar; rolul și importanța evaluării în educarea capacității de autoapreciere, prevenirea eșecului școlar, stimularea performanței școlare și dezvoltarea personalității elevilor; modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. 8. Dinamica relației profesor - elev în procesul de învățământ Bibliografie: 1.

Ghid de evaluare - Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001. 2.

Ghid metodologic, aria curriculară Limbă și comunicare - liceu, MEN, CNC, 2002. 3.

Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995. 4.

La Nuova Italia, 1999. 5. Balboni, P., Didattica dell' italiano a stranieri, Bonacci, Roma, 1994 6. Corda, Costa, M., Misurare e valutare le competenze linguistiche. Guida scientifico-pratica per gli insegnanti, 7. Cosăceanu, A. Didactica limbilor străine. Reconstrucția disciplinară, Editura Universității București, 2003, cap. V Programele școlare în vigoare 8. Dragomir. M., Managementul activității didactice, Ed. Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003 9. Freddi, D., Glotodidattica. Fondamenti, metodi e tecniche, UTET, Torino, 1998 10. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom 2000. 11. Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998. 12. Radu I., Evaluarea procesului de învățământ, EDP, 2001. 13. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995 14. Stoica, A (coord.) Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001. 15. Strungă, C. Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999. Roma, 1994 Autori: Geogescu Mirela Mihaela, prof. grad I Manea-Busuioc Mihaela, prof. grad I Popescu Marioara, prof. grad II Coordonator: prof. Gabriela Guțu CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Interesul pentru literele grecești a fost mereu prezent în spațiul românesc și nu numai în cadrul comunităților grecești. În prezent, ca urmare a integrării europene a României, relațiile cu Grecia și Cipru se dezvoltă pe multiple planuri, ducând la o reînviere a interesului pentru limba neogreacă, prin creșterea permanentă a cererii de cunoscători în acest domeniu. Programa de Limba și Literatura Neogreacă își propune să valorifice achizițiile lingvistice și culturale ale elenismului actualizate în context modern european. Prezentele propuneri privind evaluarea etapelor de formare continuă a personalului didactic se adresează profesorilor de limba neogreacă din învățământul primar, gimnazial și liceal. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba și literatura neogreacă. Ea este concepută astfel încât să răspundă exigențelor reformei față de pregătirea profesorilor, potrivit standardelor societății contemporane de eficiență a sistemului de învățământ. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Urmărind obiectivele generale și specifice ale disciplinei, programa este astfel structurată încât să coreleze domeniul specialității (limba și literatura neogreacă) cu științele conexe: metodica și pedagogia. Este important ca profesorul să poată demonstra felul în care aplică în actul didactic aceste competențe în mod adecvat, creativ și reflexiv. De asemenea, competențele și conținuturile programei sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistematică în realizarea activităților didactice. COMPETENȚE EVALUATE 1. Limba și literatura neogreacă *Font 8*

Domenii de

competență

Unități de competență

Comunicare

- Comunicarea în relația profesor-elev

- Demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare

realizării actului educațional

Curriculum

- Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale specifice limbii neogrecești

- Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei

- Probarea competențelor lingvistice necesare conversației, exprimării în scris în

limba neogreacă, traducerii și retroversiunii

- Stăpânirea metodelor științifice de analiză și interpretare a mărturiilor scrise și a

textelor literare din diverse epoci ale culturii grecești; Capacitatea de a explica

particularitățile stilistice ale limbii; Cunoașterea metodelor teoretice de analiză

stilistică a textelor literare. Cunoașterea terminologiei specifice și aptitudini de

interpretare critică prin comentariul literar al unor eșantioane reprezentative din

operele autorilor greci

- Capacitatea de a valorifica cunoștințele de vocabular în interpretarea și studierea

elementelor de origine greacă din limbajul internațional, precum și din limba română

- Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (limbă, literatură, elemente de

istorie, cultură, civilizație) și problemele de învățare specifice domeniului

- Înțelegerea statutului limbii neogrecești, a caracterului unitar și a continuității

sale de-a lungul celor patru milenii de evoluție; cunoașterea principalelor etape ale

istoriei limbii grecești pentru o mai bună cunoaștere a trăsăturilor specifice limbii

moderne.

- Capacitatea de a explica tendințele limbii moderne prin analiza diacronică a faptelor

de limbă

- Capacitatea de a argumenta și demonstra rolul deosebit al limbii și culturii grecești

în formarea civilizației moderne, în crearea, cultivarea și îmbogățirea limbajului

științific internațional, a vocabularului filosofic, estetic, a terminologiei gramaticale

etc.

- Elaborarea proiectului didactic

Curriculum

- Înțelegerea și cunoașterea structurilor gramaticale specifice limbii neogrecești

- Cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinei

- Probarea competențelor lingvistice necesare conversației, exprimării în scris în

limba neogreacă, traducerii și retroversiunii

- Stăpânirea metodelor științifice de analiză și interpretare a mărturiilor scrise și a

textelor literare din diverse epoci ale culturii grecești; Capacitatea de a explica

particularitățile stilistice ale limbii; Cunoașterea metodelor teoretice de analiză

stilistică a textelor literare. Cunoașterea terminologiei specifice și aptitudini de

interpretare critică prin comentariul literar al unor eșantioane reprezentative din

operele autorilor greci

- Capacitatea de a valorifica cunoștințele de vocabular în interpretarea și studierea

elementelor de origine greacă din limbajul internațional, precum și din limba română

- Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (limbă, literatură, elemente de

istorie, cultură, civilizație) și problemele de învățare specifice domeniului

- Înțelegerea statutului limbii neogrecești, a caracterului unitar și a continuității sale

de-a lungul celor patru milenii de evoluție; cunoașterea principalelor etape ale

istoriei limbii grecești pentru o mai bună cunoaștere a trăsăturilor specifice limbii

moderne.

- Capacitatea de a explica tendințele limbii moderne prin analiza diacronică a faptelor

de limbă

- Capacitatea de a argumenta și demonstra rolul deosebit al limbii și culturii grecești

în formarea civilizației moderne, în crearea, cultivarea și îmbogățirea limbajului

științific internațional, a vocabularului filosofic, estetic, a terminologiei gramaticale

etc.

- Elaborarea proiectului didactic

Evaluare

- Capacitatea de evaluare a cunoștințelor elevului

2. Metodica predării Limbii și Literaturii Neogrecești *Font 8*

Comunicare

- Conștientizarea exigențelor relației de comunicare a profesorului: elevii, familia,

comunitatea, colectivul didactic și managerial

- Capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ

Curriculum

- Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor

didactice la conținuturi; aplicarea adecvată a principiilor și a metodelor specifice de

abordare a noțiunilor de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică)

- Proiectarea parcursului disciplinar: obiective cadru și obiective de referință ale

disciplinei; modele ale activității de învățare; conținuturi și concepte operaționale ale

acestora

- Selectarea diverselor modalități de abordare a textului literar

- Aplicarea creativă și reflexivă a cunoștințelor despre predarea-învățarea

disciplinei

- Capacitatea de a realiza și proiecta demersuri didactice trans-, inter- și

multidisciplinare

- Analizarea unor proiecte pentru opționalul ca disciplină nouă sau pentru

opționalul integrat

Evaluare

- Capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi

- Selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau

competențelor vizate

Formarea

elevilor

- Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale

elevilor

- Capacitatea de a dezvolta reprezentări culturale și de a trezi interesul elevilor

pentru limba, cultura și civilizația greacă; Capacitatea de a explica idealurile

elenismului (de pildă ale olimpismului) nu doar ca sâmburi ai civilizației grecești

și europene, dar și ca elemente ale unei etici profund valabile în zilele noastre.

- Oferirea unui model al disciplinei ca exercițiu de lectură, reflecție și transfer

interdisciplinar în stilul personal de muncă intelectuală.

TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA NEOGREACĂ A. LIMBA NEOGREACĂ Scurt istoric al limbii grecești: Periodizarea și liniile principale de evoluție. Limba arhaică și limba clasică. Limba comună. Începuturile diglosiei. Greaca bizantină. Stratificarea lingvistică: limba cultă și cea demotică. Interacțiuni lingvistice. Greaca modernă. Conflictul dintre limba pură și limba populară. Alfabetul. Scrierea, pronunția, punctuația. Fonetica. Sistemul fonetic. Fenomene fonetice vocalice și consonantice. Regulile generale de accentuare. Morfologia. Categoriile gramaticale ale numelui. Articolul. Substantivul. Adjectivul. Pronumele. Numeralul. Verbul. Părțile de vorbire neflexibile: adverbul, prepozițiile, conjuncțiile, interjecțiile. Sintaxa. Elemente de sintaxă a cazurilor. Elemente de sintaxă a frazei. Lexicul. Derivare. Compunere. Probleme de semantică lexicală. Inovații lexicale și frazeologice contemporane. B. LITERATURA ȘI CULTURĂ NEOGREACĂ Introducere în geografia, istoria și civilizația greacă. Influența cadrului geografic asupra vieții și mentalității locuitorilor. Marile perioade ale istoriei elene. De la orașele stat din antichitate la regatele elenistice, de la cucerirea romană la Imperiul Bizantin, de la stăpânirea otomană la formarea statului modern. Contribuția grecilor la patrimoniul european. Originile grecești ale culturii europene. Elenismul din România, capitol important al Istoriei grecilor și al Istoriei românilor. Caracteristicile și reprezentanții literaturii grecești în diferite epoci. Literatura antică: Poemele homerice, lirismul arhaic, teatrul; Oratoria, literatura epocii elenistice și a epocii române. Literatura bizantină: periodizare, caracteristici, reprezentanți. Literatura bizantină în Țările Române. Creații literare în epoca stăpânirii otomane. Renașterea literară cretană. Scrieri grecești în și despre Principatele Române. Fanarioții și Iluminismul neoelen. Contacte româno-elene. Literatura greacă de la medieval la modern. Influențele Occidentale asupra literaturii grecești a secolului XIX. Nașterea poeziei grecești moderne în Insulele Ionice (Solomos, Kalvos). Revoluția greacă. Memoriile luptătorilor de la 1821. Impunerea unei limbi purificate de elementele străine (katharevousa). Vechea școală ateniană. Romantismul grecesc. Adoptarea limbii demotice în poezie. Noua Școală Ateniană. Generația 1880. Palamas - corifeu al liricii neogrecești. Poezia greacă la 1900. Proza neoelenă în limba pură. Nuvela de moravuri și romanul. Literatura greacă a secolului XX. Societatea grecească în primele două decenii ale secolului XX (Războaiele Balcanice, Primul Război Mondial). Implicațiile politicului în literatură. Noi influențe occidentale și noi curente ideologice. Lirica. Elenismul în afara granițelor. Poezia lui Konstantinos Kavafis. Nikos Kazantzakis și moștenirea sa culturală. Prietenia cu Panait Istrati. Generația 1930 în literatura greacă. Proza (Myrivilis, Venezis, Kondoglu, Terzakis, Politis, Petsalis-Diomidis, Prevelakis, Panaiotopulos). Poezia generației 1930 (Embirikos, Engonopulos, Elytis, Seferis). Poezia greacă postbelică. Scriitori greci în exil în România (Loudemis, Sivetidis, Rendis). Noi curente în poezia postbelică. Perspectivele literaturii grecești la începutul mileniului III. Contribuția grecilor la patrimoniul literar universal. Traducerea și comentarea unor fragmente din opere reprezentative ale literaturii grecești: IMAGINE 1 BIBLIOGRAFIE A. Bibliografie pentru limba neogreacă: IMAGINE 2 B. Bibliografie pentru literatura și cultura neogreacă: IMAGINE 3 TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI 1. Școala ca sistem. Opțiunea pentru studierea limbii neogrecești. Studierea limbii neogrecești din perspectiva integratoare a culturii și civilizației grecești. 2. Interdisciplinaritatea - obiectiv major în predarea limbii neogrecești: abordarea interdisciplinară a filosofiei, istoriei, mitologiei, religiei, geografiei, artei. 3. Corelarea conținuturilor disciplinei cu competențele vizate de efortul formativ al parcursului didactic, având ca finalitate integrarea în viața socială și profesională. 4. Corelarea segmentelor de proiectare, învățare și evaluare cu toate palierele disciplinare: cunoașterea limbii, formarea reprezentărilor culturale și atitudinale, modele ale muncii intelectuale. 5. Proiectarea demersului didactic: a. Obiective cadru de pedagogie generală; b. Obiective de referință ale disciplinei, cu modele de activități de învățare; c. Conținuturi; 6. Strategii didactice ale învățării; Metode de predare a literaturii, a culturii și civilizației grecești; Tehnica analizei stilistice a textului; Tehnica traducerii și a analizei complexe a textului; 7. Folosirea mijloacelor audio-vizuale în predarea lecției de limbă și literatură neogreacă. 8. Evaluarea. Obiectivele evaluării. Tipuri de evaluare. Tehnici de evaluare: diagnoza, evaluarea continuă, evaluarea formativă și sumativă. 9. Personalitatea profesorului de limba și literatura neogreacă. Măiestria pedagogică, respectul față de profesie și conștiința misiunii sale. BIBLIOGRAFIE Lucrări generale: Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I.O., Potolea D., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iași, 2001. Cucoș C., Pedagogie generală, Ed. Polirom, Iași, 2000. Drăgulescu C., Perfecționarea metodologiei predării, București, 1978. Ionescu M., Lecția între proiect și realizare, Ed. Dacia, 1982. Ionescu M., Radu I., Didactica modernă, Ed. Dacia, Cluj, 1995. Nicola I., Tratat de pedagogie școlară, Ed. Aramis, București, 2000. Stoica A., Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Ed. ProGnosis și SNEE, București, 2001. Programele școlare în vigoare pentru disciplina Limba și Literatura Neogreacă, pentru clasele I-XII. Manuale: IMAGINE 4 Grup de lucru: prof. Paula Scalcău, Școala "Petre Sergescu", Drobeta- Turnu Severin. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina limba și literatura română se înscrie în categoria disciplinelor multidimensionale, definite de documentele de profil ale Consiliului Europei ca fiind acele discipline care au ca obiect de studiu învățarea limbii și a literaturii naționale - limba ca materie - și învățarea limbii ca instrument de comunicare pentru învățarea altor discipline - limbă de școlarizare (cf. La langue comme matiere,

DG IV/EDU/LANG/2009, Division des Politiques linguistiques, www.coe.int/lang/fr). Disciplina limba și literatura română are un rol fundamental în dezvoltarea personalității elevilor, în formarea deprinderilor și a unor abilități necesare acestora pentru accesul postșcolar la învățarea pe tot parcursul vieții și pentru integrarea activă în societatea bazată pe cunoaștere. Studiul limbii și al literaturii române contribuie esențial la formarea personalității autonome a elevilor, capabilă de discernământ și de spirit critic, aptă să-și argumenteze propriile opțiuni, dotată cu sensibilitate estetică, având conștiința identității culturale, manifestând interes pentru diversitatea formelor de comunicare și de expresie artistică. Programa de limba și literatura română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, concepută în conformitate cu programele școlare pentru disciplina limba și literatura română (clasele a V-a - a XII-a) și cu programele pentru examenele naționale, este proiectată astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică, din perspectiva abordării curriculare sistemice la disciplina limba și literatura română, în învățământul gimnazial și liceal. Structura programei de limba și literatura română pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar este următoarea: Notă de prezentare; ● Competențele cadrului didactic de specialitate; ● Tematica științifică pentru disciplina limba și literatura română; ● Bibliografie recomandată pentru tematica științifică; ● Tematica pentru metodica disciplinei limba și literatura română; ● Bibliografie recomandată pentru metodica disciplinei limba și literatura română. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei din domeniile limbă, literatură și comunicare, în vederea predării lor integrate; ● Utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare (curriculum național, structura anului școlar etc.) în proiectarea didactică; ● Reflectarea conținuturilor programelor de gimnaziu și de liceu în proiectarea didactică adaptată specificului grupului-țintă; ● Aplicarea corectă și personalizată a cunoștințelor de didactică și de metodică a disciplinei; ● Valorificarea corectă a conținuturilor științifice ale disciplinei; ● Aplicarea modelului comunicativ-funcțional în toate domeniile disciplinei (abordarea noțiunilor de limbă: fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică în vederea utilizării corecte, eficiente și nuanțate în comunicare, în receptarea și producerea mesajelor); ● Utilizarea creativă a modalităților de abordare a tipului de text (text literar și nonliterar); ● Cunoașterea și aplicarea principiilor și formelor comunicării orale precum și a metodelor specifice didacticii acesteia; ● Cunoașterea și aplicarea principiilor și formelor comunicării scrise precum și a metodelor specifice didacticii acesteia; ● Realizarea demersului didactic în viziune trans-, inter- și multidisciplinară; ● Elaborarea unor instrumente de evaluare și aplicarea unor metode de evaluare adecvate competențelor vizate prin curriculumul național; ● Proiectarea și aplicarea unor programe din componenta CDȘ; ● Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale; ● Aplicarea unor forme eficiente de management al clasei, în funcție de activitatea de învățare proiectată. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Domenii de conținut Candidații trebuie să cunoască integral conținuturile și conceptele operaționale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative. A. Limbă și comunicare: ● Fonetica - Sunetul și litera. Vocale. Consoane. Semivocale. Grupuri de sunete (diftong, triftong, hiat); - Silaba. Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului); - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a accentului în limba română; nume proprii greșit accentuate; abateri de la normele ortoepice; valori expresive ale nivelului fonetic. ● Lexicul - Noțiunea de vocabular. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului. Cuvânt și variantă; variante libere; - Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului: derivarea; compunerea; conversiunea. Familia lexicală; - Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului: împrumuturile; - Neologismele; - Sinonimele. Antonimele. Omonimele (omofone și omografe). Paronimele. Cuvintele polisemantice. Câmpurile lexico-semantice; - Arhaisme și regionalisme; - Normă și abatere: scrierea neologismelor; confuziile paronimice; pleonasmul; tautologia; cacofonia etc. Morfologia ● Părțile de vorbire flexibile: - Substantivul: clasificare; categorii gramaticale; ortografia substantivului; locuțiunea substantivală; - Articolul: clasificare; categorii gramaticale; - Pronumele: clasificare, categorii gramaticale; ortografia pronumelui; - Numeralul: clasificare, categorii gramaticale; ortografia numeralului; - Adjectivul: clasificare, categorii gramaticale ale adjectivului; locuțiunea adjectivală; - Verbul: clasificare; categorii gramaticale ale verbului, ortografia verbului; locuțiunea verbală; ● Părțile de vorbire neflexibile: - Adverbul: clasificare, ortografia adverbului; locuțiunea adverbială; - Interjecția: ortografia interjecției; - Prepoziția: clasificare; regimul cazual al prepoziției; locuțiunea prepozițională; regimul cazual al prepoziției și al locuțiunii prepoziționale; - Conjuncția: clasificare; locuțiunea conjuncțională; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005/2008 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a formelor flexionare (flexiunea verbală și flexiunea nominală); expresivitatea claselor morfologice; Sintaxa - Sintaxa propoziției: unități și relații sintactice; - Sintaxa frazei: raporturi sintactice în frază; tipuri de subordonate; elemente de relație; - Noutăți în Gramatica limbii române, Editura Academiei, 2005 - Aspecte stilistice și normative: folosirea corectă a acordului gramatical; anacolutul; topica; punctuația în propoziție și în frază; ● Practica rațională și funcțională a limbii - Situația de comunicare: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal; funcțiile comunicării; deixis, anafora discursivă; - Comunicarea orală: [ ] Strategii specifice în dialog și în monolog; [ ] Structuri discursive: text narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; - Comunicarea scrisă: procesul scrierii; contextele de realizare: structuri discursive în textele literare și nonliterare: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ; susținerea și argumentarea opiniilor; comprehensiunea și interpretarea textului literar din perspectivă contextuală. ● Elemente de stilistică - Calitățile generale și particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variație stilistică, simetrie, naturalețe, cursivitate, eufonie; - Cuvânt și context; denotație și conotație; - Structura stilistică a limbii române; - Registre stilistice: - limbaje orale: popular; colocvial; argotic; - limbaj standard; limbaj cultivat; - Stiluri funcționale: stilul tehnico-științific; stilul juridic-administrativ; stilul publicistic; stilul beletristic; - Stilistica textului literar: figuri de stil și procedee de expresivitate; stil direct, stil indirect, stil indirect liber; sinonime stilistice; valoarea stilistică a arhaismelor și a regionalismelor; aspecte stilistice ale sintaxei textului literar; funcția stilistică a punctuației; ● Istoria limbii - Originile și evoluția limbii române; - Norma literară - aspecte evolutive; - Uzul diversificat al limbii literare. B. Literatură: ● Perioade, curente culturale/literare - texte reprezentative care să ilustreze orientările tematice fundamentale; ● Opere de referință ale autorilor canonici prevăzuți în programele școlare de liceu: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu; ● Literatura română în context universal; ● Literatura și celelalte arte; ● Conceptele de teorie literară, de estetică și de stilistică existente în programele școlare pentru clasele a V-a - a XII-a, implicate în receptarea diverselor tipuri de text, literar și nonliterar. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. Limbă și comunicare (fonetică, vocabular, morfosintaxă, comunicare, stilistică, istoria limbii) ● Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers Enciclopedic, ediția a IIIa, 2009 ● Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2007 ● Gramatica limbii române, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I, pp. 61-77, 323-332, 468-482; vol. al II-lea, pp. 263-289, 313-351, 371-449 * ● Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a III-a, București, Editura Humanitas, 2001 ● Bidu-Vrânceanu, Angela; Călărașu, Cristina; Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana; Mancaș, Mihaela; Pană Dindelegan, Gabriela, Dicționar de științe ale limbii, București, Editura Nemira, ediția a II-a, 2005 ● Bucă, Marin, Evseev, Ivan, Probleme de semasiologie, Timișoara, Editura Facla, 1978 ● Cătănescu Cvasnâi, Maria, Limba română. Origini și dezvoltare. Studiu, antologie de texte vechi românești, București, Editura Humanitas, colecția "Tezaur", 1996 ● Coteanu, Ion, Originea limbii române, București, Editura Academiei, 1981 ● Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române - stil, stilistică, limbaj, vol. I, București, Editura Academiei, 1973 ● Gheție, Ion, Istoria limbii române literare. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1978 ● Guțu Romalo, Valeria, Corectitudine și greșeală. Limba română de azi, versiune nouă, București, Editura Humanitas, 2000 ● Hristea, Theodor (coord.), Sinteze de limba română, București, Editura Albatros, ediția a III-a, 1984 (cap. Vocabular, fonetică) ● Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Conversația: structuri și strategii. Sugestii pentru o pragmatică a românei vorbite, București, Editura All, 1995 ● Ionescu-Ruxăndoiu, Liliana, Limbaj și comunicare. Elemente de pragmatică lingvistică, București, Editura All, 2003 ● Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986 ● Mancaș, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul al XIX-lea, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1983 ● Mancaș, Mihaela, Limbajul artistic românesc în secolul XX, Editura Științifică, București, 1991 ● Neamțu, G. G., Teoria și practica analizei gramaticale, Cluj, Editura Excelsior, 1999 ● Pană Dindelegan, Gabriela, Dragomirescu, Adina, Nedelcu, Isabela, Morfosintaxa limbii române. Sinteze teoretice și exerciții, Editura Universității din București, 2010 ● Pană Dindelegan, Gabriela, Teorie și analiză gramaticală, ediția a II-a, București, Editura Coresi, 1994 ● Sala, Marius, De la latină la română, București, Editura Univers Enciclopedic, 1998 ● Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text?, ediția a III-a, Iași, Editura Polirom, 2007 ● Stoichițoiu Ichim, Adriana, Vocabularul limbii române actuale. Dinamică, influențe, creativitate, București, Editura All, ediția a IV-a, 2008 B. Literatură ● Academia Română, Dicționarul General al Literaturii Române, București, Editura Univers Enciclopedic, vol. I-VII, 2004- 2009, coordonator Eugen Simion ● Anghelescu, Mircea (coord.), Literatura română. Dicționar de opere, București, Editura Litera Internațional, 2003 ● Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, București, Editura Minerva, 1997 ● Booth, W., Retorica romanului, București, Editura Univers, 1974 ● Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București, Editura Minerva, 1982 ● Călinescu, G., Universul poeziei, București, Editura Minerva, 1974 ● Călinescu, Matei, Cinci fețe ale modernității, București, Editura Univers, 1995 ● Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, București, Editura Humanitas, 1999 ● Cioculescu, Șerban; Vianu, Tudor; Streinu, Vladimir, București, Istoria literaturii române moderne, Editura Științifică, 1971 ● Ciopraga, Constantin, Literatura română între 1900 și 1918, Iași, Editura Junimea, 1970; ● Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, ed. a II-a, Iași, Editura Polirom, 1998 ● Crohmălniceanu, Ov. S., Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. I-II-III, București, Editura Minerva, 1972 ● Dragomirescu, Gh. N., Dicționarul figurilor de stil, București, Editura Științifică, 1995 ● Duda, Gabriela, Introducere în teoria literaturii, București, Editura All, 2006 ● Dumitrescu Bușulenga, Zoe, Renașterea, umanismul și destinul artelor, București, Editura Univers, 1975 ● Friedrich, Hugo, Structura liricii moderne, București, Editura Univers, 1998 ● Genette, Gerald, Introducere un arhitext, București, Editura Univers, 1994 ● Kayser, Wolfgang, Opera literară, București, Editura Univers, 1979 ● Lintvelt, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă, București, Editura Univers, 1994 ● Lodge, David, Limbajul romanului, București, Editura Univers, 1998 ● Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, București, Editura Minerva, 1973 ● Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1980, 1981, 1983 ● Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2008 ● Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973 ● Mazilu, D.H., Recitând literatura română veche, vol. I-III, Editura Universității București, 1994 ● Micu, Dumitru, Istoria literaturii române în secolul XX, București, Editura Fundației Culturale Române, 2000 ● Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, București, Editura Fundației Pro, 2002 ● Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Poezia, București, Editura Fundației Pro, 2003 ● Papadima, Liviu, Literatură și comunicare. Relația autor-cititor în proza pașoptistă și postpașoptistă, Iași, Editura Polirom, 2000 ● Petraș, Irina, Teoria literaturii. Curente literare, figuri de stil, genuri și specii literare, metrică și prozodie. Dicționar-antologie, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1996 ● Petrescu, Ioana Em., Eminescu și mutațiile poeziei românești, Cluj, Editura Dacia, 1989 ● Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, Ediția a II-a, Pitești, Editura Paralela 45, 1998 ● Pop, Ion (coord.), Dicționar analitic de opere literare românești, (vol. I-IV), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 1998-2001 ● Pop, Ion, Avangarda în literatura română, București, Editura Atlas, 2000 ● Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. I-IV, București, Editura Minerva, 1982-1984 ● Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, (3 volume), București, Editura Univers Enciclopedic, 2001 ● Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. I-IV, București, Editura Cartea Românească, 1974-1989 ● Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, București, Editura Univers, 1973 ● Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura Albatros, 1977 ● Zaciu, Mircea; Papahagi, Marian; Sasu, Aurel (coordonatori), Dicționarul scriitorilor români (vol. I-IV), București, Editura Fundației Culturale Române, 1995-2002 TEMATICA PENTRU DIDACTICA DISCIPLINEI LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1) Proiectare didactică: curriculumul național de limba și literatura română pentru gimnaziu și pentru liceu; modelul conceptual al disciplinei: paradigma comunicativ-funcțională; elemente obligatorii și facultative ale programei; documente de proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare (integrarea celor trei domenii, coerența demersului, corelarea conținuturilor și a activităților de învățare și a formelor de evaluare cu competențele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacțiune a grupului de elevi), proiectarea scenariului didactic (centrare pe competențe, etapele scenariului didactic). 2) Didactica lecturii: a. Abordarea textului literar (tendințe în didactica lecturii, căi de acces spre textul literar, ghidarea elevilor pentru înțelegerea, analiza și interpretarea textelor și a diferitelor contexte relevante pentru receptare): - didactica textului narativ (modalități de construire a unor activități de învățare adecvate specificului textului narativ, care să conducă la formarea și dezvoltarea strategiilor de lectură, la înțelegerea și interpretarea textelor); - didactica textului dramatic (modalități de construire a unor activități de învățare care să pună în evidență specificul textului dramatic și al spectacolului de teatru, formând și dezvoltând competențe de receptare adecvate discursului dramatic); - didactica textului liric (modalități de construire a unor activități de învățare care să conducă la sensibilizarea elevilor pentru textul liric și la formarea și dezvoltarea competențelor de receptare care să le permită acestora să înțeleagă și să interpreteze, din perspective diferite, o diversitate de texte lirice). b. Abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, administrativ, juridic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării. c. Abordarea textelor aparținând altor arte (film, pictură, muzică, artele spectacolului), din perspectiva codurilor specifice utilizate. 3) Didactica limbii române: abordarea noțiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învățării; strategii de învățare și aplicare în contexte noi a noțiunilor de fonetică, de morfologie și de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice); strategii de învățare și de utilizare în contexte noi a noțiunilor de vocabular. 4) Didactica oralului: strategii de învățare și exersare a ascultării active; strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute în programe (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal și informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.). 5) Didactica redactării: strategii de învățare și exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele școlare: texte funcționale, texte reflexive și argumentative texte imaginative sau texte despre opera literară. 6) Evaluarea: tipuri de evaluare, tipuri de itemi, modalități de construire a probelor de evaluare, metode tradiționale și metode alternative de evaluare care se pot aplica la disciplina limba și literatura română. 7) Comunicarea - mijloc al interacțiunii educaționale: comunicarea în predare-învățare: comunicare verbală, paraverbală, nonverbală, mixtă (congruența acestora); rolul profesorului de limba și literatura română în structurarea la elevi a unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea; forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) și rolurile asumate de către profesor, în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, facilitator; blocaje în comunicare; soluții de prevenire și depășire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de "încălzire", învățare prin cooperare etc.); tipuri de întrebări care stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor în raport cu temele abordate în cadrul disciplinei. 8) Managementul clasei: rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători și buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.; organizarea activităților de învățare prin: crearea unui climat adecvat desfășurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale); folosirea adecvată și eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) și integrarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea părinților în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise față de comunicare; gestionarea situațiilor conflictuale la ora de limba și literatura română (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.). 9) Curriculum la decizia școlii: tipuri de opționale; repere/condiționări în elaborarea C.D.Ș.- ului (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); modalități de adecvare a unui C.D.Ș. la grupuri-țintă diferite. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII ROMÂNE ● Curriculum Național. Programe școlare pentru clasele a V-a - a XII-a (în vigoare); http://curriculum2009.edu.ro/ ● Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Pitești, Editura Paralela 45, 2003 ● Pamfil, Alina, Studii de didactica literaturii, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2006 ● Sâmihăian, Florentina, Mariana Norel - Didactica limbii și literaturii române, I (2005) și II (2006), Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural (Volumele se găsesc în bibliotecile universităților din țară) ● Norel, Mariana - Curriculum la decizia școlii la limba și literatura română, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru Învățământul Rural, 2007. (Volumul se găsește în bibliotecile universităților din țară.) ● Limbă și literatură, revistă a Societății de Științe Filologice (în special rubrica Didactica modernă) ● Perspective, revistă de didactica limbii și literaturii române a Asociației Naționale a Profesorilor de Limba și Literatura Română "Ioana Em. Petrescu", Cluj-Napoca (www.anpro.home.ro) CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU SPECIALIZAREA EDUCATOARE/PROFESOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,

PEDAGOGIA PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE În contextul contemporan unui cadru didactic i se propune, permanent, redimensionarea relației dintre achizițiile dobândite pe parcursul formării inițiale și competențele generale și specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ, în condițiile valorizării, autoformării și autoperfecționării. Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupațional (COR) face următoarea descriere: "Educatoarea instruiește și educă prin joc, sprijină și promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preșcolară, urmărind obiective cognitive și de limbaj, psihomotorii, de educare a afectivității, ale educației estetice și ale educației pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-și urmeze drumul său personal de evoluție, oferindu-i suport pentru integrarea în viața socială și activitatea școlară". Conform art. 9, alin. (2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice. Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante de educatoare (profesor pentru învățământul preșcolar) este concepută și elaborată în acord cu prevederile Curriculumului pentru educația timpurie și, totodată, se raportează la programele disciplinelor specifice care stau la baza formării inițiale a educatoarei. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate într-o viziune curriculară dinamică, sistemică, integratoare. De asemenea, cele trei componente ale programei - Limba și literatura română, Pedagogia preșcolară și Metodica predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii - vizează conținuturile științifice fundamentale în domeniul educației timpurii, tendințele în evoluția disciplinelor specifice și modurile de aplicare a noilor paradigme ale studierii acestora. În acest context, programa urmărește verificarea competențelor necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, în concordanță cu obiectivele prevăzute de Curriculumul pentru educația timpurie, evidențierea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare ale candidaților, în complexul proces educațional pe care aceștia urmează să îl deruleze zi de zi la grupă. B. COMPETENȚELE SPECIFICE EDUCATOAREI/PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR 1. COMPETENȚE TRANSVERSALE

a) Competențe de organizare instituțională și de management al resurselor umane:

● de a organiza activități cu copii preșcolari, grupe de preșcolari și cu părinții acestora, sau în colaborare cu comunitatea locală sau adulții; ● de a gestiona timpul, spațiul și resursele de care dispune sala de grupă și instituția în care lucrează; ● capacitatea de a organiza și menține un mediu educațional sigur și stimulativ, propice educației (în care copiii să se simtă în siguranță, dar și suficient stimulați).

b) Competențe de relaționare:

● de a promova relații educaționale pozitive, deschise și flexibile cu fiecare copil în parte; ● de a sprijini și încuraja interacțiunile dintre copii; ● de a cunoaște potențialul și nevoile educaționale ale fiecărui copil de la grupa sa; ● de a promova și încuraja participarea și implicarea preșcolarilor în activități stimulative; ● de a asigura echilibrul între concentrarea pe realizarea sarcinii stabilite și concentrarea pe relațiile cu preșcolarii; ● de a-i forma pe preșcolari pentru a-și asuma responsabilități; ● de a stimula interesele interesul pentru cunoaștere al preșcolarilor; ● de a crea un climat plăcut, stimulativ în sala de grupă; ● de a cultiva empatia în grupul de copii; ● de a relaționa cu fiecare copil în parte, în funcție de caracteristicile și de nevoile lui specifice. ● de a relaționa cu părinții, profesioniști și alți adulți, în condiții de parteneriat educativ; ● de a învăța din experiența părinților cu copilul lor; ● de a colabora și coopera cu colegele pentru îndeplinirea proiectelor educaționale instituționale și individuale; ● de a colabora cu profesorii logopezi, consilierii școlari și alți profesioniști în realizarea obiectivelor educaționale și în sprijinirea tuturor copiilor; ● de a promova relații pozitive, colegiale la nivel instituțional și interinstituțional, cu toate colegele.

c) Competențe de comunicare:

● de a formula întrebări relevante; ● a comunică verbal, corect și relevant, pentru programul educațional al preșcolarilor (model de vorbire corectă); ● de a formula enunțuri inteligibile pentru preșcolari; ● de a selecta secvențe informative și acționale specifice vârstei; ● de a crea oportunități prin care să se obțină feedback-ul necesar de la preșcolari; ● de a răspunde întrebărilor copiilor, în așa fel încât să-i stimuleze a dori să știe mai mult; ● de a asculta ceea ce vor să exprime copiii și părinții lor; ● de a stabili relații reale de comunicare (de a se lăsa interesată de ceea ce spun copiii și de a se prezenta lor într-un mod autentic); ● de a se exprima divers, în funcție de individualitatea fiecărui copil în parte (de interese, nivel de cunoaștere, aptitudini, caracteristici emoționale și de personalitate); ● de a stimula dialogul dintre copii; ● de a sumariza și comunică propria experiență către colegi, a extrage esențialul și a promova o pedagogie activă, participativă, reflexivă; ● de a sintetiza experiența altor colegi și a extrage elementele necesare îmbunătățirii practicilor educaționale.

d) Competențe psihologice:

● de a avea maturitate afectivă (echilibru emoțional, stabilitate, capacitatea de a nu se lăsa afectată emoțional de comunicări pozitive sau negative ale copiilor sau părinților, capacitatea de a stabili distanțe afective corespunzătoare relațiilor didactice); ● de a gândi în timp real (de a găsi soluții adecvate momentului și nu de a veni cu clișee sau stereotipii); ● de a relaționa în același timp cu mai mulți copii diferiți (fără a deveni excedată, iritată și fără a uniformiza); ● de a avea plăcerea jocului, deschidere către nou, capacitate creativă; ● de a se simți realizată în profesia sa; ● interes real, intrinsec pentru munca didactică; ● de a învăța din experiențele personale și ale altora; ● de a reflecta asupra experienței pedagogice a colegilor dar și asupra propriei experiențe și de a extrage noul și inovația eficientă în activitățile de zi cu zi; ● de a promova noul și inovația în educație. 2. COMPETENȚE SPECIFICE

a) Competențe de comunicare și relaționare:

● utilizarea conceptelor și teoriilor moderne de comunicare: orizontală/verticală, complexă, diversificată și specifică; ● manifestarea unei atitudini empatice și de sprijin/suport față de nevoile individuale, generale și de moment ale preșcolarilor; ● proiectarea, realizarea și evaluarea procesului instructiv-educativ, ca act de comunicare; ● facilitarea comunicării educatoare-copii-părinți-cadre didactice de alte specialități; ● accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării; ● realizarea unor proiecte de parteneriat grădiniță-familie-comunitate pe probleme educative (educație nonformală/informală); ● valorizarea potențialului educativ al unor instituții educative diferite de grădiniță (școală, muzee, teatru, operă, cluburi de copii); ● favorizarea unor întâlniri educative cu oameni importanți în diferite domenii ale culturii (muzicieni, pictori, oameni de știință, scriitori etc.).

b) Competențe metodologice:

● utilizarea adecvată a cunoștințelor de didactică preșcolară, de psihologie și pedagogie preșcolară în proiectarea și desfășurarea activității didactice cu copiii; ● proiectarea conținuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei și cu specificul grupei la care educatoarea își desfășoară activitatea; ● utilizarea optimă a factorilor spațio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ; ● aplicarea corectă a metodicii predării activităților instructiv-educative în grădinița de copii în procesul de predare-învățare-evaluare; ● abordarea practică a teoriilor moderne asupra învățării, în vederea stimulării, formării și dezvoltării capacităților de cunoaștere ale copilului; ● manifestarea unei conduite metodologice flexibile și inovative; ● adoptarea unor metode și tehnici didactice pentru captarea și menținerea interesului, pentru exemplificare și punere în scenă, pentru antrenarea lucrului în echipă și individual; ● capacitatea de a descoperi și valoriza potențialul fiecăruia; ● capacitatea de a valoriza educativ experiențele copiilor și intervențiile lor în cadrul lecției; ● centrare pe formarea personalității în ansamblu și nu doar pe intelect și pe memorie; ● predare interdisciplinară (plecând de la realitatea în care se află copilul, de la interesele lui de învățare); ● axarea predării pe nevoia de învățare a copiilor, ● individualizarea conținuturilor și metodelor educative; ● utilizarea unor metode moderne și cât mai variate, interactive, care să sporească implicarea copilului în procesul didactic; ● organizarea unui cadru educativ centrat pe libertatea și creativitatea copilului; ● stimularea interesului copilului pentru învățare și pentru devenire; ● o bună dimensionare a conținuturilor și cerințelor pentru a nu supraîncărca copilul; ● construirea unei autorități bazate pe maturitatea psihologică și nu pe elemente de constrângere sau impunere; ● capacitatea de a renunța la elemente de dresaj precum: recompensa, pedeapsa, condiționarea, amenințarea; ● centrarea procesului didactic pe a învăța să înveți și a învăța să fii și nu pe a învăța să ști; ● stimularea potențialului creativ al copiilor.

c) Competențe de evaluare și autoevaluare a activității didactice:

● operează cu conceptele evaluării și cu cele ale teoriei moderne în domeniu; ● proiectarea eficientă a tuturor formelor de evaluare și adaptarea conținuturilor de predare în funcție de rezultatele evaluării; ● utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/de grup; ● capacitatea de a utiliza autoevaluarea pentru îmbunătățirea procesului didactic.

d) Competențe psiho-sociale:

● aplicarea normelor general-valabile (de igienă, de circulație, de estetică, ecologice etc.) de comportament civic, prosocial, în vederea transmiterii acestora persoanelor cu care intră în contact (copii, părinți, colege, alți membri ai comunității); ● selectarea și aplicarea unor comportamente adecvate, de adaptare eficientă și rapidă la schimbările de natură socială; ● operarea cu metode și tehnici eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii; ● identificarea și aplicarea unor metode și mijloace eficiente de lucru cu copiii, în vederea stimulării și facilitării procesului de socializare a acestora; ● identificarea situațiilor conflictuale într-o relație, analizarea acestora și soluționarea optimă a conflictului; ● asumarea rolului social pentru care a optat, în contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalități.

e) Competențe tehnice și tehnologice:

● adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional; ● selectarea metodelor optime în vederea asigurării formării deprinderilor practice; ● utilizarea limbajului calculatorului, a tehnologiei informației și comunicării (TIC).

f) Competențe de management al carierei:

● utilizarea metodelor și tehnicilor de autocontrol psihocomportamental; ● adoptarea de conduite eficiente pentru depășirea "situațiilor de criză"; ● manifestarea unei conduite (auto) reflexive; ● disponibilitatea de a-și organiza și revizui propria învățare, atât individual, cât și în grup; ● informarea/formarea continuă cu noutățile în domeniu; ● utilizarea conduitei reflexive pentru îmbunătățirea procesului didactic. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ

a) Nivelul fonetic: norme ortografice și ortoepice, sunet, silaba, despărțirea cuvintelor în silabe, diftongi, triftongi, hiat, accent;

b) Nivelul lexico-semantic: cuvânt, categorii semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime), cuvinte monosemantice/polisemantice. unități frazeologice (expresii/ locuțiuni), sensul cuvintelor, vocabular (mijloace de îmbogățire a vocabularului: derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale, împrumuturile);

c) Nivelul morfosintactic: părți de vorbire flexibile (substantiv, articol, adjectiv, pronume, numeral, verb), părți de vorbire neflexibile (adverb, conjuncție, prepoziție, interjecție), părți de propoziție principale (subiect, predicat, probleme de acord), părți de propoziție secundare (atribut, complement, relația determinat/determinant);

d) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație în receptarea/construirea mesajului scris;

e) Nivelul stilistic: stiluri funcționale, tipuri de text receptate (narativ, descriptiv, dialogat, informativ, argumentativ), stil direct, stil indirect, stil indirect liber.

2. LITERATURA ROMÂNĂ

a) Proza - specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.

● Concepte operaționale asociate: instanțele comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor); construcția discursului narativ (specie literară, acțiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului). ● Conținuturi: - Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă; - Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu; - Moara cu noroc de Ioan Slavici; - Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu.

b) Poezia: poezia romantică, poezia modernă.

● Concepte operaționale asociate: structura discursului poetic (elemente de compoziție: titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexicogramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri semantice (aliterația, antiteza, comparația, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția); ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu.

c) Dramaturgia - specii ale genului dramatic: comedia, drama.

