ORDIN nr. 4786/2003

ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele și programele pentru examenul de bacalaureat 2004

Emitent MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

Publicare Monitorul Oficial nr. 269 din 26 martie 2004

Intrare în vigoare 26 martie 2004

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 741/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului,

ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă Lista disciplinelor la care se susține examenul de bacalaureat pentru probele d), e) și f), menționate în anexa nr. 2 "Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2004" la Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 4.785/2003. Lista este prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Se aprobă Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2004, prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 4

Direcția generală pentru învățământ preuniversitar, Direcția generală pentru învățământ în limbile minorităților naționale și accesul la educație, Direcția generală învățământ superior, Serviciul național de evaluare și examinare, inspectoratele școlare județene/al municipiului București și conducerile unităților de învățământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

=====

Ministrul educației, cercetării și tineretului, Alexandru Athanasiu

București, 1 septembrie 2003.

Nr. 4.786.

Anexa 1

LISTA DISCIPLINELOR la care se susține examenul de bacalaureat 2004 pentru probele d),e) și f) ────────────┬────────────────────────────────────────────────────────────────── Specializare│

Proba ├──────────────┬─────────────────────┬───────────────────────────── │

D │E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere din │(proba scrisă)│din aria curriculara,│disciplinele din celelalte │ │corespunzătoare │arii curriculare, alta decât │ │specializării (proba │cele susținute anterior │ │scrisă) │(proba scrisă sau practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Filologie │Istoria │O limba moderna stu- │Matematica, Fizica, Chimie, │românilor sau │diata în liceu (alta │Biologie Istorie, Geografie, │Geografia │decât cea susținută │Științe socio-umane (proba │României │la proba b), Limba │scrisă), Educație fizica │ │latina │(proba practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Științe │Istoria │Istorie, Geografie, │O limba moderna ( alta decât sociale │românilor sau │Științe socio-umane │cea susținută la proba b), │Geografia │ │Matematica, Fizica, Chimie, │României │ │Biologie,(proba scrisă), │ │ │Educație fizica (proba │ │ │practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Matematica- │Matematica │Fizica, Chimie, │O limba moderna (alta decât informatica │ │Biologie, Informatica│cea susținută la proba b), │ │ │Istorie, Geografie, Științe │ │ │socio-umane (proba scrisă), │ │ │Educație fizica (proba │ │ │practica) ────────────┼──────────────┼─────────────────────┼───────────────────────────── Științe ale │Matematica │Fizica, Chimie, │O limba moderna (alta decât naturii │ │Biologie │cea susținută la proba b), │ │ │Istorie, Geografie, Științe │ │ │socio-umane (proba scrisă), │ │ │Educație fizica (proba │ │ │practica) ────────────┴──────────────┴─────────────────────┴─────────────────────────────

NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic, la care se adaugă, pentru specializarea Științe sociale, disciplina Sociologie. 2 - Nu se pot înscrie pentru susținerea probei f) la disciplina Educație fizică și sport candidații, care, în ultimul an de liceu, au fost scutiți medical cel puțin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) disciplina Istorie.

B. FILIERA TEHNOLOGICĂ ────────┬────────────┬───────────────────────────────────────────────────────── Profil │Specializare│

Proba │ ├───────┬─────────────────────┬─────────────────────────── │ │D(proba│E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere din │ │scrisă)│din aria curriculara,│disciplinele din celelalte │ │ │corespunzătoare │arii curriculare, alta decât │ │ │specializării (proba │cele susținute anterior │ │ │scrisă) │(proba scrisă sau practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Servicii│Turism și │Matema-│Marketing, Economia │Fizica, Chimie, Biologie, │alimentație │tica │întreprinderii │Istorie, Geografie, Științe │publică │ │ │socio-umane, Educație ├────────────┼───────┼─────────────────────┤antreprenoriala (proba │Administra- │Matema-│Contabilitate, │scrisă), Educație fizica │tiv │tica │Economia întreprinde-│(proba practica) │ │ │rii │ ├────────────┼───────┤ │ │Economic │Matema-│ │ │ │tica │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Posta │Matema-│Exploatare poștală, │ │ │tica │Economia întreprinde-│ │ │ │rii │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼─────────────────────────── Resurse │Industrie │Matema-│Operații unitare și │Fizica, Chimie, Biologie, naturale│alimentare │tica │utilaje în industria │Istorie, Geografie, Științe și pro- │ │ │alimentare, Ecologie │socio-umane, Educație tectia │ │ │și protecția mediu- │antreprenoriala (proba mediului│ │ │lui │(practica ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Protecția │Matema-│Analiza factorilor de│ │mediului │tica │mediu, Ecologie și │ │ │ │protecția mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Chimie indus│Mate- │Procese și utilaje, │ │triala │matica │Ecologie și protecția│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Agricol și │Matema-│Agropedologie, │ │agromontan │tica │Ecologie și protecția│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Veterinar │Matema-│Anatomia și fiziolo- │ │ │tica │gia animalelor domes-│ │ │ │tice, │ │ │ │Ecologie și protecția│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Silvic │Matema-│Silvicultura, │ │ │tica │Ecologie și protecția│ │ │ │mediului │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Prelucrarea │Matema-│Tehnologia mobilei │ │lemnului │tica │Ecologie și protecția│ │ │ │mediului │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼─────────────────────────── Tehnic │Telecomuni- │Matema-│Masurari speciale în │Fizica, Chimie, Biologie, │catii │tica │telecomunicații │Istorie, Geografie, Științe │ │ │Solicitări și masu- │socio-umane, Educație │ │ │rari tehnice │antreprenoriala (proba │ │ │ │(practica ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Electronică │Matema-│Masurari electrice și│ │și automați-│tica │electronice │ │zări │ │Solicitări și masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Electroteh- │Matema-│Masurari electrice și│ │nice │tica │electronice │ │ │ │Solicitări și masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Mecanică │Matema-│Organe de mașini și │ │ │tica │mecanisme, │ │ │ │Solicitări și masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Lucrări pu- │Matema-│Desen de construcții │ │blice- │tica │și instalații │ │construcții │ │Solicitări și masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Textile │Matema-│Materii prime textile│ │ │tica │Solicitări și masu- │ │ │ │rari tehnice │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Pielarie │Matema-│Materii prime pentru │ │ │tica │industria de piela- │ │ │ │rie │ │ │ │Solicitări și masu- │ │ │ │rari tehnice │ │ │ │ │ ────────┴────────────┴───────┴─────────────────────┴───────────────────────────

NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic 2 - Nu se pot înscrie pentru susținerea probei f) la disciplina Educație fizică, candidații care, în ultimul an de liceu, au fost scutiți medical cel puțin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba i) disciplina Istorie.

C. FILIERA VOCAȚIONALĂ ────────┬─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Profil │Specializare│

Proba │ ├───────┬─────────────────────┬──────────────────────────── │ │D(proba│E: O proba la alegere│ F: O proba la alegere │ │scrisă)│din aria curriculara,│dintre disciplinele din │ │ │corespunzătoare │celelalte arii curriculare, │ │ │specializării (proba │alta decât cele susținute │ │ │scrisă sau prob │anterior (proba scrisă │ │ │practica) │sau practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Artistic│Arhitectură,│Istoria│Istoria artelor și │O limba modernă (alta decât │arte ambi- │români-│arhitecturii (probă │cea susținută la proba │entale și │lor, │scrisă), Studiul │b)Matematica, Fizica,Chimie, │design │Geogra │formelor și desen │Biologie, Istorie, │ │fia │(proba practica │Geografie,Științe socio- │ │Români-│ │umane (proba scrisă), │ │ei │ │Educație fizica (proba ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica) │Arte plasti-│Istori │Istoria artelor și │ │ce și deco- │români-│arhitecturii (proba │ │rative │lor, │scrisă, Studiu forme-│ │ │Geogra-│lor și desen (proba │ │ │fia │practica) │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ───────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Coregrafie │Istoria│Istoria baletului │O limba modernă (alta decât │ │români-│(proba scrisă) │cea susținută la proba │ │lor, │Dans clasic sau Dans │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│modern (proba │Biologie, Istorie, Geo. │ │fia │practica), în funcție│Științe socio-umane (proba │ │Români-│de specialitate │scrisă), │ │ei │ │Educație fizica (proba ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica) │Muzica │Istori │Istoria muzicii │ │ │români-│(proba scrisă) │ │ │lor, │Instrument sau canto │ │ │Geogra-│sau Teorie-solfegiu- │ │ │fia │dictat(proba practica│ │ │Români-│în funcție de specia-│ │ │ei │litate) │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Teatru │Istori │Istoria teatrului │ │ │români-│(proba scrisă), │ │ │lor, │Arta actorului │ │ │Geogra-│(proba practica) │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼─────────────────────────── Pedago- │Bibliotecar-│Istori │Biblioteconomie, │O limba modernă (alta decât gic │documenta- │români-│Pedagogie (proba │cea susținută la proba │rist │lor, │scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Științe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), │ │ei │ │Educație fizica (proba ├────────────┼───────┼─────────────────────┤practica) │Instructor- │Istori │Pedagogie, (proba │ │animator │români-│scrisă) │ │ │lor, │ │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Instrucator │Istori │Pedagogie (proba │ │pentru acti-│români-│scrisă) │ │vitați │lor, │ │ │extrașcolare│Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ │ │ │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Pedagog │Istori │Pedagogie (proba │ │școlar │români-│scrisă) │ │ │lor, │ │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Educație│Liceu cu │Istori │Pregătire teoretică │O limba modernă (alta decât fizica │program │români-│sportiva (proba │cea susținută la proba

și │sportiv │lor, │scrisă), │b)Matematica, Fizica,Chimie, sport │ │Geogra-│Maiestrie sportiva │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │(proba practica) │Științe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), │ │ei │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Militar │Muzici │Istori │Istoria muzicii │O limba modernă (alta decât │militare │români-│(proba scrisă) │cea susținută la proba │ │lor, │Instrument (proba │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│practica) │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Științe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară, │ │ei │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Matematica- │Istori │Istorie, Chimie, │O limba modernă (alta decât │informatica │români-│Biologie, Informatica│cea susținută la proba │ │lor, │(proba scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Științe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară │ │ei │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Științe- │Istori │Istorie, Geografie, │O limba modernă (alta decât │sociale │români-│Științe socio-umane │cea susținută la proba │ │lor, │(proba scrisă) │b)Matematica, Fizica,Chimie, │ │Geogra-│ │Biologie, Istorie, Geo., │ │fia │ │Științe socio-umane (proba │ │Români-│ │scrisă), Pregătire militară │ │ei │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Teolo- │Ortodox │Istori │Dogmatica ortodoxa │O limba modernă (alta decât gic │ │români-│Istoria Bisericii │cea susținută la proba │ │lor, │Ortodoxe Române │b)Limba latina, Matematica, │ │Geogra-│(proba scrisă) │Fizica, Chimie, Biologie, │ │fia │ │Istorie, Geografie, │ │Români-│ │Științe socio-umane (proba │ │ei │ │scrisă) │ │ │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ├────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── │Patrimoniu │Istori │Dogmatica ortodoxa, │O limba modernă (alta decât │cultural │români-│Istoria Bisericii │cea susținută la proba │ │lor, │Ortodoxe Române │b)Limba latina, Matematica, │ │Geogra-│(proba scrisă), │Fizica, Chimie, Biologie, │ │fia │Studiul formelor și │Istorie, Geografie, │ │Români-│desen │Științe socio-umane (proba │ │ei │(proba practica) │scrisă) │ │ │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ────────┼────────────┼───────┼─────────────────────┼──────────────────────────── Teologic│Catolic │Istori │Studiul Vechiului, │O limba modernă (alta decât │ │români-│și Noului Testament │cea susținută la proba │ │lor,sau│Catehism (proba │b)Limba latina, (doare │ │Geogra-│scrisă) │pentru Catolic, Evanghelic │ │fia │ │Luteran, Unitarian, │ │Români-│ │Reformat), Matematica │ │ei │ │Fizica, Chimie, Biologie, │ │ │ │Istorie, Geografie, │ │ │ │Științe socio-umane (proba │ │ │ │scrisă) │ │ │ │Educație fizica (proba │ │ │ │practica) ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Evanghelic- │Istori │Cunoștințe biblice, │ │Luteran │români-│Istoria universala a │ │ │lor,sau│bisericilor │ │ │Geogra-│(proba scrisă) │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Baptist │Istori │Studiul bibliei, │ │ │români-│Doctrine biblice │ │ │lor,sau│(proba scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Penticostal │Istori │Doctrine biblice, │ │ │români-│Pheumtologie (proba │ │ │lor,sau│scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Adventist │Istori │Studiul bibliei, │ │ │români-│Dogmatica (proba │ │ │lor,sau│scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Unitarian │Istori │Studii biblice, │ │ │români-│Studii confesionale │ │ │lor,sau│(proba scrisă) │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Reformat │Istori │Studii biblice, │ │ │români-│Istoria bisericii │ │ │lor,sau│reformate (proba │ │ │Geogra-│scrisă) │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ├────────────┼───────┼─────────────────────┤ │Musulman │Istori │Legislație islamica │ │ │români-│(proba scrisă) │ │ │lor,sau│ │ │ │Geogra-│ │ │ │fia │ │ │ │Români-│ │ │ │ei │ │ ────────┴────────────┴───────┴─────────────────────┴────────────────────────────

NOTĂ: 1 - Lista disciplinelor socio-umane conține: Logică și argumentare, Psihologie, Economie, Filosofic. 2 - Nu se pot înscrie pentru susținerea probei f) la disciplina Educație fizică, candidații care, în ultimul an de liceu, au fost scutiți medical cel puțin un semestru la această disciplină. 3 - În cadrul examenului de bacalaureat, candidații nu pot susține o aceeași disciplină la probe diferite. De exemplu, candidații care au susținut la proba d) Istoria românilor nu mai pot susține la proba f) disciplina Istorie. 4 - Elevii de la alte profiluri, specializări decât cel teologic, care studiază în cadrul seminariilor și liceelor teologice, vor susține examenul de bacalaureat conform probelor menționate în această anexă pentru profilurile, specializările respective. Pentru acești elevi, la proba f, se adaugă la lista menționată pentru profilurile și specializările respective și o disciplină teologică, conform programelor.

Anexa 2

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Prin ponderea sa reflectată în prezența celor două probe obligatorii, scrisă și orală, limba și literatura română ocupă un loc important în structura examenului de bacalaureat. Noul Curriculum liceal pune accent pe latura formativă a învățării, fiind centrat pe achiziționarea de competențe, fapt care a determinat precizarea, în programa de bacalaureat, a competențelor de evaluat și a conținuturilor din domeniile: A. literatura română, B. limbă și comunicare. Proba scrisă vizează competențele de comunicare în scris, aplicate în receptarea/ producerea mesajelor și în redactarea diferitelor tipuri de texte (compuneri/ eseuri și texte funcționale). Proba orală vizează competențele de comunicare orală, fiind centrată pe producerea unor tipuri de discurs (expozitiv, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învățământului liceal. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Prin susținerea examenului de Bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilități și elemente de competență, dobândite la nivel liceal (clasele a IX-a - a XII-a): 1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor, în diferite situații de comunicare a. Competențe privind producerea mesajelor ● Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale în diverse situații de comunicare (respectarea normelor limbii literare; pronunțarea corectă; tehnici de comunicare specifice în conversație; tehnici de construire a monologului oral; adecvarea mijloacelor verbale, paraverbale și nonverbale la situația dată) - pentru proba orală. ● Construirea diverselor tipuri de discurs: descriere orală, povestire orală, rezumare, expunere, exprimarea unei opinii pe teme diverse, comentarii pe marginea unor texte literare și nonliterare - pentru proba orală. ● Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării scrise în redactarea unor texte diverse (registre stilistice diferite în funcție de situația de comunicare; stilurile funcționale; calitățile generale și particulare ale stilului; respectarea normelor ortografice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice). ● Redactarea diferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare (rezumat, analiză, sinteză, paralelă, eseu structurat și nestructurat) și a textelor funcționale (curriculum vitae, proces-verbal, cerere, scrisoare - tipuri diverse de scrisori). b. Competente privind receptarea mesajelor ● Receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin texte orale sau scrise (sens denotativ, sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și structurală în receptarea diferitelor texte literare și nonliterare ● Recunoașterea trăsăturilor definitorii ale comunicării ficționale și nonficționale (referent, limbaj, scopul comunicării, modalități de receptare). ● Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice textului narativ, pornind de la texte studiate sau la prima vedere (construcția subiectului, compoziția, personajele, modalități de caracterizare a personajului, tipuri de personaje, instanțele comunicării, perspectiva narativă). ● Identificarea particularităților de limbaj în textele narative studiate sau la prima vedere (registre stilistice, limbajul personajelor, mărci lingvistice ale prezenței naratorului, stilul direct, stilul indirect și stilul indirect liber). ● Recunoașterea și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de proză și a particularităților acestora. ● Recunoașterea și analiza principalelor componente de ordin structural și de limbaj, specifice textului dramatic (construcția subiectului, compoziția, modalități de caracterizare a personajelor, registre stilistice, limbajul personajelor, notațiile autorului/ indicațiile scenice). ● Identificarea și analiza elementelor de compoziție și de ordin structural în textul poetic, pe texte studiate sau la prima vedere (titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență - motiv poetic, laitmotiv; instanțele comunicării în textul poetic). ● Identificarea instanțelor comunicării în textul poetic. ● Analiza și realizarea de conexiuni/ compararea diferitelor tipuri de lirism, pe baza unor texte studiate sau la prima vedere. ● Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităților stilistice, pe texte studiate sau la prima vedere (figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet și elemente de versificație). ● Aplicarea conceptelor operaționale în analiza și în discutarea textelor narative, dramatice, poetice și de doctrină literară. ● Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare (înrudite tematic, structural sau stilistic). 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar a. Receptare ● Identificarea structurilor lingvistice în diverse situații de comunicare, în vederea sesizării logicii și coerenței mesajului. b. Producere ● Susținerea argumentată a unui punct de vedere într-un monolog oral (tehnica argumentării, adecvarea elementelor verbale, nonverbale și paraverbale) - pentru proba orală. ● Elaborarea unei argumentări scrise/ orale pe o temă dată (construcția discursului argumentativ; structuri, conectori și tehnici argumentative). ● Încadrarea unui text dramatic, a unui text narativ sau a unei poezii într-o anumită categorie (de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă). ● Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism). ● Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural. ● Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare. ● Relevarea specificității limbajului literar în raport cu limbajul altor arte. III. CONȚINUTURI A. LITERATURA ROMÂNĂ 1. Textul. Aspecte generale - elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context); funcțiile comunicării; - textul literar/ nonliterar; - text și context; - teme și motive literare; - literatura și alte arte. 2. Proza a. Proza narativă - accepții ale termenului; evoluție și tipologie (proză romantică, proză realistă; proză fantastică). b. Specii narative (basmul cult; povestirea; nuvela istorică, fantastică, psihologică; romanul - tradițional, modern, obiectiv, subiectiv; romanul de până la al doilea război mondial, romanul de după al doilea război mondial). c. Structura textului narativ - instanțele comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); - perspectiva narativă/ viziunea (narator omniscient, personaj-narator, narator "martor"); narațiunea la persoana I și a III-a; - construcția subiectului și a discursului narativ: acțiune, secvența narativă, episod, conflict, relații temporale și spațiale, momentele subiectului; povestire în ramă, alternanță, înlănțuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă; - personajele - tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; "caractere", personaje "tipice"); modalități de caracterizare a personajului. d. Limbajul prozei narative - modalități ale narării: povestire; rezumat, scenă; - mărci ale prezenței naratorului; limbajul personajelor; vorbire directă și indirectă, stilul indirect liber; - registre stilistice (popular și cult, scris și oral etc.). 3. Poezia a. Poezia - accepții ale termenului; evoluție (poezia pașoptistă; Mihai Eminescu; prelungiri ale romantismului și ale clasicismului; simbolismul; tradiționalismul; modernismul; neomodernismul; postmodernismul); tipologie (poezie lirică și epică). b. Structura textului poetic - comunicarea în textul poetic (eul liric; raportul autor - eu liric); - tipuri de lirism: subiectiv și obiectiv; - elemente de compoziție în textul poetic: titlu, incipit, secvențe poetice, relații de opoziție și de simetrie, elemente de recurență (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral. b. Specii dramatice (comedia, drama); forme ale dramaturgiei în teatrul modern. c. Structura textului dramatic - construcția subiectului dramatic: conflicte dramatice, intriga, scenă, relații temporale și spațiale; - compoziția textului dramatic: act, scenă, tablou, replică; indicații scenice; - personajul dramatic - modalități de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu Notă. Textele literare la prima vedere pot aparține atât autorilor canonici, cât și altor autori. Conform programei școlare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici. B. LIMBĂ ȘI COMUNICARE Niveluri de constituire a mesajului Notă. Conținuturile de mai jos vizează: - aplicarea, în diverse situații de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și sens conotativ - pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar, narator (tipuri), neomodernism, nuvelă (tipuri), oximoron, paralelism sintactic, personaj literar (tipuri), perspectivă narativă, poezie (tipuri), povestire, proză, realism, repetiție, refren, relații temporale și spațiale, romantism, român (tipuri), secvență narativă, secvență poetică, scenă, sens denotativ/ sensuri conotative, simetrie, simbol, simbolism, sincronism, sinestezie, stil direct/ indirect/ indirect liber, stil funcțional, tablou, temă, text literar/ nonliterar, titlu, tradiționalism, tragic, prozodie (strofa, vers, măsură metrică, rimă, ritm), vorbire directă, vorbire indirectă.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ Richtlinien f'fcr die Abiturpr'fcfung 2004 Deutsche Sprache und Literatur Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine m'fcndliche Pr'fcfung abzulegen. 1. Anforderungen Die Pr'fcflinge sollen Făhigkeiten und Kenntnisse în den folgenden Anforderungsbereichen nachweisen k'f6nnen: ● Wissen, selbstăndiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsverm'f6gen; ● Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und ge'fcbter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen în einem wiederholenden Zusammenhang. ● Selbständiges Erklären, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstăndiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situaționen und Sachverhalte. ● Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstăndigen L'f6sungen, Begr'fcndungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen. ● Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis f'fcr die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen în literarischen oder freien Er'f6rterungen miteinzubeziehen. ● Făhigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu er'f6rtern. ● Făhigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen. ● Făhigkeit în literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen. ● Făhigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B.Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen ● Făhigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und dar'fcber hinaus Einblick în die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen. 2. Inhalte: a. Literatur: ● Aufklărung: Wesensziige und Menschenbild. G.E.Lessing als Vertreter der Aufklărung. Nathan der Weise. ● Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes. ● Klassik: Lebensgef'fchl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W.Goethe: Faust I, II (Ausz'fcge). ● Romantik: Lebensgef'fchl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes. ● Realismus: Wesensziige und Problematik anhand eines Werkes. ● Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. B'fcchner, B.Brecht, Fr. D'fcrrenmatt ● Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes. ● Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklărung bis zur Gegenwart. b. Grammatik/Sprachbetrachtung: Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschatz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, ggf. grammatikalische Analyse). 3. Die schriftliche Pr'fcfung Die schriftliche Pr'fcfung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlich. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Pr'fcfung bekannt gegeben. În der schriftlichen Pr'fcfung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des pădagogischen und philologischen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Pr'fcfung ein gesondertes Sprach- bzw. Grammatikthema zu bewăltigen. Absolventen des realen Profils haben im zweiten Teil der schriftlichen Pr'fcfung ein Gesuch, eine Anzeige, einen Lebenslauf o. ă zu verfassen. Die Aufgabenarten în Literatur werden gemăâ dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pr'fcflingen unbekannte Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Făhigkeiten beweisen sollen. Bewertet wird: ● angemessene Behandlung des Themas ● strukturierte und differenzierte Argumentation ● Transferverm'f6gen ● zweckmăâige Gliederung der Arbeit ● Beachtung der sprachlichen Normen ● ggf. Einteilen eines Satzgef'fcges, Bestimmen der Nebensătze, morpho - syntaktische Analyse (nur f'fcr pădagogisches und philologisches Profil) Die Bewertung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betrăgt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird angegeben. 4. Die m'fcndliche Pr'fcfung Die m'fcndliche Pr'fcfung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Pr'fcfungsordnung. Anforderungen: ● zusammenhăngende Ăuâerung zu einem gegebenen Thema; ● Pr'fcfungsgesprăch 'fcber groâere fachliche Zusammenhănge; ● Textinterpretation; Bewertet wird: ● inhaltliche Qualităt des Pr'fcfungsgesprăches; ● Transferverm'f6gen; ● sprachliche Bewăltigung der gestellten Aufgaben; Die Abiturpr'fcfung în der Spezialabteilung des "Colegiul German Goethe" în Bukarest verlăuft gemăâ der genehmigten Pr'fcfungsordnung.