● Concepte operaționale asociate: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict, intrigă, relațiile temporale și spațiale, dialogul, monologul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare); ● Conținuturi: - O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale; - Jocul ielelor de Camil Petrescu. Notă: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va fi dimensionată pe două module: ● redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în programă, pe un text aparținând scriitorilor studiați; ● aplicarea elementelor de limbă română pe un text la prima vedere, selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și a altor autori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ●

Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979. ●

Dicționarul scriitorilor români. (coord. Mircea Zaciu), Editura Albatros, București, 2002. ●

Academia Română, DOOM, ediția a II-a, București, 2005. ● Anghelescu, M., Clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1996. ● Anghelescu, M., Ionescu, C., Lăzărescu, Gh., Dicționar de termeni literari, Editura Garamond, București, 1995. ● Aranghelovici, C., Îndreptar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Saeculum vizual, București, 2007. ● Balota, N., Opera lui T. Arghezi, Editura Eminescu, București, 1982. ● Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Editura Știintifică și Enciclopedică, București, 1984. ● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. ● Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1969. ● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. ● Cornea, P., Originile romantismului românesc. București: Editura Minerva, 1972. ● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986. ● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II., Editura Minerva, București, 1980/1981. ● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998. ● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I.L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996. ● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. ● Popescu, Șt. Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001. ● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu, T., Arta prozatorilor români, Editura100

1 GRAMAR, București, 2002. D. TEMATICA PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ 1. Finalitățile educației timpurii: finalități (ideal educațional, scop, obiective) 2. Procesul de învățământ. Componente structurale, caracteristici și procesualitate internă: procesul de învățământ ca sistem, caracterul informativ și formativ, procesul de învățământ ca proces al cunoașterii, procesul de învățământ ca proces de comunicare și socializare, principalele accepțiuni ale predării (predarea ca activitate de inducere a învățării, predarea ca ofertă de experiențe de învățare, predarea ca formă de dirijare a învățării, predarea ca transmitere de informații, predarea ca management al învățării și predarea ca instanță de decizie). 3. Noi semnificații și extensii ale conceptului de învățare: extinderea semnificativă a învățării, dincolo de cadrul formal al școlii, către alte sfere, non formale sau informale; învățarea în sens larg; afirmarea și necesitatea ideii de învățare pe tot parcursul vieții; evoluția organizării învățării, de la o învățare disciplinară (fragmentată), spre o învățare structurată și organizată, uneori dincolo de discipline. 4. Învățarea centrată pe copil: particularități și nevoi educaționale individuale, respectarea ritmului propriu de asimilare, adaptarea conținutului învățării, implicarea copilului în toate etapele propriului parcurs educațional, activități de învățare, tipuri de învățare, situații de învățare și strategii de învățare, experiențe de învățare pozitive. 5. Colaborarea grădiniței cu ceilalți factori educaționali: colaborarea grădiniță-familie, consilierea și educația părinților, colaborarea grădiniță-școală, colaborarea grădiniței cu alte instituții/persoane din comunitate, comunicare, negocierea conflictelor, mediere, parteneriat educațional, grupuri parteneriale. 6. Copii cu CES în grădiniță: cerințe educative speciale la preșcolari, colaborarea cu familia și cu alți profesioniști, educația integrată și incluzivă în grădiniță. Notă: Pentru componenta Pedagogie preșcolară din structura probei de concurs se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ. E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII 1. Tradițional și modern în metodica desfășurării activităților instructiv-educative în grădinița de copii: curriculum pentru educația timpurie; plan de învățământ, metodologia de aplicare a planului de învățământ, obiective cadru și obiective de referință, exemple de comportamente, domenii experiențiale, activități de învățare, organizarea și amenajarea spațiului educațional și rolul ariilor de stimulare; 2. Proiectarea didactică - specificul proiectării didactice în grădiniță: lectura personalizată a programelor, planificare calendaristică, proiectare secvențială, proiect de activitate didactică, tema, scop, obiective operaționale, evenimente didactice, activități de învățare, teme anuale de studiu, teme independente, proiecte tematice; 3. Organizarea activităților de învățare în educația timpurie (tipuri, importanță, specific, organizare, desfășurare, evaluare): activități pe domenii experiențiale, jocuri și activități didactice alese, activități de dezvoltare personală, activități integrate, activități transdisciplinare, activități opționale, activități extrașcolare, activități extracurriculare, curriculum ascuns, mediul educațional, ambianța psiho-relațională, modalități de organizare a grupei, modele de aranjare spațială a grupei, grupa combinată; 4. Jocul în educația timpurie: definirea jocului și specificul lui în preșcolaritate. Relația joc/ dezvoltare/învățare, joc - joacă, jucărie, joc de rol, joc didactic, joc senzorial, joc de construcție, joc de mișcare, joc muzical, joc de masă, joc logic, jocul în aer liber. (specificul fiecăruia la vârsta preșcolară, funcțiile, cerințele și condițiile de aplicare); 5. Modalități specifice de realizare a activităților didactice în educația timpurie: memorizare, convorbire, povestire și repovestire, lectura după imagini, joc didactic, exercițiu cu material individual, joc-exercițiu, joc de rol, joc logico-matematic, joc cu text și cânt, joc muzical, joc de mișcare, joc de creație, lectura educatoarei, dramatizare, audiție, pictură, desen, modelaj, colaj; 6. Strategii didactice utilizate în educația timpurie: strategie didactică/de instruire și autoinstruire, metodă de învățământ, procedeu didactic, tehnică, instrument didactic, mijloc de învățământ, material didactic, auxiliare curriculare, auxiliare didactice, fișă de lucru independent; 7. Evaluarea în educația timpurie: funcții (constatativă, predictivă, diagnostică), forme de evaluare (evaluare inițială, evaluare formativă/continuă, evaluare sumativă/cumulativă), metode și instrumente de evaluare - tradiționale și moderne (analiza produselor activității, observația, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani, fișele de evaluare, caietul de observații etc.). BIBLIOGRAFIE PENTRU PEDAGOGIE PREȘCOLARĂ ȘI METODICA DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII www.edu.ro ●

Curriculum pentru învățământul preșcolar, 2008. ●

Ghid de bune practici pentru educația timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, 2008. ● Bizdună, M., Neagu, A., Texte pentru educația limbajului la preșcolar, Editura PROGnosis, București, 2000. ● Bocoș, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. ● Bocoș, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. ● Bocoș, M., Catalano, H., Avram, I., Someșan, E. (coord.), Pedagogia învățământului primar și preșcolar. Instrumente didactice, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj- Napoca, 2009. ● Botiș, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilităților emoționale și sociale ale copiilor, fete și băieți, cu vârsta până la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzău, 2007. ● Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M. Metode interactive și de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006. ● Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Învățarea bazată pe proiecte. Editura Arves, Craiova, 2009. ● Breben, S., Ruiu, G., Fulga, M., Tuturugă, M., Mediul educațional în grădiniță, Editura Reprograph, Craiova, 2005. ● Chiș, V. Pedagogia contemporană - Pedagogia pentru competențe, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2005. ● Ciolan, L., Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Cristea, S. Studii de pedagogie generală, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2009. ● Cucoș, C., Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000. ● Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educațional, Editura V & I Integral, București, 2009. ● Dumitrana, M., Introducere în pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004. ● Dumitrana, M., Învățarea bazată pe cooperare, Editura V & I Integral, București, 2008. ● Farca, S., Cum întâmpinăm copilul ca părinți, bunici, medici și educatori, Editura Trei, București, 2010. ● Frumos, Fl., Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste, Editura Polirom, Iași, 2008. ● Glava, A., Glava, C., Introducere în pedagogia preșcolară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. ● Glava, A., Pocol, M., Tătaru L., Educația timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului preșcolar, Editura Paralela 45, Pitești, 2009. ● Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activități bazate pe inteligențe multiple, Editura Reprograph, Craiova, 2002. ● Ionescu, M., Instrucție și educație, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. ● Joița, E., Educația cognitivă. Fundamente. Metodologie, Editura Polirom, Iași, 2002. ● Joița, E., Instruirea constructivistă - o alternativă. Fundamente. Strategii, Editura Aramis, București, 2006. ● Kolumbus, E.S., Didactica preșcolară ("Is it tomorrow yet?" - titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Editura V&I Integral, București, 1998. ● Manolescu, M., Curriculum pentru învățământul primar și preșcolar. Teorie și practică, Editura Credis, București, 2004. ● Manolescu, M., Activitatea evaluativă între cogniție și metacogniție, Editura Meteor Press, București, 2004. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Marin, T., Teoriile învățării și didactica în schimbare văzute din perspectivă constructivistă, Editura V & I Integral, București, 2009. ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. ● Păiși, Lăzărescu, E., Ezechil, L., Laborator preșcolar, Editura V&I Integral, București, 2010. ● Păun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002. ● Rafailă, E., Educarea creativității la vârsta preșcolară, Editura Aramis, București, 2003. ● Ștefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, București, 2006. ● Tomșa, Gh., Oprescu, N., Bazele teoretice ale psihopedagogiei preșcolare, Editura V&I Integral, București, 2007. ● Voiculescu, E., Pedagogie preșcolară, Editura Aramis, București, 2001. ● Vrașmaș, A. E., Consilierea și educația părinților, Editura Aramis, București, 2002. ● Vrașmaș, E., Educația copilului preșcolar, Editura Pro Humanitas, București, 1999. ● Vrașmaș, E., (coord.), Premisele educației incluzive în grădiniță, Editura Vanemonde, București, 2010. ●

Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped, București, 2002. Autori: Viorica PREDA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții; Maria BIZDUNĂ - Colegiul Pedagogic "Elena Cuza", București; Rodica BRĂNIȘTEANU - Grădinița cu program prelungit "Căsuța cu povești", Bistrița Năsăud; Georgeta IORDACHE - Inspectoratul Școlar al Municipiului București; Georgeta TOMA - Grădinița cu program normal Bascov, Argeș; Gabriela NECULA - Inspectoratul Școlar Județean, Brașov; Daniela LĂUDOIU - Centrul Național de Evaluare și Examinare. CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU SPECIALIZAREA ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,

ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ ȘI ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATE DISCIPLINELOR DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE În contextul contemporan unui cadru didactic i se propune permanent redimensionarea relației dintre achizițiile dobândite pe parcursul formării inițiale și competențele generale și specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ. În contextul contemporan, unui cadru didactic i se propune, permanent, redimensionarea relației dintre achizițiile dobândite prin parcurgerea traseului formării inițiale și competențele generale și specifice solicitate de pragmatica procesului de învățământ, în condițiile valorizării autoformării și autoperfecționării. Pentru profesia de învățător standardul ocupațional este sintetizat astfel: "Învățătorii din învățământul primar predau diferite discipline, pregătesc programe de instruire, organizează activități educative pentru elevii din primul grad școlar." Conform art. 9, alin. (2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice. Programele de concurs pentru ocuparea posturilor de învățător/institutor/profesor pentru învățământul primar sunt concepute și elaborate în acord cu prevederile curriculumului programelor de formare inițială ofertate de instituțiile de învățământ specializate, precum și cu cel pentru învățământul primar. Proba de concurs vizează valorificarea și corelarea achizițiilor din domeniul limbii și literaturii române, al pedagogiei cu cele din didactica specialităților, competențele și conținuturile din programă fiind proiectate într-o viziune curriculară dinamică, sistemică, integratoare. Proiectată pe trei componente - Limba și literatura română, Elemente de pedagogie școlară și Elemente de didactică generală aplicate disciplinelor din învățământul primar, programa pentru concursul național de titularizare în învățământ vizează evaluarea gradului de cunoaștere a conținuturilor științifice fundamentale din domeniile numite mai sus, a tendințelor în evoluția disciplinelor, precum și a capacității de aplicare a acestora în proiectarea, derularea și evaluarea activităților didactice, în acord cu paradigmele actuale ale studierii acestor discipline. B. COMPETENȚELE SPECIFICE ÎNVĂȚĂTORULUI/INSTITUTORULUI/PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR COMPETENȚE SPECIFICE

a) Competențe de comunicare și relaționare:

● utilizarea conceptelor și teoriilor moderne de comunicare: orizontală/verticală, complexă, diversificată și specifică; ● manifestarea comportamentului empatic și a "orientării helping"; ● proiectarea, conducerea și realizarea procesului instructiv-educativ, ca un act de comunicare; ● facilitarea comunicării învățător/institutor-copii-părinți-alte cadre didactice; ● valorificarea metacomunicării în optimizarea relațiilor între cadre didactice; ● exprimarea orală cursivă, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale/orale, a semnificațiilor mijlocite de limbajul scris; ● utilizarea creativă și expresivă a limbajului oral; ● accesarea diverselor surse de informare în scopul documentării; ● derularea unor proiecte de parteneriat școală-familie-comunitate.

b) Competențe metodologice:

● utilizarea adecvată a cunoștințelor de didactică generală, de didacticile disciplinelor, de psihologie și pedagogie școlară/pedagogia învățământului primar în proiectarea și desfășurarea activității didactice cu copiii; ● proiectarea conținuturilor instructiv-educative în acord cu prevederile programei și cu nivelul grupei/clasei la care învățătorul/institutorul își desfășoară activitatea; ● utilizarea optimă a factorilor spațio-temporali, în vederea eficientizării procesului instructiv-educativ; ● proiectarea și utilizarea de strategii didactice eficiente în procesul de predare-învățare-evaluare; ● aplicarea corectă a pedagogiei învățământului primar în procesul de predare-învățare-evaluare; ● abordarea praxiologică a teoriilor cognitive moderne, în vederea stimulării, formării și dezvoltării capacităților de cunoaștere ale elevului; ● manifestarea unei conduite metodologice flexibile și inovative în plan profesional.

c) Competențe de evaluare și autoevaluare a activității didactice:

● utilizarea conceptelor cu care operează evaluarea și a teoriilor moderne în domeniu; ● proiectarea unei evaluări eficiente, organic integrată în activitatea instructiv-educativă; ● utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuală/de grup, precum și a strategiilor de interevaluare.

d) Competențe psiho-sociale:

● selectarea și aplicarea unor comportamente prosociale adecvate, de adaptare eficientă și rapidă la schimbările sociale și la provocările existente; ● operarea cu metode și tehnici eficiente de cunoaștere a naturii umane, în vederea unei comunicări eficiente cu toți partenerii; ● identificarea și aplicarea unor metode și mijloace eficiente de lucru cu copiii, pentru stimularea și facilitarea procesului de socializare a acestora; ● identificarea situațiilor conflictuale într-o relație, analizarea acestora și rezolvarea optimă a conflictului, prin aplicarea unui management eficient, care să valorifice influențele educaționale pozitive ale conflictului; ● asumarea rolului social pentru care a optat, în contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalități și propriului status profesional deținut.

e) Competențe tehnice și tehnologice

● adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare în plan profesional; ● selectarea metodelor optime în vederea asigurării formării deprinderilor practic.

f) Competențe de management al carierei

● utilizarea metodelor și tehnicilor de autocontrol psihocomportamental; ● adoptarea de conduite eficiente pentru depășirea situațiilor conflictuale; ● manifestarea unor conduite (auto) reflexive și de autoresponsabilizare profesională; ● formarea la copii a deprinderii de elaborarea unui plan de acțiune eficient în pregătirea examenelor, concursurilor, competițiilor etc.; ● deschiderea față de provocările care apar în situațiile de competiție, examen, concurs etc.; ● modelarea atitudinilor pozitive necesare elevilor aflați în contexte evaluative; ● asumarea integrală a diferitelor roluri cu implicații docimologice (examinator/ examinat/concurent/supraveghetor). C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 1. LIMBA ROMÂNĂ

a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale referitoare la: sunetele limbii române, la regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; la diftongi, triftongi, hiat, accent.

b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, cuvinte monosemantice/polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/locuțiuni); sensul cuvintelor în context/sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române: mijloace de îmbogățire a vocabularului: interne (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), externe (împrumuturile).

c) Nivelul morfosintactic: părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni substantivale); articolul (clasificare); adjectivul (grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere); pronumele (tipuri, adjectivele pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative, locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice); numeralul (clasificare, cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice, ortografierea adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare, funcții sintactice, valori expresive, punctuația interjecției).

d) Sintaxa propoziției (părți de propoziție, principale, secundare, acordul gramatical între predicat și subiect, acordul logic, acordul prin atracție, acordul atributului cu partea de vorbire determinată).

e) Sintaxa frazei (propoziția, fraza, raporturi sintactice la nivelul propoziției și al frazei); aspecte funcționale referitoare la construirea propozițiilor subordonate (propoziția subiectivă, predicativă, completivă directă, completivă indirectă, circumstanțială de loc, circumstanțială de mod, circumstanțială de timp, circumstanțială de cauză, circumstanțială de scop, circumstanțială condițională, circumstanțială concesivă, circumstanțială consecutivă); expansiunea, contragerea, topica și punctuația acestora.

f) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație în receptarea/construirea mesajului scris.

g) Nivelul stilistic: stilurile funcționale, tipurile de text receptate: narative, descriptive, dialogate, informative, argumentative, stil direct, stil indirect, stil indirect liber.

2. LITERATURA ROMÂNĂ

a) Proza: Specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.

● Concepte operaționale: instanțele comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor); perspectivă narativă (narator obiectiv, subiectiv, narațiune scrisă la persoana I, la persoana a III-a); construcția discursului narativ (particularitățile speciilor literare: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul; acțiune, temă, momentele subiectului, conflict, incipit, final, moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațiale, repere temporale); personaje (tipologie, modalități de caracterizare, limbajul naratorului). ● Conținuturi: - Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă; - Hanu Ancuței de Mihail Sadoveanu; - Moara cu noroc de Ioan Slavici; - Ion de Liviu Rebreanu; - Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu.

b) Poezia: Poezia romantică; Poezia modernă.

● Concepte operaționale: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării poetice: mărci lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonanța, antiteza, comparația, epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția). ● Conținuturi: Conceptele operaționale se vor aplica pe două texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu.

c) Dramaturgia: Specii ale genului dramatic: comedia, drama.

● Concepte operaționale: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, didascalii, conflict dramatic, intrigă, relațiile temporale și spațiale, dialogul, monologul, categorii estetice: comicul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici de caracterizare); ● Conținuturi: - O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale; - Iona de Marin Sorescu. Notă: Componenta Limba și literatura română din structura probei de concurs va cuprinde două părți: - redactarea unui eseu structurat/un eseu liber/un eseu argumentativ în care să se aplice conceptele operaționale enumerate în programă pe un text literar ce aparține scriitorilor studiați; - aplicarea elementelor de limbă română pe un text literar la prima vedere selectat atât din opera scriitorilor studiați, cât și a altor autori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ●

Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979. ●

Dicționarul scriitorilor români, coordonator Mircea Zaciu, Editura Albatros, 2002. ●

Manual de limba română, profil pedagogic, Editura Didactică și Pedagogică, București, ediția 1975-1986. ● Academia Română, DOOM, ediția a II-a, București, 2005. ● Anghelescu, M., Clasicii noștri, Editura Eminescu, București, 1996. ● Anghelescu, M., Ionescu, C., Lăzărescu, Gh., Dicționar de termeni literari, Editura Garamond, 1995. ● Aranghelovici, C., Îndreptar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Editura Saeculum vizual, București, 2007. ● Balota, N., Opera lui T. Arghezi, Editura Eminescu, București, 1982. ● Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1984. ● Braga, C., Nichita Stănescu: orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. ● Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București,1969. ● Chiru, N., Literatura română pentru evaluare continuă și examene-învățământ preuniversitar. Concepte operaționale, comentarii, eseuri, interpretări de text, ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Icar, București, 2009. ● Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu, Romalo, V., Vasiliu, E., Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985. ● Cornea, P., Originile romantismului românesc, Editura Minerva, 1972. ● Irimia, D., Structura stilistică a limbii române contemporane, EȘE, București, 1986. ● Manolescu, N., Arca lui Noe, vol. I-II, Editura Minerva, București, 1980 - 1981. ● Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici. ● Mușat, C., Romanul românesc interbelic, Editura Humanitas, București, 1998. ● Papadima, L., Introducere, comentarii la Comediile lui I. L. Caragiale, Editura Humanitas, Colecția Tezaur, București, 1996. ● Petrescu, I., Eminescu. Modele cosmogonice și viziunea poetică, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. ● Popescu, Șt., Gramatica practică a limbii române, Editura TEDIT FZH, București, 2001. ● Simion, E., Scriitori români de azi, Editura Cartea Românească, București, 1987. ● Vianu T., Arta prozatorilor români, Editura100

1 GRAMAR, București, 2002. ● Zane, R., Marin Preda, Editura Aula, București, 2003. D. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ 1. Finalitățile educației: ideal, scopuri, obiective

a) Definirea și analiza operațională a conceptelor: finalitate, ideal, scop, obiectiv.

b) Taxonomia finalităților. Criterii și sisteme de referință: macro-micro (finalități de sistem - finalități de proces); grad de generalitate; obiective-cadru, obiective de referință; concrete/operaționale); dimensiunea personalității (obiective cognitive, afective, psihomotorii); temporalitate; măsurabilitate ș.a.

c) Operaționalizarea obiectivelor educaționale.

2. Procesul de învățământ - sistem și funcționalitate

a) Procesul de învățământ: concept, structură, funcții, dimensiuni, caracteristici, procesualitate internă, modele explicativ-interpretative;

b) Procesul de învățământ ca interacțiune dinamică între predare, învățare și evaluare;

c) Condiții și factori de creștere a eficienței procesului de învățământ (pertinența curriculumului, coerența, calitatea și armonizarea componentelor structurale, gradul de organizare sistematică a activității, calitatea vieții școlare, personalitatea profesorului, stilurile educaționale, elementele de curriculum ascuns).

3. Învățarea școlară. Orientări contemporane în teoria și practica învățării școlare

a) Conceptele de învățare în sens larg și de învățare școlară (forme, tipuri și niveluri de învățare).

b) Orientări principale în teoriile contemporane ale învățării și relevanța lor pentru instruirea școlară.

c) Condițiile interne și externe ale învățării școlare eficiente.

4. Predarea. Orientări contemporane în teoria și practica predării

a) Conceptul de predare. Relațiile între predare, învățare și evaluare;

b) Predarea ca activitate de organizare și conducere a situațiilor de învățare;

c) Strategii și stiluri de predare;

d) Evaluarea/autoevaluarea comportamentului didactic al învățătorului/institutorului/ profesorului pentru învățământ primar.

Notă: Componenta Elemente de pedagogie școlară din structura probei de concurs va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA ELEMENTE DE PEDAGOGIE ȘCOLARĂ ● Ausubel, D.P., Robinson, R., Învățarea în școală. O introducere în psihologia pedagogică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981. ● Bocoș, M., Jucan, D., Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării. Repere și instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Editura Paralela 45, Pitești. ● Cerghit, I., Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. ● Cristea, S., Finalitățile educației, în Pedagogie, vol. 1, Editura Hardiscom, Pitești, 1996. ● Cristea, S., Obiectivele pedagogice ale procesului de învățământ, în Pedagogie, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești, 1997. ● Cristea, S., Procesul de învățământ - obiect de studiu al didacticii generale, în Pedagogie, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești, 1997. ● Cosmovici, A., (coord. A. Neculau, T. Cozma), Învățarea școlară, în Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și gradul I, Editura Spiru Haret, Iași, 1994. ● Cucoș, C., Finalitățile educației, în Pedagogie, Editura Polirom, Iași, 1996. ● Dragu, A., Structura personalității profesorului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. ● Golu, P., Învățare și dezvoltare, EȘE, București, 1985. ● Ionescu, M., Bocoș, M. (coord.), Tratat de didactică modernă, Editura Paralela 45, Pitești, 2009. ● Iucu, R., Managementul clasei de elevi, Editura "D. Bolintineanu", București, 1999. ● Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Aldin, București, 1999. ● Neacșu, I., Metode și tehnici moderne de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990. ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. ● Neacșu, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990. ● Neacșu, I., Finalitățile educației, în Curs de pedagogie (coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu), Universitatea București, București, 1988. ● Potolea, D., Profesorul și strategiile conducerii învățării, în vol. Structuri, strategii și performanțe în învățământ (coord. I. Jinga, L. Vlăsceanu), Editura Academiei, București, 1989. ● Potolea, D., Teoria și metodologia obiectivelor educaționale, în Curs de pedagogie (coord. I. Cerghit, L. Vlăsceanu), Universitatea București, București, 1988. ● Potolea, D., Stilurile educaționale, în Probleme fundamentale ale pedagogiei (coord. D. Todoran), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982. E. TEMATICA PENTRU ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATĂ ÎN DISCIPLINELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN CICLUL PRIMAR 1. Dimensiuni practice ale Curriculumului în învățământul primar:

a) Documentele curriculare: planul-cadru, programele școlare. Metodologia aplicării lor în ciclul primar;

b) Relația interdeterminativă obiective-conținuturi-metode de predare-învățare-evaluare în învățământul primar;

c) Tipuri de curriculum: core curriculum (de bază, trunchi comun) - curriculum la decizia școlii;

d) Orientări și practici noi în organizarea curriculumului: interdisciplinaritate, organizare de tip integrat, curriculum diferențiat și personalizat.

2. Proiectarea pedagogică a activităților instructiv-educative în învățământul primar:

a) Etapele proiectării pedagogice: definirea obiectivelor și a sistemului de referință spațio-temporal: determinarea conținuturilor; stabilirea strategiei optime de acțiune; stabilirea criteriilor, a probelor și a instrumentelor de evaluare continuă și formativă;

b) Planificarea calendaristică anuală, planificarea semestrială, proiectarea unităților de învățare, proiectarea lecției.

3. Moduri și forme de organizare a procesului instructiv-educativ în învățământul primar:

a) Activități realizate în mediul școlar: lecția - modalitate fundamentală de organizare a activității didactice;

b) Activități realizate în mediul extrașcolar - excursia, vizita.

c) Forme de organizare a activității didactice - activitate frontală, pe grupe, individuală, combinată.

4. Metodologia și tehnologia instruirii:

a) Sistemul metodelor de instruire: clasificare, caracteristicile principalelor metode utilizate în învățământul primar: povestirea, metoda fonetică analitico-sintetică, lectura explicativă, lucrul cu manualul. explicația, conversația euristică, demonstrația, exercițiul, învățarea prin descoperire, problematizarea, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, experimentul, observarea;

b) Mijloace didactice și suporturi tehnice de instruire utilizate în învățământul primar: rol, funcții, valențe formative, limite; exemple de mijloace didactice utilizate în predare-învățare-evaluare la disciplinele din învățământul primar, modalități de integrare în activitatea didactică.

5. Evaluarea didactică - activitate de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a deciziilor educaționale în învățământul primar:

a) Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor și progresului școlar;

b) Metode tradiționale și alternative de evaluare, utilizate în ciclul primar;

c) Tipuri de itemi utilizați în practica școlară (clasele I-IV);

d) Specificul aprecierii elevilor prin calificative; problematica specifică a descriptorilor de performanță;

e) Rolul standardelor curriculare de performanță în realizarea evaluării didactice la macro și micronivel educațional.

Notă: Componenta Elemente de didactică generală aplicată în disciplinele de învățământ din ciclul primar din structura probei de concurs va solicita candidatului rezolvarea a două subiecte care vizează aplicarea noțiunile de didactică la disciplinele din planul-cadru pentru învățământul primar. BIBLIOGRAFIE PENTRU ELEMENTE DE DIDACTICĂ GENERALĂ APLICATĂ ÎN DISCIPLINELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN CICLUL PRIMAR ●

Programe școlare pentru învățământul primar (în vigoare), Comisia Națională pentru Curriculum. ● Cerghit, I., Neacșu, I., Negreț, I., Pânișoară, I.O., Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001. ● Cerghit, I. Perfectionarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983. ● Cerghit, I., Neacșu, I., Metodologia activității didactice, în Didactica, coord. D. Salade, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982. ● Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006. ● Crețu, C., Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1998. ● Crețu, C., Conceptul de curriculum (etimologie, evoluții semantice ale conceptului de curriculum, definiții, componentele curriculumului, tipuri de curriculum), în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (coord. C. Cucoș), Editura Polirom, Iași, 1998. ● Cristea, S., Dicționar de pedagogie, Editura Litera Educațional, Chișinău, 2002. ● Cristea, S., Proiectarea curriculară, în Pedagogia, vol. 2, Editura Hardiscom, Pitești, 1997. ● Crișan, Al. (coord.), Curriculum școlar. Ghid metodologic, Ministerul Educației și Învățământului. Institutul de Științe ale Educației, București, 1996. ● Cucoș, C., Probleme de docimologie didactică, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (coord. C. Cucoș), Editura Polirom, Iași, 1998. ● Ionescu, M., Clasic și modern în organizarea lecției, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. ● Jinga, I., Negreț, I., Dobridor, I., Inspecția școlară și design-ul instrucțional, Editura Aramis, București, 2004. ● Jinga, I., Negreț, I., Învățarea eficientă, Editura Aldiri, București, 1999. ● Jinga, I., Petrescu, A., Evaluarea performanței școlare, Editura Adelfin, București, 1996. ● Molan, V., Didactica disciplinei Limba și literatura română în învățământul primar, Editura Nini Ped, București, 2010. ● Neacșu, I., Stoica, A., (coord.), Ghid general de evaluare și examinare, MEN, Editura Aramis, București, 1996. ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999. ● Manolescu, M., Teoria și metodologia evaluării, Editura Universitară, București, 2010. ● Moise, C., Metode de învățământ, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice (coord. C. Cucoș), Editura Polirom, Iași, 1998. ● Radu, I.T., Evaluarea rezultatelor școlare, în Sinteze pe teme de didactică modernă, București, 1986. ● Stanciu, M., Reforma conținuturilor învățământului. Cadru metodologic, Editura Polirom, Iași, 1999. Autori: Mirela Mihaescu, Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița Mihaela Bucinschi, Școala nr. 36, București Ana Coman, Școala cu cls. I - VIII "Mihai Eminescu", Brăila CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV - EDUCATIVE ÎN GRĂDINIȚA DE COPII ÎN LIMBA RROMANI SPECIALIZAREA EDUCATORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar se adresează absolvenților Școlilor Normale (profil educatori), Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori (profil educatori) și celor cu specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. În baza Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, elevilor aparținând minorităților naționale li se asigură posibilitatea studiului în limba maternă. Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar a fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se, astfel, pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. În ceea ce privește disciplina Metodica predării activităților instructiv - educative în grădinița de copii în limba rromani, programa urmărește perfecționarea pregătirii metodice a educatorilor în vederea creșterii eficienței actului didactic în învățământul preșcolar, contribuind într-o viziune integratoare, alături de componentele de limbă, literatură și civilizație la desăvârșirea competenței lor profesionale. B. COMPETENȚELE SPECIFICE EDUCATORULUI/INSTITUTORULUI/PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR,

CARE PREDĂ ÎN LIMBA RROMANI MATERNĂ Competențele de bază ale educatorului cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile/funcțiile educatoarei. Acestea sunt: ● Aplicarea programei școlare de limba rromani, ținând seama de specificul și de necesitățile copiilor; ● Stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice; ● Crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale copiilor; ● Aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare; ● Alegerea și aplicarea strategiilor de predare - învățare - evaluare potrivite particularităților de vârstă ale copiilor; ● Utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze copiii; ● Realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile copiilor la un moment dat; ● Selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual; ● Asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere; ● Valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; ● Demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI

a) Fonetică și fonologie

● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Alfabetul oficial al limbii rromani.

b) Vocabular

● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); ● Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune: 1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic).

c) Morfologie

● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr); ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția.

d) Sintaxă

● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003 vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilistika e rromane chibăqi teksturenoe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologia), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, curs bilingv destinat studenților rromi de la secția de învățământ deschis la distanță "institutori - profesori de limba rromani", vezi și www.edu.ro 2. LITERATURA RROMANI

a) Cultură și civilizație veche indiană

● Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a proto-rromilor; ● Rromii și limba rromani în context indian; ● Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMANI ● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura Kriterion, București, 1998, vezi și www.edu.ro

b) Folclor și antropologie rromă

● Nomadismul - Model cultural și strategie de supraviețuire: Fond psihologic și practică socială. Perspective istorice asupra migrației. Nomadism și sedentarism. Semnificații de fond cutumiar. Migrația rromilor - fenomen contemporan; ● Cultura materială a rromilor - Meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Între emblematic și stigmatizant; ● Identitate spirituală: Tipologii și structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare; ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic:

a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Petcuț, P., Grigore, D., Sandu, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasele a VI-a - a VII-a, Editura Sigma, București, 2005

c) Literatura rromani pentru copii

PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa se adresează educatoarelor, institutorilor și profesorilor pentru învățământ preșcolar de la școlile/secțiile cu predare în limba și literatura ucraineană maternă și este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului unei instituții de profil, care se prezintă la examenul de ocupare a unui post didactic vacant în învățământul preuniversitar la o școală/secție cu predare în limba ucraineană, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Limba și literatura ucraineană, precum și a metodicii disciplinei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinei Limba și literatura ucraineană și influența modelatoare puternică pe care aceasta o exercită asupra formării și dezvoltării personalității copilului, precum și asupra întregului climat educațional al grădiniței, educatoarele, institutorii și profesorii pentru învățământ preșcolar de la școlile/secțiile cu predare în limba ucraineană trebuie să demonstreze: 1. cunoașterea particularităților de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale copiilor și valorificarea acestora în proiectarea și organizarea procesului de predare - învățare - evaluare 2. pregătire temeinică profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților 3. crearea în grupul de copii a unui climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare 4. utilizarea și crearea de resurse materiale și implicarea resurselor umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale) 5. realizarea demersului didactic în așa fel încât toți copiii și fiecare în parte să-și dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini 6. realizarea de legături intra -, inter -, și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale 7. folosirea strategiilor de evaluare care motivează și stimulează copiii în învățare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui elev 8. colaborarea cu membrii comunității școlare și cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaționale 9. analiza critic-constructivă a experienței în vederea ameliorării activității viitoare 10. respectarea și răspunderea nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovarea unui sistem de valori culturale, morale și civice Educatorii/educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământ preșcolar care predau în grădinițele cu limbă de predare ucraineană, pe lângă demonstrarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor de specialitate și de metodica specialității în limba maternă, sunt evaluați/evaluate și la limba și literatura ucraineană și didactica disciplinei. În cadrul acestor activități se urmărește, în primul rând, evaluarea concepției didactice, a modalităților concrete prin care educatoarea îi pune pe copii în situații concrete de învățare, conducându-i la formarea de capacități și competențe prevăzute de programă, iar cunoștințele concrete de limbă și literatură ucraineană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care educatoarea pune copiii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor solicită din partea educatoarei efortul de a concepe procese și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului grupelor de copii, cu care acesta lucrează. B. COMPETENȚE SPECIFICE EDUCATOARELOR, INSTITUTORILOR,

PROFESORILOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR ● aplicarea programei școlare de limba ucraineană, ținând seama de specificul și de necesitățile copiilor; ● cunoașterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite; ● stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice; ● crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale copiilor; ● aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare; ● alegerea și aplicarea strategiilor de predare - învățare - evaluare potrivite particularităților de vârstă ale copiilor; ● utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze copiii; ● realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile copiilor la un moment dat; ● utilizarea unor forme de management al grupei, în funcție de tipul de activitate proiectat; ● selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual; ● asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere; ● promovarea autonomiei, interacțiunii și posibilității de a lua decizii individuale sau de grup; ● valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; ● demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. Domenii de competență: 1. Curriculum și proiectare didactică ● Documente de lucru ale educatoarei: - Programa de limba ucraineană în școală - Metodologia de aplicare a Programei de limba ucraineană în școală - Scrisori metodice pentru aplicarea programei - Fișa psiho - pedagogică a copilului ● Documente de proiectare didactică: - planificare calendaristică - proiectare pe unități de învățare ● Rolul educatoarei în predarea - învățarea limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană - Particularități ale învățării limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană - Metode și procedee folosite pentru evitarea și înlăturarea greșelilor de pronunție, de limbă și de sens 2. Didactica povestirii - Metode de învățare a povestirii în limba ucraineană - Abordarea textului literar - îndrumarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea unui text - Specificul abordării textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive și dialogate dintr-un text narativ - Specificul abordării textului liric - poezia, versul, strofa - Abordarea textului nonliterar - îndrumarea elevilor pentru înțelegerea textului funcțional 3. Didactica limbii ucrainene - Particularitățile însușirii normelor limbii literare în școală - Strategii de învățare și aplicare a noțiunilor elementare de fonetică și vocabular - Abordarea noțiunilor de limbă ucraineană potrivit principiului concentric - Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul activităților specifice 4. Didactica receptării și producerii textelor orale (comunicarea orală) - Strategii de învățare și exersare a ascultării active - Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet) - Activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat - Comunicare verbală, nonverbală - Strategii de formare a comportamentului de emițător - Componentele comunicării dialogate - adaptarea la particularitățile interlocutorului - Metode și procedee, activități de învățare folosite în dezvoltarea exprimării orale - Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare 5. Managementul grupei - Forme de realizare a obiectivelor activităților didactice organizate frontal, pe grupe, individual - Rolul materialelor și al mijloacelor de învățământ în cadrul activităților desfășurate 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ A. LIMBA UCRAINEANĂ 1. Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane - Omonime - Paronime - Antonime - Sinonime 3. Fonetica - Structura fonetica a cuvintelor - Accentul - Ortoepie - Grafica și ortografia. 4. Morfologia - Obiectul morfologiei. Sensul lexical și gramatical al cuvântului. Categoriile gramaticale. Structura cuvântului. Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană: - Substantivul. - Adjectivul. - Numeralul. - Pronumele. - Verbul. - Participiul. - Gerunziul. - Adverbul. - Prepoziția. - Conjuncția. - Particula. - Interjecția. 5. Sintaxa propoziției. Propoziția ca unitate sintactică de bază - Tipuri de propoziții; - Sintaxa propoziției simple. Părțile principale și secundare de propoziție. - Subiectul. - Predicatul. - Atributul. - Complementul. - Apoziția. 5. BIBLIOGRAFIE M.T. Ivcenko, Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev, 1960. Suciasna ukrajinska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974. D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977. I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978. D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976. I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980. B. LITERATURA UCRAINEANĂ

Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele. - Istoria literaturii ucrainene. - I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida"; - Leonid Hlibov. Fabule; - T. Șevcenko (1814-1861) Tematica creației literare; - Marko Vovciok (1834-1861) "Dva Syny", "Instytutka"; - Ivan Franko (1856-1913) Tematica creației poetice. Proza; - M.Kotiubinskyi (1864-1913) "Tini zabutyh predkiv"; - Olga Kobylianska (1863-1942) "Zemlea", "U nediliu rano zillia kopala"; - Lesia Ukrainka (1871-1913) Tematica creației poetice, "Lisova pisnia"; - Pavlo Tycina "Soneacini Klarnety" - O. Olesi Tematica creației; - Literatura în limba ucraineană din România 6. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE 1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ (Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane). 2. Taxonomia didactică (Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de învățământ (Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare - învățare - evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ). 4. Principiile procesului de învățământ (Principiile didactice - Noțiuni generale. Sistemul principiilor didactice). 5. Curriculum școlar (Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului). 6. Metode de învățământ (Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficienta metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de baza ale elevilor). 7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică (Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecție și utilizare a mijloacelor de învățământ). 8. Forme de organizare și proiectare didactică (Proiectarea didactică - condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice). 9. Evaluarea în procesul de învățământ (Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în: - educarea capacității de autoapreciere; - prevederea eșecului școlar; - stimularea performanței școlare; - dezvoltarea personalității copiilor). 10. Dinamica relației educator-elev în procesul de învățământ (Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației educator-elev. Tipuri de relații). Mușata Bocoș, Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa cărții de Știință, Cluj 2005 BIBLIOGRAFIE C. Cucoș, Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Iași:Polirom, 1998. Tinca Crețu, Psihologia vârstelor, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 380 p. Marin Manolescu, Pedagogie, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2001, p. 332 p. Romița B. Iucu, Instruirea școlară, Iași:Editura Polirom, 2001 Marin Manolescu, Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2002, 248p. Ion Neacșu, Instruire și învățare, București: EDP, 1999. Gheorghe Tomșa, Consilierea și orientarea în școală, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 218p. E. Macovei, Pedagogie, Ed. Didactică și pedagogică 1997 Grupul de lucru pentru disciplina Limba și literatura ucraineană pentru educatoare, învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar și preșcolar Elvira CODREA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Social Simona MALEARCIUC - Școala cu cls. I-VIII Crăciunești, Maramureș Narcisa Nicoleta GRECENIUC - Școala cu cls. I-VIII Valea Vișeului, Maramureș CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI SPECIALIZAREA ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării limbii și literaturii rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământul preuniversitar se adresează absolvenților Școlilor Normale, Colegiilor Universitare Pedagogice de Institutori și celor cu specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar. În baza Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, elevilor aparținând minorităților naționale li se asigura posibilitatea studiului în limba maternă. Programa pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării limbii și literaturii rromani în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământul preuniversitar a fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplinele Limba și literatura rromani maternă și Metodica predării limbii și literaturii rromani și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. În ceea ce privește disciplina Metodica predării limbii și literaturii rromani, programa urmărește perfecționarea pregătirii metodice a cadrelor didactice în vederea creșterii eficienței predării limbii rromani în învățământul primar, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură și civilizație la desăvârșirea competenței lor profesionale. B. COMPETENȚELE SPECIFICE ÎNVĂȚĂTORULUI/INSTITUTORULUI/ PROFESORULUI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR,

CARE PREDĂ LA CLASE CU PREDARE ÎN LIMBA RROMANI Competențele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile/funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt: ● Actualizare, prelucrare, esențializare, ilustrare, reprezentare și dezvoltare a conținutului; ● Valorizarea valențele formative și educative ale conținutului; ● Asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă și expresivă; ● Dezvoltarea conținuturile și strategiile de asimilare, promovând învățarea participativă și creatoare; ● Valorificarea conținutului disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori; ● Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului; ● Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI 1. LIMBA RROMANI

a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică

b) Fonetică și fonologie

● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani; ● Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale; ● Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale; ● Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-; ● Opozițiile ch/s și e/z; ● Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare"; ● Alfabetul oficial al limbii rromani; ● Valorile literelor postpoziționale -q-, -o- și -c-; ● Diftongii.

c) Vocabular

● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime); ● Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/bulgărești și sârbești, românești), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună; ● Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune (1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor -pen/-mos, -ar/-ar-, - lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris; ● Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome.

d) Morfologie

● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția.

e) Sintaxă

● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; ● Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; ● Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilistika e rromane chibăqi teksturenoe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologia), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, curs bilingv destinat studenților rromi de la secția de învățământ deschis la distanță "institutori - profesori de limba rromani"; vezi și www.edu.ro 2. LITERATURA RROMANI

a) Cultură și civilizație veche indiană:

● Cadrul istorico-geografic de formare a civilizației vechi indiene și date generale despre India. Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a protorromilor; ● Rromii și limba rromani în context indian; ● Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE VECHE INDIANĂ ● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura Kriterion, București, 1998, vezi și www.edu.ro

b) Folclor și antropologie rromă:

a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdelezi), b) la care actanții sunt rromi (Vasilca, Paparudele). Zestrea paremiologică (proverbe - zicători); ghicitori; Modele de gândire; asimilare și delimitare față de valorile religioase; credințe și mituri; complexe și practici magicoritualice și relația cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinanți); elemente de port tradițional (diferențieri pe subgrupuri); elemente de artă populară; tipuri de relații intra- și extra-comunitare; pattern-uri care formează imaginile autoreferențiale; modele de viață comunitară în zone compacte și mixte în mediul rural și urban; conservare și evoluție; mutații și factori determinanți. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA FOLCLOR ȘI ANTROPOLOGIE RROMĂ ● Grigore, D., Curs de antropologie și folclor. Introducere în studiul elementelor de cultură tradițională ale identității rrome contemporane, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Petcuț, P., Grigore, D., Sandu, M., Istoria și tradițiile minorității rromani: manual pentru clasele a VI-a - a VII-a, Editura Sigma, București, 2005

c) Literatura rromani pentru copii

● Poezia: Te avelas man grastorro parno - Romka Demeter, O kermuso - Rostas Gyorgy, Dade, kin maqe grastorres! - Leksa Manus, Murre dadesqe - Romka Demeter, O gonorro duje lovenca -Elena Nuică, Octavian Bonculescu, Phen tu manqe, chavorro! - Leksa Manus, E chona - Eslam Drudak, O Kracuno, o phuro - Bățălan Costică, Dade!a - Mihai Năstase Mițan, So kerel o lav? - Rajko Djuric, I chib rromani - Nicoleta Ciuraru, O kurko - lini anoar i rivista "Rromane cerxenorră", Kolinda - Costică Bățălan, Mirri daj - Ionel Cordovan, E rroma - Jupter Borcoi, Duj zambe - Margareta Jimba, Gabriela Moise, Suno fală man - Nicolae Pandelică, Pasmilaj - Mihaela Zătreanu. ● Proza: I buzni thaj le trin buznorre - amboldipen Gheorghe Sarău, I Katitzi - Katarina Taikon, I zor thaj i godi - Jupter Borcoi, O khandino chavo - Jupter Borcoi, O 3uvalo, o Pisomalo thaj o Xer - Andre Barthelemy, O manus thaj pesqe duj chaja - Gheorghe Sarău, O basavno - Borcoi Jupter, I maj gudli pherr - Jupter Borcoi, I cenusotka - Nadia Gazsi, Le meripnaca ano-e jakha - Valerică Stănescu, Le muleca p-o grast - Costică Bățălan, O cem o xasardo - Luminița Cioabă, O rrom, o phuro thaj le duj piră - purani paramici anoar o Balkani, O xanevalipen, Mariana Cozma, Gabriela Moise, O godaver chavorro - Nicolae Pandelică. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMANI PENTRU COPII ● Borcoi, J., Pandelică, N., Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas o oxtoto siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2009 ● Cordovan, I., Palfi-Tamaș, N., I rromani chib thaj i literatura vas o sovto siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2008 ● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000 ● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas i trinto klasa, Editura Sigma, București, 2005 ● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas i starto klasa, Editura Sigma, București, 2006 ● Sarău, Gh., I rromani chib thaj i literatura vas o paneto siklovipnasqo bers, Editura ALPHA MDN, București, 2007 ● Sarău, Gh., Moise, G., Căldăraru, M., I rromani chib thaj i literatura vas o eftato siklovipnasqo bers, Editura VANEMONDE, București, 2008 D. TEMATICA PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI 1. Reforma curriculară în învățământul primar ● Conceptul de curriculum; ● Finalitățile învățământului primar; ● Obiectivele ciclurilor curriculare ale învățământului primar. 2. Curriculum în limba și literatura rromani în învățământul primar: ● Specificul curriculumului de limba rromani în învățământul primar; ● Receptarea mesajului oral: - strategii de formare a comportamentului; - strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet); - forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat; - modalități de operare a relațiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie). ● Exprimarea orală: - strategii de formare a comportamentului de emițător; - comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularitățile interlocutorului: comunicare prin imagini; - metode și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale. ● Receptarea mesajului scris: - strategiile învățării citirii și scrierii la clasa I; - metode de învățare a citirii și scrierii la clasa I; - specificul utilizării mijloacelor de învățământ în lecțiile de limba rromani la clasa I; - modalități de tratare diferențiată a elevilor în procesul de învățare a citirii și scrierii; - tipuri de activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris și la dezvoltarea exprimării scrise. - textul narativ: - structura operei literare/rezumatul/povestirea; - personajul literar/portretul literar; - dialogul/monologul; - descrierea; - demonstrația și argumentația. - textul liric: - specificul abordării textului liric în învățământul primar/gimnazial/liceal. - textul nonliterar: - specificul abordării textului nonliterar în învățământul primar/gimnazial/ liceal. ● Organizarea textului scris în funcție de scopul redactării: - planul inițial al compunerii, părțile unei compuneri, etc.; - contexte de realizare; - scrierea funcțională; - scrierea imaginativă; - scrierea despre textul literar; - biletul, scrisoarea, eseul; - tipurile de compuneri; - povestirea, rezumatul. ● Particularitățile însușirii normelor limbii literare; ● Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul lecțiilor de limba rromani. 3. Evaluarea - activitate de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a deciziilor educaționale: ● rolul standardelor curriculare de performanță. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a elevilor în funcție de standardele curriculare de performanță. BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII RROMANI ● Crețu, T., Psihologia vârstelor, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro ● Cucoș, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998 ● Iucu, R. B., Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001 ● Iucu, R. B., Manolescu, M., Pedagogie, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2001 ● Manolescu, M., Evaluarea școlară - un contract pedagogic, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2002 ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 ● Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro Autori: Ionel Cordovan, învățător-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor; Noemi Cordovan, educatoare-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor; Petronia Scripcariu, inspector școlar, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani; Mariana Cozma, institutor-profesor, Școala cu clasele I-VIII Napradea, Sălaj; Loredana Mihaly, Școala cu clasele I-VIII "Vasile Alecsandri", Baia Mare. CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINELE LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE SPECIALIZAREA ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa se adresează învățătorilor, institutorilor și profesorilor pentru învățământ primar de la secțiile cu predare în limba și literatura ucraineană maternă și este concepută astfel încât să răspundă schimbărilor intervenite în activitatea didactică din perspectiva noii abordări curriculare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului unei instituții de profil, care se prezintă la examenul de ocupare a unui post didactic vacant în învățământul preuniversitar la o școală/secție cu predare în limba ucraineană, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Limba și literatura ucraineană, precum și a metodicii disciplinei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinei Limba și literatura ucraineană și influența modelatoare puternică pe care aceasta o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii învățătorii, institutorii și profesorii pentru învățământ primar de la secțiile cu predare în limba ucraineană trebuie să demonstreze: 1. cunoașterea particularităților de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale copiilor și valorificarea acestora în proiectarea și organizarea procesului de predare - învățare - evaluare 2. pregătire temeinică profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților 3. crearea în grupul de copii a unui climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare 4. utilizarea și crearea de resurse materiale și implicarea resurselor umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale) 5. realizarea demersului didactic în așa fel încât toți copiii și fiecare în parte să-și dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini 6. realizarea de legături intra -, inter -, și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale 7. folosirea strategiilor de evaluare care motivează și stimulează copiii în învățare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui elev 8. colaborarea cu membrii comunității școlare și cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaționale 9. analiza critic-constructivă a experienței în vederea ameliorării activității viitoare 10. respectarea și răspunderea nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovarea unui sistem de valori culturale, morale și civice Învățătorii, institutorii, profesorii pentru învățământ primar care predau în grădinițele și școlile cu limbă de predare ucraineană, pe lângă demonstrarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor de specialitate și de metodica specialității în limba maternă, sunt evaluați și la limba și literatura ucraineană și didactica disciplinei. În cadrul acestor activități se urmărește, în primul rând, evaluarea concepției didactice, a modalităților concrete prin care învățătorul/ învățătoarea îi pune pe copii în situații concrete de învățare, conducându-i la formarea de capacități și competențe prevăzute de programă, iar cunoștințele concrete de limbă și literatură ucraineană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care învățătorul/învățătoarea pune copiii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor solicită din partea învățătorului/învățătoarei efortul de a concepe procese și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului claselor, grupelor de copii, cu care acesta lucrează. B. COMPETENȚE SPECIFICE ÎNVĂȚĂTORILOR, INSTITUTORILOR,