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ENGLEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului național de bacalaureat, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba engleză într-una din situațiile următoare: ● Limba engleză - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b); ● Limba engleză - probă scrisă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e); ● Limba engleză - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate filierele, profilurile și specializările ne-filologice (proba f). II. PRECIZĂRI METODOLOGICE Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba engleză este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția "Curriculum Național - Seria liceu - Programe școlare". ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice (filologie, intensiv și bilingv) și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică). ● Programa 1A, Limba engleză - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări. ● Programa 1B, Limba engleză - prima limbă modernă: licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică- informatică). ● Programa 2, Limba engleză - a doua limbă modernă: toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba engleză - a treia limbă modernă: pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii engleze în clasa a IX-a. Programele școlare în vigoare sunt centrate pe competențe. Structura programelor școlare este următoarea: 1. Competențele generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare ● Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate anumitor contexte ● Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare (nu se cere în cazul Programei 3) 2. Competențele specifice, corelate cu unități de conținut. 3. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii engleze la îmbogățirea patrimoniului culturii universale și la vehicularea culturii contemporane ● Raportarea critică la civilizațiile britanică și americană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba engleză ● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare. 4. Sugestii metodologice: recomandări privind ariile tematice, elementele de construcție a comunicării și funcțiile comunicative ale limbii. În anul 2004, examenul de bacalaureat la limba engleză va fi organizat în conformitate cu Curriculum-ul național, pe baza celor patru programe menționate anterior. Indiferent de programă, examenul va păstra aceeași structură generală în ceea ce privește probele (oral, ca probă obligatorie, sau scris, ca probă la alegere), precum și tipurile de subiecte. Pe parcursul probei orale se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a comunică eficient prin utilizarea în mod adecvat (stilistic și funcțional) a elementelor de construcție a comunicării și a funcțiilor specifice limbii engleze, achiziționate pe parcursul studiilor liceale. Vor fi evaluate de asemenea competențele de interacțiune și transfer, precum și capacitatea candidaților de a construi un discurs convingător, logic și coerent, susținut de opinii proprii, exemple, argumente și asociații cu texte cunoscute, cu realitatea înconjurătoare sau cu propria experiență de viață. În cadrul probei scrise, se va urmări și evalua cu prioritate capacitatea candidaților de a opera cu codul scris al limbii engleze în situații de comunicare variate, demonstrată prin competențe de receptare a textului scris la diferite niveluri de profunzime și prin competențele de producere a diverselor tipuri de texte, adecvate funcțional și stilistic contextului. Vor fi evaluate de asemenea competentele de interacțiune la nivelul textului scris produs, precum și cele de mediere și transfer. În ambele probe vor fi evaluate - pe bază de indicatori specifici, precizați în baremul de corectare -valorile și atitudinile pe care programele școlare de limba engleză le prevăd a fi formate pe parcursul studiilor liceale. Urmărind structura programelor școlare în vigoare, examenul de bacalaureat 2004 își propune să evalueze: - nivelul competențelor generale ale candidatului; - însușirea conținuturilor; - valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii engleze; - competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice. Totodată, programa de bacalaureat pentru limba engleză dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați. III. COMPETENȚE CARE VOR FI EVALUATE III. 1. Competențe de comunicare orală Pentru a evalua competențele de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă, să răspundă la întrebări și să rezolve sarcinile de lucru primite; ● să recunoască elementele de vocabular și structurile gramaticale dintr-un text dat; ● să identifice ideile principale din textul dat; ● să sesizeze ordinea evenimentelor dintr-un text; ● să recunoască argumentele și să identifice concluziile dintr-un text; ● să selecteze informațiile relevante dintr-un text în vederea îndeplinirii unei sarcini de lucru; ● să comenteze o informație/o părere/un citat/un proverb; ● să realizeze un discurs oral pe o temă dată; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală; ● să prezinte un film/o carte; ● să descrie un obiect, o persoană/un personaj, o activitate, locuri cunoscute/imaginare; ● să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viață și să redea conținutul textului; ● să identifice sensul cuvintelor și al relațiilor semantice dintre ele; ● să schimbe punctul de vedere într-un text; ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experiența personală; ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte; ● să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane; ● să folosească corect și adecvat structurile gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale. III. 2. Competențe de comunicare scrisă Pentru a evalua competențele de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații trebuie: ● să înțeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă; ● să identifice informațiile semnificative din text; ● să schimbe punctul de vedere într-o povestire /într-un text; ● să comenteze unele aspecte din text; ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; ● să analizeze și să interpreteze un aspect/o idee din textul dat; ● să descrie locuri cunoscute/imaginare, activități; ● să descrie/caracterizeze o persoană; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală. ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● să construiască un text pe baza unei teme date; ● să redacteze un eseu; ● să comenteze un subiect; ● să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane; ● să traducă un text de dificultate medie; ● să schimbe punctul de vedere într-un text; ● să parafrazeze un citat folosind exemple personale/prin raportare la experiența personală; ● să facă rezumatul unui text într-un număr dat de cuvinte; ● să folosească corect structurile lexicale și gramaticale studiate. IV. CONȚINUTURI CARE VOR FI EVALUATE Conținuturile evaluate corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare, în consecință, diferențierile (pe probe, tipuri de subiecte) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) și nu cantitativ, (micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). IV.1. Conținuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba engleză, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general. Textele necunoscute și temele de examen se vor regăsi în texte de diverse tipuri:

a) Tip de text: literar, non-literar;

Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să învețe a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii; - să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi; - să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; - să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris.

b) Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spațiul britanic și american, literatură cultă și populară, broșuri, internet.

c) Lungimea: în funcție de tipul de subiect: 125 - 350 cuvinte

d) Dificultate: în funcție de programă/tip de subiect, dar fără să depășească gradul de dificultate a textelor din manuale;

e) Universul tematic: domeniile tematice cuprinse în programa școlară:

Articolul - hotărât, nehotărât, zero, omisiunea articolului - cazuri speciale de utilizare a articolului SINTAXA - ordinea cuvintelor în propoziție - tipuri de propoziții (enunțiative, interogative, etc.) - propoziții condiționale - condiționale I,II,III, mixte - corespondența timpurilor - vorbirea directă/indirectă IV.3. Funcții comunicative ale limbii: 1. inițierea, întreținerea și încheierea unui dialog/conversații 2. exprimarea opiniei 3. exprimarea acordului/dezacordului față de opiniile altora 4. exprimarea satisfacției/insatisfacțiile față de un punct de vedere 5. exprimarea refuzului/argumentarea refuzului 6. contrazicerea părerilor altora 7. comentarea părerilor 8. solicitarea repetării și reformulării 9. exprimarea presupunerilor 10. solicitarea de informații și de sugestii 11. oferirea și confirmarea/infirmarea de informații 12. solicitarea confirmării/infirmării unor informații 13. formularea de propuneri și sugestii 14. exprimarea de condiții 15. formularea de sfaturi 16. exprimarea preferințelor, intențiilor 17. solicitarea și acordarea/refuzul permisiunii 18. formularea de invitații 19. exprimarea de mulțumiri 20. acceptarea/refuzul unei invitații 21. exprimarea surprizei, curiozității, temerilor, îndoielilor 22. exprimarea simpatiei 23. formularea de comparații 24. formularea de persuasiuni 25. exprimarea diverselor grade de certitudine V. PRECIZĂRI V.1. Timpul de lucru:

a) Proba orală: timp de prezentare: 15 minute

b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore

V.2. Structura și dificultatea subiectelor vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. La alcătuirea itemilor/sarcinilor de lucru se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor/filierelor, iar diferențierea se va face din punct de vedere calitativ. TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE IN CONCORDANȚĂ CU PROGRAMA ȘCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME! PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA FRANCEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare*1), examenul de bacalaureat 2003 menține aceeași structură în ceea ce privește: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal: ● 1-2 ore*2) ● 3-4 ore*3) ● bilingv*4) ● Minorități/L3*5) Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv Minorități/L3, vor fi evaluați pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale, subiectele fiind elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. _______________ *1) Prezenta Programă de bacalaureat a fost elaborată pe baza Programei școlare de Limba franceză pentru clasa alX-a, aprobată prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 3371/02.03.1999, Ed. Cicero, CNC-MEN 1999 și a Programei școlare de Limba franceză, seria liceu, vol. 2, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba franceză pentru clasa a X-a, aprobată prin O.M.E.N nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001; Programa școlară de Limba franceză pentru clasele a XI-a - a XII-a, aprobată prin O.M.E.N. nr. 4805/05.10.2000 și modificată prin O.M.E.C. nr. 3915/31.05.2001 *2) Pentru absolvenții care au studiat Ib.franceză 1-2 ore pe săptămână (indiferent de nivel, L1 sau L2), inclusiv absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale care au început studiul limbii franceze în gimnaziu. *3) Pentru absolvenții care au studiat Ib.franceză 3-4 ore pe săptămână (inclusiv profilul intensiv). *4) Numai pentru absolvenții claselor bilingve. *5) Din această categorie fac parte absolvenții învățământului în limbile minorităților naționale care au început studiul limbii franceze în clasa a IX-a/ L3 (anul IV de-studiu). II. COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele generale sunt aceleași pentru toate filierele, în funcție de probă (oral/scris). Competențele specifice (și conținuturile) se diferențiază pe două nivele: 1. 1-2 ore, 3-4 ore și clase bilingve; 2. Minorități/L3. 1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ♦ să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut -extrăgând și/sau prelucrând informații din text - prin: ● identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; ● recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; ● traducere; ● identificarea informațiilor semnificative din text (răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea informației pertinente (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6); Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață. ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent, pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale; - prezentarea unui film/unei cărți*7); - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare; - prezentarea/comentarea unui subiect, unui paragraf, unei afirmații, unei idei, ideilor textului*7), integrând exemple relevante și/sau un punct de vedere personal. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen, utilizând limba franceză potrivit contextului comunicațional. 1.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competentei de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: ♦ să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: ● identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; ● recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; ● identificarea informațiilor semnificative din text (exerciții cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.)/rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante)/reformularea textului prin contragere/reducere*6); ______ *6) eventual, întru-un număr dat de cuvinte (3-4 ore și bilingv), cf. Programei pentru clasa a XII-a; *7) 3-4 ore și bilingv. ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris, valorificând în mod adecvat competențele lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă), prin: ● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept ținta acest lucru; ● construirea unui discurs logic și coerent, pe o temă de interes, având sau nu ca suport o afirmație/un text dat: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale; - descrierea unor obiecte/locuri (cunoscute/imaginare)/activități; descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalități marcante; - construirea unui interviu/unui dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitări/scrisori (personale/administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - dezvoltarea unei idei/continuarea unui text; - exprimarea/argumentarea unei opinii personale în legătură cu un subiect/o situație/ideile/conținutul textului; - comentarea unui subiect/unei afirmații/unei idei/ideilor textului*8), integrând un punct de vedere personal, argumente și exemple relevante; - redactarea unui eseu structurat/liber*8). Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text literar (clase bilingve)/neliterar (1-2, 3-4 ore și Minorități); 2. LIMBA FRANCEZĂ: Minorități/L3 2.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ♦ să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ♦ să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin: ● recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; ● răspuns la întrebări (chestionar); ● traducere; ● selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale) dintr-un text dat/a informației specifice din documente curente simple (v. 2.4., Texte. Tipuri de texte, pag.8) Candidații pot face trimiteri la/asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată. ♦ să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; ● prezentarea unor detalii personale; ● relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale; povestirea unui film; ● descrierea/prezentarea unor persoane/locuri/obiecte/activități; Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ♦ să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen. _______ *8) 3-4 ore și bilingv. 2.2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: ♦ să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: ● recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; ● identificarea informațiilor semnificative din text, prin exerciții diverse (exerciții cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar etc.); ● selectarea informației relevante (desprinderea ideilor principale)/a informației specifice din documente curente simple, dintr-un text dat. ♦ să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: ● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; ● rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; ● solicitarea/prezentarea unor detalii personale; completarea de formulare (CV, vize); ● redactarea unui C.V./unei cărți poștale/felicitări/scrisori (personale/oficiale); ● redactarea unui text scurt despre un eveniment, după un plan dat sau cu ajutorul unor elemente (întrebări, text) de sprijin; ● relatarea unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale; povestirea unui film; ● descrierea unei persoane/unui personaj/unor locuri/obiecte/activități; Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ♦ să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în/din limba franceză a unui text simplu. III. CONȚINUTURI 1. LIMBA FRANCEZĂ: 1-2 ore*9),3-4 ore și bilingv 1.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba franceză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare/C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o temă dată - a exprima un raționament/o judecată*10) - a exprima o opinie personală/stări/sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informații practice cuiva - a exprima gusturi și preferințe - a sfătui pe cineva*10)/a cere cuiva să facă ceva/a interzice - a situa în spațiu și timp - a exprima cantitatea/calitatea; a compara - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a-și exprima acordul/dezacordul - a face o urare, a felicita - a rezuma un text (idei esențiale) - a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală) _____________ *9) conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limba franceză citată la pag.l; *10) 3-4 ore și bilingv. 1.3. CONȚINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal.

Lexic:

relații semantice (sinonime, antonime,

omonime, paronime*), familii de cuvinte), câmp

lexical/semantic*), conotație /denotație*)

Articolul:

hotărât, nehotărât, partitiv;

Substantivul:

gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea

substantivelor pornind de la un verb).

Adjectivul:

acordul adj. calificativ; gradele de comparație; adjective

pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte)

Numeralul:

cardinal și ordinal;

Pronumele:

personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ,

interogativ, nehotărât; locul pronumelor personale (C.O.D. și C.O.I.) în propoziții asertive și imperative;

pronumele en și y;

Verbul:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut, imperfect*),

mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv (prezent,

trecut), gerunziu, participiu (prezent, trecut), acordul

participiului trecut; diateză activă, reflexivă și pasivă;

folosirea formelor perifrastice (aller, venir de,

;

stil direct/indirect, construcții impersonale (verbe

personale folosite impersonal)*)

Adverbul:

tipuri, grade de comparație;

Prepoziția:

folosirea prepozițiilor.

Sintaxa propoziției: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul,

atributul,complementul (direct, indirect),

complementele circumstanțiale;

Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv (limba

vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții

relative*), după verbe de voință, îndoială, sentimente,

verbe de opinie*) la forma interogativă/negativă, după

conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale;

exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional),

consecinței, concesiei*), condiției*), comparației*);

propoziția participială*).

Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza*). ___________ *)elementele gramaticale notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba franceză;

b) Tipul de text: text autentic literar/neliterar;

c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte)

d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități/L3. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*). ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general: ● Viața personală și socială: identitate/CV; ținerii și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații între tineri, idealuri și proiecte, sentimente; familia: membri, ocupații; sănătate (droguri/SIDA/tabagismul/alcoolul

etc.; ● Viața cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping; aeroport, gară, poștă, bancă; meteo etc. ● Timp liber: week-end/vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc. ● Societate; educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri

; mass-media; moda; conflicte între generații; muncă/șomaj; violență/non-violență etc. ● Mediul înconjurător: oraș/sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc. ● Spațiul francofon: Franța contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; francofonia și țările francofone; ● Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene. __________

Notă

*) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv.

2. LIMBA FRANCEZA: Minorități/L3*11) ___________ *11) conform Programei de Ib. franceză pentru anul IV (L3); citată la pagina 1. 2.1. ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ (v.1.1., pag. 4) 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversație - a cere/a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,

- a exprima o opinie personală - a exprima o judecată - a relata activități la prezent, trecut, viitor - a situa un eveniment în timp - a descrie locuri a exprima o stare fizică - a exprima gusturi și preferințe - a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă

- a exprima calități și cantități; a compara calități - a propune/a invita, a accepta/a refuza - a cere cuiva ceva/să facă ceva - a exprima acordul/dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a participa la o conversație în situație de examen (interacțiune orală) 2.3. CONȚINUTURI LINGVISTICE

Articolul:

hotărât, nehotărât, partitiv (forme, înlocuirea

articolului partitiv cu prepoziția de).

Substantivul:

gen, număr; exprimarea cazurilor; nume de țări (masculin, feminin).

Adjectivul:

adjective calificative uzuale și de culoare;

acordul în gen și număr;

gradele de comparație; adjectivul posesiv,

demonstrativ, nehotărât (forme frecvente);

adjectivul numeral.

Pronumele:

personale (subiect, C.O.D. și C.O.I.),

interogative (qui, que, ou), relative simple (qui, que, quoi, dont, ou), demonstrative

neutre (ceci, cela, ța), nehotărâte (forme

frecvente); pronumele on; pronumele en și y;

Verbul:

modul indicativ: prezent (verbe neregulate:

lire, ecrire, devoir, connaître, croire,

voir,

; verbe pronominale); perfect compus

cu avoir și etre: verbe de grupa I, a II-a,

verbe neregulate (aller, venir, pouvoir,

savoir, vouloir, partir, sortir, prendre,

mettre, faire, dire

; imperfect; viitor

simplu; viitor apropiat; imperativ;

condiționalul prezent, și condițional (I și

II); conjunctivul prezent, folosirea

conjunctivului după verbe de voință, sentiment,

expresii impersonale; expresii impersonale(îl

fait beau/mauvais, chaud/froid, îl pleut, îl

neige);

Forme de fraze: afirmativă, negativă, interogativă (cu est-ce

que și prin inversiune);

Adverbul:

adverbe interogative (Comment

? Pourquoi

Combien

?); adverbe de timp (aujourd'hui,

maintenant, hier, demain);

Conjuncții:

et, mais, parce que, donc 2.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente (carte poștală, scrisoare, broșuri, prospecte, instrucțiuni, formulare,

; texte informative și articole de presă. ♦ TEME ● Viața personală și socială: identitate; ținerii și idolii lor, relații între tineri, sentimente; sănătate; modă și vestimentație; ● Viața cotidiană: pe stradă, magazine, poștă, bancă, mijloace de transport; timp liber (sport, jocuri, muzică, dans, cinema,

, activități, călătorii (aeroport, gară, vamă); profesii, meserii; vremea etc.

● Spațiul francofon: orașe și provincii; tradiții și sărbători; francofonia. ● Spațiul cultural românesc: monumente, locuri, personalități marcante. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris; - să-și însușească structuri gramaticale noi, să și le consolideze pe cele vechi; - să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre; - să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - sa învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; - să învețe cum să găsească anumite detalii/exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația franceză. PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MODERNĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI ÎN CADRUL EXAMENULUI DE BACALAUREAT În cadrul examenului de bacalaureat absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la limba germană ca limbă modernă într-una din situațiile următoare: ● Limba germană ca limbă modernă - probă orală obligatorie comună pentru toate filierele, profilurile și specializările (proba b); ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria curri-culară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie (proba e); ● Limba germană ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate fi-lierele, profilurile și specializările nefilologice (proba f). II. OBIECTIVELE EXAMENULUI DE BACALAUREAT LA LIMBA GERMANĂ Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind stu-diul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat la limba germană ca lim-bă modernă este construit pe programele școlare în vigoare, publicate în colecția "Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare". ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice (specializarea Filologie, inclusiv programele intensiv și bilingv de studiere a limbilor de circulație internațională) și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică). ● Programa 1A, Limba germană - prima limbă modernă: licee teoretice, celelalte specializări. ● Programa 1B, Limba germană - prima limbă modernă: licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MapN, specializarea matematică-informatică). ● Programa 2, Limba germană - a doua limbă modernă: toate filierele și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun. ● Programa 3, Limba germană - a treia limbă modernă: pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii germane în clasa a IX-a. 1. Competențele generale: ● Receptarea mesajelor transmise în scris în diferite situații de comunicare ● Producerea de mesaje scrise, adecvate unor anumite contexte ● Realizarea de interacțiuni în comunicarea scrisă ● Transferul și medierea mesajelor scrise în situații variate de comunicare 2. Competențele specifice, corelate cu tipuri de conținuturi. 3. Ariile tematice, actele de vorbire și elementele de construcție a comunicării. 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii germane la îmbogățirea patrimoniului culturii universale; ● Raportarea critică la civilizația germană, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței; ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora; ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba germană; ● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare; Candidații la examenul de bacalaureat pentru limba germană ca limbă moder-nă vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic ale limbii germane, precum și elemente de cultură și civilizație germană, pentru a fi capabili să recepteze, să producă mesaje scrise și să interacționeze în limba germană, în situații date de comunicare. Examenul de Bacalaureat la limba germană modernă 2004 își propune să evalueze, după modelul Cadrului comun european de referință în învățarea, predarea și evaluarea cunoștințelor lingvistice, document al Consiliului Europei: - nivelul competențelor generale ale candidatului; - însușirea conținuturilor; - valorile și atitudinile formate prin însușirea limbii germane; - competențele funcționale esențiale pentru reușita socială a candidaților într-un nou context european: prelucrarea și utilizarea contextuală de informații complexe, gândirea critică, luarea deciziilor și comunicarea în contexte specifice; Totodată, programa de bacalaureat pentru limba germană modernă dorește să ofere o orientare sistemică atât pentru cadrele didactice cât și pentru candidați. III. EVALUAREA NIVELULUI DE CUNOAȘTERE A LIMBII În cadrul probelor orale și scrise, se evaluează nivelul de cunoaștere a limbii germane ca limbă modernă, modul în care candidatul folosește limba în comunicare. Acest lucru presupune evaluarea competențelor lingvistice și a conținuturilor pe care candidatul și le-a însușit pe parcursul anilor de studiu, în conformitate cu programa școlară. III.1. COMPETENȚE EVALUATE III. 1.1. Competența de comunicare orală Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați: ● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de înțelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal în legătură cu textul respectiv, să emită judecăți de valoare, să facă referiri la alte texte cunoscute sau la propria experiență de viată pentru bilingv și 3 - 4 ore săptămânal și să redea conținutul textului, să răspundă la întrebări pentru 1-2 ore săptămânal și minorități /L3. ● identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; ● recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; ● traducere; ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● rezolvarea unor itemi care au drept țintă acest lucru; ● realizarea unui discurs oral convingător, logic și coerent pe o temă dată: - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale; - prezentarea unui film/unei cărți; - descrierea unui obiect, unei persoane/unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute/imaginare; - să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane. - să demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen, utilizînd limba germană potrivit contextului comunicațional. III. 1.2. Competența de comunicare scrisă Pentru a evalua competența de comunicare scrisă, candidaților li se va cere rezolvarea unor sarcini specifice de lucru. Candidații vor fi capabili: ● să înțeleagă sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă; ● să identifice informațiile semnificative din text; ● să rezume textul; ● să comenteze un aspect din text; ● să exprime propriile păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv; ● să recunoască și să utilizeze elemente și structuri gramaticale studiate; ● să analizeze și să interpreteze un aspect/idee din textul dat; ● să folosească corect structurile lexicale studiate; ● sa descrie locuri cunoscute/imaginare, activități; ● să descrie/caracterizeze o persoană; ● să relateze un eveniment/un fapt divers/o întâmplare/o experiență personală. ● să continue un text, o idee, folosindu-se de propria fantezie; ● să construiască un text pe baza unei teme date; ● să redacteze un eseu; ● să comenteze un subiect; ● să exprime și/sau să argumenteze o părere personală/un punct de vedere, pornind de la un text/o temă dată, susținut/ă de exemple relevante, să facă asociații și comparații cu texte cunoscute, situații și experiențe personale sau experiențele altor persoane; III. 2. CONȚINUTURI EVALUATE Conținuturile evaluate pentru toate profilurile, corespund trunchiului comun din programele școlare în vigoare. În consecință, diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând/mărind gradul de dificultate al unui item sau sarcini de lucru) și nu cantitativ, (micșorând/mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). III.2.1. Conținuturi lexicale și tematice Se vor evalua cunoștințele de vocabular specific temelor cuprinse în Programa școlară de limba germană modernă, teme inspirate din realitatea înconjurătoare, din viața de zi cu zi, din experiența elevilor și experiența umană în general, (vezi Nota nr. 2) Temele de examen se vor regăsi în texte autentice de diverse tipuri.

a) Tip de text: autentic: literar, non-literar (vezi Nota nr. 1);

b) Sursa: articole din ziare și reviste, cărți din spațiul germanofon, literatură cultă și populară, broșuri, internet.

c) Lungimea: în funcție de profil: 125 - 350 cuvinte

d) Dificultate: în funcție de profil, dar fără să depășească gradul de dificultate al textelor din manuale;

e) Domenii: domenii tematice cuprinse în programa școlară (Nota nr. 2):

1. Domeniul privat (viața personală): identitate, idealuri și proiecte, sentimente, modă, stil de viață, activități în timpul liber; 2. Domeniul social (societate): ținerii, familia și comunitatea, ținerii și idolii lor, relații/conflicte între tineri/generații, toleranța, sănătate, comunicare pe diverse canale, în diverse situații (cumpărături, turism, servicii), mass-media, mediul înconjurător; 3. Domeniul educație și profesie: școală, ocupații, profesii, piața muncii; 4. Domeniul știință și cultură: patrimoniul național și germanofon în cadrul european - personalități, opere, obiceiuri, tradiții, sărbători, evenimente; III.2.2. Elemente structurale funcționale III.2.2.1. Acte de vorbire Candidații vor fi capabili să folosească actele de vorbire în diverse situații de comunicare prevăzute de Programa de limba germană pentru ciclul liceal. III.2.2.2. Forme de comunicare în scris Candidații vor fi capabili de: - a completa un formular, tabel, schemă cu ajutorul unor indicații orale/scrise; - a redacta un text funcțional: bilet, telegramă, felicitare, CV, scrisoare personală sau oficială, anunț, text publicitar, reclamație; - a redacta o povestire, descriere, caracterizare; - a redacta un eseu structurat/nestructurat, aducând argumente în sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III.3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru:

a) Proba orală: timp de lucru: 15 minute

: timp de prezentare: 10 minute

b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore

IV.2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore studiate pe săptămână. La alcătuirea itemilor se va ține cont de trunchiul comun tuturor profilurilor, iar diferențierea se va face din punct de vedere calitativ. TOATE SUBIECTELE SUNT ELABORATE ÎN CONCORDANȚĂ CU PROGRAMA ȘCOLARĂ, FĂRĂ A REFLECTA ÎN MOD SPECIAL VIZIUNEA UNUI MANUAL ANUME! Textele necunoscute/nestudiate la clasă folosite pentru cele două probe de examen nu exclud studierea textelor din manuale, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să învețe a aborda un text necunoscut; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre ale limbii; - să învețe cuvinte și expresii noi, sensuri variate ale cuvintelor în diferite contexte; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să le consolideze pe cele vechi; - să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; - să învețe cum să găsească anumite detalii sau exemple pentru susținerea opiniilor personale; - să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris. Bacalaureat 2004 Programa pentru limba germană modernă Nota nr. 1 Textsorten ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Rezepte

Teletext ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Briefe

Anleitungen

Durchsagen

Literarische Texte (Auszlige)

Graffiti

Handzettel

Fuhrungen

Fahrscheine

Videotext

Computerbildschirmtext

Plakate

Zeitungsartikel

Vorschriften

Anschlage

Lieder

Speisekarten

Bericht

Geschâftsbrief

Bedienungsanleitungen

Mitteilung

Etiketten und Aufschriften Werbeschriften

Visitenkarten

Schilder

Artikel

Prasentation

Zusammenfassungen

Resourcen:

Lehrb'fccher

Reader

Literaturbl'fccher

Prospekte

W'f6rterb'fccher

Zeitungen

Zeitschriften

Plakate

Alben

Fahrplâne

Landkarten

Stadtplâne ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Nota nr. 2

Beschreibungskategorien zum Wortschatz ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Bereich Orte

Instituti- Personen

Objekte

Ereignisse

Handlun- tutionen

gen ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Privat Haus, -Familie -Verwandte - Einrich- -Familien- Lebensrouti

Zimmer

Freundes- -Freunde

tungenund

feiern - Garten

und -Bekannte

M'f6bei; -Krankheit

nenz.B.: (eigenes/r, Bekannten- -Kleidung -Zwischen- anziehen,

der Familie, netzwerke -Hausgerăte falie

ausziehen,

von -Spiel -und -Unfălle

essen,

Freunden,

Werkzeug -natiirliche waschen,

von -K'f6rper

Phanomene

basteln,

Bekannten)

pflege -Feste

u.s.w. -eigener -Freizeit-, -Besuche

Gartenarbeit

Platz

Reise- und -Hobbys

im Heim,

Sportaus- Unterhal-

Hotel usw.