PROFESORILOR PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR ● aplicarea programei școlare de limba ucraineană, ținând seama de specificul și de necesitățile elevilor; ● cunoașterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite; ● stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice; ● crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale elevilor; ● aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare; ● alegerea și aplicarea strategiilor de predare - învățare - evaluare potrivite particularităților de vârstă ale elevilor; ● utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze elevii; ● realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile elevilor la un moment dat; ● utilizarea unor forme de management al clasei în funcție de tipul de activitate proiectat; ● selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual; ● asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere; ● promovarea autonomiei, interacțiunii și posibilității de a lua decizii individuale sau de grup; ● valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare; ● demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente. Domenii de competență: 1. Curriculum și proiectare didactică ● Documente de lucru ale învățătorului: - Programa de limba ucraineană în școală - Metodologia de aplicare a Programei de limba ucraineană în școală - Scrisori metodice pentru aplicarea programei - Fișa psiho - pedagogică a copilului ● Documente de proiectare didactică: - planificare calendaristică - proiectare pe unități de învățare ● Rolul învățătorului în predarea - învățarea limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană - Particularități ale învățării limbii ucrainene în unitățile și secțiile cu predare în limba ucraineană - Metode și procedee folosite pentru evitarea și înlăturarea greșelilor de pronunție, de limbă și de sens 2. Didactica povestirii - Metode de învățare a povestirii în limba ucraineană - Abordarea textului literar - îndrumarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea unui text - Specificul abordării textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive și dialogate dintr-un text narativ - Specificul abordării textului liric - poezia, versul, strofa - Abordarea textului nonliterar - îndrumarea elevilor pentru înțelegerea textului funcțional 3. Didactica limbii ucrainene - Particularitățile însușirii normelor limbii literare în școală - Strategii de învățare și aplicare a noțiunilor elementare de fonetică și vocabular - Abordarea noțiunilor de limbă ucraineană potrivit principiului concentric - Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul activităților specifice 4. Didactica receptării și producerii textelor orale (comunicarea orală) - Strategii de învățare și exersare a ascultării active - Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet) - Activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat - Comunicare verbală, nonverbală - Strategii de formare a comportamentului de emițător - Componentele comunicării dialogate - adaptarea la particularitățile interlocutorului - Metode și procedee, activități de învățare folosite în dezvoltarea exprimării orale - Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare 5. Managementul clasei - Forme de realizare a obiectivelor activităților didactice organizate frontal, pe grupe, individual - Rolul materialelor și al mijloacelor de învățământ în cadrul activităților desfășurate 4. TEMATICA PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ A. LIMBA UCRAINEANĂ 1. Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane - Omonime - Paronime - Antonime - Sinonime - Structura lexicului ucrainean 3. Fonetica - Structura fonetica a cuvintelor - Accentul - Ortoepie - Grafica și ortografia. 4. Morfologia - Obiectul morfologiei. Sensul lexical și gramatical al cuvântului. Categoriile gramaticale. Structura cuvântului. Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană: - Substantivul. - Adjectivul. - Numeralul. - Pronumele. - Verbul. - Participiul. - Gerunziul. - Adverbul. - Prepoziția. - Conjuncția. - Particula. - Interjecția. 5. Sintaxa propoziției. Propoziția ca unitate sintactică de bază - Tipuri de propoziții; - Sintaxa propoziției simple. Părțile principale și secundare de propoziție. - Subiectul. - Predicatul. - Atributul. - Complementul. - Apoziția. 5. BIBLIOGRAFIE M.T. Ivcenko, Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev, 1960. Suciasna ukrajinska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974. D.H. Mazilu, Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, EDP, București, 1977. I. Rebușapca, Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, EDP, București, 1978. D.H. Mazilu, Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976. I. Rebușapca, Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980. B. LITERATURA UCRAINEANĂ

Elemente de teorie literară: structura operei literare, mijloace și procedee artistice, analiza literară a operei, conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele. - Istoria literaturii ucrainene. - I.P. Kotlearevskyi (1709-1838) "Natalka Poltavka", "Eneida"; - Leonid Hlibov. Fabule; - T. Șevcenko (1814-1861) Tematica creației literare; - Marko Vovciok (1834-1861) "Dva Syny", "Instytutka"; - Ivan Franko (1856-1913) Tematica creației poetice. Proza; - M. Kotiubinskyi (1864-1913) "Tini zabutyh predkiv"; - Olga Kobylianska (1863-1942) "Zemlea", "U nediliu rano zillia kopala"; - Lesia Ukrainka (1871-1913) Tematica creației poetice, "Lisova pisnia"; - Pavlo Tycina "Soneacini Klarnety" - O. Olesi Tematica creației; - Literatura în limba ucraineană din România 6. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE 1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ (Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane). 2. Taxonomia didactică (Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice). 3. Procesul de învățământ (Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare - învățare - evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ). 4. Principiile procesului de învățământ (Principiile didactice - Noțiuni generale. Sistemul principiilor didactice). 5. Curriculum școlar (Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului). 6. Metode de învățământ (Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficienta metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de baza ale elevilor). 7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică (Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecție și utilizare a mijloacelor de învățământ). 8. Forme de organizare și proiectare didactică (Proiectarea didactică - condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice). 9. Evaluarea în procesul de învățământ (Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în: - educarea capacității de autoapreciere; - prevederea eșecului școlar; - stimularea performanței școlare; - dezvoltarea personalității copiilor). 10. Dinamica relației educator-elev în procesul de învățământ (Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației educator-elev. Tipuri de relații). BIBLIOGRAFIE C. Cucoș, Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Iași:Polirom, 1998. Tinca Crețu, Psihologia vârstelor, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 380 p. Marin Manolescu, Pedagogie, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2001, p. 332 p. Romița B. Iucu, Instruirea școlară, Iași:Editura Polirom, 2001 Marin Manolescu, Evaluarea școlară - un contract pedagogic, București: Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", 2002, 248p. Ion Neacșu, Instruire și învățare, București: EDP, 1999. Gheorghe Tomșa, Consilierea și orientarea în școală, București: Universitatea București, Editura CREDIS, 2001, 218p. E. Macovei, Pedagogie, Ed. Didactică și pedagogică 1997 Mușata Bocoș, Teoria și practica cercetării pedagogice, Ed. Casa cărții de Știință, Cluj 2005 Grupul de lucru pentru disciplina Limba și literatura ucraineană pentru învățători, institutori și profesori pentru învățământ primar Elvira CODREA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali Simona MALEARCIUC - Școala cu cls. I-VIII Crăciunești, Maramureș Narcisa Nicoleta GRECENIUC - Școala cu cls. I-VIII Valea Vișeului, Maramureș CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ SPECIALIZAREA PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar se adresează profesorilor absolvenți de învățământ superior. În baza Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a Ordinului Ministrului nr. 3533/1999, elevilor aparținând minorităților naționale, care învață în școli cu predare în limba română, li se asigură posibilitatea studiului limbii materne. Disciplina Limba și literatura rromani maternă, cu 3-4 ore/săptămână, face parte din trunchiul comun și nu în regim opțional (CDȘ) - pentru predarea limbilor materne la clasele la care procesul de învățământ nu decurge integral în propria limbă maternă. În cazul în care procesul de învățământ decurge integral în limba maternă, numărul de ore atribuit disciplinei Limba și literatura rromani este cel menționat în Planul cadru de învățământ pentru clasele I - VIII pentru învățământul în limbile minorităților naționale. Programa pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă în vederea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învățământul preuniversitar a fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina Limba și literatura rromani maternă și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. În ceea ce privește disciplina Metodica predării limbii și literaturii rromani maternă, programa urmărește perfecționarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea creșterii eficienței predării limbii rromani în învățământul primar, gimnazial și liceal, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură și civilizație la desăvârșirea competenței lor profesionale. B. COMPETENȚELE SPECIFICE ALE PROFESORULUI DE LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ Competențele de bază ale profesorului de limba și literatura rromani maternă cerute la examenul de ocuparea posturilor didactice derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile/funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt: ● Actualizare, prelucrare, esențializare, ilustrare, reprezentare și dezvoltarea conținutului; ● Valorizarea valențelor formative și educative ale conținutului; ● Asimilarea tehnicilor de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă și expresivă; ● Dezvoltarea conținuturilor și a strategiilor de asimilare, promovând învățarea participativă și creatoare; ● Valorificarea conținutului disciplinei de examen, formând comportamente raportate la valori; ● Însușirea teoriei și a metodologiei studierii personalității copilului; ● Utilizarea obiectivelor învățământului contemporan. C. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU LIMBA ȘI LITERATURA RROMANI MATERNĂ 1. LIMBA RROMANI MATERNĂ

a) Limba rromani comună și teoria straturilor dialectale de evoluție istorică

● Limba rromani comună. Teoria celor trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică. Dialectele rrome din spațiul geografic românesc și relația lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evoluție istorică: Stratul I (dialectul rromilor "ursari", "spoitori" și "carpatici"), Stratul II - III (dialectul rromilor "căldărari"). Analizarea unui text dialectal rrom (căldărăresc, spoitoresc, ursăresc, carpatic - din România - sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spațiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice și sintactice.

b) Fonetică și fonologie

● Sistemul vocalic și consonantic al limbii rromani. Transformări (accidente, alterări) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (afonizarea), contragerea, dobândirea atipică a aspirației, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspirației, proteza, sincopa ș.a. Trecerea lui v în semiconsoana w și efectele sale. Trecerea grupurilor -vn- și -pn- în -m- și efectele sale. Trecerea, în dialectul rromilor căldărari, a vocalei -i- în varianta fonetică -i-, respectiv, trecerea lui -e- în -e-. Opozițiile ch/s și e/z. Valorile semantice ale vocalelor a și o în dihotomia "apropiere/depărtare". Alfabetul oficial al limbii rromani. Valorile literelor postpoziționale -q-, -o- și -c-. Diftongii.

c) Vocabular

● Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Sensul propriu și sensul figurat. Relații semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexicală a limbii rromani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenești, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcești, grecești, sud-slave/ bulgărești și sârbești, românești), neologic. Elemente rrome cu origine necunoscută în limba rromani comună. Modalități de îmbogățire a lexicului limbii rromani comune (1. mijloacele interne de îmbogățire (derivarea - cu sufixe și prefixe - și compunerea); 2. mijloacele externe de îmbogățire: împrumuturile și calcul lingvistic). Rolul sufixelor - pen/-mos, -ar/-ar-, -lin, -no, -utno, - (v) alo, -utro, -isar-/-izel ș.a. Perspectiva creațiilor independente în limba rromani. Principiile moderne de lexicalizare a limbii rromani în viziunea școlii Grupului de Cercetări și Acțiuni în Lingvistica Români al Uniunii Rromani (IRU) și al Centrului de Studii Rrome din cadrul Universității Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de redactare lexicografică utilizată în elaborarea glosarelor, lexicoanelor, vocabularelor și a dicționarelor rrome.

d) Morfologie

● Părțile de vorbire flexibile: articolul (hotărât și nehotărât), substantivul: tipuri de substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția.

e) Sintaxă

● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. ● Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. ● Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău, Gh., Curs de limba rromani, Editura Sigma, București, 2008 ● Sarău, Gh., Lexicologie rromă, Editura CREDIS, Universitatea București, 2003, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Limba rromani (Morfologie și sintaxă), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Stilistica limbii rromani în texte (Antologie de traduceri și redactări). I stilistika e rromane chibăqi teksturenoe (Amboldimatenqi aj redakcienqi antologia), Editura CREDIS, Universitatea București, 2002, curs bilingv destinat studenților rromi de la secția de învățământ deschis la distanță "institutori - profesori de limba rromani"; vezi și www.edu.ro 2. LITERATURA RROMANI MATERNĂ

a) Cultură și civilizație veche indiană

● Cadrul istorico-geografic de formare a civilizației vechi indiene și date generale despre India. Realitățile culturale și lingvistice din vechea Indie - locul de obârșie a protorromilor; ● Rromii și limba rromani în context indian; ● Originea poporului rrom - realitate și legendă (Kanauj); ● Drumul proto-rromilor spre Europa (dovezi lingvistice, repere istorico-geografice, argumente etnologice etc.). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE VECHE INDIANĂ ● Itu, M., Moleanu, J., Cultură și civilizație indiană, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Rromii, India și limba rromani, Colecția "Biblioteca rromă", nr. 4, Editura Kriterion, București, 1998, vezi și www.edu.ro

b) Folclor și antropologie rromă

● Nomadismul - Model cultural și strategie de supraviețuire: Fond psihologic și practică socială. Perspective istorice asupra migrației. Nomadism și sedentarism. Semnificații de fond cutumiar. Migrația rromilor - fenomen contemporan. ● Cultura materială a rromilor - Meșteșug și reprezentare: Coordonate istorice și premise metodologice ale heteroidentificării. Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Între emblematic și stigmatizant. ● Identitate spirituală: Tipologii și structuri conceptuale ale dinamicii înrudirii. Limbaje rituale premaritale și nupțiale. Rromanipen-ul și mistica purității. Nașterea, copilul și treptele inițiatice. Modele educaționale de referință. Imagini ale morții și cutume funerare. Formele de control și sancțiune socială/divină. Familia - Model de autoidentificare. ● Obiceiurile din ciclul familial sau riturile de trecere (generalități, structuri magicoritualice, cântecele): nașterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie și astrologie; descântecele; complexe ritualice din ciclul calendaristic:

c) Istoria literaturii rrome

● Exemplificări din creațiile autorilor culți rromi din diferite țări: Mateo Maximoff, Dragana Stefanovic (Franța), Santino Spinelli (Italia), Rajko Djuric (Germania), Slobodan Brebeski, Bairam Haliti (Serbia), Leksa Manus (Letonia), Bronislawa Weis = Papusa, St. Stankievicz = Stahiro (Polonia), A. Horvatova (Republica Slovacă), Al. Pankov, Romka Demeter (Rusia), Katarina Taikon (Suedia), Daroczi Choli Joysi (Ungaria). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA ISTORIA LITERATURII RROME ● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000

d) Literatura rromă cultă din România

● Creația scriitorilor și poeților Gh. Păun - Ialomițeanu, Luminița Mihai Cioabă, Irina Gabor - Zrinyi, Marius Lakatos, Delia Grigore, Valerică Stănescu, Jupter Borcoi, Nicolae Pandelică și a folcloriștilor rromi (Costică Bățălan). BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LITERATURA RROMĂ CULTĂ DIN ROMÂNIA ● Rajko Djuric, Istoria literaturii rrome. I historia e rromane literaturaqi. Traducător: Sorin Georgescu; referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarău, Editura CREDIS, Universitatea din București, 2002, vezi și www.edu.ro ● Sarău, Gh., Culegere de texte în limba rromani, Editura Didactică și Pedagogică - R. A., București, edițiile 1995, 1999, 2000 D. TEMATICA PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI MATERNE 1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ. Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica specială. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane; 2. Taxonomia didactică. Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice; 3. Procesul de învățământ. Componente și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ; 4. Curriculum școlar. Concept și evoluție. Conținutul învățământului - Caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului; 5. Metode de învățământ. Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor; 6. Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele de învățământ-suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ; 7. Forme de organizare și de proiectare didactică. Proiectarea didactică-condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice; 8. Evaluarea în procesul de învățământ. Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în:

a) educarea capacității de autoapreciere;

b) prevenirea eșecului școlar;

c) stimularea performanței școlare;

d) dezvoltarea personalității elevilor;

9. Dinamica relației profesor - elev în procesul de învățământ. Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor - elev. Tipuri de relații. BIBLIOGRAFIE PENTRU DIDACTICA ȘI METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII RROMANI MATERNE ● Crețu, T., Psihologia vârstelor, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro ● Cucoș, C. (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași 1998 ● Iucu, R. B., Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001 ● Iucu, R. B., Manolescu, M., Pedagogie, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2001 ● Manolescu, M., Evaluarea școlară - un contract pedagogic, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2002 ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 ● Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001, vezi și www.credis.ro Autori: Ionel Cordovan, învățător-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor; Noemi Cordovan, educatoare-profesor, Școala cu clasele I-VIII Ineu, Bihor; Petronia Scripcariu, inspector școlar, Inspectoratul Școlar Județean Botoșani; Mariana Cozma, institutor-profesor, Școala cu clasele I-VIII Napradea, Sălaj; Loredana Mihaly, Școala cu clasele I-VIII "Vasile Alecsandri", Baia Mare. CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA RUSĂ MODERNĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezentul document conține Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante din învățământul preuniversitar, adresată cadrelor didactice care predau limba rusă (limba modernă 1, limba modernă 2, limba modernă 3) ca disciplină de studiu aparținând de aria curriculară Limbă și comunicare. Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor de limba rusă modernă declarate vacante din învățământul preuniversitar este concepută astfel încât să asigure cadrul normativ pentru evaluarea ansamblului de competențe și de cunoștințe din domeniul limbii, literaturii, culturii și civilizației ruse, precum și a competenței pedagogice, necesare accederii la funcția didactică de profesor titular. Astfel, conținutul programei se raportează la prevederile Curriculumului național în vigoare, la cerințele programelor pentru evaluările și examenele naționale, și este în acord cu documentele europene de referință ale domeniului [Cadrul european comun de referință pentru limbi: învățare-predare-evaluare, Recomandarea Parlamentului european și a Consiliului Uniunii Europene, din 18 decembrie 2006, privind competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC)]. Prin cunoștințe de limbă, literatură, cultură și civilizație rusă se înțelege ansamblul achizițiilor de tip academic dobândite în cadrul studiilor universitare, redate într-o formă sintetică și reconsiderate din perspectiva aplicabilității lor în activitatea didactică. Această orientare în abordarea conținutului evaluării candidaților pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor de limba rusă modernă declarate vacante se impune cu atât mai mult în condițiile existenței unor programe flexibile și a manualelor alternative, care solicită din partea profesorului un efort suplimentar pentru proiectarea unor demersuri didactice individualizate, în funcție de particularitățile de vârstă și de nevoile de învățare ale elevilor cu care lucrează. Pe baza programei se va evalua nivelul de cunoaștere a conținuturilor științifice fundamentale de limbă, literatură, cultură și civilizație rusă, a principiilor didacticii și ale metodicii predării-învățării limbilor moderne, în general, și ale limbii ruse, în particular, demonstrarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice, precum și a abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. COMPETENȚELE NECESARE PROFESORULUI DE LIMBA RUSĂ MODERNĂ Cadrul didactic va trebui să dovedească, în activitatea sa curentă de organizare a procesului de învățare-predare-evaluare, competențe care vizează: - cunoașterea și aplicarea adecvată a conținuturilor științifice proprii disciplinei; - cunoașterea și aplicarea corectă a principiilor didactice în metodica predării limbii ruse ca limbă modernă; - utilizarea corectă a documentelor școlare în vigoare ale curriculumului național, corespunzător nivelului de învățământ cărora li se adresează: structura și componentele programelor școlare, obiective cadru/obiective de referință, competențe generale/ competențe specifice, arii tematice, acte de vorbire, elemente de construcție a comunicării; sugestii metodologice/sugestii de activități de învățare; - planificarea calendaristică, proiectarea unităților de învățare, elaborarea și aplicarea instrumentelor de evaluare inițială, curentă și sumativă; prelucrarea rezultatelor și utilizarea feedbackului pentru reglarea procesului de instruire; - elaborarea unor secvențe de interacțiune cu elevii, pentru atingerea unui obiectiv al învățării; valorificarea conținuturilor învățării; selectarea activităților de învățare și a materialelor didactice; - integrarea elementelor de cultură și civilizație în activitatea didactică; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la obiectivele/competențele și conținuturile învățării; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - capacitatea de a construi un climat educativ interactiv de cooperare, stimulativ, cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ Fonetică și fonologie Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică Cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemia. Sinonimia, antonimia, omonimia. Vocabularul activ, vocabularul pasiv. Lexicul rus ca sistem deschis (fond originar și elemente de împrumut, neologisme, arhaisme). Frazeologie Echivalențe totale, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxă Substantivul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale substantivului. Clasele lexico-gramaticale ale substantivului. Adjectivul - prezentare generală. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație (sintetice și analitice). Pronumele - prezentare generală. Criterii de clasificare. Numeralul - prezentare generală. Clasele numeralului. Verbul - prezentare generală. Categoriile gramaticale ale verbului (diateză, mod, timp, persoană, număr). Aspectul verbal; posibilități de echivalare în limba română. Verbe de mișcare unidirecționale și pluridirecționale, prefixate și neprefixate. Infinitivul, participiul și gerunziul ca forme verbale. Adverbul - prezentare generală. Clasificarea adverbului. Cuvintele auxiliare. Structura propoziției: propoziții monomembre și bimembre. Exprimarea relațiilor temporale, spațiale, instrumentale, condiționale, concesive, cauzale, finale, consecutive, atributive. Structura frazei. Tipuri de fraze. Joncțiunea în frază. Coordonarea și subordonarea în frază. B. LITERATURA RUSĂ Curente și orientări în literatura rusă din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Romantismul. A.S. Pușkin - lirica, poemele epice (Țiganii, Călărețul de aramă), romanul în versuri Evgheni Oneghin. Rolul lui Pușkin în dezvoltarea limbii ruse literare și a literaturii ruse moderne. Ecoul creației pușkiniene în cultura română. M.I. Lermontov - lirica, poemul Demonul. Romanul Un erou al timpului nostru. N.V. Gogol - promotor al "școlii naturale". Romanul Suflete moarte. Dramaturgia - Revizorul. Curente și orientări în literatura rusă din a doua jumătate a sec. al XIX-lea. Epoca de apogeu a romanului realist rus. F.M. Dostoievski - creator al romanului psihologic, psihanalitic, polifonic: Crimă și pedeapsă, Frații Karamazov. Rezonanța universală a operei dostoievskiene. L.N. Tolstoi - Romanul Război și pace (structură, compoziție, gen). Romanul Anna Karenina (structură, compoziție, stil). Tipologia personajelor în romanele lui L.N. Tolstoi. Rezonanța universală a operei lui L.N. Tolstoi. A.P. Cehov - Proza scurtă: Profesorul de literatură, Salonul numărul șase, Casa cu mezanin, Zvăpăiata, Ionîci; modernitatea și dimensiunea simbolică a povestirilor lui Cehov. Dramaturgia: Pescărușul, Unchiul Vania, Trei surori, Livada cu vișini. Rezonanța universală a operei cehoviene. Orientări și curente în literatura rusă de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX. Modernismul rus, concepții estetico-filosofice și reprezentanți. S.A. Esenin - motivele liricii lui Esenin. Poetica lui Esenin. Rezonanța universală a operei lui Esenin. V.V. Maiakovski - Poemele lirice - Norul cu pantaloni, Omul. B.L. Pasternak - Romanul lirico-filosofic - Doctor Jivago. M.A. Bulgakov - Romanul Maestrul și Margareta - substratul filosofic. M.A. Șolohov - Romanul Donul liniștit. Destinul individual și destinul istoric în român. Curente și orientări în perioada sovietică a literaturii ruse. Tendințe și orientări în literatura rusă contemporană. C. METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI LIMBA RUSĂ MODERNĂ Procesul de învățământ. Componentele și variantele instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între învățare-predare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ. Principiile procesului de învățământ. Prezentare generală. Sistemul principiilor didactice. Strategiile învățării. Învățarea bazată pe competențe. Metode tradiționale și moderne de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și dezvoltarea competențelor de bază. Mijloace de învățământ, integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele didactice - suport al activității didactice. Modalități de selectare și utilizare a mijloacelor de învățământ. Forme de organizare și proiectare didactică. Planificarea calendaristică. Proiectarea unității de învățare. Proiectarea lecției. Metodica și metodologia proiectării lecțiilor de limba rusă în raport cu tema și scopul lecției. Evaluarea în procesul de învățământ. Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în educarea elevilor. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ A. LIMBA RUSĂ

Filologie rusă, E.U.B., București, 1990 - 2010

Russkaja grammatika, pod red. N.I. Shvedova, V.V. Lopatin, Ed. Russkij jazyk, Moskva, 1990. Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei, E.U.B., București, 1994. Chirilă, F., Limba și cultura rusă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002. Chirilă, F., Limba rusă contemporană. Morfologia, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007. Evseev, I. (coord.), Limba rusă contemporană, E.D.P., București, 1982. Fodor, Ecaterina, Limba rusă literară contemporană (Fonetică, fonologie, formarea cuvintelor), T.U.B., București, 1983. Fodor, Ecaterina și Vaimberg, S. (red.), Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă și română, T.U.B., București, 1985. Fomina, M.I., Sovremennyj russkij jazyk. Leksikologija, Moskva, 1990. Formanovskaja, N.I., Slozhnoe predlozenie v sovremennom russkom jazyke. Teorija i upraznenija, Moskva, 1989. Iurac, S., Limba rusă contemporană: morfologia, E.U.B., București, 2008. Nistor, M., Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziției, E.U.B., București, 2006. Nistor, M., Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei, E.U.B., București, 2009. Oiță, I. et al., Prelegeri de limbă și literatură rusă destinate cursurilor de perfecționare, vol. I-IV, T.U.B., București, 1983-1988. Pedestrașu, A. Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziției. E.U.B., București, 1994. B. LITERATURA RUSĂ Balan, D., Russkaja poezija XX veka, București, 1997. Bălănescu, Sorina, Dramaturgia cehoviană - simbol și teatralitate, Editura Junimea, Iași, 1983. Cotorcea, Livia, În căutarea formei, Editura Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1995. Cotorcea, Livia, Lirica rusă în prima jumătate a secolului al XX-lea. Antologie, Centrul de multiplicare al Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1973. Cotorcea, Livia, Literatura și civilizația rusă în prima jumătate a secolului al XX-lea, Centrul de multiplicare al Universității "Al.I. Cuza", Iași, 1980. Crasovschi, Axinia, Prozatori ruși. Secolele XIX-XX, E.U.B., București, 2008. Dobre, Aneta, Serghei Esenin. Textul lumii, E.U.B., București, 1984. Dobre, Aneta, Teme și variațiuni, E.U.B., București, 1994. Dobre, Aneta, Consonanțe. Poezia rusă modernă, E.U.B., București, 2009. Ghijițchi, A. Romantismul rus (Poezia), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975. Kovacs, A., Istorija russkoj literatury XIX veka, T.U.B., București, 1986. Kovacs, A., Poetica lui Dostoievski, Editura Corint, București, 2008. Kuleșov, V.I., Istorija russkoj literatury. X-XX vv., Russkij jazyk, Moscova 1989. Olteanu, Antoaneta, Literatură rusă contemporană. Direcții de evoluție a prozei, Editura Paideia, București, 2005, sau ediția a doua, Proza rusă contemporană, Editura Paideia, București, 2008. Pop, M., Ce este literatura? Școala formală rusă. Antologie, Editura Univers, București, 1984. Șoptereanu, V., Istorija russkoj literatury konca XIX - nacala XX vekov, T.U.B., București, 1982. Șoptereanu, V. (coord.), A.S. Pușkin în contextul cultural românesc, T.U.B., București, 1984. Teodorescu, L., Dramaturgia lui Cehov, Editura Univers, București, 1972. Uliu, Adriana, Prelegeri de literatură rusă modernă, Universitatea din Craiova, 1995. Vârsta, Izolda, Istoria literaturii ruse din sec. XVII-XIX și începutul sec. XX, vol. I, Editura Fundației «România de Mâine», București, 2001. C. METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI LIMBA RUSĂ MODERNĂ

Cadrul european de referință pentru limbi: învățare-predare-evaluare, http://www.bice.md/UserFiles/File/publicatii/cadrul.pdf

Curriculum Național. Ghid metodologic de aplicare a programelor de Limba rusă. Primar - gimnaziu. (coord. Singer, Mihaela), București, 2001.

Curriculum Național. Ghid metodologic. Aria curriculară Limbă și comunicare. Liceu (coord. Singer, Mihaela), București, MEC, Consiliul Național pentru Curriculum, 2002.

Ghid de evaluare. Limbi moderne (coord. Gramaticescu, Sorina), București, Serviciul Național de Evaluare și Examinare, Aramis, 2001.

Recomandarea Parlamentului european și a Consiliului Uniunii Europene, din 18 decembrie 2006, privind competențele-cheie pentru învățarea pe parcursul întregii vieți, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:ro:PDF Cerchez, M. Observații privind strategiile didactice pentru predarea limbii materne și a limbilor moderne, în Abordări interculturale în teoria și practica limbilor, București, Institutul de Științe ale Educației - Universitatea "Petrol și gaze" din Ploiești, 2002. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Ed. Polirom, Iași, 2006. Cristea, Sorin, Studii de pedagogie generală, EDP, București, 2004. Cristea, Sorin, Fundamentele pedagogiei, Ed. Polirom, Iași, 2010. Cucoș, Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, ediția a III-a, Ed. Polirom, Iași, 2009. Marinescu, M., Chirilă, F., Metodica predării limbii ruse. București, 1993. Neacșu, I., Instruire și învățare, EDP, București, 1999. Noveanu, E. Scurtă privire asupra unor fundamente teoretice și a transpunerii lor în practica predării limbilor străine. În: Abordări interculturale în teoria și practica limbilor, București, Institutul de Științe ale Educației - Universitatea "Petrol și gaze" din Ploiești, 2002. Noveanu, E., Pană, Ligia-Iuliana, Didactica limbilor moderne, București, E.D.P., 1981. Stan, I. T., Obucenie russkomu jazyku, Cluj-Napoca, 1995. Note: 1. Sunt obligatorii documentele școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale. 2. Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru disciplina limba rusă, cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar. Grup de lucru: Cornelia DUMITRIU - cercetător științific - Consiliul de Curriculum al MECTS Maria OSIAC - lector univ. dr. - Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Litere, București Maria ȘTEFAN - prof. grad I - Școala cu clasele I- VIII A. S. Pușkin, Brăila CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ MODERNĂ - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează tuturor absolvenților de învățământ superior profil filologic care au promovat un modul psiho-pedagogic și doresc să obțină un post didactic vacant în învățământul preuniversitar, precum și profesorilor de limba spaniolă din învățământul preuniversitar care se prezintă la concursurile pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru limba spaniolă, cu programele pentru evaluările și examenele naționale și cu Cadrul European Comun de Referință pentru Limbile Moderne al Consiliului Europei. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice. Aspectele fundamentale din programă sunt în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar și vizează: - cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în evoluția predării/învățării limbii spaniole; - proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; - aplicarea noilor direcții ale didacticii generale și ale metodicii predării limbii spaniole; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. COMPETENȚELE vizate sunt: - cunoașterea conținuturilor disciplinei; - utilizarea corectă și adecvată contextuală a limbii spaniole; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - realizarea proiectării demersului didactic în conformitate cu cerințele curriculumului național; - folosirea unor metode adecvate vârstei elevilor și tipului de clasă în abordarea unui text (literar/non-literar) în vederea formării și dezvoltării competențelor generale și specifice ale elevilor, conform programei școlare; - folosirea corectă a conceptelor și noțiunilor culturale necesare situării în context istoric și cultural a unui text literar; - folosirea unor metode variate și adecvate pentru formarea la elevi a competențelor de receptare și producere a mesajelor orale și scrise; - folosirea unor proceduri diverse și adecvate pentru formarea de competențe de comunicare și de interacțiune orală și în scris; - folosirea unor metode variate și adecvate de evaluare a competențelor elevilor de receptare și producere a mesajelor scrise și orale și de interacțiune în diverse contexte de comunicare. - conștientizarea și transmiterea unor atitudini interculturale pozitive; - construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - proiectarea și realizarea demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; - construirea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele și realizările lor sub formă de sintagme nominale sau subordonate: [ ] complementul direct; [ ] complementul indirect; [ ] complementul prepozițional; [ ] complementele circumstanțiale adverbiale (modal, concesiv, de timp, de loc, de cauză, de scop) 4) Sintaxa frazei Fraza prin coordonare: aspecte semantico-pragmatice ale coordonării. Fraza prin subordonare: [ ] propoziția relativă; [ ] propoziții circumstanțiale: temporale, condiționale, cauzale, concesive și finale. Concordanța timpurilor. Folosirea modului conjunctiv în propoziții independente și propoziții subordonate. Vorbirea directă și vorbirea indirectă. 5) Semantică și lexicologie, stilistică pragmatică Elemente de analiză semantică. Relații lexicale: polisemia, omonimia, sinonimia și antonimia. Limbaj figurativ și figuri de stil. Limbaje de specialitate, stiluri funcționale. Elemente de analiză a discursului; tipuri de text. Literatura spaniolă 1) Elemente de istorie literară: termeni și concepte pentru plasarea textului în context istoric și cultural; curente literare (baroc, realism, modernism, existențialism); 2) Elemente de teorie literară: genuri și specii literare, concepte structurale de compoziție a textului literar (temă, subiect, vocea autorului, procedee stilistice, atmosferă; tehnici narative, construirea intrigii, tipologia personajelor, modalități retorice ale povestirii; structuri expresive dramatice caracteristice teatrului spaniol); 3) Poezia barocă: Luis de Gongora, Francisco de Quevedo; 4) Inovarea tehnicilor romanului baroc: Novelas ejemplares și El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes; 5) Teatrul Național în Secolul de Aur: - inovarea teoriei dramatice în Secolul de Aur și crearea teatrului național spaniol: Lope de Vega; - dimensiunea metafizică a dramei baroce - Pedro Calderon de la Barca; 6) Literatura generației de la '98: Miguel de Unamuno, Antonio Machado, Pio Baroja, Ramon del Valle-Inclan, Azorin. N.B. Candidații vor avea în vedere posibilitatea formulării subiectelor sub forma unor comentarii de text/analize de text în perspectivă didactică. Didactica generală și metodica predării limbii spaniole 1) Obiectivele predării/învățării limbii spaniole conform Curriculumului Național actual. 2) Forme de organizare și proiectare didactică: proiectarea didactică, condiție a unei activități didactice de calitate; funcțiile proiectării didactice; conținutul și nivelul proiectării didactice; elaborarea de proiecte pentru unități didactice și secvențe de instruire. 3) Mijloacele de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică: mijloacele de învățământ, suport al activității didactice; valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ; modalități de selecționare și utilizare a mijloacelor de învățământ. 4) Formarea competențelor lingvistice (fonetică și ortografie, lexic, gramatică). 5) Formarea competențelor de comunicare (receptarea mesajului oral, exprimarea orală, receptarea mesajului scris, exprimarea în scris). 6) Modalități specifice de prelucrare didactică a elementelor de cultură și civilizație spaniolă. Exploatarea didactică a documentului autentic. 7) Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiectivele și funcțiile evaluării școlare; strategii de evaluare a randamentului școlar; rolul și importanța evaluării în educarea capacității de autoapreciere, prevenirea eșecului școlar, stimularea performanței școlare și dezvoltarea personalității elevilor; modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. 8) Dinamica relației profesor - elev în procesul de învățământ: caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor - elev; tipuri de relații. BIBLIOGRAFIE Elemente de construcție a comunicării 1. Alarcos Llorach, E., Estudios de gramatica funcional del espanol, Madrid Gredos, 1973. 2. Alcina Franch, Juan y Jose Manuel Blecua, Gramatica espanola, Barcelona, Ariel, 1975. 3. Dumitrescu, Domnita; Hăulică, Cristina; Leahu, Sarmiza; Papadopol, M., Studii de sintaxă a limbii spaniole, București, TUB, 1979. 4. Gili y Gaya, Samuel, Curso superior de sintaxis espanola, Barcelona, Vx, 1964. 5. Manoliu Manea, M. Coord., Manual de limba spaniolă, vol. I: Categoriile gramaticale, București, TUB, 1975. 6. Matte Bon, Francisco, Gramatica comunicativa del espanol, Madrid, 1992. 7. Real Academia Espanola, Esbozo de una nueva gramatica de la lengua espanola. Literatura spaniolă 1. Alborg, J.L., Historia de la literatura espanola, Edad Barroca, Madrid, Gredos, 1970. 2. Chabas, Juan, Historia de la literatura espanola 3. Garcia Lopez, Jose, Historia de la literatura espanola, Vicent Vives, Barcelona, 1978 4. Jones, R.O., Historia de la literatura espanola. Siglo de Oro, prosa y poesia, Barcelona, Ariel, 1989. 5. Ortega y Gasset, Jose, Ensayos sobre la generacion del '98 y otros escritores espanoles contemporaneos, Madrid, Alianza, 1981. 6. Rico, Francisco, coord., Historia y critica de la literatura espanola, vol. II: Siglo de Oro, vol. III: Siglo de Oro; Barroco, Ediciones Grijalbo, Barcelona, 1980 7. Rico, Francisco, coord., Historia y critica de la literatura espanola, vol. VI: Literatura de la generacion del '98. Ediciones Grijalbo, Barcelona, 1980 8. Salinas, Pedro, Literatura espanola del siglo XX, Madrid, Alianza Editorial, 1972. 9. Valbuena Prat, Angel, Los poetas de la generacion del '98, Gustavo Gili, Barcelona, 1981 Didactica generală și metodica predării limbii spaniole 1.

Jornadas internacionales del espanol como lengua extranjera, Ministerio de cultura, 1987 y siguientes. 2.

AA.VV., Didactica de las segundas lenguas, Madrid, Santillana, 1990. 3.

Curriculum Național, Seria Liceu: Programe școlare 3, Aria curriculară Limbă și comunicare, MEN, CNC, 2001. 4.

Curriculum Național: programe pentru clasa a IX-a, MEN, CNC, 1999 5.

Ghid de evaluare - Limbi moderne, SNEE, Ed. Aramis, 2001. 6.

Ghid metodologic, aria curriculară Limbă și comunicare - liceu, MEN, CNC, 2002. 7.

Psihopedagogie, Ed. Spiru Haret, Iași, 1995. 8. Cosăceanu, A., Didactica limbilor străine. Reconstrucția disciplinară, Editura Universității București, 2003, cap. V. 9. Iucu, R., Managementul și gestiunea clasei de elevi, Editura Polirom, 2000. 10. Joița, E., Eficiența instruirii, EDP, București, 1998. 11. Radu I., Evaluarea procesului de învățământ, EDP, 2001. 12. Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj, 1995 13. Stoica, A (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001. 14. Strungă, C., Evaluarea școlară, Editura de Vest, Timișoara, 1999. Notă: Sunt obligatorii conținuturile manualelor școlare pentru limba spaniolă, care sunt cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile pentru învățământul preuniversitar în anul școlar în curs. Autori: prof. Camelia Rădulescu prof. Monica Georgescu Coordonator: prof. Gabriela Guțu CONCURS PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ SPECIALIZAREA PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Limba și literatura ucraineană maternă se adresează absolvenților învățământului superior de specialitate și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Limba și literatura ucraineană maternă pot preda în învățământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile în vigoare. Examenul este orientat spre a evalua calitatea concepției didactice și modalitățile concrete prin care profesorul pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și a competențelor prevăzute în programele școlare. Această orientare este cu atât mai necesară acum, când flexibilitatea programelor solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului claselor de elevi cu care acesta lucrează. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Limba și literatura ucraineană maternă, precum și a metodicii disciplinei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinei Limba și literatura ucraineană maternă și influența modelatoare puternică pe care aceasta o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de Limba și literatura ucraineană maternă trebuie să demonstreze că: ● are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; ● înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia; ● înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; ● înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; ● are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; ● are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare; ● dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; ● planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; ● înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; ● evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; ● caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; ● contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; ● înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; ● înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; ● înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚELE SPECIFICE PROFESORULUI DE LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ MATERNĂ Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinei Limba și literatura ucraineană maternă, anumite competențe specifice profesorului de Limba și literatura ucraineană maternă, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: ● Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinei (din cele trei domenii: limbă, literatură, comunicare) și problemele de învățare specifice domeniului; ● Operarea cu programele de primar, de gimnaziu și de liceu în vederea proiectării unui demers didactic adaptat specificului grupului-țintă; ● Aplicarea creativă și reflexivă a cunoștințelor despre predarea-învățarea disciplinei; ● Selectarea diverselor modalități de abordare a textului literar și nonliterar în funcție de tipul de text discutat și grupul-țintă; ● Aplicarea adecvată a principiilor și a metodelor specifice de abordare a noțiunilor de limbă (fonetică, vocabular, morfologie, sintaxă, stilistică); ● Aplicarea adecvată a principiilor, formelor și metodelor specifice didacticii oralului; ● Aplicarea adecvată a principiilor, formelor și metodelor specifice didacticii redactării; ● Elaborarea de teste inițiale, formative și sumative în funcție de obiectivele sau de competențele vizate; ● Selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate; ● Analizarea unor proiecte pentru opționalul ca disciplină nouă sau pentru opționalul integrat la ciclul liceal; ● Aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale; ● Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată. DOMENII DE COMPETENȚĂ 1. Curriculum și proiectarea didactică: ● componentele curriculum-ului școlar: curriculum național, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; ● curriculum național de limba și literatura ucraineană maternă pentru ciclurile primar, gimnazial și liceal; obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice; ● modelul conceptual al disciplinei: paradigma comunicativ-funcțională; ● proiectarea activității didactice: planificarea calendaristică, proiectarea unității de învățare (integrarea celor trei domenii, coerența demersului, corelarea conținuturilor și a activităților de învățare și a formelor de evaluare cu obiectivele/competențele specifice anului de studiu, metode folosite, resurse, tipuri de interacțiune a grupului de elevi), proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra -, inter - și transdisciplinare. 2. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina limba și literatura ucraineană maternă: ● metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; utilizarea metodelor centrate pe elev/a tehnicilor de învățare prin cooperare; ● forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; ● mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare: funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 3. Didactica lecturii: ● abordarea textului literar (perspective în didactica lecturii, căi de acces spre textul literar, ghidarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea adecvată a unui text); ● didactica textului narativ (concepte de teorie literară specifice; modalități de construire a unor activități de învățare vizând înțelegerea și aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură operaționale pentru receptarea adecvată a textului narativ); ● didactica textului dramatic (concepte de teorie literară specifice; modalități de construire a unor activități de învățare vizând înțelegerea și aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură operaționale pentru receptarea adecvată a textului dramatic); ● didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice; modalități de construire a unor activități de învățare vizând înțelegerea și aplicarea acestor concepte; formarea unei grile de lectură care să conducă la receptarea adecvată a poeziei); ● abordarea textului nonliterar (științific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcționale și a funcțiilor comunicării; ● abordarea textelor aparținând altor arte din perspectiva codurilor specifice ale acestora. 4. Didactica limbii ucrainene: ● abordarea noțiunilor de limbă conform principiului concentric al predării-învățării; ● strategii de învățare și aplicare în contexte noi a noțiunilor de fonetică, de morfologie și de sintaxă (parcursuri inductive, deductive, analogice; analiza gramaticală, exercițiul gramatical, compunerea gramaticală etc.); ● strategii de învățare și de aplicare în contexte noi a noțiunilor de vocabular. 5. Didactica oralului: ● strategii de învățare și exersare a ascultării active; ● strategii de învățare și exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral prevăzute de programă (monologul informativ, monologul demonstrativ, descrierea orală, povestirea orală, rezumatul oral, dialogul formal și informal, interviul, dezbaterea, masa rotundă etc.). 6. Didactica redactării: ● strategii de învățare și exersare a redactării unor tipuri de texte prevăzute în programele școlare: texte funcționale (cerere, completare de formulare, telegramă, proces-verbal, curriculum vitae), texte reflexive și argumentative (relatarea unor evenimente și întâmplări din experiența personală, exprimarea unui punct de vedere: jurnalul personal, jurnalul de lectură, argumentarea unui punct de vedere), texte imaginative (alcătuirea unor descrieri, dialoguri sau narațiuni pe o temă dată) sau texte despre opera literară (rezumat, caracterizare, analiză, eseu etc.). 7. Evaluarea rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curricular: ● evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; ● tipuri de evaluare (inițială, formativă, sumativă) folosite la limba și literatura ucraineană; ● metode tradiționale și metode alternative de evaluare (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, investigația, observarea sistematică a comportamentului elevilor) care se pot aplica la disciplina limba și literatura ucraineană; ● calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; ● tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; ● probe de evaluare (orale, scrise, practice) folosite în orele de limba și literatura ucraineană. 8. Comunicarea - mijloc al interacțiunii educaționale: ● comunicarea în predare-învățare (adecvarea discursului la capacitățile de înțelegere a elevilor, ancorarea în cunoștințele prealabile ale elevilor asupra temei etc.); comunicare verbală, nonverbală, mixtă (congruența acestora); rolul profesorului în structurarea la elevi a unor modele de exprimare și a unor atitudini care facilitează comunicarea; ● forme ale comunicării didactice (prelegerea, dialogul, dezbaterea) și roluri asumate de către profesor (în dialog sau în dezbatere: moderator, participant, evaluator, sufleur); ● blocaje în comunicare; soluții de prevenire și depășire a acestora (tehnici de ascultare activă, jocuri de "încălzire", învățare prin cooperare, tehnici nonverbale, tehnici de exprimare a sentimentelor etc.); ● tipuri de întrebări (închise, deschise, cu alegere multiplă, întrebări concrete, întrebări abstracte) și adecvarea acestora la tema abordată. 9. Managementul clasei: ● rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea elevilor ca buni ascultători și buni comunicatori: organizator, participant, resursă, evaluator, facilitator etc.; ● organizarea activităților de învățare prin: crearea unui climat adecvat desfășurării orei; folosirea unor resurse materiale adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale); folosirea adecvată și eficientă a timpului; forme de instruire (frontal, în perechi, în grupe, studiu individual) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; ● antrenarea părinților în fixarea unor modele de exprimare, a unei atitudini deschise față de comunicare; ● gestionarea situațiilor conflictuale la ora de limba și literatura ucraineană (refuzul elevilor de a citi, polarizarea opiniilor în cadrul unor dezbateri etc.). 10. Curriculum la decizia școlii: ● proiectarea curriculum-ului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: opțional ca disciplină nouă; ● repere/condiționări în elaborarea CDȘ-ului (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); ● modalități de adecvare a unui CDȘ la grupuri-țintă diferite. 11. Conținuturi: ● Candidații trebuie să cunoască integral conținuturile și conceptele operaționale din cele trei domenii ale disciplinei (limbă, comunicare, literatură), prevăzute în programele de primar, de gimnaziu și de liceu, atât pe cele obligatorii, cât și pe cele facultative. ● Pentru domeniul literatură, candidații trebuie să cunoască monografic opera autorilor prevăzuți în programa de liceu. De asemenea, candidații trebuie să cunoască epocile fundamentale ale literaturii ucrainene, curentele, genurile și speciile literare, precum și operele literare reprezentative pentru fiecare dintre acestea. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE Programe școlare și ghiduri ● Stoica, A. (coord.), Evaluarea curentă și examenele. Ghid pentru profesori, Editura ProGnosis, București, 2001 Metodică și pedagogie ● Cerghit, I., Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 3. TEMATICĂ ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA UCRAINEANĂ 1. LIMBA UCRAINEANĂ

a) Semantică și lexicologie:

● Sistemul lexical al limbii ucrainene contemporane. Însușirile de bază; ● Omonimie. Noțiunea de omonimie. Principalele categorii de omonime; ● Paronimie. Noțiunea de paronimie. Folosirea paronimelor; ● Antonimie. Noțiunea de antonimie. Formarea antonimelor și folosirea lor stilistică; ● Sinonimie. Noțiunea de sinonimie. Principalele tipuri de sinonime; ● Stratificările stilistice ale lexicului. Cuvântul și folosirea sa stilistică. Principalele "stiluri" (profesional, științific, terminologic) și "limbaje" (poetic, etc.) ale limbii ucrainene contemporane; ● Analiza practică lexicală și semantică a cuvântului.

b) Frazeologie: Noțiunea de frazeologie. Frazeologismele. Tipuri de frazeologisme după originea lor. Folosirea frazeologismelor în literatura beletristică. Funcția lor stilistică.

c) Fonetică și fonologie:

● Obiectul foneticii. Raportul foneticii cu fonologia. Fonemele vocalice ale limbii ucrainene contemporane. Trăsăturile lor articulatorii și acustice. Schimbarea în fluxul vorbirii. Asimilarea, disimilarea (diferite tipuri), simplificarea în grupurile consonantice. Alternanța fonemelor în limba ucraineană contemporană. Alternanța fonemelor și alternanța variantelor (combinatorii și poziționale). Alternanța vocalelor în procesul formării cuvintelor și declinării lor. Alternanța sunetelor o și e cu i și o și e cu sunetul zero; alternanța lui e cu o după șuierătoare și yot. Alternanța fonemelor consonantice. Alternanța sunetelor h, k, oh cu consoanele dentale și șuierătoare. Funcțiile morfologice ale alternanțelor consonantice în limba ucraineană contemporană; ● Structura fonetică a cuvântului. Silaba. Tipuri de silabe; ● Accentul. Principalele caracteristici ale accentului în ucraineană.

d) Ortoepie:

● Reguli ortoepice ale limbii ucrainene literare. Ortoepia și rolul ei în cultura limbii; ● Principalele caracteristici ale pronunției ucrainene corecte. Rostirea vocalelor și a combinațiilor acestora; ● Alternanțele de tip eufonic. Pronunțarea cuvintelor împrumutate.

e) Grafica și ortografia:

● Elementele graficii. Semnele speciale, folosite în alfabetul ucrainean (apostroful, accentul); ● Corelația dintre ortoepie și grafica. Literele și sunetele limbii ucrainene. Principiul fonetic și morfologic. Ortografia ucraineană contemporană.

f) Morfologia:

● Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană: ● Substantivul. Definiție. Categoriile lexico-gramaticale și funcția sintactică. Categoria genului. Clasificarea substantivelor după genuri. Categoria substantivelor proprii și comune. Substantive concrete și abstracte. Categoria numărului. Categoria cazului. Declinările și declinarea substantivelor. Clasificarea substantivelor după declinări și grupe. Formarea substantivelor. Procedee. Procedeul afixal (prefixal, sufixal, prefixalo-sufixal). Alte procedee (compunere). Accentul în declinarea substantivelor; ● Adjectivul. Definiție. Caracterul dependent al categoriilor adjectivale de gen, număr și caz. Clasificarea adjectivelor. Gradele de comparație ale adjectivelor. Declinarea adjectivelor. Formele lungi și scurte ale adjectivelor în limba ucraineană actuală; ● Numeralul. Definiție. Clasificarea numeralului. Clasificarea numeralelor după structură. Categoriile gramaticale. Declinarea numeralului. Formarea numeralului; ● Pronumele. Definiție. Particularitățile categoriilor gramaticale ale pronumelui. Clasificarea pronumelor. Declinarea pronumelor. Particularitățile morfo-sintactice. Accentul; ● Verbul. Definiție. Conjugare. Funcțiile sintactice. Categoriile lexico-gramaticale. Categoria aspectului. Formarea aspectului. Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; ● Particula. Definiție. Clasificare; ● Interjecția. Definiție. Clasificarea interjecțiilor.

g) Sintaxa: Obiectul sintaxei.

● Propoziția ca unitate sintactică de baza. Tipuri de propoziții. ● Sintaxa propoziției simple. Părțile principale ale propoziției. ● Subiectul. ● Predicatul. - Acordul subiectului cu predicatul. - Părțile secundare de propoziție. ● Atributul. ● Complementul. ● Apoziția. ● Sintaxa frazei. Raportul de coordonare și subordonare. Fraza fără conjuncții. Tipurile propozițiilor secundare. ● Vorbirea directă și indirectă. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA UCRAINEANĂ ●

Suciasna ukrajinsska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974 ● Ivcenko, M. T., Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev,1960 ● Mazilu, D. H., Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București, 1976 ● Mazilu, D. H., Gramatika. Pidrucinyk dlia VII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 ● Rebușapca, I., Curs de limba ucraineană contemporană. Fonetică și fonologie, TUB, București, 1980 ● Rebușapca, I., Gramatika. Pidrucinyk dlia VIII klasu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978 2. LITERATURA UCRAINEANĂ

a) Elemente de teorie literară

● Literatura beletristică - un important mijloc de cunoaștere și modelare a realității; ● Procesul literar; ● Genuri și specii literare; ● Structura operei literare. Mijloace și procedee artistice; ● Analiza literară a unei opere literare: conținutul tematic, compoziția și subiectul, personajele.

b) Folclorul ucrainean

● Apariția și circulația folclorului. Caracterul popular, colectiv, oral, anonim, sincretic; ● Bogăția tematica și varietatea stilistică a folclorului ucrainean: valoarea sa instructiv-educativă și estetică. Genurile și speciile folclorului ucrainean: poezia legată de obiceiuri (poezia obiceiurilor de familie, poezia obiceiurilor de peste an, cântecul liric); poezia epică în versuri (duma, balada, cântecul istoric, reportajul versificat); proza populară (basmul, legenda, anecdota). Folclorul așezărilor ucrainene de pe teritoriul României.

c) Istoria literaturii ucrainene

● Valoarea și originalitatea literaturii ucrainene. Periodizarea literaturii ucrainene; ● Literatura ucraineană veche; ● Formarea poporului și a limbii ucrainene. Letopisețele ruse (sec. XIV - prima jumătate a sec. XVII); ● H. S. Skovoroda - cea mai proeminentă personalitate a literaturii ucrainene vechi; ● Literatura ucraineană modernă (sfârșitul sec. XVIII - începutul sec. XIX); ● P. Kotlearevskyi (1709-1838) - primul clasic al literaturii ucrainene moderne. Poemul Eneida în contextul literaturii eroico-comice europene. Piesa Natalka Poltavka - analiza; ● P. P. Hulak-Artemovskyi (1790-1865); ● H. Kvitka-Osnovianenko (1778-1843) - inițiatorul prozei ucrainene moderne. Konotopska vidma, Marusia, Serdecina Oxana. Dramaturgia; ● E. P. Hrebinka (1812-1848). Creația romantică. Elemente naturaliste; ● Romantismul în literatura ucraineană (anii 1820-1840); ● Premisele apariției și trăsăturile particulare ale romantismului ucrainean; ● Taras Șevcenko (1814-1861). Biografia. Tematica creației lirice. Baladele și poemele romantice, istorice și satirice. Importanța operei; ● Literatura postșevcenkiană; ● Marko Vovciok (1834-1907) - continuarea tradițiilor șevcenkiene în proza ucraineană; Dva syny; Instytutka; ● Realismul etnografic; ● Ivan Neciui-Levițkyi (1838-1918) - viața și opera; ● Panas Myrnyi (1849-1920) - viața și activitatea literară. ● Realismul critic; ● Ivan Fanko (1856-1916). Principalele teme ale creației lirice. Proza. Drama Ukradene șciastia; ● Myhailo Koțiubinskyi (1864-1913) - viața și opera scriitorului. Povestirile pentru copii. Problematica operelor Vin ide, Koni ne vynni, Tini zabutyh predkiv, Intermezzo, Fața morgana; ● Vasyl Stefanyk (1871-1936) - maestru al nuvelei social-psihologice. Nuvelele Novyna, Palii, Kaminnyi hrest; ● Olga Kobylianska (1863-1942). Zemlea; ● Dramaturgia clasică ucraineană; ● M. Staryțkyi, M. Kropivnițkyi, I. Karpenko-Karyi - cele mai importante opere dramatice; ● Neoromantismul în literatura ucraineană; ● Lesia Ukrainka (1871-1913) - viața și opera literară. Temele majore ale creației lirice. Dramaturgia. Lisova pisnia; ● Modernismul în literatura ucraineană; ● Simboliștii: M. Voronyi, O. Olesi; ● Literatura ucraineană după 1917; ● Prezentări monografice; ● Honciar - Sobor; ● P. Tycyna - culegerile Soniacini klarnety, Pluh, Viter z Ukrainy; ● M. Rylski - temele lirice majore; ● Malysko - portretul liric; ● L. Kostenko - Marusia Ciurai; ● V. Sosiura - particularitățile paletei lirice; ● Literatura în limba ucraineană din România. D. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE MATERNE 1. Didactica - teorie generală a procesului de învățământ. Obiectul și funcțiile didacticii. Didactica generală și didactica disciplinei. Direcțiile de dezvoltare a didacticii contemporane; 2. Taxonomia didactică. Tipologia și dinamica obiectivelor didactice. Finalitățile didactice și funcțiile lor. Operaționalizarea obiectivelor didactice; 3. Procesul de învățământ. Componentele și variante ale instruirii și învățării. Procesul de învățământ ca relație între predare-învățare-evaluare. Caracterul formativ-educativ al procesului de învățământ; 4. Principiile procesului de învățământ. Principiile didactice - Noțiuni generale. Sistemul principiilor didactice; 5. Curriculum școlar. Concept și evoluție. Conținutul învățământului - caracteristici, surse, factori și criterii care determină conținutul învățământului. Strategii de organizare a conținutului învățământului; 6. Metode de învățământ. Statutul și semnificația conceptului de metodă în activitatea didactică. Taxonomia metodelor de învățământ. Eficiența metodelor de învățare în formarea și consolidarea competențelor de bază ale elevilor; 7. Mijloace de învățământ și integrarea acestora în activitatea didactică. Mijloacele de învățământ - suport al activității didactice. Valoarea psihopedagogică a mijloacelor de învățământ. Modalități de selecție și utilizare a mijloacelor de învățământ; 8. Forme de organizare și proiectare didactică. Proiectarea didactică - condiție a unei activități didactice de calitate. Funcțiile proiectării didactice. Conținutul și nivelul proiectării didactice; 9. Evaluarea în procesul de învățământ. Evaluarea - componentă fundamentală a procesului de învățământ. Obiectivele și funcțiile evaluării școlare. Strategii de evaluare a randamentului școlar. Rolul și importanța evaluării în: - educarea capacității de autoapreciere; - prevederea eșecului școlar; - stimularea performanței școlare; - dezvoltarea personalității elevilor). 10. Dinamica relației profesor-elev în procesul de învățământ. Caracteristicile și semnificațiile educaționale ale relației profesor-elev. Tipuri de relații. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA PREDĂRII LIMBII ȘI LITERATURII UCRAINENE ● Bocoș, M., Teoria și practica cercetării pedagogice, Editura Casa cărții de Știință, Cluj 2005 ● Crețu, T., Psihologia vârstelor, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001 ● Cucoș, C., Psihopedagogie pentru examenul de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 1998 ● Iucu, R. B., Instruirea școlară, Editura Polirom, Iași, 2001 ● Macovei, E., Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 ● Manolescu, M., Pedagogie, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2001 ● Manolescu, M., Evaluarea școlară - un contract pedagogic, Editura Fundației "Dimitrie Bolintineanu", București, 2002 ● Neacșu, I., Instruire și învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1999 ● Tomșa, Gh., Consilierea și orientarea în școală, Editura CREDIS, Universitatea București, 2001 Autori: Elvira CODREA, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Învățământ în Limbile Minorităților, Relația cu Parlamentul și Partenerii Sociali; Simona MALEARCIUC, Școala cu cls. I-VIII Crăciunești, Maramureș; Narcisa Nicoleta GRECENIUC, Școala cu cls. I-VIII Valea Vișeului, Maramureș. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Matematică se adresează absolvenților învățământului superior de specialitate și profesorilor care se prezintă la Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar. Programa pentru concurs este elaborată luând în considerare și programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar, respectiv programele pentru evaluările și examenele naționale la disciplina Matematică. Programa este în concordanță cu profilul absolventului de învățământ superior care urmează să fie încadrat în învățământul preuniversitar, competențele și conținuturile din programă fiind stabilite în conformitate cu abordarea curriculară sistemică a activităților didactice. Din această perspectivă, aspectele fundamentale vizate prin această programă sunt: ● cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a conexiunilor pe care Matematica le are cu alte discipline studiate în învățământul preuniversitar; ● aplicarea conceptelor de bază și a principiilor didacticii generale și ale metodicii predării matematicii în gimnaziu și în liceu în contexte educaționale specifice. B. COMPETENȚE ALE PROFESORULUI DE MATEMATICĂ Pe lângă conținuturile științifice de specialitate și cele de metodica predării matematicii, programa vizează competențe pe care profesorul de matematică trebuie să și le formeze, să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Aceste competențe sunt: ● cunoașterea conținuturilor științifice de specialitate, probată prin: [ ] identificarea unor date, relații matematice și corelarea lor în funcție de contextul în care au fost definite; [ ] prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice; [ ] utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete; [ ] exprimarea caracteristicilor matematice, cantitative sau calitative, ale unei situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora; [ ] analizarea și interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situații-problemă; [ ] modelarea matematică a unor situații variate, prin integrarea cunoștințelor din diferite domenii; ● aplicarea principiilor didacticii matematicii și a cunoștințelor de metodica predării matematicii, probate prin: [ ] capacitatea de proiectare a unui demers didactic pentru ciclul gimnazial sau liceal; [ ] adecvarea strategiilor didactice la conținuturi și la competențele vizate, prin construirea unor demersuri didactice interactive, stimulative, participative; [ ] asigurarea concordanței între strategii de evaluare, competențe, conținuturi și instrumente de evaluare. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA MATEMATICĂ Algebră (cu elemente de logică matematică, teoria mulțimilor, aritmetică, teoria probabilităților și statistică) Propoziții. Operatori logici. Predicate. Cuantificator universal și cuantificator existențial. Mulțimi. Mulțimi de numere. Operații cu mulțimi. Principiul includerii și excluderii. Relații binare. Relații de ordine. Relații de echivalență, clase de echivalență. Numere cardinale, operații. Mulțimi finite și mulțimi infinite. Mulțimi numărabile și mulțimi nenumărabile. Metoda inducției matematice. Funcții. Funcții injective, surjective, bijective. Compunerea funcțiilor. Funcții inversabile, inversa unei funcții. Funcții reale de variabilă reală monotone, periodice, pare, impare. Operații cu funcții reale. Șiruri. Șiruri recurente. Progresii aritmetice și progresii geometrice. Numere naturale și numere întregi. Teorema împărțirii cu rest. Divizibilitate. Criterii de divizibilitate. Numere prime. Teorema fundamentală a aritmeticii. C.m.m.d.c., c.m.m.m.c a două sau mai multor numere întregi. Algoritmul lui Euclid pentru determinarea c.m.m.d.c. a două numere întregi. Ecuații diofantice: ax

by = c; x2

y2 = z2. Probleme de numărare. Permutări, aranjamente, combinări. Binomul lui Newton. Evenimente aleatoare, operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment în cazul evenimentelor elementare egal probabile (cazul finit). Probabilități condiționate. Evenimente independente. Scheme clasice de probabilitate (Poisson și Bernoulli). Variabile aleatoare. Radicalul de ordinul n dintr-un număr real. Puteri cu exponent rațional și puteri cu exponent real. Funcția exponențială și funcția logaritmică. Numere complexe. Forma algebrică, modulul și conjugatul unui număr complex. Forma trigonometrică a unui număr complex. Operații cu numere complexe. Formula lui Moivre. Rădăcinile de ordinul n ale unui număr complex. Ecuații binome. Interpretări geometrice ale operațiilor cu numere complexe. Aplicații în geometrie ale numerelor complexe. Lege de compoziție. Asociativitate, comutativitate, element neutru, elemente simetrizabile. Monoid, grup, subgrup. Morfism de grupuri, izomorfism de grupuri. Teorema lui Lagrange. Grup ciclic. Ordinul unui element într-un grup. Teorema lui Cauchy. Grup de permutări. Descompunerea unei permutări în produs de cicli disjuncți. Transpoziție. Signatura unei permutări. Inel unitar, subinel, divizori ai lui zero. Morfism de inele, izomorfism de inele. Grupul unităților unui inel. Inel integru. Caracteristica unui inel. Inelul claselor de resturi modulo n. Indicatorul lui Euler. Mica teoremă a lui Fermat, teorema lui Euler, teorema lui Wilson. Lema chineză a resturilor. Corp, subcorp. Morfism de corpuri, izomorfism de corpuri. Inelul polinoamelor de o nedeterminată, cu coeficienți într-un inel comutativ. Gradul unui polinom. Funcție polinomială. Polinoame simetrice, teorema fundamentală a polinoamelor simetrice. Teorema împărțirii cu rest pentru polinoame cu coeficienți într-un corp comutativ. Divizibilitate, asociere în divizibilitate, c.m.m.d.c. și c.m.m.m.c. a două sau mai multor polinoame, algoritmul lui Euclid pentru aflarea c.m.m.d.c. a două polinoame. Rădăcinile unui polinom cu coeficienți într-un corp comutativ. Teorema lui Bezout. Teorema fundamentală a algebrei. Rădăcini multiple. Derivata formală a unui polinom. Formula lui Taylor pentru polinoame cu coeficienți într-un corp de caracteristică zero. Teorema de caracterizare a rădăcinilor multiple pentru un polinom cu coeficienți într-un corp de caracteristică zero. Relațiile lui Viete. Sumele lui Newton. Polinoame cu coeficienți întregi, raționali, reali, complecși. Polinoame ireductibile. Spațiu vectorial, subspațiu. Dependență liniară, independență liniară, sistem de generatori. Bază a unui spațiu vectorial. Aplicație liniară. Matrice cu elemente într-un inel comutativ. Operații cu matrice. Transpusa unei matrice. Determinantul de ordin n. Proprietăți ale determinanților. Determinantul produsului a două matrice. Matrice inversabilă, inversa unei matrice. Rangul unei matrice cu elemente într-un corp comutativ. Matricea asociată unei aplicații liniare. Sisteme de ecuații liniare. Teorema lui Cramer. Teorema Kronecker-Capelli. Sisteme omogene. Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare. Date statistice. Reprezentarea grafică a datelor statistice. Eșantionare. Frecvență. Medii. Dispersie. Graf, graf arbore. Distanță, drumuri, lungimea unui drum. Geometrie și trigonometrie Poziții relative ale punctelor, dreptelor și planelor. Segment, triunghi, semidreaptă, semiplan, unghi, poligon, poligon convex. Distanța dintre două puncte. Lungimea unui segment, măsura unui unghi. Congruența segmentelor, a unghiurilor și a triunghiurilor. Inegalități relative la laturile și unghiurile unui triunghi. Drepte paralele în plan, axioma de paralelism, perechi de unghiuri congruente formate de o secantă cu două drepte paralele. Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi. Patrulatere: paralelogram, dreptunghi, romb, pătrat, trapez. Linii importante într-un triunghi (mediane, înălțimi, mediatoare, bisectoare) și concurența lor. Teorema lui Thales. Asemănarea triunghiurilor. Relații metrice într-un triunghi. Calcularea lungimii medianelor, a bisectoarelor și a înălțimilor unui triunghi. Teorema lui Menelaus și teorema lui Ceva. Cercul. Cercul înscris și cercul circumscris unui triunghi. Coarde, arce și unghiuri în cerc. Puterea unui punct față de un cerc, axă radicală a două cercuri. Poligoane înscrise sau circumscrise unui cerc, poligoane regulate. Lungimea cercului și lungimea arcului de cerc. Aria suprafețelor poligonale plane. Aria discului și aria sectorului circular. Drepte paralele în spațiu, dreaptă paralelă cu un plan, plane paralele. Unghiul a două drepte, drepte perpendiculare. Dreaptă perpendiculară pe un plan, teorema celor trei perpendiculare, plane perpendiculare. Proiecții. Unghiul unei drepte cu un plan, unghiul a două plane. Distanța de la un punct la un plan. Perpendiculara comună a două drepte necoplanare, distanța dintre două drepte. Corpuri poliedrale: prisma, piramida, trunchiul de piramidă. Corpuri de rotație: sfera, cilindrul circular drept, conul circular drept, trunchiul de con circular drept. Secțiuni cu un plan. Arii și volume. Vectori în plan și în spațiu. Operații cu vectori: adunarea, înmulțirea cu numere reale, produsul scalar și produsul vectorial. Vectori de poziție. Repere carteziene pe dreaptă, în plan și în spațiu. Ecuații ale dreptelor în plan și în spațiu. Ecuații ale planului. Condiții de coliniaritate, paralelism și perpendicularitate în plan și în spațiu, condiții de coplanaritate. Determinarea unghiurilor dintre drepte, plane, drepte și plane. Distanța de la un punct la o dreaptă în plan și în spațiu. Distanța de la un punct la un plan. Aria unui triunghi. Volumul unui tetraedru. Ecuațiile cercului. Ecuația carteziană redusă a elipsei, a hiperbolei, a parabolei. Tangente la cerc, elipsă, hiperbolă, parabolă. Funcții trigonometrice, formule fundamentale, funcții trigonometrice inverse. Ecuații trigonometrice și sisteme de ecuații trigonometrice. Aplicații ale trigonometriei în geometrie. Locuri geometrice. Analiză matematică Mulțimea numerelor reale: structura de ordine, axioma lui Cantor. Mulțimi mărginite și mulțimi nemărginite. Vecinătăți. Puncte interioare, aderente, de acumulare. Mulțimi deschise, închise, compacte. Dreapta reală încheiată. Șiruri de numere reale. Subșir. Limita unui șir. Convergența șirurilor monotone și mărginite. Convergența șirurilor Cauchy. Operații cu șiruri care au limită, cazuri de nedeterminare. Criterii de existență a limitei: criteriul cleștelui, criteriul majorării, criteriul raportului. Lema Stolz-Cesaro, criteriul rădăcinii. Trecerea la limită în inegalități. Șiruri remarcabile: șiruri cu limita e, șirul sumelor parțiale ale seriei armonice generalizate. Funcții reale de o variabilă reală. Funcții mărginite. Funcții convexe, funcții concave. Limite de funcții, definiții echivalente. Operații cu limite de funcții, cazuri de nedeterminare. Continuitate. Puncte de discontinuitate. Operații cu funcții continue. Funcții continue pe intervale. Teorema lui Weierstrass. Proprietatea lui Darboux. Discontinuități ale funcțiilor monotone și discontinuități ale funcțiilor cu proprietatea lui Darboux. Continuitate uniformă. Derivabilitate. Operații cu funcții derivabile. Proprietăți ale funcțiilor derivabile, derivata funcției inverse. Derivate de ordin superior. Puncte de extrem local. Tangenta la graficul unei funcții într-un punct, puncte de inflexiune, puncte de întoarcere, puncte unghiulare. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle. Teorema lui Lagrange. Teorema lui Cauchy. Teorema lui Darboux. Studiul monotoniei și al convexității cu ajutorul derivatelor. Teoremele lui l'Hospital. Formula lui Taylor cu restul lui Lagrange. Dezvoltarea în serie Taylor pentru funcțiile sin x, cos x, ln (1

x), (1

x)^a, ex^. Integrabilitate Riemann, criteriul lui Darboux. Integrarea funcțiilor monotone și a funcțiilor continue. Teorema de medie. Primitive, teorema de existență a primitivelor funcțiilor continue. Formula Leibniz-Newton. Metode de calcul al integralelor. Aplicații ale calculului integral în geometrie. Rezolvarea ecuațiilor diferențiale cu variabile separabile, a ecuațiilor diferențiale liniare de ordinul I și a ecuațiilor diferențiale de ordinul al II-lea cu coeficienți constanți. D. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ DISCIPLINA MATEMATICĂ

Manuale școlare alternative aprobate pentru disciplina Matematică, conform Catalogului manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, www.edu.ro 1. Becheanu M., Dincă A., Ion I., Niță C., Purdea I., Radu N., Ștefănescu C.: Algebră pentru perfecționarea profesorilor, EDP, București, 1983 2. Brânzei D., Onofraș E., Anița S.: Bazele raționamentului geometric, Editura Academiei, București, 1983 3. Brânzei D., Zanoschi A.: Geometrie, probleme cu vectori, Editura Paralela 45, Pitești, 2003 4. Colojoară I.: Analiză matematică, EDP, București, 1983 5. Miron R., Brânzei D.: Fundamentele aritmeticii și geometriei, Editura Academiei, București, 1983 6. Miron R., Papuc D. (coord.): Geometrie pentru perfecționarea profesorilor, EDP, București, 1983 7. Năstăsescu C., Niță C., Vraciu C.: Bazele algebrei, vol. I, Editura Academiei, București, 1986 8. Nicolescu M., Dinculeanu N., Marcus S.: Analiza matematică, EDP, București, 1980 9. Nicolescu L., Boskoff V.: Probleme practice de geometrie, Editura Tehnică, București, 1990 10. Nicula V.: Numere complexe, Editura Scorpion, București, 1993 11. Panaitopol L., Gica Al.: Elemente de teoria numerelor, Editura Universității din București, 2001 12. Panaitopol L., Șerbănescu D.: Probleme de teoria numerelor și combinatorică, Editura Gil, Zalău, 2002 13. Popa E.: Analiză matematică. Culegere de probleme, Editura Gil, Zalău, 2005 14. Singer Mihaela, Voica C., Neagu Mihaela: Statistică și probabilități - curs introductiv pentru elevi, studenți și profesori, Editura Sigma, București, 2003 15. Tomescu I.: Probleme de combinatorică și teoria grafurilor, EDP, București, 1981 16. Țițeica G.: Culegere de probleme de geometrie, Editura Tehnică, București, 1965. E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru, programe școlare, manuale școlare și auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: cadru de referință, competențe generale, competențe specifice etc. 2. Proiectarea activității didactice: planificarea calendaristică, proiectarea unei unități de învățare. 3. Proiectarea curriculumului la decizia școlii (aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă): structură, condiționări, modalități de adecvare la grupuri țintă diferite. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la Matematică 1. Metode didactice specifice matematicii, metode de învățare centrate pe elev. 2. Forme de organizare a activității didactice (frontal, individual, grup): clasificare, caracterizare. 3. Mijloace de învățământ (tipuri, caracterizare, funcții didactice); integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. III. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare; valorizarea activității elevului 1. Evaluarea: obiective, funcții, tipuri de evaluări; calități ale instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 2. Metode de evaluare: tradiționale, alternative; erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. 3. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, reguli de proiectare. F. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU METODICA PREDĂRII MATEMATICII

Ghid de evaluare pentru matematică, SNEE, Editura ProGnosis, București, 2000

Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de matematică primar - gimnaziu, Editura SC Aramis Print, București, 2001

Ghid metodologic aria curriculară Matematică și Științe ale naturii - liceu, Editura SC Aramis Print, București, 2002

Curriculum național. Programe școlare în vigoare pentru matematică, www.edu.ro

Planurile-cadru în vigoare pentru matematică, www.edu.ro 1. Brânzei D., Brânzei Rodica: Metodica predării matematicii, Editura Paralela 45, Pitești, 2000 2. Catană Aurelia, Săvuică M., Stănășilă O.: Metodica predării analizei matematice, EDP, București, 1983 3. Cristea S.: Fundamentele pedagogiei, Editura Polirom, Iași, 2010 4. Cucoș C.: Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Editura Polirom, Iași, 2009 5. Dragomir Mariana: Managementul activității didactice, Editura Eurodidact, Cluj- Napoca, 2003 6. Pânișoară O.: Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune eficientă, Editura Polirom, Iași, 2003 7. Polya G.: Descoperirea în matematică, EDP, București, 1971 8. Savu I. ș. a.: Ghidul profesorului de matematică - Concursul pentru ocuparea posturilor didactice - 2004, Editura Sigma, București, 2004 9. Singer Mihaela, Voica C.: Învățarea matematicii. Elemente de didactică aplicată pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, București, 2002 10. Stoica A.: Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educațional, București, 2003 Grupul de lucru pentru elaborarea programei Cristian ALEXANDRESCU Mihai BĂLUNĂ Bogdan CRISTESCU Gabriela STREINU-CERCEL Nicu SUCIU Adrian TROIE - Colegiul Național I. Creangă, București - Colegiul Național M. Viteazul, București - Colegiul Național M. Eminescu, Iași - Școala Superioară Comercială N.Kretzulescu, București - Colegiul Național Gh. Lazăr, Sibiu - Colegiul Național Sf. Sava, București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU MECANICĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul științei informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe; 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ *Font 8* 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003

Ionescu M.

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare socio-pedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori

Editura ProGnosis, București,

2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

Botez Emil

Mașini unelte vol. I

Editura Tehnică 1977

Buzdugan Gheorghe

Rezistența materialelor

Editura Academiei - București 1986

Dale C. și colaboratorii

Desen tehnic industrial

pentru construcția de mașini

Editura Tehnică 1990

Dragu D. și colaboratorii

Toleranțe și măsurări

tehnice

București 1983

Mănescu N. și

colaboratorii

Desen tehnic industrial

Editura Economică

1995

Nanu A.

Tehnologia materialelor

Editura Didactică și

Pedagogică - București 1982

Oprean A. și colaboratorii

Bazele așchierii și generării

suprafețelor

Editura Didactică și

Pedagogică - București

1981

Aurelian Tone/Aries Ioana

Materii prime și materiale

clasa a IX-a

Editura ARAMIS/2004

Colecție de standarde și ISO

Manuale pentru clasele IX - XII, și auxiliare curiculare în vigoare,

aprobate prin Ordin MEC. (Desen tehnic, Solicitări și măsurări tehnice, Organe

de mașini și mecanisme, Tehnologia elaborării și prelucrării semifabricatelor,

Studiul materialelor)

Autori: [ ] BORZA VASILE - Inspectoratul Școlar al Județului Arad [ ] PEICU AUREL - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași [ ] BARBU GHEORGHE - Grupul Școlar Transporturi Auto - Craiova

aici CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU MECANICĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor. Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom, Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare socio-pedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori

Editura ProGnosis, București.

2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

A. Ciocârlea Vasilescu

M. Constantin

Asamblarea, întreținerea și repararea

mașinilor și instalațiilor, clasa a XII-a

Editura All Educațional,

București, 2002

A. Popescu, ș.a.

Tehnologia elaborării și prelucrării

semifabricatelor, clasa a XI-a

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2002

A. Țurcanu, ș.a.

Desen tehnic, clasa a X-a Filiera

tehnologică, Profil: Tehnic

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2000

Burdușel, A. ș.a.

Desen tehnic, clasa a X-a

Editura Sigma, București,

2000

G. Lichiardopol, ș.a.

Desen tehnic, clasa a X-a

Editura All Educațional,

București, 2000

G.S. Georgescu

Îndrumător pentru atelierele mecanice

Ed. Economică, București 1978

I Ezeanu, ș.a.

Pregătire de bază în domeniul

mecanic (manual și laborator), anul I,

școală profesională

Editura LVS Crepuscul,

Ploiești, 2000

I Moraru, ș.a.

Tehnologia elaborării și prelucrării

semifabricatelor, clasa a XI-a

Editura Sigma, București,

2002

I Moraru, ș.a.

Tehnologia elaborării și prelucrării

semifabricatelor, clasa a XII-a

Editura Sigma, București,

2002

I. Ionescu ș.a.

Solicitări și măsurări tehnice, Filiera

tehnologică, Profil Tehnic, clasa a X-a

Editura Economică Preuniversitaria,

București, 2000

M. Constantin, A.

Ciocârlea Vasilescu

Solicitări și măsurări tehnice, clasa a

X-a

Editura All Educational,

București, 2001

M. Ionescu, ș.a.

Mecanică, Cultură de specialitate, anul

I, școală profesională

Editura Sigma, București,

2000

Autori: [ ] BORZA VASILE - Inspectoratul Școlar al Județului Arad [ ] PEICU AUREL - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași [ ] BARBU GHEORGHE - Grupul Școlar Transporturi Auto - Craiova CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU MEDICINĂ GENERALĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Ancar V.

Obstetrica

Editura Național, 1998

Angelescu N.

Patologie chirurgicală pentru

admitere în rezidențiat, Ed. II

revăzută și adăugită

Editura Celsius, 2003

Borundel C.,

Medicină internă pentru cadre medii

Editura All, 2000

Ciofu E., Ciofu C.

Esențialul în pediatrie, ediția a 2-a

Editura Amaltea, București,

2002

Dașchievici S.,

Mihăilescu M.

Chirurgie - manual pentru cadre

medii și școli postliceale

Editura Medicală, București,

2007

Enachescu D., Marcu

M. Sănătate publică și management

Editura All, București, 1999

Forsea D., Popescu

R., Popescu

Compendiu de Dermatologie și

Venerologie

Editura Tehnica, București,

pag. 350-367, 1997

Gherasim L.

Ghiduri de practică medicală,

Colegiul Medicilor din România

Editura Infomedica,

București, vol. 2, pag. 141- 151, 2001

Harrison

Principii de medicina internă,

Ediția 14

Editura Teora, București,

2003 (Retipărire a ediției din

2001)

Harrison's

Principles of Internal medicine,

16th edition (2005), McGraw- Hill Companies, Kasper et al.

(editors) Traducere selectivă

pentru examenul de rezidențiat

Editura Medicală, București,

2005.

Planuri-cadru, Planuri de

învățământ, Programe Școlare,

Standarde de Pregătire

Profesională în vigoare

Autori: 1. prof. dr. ing. Romița Țiglea Lupașcu, Școala "Nicu Albu" Piatra Neamț 2. prof. dr. Liliana Renate Bran, Școala Postliceală Sanitară Arad 3. maistru instructor Ecaterina Gogel, Liceul Teoretic "Ion Cantacuzino" Pitești CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU PISCICULTURĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și pedagogică,

București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și

a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București, 2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare socio-pedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele:

Ghid pentru profesori.

ProGnosis, București, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe

școlare pentru disciplinele

tehnologice

Planurile-cadru, standarde de

pregătire profesională

Vancea I., Scorneica O.,

Nicolescu V., Sirbulescu

M.,

Tehnologia creșterii păsărilor, animalelor

mici, peștilor, albinelor și viermilor de

mătase

Editura "Ceres",

București, 1981

AUTORI: Micli Aglaia - profesor grad didactic I, drd, - Inspectoratul Școlar Județean Olt Dodocioiu Angela - profesor grad didactic I - Grupul Școlar Agricol Malu Mare, Dolj Dascălu Marea - profesor dr. ing. - Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU POȘTĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor. Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare socio-pedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

Editura ProGnosis, București,

2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

MANDATE INTERNATIONALE); - convenții financiar bancare; - convenții comerciale (COMPANIILE DE TELEFONIE MOBILĂ VODAFONE, ORANGE, ZAPP, COSMOTE,

CONVENȚII COMERCIALE CU AGENȚI ECONOMICI DISTRIGAZ, ELECTRICA, ROMTELECOM

1.14. Servicii DE MARKETING DIRECT ȘI CURIERAT RAPID în POȘTA ROMÂNĂ necesitatea înființării unor servicii noi; - PRIORIPOST; ULTRAPOST; E.M.S. (Curierul rapid extern); SKY PACK; C.R. (Corespondența răspuns); - C.C.R.I. (Corespondența comercială răspuns internațional); POSTAFIȘ; PROMOPLIC DIRECT MAIL; - POSTMESAGER DIRECT MAIL; POSTMESAGER PLUS DIRECT MAIL; INFADRES DIRECT MAIL; POSTCATALOG DIRECT MAIL Bibliografie: 1

Constantin Gh,

Constantin Gherghina,

Trifu A, Seefeld R,

Capota V. (coord.)

Exploatarea serviciilor poștale - Manual pentru clasa aXIa, avizat

MECT

Editura Akademos,

2007

Colectiv ASE

Contabilitate - manual pentru clasele

IX - XII licee economice și școli

postliceale cu profil economic,

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1993;

Grigore, N.

Tehnologia Exploatării T.T.

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1998;

Iosifescu, Ș.

Introducere în managementul

educațional

ISE, 1996;

Isac, E.

Marketing - manual pentru clasele X

- XII licee industriale,

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1995;

Loloiu, N.

Noțiuni de etica servirii publicului în

sectorul de poștă și telecomunicații

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1987;

Mah, T.

WORD 6.0 pas cu pas

Editura Teora,

București, 1996;

Novac, C.

Exploatare Poștală - manual pentru

cursurile de calificare și licee de

specialitate vol 1 și 2

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1970;

Șchiopârlan, V.

Managementul unităților poștale

Editura Economică,

București, 2003;

Șchiopârlan, V.

Tehnologia Exploatării poștale

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1981;

Tufescu, V.

Geografia României - manual cls. a

XII-a

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1998;

Norme interne de desfășurare a serviciilor poștale de bază:

obiecte de corespondență; mandate; mesagerii

Norme de exploatare ale R.A.P.R. pentru toate activitățile

desfășurate în POȘTA ROMÂNĂ 1998

Legea Poștei 283/11.07.1996; Legea Poștei 385/1997

Bareme de calcul al tarifelor în REGIA AUTONOMĂ POȘTA

ROMANĂ - norme interne, 2010

Legislație internă

ORDONANȚA GUVERNULUI nr. 31/2002 privind serviciile

poștale, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea

nr. 642/2002, cu modificările și completările ulterioare (text

consolidat neoficial, în vigoare din 27 mai 2007);

Legea nr. 642 din 07/12/2002 pentru aprobarea Ordonanței

Guvernului nr. 31/2002 privind serviciile poștale;

ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI nr. 70/2006

privind modificarea și completarea unor acte normative din

domeniul comunicațiilor electronice și al serviciilor poștale;

LEGEA nr. 133/2007 privind aprobarea Ordonanței de urgență

a Guvernului nr. 70/2006 privind modificarea și completarea

unor acte normative din domeniul comunicațiilor electronice și

al serviciilor poștale.

Decizii interne

Decizie nr. 2858/2007 privind regimul de autorizare generală

pentru furnizarea serviciilor poștale;

Decizie nr. 3442/2007 privind condițiile și procedura de

desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul

serviciilor poștale;

Decizie nr. 3287/2007 pentru modificarea și completarea

Deciziei președintelui Autorității Naționale de Reglementare

în Comunicații nr. 1.480/2005 privind condițiile de întocmire

și auditare a situațiilor financiare separate de către

Compania Națională Poșta Română S.A.;

Decizie nr. 1228/2008 pentru modificarea Deciziei

președintelui Autorității Naționale de Reglementare în

Comunicații nr. 88/EN/2004 privind desemnarea furnizorului de

serviciu universal în domeniul serviciilor poștale;

Decizia nr. 118/2003 privind procedura de autorizare a

furnizorilor de servicii poștale, publicată în Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 1 aprilie 2003;

Decizia nr. 1351/2003 privind condițiile și procedura de

desemnare a furnizorilor de serviciu universal în domeniul

serviciilor poștale;

Decizia nr. 88/2004 privind desemnarea furnizorului de

serviciu universal în domeniul serviciilor poștale;

Decizia nr. 153/2004 pentru modificarea Deciziei președintelui

Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații

nr. 88/2004 privind desemnarea furnizorului de serviciu

universal în domeniul serviciilor poștale;

Decizie 1301/2004 privind raportarea unor date statistice de

către furnizorii de servicii poștale;

Decizia 1480/2005 privind condițiile de întocmire și auditare

a situațiilor financiare separate de către Compania Națională

Poșta Română S.A.

Decizia nr. 66/2006 pentru modificarea și completarea Deciziei

Președintelui ANRC nr. 1480/2005 privind condițiile de

întocmire și auditare a situațiilor financiare separate de

către Compania Națională Poșta Română S.A.;

Decizia nr. 293/2009 privind desemnarea furnizorului de

serviciu universal în domeniul serviciilor poștale;

http://www.posta-română.ro/articles/legislatie-postala_39

AUTORI: PROF. MIRELA NICOLETA DINESCU - ȘCOALA SUPERIOARĂ COMERCIALĂ "N. KRETZULESCU" BUCUREȘTI PROF. LUMINIȚA MARIANA POPESCU - I.S.J. DÂMBOVIȚA PROF. DANA LUIZA CIOARĂ - I.S.J. HUNEDOARA PROF. CONSTANTIN GHEORGHE - COLEGIUL TEHNIC DE POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII "GHEORGHE AIRINEI" BUCUREȘTI CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare d.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; d.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); d.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; d.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; d.5. Construirea instrumentelor de evaluare d.e. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Budău, G.,

Cinematica mașinilor unelte pentru

prelucrarea lemnului

Editura Lux Libris,

Brașov, 1994

Cismaru, I.,

Cismaru, M.

Proiectarea tehnologică în industria

lemnului. Proiectare la formă și dimensiuni

Editura Universității

Transilvania, Brașov

2005

Cismaru, M.

Fizica lemnului și a materialelor pe bază de

lemn

Editura Universității

Transilvania, Brașov

2005

Dogaru, V.,

Așchierea lemnului și scule așchietoare

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1991

Ene, N.,

Tehnologia cherestelei

Reprografia Universității

Brașov, 1993

Ene, N.,

Bularca, M.,

Fabricarea cherestelei - Tehnologii

moderne, proiectare, utilaje, exploatare

Editura Tehnică,

București, 1994

Ispas. M.

Mașini și utilaje pentru prelucrarea lemnului

Editura Universității

Transilvania, Brașov

2004

Marinescu, I.,

Uscarea și tratarea termică a lemnului

Editura Tehnică,

București, 1980

Mihai, D.,

Materiale tehnologice pentru industria

lemnului

Editura Tehnică,

București, 1993

Mitișor, Al.,

Istrate, V.,

Tehnologia fabricării furnirelor, placajelor

și a plăcilor din fibre de lemn

Editura Tehnică,

București, 1982

Pescăruș, P.,

Studiul lemnului, curs vol. I

Universitatea Brașov,

1982

Rîmbu, I.,

Tehnologia prelucrării lemnului, vol. I și II

Editura Tehnică,

București, 1983

Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MEC

Autori: GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU PRELUCRAREA LEMNULUI MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psiho-pedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare socio-pedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

Editura ProGnosis, București,

2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

Budău, G.

Cinematica mașinilor unelte pentru

prelucrarea lemnului

Editura Lux Libris,

Brașov, 1994

Cismaru, I.,

Cismaru, M.

Proiectarea tehnologică în industria

lemnului. Proiectare la formă și dimensiuni

Editura Universității

Transilvania, Brașov 2005

Cismaru, M.

Fizica lemnului și a materialelor pe bază

de lemn

Editura Universității

Transilvania, Brașov 2005

Dogaru, V.

Așchierea lemnului și scule așchietoare

Editura Didactică și

Pedagogică, București,

1991

Ene, N.

Tehnologia cherestelei

Reprografia Universității

Brașov, 1993

Ene, N.,

Bularca, M.

Fabricarea cherestelei - Tehnologii

moderne, proiectare, utilaje, exploatare

Editura Tehnică,

București, 1994

Ispas. M.

Mașini și utilaje pentru prelucrarea

lemnului

Editura Universității

Transilvania, Brașov 2004

Marinescu, I.

Uscarea și tratarea termică a lemnului

Editura Tehnică,

București, 1980

Mihai, D.

Materiale tehnologice pentru industria

lemnului

Editura Tehnică,

București, 1993

Mitișor, Al.,

Istrate, V.

Tehnologia fabricării furnirelor, placajelor

și a plăcilor din fibre de lemn

Editura Tehnică,

București, 1982

Pescăruș, P.

Studiul lemnului, curs vol. I

Universitatea Brașov,

1982

Rîmbu, I.

Tehnologia prelucrării lemnului, vol. I și

Editura Tehnică,

București, 1983

Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MEC

AUTOR: GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU PROFESORI DOCUMENTARIȘTI - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la concursul de ocupare a posturilor vacante de profesor documentarist din învățământul preuniversitar, în condițiile prevăzute de reglementările legale în vigoare. Examenul este centrat pe evaluarea cunoștințelor generale în domeniul stiințelor informării și documentării, metodelor de căutare și exploatare a informației, precum și concepției didactice și a modalităților concrete prin care profesorul documentarist pune elevii în situații de învățare eficiente, apte de a conduce la formarea capacităților și competențelor în domeniul info-documentar. Aceasta orientare este cu atât mai necesară cu cât se solicită din partea profesorului documentarist efortul de a concepe demersuri și parcursuri didactice flexibile, adaptate nivelului de vârstă și pregatire al elevilor. Conținuturile și structura programei sunt organizate în așa fel încât să răspundă cerințelor europene legate de integrarea stiințelor informării în procesul cunoașterii și educației. De asemenea, se are în vedere: valorizarea schimbărilor aduse de modernizarea structurilor info-documentare din sistemul de învățământ preuniversitar, de apariția unei noi funcții didactice, cea de profesor documentarist; favorizarea accesului întregii comunități educative la informație și documentare prin intermediul Centrelor de Documentare și Informare (CDI). În acest sens se are în vedere apropierea domeniilor informaționale de programele didactice din scoli, prin facilitarea accesului la resursele Internet și la alte forme de integrare a noilor tehnologii informaționale, cu scopul de a contribui la formarea elevilor conform standardelor europene. Apariția noii profesii de profesor documentarist are în vedere integrarea activității elevilor în structura info-documentară și familiarizarea lor cu tehnicile de cercetare documentară. Aceasta va determina modificarea conceptului de bibliotecă școlară spre cel de structură info-documentară prin prelucrarea și valorificarea superioară a conținutului publicațiilor, biblioteca devenind astfel din auxiliar al învățământului, parte integrantă a acestuia, cu consecințe pozitive în întregul proces de formare a elevilor. Astfel, plecând de la o concepție care operaționalizează definirea și evaluarea competențelor specifice cadrului didactic, programa vizează: - cunoașterea de către profesorul documentarist a principalelor tendințe în evoluția stiințelor documentării și informării; - cunoașterea funcțiilor și misiunilor profesorului documentarist; - cunoașterea particularităților de organizare fizică și intelectuală a unei structuri infodocumentare de tip CDI; - cunoașterea diferitelor suporturi informaționale și a instrumentelor de acces la informație; - demonstrarea capacității de a gestiona, organiza și a pune la dispoziția utilizatorilor resursele documentare ale CDI; - dovedirea capacităților necesare pentru proiectarea, organizarea, desfăsurarea și evaluarea activităților din CDI; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatie și cooperare necesare realizării actului educational. În consecință, pe lângă conținuturile științifice și cele de didactică generală, programa definește un număr de competențe specifice profesorului documentarist, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și să le dovedească pe parcursul desfăsurării activității în cadrul CDI. Într-o formulă sintetică aceste competențe sunt în următoarele domenii: - amenajarea, organizare și gestionarea unui CDI în vederea punerii informației, resurselor documente la dispoziția utilizatorilor - proiectarea și organizarea în CDI de activități pedagogice disciplinare și inter-/trans-/pluridisciplinare - construirea unor demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi - adecvarea demersurilor didactice la particularitățile de vârstă ale elevilor - evaluarea cunoștințelor și competențelor dobândite de elevi în domeniul infodocumentar - organizarea în CDI de activități de formare și dezvoltare a gustului pentru lectură, precum și animații culturale - gestionarea CDI în vederea punerii informației la dispoziția utilizatorilor - construirea unui climat educativ stimulativ și eficient Date fiind particularitățile domeniilor de competență ale profesorului documentarist și influența sa în definirea unei politici documentare la nivel local, în organizarea resurselor documentare și materiale în cadrul CDI, dar și influența pe care o exercită atât asupra formării elevilor, precum și asupra întregului climat educațional al scolii profesorul documentarist trebuie să demonstreze că are capacitatea de: - a amenaja, organiza și gestiona centrul de documentare și informare, în vederea asigurării exploatării și valorificării cât mai eficiente a informațiilor și documentelor pluridisciplinare multimedia și multisuport de către utilizatori, din perspectiva egalizării șanselor elevilor din medii culturale și sociale diferite - a favoriza accesul la informație și la integrarea "pedagogiei reușitei școlare" în vederea formării autonomiei elevilor în instruire prin asigurarea funcționării CDI - a planifica activitatea CDI pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor și obiectivelor formulate în documentele de proiectare managerială ale unității de învățământ - a înțelege necesitatea de a sprijini elevii în activitatea de documentare și informare și de a favoriza integrarea ei în activitatea didactica curenta - a favoriza integrarea noilor tehnologii în practicile pedagogice curente - a dezvolta activități didactice în cadrul curriculumului la decizia scolii, activități curriculare și extracurriculare între-, pluri- și transdisciplinare - a asigura accesul la informația și a crea experiențe de învățare în domeniul infodocumentar prin organizarea de diferite tipuri de activități (pedagogice, culturale, de informare și comunicare) având drept finalitate atât egalizarea șanselor elevilor din medii culturale și sociale diferite, cât și dobândirea de către elev a autonomiei în instruire - a oferi oportunități de învățare, adaptate diferențelor individuale de învățare, care să sprijine dezvoltarea intelectuală și socială a elevilor - a stimula prin strategii didactice inovatoare și punerea în valoare a potențialul de socializare al CDI, dezvoltarea spiritului critic al elevilor, motivarea și angajarea lor în propria formare, dezvoltarea simțului civic și integrarea elevilor în societate - a favoriza și stimula munca în echipă în cadrul activităților organizate în CDI - a cunoaște și a utiliza variate tipuri și strategii de comunicare pentru a sprijini colaborarea și interacțiunea elevilor în activitățile de învățare și colaborarea între cadrelor didactice în cadrul proiectelor inter/trans/pluridsciplinare - a căuta oportunități pentru propria perfecționarea profesională continuă Domenii de competență: I. Partea I - Teme de didactică generală și metodică a. Proiectarea, organizarea și desfăsurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare și tehnicilor de cercetare documentară; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, progresului și rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților în CDI: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate din CDI, folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile din CDI; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; Partea a II-a - Teme de specialitate a. Amenajarea, dotarea și gestionarea unui C.D.I. în funcție de rolul său pedagogic și cultural a.1. Centrul de Documentare și Informare: organizare, structură, funcții; a.2. Gestionarea spațiului, materialelor și echipamentelor specifice unui CDI: spații specifice, suprafețe recomandate, dotare cu materiale și echipamente informatice și audiovizuale; proiectului de amenajare/reamenajare a unui CDI; a.3. Gestionarea fondului documentar: dezvoltarea, evidența, prelucrarea, organizarea, automatizarea și comunicarea fondului documentar (documente clasice: cărți, reviste