r'fcstung

tung -auf dem

Land am See,

Meer -im Gebirge ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Sozial -offentliche -Behorden -Mitglieder -Geld, -Zwischen- -Einkaufen

Răume: -Vereine

der Offent- Formulare falie

und

StraBe, - lichkeit -Programme -Unfălle 'f6ffentliche

Platz,

Gesellsc- -Beamte -Mahlzeiten-Versamm- Dienste (în

Parkusw.

haften -Verkăufer -Getrănke

lungen

Anspruch

offentliche -politische -Lehrer -Snacks -Geldstrafen nehmen)

Verkehrs- Parteien -Arzt -Personal- -Spiele, -medizi-

mittel -Kirchen -Polizisten

ausweis,

Wett- nische -Geschăfte -Sicher-

Passe,

bewerbe

Dienste (în -Mârkte

heitskrăfte F'fchrer- Anspruch -Kranken- -Fahrer

scheine

nehmen)

hăuser -Schaffner - fahren, -Arztpraxen -Passagiere

wandern, -Stadien -Kellner

reisen -Sportplătze -Kunden -'f6ffentliche -Sporthallen -Empfangs- Unterhaltun -Restaurant,

personal

g und

Kneipe, -Priester,

Freizeit- Hotel

Pfarrer

aktivităten -Sport,

Spiele ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Schule -Schulen, -Schule, -Lehrende, - -erster und Routinen în: Und

Aula,

Berufsschul Lehrkorper Schulunifor letzter -Schulver- Beruf

Klassen- e, -Eltern

Schultag,

samm- raum,

Universitat -Klassen- -Schreib-, Sch'fcler- lungen,

Schul- -Wissen- kameraden, Mal- und

austausch

Lehrerkon- hof, Hoch- schafts-und Sudierende Bastelmate- -Spiele,

ferenzen,

schule,

Forschungs- - rial

Pause

Unterricht,

Universitat, Institute Arbeitgeber Schulaus- -Seminare

Spielen,

Seminar- -Firmen,

r'fcstung und

und

Pausen,

răume, -Staats-und Arbeit- -kleidung Ubungen

Laborarbeit,

Schul- multination nehmer -audio- -Disku-

Hausaufga- vertretung

ale

Kollegen

visuelle

ssionen

ben, Team- - Unternehme -verschiede- Gerăte -Beratungs-

arbeit

Wohnheime

ne -Tafel und gesprăche

Verwaltung,

Laboratorie -Gewerk- Berufsbene- Kreide

Ausverkăuf

Manage- n

schaften

Nungen -Computer

ment, -Mensa -B'fcroaus- -Messen

Produktion- -B'fcros

stattungen

vorgăngen,

Werkstâtten -Tiere,

B'fcrovorgăn -Bauernh'f6fe

Pflanzen - -Lăden,

gen, -Geschăfte

Transport, -Hotels

Verkaufen

usw. -Computer- arbeit -Reinigung ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Bildung -Museen

Wissen- Beamten,

Kunstge- -Veranstal- Routinen în

Theatersale schafts- und Schauspiele genstănde tungen -Veranstal- -Kinosăle

Kulturinstit

r, -Alben -Auf- und

tungen

Konzertsăle

u- Kiinstler, Musikinstru Vorf'fchrun- -Auf- und

Bibliotheke tionen

Publikum, - gen

Vorfiih- n

Kritiker

mente -Festivale

rungen -Ausstel- Eintrittskart -Bespre- -Festivale

lungs- e

chungen

Bespre- răume

Prospekte, -Empfănge

chungen -Veranstal- Plane, Pro- -Konferen -Empfăngen

tungsrăume

gramme,

zen -Konferen- Mal-, Spiel-

zen

und

usw.

Bastel- material ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA ITALIANĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține, ca probă obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină la probele opționale. Examenul de limba italiană va păstra aceeași structură în ceea ce privește: ● probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); ● repartizarea în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal: 1-2 ore, 3-4 ore (indiferent de nivel, L1 sau L2), bilingv și Minorități/L3, pentru ambele probe (oral și scris); ● competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte). Atât pentru proba orală, ca probă obligatorie, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, inclusiv Minorități, vor fi evaluați pe baza unor texte nescunoscute/nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut/nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale)/reformularea textului prin contragere/reducere. Candidații pot face trimiteri la/asociații cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată. ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: ● folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; ● răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei întâmplări/unei experiențe personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/unei idei/ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile/conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) în situație de examen. 2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: ● să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut/nestudiat la clasă prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală/multiplă/răspuns la întrebări/text lacunar,etc./rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. ● să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o tema dată; - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba italiană a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități). III. CONȚINUTURI 1. LIMBA ITALIANĂ: 1-2 ore, 3-4 ore și bilingv 1.1. TEMATICA Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general: ● Viața personală și socială: problemele adolescenței (alegerea unei meserii, șomajul, droguri, tutun, alcool, SIDA; conflict între generații,

; valori și non-valori umane, drepturile omului; angajarea socială; ținerii și idolii lor, pasiuni și sentimente (prietenia, solidaritatea,

, petrecerea timpului liber (lectura, muzică, sport,

● Viața cotidiană:: relații și conveniențe sociale (în familie, în magazin, pe stradă, corespondență,

; viața cultural-artistică (spectacole, muzică

,mass-media, publicitate; turism, mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului); marile probleme și conflicte ale epocii contemporane la început de mileniu III ● Spațiul cultural italian: patrimoniul turistic, artistic și cultural italian și european; evenimente marcante istorico-culturale italiene, personalități; artă, cultură și civilizație (mituri ale culturii italiene, cinematografia italiană reprezentativă); ● Comunitatea europeană: spirit comunitar, interculturalitate. 1.2. ACTE DE VORBIRE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba italiană pentru ciclul liceal *): - a angaja, a continua, a încheia o conversație - a prezenta / a face o expunere pe o temă dată - a realiza descrieri / prezentări de locuri, obiecte, persoane, orașe - a exprima o opinie, o judecată / a argumenta - a exprima gusturi și preferințe - a relata (o discuție, un eveniment, o suită de evenimente) - a rezuma o discuție - a-și exprima acordul /dezacordul - a exprima îndoiala, satisfacția, regretul - a exprima posibilitatea / imposibilitatea - a exprima intenția de a face / a nu face ceva - a exprima necesitatea /obligația - a exprima admirația / dezaprobarea - a exprima stări emoționale 1.3. COMUNICARE IN SCRIS - a rezuma un text - a caracteriza o persoană, personaj - a redacta o scrisoare, un CV - a redacta o povestire, o descriere (obiecte, persoane, personaje) - a redacta un eseu 1.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba italiană pentru ciclul liceal*). __________________

Notă

*) conținuturi comune, L1 și L2, conform Programei școlare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5128 / 21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/ 31.05.2001; Programa școlară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001.

Lexic:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, familii

de cuvinte)

Articolul:

hotărât, nehotărât, partitiv;

Substantivul: gen, număr; exprimarea cazurilor; nominalizarea.

Adjectivul:

acordul adj. calificativ; gradele de comparație (forme

sintetice); sensul și comportamentul unor adjective în fun- cție de poziția față de substantiv (buono, grande, alto,

bravo, semplice, vecchio, certo, qualunque, qualsiasi,

diverso); adjective pronominale (posesive, demonstrative,

interogative și nehotărâte).

Numeralul:

cardinal, ordinal, distributiv; exprimarea secolelor, a

procentelor; a operațiilor aritmetice.

Pronumele:

personal (de politețe, N., D., Ac., forme combinate), poziția

proclitică și enclitică a pronumelui personal față de verb,

pronumele posesiv,, demonstrativ, relativ, interogativ,

nehotărât (forme frecvente); locul prenumelor personale (C.O.D. și C.O.I) în propoziții afirmative, negative și

imperative; pronumele ne și ci (vi).

Verbul:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, trecut), conjunctiv (prezent, trecut), imperativ,

infinitiv (prezent, trecut), gerunziu (prezent, trecut),

participiu (prezent, trecut), acordul participiului trecut;

diateză activă, reflexivă și pasivă.

Adverbul:

tipuri, gradele de comparație;

Prepoziția:

prepoziții și locuțiuni prepoziționale, prepozițiile

articulate și folosirea prepozițiilor.

Conjuncția:

conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale, coordonatoare,

subordonatoare.

Sintaxa:

concordanța la indicativ; folosirea conjunctivului:

după verbe de voință, îndoială, sentimente, după

conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii

impersonale; concordanța la conjunctiv; exprimarea:

cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetice); 2 LIMBA ITALIANA: MINORITĂȚI 2.1. TEMATICĂ ● Universul personal: identitate; adolescența, vârsta aspirațiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzică, excursii, formarea culturală, Internet

, C.V.; gustul aventurii cunoașterii. ● Viața cotidiană: poștă; mijloace de transport; strada: automobilul și semnele de circulație; călătoria, mijloc de cunoaștere, (la mare, la munte, la țară); corespondența personală; fenomene sociale negative (violență, rasism, droguri, alcool, tutun); mediul înconjurător (flora, fauna, protecția mediului). ● Spațiul cultural italian: obiective turistice și culturale (monumente, orașe); sărbători tradiționale; bucătăria italiană; muzica și cinematografia italiană, personalități ale spațiului cultural italian. 2.2. ACTE DE VORBIRE - a se prezenta - a angaja, a continua, a termina o conversație - a cere / a da informații (de orientare, de timp, oră, întâlnire, program de lucru,

- a exprima o opinie personală - stări sufletești, evenimente - a exprima o stare fizică - a exprima gusturi și preferințe - a exprima o dorință, un sentiment (satisfacție, bucurie, teamă

- a propune / a invita, a accepta / a refuza - a cere cuiva ceva / a comanda - a exprima acordul / dezacordul - a se scuza, a răspunde la scuze - a face o urare, a felicita - a sfătui, a recomanda - a exprima posibilitate, imposibilitatea 2.3. COMUNICARE ÎN SCRIS - a redacta un dialog scurt, un comentariu - a redacta o descriere (peisaje, obiecte, persoane) - a redacta un text pe o temă familiară - a redacta scrisori personale - a rezuma un text 2.4. CONȚINUTURI LINGVISTICE

Articolul:

hotărât, nehotărât, partitiv, folosirea articolului

Substantivul: gen, număr, substantive cu plural neregulat

Adjectivul:

adjective calificative, grade de comparație și

comportamentul adjectivelor "bello" și "quello".

Pronumele:

personal (subiect, C.O.D. și C.O.I.), interogativ, relativ,

demonstrativ, nehotărât; forme combinate de pronume.

Numeralul:

cardinal, ordinal, exprimarea procentelor și a secolelor.

Verbul:

modul indicativ, modul conjunctiv (prezent, trecut,

imperfect, mai mult ca perfect), modul condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea

modului conjunctiv; concordanța timpurilor la modul

indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă.

Adverbul:

de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele

ne și ci (vi) Prepoziția:

prepoziții simple și articulate.