și documente moderne: CD, CD-ROM, DVD, baze de date, documente electronice etc.); a.4. Planificarea și evaluarea activității CDI: utilizarea programată și neprogramată a CDI; proiectul pedagogic și cultural al CDI; a.5. Managementul în structuri info-documentare; a.6. Proprietatea intelectuală și dreptul de autor. b. Activități specifice unui CDI b.1. Activități de inițierea și formarea utilizatorilor privind tehnicile de cercetare documentară; b.2. Activități de formare și dezvoltare a gustului pentru lectură; b.3. Activități de formare și dezvoltare a capacității de receptare a informației culturale; b.4. Integrarea noilor tehnologii ale informării și comunicării în activitatea de informare și documentare; asigurarea accesului la resursele Internet; b.5. Proiecte inter/transdisciplinare; b.6. Implicarea profesorului documentarist în activități de orientare școlară și profesională; b.7. Proiectarea și organizarea activităților instructiv-educative în colaborare cu comunitatea; b.8. Modalități de implicare a C.D.I. și a profesorului documentarist în prevenirea și recuperarea elevilor în situație de esec școlar; c. Legislația românească de bibliotecă și CDI Bibliografie: Partea I Cristea, S. Studii de pedagogie generală. București: Editura Didactică și pedagogică, 2004. Cucos, C. Pedagogie generală. Iași: Polirom, 2000. Dragomir, Mariana. Managementul activității didactice. Cluj-Napoca: Eurodidact, 2003. Evaluarea curentă și examenele: Ghid pentru profesori. București: ProGnosis, 2001. Ionescu, M. Didactica modernă. Cluj: Editura Dacia, 1995. Iucu, R. Managementul și gestiunea clasei de elevi. Iași: Polirom, 2000. Landsheere, G.; Landsheere, V. Definirea obiectivelor educaționale. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1979. Landsheere, G. Evaluarea continuă a elevilor și examenele. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1975. Neacsu, Ion. Instruire și învățare. București: Editura Științifică, 1990. Pânisoară, O. Comunicarea eficientă. Metode de interacțiune eficientă. Iași: Polirom, 2003. Păun, Emil. Școala: abordare sociopedagogică. Iași: Polirom, 1999. Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative. Iași: Polirom, 2002. Popovici, D. Elemente de psihopedagogia integrării. București: Pro Humanitate, 1999. Potolea, D. Profesorul și conducerea strategiilor învățări. În: Structuri, strategii, performanțe în învățămant. București: Editura Academiei, 1989. Radu, Ion. Evaluarea procesului didactic. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2000. Roco, Mihaela. Creativitatea și inteligența emoțională. Iași: Polirom, 2001. Stoica, Adrian. Evaluarea progresului școlar: de la teorie la practică. București: Humanitas Educațional, 2003. Stoica, Adrian. Reforma evaluării în învățământ. București: Sigma, 1999. Șchiopu, U.; Verza, E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1995. Consiliere și orientare. Ghid metodologic. București: MEC-CNC, 2001. Ungureanu, D. Educație și curriculum. Timișoara: EUROSTAMPA, 1999. Văideanu, G. Educația la frontiera dintre milenii. București: Editura Politică, 1988. Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculum-ul învățământului obligatoriu. Iași: Polirom, 2002. Partea a II-a Atanasiu, Pia. Metode și tehnici de lucru pentru sistemele de informare stiințifică. București: Editura Didactica și Pedagogica, 1976. Bayard-Pierlot, Jacqueline; Birglin, Marie-Jose. Cles pour le CDI. Paris: Hachette Litterature, 1994. Bădău, Georgeta. Inițiere în cercetarea documentară. Alba Iulia: [s.n.], 2004. Bădău, Georgeta; Panait, Antonina. Amenajarea și gestionarea unui CDI: Ghid pentru personalul de conducere și personalul din centrele de documentare și informare. Alba Iulia: [s.n.], 2006. Brugnon, Albert. Activites autour des albums "Premiere lecture Rouge et OR". MDI, 1994 Biblioteconomie: Manual. București: A.B.B.P.R., 1994. Cassagnes, Paul; Garcia- Debanc, Claudine; Debanc, Jean-Pierre. 50 activites pour apprivoiser les livres en classe ou en B.C.D. CRDP Midi-Pyrenees, [s.a.] Centrul de Documentare și Informare. Alba Iulia, 2002. Chapron, Francoise. Les CDI (Centres de documentation et d'information) des lycees et colleges. Paris: Presses Universitaires de France, 1999. Ciubăncan, Lucia. Bibliotecarul școlar. Ghid practic. Cluj-Napoca: Eurodidact, 2002 Creer, renover l'espace C.D.I. Limoges: C.R.D.P. du Limousin, 1994. Darrobers, M; Le Pottier, N. La recherche documentaire. Paris: Nathan, 1999 Enache, Ionel; Maftei, Mihaela. Marketingul în bibliotecă. București: Editura Universității din București, 2003. Ghidul bibliotecarului școlar pentru liceele pedagogice. București: Editura Bibliotecii Pedagogice Naționale "I.C. Petrescu", 2004. Horvat, Săluc. Introducere în biblioteconomie. București: Grafoart, 1996. Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic (art. 1-7) Le Livre bleu des enseignants-documentalistes. Orleans: CRDP de l'Academie d'Orleans-Tours, 2002. Management educațional pentru instituțiile de învățământ. București, 2001. Moser, Alain; Moissonnier, Daniel; Fauchard, Joel. L'aide au travail personnel de l'eleve. C.R.D.P. de Reims, Hachette Education, 1998 Le multimedia au CDI pour s'informer, produire, communiquer. CRDP de Basse-Normandie, 1999 OMEdC nr. 4961/28.08.2006 privind inființarea și susținerea centrelor de documentare și informare, precum și formarea continuă a personalului didactic, de conducere, indrumare și control și a personalului din centrele de documentare și informare Poupelin, Michel; Monthus, Marie. Guide a l'usage des documentalistes et de leurs partenaires dans l'etablissement. Paris: Hachette Education, 1995. Poslaniec, Christian; Houyel, Christine. Activites de lecture a partir de la litterature jeunesse. Paris: Hachette Education, 2000 Projets-lecture au coeur du C.D.I. C.R.D.P. de l'Academie de Creteil, 1999 Recherche documentaire et maitrise de l'information. Formation des eleves par le professeur documentaliste de la sixieme a la terminale. Rouen: C.R.D.P. de Haute-Normandie, 1999. Regneală, Mircea. Studii de biblioteconomie. Constanța: Ex Ponto, 2001. Regneală, Mircea. Dicționar explicativ de biblioteconomie și știința informării. Constanța: Exporta, 2002. Regulamentul de organizare și funcționare a bibliotecii școlare: instrucțiuni metodologice: aprobat prin Ordinul Ministerului Învățământului nr. 6566/17.06.1994. București: Biblioteca Centrală Pedagogică, 1994. Regulament de organizare și funcționare a Centrului de documentare și informare. Regulamentul de organizare și funcționare a centrului de documentare și informare (C.D.I.), 2005. Richter, Brigitte. Ghid de biblioteconomie. București: Editura Grafoart, 1995. Savoir faire avec le CDI: Guide pratique destine aux enseignants. Creteil: CRDP, 1996. Statul profesorului documentarist. Spirlet, Jean-Pierre; A.R.P.E.J. Utiliser la presse au college et au lycee. Paris: Edition du Centre de formation et de perfectionnement des journalistes, 1994. Stoica, Ion. Criza în structurile infodocumentare: sensuri și semnificatii contemporane. Constanta: Ex Ponto, 2001. Stoica, Ioan. Structuri și relații informaționale în dezvoltarea învățământului și a cercetării românești. București: Alternative, 1997. Stueart, Robert; Moran, Barbara. Managementul pentru biblioteci și centre de informare. București: Biblioteca Națională a României și Asociația Bibliotecarilor din Bibliotecile Publice - România, 1998 CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară 2000

Editura Aramis, București,

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Bacinschi, D.,

Burciu, G.

Meteorologie, Manual pentru

clasa a XI-a

E.D.P., București, 1981

Ciarnău, R., și colab.

Ecologie și protecția mediului,

clasa a X-a

Editura Economică, București,

2000

Diaconu, C.,

Lazarescu, D.

Hidraulică și hidrologie

E.D.P., București, 1980

Găldean, N., Staicu,

G. Ecologie și protecția mediului,

clasa a XI-a

Editura Economică, București,

2001

Găldean, N., Staicu,

G., Rusti, D.

Ecologie și protecția mediului,

clasa a XII-a

Editura Economică, București,

2002

Gh. Bularda ș.c

Reziduuri menajere, stradale și

industriale

Ed. Tehnică, București, 1992;

Manescu, S., Cucu,

M. Chimia sanitară a mediului

Ed. Medicală, București, 1992

Mohan, G., Ardelean,

A. Ecologie și protecția mediului

Ed. Scaiul, București, 1993

Negulescu, M. ș.a.

Protecția mediului înconjurător

Ed. Tehn. București, 1995

Nistoran D, Ionescu

I, Manoliu M.

Conceptul de dezvoltare

durabilă

Ed. Univ. "Politehnica", București,

1996

Pârvu, C.

Ecologie generală

Editura Tehnică, București, 2001

Stugren, B.

Bazele Ecologiei Generale

Editura Științifică și

Enciclopedică, București, 1982

Teodosiu C.

Managementul durabil al apei.

Vol. 1

Ed. Ecozone, Iași, 2006

Teodosiu C,

Balasanian, I.

Cojocaru I., S. Axinta

Ecologie și protecția mediului

editura Ecozone, Iași, 2003

Varduca A.,

Moldoveanu A-M.,

Moldoveanu G.A,

Poluarea. Prevenire și

control

Editura MatrixRom București.

2002

Oros, V.

Drăghici V.

Managementul deșeurilor

Ed. Univ. Transilvania Brașov,

2003

Zaharia C.

Legislatia pentru protectia

mediului

Ed. Universității "A.I. Cuza",

Iași, 2003.

Legea apelor

Legea protecției mediului

Catalogul manualelor școlare,

aprobate MECTS anual

Autori: 1. KNAPEK CORINA STEFANIA - COLEGIUL TEHNIC DE CONSTRUCȚII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI, ARAD 2. SINDILA GABRIELA - GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL "PETRE PONI", BUCUREȘTI 3. TURC ANCA - GRUPUL ȘCOLAR "EMIL A. DANDEA" TÂRGU-MUREȘ. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: PSIHOLOGIE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Psihologie se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Psihologie pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Psihologie, precum și a metodicii disciplinei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE PSIHOLOGIE I. EVOLUȚIA PSIHOLOGIEI CA ȘTIINȚĂ 1. Apariția și evoluția psihologiei ca știință; orientări și școli psihologice 2. Psihologia contemporană și locul ei în sistemul științelor II. OBIECTUL PSIHOLOGIEI 1. Noțiunea de psihic 2. Natura psihicului 3. Caracteristicile fenomenelor psihice III. IPOSTAZELE PSIHICULUI 1. Conștient 2. Subconștient 3. Inconștient 4. Relațiile dintre ipostazele psihicului IV. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE 1. Senzații 2. Percepții 3. Reprezentări V. MECANISMELE PSIHICE COGNITIVE LOGIC-RAȚIONALE 1. Gândirea 2. Memoria 3. Imaginația VI. MECANISMELE STIMULATOR-ENERGIZANTE 1. Motivația 2. Afectivitatea VII. MECANISMELE REGLĂRII PSIHICE 1. Limbajul 2. Atenția 3. Voința VIII. PERSONALITATEA - STRUCTURĂ INTEGRATOARE A MECANISMELOR PSIHICE 1. Delimitări conceptuale: Individ; Persoană; Personalitate 2. Dimensiunile personalității: - Dinamico-energetice - Instrumental-operaționale - Reglativ-productive - Transformativ-creative - Relațional-valorice 3. Structura personalității 4. Personalitatea și relațiile interpersonale IX. CONDUITA PSIHOSOCIALĂ 1. Imaginea de sine și percepția socială a imaginii de sine 2. Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității 3. Comportamente pro și antisociale 4. Atitudinile sociale și evoluția lor D. BIBLIOGRAFIE LA DISCIPLINA DE SPECIALITATE PSIHOLOGIE 1. Allport, G. W. - "Structura și dezvoltarea personalității", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 2. Cosmovici, A. - "Psihologie generală", Iași, Editura Polirom, 1996 3. Cosmovici, A., lacob L. (coord) - "Psihologie școlară", Iași, Editura Polirom, 1998 4. Doise, W. și Mugny, G. - "Psihologie socială și dezvoltare cognitivă", Iași, Editura Polirom, 1998 5. Doron, R. și Parot, F. - "Dicționar de psihologie", București, Editura Humanitas, 1999 6. Freud, S. - "Introducere în psihanaliză. Prelegeri de psihanaliză. Psihopatologia vieții cotidiene", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1992 7. Goleman, D. - "Inteligența emoțională", București, Ed. Curtea Veche, 2001 8. Golu, P. - "Învățare și dezvoltare", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1985 9. Hilgard, E. R. și Bower, G. H. - "Teorii ale învățării", București, E.D.P., 1974 10. Jung, C. - "Tipuri psihologice", București, Ed. Humanitas, 1997 11. Miclea, M. - "Psihologie cognitivă", Iași, Editura Polirom, 1999 12. Milcu, M. - "Psihologia relațiilor interpersonale. Competiție și conflict", Iași, Editura Polirom, 2005 13. Mitrofan, N. - "Aptitudinea pedagogică", Editura Academiei, București, 1988 14. Moscovici, S. (coord) - "Psihologia socială a relațiilor cu celălalt", Iași, Editura Polirom, 1998 15. Neculau, A. - "Manual de psihologie socială", Iași, Editura Polirom, 2005 16. Piaget, J. "Psihologia inteligenței", București, Ed. Științifică, 1998 17. Radu, I., Druțu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. - "Introducere în psihologia contemporană", Cluj-Napoca, Editura Sincron, 1991 18. Sillamy, N. - "Dicționar de psihologie, Larousse", București, Editura Univers Enciclopedic, 1996 19. Șchiopu, U. și Verza, E. - "Psihologia vârstelor. Ciclurile vieții", București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 și edițiile ulterioare 20. Zlate, M. - "Fundamentele psihologiei", București, Editura Pro-Humanitas, 2000 21. Zlate, M. - "Introducere în Psihologie", Ediția a III-a, Iași, Editura Polirom, 2000 E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI PSIHOLOGIE I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Psihologie 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Psihologie. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE 1.

Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000 2.

a) Rolul activităților cognitive în educația specială a copiilor/elevilor cu CES.

b) Conținutul activităților cognitive.

c) Activitățile educațional-terapeutice și rolul acestora în organizarea cunoașterii. Elementele diferențiale față de activitatea de predare.

d) Formarea abilităților senzorial-perceptive.

e) Structurile de activitate pentru formarea conceptelor fundamentale: sortarea, gruparea, asocierea, corespondența unu la unu, ordinea numerică, ș.a.

f) Formarea, dezvoltarea, restructurarea proceselor-activităților psihice prin exerciții senzorio - motorii și perceptive și importanța acestora în învățare. Structura generală a exercițiilor și activităților.

g) Activități de consolidare a achizițiilor dobândite prin activități complementare de stimulare/dezvoltare cognitivă.

2. Ludoterapia

a) Jocul ca proces de învățare și de recuperare în cadrul acțiunii de terapie educațională integrată.

b) Modalități de realizare a jocului. Valențe educative ale jocului.

c) Jocuri didactice și activități de loisir realizate cu copiii/elevii cu CES în activitatea de învățare și în terapia educațională integrată.

3. Terapia ocupațională

a) Terapia ocupațională. Rolul și funcțiile terapiei ocupaționale.

b) Desfășurarea procesului de terapie ocupațională.

c) Tipuri și forme de organizare a terapiei ocupaționale. Strategii educațional-terapeutice.

d) Conținutul, obiectivele și valențele educațional-terapeutice ale diferitelor tipuri de activități de terapie ocupațională.

4. Terapia psihomotricității și abilitarea manuală

a) Activitatea motorie și învățarea.

b) Conținutul, obiectivele și modalitățile de evaluare a activităților de abilitare manuală.

c) Structura psihomotricității. Obiective și instrumente de evaluare.

d) Metodologia terapiei educaționale a psihomotricității.

e) Corelarea conținuturilor din sfera abilitării manuale cu formarea și consolidarea componentelor de profesionalizare.

5. Formarea autonomiei personale și sociale

a) Autonomia personală și socială și integrarea în comunitate.

b) Formarea comportamentelor de autoservire, igienă personală, securitate, deplasare. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice.

c) Formarea comportamentului social: competențe sociale, deplasare, mobilitate în comunitate, utilizarea resurselor comunității. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice. Integrarea socială.

VIII. Integrarea copiilor/tinerilor cu CES în școala de masă 1. Conceptele de integrare și incluziune. Forme ale integrării. 2. Modalități de favorizare a integrării copiilor cu deficiențe în școala de masă prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, educație preșcolară, debut școlar în școala de masă, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență. 3. Limitele integrării școlare. IX. Formarea și dezvoltarea abilităților, deprinderilor și capacităților în vederea integrării socio-profesionale a copiilor/tinerilor cu CES 1. Caracteristicile și rolul abilității manuale în achiziționarea principalelor abilități și deprinderi necesare profesionalizării. 2. Activități de formare a competențelor necesare pregătirii pentru viață. 3. Integrarea socioprofesională a copiilor/tinerilor cu CES D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ 1. Boici Gherghina, Stănică Ilie - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării, Timpul, Reșița, 1998 2. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973 3. Caraman Lucia, Caraman Alexandru - Metodologia procesului demutizării, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1983 4. Chassey D. Juliette, Brignone Sylvie - Terapie comportamentală și cognitivă a tulburărilor de ritm și fluență, Editura Polirom, Iași, 2000 5. Cozma Adrian - Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilități mintale, Editura RAR, București, 2008 6. Gherguț Alois, Neamțu Cristina - Psihopedagogia specială. Ghid practic pentru învățământul deschis la distanță, Editura Polirom, Iași, 2000 7. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005 8. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006 9. Green Cristofer, Chee Kit - Să înțelegem ADHD, Editura Aramis, București, 2009 10. Ionescu Șerban - Adaptarea socio-profesională a deficienților mintal, Editura Academiei, București, 1975 11. Kulcsar Tiberiu - Factorii psihologici ai reușitei școlare, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978 12. Mihăiescu Vasile - Psihoterapie și psihosomatică, Polirom, Iași, 1996 13. Mitrofan Nicolae- Testarea psihologică a copilului mic, EditPress Mihaela SRL, București, 1997 14. McInnes J.M, Treffry J.A. - Copilul cu surdocecitate. Ghid de dezvoltare, Editura Semne, București, 1999 15. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Psihopedagogia specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Pro Humanitate, București, 1997 16. Peeters Theo - Autismul. Teorie și intervenție educațională, Editura Științele Educației, 2009 17. Popovici Doru Vlad - Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Editura Pro Humanitate, București, 2000 18. Popovici Doru Vlad - Orientări teoretice și practice în educația integrată Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2007 19. Preda Vasile - Psihopedagogia intervenției timpurii la deficienții vizuali PUC, Cluj Napoca, 2002 20. Preda Vasile - Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizuali, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1999 21. Pufan Constantin - Probleme de surdo-psihologie, vol. I, 1972, vol. II, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1982 22. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică București, 1999 23. Radu Gheorghe - Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, București, 2001 24. Roșca Mariana - Psihologia deficienților mintali, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1967 25. Secară Otilia - Creierul social. Autism, neuroștiințe, terapie, Editura I-Artpress, Timișoara, 2007 26. Sima Ioan - Psihopedagogia specială: studii și cercetări, vol. I, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998 27. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997 28. Șchiopu Ursula, Verza Emil - Psihologia vârstelor, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1995 29. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 30. Ținică Silvia (coord.) - Repere în abordarea copilului dificil. Instrument de lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004 31. Ungureanu Dorel - Copiii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 32. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 33. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 34. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 35. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 36. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura Prohumanitate, București, 2000 37. Verza Emil Florin - Introducere în psihopedagogia specială și asistență socială, Editura Fundației Humanitas, 2002 38. Vlad Elena - Evaluarea în actul educativ terapeutic, Editura Pro Humanitate, București, 1999 39. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009 40. Vrăsmaș Ecaterina - Învățarea scrisului-o perspectivă comprehensivă și integrativă, Editura Prohumanitate, București, 1999 41. Vrăsmaș Ecaterina, Stănică Cornelia - Terapia tulburărilor de limbaj - Intervenții logopedice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 42. Zorgo Beniamin, Radu Ioan - Studii de psihologie școlară, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979 ● HG 218/2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare și evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientării școlare a acestora ● HG 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ I. Didactica-teorie generală a procesului de învățământ 1. Obiectul și funcțiile didacticii psihopedagogiei speciale 2. Direcții de dezvoltare ale didacticii contemporane 3. Finalitățile didactice și funcțiile lor 4. Tipologia și dinamica obiectivelor educaționale II. Procesul de învățământ - cadrul principal de desfășurare a activității instructiv-educative, de recuperare și integrare a elevilor cu CES 1. Elementele componente ale procesului de învățământ și interacțiunea dintre ele 2. Procesul de învățământ ca relație dintre predare-învățare-evaluare 3. Principiile procesului de învățământ 4. Caracterul formativ-educativ al programelor de psihopedagogie specială și al programului de sprijin pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă III. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina psihopedagogie specială 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. Conținutul învățământului special 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplina psihopedagogia specială. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/ competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de activități didactice (pentru diferite tipuri de lecții, activități de psihodiagnoză, de recuperare sau/și terapii specifice și educațional-terapeutice), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare, adaptări curriculare pentru elevii cu CES, planuri de intervenție personalizate. IV. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina psihopedagogia specială. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 3.3. Particularități ale utilizării mijloacelor de învățământ în educația specială. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. Tipuri de relații specifice educației speciale. 5. Însușirea instrumentelor de bază ale cunoașterii/învățării: citit-scrisul și calculul matematic 5.1. Activitatea școlară formativă în vederea achiziționării și consolidării abilităților și deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiențe. Abilitatea manuală, pregrafia și grafia - etape ale însușirii scrisului. Etapele însușirii cititului la copilul cu deficiențe. Citit-scrisul în Braille. Particularități ale citit-scrisului în cazul copiilor cu surditate și surdo-cecitate. 5.2. Specificul formării competenței de calcul aritmetic la copilul cu deficiențe. Formarea conceptului de număr natural. Numerația. Operația cu numere naturale. Specificul rezolvării problemelor la diferite tipuri de deficiențe. 6. Evaluarea procesului instructiv-educativ-recuperativ-compensatoriu și de integrare, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 6.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 6.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 6.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 6.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DISCIPLINEI PSIHOPEDAGOGIE SPECIALĂ 1. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogigă, 1973 2. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan, Pânișoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001 3. Cerghit Ioan, Vlăsceanu Lazăr (coord.) - Curs de pedagogie, TUB București, 1988 4. Cerghit Ioan - Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006 5. Cosmovici Andrei - Psihologia școlară, Polirom, Iași, 1998 6. Crețu Carmen - Curriculum individualizat și personalizat, Ed. Polirom, Iași, 1998 7. Cucoș Constantin - Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000 8. Geissler Erick - Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 9. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005 10. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006 11. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004 12. Mara Daniel - Strategii didactice în educația incluzivă, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2009 13. Mușu Ionel, Taflan Aurel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997 14. Neacșu Ioan - Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990 15. Nicola Ioan - Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000 16. Oprescu Nicolae - Modernizarea învățământului matematic în ciclul primar, Editura Didactică și Pedagogică București, 1974 17. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Metodologia învățării matematicii la deficienții mintali, Editura Didactică și Pedagogică București, 1981 18. Preda Vasile (coord.) - Elemente de psihopedagogie aplicată. Cercetări fundamentale și aplicate, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2007 19. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1999 20. Radu Gheorghe - Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, București, 2000 21. Radu Gheorghe - Psihologie școlară pentru învățământ special, Editura Fundației Pro Humanitas, București 22. Radu Ioan, Ionescu Miron - Experiență didactică și creativitate, Editura Dacia, București, 1987 23. Sima Ioan - Psihopedagogia specială: studii și cercetări, vol. I, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998 24. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997 25. Stoica Adrian (coord.) - Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001 26. Stoica Adrian - Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003 27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 28. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 29. Verza Emil - Dislalia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1977 30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 31. Verza Emil - Tratat de logopedie, Editura Fundației Humanitas, București, 2003 32. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009 33. Vrăsmaș Ecaterina - Învățarea scrisului-o perspectivă comprehensivă și integrativă, Editura Prohumanitate, București, 1999 34. Vrăsmaș Ecaterina, Stănică Cornelia - Terapia tulburărilor de limbaj - Intervenții logopedice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Psihopedagogie specială (toți anii de studiu). CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE ADVENTISTĂ Profesor I - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE 1. Prezentare generală. Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie adventistă și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Studiul Bibliei, Dogmatică, Istoria Creștinismului, Istoria Bisericii Creștine, precum și din domeniul Metodicii predării Religiei. 2. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne; 3. TEMATICA 3.1. Tematica la Studiul Bibliei a. Cunoștințe generale despre Biblie: scriere, păstrare, traducere în general și în limba română, răspândire etc. b. Creațiunea - lucrarea minunată despre Dumnezeu: creațiune, omul coroana creațiuni, căderea în păcat, schimbări și consecințe; starea omului în moarte. c. Planul de mântuire și punerea lui în aplicare: făgăduințe și profeții mesianice; întruparea, viața, moartea și învierea lui Isus Hristos; harul, neprihănirea și sfințirea prin credința; relație lege-har; siguranța în Hristos, lucrarea Duhului Sfânt; glorificare și viața veșnică. d. Marea Luptă - istoria luptei dintre Dumnezeu și Satana, bine și rău; concept și consecințe în experiența umana; profeția biblică, descoperirea lui Dumnezeu cu privire la viitor. e. Biserica, o adunare a poporului lui Dumnezeu: biserica din Eden, chemarea lui Avraam, exodul și sanctuarul, evreii în Canaan, teocrație și regalitate; nașterea și dezvoltarea bisericii creștine primare; definirea împărăției harului în "Predica de pe Muntele Fericirilor"; Biserica templul lui Dumnezeu; darurile Duhului Sfânt, caracteristicile rămășiței și definirea Babilonului spiritual. f. Creștinul ființa sociabilă: familie, filosofie și stil de viața, civism, relația credincios - autorități. Bibliografie - Biblia, Cornilescu, Societatea Biblică Internațională - E.G. White, Patriarhi și profeți, Viață și sănătate, București, 1999 - E.G. White, Profeți și regi, Viață și sănătate, București, 1998 - E.G. White, Hristos Lumina Lumii, Viață și sănătate, București, 2002 - E.G. White, Istoria Faptelor Apostolilor, Viață și sănătate, București, 1999 - E.G. White, Tragedia Veacurilor, Viață și sănătate, București, 2000 - E.G. White, Parabolele Domnului Hristos, Viață și sănătate, București, 1995 - E.G. White, Cugetări de pe Muntele Fericirilor, Viață și sănătate, București, 1996 - Claude Verechia, Biblia, manual de utilizare, Viață și sănătate, București, 1999 - P. Popovici, Și totuși, Biblia are dreptate - Florin Laiu, Hermeneutica și exegeza biblică, Institutul Teologic Adventist, 2000 - Curriculum adventist de religie - Suplimentul pentru profesor, Review and Herald. Hagerstown, 1970-1980 3.2. Tematică la Dogmatică a. Doctrina despre Dumnezeu; Cuvântul lui Dumnezeu, Dumnezeirea, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. b. Doctrina despre om: Creațiunea și Natura omului. c. Doctrina despre mântuire: Marea Luptă, Viața, moartea și învierea Domnului Hristos; Experiența mântuirii. d. Doctrina despre biserică: Biserica, Rămășita și misiunea ei, Unitatea trupului lui Hristos, Botezul, Cina Domnului, Darurile și slujbele spirituale, Darul profeției. e. Doctrina despre viața creștină: Legea lui Dumnezeu, Sabatul, Administrarea creștină a vieții, Comportamentul creștin, Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul ceresc, A doua venire a Domnului Hristos, Moartea și învierea, Mileniul și sfârșitul păcatului, Noul Pământ. Bibliografie - W. Moldovan, Manualul de doctrine biblice, Curierul Adventist, București, 1980. - Adventiști de Ziua a Șaptea Cred. O expunere biblică a celor 28 puncte fundamentale de doctrina, Viață și sănătate, București, 2009. - Călcând pe urmele Lui, Viață și sănătate, București, 1996. 3.3. Tematica la Istoria Creștinismului/Bisericii Creștine - Istoria Bisericii Adventiste a. Creștinismul primar, persecuție și erezii; b. Schimbarea statutului Bisericii creștine în timpul lui Constantin și consecințele sale; c. Sinoadele ecumenice din primele secole; d. Mișcări religioase după timpul lui Constantin e. Pre-reformatorii și reforma în Germania, Elveția și Franța; consecințe sociale și economice; f. De la biserica primară la bisericile naționale; cazul Angliei; g. Contrareforma, consecințele sale și dezvoltarea creștinismului în America de Nord; h. Influența religioasa a Americii asupra Vechiului Continent; i. Apariția și etapele dezvoltării adventismului în lume și în România; j. Confesiuni religioase din România; Bibliografie - Carle C. Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor, SMR, 1992. - E.G. White, Tragedia Veacurilor, Viață și sănătate, București 2002. - R.W. Schwartz, Light Bearers to the Remnant, Pacific Press, Nampa, Idaho, 1979. - V.D. Cojea, Cărări vechi și noi, CARD, București, 1999. - G. Gehann, Predicând Evanghelia, CARD, București, 2002. - D. Popa, Biografii ale pionierilor Bisericii Adventiste, Cuvântul Evangheliei, București. - D. Popa, Pagini de istorie adventista, Cuvântul Evangheliei, București. - B.N. Roșca, Adventismul în România, scurt istoric, CARD, București, 2002 - Istoria Bisericii Adventiste din România, curs Institutul Teologic Adventist, București, 2000. 4. METODICA PREDĂRII RELIGIEI 4.1. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. 4.2. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. 4.3. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice 4.4. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției 3. Lecția. Tipuri de lecție; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii. 4.5. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. 5.1. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE: 1. BĂNCILĂ Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996. 2. CUCOȘ Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999. 3. IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995 4. PANOSCHI Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001. 5. STOICA Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, București, 2001. 6. STOICA Adrian, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educațional, București, 2003. 7. ȘEBU Sebastian, OPRIȘ Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000. 8. CERGHIT, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. 9. NICOLA, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992. 10. NEACSU, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990. 11. LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975 12. ȘCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981. 13. HABENICHT, Donna, Cum să predăm religia copiilor noștri, Editura Viață și Sănătate, București, 1999. 14. E.G. WHITE, Educație, ed. Viață și Sănătate, București, 2001. 15. E.G.WHITE, Principiile fundamentale ale educației creștine, Editura Viață și Sănătate, București, 1997. Colectivul de lucru: Romică Sîrbu, Prof. Institutul Teologic Adventist, București, Director Departamentul Educație al Uniunii de Conferințe a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea; Constantin Popescu, Director/Prof. dr. Liceul Teologic Adventist Craiova; Mioara Iana, Prof. Liceul Teologic Adventist Craiova. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE BAPTISTĂ Profesor I București 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie baptistă și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică, Teologia sistematică, Istoria Bisericii precum și din domeniul Metodicii Predării Religiei. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne. I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. Teologia biblică 2. Teologia sistematică 3. Istoria Bisericii I. Discipline de specialitate I.1. Teologia biblică 1. Cartea Genezei. Creația biblică. Căderea omului. Potopul. Turnul Babel. Strămoșii poporului evreu: Avraam, Isaac, Iacov. Formarea poporului evreu în Egipt. 2. Legământul dintre Dumnezeu și poporul evreu. Contextul evenimentului (eliberarea din robia egipteană, călătoria prin pustie, darea Legii). Cortul întâlnirii: semnificație și elemente componente majore. 3. Poporul Israel în perioada monarhiei. Contextul apariției monarhiei. Saul - primul împărat (ascensiune și decădere). David - întemeietorul celei mai lungi dinastii (alegerea lui David, împărat la Hebron și Ierusalim, consolidarea statului național evreu, păcatul lui David și consecințe). Solomon și construcția Templului. Dezbinarea împărăției. Robia asiriană și babiloniană. 4. Problema sinoptică. Prezentarea problemei. Soluțiile propuse. 5. Călătoriile misionare ale apostolului Pavel. Cele trei călătorii misionare - traseu, evenimente deosebite, epistole scrise în această perioadă. Problematica dezbătută la Conciliul de la Ierusalim. 6. Stiluri literare în Scriptură. Evangheliile și natura lor. Epistola și natura epistolelor. Bibliografie 1. Samuel Schultz, Călătorie prin Vechiul Testament, Ed. Logos, Cluj Napoca, 1998 2. Dr. Vasile Talpoș, Studiu Introductiv în Legea, Istoria și Poezia Vechiului Testament, Ed. Didactică și Pedagogică, 1999 3. Merrill Tenney, Studiul Noului Testament, Ed. Logos, Cluj Napoca, 1998 4. Gordon Fee, Biblia ca literatură, Ed. Logos, Cluj Napoca, 1998 I.2. Teologia sistematică 1. Revelația lui Dumnezeu. Necesitatea revelației. Revelația generală (în creație, în conștiință, în istorie). Revelația specială (în Scripturi, prin Isus Christos, în minuni, în profeție, în experiența personală). 2. Inspirația Scripturii. Doctrina biblică a inspirației. Ineranța și autoritatea Scripturii. 3. Doctrina despre Dumnezeu. Baza biblică a doctrinei Trinității. Formularea doctrinei la Conciliul de la Constantinopol. 4. Doctrina despre om. Imago Dei. Baza biblică. Natura constitutivă a omului (trihotomism, dihotomism, monism). 5. Doctrina despre păcat. Definirea și consecințele păcatului. 6. Persoana lui Isus Christos. Umanitatea și divinitatea lui Isus Christos. Baza biblică (întrupare, afirmațiile lui Isus despre Sine, afirmațiile apostolilor despre Isus, dovezile învierii). 7. Lucrarea de ispășire a lui Isus Christos. Necesitatea lucrării de ispășire (natura lui Dumnezeu, starea omului, legea Vechiului Testament, misiunea lui Christos). Semnificația de bază a ispășirii (jertfa, împăcarea, substituirea, reconcilierea). 8. Doctrina despre Duhul Sfânt. Divinitatea și personalitatea Duhului Sfânt. Baza biblică. Darurile Duhului și roada Duhului. 9. Doctrina despre mântuire. Rolul pocăinței și al credinței în convertire. Relația dintre credință și fapte. Păstrarea sfinților în har. 10. Actele de cult ale Bisericii. Botezul nou-testamentar: Semnificație. Cina Domnului: Semnificație și participare. Bibliografie 1. Henry Thiessen, Prelegeri de teologie sistematică, SMR, 1986 2. Charles Ryrie, Teologie elementară, Ed. Agape, Făgăraș, 1998 3. Milard Erickson, Teologie creștină, vol. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998 I.3. Istoria Bisericii 1. Apariția și expansiunea creștinismului. Contextul politic, filozofic și religios al sec. I. Răspândirea evangheliei în Imperiul român. Persecuțiile religioase din primele secole. 2. Conciliile Bisericești. Niceea (325), Constantinopol (381), Efes (431), Calcedon (451). Problemele mari dezbătute și evoluția crezului. 3. Schisma din 1054. Cauze și implicații. Încercări de unire a Bisericilor din Răsărit și Apus. 4. Reforma lui Luther. Cauze. Viața lui Luther până în 1517. Cele 95 de teze. Sola fide, sola grația, sola Scriptura. 5. Dezvoltarea mișcării baptiste în Anglia, Germania și America. 6. Dezvoltarea mișcării baptiste în România. Bibliografie 1. Earl Cairns, Creștinismul de-a lungul secolelor, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1997 2. Ioan Bunaciu, Istoria răspândirii credinței baptiste, Ed. Universității București, 1995 3. Otniel Bunaciu, Istoria creștinismului, Ed. Universității București, 1995 4. Ioan Rămureanu, Istoria Bisericească Universală, Ed. I.B.M. al B.O.R., 1992. II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei Religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice. IV. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției 3. Lecția. Tipuri de lecție și forme de activitate specifice religiei; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbările și sărbătorile religioase, participarea la slujbele Bisericii. V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE 1. Băncilă, Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2. Ionescu, M.; Radu, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995 3. Cucoș, Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Ed. Polirom, Iași, 1999 4. Panoschi, Mihaela; Lițoiu, Nicoleta; Pr. Iordăchescu, Nicolae; Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001 5. Stoica, Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, București, 2001 6. Idem, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educațional, București, 2003 7. Șebu Sebastian, Opriș Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000 8. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980 9. Nicola, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992 10. Neacșu, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990 11. Landsherre, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975 12. Șchiopu, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981 13. Keneth, Gangel, Educația creștină - istoria și filozofia ei, Editura Cartea Creștină, Oradea, 1994 14. Guy, Leavitt, Predarea cu succes, SMR, Oradea, 1985 15. Ion și Mirela Albulescu, Predarea și învățarea disciplinelor socio-umane, Editura Polirom, 2000 16. Este obligatorie cunoașterea documentelor școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE ORTODOXĂ Profesor I - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie ortodoxă și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Dogmatică, Teologie Biblică, Morală și Spiritualitate Creștină, Istorie Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Liturgică, Misiune Creștină și Catehetică, precum și din domeniul Metodicii predării Religiei. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ PENTRU DISCIPLINA RELIGIE ORTODOXĂ TEME PENTRU STUDIUL INDIVIDUAL, CURSURI,

SEMINARII ȘI APLICAȚII I. CONȚINUTURI DE SPECIALITATE 1. Dogmatică 2. Teologie Biblică 3. Morală și Spiritualitate Creștină 4. Istorie Bisericească Universală 5. Istoria Bisericii Ortodoxe Române 6. Liturgică 7. Misiune Creștină și Catehetică II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI III. BIBLIOGRAFIE I. CONȚINUTURI DE SPECIALITATE 1. DOGMATICĂ I. Revelația dumnezeiască 1. Revelația naturală și supranaturală 2. Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție - căi de transmitere a Revelației (*fără deosebiri interconfesionale) 3. Biserica, locul de păstrare și transmitere a Revelației II. Dumnezeu Creatorul 1. Crearea lumii nevăzute 2. Crearea lumii văzute 3. Omul, chip și asemănare a lui Dumnezeu III. Dogma Sfintei Treimi 1. Persoanele Sfintei Treimi: însușiri specifice și distincții IV. Dumnezeu Mântuitorul 1. Dumnezeirea și umanitatea Mântuitorului Iisus Hristos 2. Întreita slujire a Mântuitorului Iisus Hristos V. Dumnezeu Sfințitorul 1. Persoana și lucrarea Duhului Sfânt VI. Sfânta Biserică 1. Întemeierea Bisericii 2. Însușirile Bisericii * Pentru fiecare temă tratată este necesară argumentarea scripturistică și patristică. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURA, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR București, 1990 2. CHIȚESCU, N., TODORAN, I., PETREUȚA, I., Teologia Dogmatică și Simbolică, vol. I-II, Renașterea, Cluj Napoca, 2005. 3. STĂNILOAE, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. I - III, București, 1978 și edițiile ulterioare. 4. POPESCU, Dumitru, Iisus Hristos Pantocrator, Editura IBMBOR, București, 2005 5. TODORAN, I; ZĂGREAN I., Dogmatică Ortodoxă - Manual pentru Seminariile Teologice, Reîntregirea, Alba Iulia, 2006 2. TEOLOGIE BIBLICĂ A. Vechiul Testament 1. Pentateuhul structură ș i prezentare general. 2. Persoana Mântuitorului Iisus Hristos după profețiile mesianice. 3. Experiența religiosă în Vechiul Testament. B. Noul Testament 1. Evangheliile copilăriei lui Iisus Hristos și exegeza lor (Matei 1-2 și Luca 1-2); 2. Învierea Mântuitorului după Evanghelia de la Ioan (Ioan 20-21); 3. Pildele Mântuitorului Iisus Hristos și exegeza lor: pilda semănătorului, pilda vameului și fariseului, pilda fiului risipitor, pilda talanților, pilda samarineanului milostiv. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, tipărită sub îndrumarea și cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, EIBMBOR, București 1990 2. BIBLIA sau SFÂNTA SCRIPTURĂ, ediție jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIBMBOR, București 2001 3. SEPTUAGINTA 1: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerii, Deuteronomul, (vol. I), Ed. Polirom 2004. 4. PREDA, Constantin, Cartea neamului lui Iisus Hristos, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2006; 5. PREDA, Constantin, Învierea Mântuitorului în memoria narativă a Evangheliilor, Ed. Basilica, 2010. 6. GOURGUES, Michel, Parabolele lui Luca. Din amonte în aval, Ed. Sapientia, Iași, 2006. 7. STĂNILOAE, Dumitru, Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos, Sibiu, 1991. 8. PUIG, Armand, Iisus. Un profil biografic, Ed. Meronia, București, 2006. 9. NEGOIȚĂ, Athanase, Istoria religiei Vechiului Testament, Ed. Sofia, București, 2006; 10. NEAGA, Nicolae, Hristos în Vechiul Testament. Însemnări pe marginea textelor mesianice, Sibiu, 1944; (reed. Renașterea, Cluj-Napoca); 11. SEMEN, Petre, Experiența umanului cu divinul după Sfânta Scriptura, Ed. Performantica, Iași, 2007; 3. MORALĂ ȘI SPIRITUALITATE CREȘTINĂ I. Legea morală a Vechiului Testament Decalogul: structură și interpretare. II. Legea morală a Noului Testament Predica de pe Munte și tâlcuirea ei: Fericirile, raportul între Legea Veche și Noua Lege, despre milostenie, despre rugăciune, despre post, despre judecata semenilor III. Virtuțile teologice - credința, nădejdea, dragostea. IV. Familia creștină și provocările societății contemporane. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. P.F. Dr. DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Comori ale Ortodoxiei, Trinitas, Iași, 2007. 2. BRECK, John, Darul sacru al vieții, Patmos, Alba Iulia, 2001. 3. MLADIN, N., BUCEVSCHI, O., Teologie morală ortodoxă, vol. I - II., Reîntregirea, Alba Iulia, 2003. 4. RADUCA, Vasile, Căsătoria, taină a comuniunii și desăvârșirii persoanei, în Studii Teologice, nr. 3-4/1992 5. LARCHET, Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, Sophia, București, 2001 6. MOLDOVAN, Ilie, Iubirea - taina căsătoriei, Alba Iulia, 1996. 7. RESCEANU, Ștefan, Atitudinea Bisericii față de avort, divorț, abandonul de copii, droguri etc. în vol. colectiv Pastorație și misiune în Biserica Ortodoxă, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2001. 8. MANTZARIDIS, Georgios, Morala creștină. Omul și Dumnezeu. Omul și semenul. Poziționări și perspective existențiale și bioetice, Editura Bizantină, București, 2006. 4. ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ I. Întemeierea Bisericii și răspândirea Creștinismului prin predica Sfinților Apostoli. II. Creștinismul în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare. III. Formularea învățăturii de credință la Sinoadele Ecumenice. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. RAMUREANU, I, BODOGAE, T., ȘESAN, M., Istoria bisericească universală, vol. I, Ed. III, EIBMBOR, București, 1987, vol. II, EIBMBOR, București, 1993 2. CHIFAR, Nicolae, Istoria Creștinismului, vol. I-IV, Trinitas, Iași, 2001-2004 3. Cassiodor, Istoria Bisericească Tripartită, traducere de Liana și Anca Manolache, introducere și note de Pr. Prof. dr. Ștefan Alexe, în col. PSB, vol. 75, București, 1998. 4. Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericească, Martirii din Palestina, traducere, studiu, note și comentarii de Pr. Prof. T. Bodogae, în col. PSB, vol. 13, București, 1987. 5. Idem, Viața lui Constantin cel Mare, studiu introductiv de prof. dr. E. Popescu, traducere și note de Radu Alexandrescu, în col. PSB, vol. 14, București, 1991. 6. Lactanțiu, De mortibus persecutorum (Despre morțile persecutorilor), introducere, studiu introductiv, note și comentarii de Claudiu T. Arieșan, Editura Amarcord, Timișoara, 2000. 7. GABOR, Adrian, Biserica și Statul în primele patru secole - Editura Sofia, București, 2003. 5. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE I.1. Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre: dovezi arheologice și lingvistice. 2. Primele forme de organizare bisericească pe teritoriul țării noastre: Episcopia Tomisului. II. Recunoașterea mitropoliilor din Țara Românească, Moldova și Transilvania - primele știri despre existența mitropoliilor. III. Contribuția Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea culturii și apărarea identității naționale. Chipuri de mari ierarhi: Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul și Andrei Șaguna. IV. Biserica Ortodoxă Română în perioada modernă și contemporană: 1. Autocefalie și patriarhie. 2. Patriarhii României: Iustinian și Iustin. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. PĂCURARIU, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, EIBMBOR, vol. I-III, București, 1991, 1994, 1997 și ediția revizuită, vol. I-III, Trinitas, Iași, 2004, 2006, 2008. 2. Idem, Începuturile mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei, București, 1980. 3. Idem, Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu, în B.O.R., nr. 7-12/1996. 4. MORARU, Alexandru, Biserica Ortodoxă Română între anii 1885-2000. Biserică. Națiune. Cultură, vol. III, tom. 1, EIBMBOR, București, 2006. 5. POPESCU Emilian, Izvoarele apostolice ale Creștinismului românesc. Sfântul Apostol Andrei, în ST, nr. 1-3/1994. 6. STĂNILOAE, Dumitru, Vechimea și spiritualitatea termenilor creștini români în solidaritate cu cei ai limbii române, în general, în B.O.R., nr. 3-4/1979. 7. ȘERBĂNESCU, Nicolae, Mitropolia Ungrovlahiei, în B.O.R., nr. 7-10/1959. 8.

Volumul Autocefalie. Patriarhie. Slujire Sfântă, București, 1995. 9.

Autocefalia - vol. I-III, Editura Basilica, București, 2010. 6. LITURGICĂ I. Sfânta Liturghie: prezentare istorică și rânduială. II. Sfintele Taine: instituirea și importanța lor în viața creștină. III. Ierurgiile în viața credincioșilor. 1. Ierurgii legate de viață. 2. Ierurgii legate de moarte. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. BRANIȘTE, Ene, Liturgica specială, EIBMBOR, București, 1980. 2. Î.P.S. Dr. LAURENȚIU STREZA, Tainele de inițiere creștină, Trinitas, Iași, 2002. 3. NECULA, Nicolae, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Editura Episcopiei Dunării de Jos Galați, 1996. 7. MISIUNE CREȘTINĂ ȘI CATEHETICĂ I. Familia creștină și Biserica - factori esențiali în educația religioasă a copilului. II. Tinerii și Biserica în zilele noastre. Modalități de lucru și activități catehetice. III. Implicațiile pastoral-misionare și educative ale colaborării profesorului de religie cu preotul paroh. IV. Educația religioasă în sistemele de învățământ din Europa. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ 1. GORDON, Vasile & DRAGNEA Constantin, Conlucrarea dintre profesor și preot pentru reușita orei de religie, în VASILESCU, Lucreția (coord.), Cultură și Religie. Statutul religiei și instrucția școlară, Editura Universității din București, 2009, pp. 156- 173. 2. HORGA Irina, Educația religioasă în școală - abordări și tendințe europene, în Ministerul Culturii și Cultelor, Secretariatul de Stat pentru Culte, Învățământul religios și teologic în România, ediție îngrijită de lect. dr. Adrian Lemeni și Bogdan Dedu, Techno Media, Sibiu, 2006, pp. 23-38. 3. JURCA, Eugen, Experiența duhovnicească și cultivarea puterilor sufletești. Contribuții de metodologie și pedagogie creștină, Editura Marineasa, Timișoara, 2001, pp. 109-121. 4. KOULOMZIN, Sophie, Biserica și copiii noștri, trad. din limba engleză de Doina Rogoti, Editura Sophia, București, 2010, pp. 119-144. 5. TIMIȘ, Vasile, Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. 6. Sfânta Mitropolie a Olteniei - Arhiepiscopia Craiovei, Centrul de formare și consiliere «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil», Tinerii și Biserica în zilele noastre. Caiet de lucru pentru preoți în moderarea seminariilor de formare a tinerilor, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2003, pp. 20-47 și 79-92. 7. Ghidul practic Centrul parohial pentru copii și tineri, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008. II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI 1. Religia ca disciplină de învățământ 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe; 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. 2. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale. 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. 3. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice; 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice. 4. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției; 3. Lecția. Tipuri de lecție; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii. 5. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. 6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE PENTRU METODICA PREDĂRII RELIGIEI 1. BĂNCILĂ, Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996. 2. CUCOȘ, Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999. 3. IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995. 4. TIMIȘ, Vasile, Evaluarea - factor de reglare și optimizare a educației religioase, Renașterea, Cluj - Napoca, 2003. 5. Idem, Religia în școală. Valențe eclesiale, educaționale și sociale, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004. 6. PANOSCHI, Mihaela; LIȚOIU, Nicoleta; Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001. 7. ȘEBU, Sebastian; OPRIȘ, Dorin; OPRIȘ, Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000. 8. CERGHIT, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980. 9. OPRIȘ, Dorin, OPRIȘ, Monica, Metode active de predare-învățare. Modele și aplicații la religie, Editura Sf. Mina, Iași, 2006. 10. NEACSU, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990. 11. LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975. 12. ȘCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981. GRUP DE LUCRU PENTRU DISCIPLINA RELIGIE ORTODOXĂ Cătălin PÎSLARU Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (coordonator) Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Irina HORGA Institutul de Științe ale Educației Mihaela ZĂBAVĂ Centrul Național de Evaluare și Examinare Dana SĂFTOIU Inspectoratul Școlar al Județului Mehedinți Gligor HAGĂU Școala Baciu, Cluj Ioan Marian POP Școala Avram Iancu, Baia Mare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE PENTICOSTALĂ Profesor I - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE 1. Prezentare generală. Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie penticostală și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Studiul Bibliei, Dogmatică, Istoria Creștinismului, Istoria Bisericii Creștine, precum și din domeniul Metodicii predării Religiei. 2. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne. 3. TEME DIN DISCIPLINELE DE SPECIALITATE TEOLOGICĂ: 3.1. Inspirația Sfintelor Scripturi a. Inspirație, Revelație, Iluminare b. Inspirația Vechiului Testament c. Inspirația Noului Testament 3.2. Legea Vechiului Testament a. Genesa - Începuturile b. Exodul - Eliberarea din robia Egiptului c. Leviticul - Legislația și închinăciunea d. Numeri - Testarea națiunii alese e. Deuteronom - Cartea aducerii aminte 3.3. Istoria Vechiului Testament a. Iosua - Cucerirea și împărțirea Canaanului b. Judecători - Apostazia națiunii lui Dumnezeu c. Rut - Răscumpărătorul care dă odihna d. 1 Samuel - Domnia lui Saul, primul rege e. 2 Samuel - Domnia lui David f. 1 Împărați - Gloria monarhiei israelite g. 2 Împărați - Căderea monarhiei israelite h. 1, 2 Cronici - Istoria regatului lui Iuda

i. Ezra - Restaurarea spirituală j. Neemia - Restaurarea cetății Ierusalim k. Estera - Istoria Providenței Divine 3.4. Profeția în Vechiul Testament a. Isaia - Evanghelistul Vechiului Testament b. Ieremia - Omul dârzeniei c. Ezechiel - Străjerul lui Israel d. Daniel - Credinciosul ridicat în stat e. Iona - Misionarul pentru Ninive f. Amos - Omul simplu folosit de Domnul g. Osea - Mesagerul dragostei divine h. Ioel - Profetul Zilei Domnului

i. Mica - Reformatorul vremurilor grele j. Țefania - Ziua mâniei și binecuvântării k. Obadia - Mândria Edomului l. Naum - Soarta cetății Ninive m. Habacuc - Neprihănirea prin credință n. Hagai - Promotorul reconstrucției o. Maleahi - Ultimul avertisment profetic p. Zaharia - Israelul într-un cadru mondial 3.5. Lumea Noului Testament a. Aspecte politice, sociale și economice ale lumii Noului Testament b. Iudaismul c. Creștinismul d. Alte religii 3.6. Viața lui Isus Hristos relatată în cele patru Evanghelii a. Relatarea Evangheliei lui Matei b. Relatarea Evangheliei lui Marcu c. Relatarea Evangheliei lui Luca d. Relatarea Evangheliei lui Ioan 3.7. Persoana teantropică a lui Hristos a. Divinitatea lui Hristos b. Umanitatea lui Hristos c. Unitatea naturilor lui Hristos 3.8. Învierea Domnului Isus Hristos a. Natura învierii Domnului Isus Hristos b. Dovezi ale învierii Domnului Isus Hristos c. Semnificația teologică a învierii Domnului Isus Hristos 3.9. Biserica Domnului Isus Hristos a. Natura Bisericii b. Rolul și lucrările Bisericii c. Conducerea Bisericii 3.10. Actele de cult ale Bisericii a. Botezul b. Cina Domnului 3.11. Întemeierea Bisericii Domnului Isus Hristos - perioada apostolica a. Cinzecimea și întemeierea bisericii b. Biserica din Ierusalim c. Biserica din Antiohia d. Pavel și lucrarea misionară în Imperiul Roman 3.12. Reforma Protestantă a. Martin Luther b. Uldrich Zwingli c. Jean Calvin d. Menno Simmons 3.13. Rădăcinile penticostalismului în Biserica Primara a. Noul Testament despre botezul cu Duhul Sfânt b. Mărturiile unor "părinți ai Bisericii": Irineu, Origene, Kyril din Alexandria, Augustin c. Interpretarea mișcării montaniste 3.14. Marea trezire spirituală penticostală de la începutul secolului al XX-lea a. Charles Parham în căutarea puterii apostolice b. Benjamin Hardin Irwin despre a treia experiență a harului: botezul cu Duhul Sfânt c. Trezirea spirituala de la Topeka 3.15. Dezvoltarea mișcării penticostale în România între anii 1924-1944 a. Răspândirea credinței penticostale în România între anii 1924-1944 b. Lucrări ale Duhului Sfânt în România 3.16. Persoana Duhului Sfânt a. Atributele persoanei Duhului Sfânt b. Raportul dintre Duhul Sfânt și celelalte persoane ale Trinității 3.17. Roada Duhului Sfânt a. Clasificare b. Relația dintre roada Duhului Sfânt și botezul cu Duhul Sfânt. 3.18. Botezul cu Duhul Sfânt a. Relația dintre botezul cu Duhul Sfânt și botezul în apă b. Scopul și importanța primirii botezului cu Duhul Sfânt c. Manifestări exterioare ale botezului cu Duhul Sfânt. d. Plinătatea Duhului Sfânt 3.19. Darurile Duhului Sfânt a. Clasificarea darurilor b. Relația de interdependență dintre daruri c. Reglementarea folosirii darurilor Duhului Sfânt în Biserică 3.20. Lucrări de bază ale Duhului Sfânt a. Pocăința b. Nașterea din nou c. Botezul cu Duhul Sfânt d. Sfințirea BIBLIOGRAFIE 1. Bodogae, Teodor, Rămureanu, Ioan și |esan, Milan, Istorie Bisericească Universală, vol. I (1-1054), București, 1987; vol. II, București, 1993. 2. Boice, James Montgomery, Fundamente ale credinței creștine, Oradea, Ed. Institutului Biblic "Emanuel", 2000. 3. Cairns, E. Earle, Creștinismul de-a lungul secolelor, Oradea, S.M.R., 1992. 4. Delumeau, Jean, Religiile lumii, București, Humanitas, 1997. 5. Erickson, Millard J. Teologie creștină, Oradea, Cartea Creștină, 1998. 6. Eliade, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, Chișinău, Universitas, 1992. 7. Menzies, W. William și Horton, M. Stanley, Doctrine biblice: o perspectivă penticostală, Oradea, Life Pub. International, 1998. 8. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, București, Ed. I.B.M. al B.O.R., 1991, 1994. 9. Pierce, T. Burton, Etica lucrătorului creștin, Oradea, Life, 1999. 10. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, Făgăraș, Agape, 1998. 11. Șandru, Trandafir, Pneumatologie, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1991. 12. Șandru, Trandafir, Evanghelogie, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1994. 13. Șandru, Trandafir, Biserica Creștină. Evoluție și spiritualitate, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1995. 14. Șandru, Trandafir, Biserica Penticostala în istoria creștinismului, București, Ed. Cultului Penticostal Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică, 1992. 15. Șandru, Trandafir, Trezirea spirituală penticostală din România, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1997. 16. Șandru, Trandafir, Dogmatica Bisericii lui Dumnezeu, București, Ed. Institutului Teologic Penticostal, 1993. 17. Șandru, Trandafir, Doctrinele biblice ale Bisericii, București, Ed. Cultului Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică, 1989. 18. Stăniloae, Dumitru, Manual de morală creștină, București, Ed. I.B.M. al B.O.R., 1981. 19. Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, București, Ed. I.B.M. a B.O.R., 1997. 20. Thiessen, H.G., Prelegeri de teologie sistematică, Oradea, Ed. S.M.R., 1986 21. Tennez Merrill C., Privire de ansamblu asupra Noului Testament, Europontic, Cluj 1998. 22. Schultz, Samuel J., Călătorie prin Vechiul Testament, Imprimeria de Vest, Oradea, 1991 23. Hendricks, Harro Van, Cu Dumnezeu în clasă, Association of Christian Schools International 24. Creșterea copiilor pentru Dumnezeu, BEE International, Dallas, Texas, 1992 25. Creșterea copiilor pentru Dumnezeu, Culegere de lecturi suplimentare, BEE International, Dallas, Texas, 1992 26. Apologetică, Ghid de studiu, BEE International, Dallas, Texas 1992 27. Barclay, William, Analiză semantică a unor termeni din Noul Testament, Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois U.S.A., 1992 4. METODICA PREDĂRII RELIGIEI 4.1. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. 4.2. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. 4.3. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice 4.4. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției 3. Lecția. Tipuri de lecție; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii. 4.5. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. 5. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE: 1. BĂNCILĂ Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2. CUCOȘ Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999 3. IONESCU, M.; RADU, I. Didactica modernă, Editura Dacia, 1995 4. PANOSCHI Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001 5. STOICA Adrian (coord.), Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, SNEE, Editura Prognosis, București, 2001 6. STOICA Adrian, Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică. Editura Humanitas Educațional, București, 2003 7. ȘEBU Sebastian, OPRIȘ Dorin, Opriș Monica, Metodica predării religiei, Reîntregirea, Alba Iulia, 2000 8. CERGHIT, Ioan, Metode de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980 9. NICOLA, Ioan, Pedagogie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1992 10. NEACSU, I., Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990 11. LANDSHERRE, G., Evaluarea continuă a elevilor și examenele, EDP, București, 1975 12. ȘCHIOPU, U., Psihologia vârstelor, EDP, București, 1981 CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE REFORMATĂ Profesor I - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie reformată și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din domeniul: Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament, precum și din domeniul Metodicii Predării Religiei. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne. I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament 1. Formarea și structura canonului biblic 2. Traducerile Bibliei 3. Evreii, limba și scrierea ebraică 4. Biblia și arheologia, cronologia clasică și nouă 5. Patriarhii 6. Persoana și epoca lui Moise 7. Captivitatea din Egipt și exodul 8. Organizarea socială și cultică a evreilor în noua țară 9. Istoria literară a cărților istorice 10. Epoca judecătorilor și alianța tribală 11. Instaurarea monarhiei 12. Literatura profetică: profeții mari 13. Cartea lui Daniel 14. Funcția profetică 15. Mesajul moral, social și politic al profeților 16. Pildele lui Isus 17. Istoria și importanța cultică a comunității primare din Ierusalim 18. Paștele și mesajul Paștelui 19. Minunile lui Isus, ca semne ale reînnoirii escatologice 20. Cele șapte epistole (Apocalipsa) 21. Împărăția cerurilor în învățătura lui Isus 22. Isus și legea ca normă de comportament 23. Isus - fiul lui Dumnezeu 24. Isus - fiul lui David 25. Isus - Mesia Bibliografie 1. Rohl, David: Faraok es kiralyok (Faraoni și regi), Gold Book, 2000 2. Rohl, David: Az elveszett Testamentum (Testamentul pierdut), Gold Book, 2002 3. Rohl, David: Legendas civilizaciok (Civilizații legendare), Gold Book, 2003 4. von Rad, Gerhard: Az Oszovetseg teologiaja (Teologia Vechiului Testament) I-II, Budapest, 2000 5. Blocher, Henri: Kezdetben (Geneza), Budapest., 1998 6. Rozsa Huba: A Genesis konyve (Cartea Genezei) I., Budapest, 2002 7. Molnar Janos Oszovetsegi kortortenet (Izagogia Vechiului Testament), Kolozsvar/Cluj, 1993 8. Bartha Tibor: Az Oszovetseg nepe (Poporul Vechiului Testament), Szeged, 1998 9. Wolf, H, W.: Az Oszovetseg antropologiaja (Antropologia Vechiului Testament), Budapest, 2001. 10. Archer, Gleason L.: Az oszovetsegi bevezetes vizsgalata (Analiza introducerii în Vechiul Testament), Budapest, 2001 11. Rozsa Huba: Az Oszovetseg keletkezese (Geneza Vechiului Testament), Budapest, 1986. 12. Jagersma, H.: Izrael tortenete az oszovetsegi korban (Istoria Israelului în epoca Vechiului Testament, Budapest, 1991. 13. Bright, John: Izrael tortenete (Istoria Israelului), Budapest, 1977. 14. Westermann, Cl.: A Biblia titkai, bevezetes a Bibliaba (Secretele Bibliei - introducere în Biblie), Budapest, 1997. 15. Schulz, Samuel J.: Uzen az Oszovetseg (Mesajul Vechiului Testament), Bupapest, 1998. 16. Phillips, Graham: A mozesi orokseg (Moștenirea mozaică), Gold Book, 2002. 17. Wilson, Ian: A Biblia. Tortenelem (Biblia. Istorie), Gold Book, 1999. 18. Finkelstein, Israel es Silberman, Neil Asher: Biblia es regeszet (Biblia și arheologia), Gold Book, 2001. 19. Douma, J.: A Tizparancsolat (Cele zece porunci), Bp., 1994. 20. Freedman, David Noel: A kilenc parancsolat (Cele nouă porunci), Gold Book, 2000. 21. Hill, Cl.: A profecia multja es jelene (Trecutul și prezentul profeției) 22. Osborne, Grant R.: A hermeneutika spiralisa (Spirala hermeneuticii), Budapest, 2001 23. Knapp, C.H.: Juda es Izrael kiralyai (Regii Iudei și Israelului), Budapest, 1990 24. Rendtorff, Rolf: Das Alte Testament, Eine Einfuhrung, Neukirchener Verlag, 1995 25. Czanik Peter: Amosz es Abdias konyvenek magyarazata (Comentar la cartea lui Amos și Obadia), Budapest, 1999 26. Czanik Peter: Hoseas konyvenek magyarazata (Comentar la cartea lui Osea), Budapest, 1996 27. Webb, Barry: Ezsaias konyve (Cartea lui Isaia), Budapest, 2001 28. Molnar Janos: Sofonias profeta konyvenek es Malakias profeta konyvenek magyarazata (Comentariu la cartea lui Țefania și Maleachi), Kolozsvar/Cluj, 1996 29. Molnar Janos: Zakarias profeta konyvenek magyarazata (Comentariu la cartea lui Zaharia), Kolozsvar/Cluj 1998 30. Kozma Zsolt: Jezus Krisztus peldazatai Pildele lui Isus Hristos), Godollo, 2002. 31. Jeremias, Joachim: Jezus peldazatai (Pildele lui Isus), Budapest, 1991. 32. Farkas Ignac: Jezus peldazatai es hasonlatai (Pildele și comparațiile lui Isus), Budapest, 1979. 33. Bolyki Janos: "Igaz tanuvallomas" Kommentar Janos evangeliumahoz (Comentariu la evanghelia după Sfântul Ioan), Budapest, 2001. 34. Lenkeyne dr. Semsey Klara: Janos evangeliuma I-III (Evanghelia după Ioan I-III), Debrecen, 1999-2001. 35. Budai Gergely, Herczeg Pal: Az Ujszovetseg tortenete (Istoria Noului Testament), Budapest, 1985. 36. Aebi, Ernst: Rovid bevezetes a Bibliaba (Scurtă introducere în Biblie), Budapest, 1985. 37. Farkasfalvy Denes: Bevezetes az ujszovetsegi Szentiras konyveihez (Introducere la cărțile Noului Testament), Budapest, 1997. 38. Keller B: Mennyei Jelenesek konyve (Apocalipsa), Budapest, 1937. 39. Laszlo Dezso: Bibliamagyarazatok Janos apostolnak mennyei jelenesekrol valo konyve alapjan (Comentarii la Apocalipsa), Kolozsvar/Cluj, 1995. 40. Cullmann, Oscar: Az Ujszovetseg krisztologiaja (Hristologia Noului Testament), Budapest, 1990. 41. Herczeg Pal: Krisztologiai iranyzatok a pali iratokban (Curente hristologice în epistolele lui Paul), Budapest, 1998. 42. Goppelt, Leonhard: Az Ujszovetseg teologiaja (Teologia Noului Testament), Budapest, 1992. 43. Karner Karoly: Hellenizmus, Roma, Zsidosag, (Elenismul, Roma, Iudaismul), Budapest, 1968. II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice. IV. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției 3. Lecția. Tipuri de lecție; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii. V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE: 1. Băncilă Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2. Bocoș, M - Jucan, D: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Paralela 45, 2007 3. Cucoș Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999 4. Panoschi Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001 5. Bodo Sara, ifj. Fekete Karoly (szerk): Kateketikai es vallaspedagogiai szoveggyujtemeny (Culegere de texte catehetice și de pedagogia religiei), Debrecen 1998 6. Falusi Istvan (Szerk): Didaktika elmeleti alapok a tanitas tanulasahoz (Fundamente teoretice pentru învățarea predării), Budapest 1998 7. Farkas Ignac: Katechetikai alapvetes (Baze catehetice), Debrecen 1941 8. Gyokossy Endre: Hogyan tartsunk gyermek bibliaorat? - Kis modszertan (Cum să ținem oră de Biblie pentru copii? - Metodică), Budapest 1998 9. Brummelen, H.V.: Istennel az osztalyteremben - keresztyen tanulasi es tanitasi modszerek (Cu Dumnezeu în sala de clasă - metode creștine de învățare și predare), Budapest 1996 10. Hitbol hitbe - Kateketikai kezikonyv (Manual catehetic) II, Budapest 1988 11. Imre Lajos: Altalanos nevelestudomany es nevelestan (Pedagogie și didactică generală), Kolozsvar/Cluj, 1995 12. Imre Lajos: A keresztyen vallastanitas (Predarea religiei creștine), Gyor 1943 13. Baldermann, Ingo: A biblia didaktikai alapjai (Bazele didacticii biblice), Budapest 1989 14. Dobson, J.: Fegyelmezz! Megeri! (Disciplinează! Merită!) Budapest, 1997 (p. 125-201) 15. Tamminen, K. Vesaa, L. Pyysiainen, M.: Hogyan tanitsunk hittant? Vallasdidaktika (Didactica religiei), Budapest 1998 16. Karacsony Sandor: Leckek a leckerol (Lecții despre lecție), Budapest, 1931 17. Karacsony Sandor: A tanulas mesterfogasai (Tehnica învățării), Budapest 1929 18. Aerens, Luc: 100 eljarasmod a kereszteny csoportmunkahoz (100 de metode pentru munca în grup), 1989 19. LeFever, Marlene D.: Otletgazdag tanitasi modszerek (Metode inspirate de predare), Budapest, 1994 20. Montagh Imre: Figyelem vagy fegyelem? (Atenție sau disciplină?), Holnap kiado, 1996 21. Nagy Sandor: Az oktatas folyamata es modszerei (Procesul și metodele predării), Mogyorod 1997 22. Szele Miklos: A vallas tanithatosaganak kerdesehez (Chestiunea predării religiei), Debrecen 1935 CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE ROMÂNO-CATOLICĂ (de limba maghiară) Profesor I - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie româno-catolică (de limba maghiară) și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Studiul Biblic, Teologie Dogmatică precum și din Metodica Predării Religiei. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne. I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. STUDIUL BIBLIC 2. TEOLOGIE DOGMATICĂ TEMATICA Disciplina: 1. STUDIUL BIBLIC 1. Biblia - prezentare generală; canon; inspirație - (A Szentiras - altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas) 2. Pentateuhul - conținut și teme fundamentale (Creația, Legământul, Exodul, Legea) - (A Pentateuchus - tartalom es alapveto temak/teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny/) 3. Principalele momente ale istoriei lui Israel (patriarhii, ieșirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalității, perioada exilului, perioada postexilică, perioada elenistica, perioada dominației române). - (Izrael tortenetenek fontosabb momentumai/patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka/) 4. Mesianismul în literatura profetică. - (A messianizmus a profeta-irodalomban) 5. Psalmii - prezentare generală - (A Zsoltarok - altalanos bemutato) 6. Cele patru Evanghelii - prezentare generală. Relația Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice. - (A negy evangelium - altalanos bemutato. Szent Janos Evangeliumanak kapcsolata a szinoptikus evangeliumokkal) 7. Faptele apostolilor: comunitatea primară - nașterea și dezvoltarea Bisericii. - (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz - az Egyhaz szuletese es fejlodese) 8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptătirea, ecclesiologia, eschatologia - (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torveny, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia). Bibliografie: Biblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat). A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000. Brown, R. E., Fitzmyer, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1-3, Budapest, 2002-2003. Jakubinyi Gy., Bevezetes az Ujszovetsegbe, Alba Iulia, 1990. Rozsa H. - Nagy J., Oszovetsegi bevezeto, Alba Iulia, 1996. Zamfir K., Oszovetsegi exegezis, Cluj, 2008. Disciplina: 2. TEOLOGIE DOGMATICĂ 1. Revelația și Tradiția: Revelația continuă, Cristos - ca revelația absolută, Interpretarea tradiției Bisericii - (Kinyilatkoztatas es Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus - az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ertelmezese) 2. Dumnezeu, unic în ființă și întreit în persoane: Monoteismul, Dumnezeu în istoria mântuirii, Modele explicative referitor la Sf. Treime - (A haromszemelyu egy Isten: Monoteizmus, Isten az udvtortenetben, Szentharomsagos modellek) 3. Crearea omului. Păcatul originar și urmările lui: Elemente mitologice și mesajul teologic, Esența păcatului, Păcatul ereditar - (Az ember teremtese. A osbun es kovetkezmenyei: Mitikus elemek es teologiai uzenet, A bun lenyege, Az ateredo bun) 4. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat și om adevărat: Învățăturile conciliilor de la Niceea și Calcedon - (Jezus Krisztus valosagos Isten es valosagos ember: A zsinatok tanitasa - Nikaia es Khalkedon) 5. Spiritul Sfânt, Sfințitorul. Sacramentele - (A Szentlelek, a megszentelo. A szentsegek) 6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. - Lumen Gentium) - (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentseg: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana - Lumen Gentium) 7. Împlinirea finală: Eshatologia personală și universală - (A vegso beteljesedes: Egyeni es egyetemes eszkatologia) 8. Maria în misterul lui Cristos și al Bisericii: Dogmele și constituția dogmatică - (Maria az Egyhaz miszteriumaban: Dogmak es a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio). Bibliografie: A II. Vatikani Zsinat dokumentumai A Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009. Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983. Koncz, L., Kinyilatkoztatas es hit, Alba Iulia, 1993. Schneider, T., A dogmatika kezikonyve I-II, Budapest, 1996. Leo Scheffczyk - Anton Ziegenaus, Maria az udvtortenetben, 2004. W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II. Budapest 2006. Puskas Attila, A teremtes teologiaja, Budapest 2006. II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice. IV. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției 3. Lecția. Tipuri de lecție; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii. V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE: 1. Băncilă Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996. 2. Bocoș, M - Jucan, D: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Paralela 45, 2007. 3. Cucoș Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999. 4. Panoschi Mihaela, Lițoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001. 5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsegek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992. 6. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003. 7. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008. 8. Birta-Szekely - Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008. 9. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008. 10. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008. 11. Marton Jozsef, Kateketika, Cluj, 1998. 12. Cs. Szabo Sandor: Jozsef koponyegeben, Hitoktatas es dramapedagogia, Parakletos Konyveshaz, Kiskunfelegyhaza, 2008. 13. Fogassy Judit: Kateketak kezikonyve, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2002. 14. Keszeli Sandor: Alapveto kateketika (jegyzet), Szegedi Hittudomanyi Foiskola, 2010. 15. Tarjanyi Zoltan: Kateketika I-II., Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 1998-1999. 16. Este obligatorie cunoașterea documentelor școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU RELIGIE UNITARIANĂ Profesor I - București - 2010 NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, disciplina Religie unitariană și care au absolvit facultăți de acest profil. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru disciplina religie. Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităților didactice, specifice disciplinei. În realizarea Programei pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoștințe temeinice despre conținuturile tematice ale Programei școlare în vigoare, folosite în procesul de predare-învățare a disciplinei Religie. Programa pentru Concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar a fost structurată astfel încât să abordeze conținuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica precum și din domeniul Metodicii Predării Religiei. COMPETENȚELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE ● cunoașterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credință și a elementelor de didactica religiei; ● capacitatea de a înțelege, practica și transmite valorile etice și spirituale specifice acestei discipline; ● cunoașterea și utilizarea competentă a principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare; ● capacitatea de a adecva conținuturile și demersurile didactice la particularitățile de vârstă și la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi, precum și capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităților didactice și a competențelor dobândite de elevi; ● elaborarea de teste inițiale, formative și sumative, în funcție de obiectivele sau competențele vizate; ● însușirea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării activităților didactice specifice disciplinei religie; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter- și multidisciplinar; ● folosirea și contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor și metodelor interacțiunii educaționale și ale unor elemente de retorică didactică; ● evaluarea capacităților cognitive, comprehensive și de aplicare a achizițiilor, în scopul reglării competențelor, a stilului didactic precum și a abordării strategiilor didactice moderne. I. DISCIPLINE DE SPECIALITATE 1. Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament 2. Istoria Bisericii Unitariene 3. Etica 4. Dogmatica I. Discipline de specialitate I.1. Teologia biblică a Vechiului Testament și a Noului Testament 1. Geneza în Biblie și în mitologie - unitatea lui Dumnezeu 2. Omul și formarea lui în oglinda primelor întâmplări biblice 3. Introducere în istoria poporului Israel 4. Profeții mari și mici - caracterizare generală 5. Literatura filosofică (psalmii) 6. Sursele evangheliilor 7. Sursele referitoare la viața lui Iisus 8. Efectul interpretării Duhului Sfânt asupra formării creștinătății 9. Viața și activitatea lui Iisus 10. Predica de pe munte 11. Pildele lui Iisus 12. Misiunile apostolului Pavel. Bibliografie 1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 1999 2. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 2001 3. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 2001 4. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 2000 5. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 1994 6. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitară Clujeană, 2009 7. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitară Clujeană, 2010 8. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008 I.2. Istoria Bisericii Unitariene 1. Începuturile reformei în Transilvania 2. Viața și activitatea reformatorului David Ferenc 3. Înființarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda 4. Biserica Unitariană la sfârșitul secolului al XVI-lea. Viața și activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555-1597) 5. Complanația Desiană și consecințele acestuia 6. Benefăcătorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII-XIX. 7. Scurt istoric al celor două Colegii unitariene. 8. Viața și activitatea episcopului Ferencz Jozsef 9. Rolul Bisericii Unitariene în societatea maghiară din România în perioada interbelică. Bibliografie 1. Balazs Mihaly: David Ferenc eletutja. În: Reneszansz Kolozsvar, Kolozsvar, 2008 2. Benda Kalman: Az 1568. evi tordai orszaggyules es az erdelyi vallasszabadsag. În: Erdelyi Muzeum, 1994, nr: 3-4 3. Buzogany Dezso: Harc a tiszta evangeliumert, Kolozsvar, 2004 4. Gaal Gyorgy: A ket vilaghaboru kozti erdelyi magyar iskolak identitas-vedelme Gal Kelemen munkassaganak tukreben. În: Isten es ember szolgalataban, Kolozsvar, 2007 5. Enyedi Gyorgy valogatott muvei, Kriterion, 1997 6. Gaal Gyorgy: Fejezetek a Kolozsvari Unitarius Kollegium tortenetebol, Kolozsvar, 2007 7. Kedei Mozes: Az Erdelyi Unitarius Egyhaz rovid tortenete, Unitarius Egyhaz kiadvanyai, Kolozsvar, 2001 8. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2005. 9. Kenosi Tozser Janos - Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 2009 10. Dr. Rezi Elek: Teologia es nepszolgalat, Kolozsvar, 2007 11. Kovacs Sandor: Unitarius egyhaztortenet, Kolozsvar, 2009 I.3. Etica 1. Obligațiile omului 2. Virtuțiile 3. Conștiința 4. Liberul arbitru 5. Ocrotirea vieții în contextul poruncii VI - suicidul, eutanasia, avortul, alcoolism, consumul de droguri - Abordarea istorică, sociologică și biblico-teologică 6. Bioetica: Transplantanția, Biotehnologie 7. Ocrotirea creației - Baze teologice, aspecte ecologice actuale 8. Familia, relațiile omului - însușirile familiei creștine 9. Etica globală - prezentarea ideilor de bază, problemele eticii globale. Bibliografie: 1. Ferenczi Andrea: Genetika - Genetika, Budapest, 1999. 2. Kovacs Jozsef: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 1997 3. Hans Kung: A vilagvallasok etikaja, Budapest, 1994 4. Hankiss Elemer: A tizparancsolat ma, Budapest, 2002 5. Peter Laszlo: TP 5.0. Elmelet es empiria ot globalis tarsadalmi problema vizsgalataban, Kolozsvar, 2009 6. Rezi Elek: Felelossegunk a rank bizott eletert, Kolozsvar, 2005 7. Rezi Elek: Unitarius erkolcstan, Kolozsvar, 2008 8. Reuss Andras - Orosz Gabor Viktor: Szabadulni az eroszaktol. Kereszteny megkozelitesek., Budapest, 2005 I.4. Dogmatica 1. Biblia - canonizarea, traducerile Bibliei, locul și importanța Bibliei în religia unitariană 2. Cunoștințe de bază ale dogmaticii unitariene - credința creștină, rațiunea, autoritatea, toleranța și libertatea religioasă 3. Dumnezeu - problema demonstrației existenței lui Dumnezeu, esența și atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice și trăsăturile etice ale lui Dumnezeu 4. Antropologia - originea omului, natura și menirea omului, rugăciunea 5. Cristologie - persoana lui Iisus, învățăturile lui Iisus, Împărăția lui Dumnezeu 6. Păcatul și iertarea păcatului. Bibliografie 1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 1995 2. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 2010 3. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 1996 4. Paul Tillich: Rendszeres teologia, Osiris, Budapest, 1996 5. Rezi Elek: Hisszuk es valljuk, Kolozsvar, 2008 6. Rezi Elek: "Az Ur, a mi Istenunk, egy Ur", Kolozsvar, 2009 II. METODICA PREDĂRII RELIGIEI I. Religia ca disciplină de învățământ: 1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar; 2. Curriculum Național pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competențe); 3. Taxonomia obiectivelor educaționale. Operaționalizarea obiectivelor; 4. Predarea-învățarea religiei în context intra și interdisciplinar. II. Principiile didactice în educația religioasă 1. Principii didactice generale 2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: Principiul hristologic; Principiul eclesiologic. III. Strategii didactice la ora de religie 1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice 2. Mijloace de învățământ specifice religiei și modalități de integrare a acestora în cadrul activităților didactice. IV. Proiectare didactică: 1. Programa școlară: structura programei școlare, utilizarea programei în proiectarea și realizarea activităților didactice, manualele și bibliografia; 2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecției 3. Lecția. Tipuri de lecție; 4. Alte forme de organizare extrașcolară a educației religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele și pelerinajele, expozițiile, participarea la slujbele Bisericii. V. Evaluarea ca factor de reglare și optimizare a educației religioase: 1. Principiile, obiectivele și funcțiile evaluării în educația religioasă; 2. Metode de evaluare la ora de Religie. Metode și instrumente complementare de evaluare (referatul, investigația, proiectul, portofoliul, autoevaluarea); 3. Modalități de elaborare a probelor de evaluare și a itemilor. VI. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educație. Dinamica relației profesor-elev în cadrul educației religioase. BIBLIOGRAFIE: 1. Băncilă Vasile, Inițierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 1996 2. Bocoș, M - Jucan, D: Teoria și metodologia instruirii. Teoria și metodologia evaluării, Paralela 45, 2007 3. Cucoș Constantin, Educația religioasă. Repere teoretice și metodice, Polirom, Iași, 1999 4. Panoschi Mihaela, LIȚOIU Nicoleta, Pr. IORDĂCHESCU Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, București, 2001 5. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsegek. Tankonyvkiado, Budapest, 1992. 6. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 2003 7. Gabnai-Takacs-Boros: A Biblia tanitasa a harmadik es otodik osztalyban 137-147). În. Sipos Lajos (szerk.) Irodalomtanitas I-II. Pauz Kiado. 1994. 8. Steele-Meredith-Temple: Az iras es olvasas a kritikai gondolkodas fejlesztese erdekeben. I-VIII. Budapest, 1999. 9. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008 10. Birta-Szekely - Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 2008 11. Szabo Laszlo Tamas: A rejtett tanterv. Budapest, 1984. 12. Owe Wikstrom: A kifurkeszhetetlen ember. Anima Kiado, Budapest, 2000. 13. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 2008. 14. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 2008. 15. Este obligatorie cunoașterea documentelor școlare reglatoare valabile în anul școlar în care se susține concursul - planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examenele și evaluările naționale. CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU SILVICULTURĂ PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucos Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucos Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Achimescu, R, ș.a.,

Cartea pădurarului, cap. 121,

EDP, 1999

Achimescu, C,

Exploatarea lemnului și

valorificarea produselor accesorii

ale pădurii

EDP, 1995

Ciubotaru, A.,

Exploatarea pădurilor

Ed Lux Libris, Brașov, 1998

Decei, I, ș.a.,

Amenajarea și exploatare pădurilor

EDP, 1985

Doboș, V, ș.a.,

Silvicultură și tehnica culturilor

silvice

EDP, 1997

Florescu Gh.,

Abrudan, I.V.,

Împăduriri. Semințe și pepiniere

Ed. Univ. Transilvania, Brașov,

2003

Florescu Gh.,

Abrudan, I.V.,

Tehnologii de instalare a culturilor

forestiere

Ed. Univ. Transilvania, Brașov,

2003

Florescu I.,

Nicolescu N.,

Studiul pădurii, vol. I

Ed. Lux Libris, 1996

Florescu I.,

Nicolescu N.,

Silvotehnică, vol. II

Ed. Univ. Transilvania, Brașov,

1997

Giurgiu, V.,

Dendrometrie și sortarea lemnului

EDP, 1984

Leahu, I.,

Dendrometrie

EDP, București, 1994

Oprea I.,

Organizarea șantierelor de

exploatarea lemnului

EDP, București, 1995

Târziu D.,

Pedologie și stațiuni forestiere

Univ. Brașov, 1994

Norme pentru evaluarea masei lemnoase destinată exploatării, 2000

Norme pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 2000

Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a pădurilor, 2000

Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 2000

Ord. 562 din 5. 09. 1991 - Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului anual al

regenerării, 1991

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru vânzarea masei

lemnoase, 2000

Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MECTS

AUTORI: GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș CRISTESCU MIHAIL, prof. grad did. I, Colegiul Silvic "Theodor Pietraru" Brănești, Ilfov CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU SILVICULTURĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Achimescu, R,

ș.a.,

Cartea pădurarului,- cap. 121

EDP, 1999

Achimescu, C.,

Exploatarea lemnului și valorificarea

produselor accesorii ale pădurii

EDP, 1995

Broșteanu D,

Constantin N,

Gheorghe D.,

Dendrometrie

EDP, București, 1997

Ciubotaru, A.,

Exploatarea pădurilor

Ed. Lux Libris, Brașov,

1998

Decei, I, ș.a.,

Amenajarea și exploatare pădurilor

EDP, 1985

Doboș, V, Vlad V.,

Vlad M., Anatolie

Marian,

Silvicultură și tehnica culturilor silvice

Ed. Mirton, Timișoara

2000

Florescu Gh.,

Abrudan, I.V.,

Împăduriri. Semințe și pepiniere

Ed. Univ. Transilvania,

Brașov, 2003

Florescu Gh.,

Abrudan, I.V.,

Tehnologii de instalare a culturilor

forestiere

Ed. Univ. Transilvania,

Brașov, 2003

Florescu I.,

Nicolescu N.,

Silvotehnică, vol. II

Ed. Univ. Transilvania,

Brașov, 1997

Florescu I.,

Nicolescu N.,

Studiul pădurii, vol. I

Ed. Lux Libris, 1996

Giurgiu, V.,

Dendrometrie și sortarea lemnului

EDP, 1984

Leahu, I.,

Dendrometrie

EDP, București, 1994

Oprea, I.,

Organizarea șantierelor de exploatarea

lemnului

EDP, București, 1995

Norme pentru evaluarea masei lemnoase destinată exploatării, 2000

Norme pentru alegerea și aplicarea tratamentelor, 2000

Îndrumări tehnice pentru compoziții, scheme și tehnologii de regenerare a

pădurilor, 2000

Norme tehnice pentru îngrijirea și conducerea arboretelor, 2000

Ord. 562 din 5. 09. 1991 - Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului anual

al regenerării

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru vânzarea

masei lemnoase

Manuale școlare de specialitate în vigoare aprobate de MECTS

AUTORI: GRIGORESCU ANDREI - Grup Școlar Forestier, Curtea de Argeș CRISTESCU MIHAIL, prof. grad did. I, Colegiul Silvic "Theodor Pietraru" Brănești, Ilfov CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINE SOCIO-UMANE: SOCIOLOGIE - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplina Sociologie se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Absolvenții facultăților de profil și profesorii care susțin concursul la disciplina Sociologie pot preda în învățământul preuniversitar discipline socio-umane, în conformitate cu prevederile în vigoare. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: ● cunoașterea conținuturilor fundamentale și a principalelor tendințe în evoluția disciplinei Sociologie, precum și a metodicii disciplinei; ● probarea capacităților necesare pentru proiectarea, realizarea și evaluarea activităților didactice; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor socio-umane și influența modelatoare puternică pe care acestea o exercită asupra formării și dezvoltării personalității elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul de discipline socio-umane trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea intelectuală și socială a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al modului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - are capacitatea de a dezvolta activități didactice în cadrul Curriculumului la Decizia Școlii, activități curriculare și extracurriculare inter-, pluri- și transdisciplinare; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare-evaluare pe baza competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării-evaluării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor profesori și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și cu organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE SOCIO-UMANE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline socio-umane, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE I. SOCIOLOGIA CA ȘTIINȚĂ 1. Obiectul și temele majore ale sociologiei 2. Relația sociologiei cu alte domenii ale cunoașterii 3. Sociologia generală și sociologiile de ramură 4. Apariția și evoluția sociologiei. Sociologia românească II. CERCETAREA SOCIOLOGICĂ A VIEȚII SOCIALE 1. Cunoașterea la nivelul simțului comun și cunoașterea științifică a vieții sociale 2. Cercetări teoretice și cercetări empirice în sociologie 3. Etapele cercetării sociologice 4. Metode și tehnici de cercetare sociologică: observația, experimentul, ancheta, analiza de conținut; monografia 5. Analiza statistică a datelor: distribuții de frecvență, indicatori ai caracteristicilor cantitative, asocierea, corelația, procedee de eșantionare III. INDIVID ȘI SOCIETATE 1. Personalitatea socială 2. Grupuri sociale 3. Organizații sociale. Tipuri, structuri și configurații organizaționale. Conflicte organizaționale. Birocrația 4. Comunități umane teritoriale: comunitățile rurale și urbane IV. SOCIALIZARE,

EDUCAȚIE ȘI COMUNICARE 1. Procesul socializării: mecanisme ale socializării, tipuri de socializare, dezvoltarea morală a personalității prin socializare, agenți și instanțe socializante 2. Educația: funcțiile școlii, egalitatea de șansă școlară, școala și mobilitatea socială, sistemul de învățământ în România, viitorul educației 3. Conceptul de comunicare. Formele comunicării 4. Mass-media V. POPULAȚIE ȘI SOCIETATE. CALITATEA VIEȚII 1. Fenomene demografice: natalitatea, mortalitatea, nupțialitatea, divorțialitatea 2. Structura populației pe vârste și sexe. Îmbătrânirea demografică 3. Inegalitățile sociale. Sărăcia 4. Problema poluării mediului ambiant. Nivel de viață. Mod de viață. Stil de viață. Indicatori ai calității vieții VI. STRUCTURĂ, STRATIFICARE,

MOBILITATE ȘI SCHIMBARE SOCIALĂ 1. Sistemul rol social - status social 2. Stratificare socială 3. Mobilitate socială. Mobilitatea teritorială: migrația și navetismul 4. Conflicte sociale. Forme de acțiune colectivă. Schimbarea socială și rezistența la schimbare VII. ANOMIE,

DEVIANȚĂ ȘI CONTROL SOCIAL 1. Fenomene anomice: explicații și cauze. Corupția. Sinuciderea. Delincvența. Fenomenul copiilor străzii 2. Studiul comportamentului deviant. Devianță și delict 3. Ordine și control social VIII. FAMILIA,

CĂSĂTORIA ȘI VIAȚA PERSONALĂ 1. Conceptul de familie. Tipuri și structuri familiale 2. Alegerea partenerului conjugal 3. Violența în familie 4. Alternative diadice maritale și nonmaritale. Valorile familiale 5. Stereotipii socio-culturale în asimetria rolurilor de sex IX. CULTURĂ 1. Cultură și civilizație. Natura, specificul și funcțiile culturii 2. Diversitatea culturală. Forme de cultură: cultura populară, cultura de masă, cultura înaltă, subcultura, contracultura, etnocentrism, multiculturalism X. AUTORITATE ȘI PUTERE 1. Tipuri de autoritate. Tipuri de guvernare 2. Puterea politică 3. Opinia publică și democrația pluralistă. Persuasiune și manipulare 4. Comportamentul politic: socializarea politică, participare și apatie politică, grupuri de interes și grupuri de presiune XI. APARTENENȚA ETNICĂ ȘI RASA 1. Conceptul de etnicitate. Conceptul de rasă 2. Stereotipii și prejudecăți. Prejudecată și discriminare. Minoritate și discriminare 3. Relații interetnice. Conflicte și soluții NOTĂ: Pentru toate unitățile de conținut menționate mai sus, candidatul va face dovada unor competențe specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice. D. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA DE SPECIALITATE SOCIOLOGIE 1. Boudon R. (coord.) - Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, București, 1997 2. Buzărnescu Șt. - Istoria doctrinelor sociologice, E.D.P., București, 1995 3. Costaforu X. (ed. îngrijită de Maria Voinea) - Cercetarea monografică a familiei, Ed. Tritonic, București, 2005 4. Chelcea S., Mărginean I., Cauc I. - Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Ed. Destin, Deva, 1998 5. Durkheim E. - Regulile metodei sociologice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1974 6. Giddens A. - Sociologie, Ed. All - Central European University Press, București, 2000 7. Iluț P. - Abordarea calitativă a socioumanului, Ed. Polirom, Iași, 1997 8. Mihăilescu I., - Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Ed. Polirom, Iași, 2005 9. Mihu A. - Introducere în sociologie, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992 10. Mills W. - Imaginația sociologică, București, Ed. Politică, 1975 sau edițiile ulterioare 11. Mitrofan I., Mitrofan N. - Familia de la A

la Z, Ed. Științifică, București, 1991 12. Rotariu T., "Demografie și sociologia populației. Fenomene demografice", Ed. Polirom, Iași, 2005 13. Rotariu T., Iluț P. - Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică, Ed. Polirom, Iași, 1997 14. Rotariu T. și Iluț P. (coord.) - Sociologie, Ed. Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996 15. Sandu D. - Sociologia tranziției. Valori și tipuri sociale în România, Ed. Satff, București, 1996 16. Stahl H. H. - Tehnica monografiei sociologice, Ed. S.N.S.P.A., București, 2001 17. Stănciulescu E., "Teorii sociologice ale educației", Ed. Polirom, Iași, 1996 18. Vlăsceanu L. - Metodologia cercetării sociale. Metode și tehnici, Ed. Științifică și Enciclopedică București, 1986 19. Weber M. - Etica protestantă și spiritul capitalismului, Ed. Humanitas, București, 1995 20. Zamfir C. și Vlăsceanu L. (coord.) - Dicționar de sociologie, Ed. Babel, București, 1993 21.

Dicționar de sociologie, Seria Larousse, Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996 E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI SOCIOLOGIE I. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Sociologie 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplinele socio-umane. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Sociologie. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic-aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. 5. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 5.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 5.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 5.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 5.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DE SPECIALITATE 1.

Ghid de evaluare pentru științe socio-umane, SNEE, Ed. Prognosis, București, 2000 2.

Ghid metodologic de aplicare a programelor școlare pentru aria curriculară "Om și societate", - lucrare apărută sub coordonarea CNC, Ed. SC Aramis Print, București, 2002 3. Cerghit I., Neacșu I., Pânișoară I. O., Potolea D., "Prelegeri pedagogice", Ed. Polirom, Iași, 2001 4. Crețu C., "Curriculum individualizat și personalizat", Ed. Polirom, Iași, 1998 5. Crețu C., "Psihopedagogia succesului", Ed. Polirom, Iași, 1997 6. Cristea Sorin, "Dicționar de termeni pedagogici", E.D.P., București, 1998 7. Cucoș C., "Pedagogie generală", Ed. Polirom, Iași, 2000 8. Ionescu M., Radu I., "Didactica moderna", Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1995 9. Neacșu I., "Metode și tehnici de învățare eficientă", Ed. Militară, București, 1990 10. Nicola I., "Tratat de pedagogie școlară", Ed. Aramis, București, 2000 11. Stoica A. (coord), "Evaluarea curentă și examenele", Ghid pentru profesori, Ed. Prognosis, București, 2001 12. Stoica A., "Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică", Ed. Humanitas Educational, București, 2003 13. Vlăsceanu L. și Cerghit I. (coord.), "Curs de pedagogie", T.U.B., București, 1988 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Sociologie, precum și manualele alternative cuprinse în Catalogul manualelor școlare valabile în învățământul preuniversitar, în anul școlar în care se susține concursul. Grupul de lucru pentru discipline socio-umane Eugen STOICA - Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Direcția Generală Educație și Învățare pe Tot Parcursul Vieții Angela TESILEANU - Institutul de Științe ale Educației Sorin SPINEANU DOBROTĂ - Centrul Național de Evaluare și Examinare Marius AVRAM - Centrul Național de Evaluare și Examinare CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul științei Informării; 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe; 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M.

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă.

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

Alexandrescu P.,

Petculescu Al.

Tehnica filmării și aparatura

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1977

Adair King J.

Fotografia digitală

Editura Tehnică, București,

2001

Burlacu V., Marin A.

ș.a.

Tehnologia cinematografică

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1974

Bistrițeanu D.

Filtre fotografice

Editura Tehnică, București,

1989

Drugă O., Murgu H.

Elemente de gramatică a

limbajului audiovizual

Editura Fundației PRO,

2002

Lawsen J. H.

Film și creație

Editura Meridiane, 1968

Marin A., Burlacu V.

Tehnica înregistrării sunetului și

aparatură

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1977

Marin A., D.

Morozan, Stătescu V.

Tehnologia filmului

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1977

Marin A., Morozan D.

ș.a.

Tehnica filmului de la A la Z

Editura Tehnică București 1979

Mociornița D.

Tehnica fotografică

Agenția de informații CAMI,

2000

Munteanu V.

Tehnologia prelucrării peliculei

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1977

Nicolescu N. ș.a.

Tehnica proiecției cinematografice

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1977

Oteteșteanu M. ș.a.

Sisteme de înregistrare audiovideo

Editura de Vest Timișoara,

1997

Radu Gh., Radu R.

Conservarea și regenerarea diafoto- filmelor

Editura Tehnică, București,

1981

Răduleț T.