Conjuncția:

conjuncții coordonatoare și subordonatoare _________

Notă

**) conținuturi Minorități, conform programei școlare de Limba italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculară Limbă și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limba italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5128/21.12.1999 și modificată prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001; Programa școlară de Limba italiană pentru clasele a XI-a - a XII-a au fost aprobate prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 4805/05.10.2000 și modificate prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. 1.4./2.4. TEXTE. Textele de examen vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități. Aceste texte vor fi selectate din cărți, ziare, reviste în limba italiană. IV. PRECIZĂRI 1. Timpul de lucru este:

a) proba orală: 15 minute;

b) proba scrisă: 3 ore.

2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. ____________ Pentru informații teoretice suplimentare, se poate consulta capitolul Considerații generale din Programa de Limba Engleză pentru bacalaureatul 2003 PROGRAMA: LIMBA PORTUGHEZĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile Legii învățământului în vigoare, toți absolvenții învățământului liceal vor susține un examen oral la una din limbile moderne studiate, ca probă obligatorie (proba b). De asemenea, pot alege o limbă modernă pentru examenul scris, ca probă opțională (proba e sau f). Luând în considerare noul Plan-cadru pentru învățământul liceal și Programele școlare, examenul de bacalaureat 2004 menține aceeași structură în ceea ce privește: - probele (orală, ca probă obligatorie, sau scrisă, ca probă la alegere); - competențele de evaluat, și, în general, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte); - repartizarea pe categorii de teste, pentru ambele probe (oral și scris), în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal: ● 3-4 ore ● bilingv Atât pentru proba orală, cât și pentru proba scrisă, candidații tuturor profilurilor, vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute / nestudiate la clasă. Pentru toate profilurile, accentul se va pune pe abilități de comunicare orală sau în scris și nu pe conținutul textelor din manuale. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Competențele generale și specifice sunt aceleași pentru toate profilurile (3-4 ore și clase bilingve), în funcție de probă (oral/scris). 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și clase bilingve 1.1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - răspuns la întrebări (chestionar); - traducere / retroversiune; - rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere; - exprimarea propriilor păreri în legătură cu o afirmație / ideile / conținutul textului dat, comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului respectiv. Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viață. ● să demonstreze capacitatea de exprimare prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot, parcursul comunicării orale; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale; prezentarea unui film / unei cărți; descrierea unui obiect, unei persoane / unui personaj, unei activități, unor locuri cunoscute / imaginare; prezentarea / comentarea unui subiect, printr-un discurs (monolog) convingător, logic și coerent pe o temă dată, integrând exemple relevante și un punct de vedere personal. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ● sa demonstreze capacitatea de a participa activ la o conversație (interacțiune orală) în situație de examen. 1.2. PROBĂ SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: ● să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin: - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate; - identificarea informațiilor semnificative din text: exerciții (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar etc.) / rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutului textului; comentarea unui paragraf / unei idei / ideilor textului. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - valorificarea adecvată a competențelor lingvistice dobândite (lexicale, semantice, gramaticale, de ortografiere corectă); - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unor întâmplări / unei experiențe personale; - descrierea unor obiecte / locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante; - construirea unui interviu / dialog situațional (pornind sau nu de la reperele oferite de text); - redactarea unui C.V. / unei cărți poștale / felicitări / scrisori (personale / administrative) integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - construirea unui discurs logic și coerent, pe baza unei teme, pornind de la o afirmație / un text dat: continuarea unui text / unei idei, comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere; redactarea unui eseu structurat / liber. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat: prin traducerea în / din limba portugheză a unui text literar (clase bilingve) / neliterar (3-4 ore). III. CONȚINUTURI 1. LIMBA PORTUGHEZĂ: 3-4 ore și bilingv 1.1 ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire a vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). 1.2 ACTE DE VORBIRE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elemente și structuri lexicale corespunzătoare actelor de vorbire prevăzute de Programa de limba portugheză pentru ciclul liceal: - a se prezenta, a prezenta pe cineva - a se prezenta într-un interviu de angajare / C.V. - a vorbi despre sine - a vorbi despre starea fizică - a face o expunere pe o tema data - a exprima un raționament / o judecată - a exprima o opinie personală / stări / sentimente - a argumenta o opinie personală - a relata evenimente - a descrie locuri, persoane, obiecte - a da, a cere informații practice cuiva - a exprima gusturi și preferințe - a sfătui pe cineva / a cere cuiva să facă ceva / a interzice - a situa în spațiu și timp - a exprima cantitatea / calitatea; a compara - a propune / a invita, a accepta / a refuza - a-și exprima acordul / dezacordul - a face o urare a felicita - a rezuma un text (idei esențiale) - a participa la o conversație / interacțiune orală (în situație de examen) 1.3 CONȚINUTURI LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform Programei de limba portugheză pentru ciclul liceal.

Lexic:

relații semantice (sinonime, antonime, omonime, paronime,

familii de cuvinte), câmp lexical / semantic, conotație /

denotație.

Articolul: hotărât, nehotărât; contragerea. Substantivul: gen, număr;

exprimarea cazurilor; nominalizarea (formarea substantivelor

pornind de la un verb).

Adjectivul: adjectivul calificativ, acord; gradele de comparație;

adjectivul posesiv; demonstrativ.

Numeralul: cardinal și ordinal.

Pronumele: personal, forme, pronumele personal cu funcție de subiect,

complement direct, complement indirect; Formas de tratamento;

pronumele posesiv, demonstrativ, relativ și nehotărât.

Verbul:

modul indicativ (timpuri simple și compuse), condițional (prezent, perfect), conjunctiv (prezent, imperfect, perfect,

mai mult ca perfect, viitor), imperativ (afirmativ și negativ);

forme nominale (infinitivul impersonal și personal, gerunziu

simplu și compus, participiu);

perifraze verbale uzuale: estar a, ter de, ter que, haver de

inf., ir

inf., ir a

inf., vir a -f inf., acabar de,

precisar de.

verbe auxiliare: ter, haver, ser, estar.

folosirea verbelor ser și estar.

diateza pasivă; conjugarea pronominală, cu pronume personale (o, a, os, as), conjugarea pronominală reflexivă.

Adverbul:

de afirmație, negație; adverbe de timp, de loc, de mod;

locuțiuni adverbiale; gradele de comparație; adverbele ca și

la - utilizare emfatică.

Prepoziția: folosirea prepozițiilor: a, de, em, com, por, para, ate,

desde; contragerea cu articol sau pronume; locuțiuni

prepoziționale.

Sintaxa propoziției: subiectul, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstanțiale.

Sintaxa frazei: concordanța la indicativ; concordanța la conjunctiv;

folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială,

sentimente, verbe de opinie, după conjuncții, locuțiuni

conjuncționale, expresii impersonale, în propoziții relative;

exprimarea cauzei, scopului, ipotezei, consecinței, concesiei,

condiției, comparației.

Tipuri și forme de fraze: activă, pasivă, negativă, impersonală;

imperativă, exclamativă, interogativă, emfaza 1.4 TEXTE ȘI TEME pentru comunicarea orală și scrisă Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba portugheză;

b) Tipul de test: test autentic literar / neliterar;

c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150-350 de cuvinte);

d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba portugheză, dar vor diferi ca grad de dificultate, în funcție de profil. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ (pliant turistic, ghid, expunere, eseu). ♦ TEME Temele pentru monologuri sau redactări sunt inspirate din tot ceea ce reprezintă realitatea înconjurătoare, viața de fiecare zi, experiența personală și experiența umană în general: ● Viața personală și socială: identitate (C.V.); relații între tineri, idealuri și proiecte, ținerii și comunitatea, ținerii și idolii lor; familia: membrii, ocupații; sănătate (droguri / SIDA / tabagismul / alcoolul

etc.; ● Viața cotidiană: convorbiri telefonice; magazine; mijloace de transport; restaurant, hotel, camping, aeroport, gară, poștă, bancă, meteo etc.; ● Timp liber: fim-de-semana / vacanță; călătorii, activități (lectură, sport, muzică, dans) etc.; ● Societate; educație; cultură (cinema, teatru, muzee, festivaluri