Optica foto-cinematografică

Editura Tehnică, București,

1978

Răduleț O.,

Percepția imaginii cinematografice

și de televiziune

Editura Printech, 2002

Sadoul G.

Istoria cinematografului mondial

de la origini până în zilele

noastre

Editura Științifică, București,

1961

Stanciu N. ș.a.

Tehnica imaginii în televiziune

și cinematografie

Editura Tehnică, București,

1971

Manualele în vigoare

Autori: CIOBANU MARIANA VIOLETA - Colegiul Tehnic Media, București OLTEANU MATEI - Colegiul Tehnic Media, București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU TEHNICI CINEMATOGRAFICE ȘI DE TELEVIZIUNE MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională;- capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor. Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală

Editura Didactică și pedagogică,

București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele

de definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și

a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București, 2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare socio-pedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele:

Ghid pentru profesori.

Editura ProGnosis, București,

2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de

pregătire profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; 2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; 5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată; 6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; 7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător; 10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; 11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. Conținuturile programei I. Noțiuni introductive.: 1. Audiovizualul mijloc eficient de comunicare și informatizare; 2. Sisteme de înregistrare și redare audiovizuale; 3. Repere ale apariției și dezvoltării tehnicilor cinematografice și de televiziune. II. Bazele psihofiziologice ale percepției imaginii cinematografice și de televiziune: 1. Noțiunea de imagine cinematografică; 2. Ochiul ca sistem optic: baza funcționării cinematografiei; 3. Schema generală a percepției vizuale; 4. Percepția mișcării; 5. Percepția reliefului; 6. Percepția culorilor. III. Înregistrarea și redarea imaginilor cinematografice: 1. Procesul fotografic - baza dezvoltării imaginii cinematografice; 2. Tehnologia realizării filmelor; 3. Tehnica filmării și aparatura; 4. Formate și sisteme de cinema. IV. Pelicula cinematografică și prelucrarea ei: 1. Structura și clasificarea peliculelor cinematografice; 2. Proprietățile peliculelor cinematografice. V. Înregistrarea și redarea imaginilor de televiziune: 1. Principiile înregistrării magnetice și electronice a imaginii TV; 2. Echipamente de înregistrare și redare a imaginii magnetice și electronice a imaginii TV; 3. Purtători ai imaginii magnetice/i electronice; 4. Tehnica video-captării; 5. Procese de postprocesare a imaginilor TV; 6. Televiziunea digitală. Particularități și avantaje. VI. Înregistrarea și redarea sunetului în cinematografie și televiziune: 1. Sisteme de înregistrare și redare a sunetului în cinematografie și televiziune; 2. Principiile înregistrării și redării sunetului pe cale optico-fotografică; 3. Echipamente de înregistrare, postprocesare și redare a sunetului magnetic; 4. Tehnologia înregistrării sunetului de film; 5. Tehnici digitale de înregistrare și redare a sunetului. VII. Sala de cinema - baza de realizare a spectacolului cinematografic: 1. Proiecția cinematografică. Aparatura și dispozitivele auxiliare; 2. Sala de cinema. Cerințe acustice și de vizibilitate; 3. Calitatea spectacolului cinematografic. Caracteristicile tehnice ale calității spectacolului; 4. Verificarea calității spectacolului cinematografic; 5. Tendințe de dezvoltare și diversificare a spectacolului cinematografic (redarea imaginilor digitale). VIII. Exploatarea și conservarea filmelor: 1. Uzura filmelor. Factori mecanici, chimici și fizici care distrug pelicula; 2. Condițiile optime de păstrare a filmelor pe pelicula, a benzilor magnetice și a sportului digital. IX. Noțiuni de arta și tehnica fotografică: 1. Formarea și obținerea imaginii fotografice; 2. Aparatul de fotografiat. Părțile componente și rolul lor funcțional; 3. Materiale fotosensibile folosite în fotografie și prelucrarea lor; 4. Părțile componente ale imaginii: lumina, culoare, compoziție, unghiulație, mișcări de aparat; 5. Noțiuni specifice limbajului cinematografic; 6. Folosirea filtrelor în fotografie; 7. Tipuri și genuri de fotografie. X. Fotografia digitală: 1. Principiile înregistrării imaginii digitale; 2. Camera digitală. Principalele părți componente. Tipuri de camere digitale. Performanțe; 3. Imaginea digitală. Rezoluția și claritatea ei; 4. Avantajele și limitele folosirii imaginii digitale; 5. Procesarea imaginii digitale. Echipamente de imprimare; 6. Transferul și stocarea imaginilor digitale. Bibliografie: 1. Alexandrescu, P., Petculescu, Al., Tehnica filmării și aparatura, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977. 2. Adair King J., Fotografia digitala pentru amici, Editura Tehnică, București, 2001 3. Burlacu, V., Marin, A., ș.a., Tehnologia cinematografică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974 4. Bistrițeanu, D., Filtre fotografice, Editura Tehnică, București, 1989 5. Druga, O., Murgu, H., Elemente de gramatică a limbajului audiovizual, Editura Fundației PRO, 2002 6. Marin A., Burlacu, V., Tehnica înregistrării sunetului și aparatura, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 7. Marin, A., Morozan, D., Tehnica filmului de la A la Z, Editura Tehnică, București, 1979 8. Marin, A., Morozan, D., Statescu, V., Tehnica filmului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 9. Mociornița, D., Tehnica fotografică, Agenția de informații CAMI, 2000 10. Munteanu, V., Tehnologia prelucrării peliculei, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 11. Nicolescu, N., ș.a., Tehnica proiecției cinematografice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 12. Oteșteanu M., Alexa, F., Ianăși, C., Sisteme de înregistrare audio-video, Editura de Vest Timișoara, 1997 13. Radu, Gh., Radu, R., Conservarea și regenerarea dia-foto-filmelor, Editura Tehnică, București, 1981 14. Radulet, Optica foto-cinematografică, Editura Tehnică, București, 1978 15. Sadoul, G., Istoria cinematografului mondial de la origini până în zilele noastre, Editura Științifică, București, 1961 16. Stanciu, N., ș.a., Tehnica imaginii în televiziune și cinematografe, Editura Tehnică, București, 1971 AUTORI: CIOBANU MARIANA VIOLETA, Colegiul Tehnic Media, București OLTEANU MATEI, Colegiul Tehnic Media, București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TEHNICI POLIGRAFICE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice; 2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire; 3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; 6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate; 7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată; 10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. TEME DE SPECIALITATE 1. Noțiuni de bază despre tehnica poligrafică 1.1. Definirea noțiunilor de: poligrafie, forme de tipar, elemente tipăritoare și netipăritoare, tipăritură. 1.2. Genuri de tipar, caracteristicile lor tehnico-economice și sfera lor de întrebuințare. 1.3. Procesele tehnologice din industria poligrafică, de pregătire a formei, de imprimare și de finisare. 2. Managementul culorii 2.1. Noțiuni generale de teoria culorilor: 2.1.1. Compoziția cromatică a luminii albe. 2.1.2. Perceperea culorilor. 2.1.3. Culoarea corpurilor. Caracteristicile culorilor 2.1.4. Sinteza culorilor. 2.1.5. Reprezentarea culorilor. 2.1.6. Măsurarea culorii: standarde pentru măsurarea culorilor/sisteme de culoare de referință, parametrii de culoare, unități de măsură pentru culoare, instrumente de măsură a culorii (densitometre, colorimetre, spectrofotometre). 2.2. Reproducerea culorilor prin tiparul policrom 2.2.1. Reproducerea tricromă. 2.2.2. Tiparul negru. 2.2.3. Reproductibilitatea originalelor policrome. 2.2.4. Defectele selecțiilor de culoare. 2.3. Selecția și corecția digitală a culorilor 2.3.1. Sisteme digitale de culoare: profile de culoare, conversii între profile. 2.3.2. Controlul software al culorii (limite de culoare, toleranțe). 3. Operația de montaj 3.1. Materiale și echipamente manuale și automatizate specifice montajului. 3.2. Formate tipografice. 3.3. Executarea schiței de montaj. 3.4. Executarea montajului. 3.5. Procese automatizate, aplicații software și elemente specifice folosite pentru realizare a montajelor tipografice; 3.6. Procesul descompunerii culorilor pe filme de separatie, dispozitive manuale și automatizate folosite în separatia pe film (Reprocamere, Imagesettere). 3.7. Tipuri de filme tipografice și aplicațiile specifice de montaj. 3.8. Verificarea filmelor de separatie; Instrumente de măsura (densitometre etc) și proceduri de verificare; 4. Procese de copiere pe suprafețe metalice 4.1. Straturi de copiere 4.1.1. Mecanismul tanării sub acțiunii luminii. 4.1.2. Principalele straturi de copiere 4.2. Metale folosite pentru pregătirea formelor. 4.2.1. Plăci pentru tiparul plan. 4.2.2. Pregătirea suprafețelor metalice în vederea depunerii stratului fotosensibil. 4.3. Depunerea stratului fotosensibil pe placa metalică 4.4. Executarea operației de copiere 4.5. Plăci presensibilizate 4.6. Fotopolimeri 4.7. Procese automatizate folosite pentru realizarea directa a formei de tipar - platesettere. Tehnologia CtP (computer-to-plate). Tipuri de dispozitive CtP folosite în prezent, placi etc. 4.8. Verificarea și masurarea calității plăcilor realizate prin sisteme CtP. Instrumente de măsura. Proceduri specifice de corectie a defectelor. 4.9. Alte procese de realizare directa a formei de tipar (computer-to-press etc). 5. Procedee de tipar 5.1. Imprimarea offset 5.2. Flexografie 5.3. Serigrafie 5.4. Tiparul adânc/tampografia 5.5. Imprimare digitală/Computer to press 6. Echipamente și procese tehnologice de imprimare 6.1. Descrierea mașinilor de imprimat 6.1.1. Mașini pentru imprimarea hârtiei de coli. 6.1.2. Mașini pentru imprimarea hârtiei în bobină. 6.2. Principalele mecanisme și aparate ale mașinilor pentru tiparul plan 6.2.1. Sistemul de alimentare și de eliminare a colilor de hârtie. 6.2.2. Aparate de imprimare. 6.2.3. Aparate de cerneală. 6.2.4. Aparate de umezire. 6.2.5. Aparate de uscare. 6.2.6. Mecanisme și instalații auxiliare. 6.3. Pregătirea mașinilor de tipar plan pentru imprimare 6.3.1. Pregătirea formei de imprimare. 6.3.2. Fixarea așternutului pe cilindrul de ofset. 6.3.3. Fixarea formelor pe cilindrii post-formă 6.3.4. Pregătirea aparatelor de cerneală. 6.3.5. Pregătirea aparatelor de umezire. 6.3.6. Pregătirea mecanismului de alimentare cu hârtie. 6.3.7. Pregătirea mecanismului de eliminare, tăiere, fălțuire. 6.3.8. Aranjarea suprapunerii și a registrului de imprimare. 6.3.9. Reglarea presiunii între cilindri. 6.3.10. Pregătirea aparatelor auxiliare. 6.4. Pregătirea substratului imprimabil și a cernelii pentru imprimare pe mașini de tipar plan 6.4.1. Verificarea proprietăților fizice și optice (grad de umiditate, calitatea suprafetei, gradul de alb etc.) și pregătirea substratului pentru imprimare. 6.4.2. Alegerea și pregătirea cernelurilor ofset pentru imprimare. 6.4.3. Folosirea aditivilor pentru cerneluri. 6.5. Imprimarea tirajului pe mașinile de tipar plan 6.5.1. Procesul de imprimare a tirajului 6.5.2. Condițiile optime ale procesului de imprimare la tiparul plan 6.5.3. Supravegherea tirajului. 6.5.4. Eliminarea și stivuirea imprimatelor. Curățirea mașinii. Scoaterea formei din mașină 6.5.5. Organizarea procesului de imprimare 6.5.6. Defecțiuni ale procesului de imprimare la tiparul plan și măsuri de remediere 6.6. Elemente constructive ale rotativelor offset cu hârtie în bobină 6.6.1. Rotative offset cu hârtie în bobine - noțiuni generale 6.6.2. Legătura între numărul benzilor de hârtie și paginație 6.6.3. Circumferința cilindrilor mașinilor rotative 6.6.4. Echiparea cilindrilor mașinilor rotative 6.6.5. Configurația cilindrilor în mașinile rotative cu hârtia în bobina 6.7. Aparate de fălțuit cu pâlnie (cu con) ale rotativelor offset cu hârtie în bobina 6.7.1. Rolul conului primului falț 6.7.2. Trimiterea de la un con la altul 6.7.3. Echipamentele conului primului falț 6.7.4. Mecanismul celui de al doilea falț 6.7.5. Antrenarea benzilor în mecanismul celui de-al doilea falț 6.7.6. Mecanisme de fălțuit rotative 6.7.7. Mecanisme de fălțuit cu bacuri 6.7.8. Aparatul de fălțuit cu mecanisme pentru al treilea falț 6.7.9. Principiul producției acumulate în mecanismul de fălțuit 6.7.10. Acumularea pe cilindrul de tăiere 6.7.11. Acumularea pe cilindrul fălțuitor 6.8. Dispozitive de uscare la mașinile rotative 6.8.1. Uscătoare cu circulație de aer cald 6.8.2. Uscătoare cu raze infraroșii 6.8.3. Uscătoare cu radiații ultraviolete 6.8.4. Uscătoare cu ultrasunete 6.9. Debitoare de banda și derulatoare de bobine 6.9.1. Derulatoare de bobine cu lipire automată la viteza zero 6.9.2. Derulatoare de bobina cu lipire automată în mers 6.9.3. Debitoare de bandă 6.10. Echipamente auxiliare ale rotativelor offset 6.10.1. Instalații de răcire a benzii de hârtie 6.10.2. Aparate de aplicat soluție cu silicon 6.10.3. Sisteme automate de suprapunere a culorilor (AUTOTRON) 6.10.4. Tehnologia "sleeve-offset" 6.10.5. Particularitățile rotativelor cu hârtia în coli comparativ cu cele cu hârtia în bobină 7. Finisarea produselor poligrafice 7.7. Procese manuale și automatizate folosite pentru finisare tipăriturilor. 7.8. Executarea cărților broșate 7.8.1. 13.1. Pregătirea colilor tipărite 7.8.2. 13.2. Fălțuirea colilor 7.8.3. 13.3. Aplicarea suplimentelor și adunatul 7.8.4. 13.4. Fixarea blocului 7.8.5. 13.5. Broșarea 7.9. Executarea cărților legate 7.9.1. 14.1. Confecționarea scoarțelor 7.9.2. 14.2. Pregătirea blocului de carte 7.9.3. 14.3. Introducerea blocurilor în scoarțe 7.9.4. 14.4. Finisarea cărților legate 7.10. Realizarea lucrărilor de papetărie 7.10.1. 15.1. Confecționarea caietelor, carnetelor, bloc-notes-urilor, blocurilor de desen, dosarelor și registrelor 7.10.2. 15.2. Confecționarea hărților cașerate pe pânză 7.10.3. 15.3. Confecționarea tablourilor, mapelor și a suporturilor pentru calendar 7.10.4. 15.4. Confecționarea albumelor și a clasoarelor de timbre 7.10.5. 15.5. Legarea revistelor și a ziarelor 7.11. Legătoria de artă 7.11.1. Legăturile cu ornamente de metal 7.11.2. Decorarea scoarțelor și cotorului cărților 7.11.3. Realizarea șnitului 7.11.4. Legătura în piele 7.12. Plastifierea la cald și la rece. Tipuri de folii. Tipuri de dispozitive folosite pentru aplicarea foliilor. Alegerea tipului adecvat de plastifiere. Pregătirea corecta a colilor tiparite pentru plastiere. Probleme frecvente apărute în plastifiere și remedierea lor. Influența plastierii aplicate pe lucrare în procesul de legatorie sau finisare. 7.13. Lăcuirea. Tipuri de lacuri și proprietățile lor. Dispozitive de aplicare a lacurilor inline și offline. Procese de pregătire și aplicare a lacurilor total sau selectiv. Lacuri UV. Probleme frecvente care apar în procesul lăcuirii. Influența lăcuire în legătorie sau alte operații de finisare. 7.14. Ștanțarea. Tipuri de procese de stantare (plana, rotativa etc.). Mașini manuale, semiautomate și automate folosite pentru stantare. Elemente constructive folosite pentru realizarea formei de stantare (cutite, biguri, perforuri, cauciucuri presoare și aruncătoare etc). Realizarea formei de ștanțare. Realizarea ștanțării. Verificarea defectelor lucrării apărute la ștanțare și remedierea lor. 7.15. Decuparea sau stantarea cu ajutorul plotterelor 7.15.1. Tipurile de procese automatizate de decupare (plotere pentru autocolant și alte substraturi flexibile, plottere pentru carton și substraturi rigide. Rutere. Dispozitive de decupare cu laser etc. 7.16. Executarea ambalajelor din carton 7.16.1. Tipurile de ambalaje specifice. Caracteristici. 7.16.2. Materiale folosite pentru ambalaje (hartie, carton duplex, carton grafic, carton ondulat, cartoane speciale folosite pentru ambalaje alimentare etc.). Procese de finisare a ambalajelor (lăcuire, plastifiere, stantare etc.) 7.17. Asamblarea manuala a lucrărilor complexe. Bibliografie: ┌──┬─────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │ 1│Helmuth Kipphan │Handbook of Print Media │Editura Springer, 2001 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 2│Biriș V. │Tehnoredactare │Editura AXY IMPEX, │ │ │ │ │București, 2003 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 3│Mereț S.M, Mereț E., │Mașini și utilaje din industria │Editura Didactică și │ │ │Foiaș P., Bărbulescu │poligrafică │Pedagogică, 1980 │ │ │P. │ │ │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 4│Nestor M. N., Radu C.│Manualul legătorului │Editura Didactică și │ │ │ │ │Pedagogică, 1970 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 5│Niță - Schleien E., │Tehnologie Poligrafică │Editura Didactică și │ │ │Vasilache N. │ │Pedagogică, 1978 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 6│Pavel E., Albaiu S. │Utilajul și tehnologia poligrafică│Editura Didactică și │ │ │ │ │Pedagogică, 1978 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 7│Staș M., Ciobanu A. │Tehnoredactare computerizată │Editura Militară, București,│ │ │ │ │1995 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 8│

│Colecția revistei Tehnica în │Centrul de Producție și │ │ │ │tipografie │Cercetări Poligrafice │ │ │ │ │SERTI, București 1990-1999 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 9│

│Colecția revistei Lumea tiparului │Centrul de Producție și │ │ │ │ │Cercetări Poligrafice │ │ │ │ │SERTI, București 1990-1999 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │10│

│Colecția Revista tipografilor │Editura CIVIO - Reviste │ │ │ │ │specializate, București, │ │ │ │ │2002 - 2003 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │11│

│Colecția revistei │Editura Print&Publishing, │ │ │ │Print&Publishing │București, 1998-2002 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │12│

│Computer to plate │Editura Zoomsoft, │ │ │ │ │București, 1999 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │13│ │Colecția Print Magazin │Editura Print Magazin, │ │ │ │ │București, 2009-2010 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │14│

│Electronic Publishing │Editura Libipress, │ │ │ │ │București, 1998 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │15│

│Computer to press │Heidelberg, 1999 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │16│

│Standarde, norme tehnice, reguli │Institutul Român de │ │ │ │de culegere │Standardizare și Regia │ │ │ │ │Autonomă Monitorul │ │ │ │ │Oficial, București, 1996 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │17│

│Colecția STAS - │Editura Tehnică, București, │ │ │ │informare-documentare, editură și │1974 │ │ │ │poligrafie │ │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │18│Manualele școlare în │ │ │ │ │vigoare │ │ │ └──┴─────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────┘

Autori: CIOBANU MARIANA VIOLETA, Colegiul Tehnic Media, București OLTEANU MATEI, Colegiul Tehnic Media, București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TEHNICI POLIGRAFICE MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; 2. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 3. Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; 5. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea proiectată; 6. Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; 7. Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de protecție și igiena muncii, P.S.I. și protecția mediului înconjurător; 10. Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; 11. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 12. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. CONȚINUTURILE PROGRAMEI 1. Noțiuni de bază despre tehnica poligrafică 1.1.1. Definirea noțiunilor de: poligrafie, forme de tipar, elemente tipăritoare și netipăritoare, tipăritură. 1.1.2. Genuri de tipar, caracteristicile lor tehnico-economice și sfera lor de întrebuințare. 1.1.3. Procesele tehnologice din industria poligrafică, de pregătire a formei, de imprimare și de finisare. 2. Bazele reproducerii poligrafice a culorilor 2.1. Noțiuni generale de teoria culorilor. 2.1.1. Compoziția cromatică a luminii albe. 2.1.2. Perceperea culorilor. 2.2. Culoarea corpurilor. Caracteristicile culorilor 2.2.1. Sinteza culorilor. 2.2.2. Reprezentarea culorilor. 2.3. Reproducerea culorilor prin tiparul policrom 2.3.1. Reproducerea tricromă. 2.3.2. Tiparul negru. 2.3.3. Reproductibilitatea originalelor policrome. 2.4. Defectele selecțiilor de culoare. 2.4.1. Sisteme de color management și instrumente de măsura a calității culorii 2.4.2. Noțiuni generale de color management, profile de culoare etc. 2.4.3. Instrumente de măsurare a culorii (colorimetre, spectrofotometre etc.). Folosirea acestor dispozitive pentru masurarea culorii tiparite. Sisteme automatizate de măsurare a culorii dispuse pe masinile de tipar. 2.4.4. Proceduri de verificare și corectie a culorii în funcție de datele masurate electronic. 3. Operația de montaj 3.1. Materiale și echipamente manuale și automatizate specifice montajului. 3.2. Formate tipografice. 3.3. Executarea schiței de montaj. 3.4. Executarea montajului. 3.5. Procese automatizate, aplicații software și elemente specifice folosite pentru realizare a montajelor tipografice; 3.6. Procesul descompunerii culorilor pe filme de separatie, dispozitive manuale și automatizate folosite în separatia pe film (Reprocamere, Imagesettere). 3.7. Tipuri de filme tipografice și aplicațiile specifice de montaj. 3.8. Verificarea filmelor de separatie; Instrumente de măsura (densitometre etc) și proceduri de verificare; 4. Procese de copiere pe suprafețe metalice 4.1. Straturi de copiere 4.1.1. Mecanismul tanării sub acțiunii luminii. 4.1.2. Principalele straturi de copiere 4.2. Metale folosite pentru pregătirea formelor 4.2.1. Plăci pentru tiparul plan. 4.2.2. Pregătirea suprafețelor metalice în vederea depunerii stratului fotosensibil. 4.3. Depunerea stratului fotosensibil pe placa metalică 4.4. Executarea operației de copiere 4.5. Plăci presensibilizate 4.6. Fotopolimeri 4.7. Procese automatizate folosite pentru realizarea directa a formei de tipar - platesettere. Tehnologia CtP (computer-to-plate). Tipuri de dispozitive CtP folosite în prezent, placi etc. 4.8. Verificarea și masurarea calității plăcilor realizate prin sisteme CtP. Instrumente de măsura. Proceduri specifice de corectie a defectelor. 4.9. Alte procese de realizare directa a formei de tipar (computer-to-press etc). 5. Prelucrarea formelor pentru tiparul plan 5.1. Prelucrarea plăcilor monometalice. 5.2. Prelucrarea plăcilor polimetalice. 5.3. Executarea tiparului de control (probă). Corectarea și finisarea plăcilor. 6. Echipamente și procese tehnologice de imprimare 6.1. Descrierea mașinilor pentru tiparul plan 6.1.1. Mașini pentru imprimarea hârtiei de coli. 6.1.2. Mașini pentru imprimarea hârtiei în bobină. 6.2. Principalele mecanisme și aparate ale mașinilor pentru tiparul plan 6.2.1. Sistemul de alimentare și de eliminare a colilor de hârtie. 6.2.2. Aparate de imprimare. 6.2.3. Aparate de cerneală. 6.2.4. Aparate de umezire. 6.2.5. Aparate de uscare. 6.2.6. Mecanisme și instalații auxiliare. 6.3. Pregătirea mașinilor de tipar plan pentru imprimare 6.3.1. Pregătirea formei de imprimare. 6.3.2. Fixarea așternutului pe cilindrul de ofset. 6.3.3. Fixarea formelor pe cilindrii post-formă 6.3.4. Pregătirea aparatelor de cerneală. 6.3.5. Pregătirea aparatelor de umezire. 6.3.6. Pregătirea mecanismului de alimentare cu hârtie. 6.3.7. Pregătirea mecanismului de eliminare, tăiere, fălțuire. 6.3.8. Aranjarea suprapunerii și a registrului de imprimare. 6.3.9. Reglarea presiunii între cilindri. 6.3.10. Pregătirea aparatelor auxiliare. 6.4. Pregătirea substratului imprimabil și a cernelii pentru imprimare pe mașini de tipar plan 6.4.1. Verificarea proprietăților fizice și optice (grad de umiditate, calitatea suprafetei, gradul de alb etc.) și pregătirea substratului pentru imprimare. 6.4.2. Alegerea și pregătirea cernelurilor ofset pentru imprimare. 6.4.3. Folosirea aditivilor pentru cerneluri. 6.5. Imprimarea tirajului pe mașinile de tipar plan 6.5.1. Procesul de imprimare a tirajului 6.5.1.1. Condițiile optime ale procesului de imprimare la tiparul plan 6.5.1.2. Supravegherea tirajului. 6.5.1.3. Eliminarea și stivuirea imprimatelor. Curățirea mașinii. Scoaterea formei din mașină 6.5.2. Organizarea procesului de imprimare 6.5.3. Particularitățile imprimării pe mașini de tipar plan 6.5.3.1. Particularitățile imprimării pe mașini plan cu hârtie în bobină 6.5.3.2. Imprimarea pe mașini de tipar plan de format redus 6.5.4. Defecțiuni ale procesului de imprimare la tiparul plan și măsuri de remediere 6.5.5. Alte procedee de imprimare și multiplicare (tipar înalt, tipar adânc, tampografie, imprimare digitală, flexografie, serigrafie) 6.6. Finisarea integrată pe masini de imprimat ofset rotative. 6.6.1. Tăiere 6.6.2. Perforare 6.6.3. Fălțuire 6.6.4. Lipire 6.6.5. Agrafare/capsare 6.6.6. Ambalare 7. Finisarea produselor poligrafice 7.1. Procese manuale și automatizate folosite pentru finisare tipăriturilor. 7.2. Executarea cărților broșate 7.2.1. 13.1. Pregătirea colilor tipărite 7.2.2. 13.2. Fălțuirea colilor 7.2.3. 13.3. Aplicarea suplimentelor și adunatul 7.2.4. 13.4. Fixarea blocului 7.2.5. 13.5. Broșarea 7.3. Executarea cărților legate 7.3.1. 14.1. Confecționarea scoarțelor 7.3.2. 14.2. Pregătirea blocului de carte 7.3.3. 14.3. Introducerea blocurilor în scoarțe 7.3.4. 14.4. Finisarea cărților legate 7.4. Realizarea lucrărilor de papetărie 7.4.1. 15.1. Confecționarea caietelor, carnetelor, bloc-notes-urilor, blocurilor de desen, dosarelor și registrelor 7.4.2. 15.2. Confecționarea hărților cașerate pe pânză 7.4.3. 15.3. Confecționarea tablourilor, mapelor și a suporturilor pentru calendar 7.4.4. 15.4. Confecționarea albumelor și a clasoarelor de timbre 7.4.5. 15.5. Legarea revistelor și a ziarelor 7.5. Legătoria de artă 7.5.1. Legăturile cu ornamente de metal 7.5.2. Decorarea scoarțelor și cotorului cărților 7.5.3. Realizarea șnitului 7.5.4. Legătura în piele 7.6. Plastifierea la cald și la rece. Tipuri de folii. Tipuri de dispozitive folosite pentru aplicarea foliilor. Alegerea tipului adecvat de plastifiere. Pregătirea corectă a colilor tipărite pentru plastiere. Probleme frecvente apărute în plastifiere și remedierea lor. Influența plastierii aplicate pe lucrare în procesul de legătorie sau finisare. 7.7. Lăcuirea. Tipuri de lacuri și proprietățile lor. Dispozitive de aplicare a lacurilor inline și offline. Procese de pregătire și aplicare a lacurilor total sau selectiv. Lacuri UV. Probleme frecvente care apar în procesul lăcuirii. Influența lăcuire în legatorie sau alte operații de finisare. 7.8. Ștantarea. Tipuri de procese de ștanțare (plană, rotativă etc.). Mașini manuale, semiautomate și automate folosite pentru ștanțare. Elemente constructive folosite pentru realizarea formei de ștanțare (cuțite, biguri, perforuri, cauciucuri presoare și aruncătoare etc). Realizarea formei de ștanțare. Realizarea ștanțării. Verificarea defectelor lucrării apărute la stantare și remedierea lor. 7.9. Decuparea sau stantarea cu ajutorul plotterelor 7.9.1. Tipurile de procese automatizate de decupare (plotere pentru autocolant și alte substraturi flexibile, plottere pentru carton și substraturi rigide. Rutere. Dispozitive de decupare cu laser etc. 7.10. Executarea ambalajelor din carton 7.10.1. Tipurile de ambalaje specifice. Caracteristici. 7.10.2. Materiale folosite pentru ambalaje (hârtie, carton duplex, carton grafic, carton ondulat, cartoane speciale folosite pentru ambalaje alimentare etc.). Procese de finisare a ambalajelor (lăcuire, plastifiere, ștanțare etc.) 7.11. Asamblarea manuală a lucrărilor complexe. Bibliografie: ┌──┬─────────────────────┬──────────────────────────────────┬────────────────────────────┐ │ 1│Helmuth Kipphan │Handbook of Print Media │Editura Springer, 2001 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 2│Biriș V. │Tehnoredactare │Editura AXY IMPEX, │ │ │ │ │București, 2003 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 3│Mereț S.M, Mereț E., │Mașini și utilaje din industria │Editura Didactică și │ │ │Foiaș P., Bărbulescu │poligrafică │Pedagogică, 1980 │ │ │P. │ │ │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 4│Nestor M. N., Radu C.│Manualul legătorului │Editura Didactică și │ │ │ │ │Pedagogică, 1970 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 5│Niță - Schleien E., │Tehnologie Poligrafică │Editura Didactică și │ │ │Vasilache N. │ │Pedagogică, 1978 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 6│Pavel E., Albaiu S. │Utilajul și tehnologia poligrafică│Editura Didactică și │ │ │ │ │Pedagogică, 1978 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 7│Staș M., Ciobanu A. │Tehnoredactare computerizată │Editura Militară, București,│ │ │ │ │1995 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 8│

│Colecția revistei Tehnica în │Centrul de Producție și │ │ │ │tipografie │Cercetări Poligrafice │ │ │ │ │SERTI, București 1990- │ │ │ │ │1999 │ ├──┼─────────────────────┼──────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │ 9│

│Colecția STAS - informare- │Editura Tehnică, București, │ │ │ │documentare, editură și │1974 │ │ │ │poligrafie │ │ ├──┼─────────────────────┴──────────────────────────────────┴────────────────────────────┤ │18│Manualele școlare în vigoare aprobate de MECTS │ └──┴─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

AUTORI: CIOBANU MARIANA VIOLETA, Colegiul Tehnic Media București OLTEANU MATEI, Colegiul Tehnic Media București CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU TELECOMUNICAȚII MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

TEC MOS) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii 2.1.4. Dispozitive optoelectronice (fotorezistența, fotodioda, fototranzistor, diodă electroluminiscentă, optocuplor) - principiul de funcționare, simboluri, parametrii, utilizări. 2.2. Circuite electronice 2.2.1. Redresoare, monoalternanță și dublă alternanță: parametri, scheme de utilizare, filtre de netezire, identificarea și remedierea defectelor. 2.2.2. Stabilizatoare: parametri, scheme electrice, parametrii, identificarea și remedierea defectelor. 2.2.3. Amplificatoare electronice: definiție, parametri, tipuri de amplificatoare (de audiofrecvență, videofrecvență, de bandă largă, operaționale): scheme de principiu, funcționare, parametrii electrici, identificarea și remedierea defectelor. 3. Electronică digitală 3.1. Porți logice: tipuri (ȘI, SAU, NAND, NOR): tabel de adevăr, simbol, utilizări, verificarea parametrilor. 3.2. Implementarea funcțiilor logice cu porți logice. 3.3. Circuite logice combinaționale: codificatoare, decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare; definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări. 3.4. Circuite basculante logice RS, D, JK, T - definiție, identificarea circuitelor, parametrii, utilizări. 3.5. Numărătoare: clasificare, identificarea circuitelor, utilizări. 4. Cuadripoli pasivi folosiți în telecomunicații 4.1. Atenuatoare și egalizoare de atenuare. 4.2. Filtre electrice. 4.3. Transformatoare de bandă largă. 5. Cablaje imprimate 5.1. Suporturi metalizate. 5.2. Prelucrări mecanice. 5.3. Desenarea și decaparea. 5.4. Plantarea componentelor. 5.5. Finisarea finală. 5.6. Conectică. 6. Cabluri de telecomunicații 6.1. Materiale folosite. 6.2. Cabluri simetrice. 6.3. Cabluri coaxiale. 6.4. Cabluri cu fibră optică 6.5. Măsurarea atenuării cablurilor. 6.6. Joncționarea cablurilor. 6.7. Echipament auxiliar pentru cabluri. 7. Subansamblurile funcționale de tip electroacustic. 7.1. Măsurarea parametrilor specifici microfoanelor telefonice. 7.2. Măsurarea parametrilor specifici difuzoarelor. 8. Instalații specifice de electroalimentare în telecomunicații 8.1. Grupuri electrogene. 8.2. Grupuri convertizoare. 8.3. Convertori și invertori statici. 9. Materiale folosite în electrotehnică și electronică 9.1. Metale și aliaje. 9.2. Materiale izolante. 9.3. Materiale magnetice. 9.4. Adezivi. 9.5. Protejarea contra efectelor climatice și chimice. 10. Localizarea deranjamentelor pe linii și cabluri 10.1. Clasificarea deranjamentelor pe circuite fizice. 10.2. Localizarea defectelor de izolament. 10.3. Localizarea defectelor de continuitate și omogenitate. 10.4. Locatorul cu impulsuri. 10.5. Norme uzuale pentru linii și cabluri. 11. Elemente specifice circuitelor de electroalimentare a echipamentelor de telecomunicații 11.1. Dispozitive de protecție la supracurenți. 11.2. Sisteme de comutare, semnalizare și alarmare. 11.3. Punerea la pământ. 11.4. Dimensionarea conductoarelor. 12. Rețele electrice și metode de protecție 12.1. Rețele electrice monofazate. 12.2. Metode de protecție a echipamentelor și oamenilor. 13. Surse chimice reversibile și ireversibile 13.1. Pile și baterii utilizate în telecomunicații. 13.2. Acumulatori utilizați în telecomunicații. 13.3. Surse neconvenționale. 13.4. Întreținere și verificare. 13.5. Precauții legate de utilizare. 13.6. Norme specifice de protecția muncii. Bibliografie 1

Andrei, Ilie.

Tehnica transmisiei informației

București: Editura Printech,

2006

Bosie, Ion și Wardalla,

Mircea.

Măsurări speciale în

telecomunicații, vol I

București Romtelecom, 1997

Bosie, Ion și Wardalla,

Mircea.

Măsurări speciale în

telecomunicații, vol II

București: Editura Agir;

Bossie I., Wardalla M.

Măsurări electrice în

telecomunicații

Editura didactica și pedagogica

1982

Boldea Gheorghe

Localizarea deranjamentelor din

cablurile de telecomunicații

București: Editura Tehnică,

1974

Georgescu, Otilia și

Andrei Ilie

Auxiliar curricular "Exploatarea

și întreținerea rețelelor de

telecomunicații"

www.eprofu.ro

Colectiv de autori

Instrucțiuni de protejare a

cablurilor de telecomunicații

Direcția Generală a Poștelor și

Telecomunicațiilor 1977

Dănilă, T. Ionescu- Vaida, M.

Componente și circuite electronice

- manual pentru clasa a X - a,

licee industriale

București, Editura Didactică și

Pedagogică, 1996

Dănilă, T. Ionescu- Vaida, M.

Componente și circuite electronice

- manual pentru clasa a XI - a,

licee industriale

București, Editura Didactică și

Pedagogică, 1996

Ghiță, Teodor

Cabluri de telecomunicații

București: Editura Tehnică,

1990

Ion M., Goagă, F.

Ghid metodic de evaluare pentru

învățământul profesional și tehnic

preuniversitar

Editura INFO, Craiova, 1999

Trifu A., Seefeld R.,

Wardalla M., Lie M.,

Călin M.

Electronică, automatică,

informatică tehnologică

industrială. Manual pentru

pregătirea de bază, anul I Școli

profesionale

Editura Tehnică, București,

2000

Suciu Pompiliu

Linii și cabluri de telecomunicații

Editura Didactica și Pedagogica

Trifu A., Seefeld R.,

Wardalla M., Lie M.,

Călin M.

Electronică, automatică,

informatică tehnologică

industrială. Manual pentru

pregătirea de bază, anul I Școli

profesionale

Editura Tehnică, București,

2000

Trifu A., Seefeld R.,

Wardalla M.

Ghid metodic de aplicare a

curriculumului la decizia școlii - Măsurări electrice clasa a IX-a

Editura Economică, 2000

Instrucțiuni pentru executarea

lucrărilor în rețele telefonice

Romtelecom. 1999

Autori: GHEAȚĂ CARMEN - GRUP ȘCOLAR. UNIREA BUCUREȘTI MUȘAT CARMEN - COLEGIUL TEHNIC EDMOND NICOLAU BUCUREȘTI PINTEA MIHAELA - GRUP ȘCOLAR ELECTROMUREȘ TÎRGU MUREȘ CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Prezenta programă se adresează cadrelor didactice care doresc să participe la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar, la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată, absolvenți ai liceelor pedagogice, ai învățământului postliceal și ai învățământului universitar de scurtă durată, având ca scop pregătirea și evaluarea capacităților și competențelor acestora. Terapia Educațională Complexă și Integrată este o ramură a psihopedagogiei speciale care abordează complex și integrativ programele educațional terapeutice pentru valorificarea resurselor de învățare prin: stimulare cognitivă, ludoterapie, terapie educațională, activități de socializare și formarea autonomiei personale a copilului/elevului oferind o largă deschidere spre normalizarea condițiilor de viață. Cadrele didactice care participă la concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar la disciplina Terapia Educațională, Complexă și Integrată pot ocupa următoarele posturi/catedre: ● educatoare/educator; ● educatoare/educator/itinerant/de sprijin; ● învățător-educator; ● învățător itinerant/de sprijin. Prezenta programă de concurs este elaborată în acord cu legislația în vigoare și cu programele școlare care se aplică în învățământul special. Aspecte fundamentale vizate de programă ● Cunoașterea conținuturilor științifice fundamentale și a tendințelor în psihopedagogia specială. ● Cunoașterea specificului învățării, educării, compensării/recuperării, integrării copiilor cu cerințe educative speciale (CES) ● Evaluarea și monitorizarea progresului educațional, ca o consecință a procesului de învățământ desfășurat în școala specială sau în școala de masa pe tot parcursul școlar. ● Creșterea calității actului educațional prin perfecționarea resursei umane în domeniul educației speciale. ● Proiectarea și implementarea activității specifice, diferentiate, în funcție de particularitățile biopsihosociale ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES de integrare școlară și socială a copiilor cu CES în școala de masă sau în comunitate. ● Dezvoltarea competențelor metodice și metodologice ale cadrelor didactice din învățământul special și special integrat. B. COMPETENȚELE SPECIFICE Competențele și conținuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică, în realizarea activităților didactice și vizează: ● cunoașterea conținuturilor științifice, ● înțelegerea principiilor didacticii generale și specifice, cunoașterea documentelor școlare reglatoare, ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic trans-, inter-, multidisciplinare, ● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi, ● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă și psihoindividuale ale elevilor, ● capacitatea de construi un climat educativ, interactiv, de cooperare stimulativ, de creștere a eficienței rezultatelor activităților didactice. ● Capacitatea de a proiecta și desfășura activități educațional - terapeutice cu elevi/copii/tineri cu CES. ● Capacitatea de a implementa strategii privind integrarea educațională și inserția socială a elevilor/copiilor cu CES. C. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ I. Terapia educațională complexă și integrată ramură a Psihopedagogiei speciale 1. Terapia educațională. Caracterul complex și integraționist al acesteia. 2. Valențele educaționale ale terapiilor. 3. Tehnicile educațional-terapeutice. 4. Tipuri/module de activități educațional-terapeutice. Competențe specifice fiecărui tip de activitate. II. Rolul și locul psihopedagogiei speciale în cadrul științelor educației. Cadrul conceptual și terminologia specifică 1. Psihopedagogia specială - statutul interdisciplinar și relațiile acesteia cu psihologia, pedagogia și alte științe. 2. Psihopedagogia specială - conținut, structură, finalități. 3. Statutul interdisciplinar, relațiile cu psihologia, pedagogia și alte științe. III. Etiologia specifică diferitelor tipuri de deficiențe 1. Rolul factorilor endogeni și exogeni în modificările morfofuncționale ale sistemului nervos central, ale analizatorilor și ale aparatului fonoarticulator. 2. Cauzele și frecvența diferitelor tipuri de deficiențe. IV. Factorii și etapele dezvoltării copilului/elevului cu dizabilități 1. Factorii care condiționează dezvoltarea copilului/elevului. Relația dintre factorii ereditari, factorii de mediu și factorii educaționali. Raportul specific dintre aceștia în cazul copiilor/elevilor cu dizabilități. 2. Etapele dezvoltării ontogenetice și caracterizarea lor în plan psihosomatic. 3. Structura și formele de manifestare ale personalității copilului/tânărului cu dizabilități. V. Particularitățile dezvoltării psihofizice și sociale ale copiilor/elevilor cu dizabilități. 1. Trăsături de specificitate ale evoluției psihofizice a copiilor/elevilor cu dizabilități. 2. Individualizarea comunicării pe tipuri de deficiențe. 3. Consecințe ale manifestării deficienței în procesul de dezvoltare, adaptare, integrare socială a copiilor. VI. Integrarea copiilor/elevilor cu CES în școala de masă 1. Conceptele de integrare și incluziune. Forme ale integrării. 2. Modalități de favorizare a integrării copiilor cu deficiențe în școala de masă prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, educație preșcolară, debut școlar în școala de masă, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență. 3. Limitele integrării școlare. VI. Modalități și tehnici ale activităților educațional-terapeutice 1. Stimulare cognitivă

a) Rolul activităților cognitive în educația specială a copiilor/elevilor cu CES.

b) Conținutul activităților cognitive.

c) Activitățile educațional-terapeutice și rolul acestora în organizarea cunoașterii. Elementele diferențiale față de activitatea de predare.

d) Formarea abilităților senzorial-perceptive.

e) Structurile de activitate pentru formarea conceptelor fundamentale: sortarea, gruparea, asocierea, corespondența unu la unu, ordinea numerică, ș.a.

g) Activități de consolidare a achizițiilor dobândite prin activități complementare de stimulare/dezvoltare cognitivă.

2. Ludoterapia

a) Jocul ca proces de învățare și de recuperare în cadrul acțiunii de terapie educațională integrată.

b) Modalități de realizare a jocului. Valențe educative ale jocului.

c) Jocuri didactice și activități de loisir realizate cu copiii/elevii cu CES în activitatea de învățare și în terapia educațională integrată.

3. Terapia ocupațională

a) Terapia ocupațională. Rolul și funcțiile terapiei ocupaționale.

b) Desfășurarea procesului de terapie ocupațională.

c) Tipuri și forme de organizare a terapiei ocupaționale. Strategii educațional-terapeutice.

d) Conținutul, obiectivele și valențele educațional-terapeutice ale diferitelor tipuri de activități de terapie ocupațională.

4. Terapia psihomotricității și abilitarea manuală

a) Activitatea motorie și învățarea.

b) Conținutul, obiectivele și modalitățile de evaluare a activităților de abilitare manuală.

c) Structura psihomotricității. Obiective și instrumente de evaluare.

d) Metodologia terapiei educaționale a psihomotricității.

e) Corelarea conținuturilor din sfera abilitării manuale cu formarea și consolidarea componentelor de profesionalizare.

5. Formarea autonomiei personale și sociale

a) Autonomia personală și socială și integrarea în comunitate.

b) Formarea comportamentelor de autoservire, igienă personală, securitate, deplasare. Obiective și structuri de activități educațional-terapeutice.

D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ LA DISCIPLINA TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ 1. Boici Gherghina, Stănică Ilie - Evaluarea copiilor cu CES în perspectiva integrării, Timpul, Reșița, 1998 2. Boșcaiu Emilia - Prevenirea și corectarea tulburărilor de vorbire în grădinițele de copii, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1973 3. Bratu Hristu, Popescu Eugenia, Șerban Filoftea - Activități de joc și recreativ distractive, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1994 4. Cozma Adrian - Psihopedagogia comunicării la copii cu dizabilități mintale, Editura RAR, București, 2008 5. Gherguț Alois, Neamțu Cristina - Psihopedagogia specială. Ghid practic pentru învățământul deschis la distanță, Editura Polirom, Iași, 2000 6. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005 7. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006 8. Green Cristofer, Chee Kit - Să înțelegem ADHD, Editura Aramis, București, 2009 9. Golu Pantelimon, Zlate Mielu, Verza Emil - Psihologia copilului. Manual pentru clasele a XI-a-școli normale, Editura Didactică și Pedagogică București, 1996 10. Kulcsar Tiberiu - Factorii psihologici ai reușitei școlare, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1978 11. Mușu Ionel, Taflan Aurel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997 12. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Psihopedagogia specială integrată. Handicapul mintal. Handicapul intelectual, Pro Humanitate, București, 1997 13. Peeters Theo - Autismul. Teorie și intervenție educațională, Editura Științele Educației, 2009 14. Popovici Doru Vlad - Dezvoltarea comunicării la copiii cu deficiențe mintale, Ed. Pro Humanitate, București, 2000 15. Popovici Doru Vlad - Orientări teoretice și practice în educația integrată, Editura Universității Aurel Vlaicu, Arad, 2007 16. Preda Vasile - Psihopedagogia intervenției timpurii la deficienții vizuali, PUC, Cluj Napoca, 2002 17. Preda Vasile - Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizuali, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 1999 18. Preda Vasile (coord.) - Elemente de psihopedagogie specială. Cercetări fundamentale și aplicate, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2007 19. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică București, 1999 20. Radu Gheorghe - Psihologie școlară pentru învățământul special. Sinteze, Editura Fundației Humanitas, București, 2001 21. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997 22. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 23. Taflan Aurel, Mușu Ionel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997 24. Ungureanu Dorel - Copii cu dificultăți de învățare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 25. Verza Emil - Psihopedagogia specială, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1994 26. Verza Emil, Verza Emil Florin - Psihologia vârstelor, Editura Prohumanitate, București, 2000 27. Verza Emil Florin - Introducere în psihopedagogia specială și asistență socială, Editura Fundației Humanitas, 2002 28. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca - Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009 ● HG 1251/2005 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității de învățare, instruire, compensare, recuperare și protecție specială a copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale din cadrul sistemului de învățământ special și special integrat E. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINEI TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ I. Didactica-teorie generală a procesului de învățământ 1. Obiectul și funcțiile didacticii psihopedagogiei speciale 2. Direcții de dezvoltare ale didacticii contemporane 3. Finalitățile didactice și funcțiile lor 4. Tipologia și dinamica obiectivelor educaționale II. Procesul de învățământ - cadrul principal de desfășurare a activității instructiv-educative, de recuperare și integrare a elevilor cu CES 1. Elementele componente ale procesului de învățământ și interacțiunea dintre ele 2. Procesul de învățământ ca relație dintre predare-învățare-evaluare 3. Principiile procesului de învățământ 4. Caracterul formativ-educativ al programului de terapie educațională complexă și integrată și al programului de sprijin pentru elevii cu CES integrați în învățământul de masă III. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată 1. Componentele curriculumului național: planuri-cadru (trunchi comun, curriculum diferențiat, curriculum la decizia școlii/curriculum în dezvoltare locală), programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; alți termeni de referință ai curriculumului național: arii curriculare, discipline, module, standarde curriculare. Conținutul învățământului special. 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă. 3. Competențele predării-învățării-evaluării la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată. Competențe generale, competențe specifice. Operaționalizarea obiectivelor/competențelor. 4. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de activități didactice (pentru diferite tipuri de lecții și activități educațional-terapeutice), proiectarea de activități de învățare intra-, inter- și transdisciplinare, adaptări curriculare pentru elevii cu CES, planuri de intervenție personalizate. II. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată. Strategii și modalități de integrare în lecție/activitate educațional terapeutică a unor lucrări cu conținut practic-aplicativ. 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învățare prin cooperare. 2. Forme de organizare a activității educațional-terapeutice: clasificare, caracterizare. 3. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare. 3.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ. 3.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor. 3.3. Particularități ale utilizării mijloacelor de învățământ în educația specială. 4. Mediul de instruire, mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire. Tipuri de relații specifice educației speciale. 5. Însușirea instrumentelor de bază ale cunoașterii/învățării: citit-scrisul și calculul matematic 5.1. Activitatea școlară formativă în vederea achiziționării și consolidării abilităților și deprinderilor pentru citit-scris la diferite categorii de deficiențe. Abilitatea manuală, pregrafia și grafia - etape ale însușirii scrisului. Etapele însușirii cititului la copilul cu deficiențe. Citit-scrisul în Braille. Particularități ale citit-scrisului în cazul copiilor cu surditate și surdo-cecitate. 5.2. Specificul formării competenței de calcul aritmetic la copilul cu deficiențe. Formarea conceptului de număr natural. Numerația. Operația cu numere naturale. Specificul rezolvării problemelor la diferite tipuri de deficiențe. 6. Evaluarea procesului instructiv-educativ-recuperativ-compensatoriu și de integrare, a progresului și a rezultatelor școlare în concordanță cu obiectivele curriculare și criteriile de performanță din standardele de evaluare. 6.1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare. 6.2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare). 6.3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate. 6.4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de evaluare și de notare. F. BIBLIOGRAFIE PENTRU METODICA DISCIPLINEI TERAPIA EDUCAȚIONALĂ COMPLEXĂ ȘI INTEGRATĂ 1. Casteilla Andre - Scrierea cursivă modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 2. Cerghit Ioan, Neacșu Ioan., Pânișoară Ioan Ovidiu, Potolea Dan - Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, Iași, 2001 3. Cerghit Ioan - Metode de învățământ, Editura Polirom, Iași, 2006 4. Cerghit Ioan, Radu T. Ion, Popescu Eugenia, Vlăsceanu Lazăr - Didactica. Manual pentru clasa a X-a-liceele pedagogice, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1997 5. Cosmovici Andrei - Psihologia școlară, Editura Polirom, Iași, 1998 6. Crețu Carmen - Curriculum individualizat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1998 7. Cucoș Constantin - Pedagogie generală, Editura Polirom, Iași, 2000 8. Geissler Erick - Mijloace de educație, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997 9. Gherguț Alois - Sinteze de psihopedagogie specială, Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași, 2005 10. Gherguț Alois - Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație, Editura Polirom, Iași, 2006 11. Iftimie Gheorghe - Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 12. Ionescu Miron, Radu Ioan - Didactica modernă, Editura Dacia Cluj, 2004 13. Macovei Elena - Pedagogie. Propedeutică. Didactică, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 1997 14. Mara Daniel - Strategii didactice în educația incluzivă, Editura Didactică și Pedagogică RA, București, 2009 15. Mușu Ionel, Taflan Aurel (coord.) - Terapia educațională integrată, Editura Pro Humanitate, București, 1997 16. Neacșu Ioan - Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București, 1990 17. Nicola Ioan - Tratat de pedagogie școlară, Editura Aramis, București, 2000 18. Nicola Ioan, Farcaș Domnica - Teoria educației și noțiuni de cercetare pedagogică. Manual pentru clasa a XI-a școli normale, Editura Didactică și Pedagogică București RA, 1994 19. Oprescu Nicolae - Modernizarea învățământului matematic în ciclul primar, Editura Didactică și Pedagogică București, 1974 20. Păunescu Constantin, Mușu Ionel - Metodologia învățării matematicii la deficienții mintali, Editura Didactică și Pedagogică București, 1981 21. Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltării școlarilor cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică București, 1999 22. Radu Gheorghe - Psihopedagogia școlarilor cu handicap mintal, Editura Pro Humanitate, București, 2000 23. Stoica Adrian (coord.) - Evaluarea curentă și examenele, Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, București, 2001 24. Sima Ioan - Psihopedagogia specială: studii și cercetări, vol. I, vol. II, Editura Didactică și Pedagogică București, 1998 25. Stănică Ilie, Mușu Ionel, Popa Mariana, Popovici Doru Vlad, Rozorea Anca - Psihopedagogia specială - Deficiența senzorială, Pro Humanitate, București, 1997 26. Stoica Adrian - Evaluarea progresului școlar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educational, București, 2003 27. Ștefan Mircea - Educarea copiilor cu vedere slabă, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1981 28. Ținică Silvia (coord.) - Repere în abordarea copilului dificil. Instrument de lucru pentru cadre didactice și consilieri, Editura Eikon, Cluj Napoca, 2004 29. Verza Emil - Disgrafia și terapia ei, Editura Didactică și Pedagogică București, 1983 30. Verza Emil - Psihopedagogia specială, Editura Didactică și Pedagogică București, 1994 31. Vlad Mircea, Ghilaș Ileana, Cozma Adrian, Vasiliu Coca-Marlena - Dicționar enciclopedic de Psihopedagogie specială, Editura Fundației Culturale Marin Speteanu, București, 2009 32. Vlăsceanu Lazăr și Cerghit Ioan (coord.) - Curs de pedagogie, T.U.B., București, 1988 33. Vrăsmaș Ecaterina - Învățarea scrisului-o perspectivă comprehensivă și integrativă, Editura Prohumanitate, București, 1999 NOTĂ: Bibliografia pentru metodica de specialitate include și planurile-cadru, programele școlare pentru disciplina Terapia Educațională Complexă și Integrată (toți anii de studiu). CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

A. Popescu, ș.a.

Tehnologia elaborării și prelucrării

semifabricatelor clasa a XI-a

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2002

A. Țurcanu, ș.a.

Desen tehnic clasa a X-a Filiera

tehnologică, Profil: Tehnic

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2000

B. Grunwald

Teoria, calculul și construcția motoarelor

pentru autovehicule rutiere

E.D.P., București, 1980

D. Burdușel, ș.a.

Desen tehnic clasa a X-a

Editura Sigma, București,

2000

E. Isac

Măsurări electrice și electronice. Manual

pentru clasa a X-a, a XI-a și a XII-a, licee

cu profil electrotehnică și electronică,

E.D.P., București, 1993

Gafițeanu, M.,

ș.a.

Organe de mașini

Editura Tehnică, București,

1983

I Moraru, ș.a.

Tehnologia elaborării și prelucrării

semifabricatelor clasa a XI-a

Editura Sigma, București,

2002

I. Ionescu ș.a.

Solicitări și măsurări tehnice, Filiera

tehnologică, Profil:Tehnic clasa aX-a

Editura Economică

Preuniversitaria, București,

2000

M. Constantin,

A. Ciocârlea

Vasilescu

Solicitări și măsurări tehnice clasa a X-a

Editura All Educational,

București, 2001

Gh. Frățilă șc

Automobile, cunoaștere, întreținere, reparare

Editura Didactică și

Pedagogică, București 2007

AUTORI: AUREL PEICU - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași GHEORGHE BARBU - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Craiova VASILE BORZA - Inspectoratul Școlar Județean Arad CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI AERONAUTICE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

I. Aron

Instalații electrice de bord

EDP 1980

București

C. Berbente, R. Perju,

I. Predescu, C. Ghiban

Construcția aeronavelor

EDP 1980

București

C. Berbente, R. Perju

Aeronautica

EDP 1980

București

R. Berea, A. Lungu

Instalații electrice și aparate de

bord ale aeronavelor (cls. a XI-a)

EDP 1980

București

R. Berea, E. Cosma

Instalații electrice și aparate de

bord ale aeronavelor (cls. a XI-a)

EDP 1980

București

Gh. Coman, Al. Nica, P.

Iliescu, M. Fenici, I.

Pascut, C. Ghiban

Motoare și instalații ale

aeronavelor (cls a XII-a)

EDP 1980

București

Gh. Coman, Al.

Nica, I. Ionesti, I. Pascut

Motoare și instalații ale

aeronavelor (cls. a XI-a)

EDP 1980

București

S. Galetuse, P. Mitu, Gh.

Stoian

Construcția aeronavelor (cls.

a XII-a)

EDP 1980

București

R. Perju, N. Constantin

Construcții metalice aeronave

EDP 1978

București

V.P imsner

Motoare aeroreactoare

EDP 1983

București

Autori: [ ] Vasile Borza, pof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar Județean Arad [ ] Aurel Peicu, pof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar Județean Călărași [ ] Gheorghe Barbu, pof. gr. did. I, Grupul Școlar de Transporturi Auto Craiova CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI FEROVIARE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Al. Popa

Locomotive și automotoare cu motoare

termice

Editura Didactica și

Pedagogica, 1982

Bivolaru I., s.a

Reingineria în transporturi.

Editura Printech, București

2000

C Burada și

alții

Structuri portante ale vehiculelor de cale

ferată

Editura Tehnica, 1980

Catarama I.

Transport industrial.

Teoria generală a mașinilor și instalațiilor

pentru manipulare de mărfuri.

UPB, București 1993

Ghionea F

Tehnologia transporturilor

Editura Matrix, București

2000

I. Simut

Locomotiva electrică 060- EA, scheme

electrice

Editura Didactica și

Pedagogica, 1999

I. Sebesan,

D. Hanganu

Proiectarea suspensiilor pentru vehicule

pe sine

Ed. Tehnica, 1993

J. Sebesean

Dinamica vehiculelor de cale ferată

Editura Tehnica, 1995

M. Marcu

Scheme electrice

Editura Didactica și

Pedagogica, 1998

N. Condacse

Locomotive și trenuri electrice

Editura Didactica și

Pedagogica, 1980

Raicu S., ș.a.

Transport feroviar, funcționare,

dezvoltare, eficiență

Editura Științifică și

Enciclopedica

București, 1981

Rapoarte ORE și fișe UIC referitoare la problemele de dinamică a vehiculelor

S. Sebesan

Frânarea trenurilor

Didactica și Pedagogica,

1980

Tanasuica I

Tehnologia activității stațiilor de cale

ferată

Editura Feroviară,

București 2001

Tanasuica I.

Managementul logisticii transporturilor.

CPRU, București 1998

Taran, Lângă,

Tilea

Frâne folosite pe material rulant

Didactica și Pedagogica,

1985

Autori: [ ] AUREL PEICU - prof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar al Județului Călărași [ ] GHEORGHE BARBU - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Craiova [ ] VASILE BORZA - prof. gr. did. I, Inspectoratul Școlar Județean Arad CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI NAVALE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Alămoreanu M.

Mașini de ridicat, vol. I, II

Editura Tehnică,

București, 1996

Beziris A.,

Bamboi Gh.

Transportul maritim Vol. I, II

Editura Tehnică, București,

1988

Ceangă V., Lungu

A., Paraschivescu

C., Ploieșteanu C.

Instalații navale de punte

Editura Academică, Galați,

2000

Ioniță C.

Instalații de bord și acționări

hidraulice

Universitatea Galați, 1980

Maier V.

Mecanica și construcția navei

(vol. I, II, III),

Editura Tehnică, București,

1985/1987/1989

Popovici O., Ioan

A., Domnișoru L.

Construcția, amenajarea și

exploatarea navei

Universitatea Galați, 1991

Sbora T., Tănase

Gh., Șerban D.

Economia, organizarea și

planificarea transporturilor

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 1986

Segall H.

Mașini de ridicat și de transportat

pentru construcții. Instalații de

transport continuu

I.C. București, 1988

Segall H., Vîță I.,

Popa I.

Macarale pentru construcții

INCERC, 1975

Sgrumală M.,

Bidoaie I

Proiectarea și construcția navelor

mici

Editura Tehnică, București,

1978

Simionov M.

Mașini și instalații navale de

propulsie

Editura Evrika, Brăila, 2001

Șerban D., Tăutu

P., Găvan E.

Tehnologia fabricării navei

Universitatea Galați, 1991

Autori: [ ] VASILE BORZA, Inspectoratul Școlar Județean Arad [ ] AUREL PEICU, Inspectoratul Școlar Județean Călărași [ ] GHEORGHE BARBU, prof. gr. did. I, Grupul Școlar de Transporturi Auto Craiova CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMA PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia scolii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară 2000

Editura Aramis, București,

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Competențe specifice 1. Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice de specialitate și metodice pentru disciplinele tehnologice; 2. Realizarea de conexiuni între conținuturile disciplinelor tehnologice și problemele de învățare specifice domeniului de pregătire; 3. Realizarea corelațiilor intra, inter și pluridisciplinare a conținuturilor; 4. Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; 5. Aplicarea adecvată a principiilor și metodelor specifice didacticii disciplinelor tehnologice; 6. Elaborarea, selectarea și aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competențelor vizate; 7. Proiectarea și/sau selectarea unor conținuturi pentru programele opționale sau curriculumul în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opțional ca disciplină nouă; 8. Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; 9. Aplicarea unor forme de management al clasei în funcție de activitatea de învățare proiectată; 10. Transmiterea, în funcție de particularitățile de vârstă ale elevilor, a conținuturilor astfel încât să dezvolte structuri operatorii, afective și atitudinale; 11. Stimularea potențialului fiecărui elev și dezvoltarea creativității. D. TEME DE SPECIALITATE I. Procesul autopropulsării autovehiculului (raportul de transmitere al transmisiei, momentul motor la roți, forta la roată, forta de tracțiune); II. Cinematica și dinamica rotilor (cinematica roții, dinamica rotii conduse, dinamica rotii motoare, dinamica roții frânate); III. Rezistențele la înaintarea autovehiculelor (rezistența la rularea roților, rezistența la rampă, rezistența aerului, rezistența la demarare, caracteristica de tracțiune, caracteristica de putere, caracteristica dinamică); IV. Reacțiunile căii de rulare asupra rotilor (reacțiunile normale la automobilul cu două punți, reacțiunile normale la automobilul cu trei punți, reacțiunea tangențială, reacțiunea laterală); V. Bilanțul de tracțiune și de putere (caracteristica de tractiune, bilanțul de tracțiune, bilanțul de putere, caracteristica dinamică); VI. Stabilitatea autovehiculelor (stabilitatea longitudinală., stabilitatea transversală la deplasarea m viraj pe drum orizontal, stabilitatea transversală la deplasarea pe un drum cu înclinare laterală); VII. Ciclurile de funcționare ale motoarelor cu ardere internă (ciclul teoretic de funcționare al motorului cu aprindere prin scânteie în patru timpi; ciclul teoretic de funcționare al motorului cu aprindere prin comprimare în patru timpi; ciclul real de funcționare al motorului cu aprindere prin scânteie în patru timpi; ciclul real de funcționare al motorului cu aprindere prin comprimare în patru timpi; ciclul teoretic și ciclul real de funcționare al motorului în doi timpi cu baleiaj prin carter; procesul de admisiune la motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori, diagrama fazelor de distribuție; procesul de comprimare la motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori; aspecte calitative ale formării amestecului aer-combustibil: dozajul amestecului, dozajul combustibilului, dozajul aerului, amestec teoretic, amestec sărac, amestec bogat; combustibili pentru motoarele cu ardere internă: caracteristici, proprietăți; arderea în motoarele cu aprindere prin scânteie: caracteristici, aspecte anormale; arderea în motoarele cu aprindere prin comprimare: caracteristici, aspecte anormale; procesul de destindere în motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori; procesul de evacuare în motoarele cu ardere internă - influența diverșilor factori; supraalimentarea motoarelor - procedee, modificarea parametrilor proceselor termice); VIII. Parametrii funcționali și comparativi ai motoarelor cu ardere internă (diagrama indicată; parametrii indicați; parametrii efectivi; parametrii comparativi; modificarea parametrilor funcționali prin supraalimentare); IX. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă (caracteristicile de reglaj; caracteristicile de moment motor - exterioară și la sarcini parțiale, la MAS și la MAC; caracteristicile de putere - exterioară și la sarcini parțiale la MAS și la MAC; caracteristicile de consum - exterioară și la sarcini parțiale la MAS și la MAC; bilanțul termic al motorului); X. Mecanismul motor (cinematica și dinamica mecanismului motor, steaua manivelelor, ordinea de aprindere, soluții modeme, construcția părților componente, diagnosticarea, întreținerea și repararea mecanismului motor); XI. Sistemul de distribuție a gazelor (construcția mecanismului de distribuție; construcția colectorului de admisiune; construcția colectorului de admisiune; amortizorul de zgomot; catalizatorul; reglarea mecanismului de distribuție; diagnosticarea întreținerea și repararea sistemului de distribuție a gazelor. XII. Instalația de alimentare prin carburație (carburatorul elementar, dispozitivele de corecție ale carburatorului elementar, pompa de alimentare cu membrană, filtre de combustibil, filtre de aer; rezervorul de combustibil; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalației de alimentare prin carburație); XIII. Instalația de alimentare prin injecție (principiile de funcționare ale sistemelor de injecție de benzină și diesel, diagnosticarea instalației cu injecție de benzină, pompe de injecție la motoarele diesel, pompa de alimentare cu piston, construcția injectoarelor, filtre de combustibil; filtre de aer; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalației de alimentare a motorului diesel); XIV. Sistemul de ungere al motoarelor cu ardere internă (procedee de ungere, proprietăți ale uleiurilor de ungere, circuitul uleiului de ungere, tipuri constructive de pompe de ulei; diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de ungere); XV. Sistemul de răcire al motoarelor cu ardere internă (procedee de răcire, lichide de răcire, construcția sistemului de răcire cu aer, construcția sistemului de răcire cu lichid; diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de răcire); XVI. Instalația de aprindere a motoarelor cu ardere internă (scânteia electrică, tipuri de instalații de aprindere, construcția instalației clasice de aprindere; diagnosticarea, întreținerea și repararea instalației clasice de aprindere); XVII. Instalația de pornire a motoarelor cu ardere internă (influența diverșilor factori asupra pornirii motoarelor, construcția și funcționarea instalației de pornire cu cuplaj electromagnetic, metode pentru ușurarea pornirii motoarelor; diagnosticarea, întretinerea și repararea instalației de pornire); XVIII. Ambreiajul (soluții constructive, construcția componentelor, amortizorul oscilațiilor torsionale, elementul elastic pentru limitarea încărcărilor transmisiei; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea ambreiajului); XIX. Schimbătorul de viteze și reductorul distribuitor (clasificare, soluții constructive de cutii de viteze mecanice și hidrodinamice și de reductoare-distribuitoare; diagnosticarea, întreținerea și repararea schimbătorului de viteze și a reductorului-distribuitor); XX. Transmisia longitudinală (cinematica cuplajului cardanic și a transmisiei longitudinale bicardanice, soluții constructive de transmisii longitudinale, cuplaje homocinetice, construcția cuplajului cardanic și a arborelui longitudinal; diagnosticarea, întreținerea și repararea transmisiei longitudinale); XXI. Transmisia principală (soluții constructive; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea transmisiei principale); XXII. Diferentialul (tipuri constructive de diferentiale, cinematica diferențialului, dinamica diferențialului; diagnosticarea, întreținerea și repararea diferențialului); XXIII. Arborii planetari (tipuri și soluții constructive); XXIV. Transmisii finale (tipuri și soluții constructive; diagnosticarea, întreținerea și repararea transmisiilor finale); XXV. Sistemul de direcție (unghiurile direcției, virajul automobilelor cu roți rigide transversal, virajul automobilelor cu roți elastice transversal, soluții constructive de mecanisme de direcție, servodirecția hidraulică, diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de direcție); XXVI. Sistemul de franare (forța de frânare la roată, frânele cu tambur și saboți interiori, frânele cu disc, dispozitive de încetinire, acționarea frânelor: mecanică, hidraulică, pneumatică, pneumohidraulică, combinată; diagnosticarea, întreținerea și repararea sistemului de frânare); XXVII. Cadrul și caroseria (soluții constructive pentru cadru, caroserii pentru autovehicule destinate transportului de persoane, caroserii pentru autovehicule destinate transportului de mărfuri); XXVIII. Organele de rulare (soluții constructive de jante; tipuri de pneuri, construcția anvelopelor, standardizarea și notarea pneurilor; echilibrarea roților; diagnosticarea, întreținerea și repararea roților); XXIX. Suspensia (soluții constructive de elemente elastice, soluții constructive de amortizoare, barele stabilizatoare, suspensii cu roți independente, suspensii cu roți dependente; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea suspensiei); XXX. Echipamentul electric (sursele de energie electrică auto, instalația de iluminare exterioară, instalația pentru semnalizarea schimbării direcției de mers, instalația de avertizare sonoră: claxonul; instalația de climatizare; diagnosticarea, reglarea, întreținerea și repararea instalațiilor și dispozitivelor menționate). XXXI. Dispozitive pentru siguranța circulației (Programul Electronic de Stabilitate - ESP; dispozitive antiblocare - sistemul ABS Bosch 2U/2S; airbag; tracțiune controlată - TCS). XXXII. Întreținerea preventivă și controlul stării tehnice a autovehiculelor și remorcilor auto (verificări zilnice/înaintea plecării la drum, revizii tehnice: periodicitate, principalele tipuri de revizii și, în detaliu, cel puțin 10 lucrări reprezentative în cadrul acestora la automobilele Dacia, Ford; inspecțiile tehnice periodice - periodicitate, cel puțin 20 de operații/lucrări de inspecție tehnică). Notă: Conținuturile includ funcțiunile, destinația, clasificarea, aplicarea normelor de sănătate și securitate în muncă aferente fiecărei instalații, fiecărui dispozitiv, sistem menționat la fiecare temă. Bibliografie: 1

Andreescu, C.

Dinamica autovehiculelor pe roti,

vol. I

Editura Politehnica Press,

București, 2010

Andreescu, C. ș. c.

Diagnosticarea automobilelor - lucrări practice

Editura Printech, București, 2002

Frățilă, Gh.

Calculul și construcția automobilelor

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1977

Frățilă, Gh. ș. c.

Automobile - cunoaștere, întreținere

și reparare

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 2007

Frățilă. Gh.,

Mărculescu, Gh.

Sistemele de frânare ale

autovehiculelor

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1982

Grunvald, B.

Teoria, calculul și construcția

motoarelor pentru autovehicule

rutiere

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1980

Oprean, I.-M.

Transmisii automate pentru

automobile

Editura Printech, București, 1999.

Stoicescu, A.

Proiectarea performanțelor de

tracțiune și de consum ale

autovehiculelor

Editura Tehnică, București, 2007

Stratulat, M.,

Andreescu, C.

Diagnosticarea automobilului

Editura Societatea Științifică și

Tehnică, București, 1998,

Tocaiuc, Gh.

Manualul electricianului auto

București, 1993-1995

Editura Didactică și Pedagogică,

Untaru, M. ș. c.

Calculul și construcția automobilelor

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1984

Untaru, M. ș. c.

Dinamica autovehiculelor cu roți

Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1981

Curriculum național pentru

domeniul transporturi rutiere,

nivelurile 2, 3 și 3 avansat

Ghid de garanție și service, Ford

Ghid de garanție și service, Dacia

Hotărârea Guvernului României

nr. 594/1991 privind verificarea

îndeplinirii condițiilor tehnice de

către autovehiculele și remorcile

care circulă pe drumurile, cu

modificările ulterioare

AUTORI: AUREL PEICU - Inspectoratul Școlar al Județului Călărași GHEORGHE BARBU - prof. gr. did. I, Grupul Școlar Industrial de Transporturi Auto Craiova VASILE BORZA - Inspectoratul Școlar Județean Arad CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU TURISM MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: ● cunoașterea de către profesor a conținuturilor științifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; ● utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; ● capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; ● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; ● demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. ● Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; ● Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; ● Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; ● Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; ● Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; ● Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; ● Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; ● Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; ● Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: ● cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; ● cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; ● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; ● capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; ● capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; ● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; ● capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componențele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul științei informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis,

2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași,

2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire

profesională

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București,

2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași,

2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași,

2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași,

2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași,

2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică,

București, 1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași,

1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Dincă, Cristian și

colab.

Tehnician în turism. Manual pentru

clasa a XI-a

E.D.P. R.A., București, 2007

Draica, C.,

Ghid practic de turism internațional

și intern,

Editura ALL, București,

1997;

Lupu, N.,

Hotelul-economie și management,

Editura All, București, 1998;

Mihai, Ș.

(coordonator)

Tehnologie hotelieră, manual pentru

clasa a-XII-a

Editura Niculescu ABC,

București, 2003;

Minciu, R.

Economia turismului

Editura Uranus, București,

2000

Nicolescu, R.,

Tehnologia restaurantelor,

Editura Inter-Rebs, București,

1997;

Snak, O., P.

Baron, N. Neacșu

Economia turismului,

Editura Expert, București,

2001;

Stănciulescu, G.,

Tehnica operațiunilor de turism,

Editura ALL, București,

2000;

Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Tehnologia turismului pentru clasele

a-XI-XII-a

Editura Niculescu ABC,

București, 2002;

Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Economia întreprinderii, profil

servicii- manual pentru clasa a-X-a

Editura Oscar Print,

București, 2001;

Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Economia întreprinderii, profil

turism - manual pentru clasa a-XI-a

Editura Oscar Print,

București, 2001;

Stănciulescu, G.,

Managementul agenției de turism

Editura ASE, București, 2001

AUTORI: > COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj > CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin > POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii, Vâlcea CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU TURISM ȘI SERVICII PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M.

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

Editura Polirom, Iași, 2000

elevi.

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

Cosmescu, I.,

Turismul,

Editura Economică,

București, 1998

Dincă, Cristian și colab.

Tehnician în turism. Manual

pentru clasa a XI-a

E.D.P. R.A., București,

2007

Gherasim, D., Gherasim,

T.,

Marketing turistic,

Editura Economică,

București, 1999

Hurmuzescu, D.,

Tehnica turismului,

Editura Pan-Europe,

Iași, 1999

Lupu, N.,

Hotelul-economie și

management,

Editura All Beck,

București, 2003, 2005

Merce, E., și colectiv

Marketing, Turism și alimentație

publică - manual pentru clasa a

XI-a,

Editura Oscar Print,

București, 2002

Merce, E., și colectiv

Marketing turistic, Turism și

alimentație publică - auxiliar

curricular pentru clasa a XII-a,

Editura Oscar Print,

București, 2003

Mihai, Ș. (coordonator)

Tehnologie hotelieră - manual

pentru clasa a-XII-a

Editura Niculescu

ABC, București, 2003

Minciu, R.

Economia turismului

Editura Uranus,

București, 2000, 2004

Patriche, D. și colectiv,

Elemente de marketing turistic,

Editura Global Media

Image, Deva, 2000

Stănciulescu, G.,

Managementul agenției de

turism,

Editura ASE, București,

2001

Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Tehnologia turismului - pentru

clasele XI-XII,

Editura Niculescu

ABC, București, 2002

Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Economia întreprinderii, profil

Servicii - manual pentru clasa a

X-a,

Editura Oscar Print,

București, 2001

Stănciulescu, G.,

(coordonator)

Economia întreprinderii, profil

Turism - manual pentru clasa a

XI-a,

Editura Oscar Print,

București, 2001

Stănciulescu, G., Nicolae,

Tehnica operațiunilor de turism,

Editura Beck All,

București, 1999

Stănciulescu, G., Tigu, G.,

Tehnica operațiunilor de turism - Studii de caz,

Editura Beck All,

București, 1999

AUTORI: > COSTACHE RODICA - prof. grd. I - ISJ Sălaj > CHIOSA ION - prof. grd. I - ISJ Caraș-Severin > POPA SORIN - prof. grd. I - Grup Școlar Economic Administrativ și de Servicii, Vâlcea CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU VETERINAR PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M.

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară 2000

Editura Aramis, București,

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

Barza H., Ghergariu

S., Hagiu H.,

Patologie și clinică medicală

veterinară

Editura "Ceres", București,

1981

Bercea I. și colab.,

Boli infecțioase ale animalelor

"EDP", București, 1981

Ghergariu S.,

Bazele patologiei medicale a

animalelor, vol. I și II

Editura "ALL", București,

1994

Gheție V. și colab.,

Anatomia animalelor domestice

"EDP", București, 1967

Mihai D.,

Boli de nutriție și metabolism la

animale

Editura "Ceres", București,

1984

Mihai D.,

Patologie și clinică medicală

veterinară

Editura Ceres, București,

1994

Moisiu M. și colab.,

Îndrumar de lucrări practice pentru

meseria veterinar

Editura "Ceres", București,

1993

Popa G., Stănescu

V.,

Controlul sanitar veterinar al

produselor de origine animală

"EDP", București, 1981

Rapuntean Gh.,

Hagiu N.,

Microbiologie și semiologie

Editura Tehnică Agricolă,

București, 1993

Rapuntean Gh.,

Moisiu M.,

Boli infecțioase ale animalelor

Editura "Ceres", București,

1997

Mitrea, I., L.

Boli parazitare la animale

Editura Ceres, București,

2002

M. Lungu, T. și

colab.

Patologie și clinica bolilor

parazitare

Editura "Didactică și

Pedagogică", București,

1982

I. Cristea și colab.

Propedeutică chirurgicală și

tehnică operatorie veterinară

Editura "Didactică și

pedagogică" București,

1983

Ion Alin Bîrțoiu și

Florian Seiciu

Tratat de reproducție la animale

Editura "ALL" București

2004

Valeriu Căpățînă și

colab.

Chirurgie Veterinară

Editura "Didactică și

Pedagogică", București

C. Vasiu și colab.

Viroze și boli prionice la animale

Editura "Nereamia" - Napoca, 2003

C. Vasiu și colab.

Boli infecțioase la animale

(bacterioze)

Editura "MEGA" Cluj-Napoca,

2004

C. Savu și colab.

Controlul sanitar veterinar al

alimentelor

Editura "Ceres" 1997

G. Predoi

Anatomia animalelor domestice

Editura Didactică și

Pedagogică, București, 2002

AUTORI: Micli Aglaia - profesor grad didactic I, drd, Inspectoratul Școlar Județean Olt Dodocioiu Angela - profesor grad didactic I, Grupul Școlar Agricol Malu Mare, Dolj Dascălu Marea - profesor dr. ing. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci,

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU ZOOTEHNIST PROFESORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și profesorilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate pe baza standardului ocupațional "Profesor pentru învățământul gimnazial și pentru învățământul liceal", în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul absolventului de învățământ superior, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregătire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional. Fiind date particularitățile disciplinelor tehnologice și rolul pe care acestea îl au asupra formării și maturizării profesionale a elevului, precum și asupra întregului climat educațional al școlii, profesorul trebuie să demonstreze că: - înțelege conceptele centrale și metodele de investigație specifice disciplinelor pe care le predă; - are capacitatea de a crea experiențe de învățare semnificative pentru elev; - înțelege cum învață și cum se dezvoltă elevul și poate să ofere oportunități de învățare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia; - înțelege că elevii sunt diferiți din punctul de vedere al felului în care învață și poate să ofere oportunități instructiv-educative adaptate la diferențele individuale de învățare; - înțelege procesele de integrare curriculară și folosește o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor și performanțele lui în utilizarea noilor tehnologii; - are capacitatea de a alege și utiliza cele mai bune metode ce vizează motivația și comportamentul pentru a crea un mediu educațional care încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în actul învățării, sprijinind astfel succesul școlar al acestuia; - dezvoltă cunoașterea și utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini curiozitatea, colaborarea și interacțiunea elevilor în activitatea de învățare; - planifică activitatea de predare-învățare pe baza obiectivelor și competențelor curriculare, a cunoașterii proceselor predării-învățării, a conținutului disciplinei, a abilităților elevilor și a diferențelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării; - înțelege și folosește o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia și modifica activitățile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală și socială a elevului; - evaluează efectele opțiunilor și acțiunilor sale asupra elevilor, părinților, altor colegi (profesori) și modifică aceste acțiuni atunci când este necesar; - caută în mod activ oportunități pentru perfecționarea sa profesională continuă; - contribuie la stabilirea unor relații pozitive cu colegii, familiile elevilor și altor organizații existente în comunitatea în care trăiește, în așa fel încât să stimuleze angajarea acestora în sprijinirea activităților școlii; - înțelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră și de a integra educația pentru carieră în activitatea didactică; - înțelege aspectele de ordin legislativ ale activității sale, respectiv, drepturile legale ale elevului și părinților, precum și propriile sale drepturi și responsabilități; - înțelege criteriile de evaluare a activității sale și are capacitatea de a le integra în conceperea și realizarea activității didactice. B. COMPETENȚE SPECIFICE PROFESORULUI DE DISCIPLINE TEHNOLOGICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice profesorului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia școlii de tipul: aprofundare/ extindere/opțional ca disciplină nouă; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDȘ/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDȘ/CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDȘ/CDL din domeniul stiinței informării. 2.4. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. 2.5. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor școlare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv- educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile profesorului în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat favorabil învățării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de învățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor scolare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și

pedagogică, București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca,

2003.

Ionescu M.

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și a

dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Științifică, București,

1990.

Nicola I.

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București,

2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele: Ghid

pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curriculum național. Programe școlare

pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregătire

profesională

a) Producția de lapte: (taurine).

- Factorii care influențează producția de lapte (individuală, totală, marfa); - Mulsul mecanic al vacilor;

b) Producția de carne: (taurine, porcine, ovine, păsări)

- Factorii care influențează producția de carne; - Tehnica sacrificării taurinelor, porcinelor, ovinelor și păsărilor

c) Producția de ouă: (păsări).

- Factorii care influențează producția de ouă; - Factorii care influențează calitatea oului de incubație. 3. ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE ● Aparatul digestiv - Morfologie, fiziologie și particularități pe specii (monogastrice, poligastrice, păsări); ● Aparatul reproducător - Aparatul genital mascul (morfologie, fiziologie, particularități pe specii); - Aparatul genital femel (morfologie, fiziologie, particularități pe specii); BIBLIOGRAFIE: 1

Buchman A, Bud M

- Ecologie și protecția mediului,

manual clasa a X-a;

- Editura "Economică",

București, 2000

Chiriac E, Dan F

- Tehnologia creșterii păsărilor;

manual clasa a X-a;

- Editura "Tehn. Agr"

București, 1993

Coțofan V, Gligor E

- Anatomia, fiziologia și bolile

animalelor domestice manual

clasa a XI-a și a XII-a;

- Editura "Ceres" București

1983

Dinu I. și colab.

- Tehnologia creșterii suinelor;

- Editura "Didactică

și Pedagogică" București,

1990

Dumitrescu I. și colab.

- Reproducția animalelor;

- Editura "Didactică

și Pedagogică" București,

1990

Georgescu Gh. și colab.

- Tehnologia creșterii bovinelor;

- Editura Didactică și

Pedagogică București, 1990

Georgescu Gh. și colab.

- Tehnologia creșterii

cabalinelor;

- Editura Didactică și

Pedagogică 1983

Georgescu Gh. și colab.

- Tehnologia creșterii animalelor

domestice; manual clasa a XII-a;

- Editura "Ceres" București

1989

Lozincă D, Ciubotaru L

- Igiena și alimentația animalelor

domestice; manual clasa a X-a;

- Editura "T. Agr." București,

1992

Vancea I. și colab.

- Tehnologia creșterii păsărilor,

animalelor mici, peștilor,

albinelor și viermilor de mătase;

manual clasa a XI-a și a XII-a;

- Editura "Ceres" București

1988

CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE VACANTE/REZERVATE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR PROGRAMĂ PENTRU VETERINAR ZOOTEHNIST MAIȘTRI INSTRUCTORI - București - 2010 A. NOTĂ DE PREZENTARE Programa pentru disciplinele TEHNOLOGICE se adresează absolvenților facultăților de profil și maiștrilor instructori care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor vacante din învățământul preuniversitar. Conținutul și structura programei sunt elaborate în așa fel încât să răspundă schimbărilor impuse de abordarea curriculară sistemică în realizarea procesului educațional. Structura arborescentă și sistemul modular de organizare curriculară pentru învățământul tehnologic, solicită abordarea structurală a desfășurării procesului de învățământ. Programa de concurs este elaborată în acord cu programele școlare în vigoare din învățământul preuniversitar pentru respectiva disciplină și cu programele pentru evaluările și examenele naționale. Aspectele fundamentale vizate prin prezenta programă operaționalizează profilul maistrului instructor, urmărind: - cunoașterea de către profesor a conținuturilor știintifice și a principalelor tendințe în evoluția disciplinelor de pregătire profesională și a metodicii predării acestora; - utilizarea competentă a documentelor școlare reglatoare; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter-, și multidisciplinar, în concordanță cu standardele de pregatire profesională; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - demonstrarea abilităților de comunicare, empatice și de cooperare necesare realizării actului educațional Au fost urmărite formarea și structurarea competențelor pentru maiștri instructori, cu aplicare la specificul activităților de instruire practică. Pe lângă competențele specifice, în specialitate, sunt vizate competențele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social precum și competențele metodice. Conținuturile programei urmăresc sporirea flexibilității, mobilității ocupaționale și creșterea gradului de adaptabilitate a maiștrilor instructori la evoluția tehnică, tehnologică și economică în domeniu. Programa este orientată pe evaluarea calității concepției didactice și a modalităților concrete prin care maistrul instructor pune elevii în situații de învățare eficientă, menite să conducă la formarea competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este cu atât mai necesară în prezent, când flexibilitatea programelor școlare solicită din partea cadrelor didactice efortul de a concepe procese și parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează și finalităților învățământului tehnologic. B. COMPETENȚE SPECIFICE Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului instructor pentru discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să și le dezvolte și probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. - Cunoașterea și aprofundarea de către candidați a conținuturilor științifice și metodice de specialitate; - Operarea cu standardele de pregătire profesională și programele școlare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învățământ, calificării și specificului clasei; - Realizarea corelațiilor intra, -inter și pluridisciplinare ale conținuturilor; - Proiectarea activităților de instruire practică/pregătire practică în concordanță cu cerințele curriculumului și ale tehnologiei didactice moderne; - Organizarea și coordonarea activității de instruire/pregătire practică în atelierul tehnologic școlar și la agenții economici în scopul formării și dezvoltării competențelor specifice; - Selectarea și aplicarea metodelor de evaluare adecvate activității de instruire/pregătire practică; - Comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educațională; - Exploatarea utilajelor, instalațiilor și echipamentelor în condițiile respectării normelor de igienă, de securitate și sănătate în muncă, prevenirea situațiilor de urgență și protecția mediului înconjurător; - Respectarea normelor de calitate pentru desfășurarea proceselor, obținerea produselor și oferirea serviciilor; Programa vizează, pe lângă conținuturile științifice și cele de metodică a disciplinelor, anumite competențe specifice maistrului de discipline Tehnologice, competențe pe care acesta trebuie să le dezvolte și să le probeze pe parcursul desfășurării activității didactice. Într-o formulare sintetică, aceste competențe sunt: - cunoașterea conținuturilor științifice ale disciplinelor, cunoștințe de metodica disciplinelor; - cunoașterea și utilizarea principalelor documente școlare reglatoare: standarde de pregatire profesională, planuri-cadru, programe școlare, programe pentru examene naționale; - capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conținuturi; - capacitatea de proiectare și realizare a dezvoltărilor curriculare intra- și interdisciplinare; - capacitatea de proiectare și realizare a evaluării competențelor dobândite de elevi; - capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularitățile de vârstă ale colectivului de elevi; - capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ și eficient. C. TEMATICA PENTRU METODICA DISCIPLINELOR TEHNOLOGICE TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ a. Proiectarea, organizarea și desfășurarea activității didactice 1. Componentele curriculumului școlar: curriculum național, planuri cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe școlare, manuale școlare, auxiliare curriculare; 2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală: aprofundare/extindere; 2.1. Repere/condiționări în elaborarea CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor); 2.2. Modalități de adecvare a unui CDL la grupuri țintă diferite; 2.3. Obiectivele predării - învățării - evaluării la disciplinele CDL din domeniul stiinței informării. Obiective cadru, obiective de referință, competențe generale, competențe specifice, unități de competență și competențe. Elaborarea obiectivelor operaționale; 3. Proiectarea activității didactice: planificare calendaristică, proiectarea unității de învățare, proiecte de lecție (pentru diferite tipuri de lecții), proiectarea de activități de învățare intra-, inter-, pluri și transdisciplinare. b. Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii și modalități de integrare în lecție a activităților cu caracter practic - aplicativ 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare; 2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învățare prin cooperare; 3. Forme de organizare a activității didactice: clasificare, caracterizare; 4. Mijloacele de învățământ și integrarea lor în procesul de predare-învățare-evaluare; 4.1. Funcțiile didactice ale mijloacelor de învățământ; 4.2. Tipuri de mijloace de învățământ și caracteristicile lor; 5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice și deprinderilor practice, formării gândirii tehnice și a dezvoltării simțului artistic/estetic; 6. Mediul de instruire: mediul relațional și mediul comunicațional. Utilizarea Tehnologiei informației și comunicării în construirea unor medii active de instruire; 7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social; 8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului și a rezultatelor scolare. Valorizarea muncii elevului; 9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor și a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativ. c. Managementul clasei 1. Rolurile maistrului instructor în facilitarea experiențelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învățare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.); 2. Organizarea activităților: crearea unui climat adecvat, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului și elevilor (capacități, cunoștințe, experiențe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) și alternarea acestora în cadrul unei secvențe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul și din afara unității de invățământ în activitățile clasei; gestionarea situațiilor conflictuale. d. Evaluarea rezultatelor școlare 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învățământ: obiective, funcții, tipuri de evaluări, caracterizare; 2. Metode de evaluare: tradiționale și complementare (tipuri și caracterizare); 3. Calitățile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate și aplicabilitate; 4. Tipologia itemilor: definiție, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalități de corectare și notare; 5. Construirea instrumentelor de evaluare; 6. Erori de evaluare și modalități de minimizare a lor. Bibliografie: DIDACTICĂ GENERALĂ ȘI METODICĂ 1

Cristea Sorin

Studii de pedagogie generală.

Editura Didactică și pedagogică,

București, 2004

Cristea Sorin

Fundamentele pedagogiei

Editura Polirom, Iași, 2010

Cucoș Constantin

Pedagogie generală

Editura Polirom, Iași 2006

Cucoș Constantin

Psihopedagogie pentru examenele de

definitivare și grade didactice

Editura Polirom Iași, 2009

Dragomir Mariana

Managementul activității didactice.

Eurodidact, Cluj-Napoca, 2003.

Ionescu M

Didactica modernă

Editura Dacia, Cluj, 1995.

Iucu Romiță

Managementul și gestiunea clasei de

elevi.

Editura Polirom, Iași, 2000

Iucu Romiță

Instruirea școlară

Editura Polirom, Iași, 2001

Neacșu Ion

Introducere în psihologia educației și

a dezvoltării

Editura Polirom, Iași, 2010

Neacșu Ion

Instruire și învățare

Editura Stiințifică, București,

1990.

Nicola I

Tratat de pedagogie școlară

Editura Aramis, București, 2000

Pânișoară Ovidiu

Comunicarea eficientă. Metode de

interacțiune eficientă

Editura Polirom Iași, 2003

Păun Emil

Școala: abordare sociopedagogică

Editura Polirom, Iași, 1999.

Stan Emil

Managementul clasei

Editura Aramis, colecția

Educația XXI, 2005

Evaluarea curentă și examenele:

Ghid pentru profesori.

București: ProGnosis, 2001

Pedagogie. Fundamentări teoretice și

demersuri aplicative

Editura Polirom, Iași, 2002

Curiculum național. Programe școlare pentru disciplinele tehnologice

Planurile-cadru, standarde de pregatire profesională

Ciubotaru L., D

Lozincă,

Igienă și alimentație Manual clasa a IX-a

Editura Tehnică Agricolă,

București, 1999

Constantinescu

Gh.,

Anatomia și fiziologia animalelor

domestice clasa a XI-a

Editura Ceres, București,

1987

Coțofan V.,

Anatomia și fiziologia animalelor

domestice clasa a XI-a

Editura Ceres, București,

1989

Emil Vele, Sonia

Teodorescu,

Bazele zootehniei Manual clasa a IX-a

Editura Ceres București,

1989

Florina Dan,

Elena Miriac,

Tehnologia creșterii păsărilor Manual clasa

a X-a

Editura Tehnică Agricolă,

București, 1992

Gh. Georgescu,

Alimentația rațională a animalelor de lapte

Editura Ceres, București,

1998

Gh. Georgescu și

colab.,

Tehnologia creșterii animalelor domestice

Manual clasa a XII-a

Editura Ceres, București,

1988

Gh. Popescu, I

Lungu,

Tehnologia creșterii păsărilor Manual clasa

a X-a

Editura Tehnică Agricolă,

București, 1992

I. Popescu, Gh.

Chiriac,

Zootehnie - Manual clasa a X-a

Editura Tehnică Agricolă,

București, 1992

Moisiu M., Marcu

E., Pivodă C.,

Îndrumător pentru lucrări practice - meseria

veterinar - Editura Ceres, București,

1987, 1993.

DECRET nr. 1229 din 20 decembrie 2010

DECRET nr. 1.229 din 20 decembrie 2010 privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publi...

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

LEGE nr. 264 din 22 decembrie 2010

LEGE nr. 264 din 22 decembrie 2010 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 105/2009 privind unele măsuri în domeniul funcției publice, precum și pentru întărirea capacității manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministere...

PARLAMENTUL

LEGE nr. 265 din 22 decembrie 2010

LEGE nr. 265 din 22 decembrie 2010 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privi...

PARLAMENTUL

DECRET nr. 1230 din 20 decembrie 2010

DECRET nr. 1.230 din 20 decembrie 2010 privind promulgarea Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a...

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

ORDIN nr. 2069 din 26 noiembrie 2010

ORDIN nr. 2.069 din 26 noiembrie 2010 pentru modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioad...

MINISTERUL MEDIULUI ȘI PĂDURILOR

DECIZIE nr. 1005 din 13 decembrie 2010

DECIZIE nr. 1.005 din 13 decembrie 2010 privind sancționarea Societății Comerciale STAR OFFICE - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activității

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI - Ultimele acte emise

RECTIFICARE nr. 4470 din 12 iulie 2010

referitoare la Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.470/2010

ORDIN nr. 6239 din 13 noiembrie 2012

pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învățământul preuniversitar în an...

METODOLOGIE din 24 ianuarie 2013

METODOLOGIE din 20 decembrie 2012 de organizare și administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a IV-a

ORDIN nr. 6584 din 20 decembrie 2012

pentru aprobarea Metodologiei de organizare și administrare a evaluării elevilor la finalul clasei a IV-a

METODOLOGIE din 22 ianuarie 2013

METODOLOGIE din 28 septembrie 2012 de organizare a evaluării elevilor la finalul clasei a VI-a

Vezi toate actele emise

Ultimele acte publicate

ORDIN nr. 1611 din 28 octombrie 2026

privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Centrul Național de Învățământ...

ORDIN nr. 1497 din 30 octombrie 2026

privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Centrul Național de Învățământ...

ORDIN nr. 1762 din 23 octombrie 2026

privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Centrul Național de Învățământ...

ORDIN nr. 30 din 29 octombrie 2026

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor subofițeri din Serviciul de Protecție și Pază

ORDIN nr. 29 din 29 octombrie 2026

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofițeri din Serviciul de Protecție și Pază

Vezi secțiunea Monitorul Oficial

ORDIN nr. 5620/2010

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 28 decembrie 2010

DECRET nr. 1229 din 20 decembrie 2010

LEGE nr. 264 din 22 decembrie 2010

LEGE nr. 265 din 22 decembrie 2010

DECRET nr. 1230 din 20 decembrie 2010

ORDIN nr. 2069 din 26 noiembrie 2010

DECIZIE nr. 1005 din 13 decembrie 2010