; mass-media; modă; conflicte între generații; muncă / șomaj; violență / non-violență etc.; ● Mediul înconjurător: oraș / sat; poluarea și ocrotirea mediului înconjurător etc.; ● Spațiul lusofon: Portugalia contemporană (evenimente marcante); orașe și provincii; obiceiuri, tradiții, sărbători; personalități culturale și științifice; lusofonia și țările lusofone; ● Comunitatea europeană: locuri și monumente europene (inclusiv din România); patrimoniul cultural, științific și tehnic european (inclusiv contribuții și personalități românești); ecouri ale culturii românești în plan european; instituții europene. IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute Proba scrisă: - timp de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (de probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ (micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). 3. Textele necunoscute folosite pentru cele două probe de examen nu exclud sau nu trebuie să neglijeze, sub nici o formă, studierea textelor din manual, deoarece acestea sunt cele mai bune surse pentru ca elevii: - să se exprime mai corect și să comunice mai bine oral și în scris; - să-și însușească structuri gramaticale noi și să și le consolideze pe cele vechi; - să se familiarizeze cu diferite genuri, stiluri și registre; - să învețe a considera și a aborda orice text nou din manual ca pe un text necunoscut; - să învețe cuvinte și expresii noi și să învețe sensuri variate ale aceluiași cuvânt în contexte diferite; - să învețe să analizeze și să comenteze un text, exprimând opinii și judecăți de valoare personale; - să-și îmbogățească cunoștințele legate de cultura și civilizația portugheză. PROGRAMA: LIMBA RUSĂ STATUTUL DISCIPLINEI În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 268/2003 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995, precum și în conformitate cu Metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2004, absolvenții de liceu, învățământ de zi, seral și fără frecvență, au dreptul de a susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă într-una din situațiile următoare: ● Limba rusă ca limbă modernă - probă orală comună pentru toate filierele și specializările; ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere din aria auriculară corespunzătoare specializării, pentru filiera teoretică - specializarea filologie; ● Limba rusă ca limbă modernă - probă scrisă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decât cele susținute anterior - pentru toate filierele, profilurile și specializările, cu excepția specializării filologie din cadrul filierei teoretice. Programa pentru examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) este întocmită pe baza noului Curriculum Național, aplicat în sistemul de învățământ începând cu anul școlar 1999-2000*1), și avizată de Comisia Națională de Limba rusă - în data de 30.06.2003. _______________ *1) Absolvenții claselor a XIII-a, promoția 2004, precum și absolvenții de liceu din promoțiile anterioare (curs de zi, seral și fără frecvență) vor susține examenul de bacalaureat la Limba rusă ca limbă modernă după prezenta programă. Parte a Curiculum -ului național, Programele școlare de Limba rusă pentru clasele a IX-a - a XII-a, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordin al Ministrului ar. 3915/31.05.2001, stabilesc: 1. Competențe generale: ● Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare ● Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare 2. Competențe specifice - corelate cu tipuri de conținuturi - pentru fiecare an de studiu 3. Arii tematice, acte de vorbire și elemente de construcție a comunicării. 4. Valori și atitudini, comune tuturor programelor: ● Conștientizarea contribuției limbii ruse la îmbogățirea patrimoniului culturii universale ● Raportarea critică la civilizația rusă, acceptarea diferențelor și manifestarea toleranței ● Conștientizarea stereotipurilor culturale și combaterea acestora ● Dezvoltarea gândirii autonome, critice și reflexive prin receptarea unei varietăți de texte în limba rusă ● Manifestarea flexibilității în cadrul schimbului de idei în diferite situații de comunicare TIPOLOGIA PROGRAMELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT Respectând tipologia generală a structurii planului de învățământ privind studiul limbilor moderne în liceu, examenul de bacalaureat 2004 la disciplina Limba rusă (ca limbă modernă) se va desfășura după următoarele tipuri de programe: ● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (3 ore săptămânal): licee teoretice, specializarea filologie și licee militare MApN (specializarea matematică-informatică); ● Programa 1A, Limba rusă - prima limbă modernă (2 ore săptămânal): licee teoretice, celelalte specializări; ● Programa 1B, Limba rusă - prima limbă modernă (2-3 ore săptămânal): licee tehnologice și vocaționale (cu excepția liceelor militare MApN, specializarea matematică-informatică); ● Programa 2, Limba rusă- a doua limba modernă (1-2 ore săptămânal): toate filierele, profilurile și specializările care au prevăzute două limbi moderne în trunchiul comun; ● Programa 3, Limba rusă - a treia limbă modernă (1-2 ore săptămânal): pentru minorități și pentru absolvenții de liceu care au început studiul limbii ruse în clasa a IX-a, Prezenta programă de bacalaureat selectează acele competențe specifice care vor fi evaluate prin probele de examen și care vor arăta în ce măsură cunoștințele achiziționate de absolvenții de liceu sunt valorificate sau aplicate practic în comunicare. Atât la proba orală, cât și la proba scrisă, candidații care au studiat limba rusă ca limbă modernă 3 ore săptămânal vor fi solicitați să demonstreze capacitatea de înțelegere a unui text necunoscut, să formuleze aprecieri unanim acceptate sau personale, să facă referiri la elemente de cultură și civilizație rusă sau universală. Pentru elevii care au studiat limba rusă în regim de 1 - 2 ore săptămânal și pentru minorități, la baza probelor de examinare și evaluare vor sta texte din manualele școlare în vigoare. PROGRAMA 1A COMPETENȚE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare. ● Identificarea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ de specialitate/ narativ/ descriptiv ● Selectarea unor informații din texte diferite, pentru a îndeplini o sarcină de lucru ● Desprinderea esențialului din texte literare/ narative/ descriptive/ discursuri/ interviuri/ articole și identificarea atitudinii vorbitorului 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, sub forma unor descrieri/ povestiri orale sau scrise ● Redactarea unor texte funcționale (scrisori, chestionare, CV, interviu) ● Redactarea unui eseu structurat/ nestructurat pe o temă de interes, cu prezentarea argumentată a propriei opinii ● Completarea unor texte lacunare legate, valorificând informații achiziționate pe o temă dată 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orala sau scrisă ● Comentarea succintă a unor opinii sau afirmații exprimate în formă orală sau scrisă și formularea de argumente pro sau contra ● Formularea de răspunsuri la un chestionar/ interviu, cu motivarea opțiunii ● Exprimarea de sentimente/atitudini față de fapte, evenimente, idei vehiculate într-un text dat ● Redactarea unor scrisori de răspuns, pe o temă dată, adresate diverșilor destinatari, vizând diferite scopuri de comunicare (pentru a obține, a informa, a convinge, a invita) 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ● Reformularea unor replici (într-un dialog) sau a unor scurte texte ● Rezumarea, într-un număr determinat de cuvinte sau rânduri, a unui text autentic (publicistic, literar, de specialitate) ● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă ● Traducerea în/ din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unui text autentic de dimensiune și dificultate medie ● Parafrazarea unui citat prin raportare la propria experiență PROGRAMA 1B COMPETENȚE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare ● Selectarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj formulat în limba standard, pe un subiect cunoscut/ din domeniul vocațional ● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Rezumarea conținutului unui text, într-un număr dat de cuvinte sau rânduri ● Motivarea atitudinii adoptate față de diferite aspecte prezentate într-un mesaj ● Redactarea unor povestiri/ descrieri/ rezumate/ compuneri/ eseuri/ caracterizări pe subiecte de interes general 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Completarea unui chestionar în care se solicită și exprimarea unui punct de vedere personal față de o anumită problemă ● Formularea de răspunsuri la întrebări pornind de la un text de informare generală sau din domeniul specialității ● Redactarea unor texte funcționale, ca răspuns la o ofertă/ la o scrisoare personală 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ● Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă ● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unor texte de lungime și dificultate medie ● Transpunerea unor informații din limbajul de specialitate în limbaj comun PROGRAMA 2 COMPETENȚE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare ● Selectarea detaliilor dintr-un mesaj exprimat în limba standard ● Desprinderea ideilor principale dintr-un text de informare generală/ publicistic/ literar pe o temă cunoscută ● Selectarea informațiilor relevante din mai multe texte, pentru a realiza o sarcină de lucru 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Relatarea coerentă a unui eveniment real sau imaginar, utilizând descrieri, comparații ● Prezentarea de fapte, argumente și informații pentru a susține o idee sau o apreciere ● Redactarea unor scrisori în care se prezintă fapte, întâmplări, evenimente, experiențe personale 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orală sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu, cu întrebări deschise sau închise ● Redactarea unei scrisori de răspuns, cu exprimarea unor gânduri și sentimente ● Comentarea succintă a unui punct de vedere exprimat într-un citat, proverb, aforism 4. Transferul și medierea mesajelor orale sau scrise în situații variate de comunicare ● Reformularea unui paragraf prin reducerea la una-două idei ● Traducerea din limba rusă, cu ajutorul dicționarului, a unor texte de informare generală, de lungime și dificultate medie PROGRAMA 3 COMPETENȚE EVALUATE 1. Receptarea mesajelor transmise oral sau în scris în diferite situații de comunicare ● Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj exprimat în limba standard ● Sesizarea ordinii logice/ cronologice a unor fapte sau evenimente prezentate într-un text pe o temă de interes general 2. Producerea de mesaje orale sau scrise, adecvate unor anumite contexte ● Susținerea unui dialog situațional prin oferirea și solicitarea de informații pe teme familiare ● Formularea de întrebări și răspunsuri pe o temă dată ● Descrierea unor persoane/ locuri; relatarea succintă a unor evenimente din universul familiar ● Redactarea unui text scurt pe teme generale, într-un număr limitat de cuvinte/ rânduri/ enunțuri 3. Realizarea de interacțiuni în comunicarea orala sau scrisă ● Formularea de răspunsuri la un chestionar simplu pe teme de interes ● Comentarea pe scurt a unei informații, opinii pe o temă familiară ● Redactarea unei scurte scrisori personale de răspuns, în care se oferă/ se solicită informații din domenii cunoscute CONȚINUTURI Candidații la examenul de bacalaureat vor trebui să stăpânească sistemele fonologie, lexical, gramatical și stilistic al limbii ruse specificate în programele școlare în vigoare, pentru a demonstra capacitatea de a recepta și produce mesaje orale/ scrise, precum și de a interacționa în situații de comunicare enunțate, corespunzător următoarelor arii tematice: ARII TEMATICE Programa 1A (2-3 ore), Programa 1B, Programa 2 Adolescentul despre sine: portret fizic și moral, aptitudini, interese, pasiuni, aspirații, planuri de viitor (locuri de muncă și profesii), CV, studiu și timp liber. Adolescentul în interacțiune socială: relații interumane (în familie, în școală, în cercul de prieteni, dialogul generațiilor*), orașul/ satul natal, universul citadin (transport, servicii, instituții socio-culturale și de loisir, tradiție și modernitate*), mas s-media*). Adolescentul și natura: spațiul geografic, timp-natură-anotimpuri, protecția mediului înconjurător, rezervații naturale*). Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă: - Istorie-geografie: locuri istorice, evenimente și personalități istorice (Petru I)*), zone geografice (Baikal, Siberia, Volga*). - Mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg): obiective turistice, muzee, itinerare turistice și spirituale*). - Literatura: scriitori (A.S.Pușkin, M.I.Lermontov*), I.S.Turgheniev*), F.M.Dostoievski, A.P.Cehov*), I.N.Tolstoi, S.A.Esenin, B.I.Pasternak*) curente literare (romantismul și realismul rus în context european, curente moderniste)*). - Arta: muzica (P.I.Ceaikovski), pictura (I.E. Repin, I.I.Levitan). - Specific național: obiceiuri și tradiții, artizanat*) ____________

Notă

*) Temele marcate cu asterisc și scrise cu italice sunt obligatorii numai pentru specializările cu 3 ore săptămânal.

Programa 3 Adolescentul despre sine: naționalitate, domiciliu, starea sănătății, însușiri fizice și morale, activități curente, timp ocupat și timp liber (excursii, vizite la muzee, practicarea sportului), pasiuni, opțiuni profesionale. Adolescentul și mediul social: familia, cercul de prieteni, școala, orașul/ satul natal, instituții și servicii (la magazin, la gară, la aeroport). Adolescentul și natura: lumea vie, protecția mediului înconjurător, timp-natură-anotimpuri, rezervații naturale (Delta Dunării). Adolescentul și spațiul de cultură și civilizație rusă: Rusia (prezentare generală), mari orașe (Moscova, Sankt-Petersburg), personalități și domeniile lor de activitate (A.S.Pușkin, L.N.Tolstoi, S.A.Esenin, V.M.Șukșin). ACTELE DE VORBIRE și STRUCTURILE LEXICO-GRAMATICALE necesare construirii comunicării în cadrul ariilor tematice menționate mai sus sunt cele prevăzute de programele școlare în vigoare, aprobate prin Ordin al Ministrului nr.3371/02.03.1999, 5128/21.12.1999 și 5364/15.12.2000 și modificate prin Ordin al Ministrului nr. 3915/31.05.2001, care au fost publicate în seria "Curriculum Național". STRUCTURA PROBELOR DE EXAMEN A. PROBA ORALĂ (PROBĂ OBLIGATORIE) Examinarea candidaților la proba orală se va face pe baza unui bilet de examen care va conține - pentru toate tipurile de programă (1A, 1B, 2,3) - trei subiecte, fiecare dintre acestea evaluând competențe diferite. Subiectul 1: va consta dintr-o autoprezentare și din susținerea unui scurt dialog situațional (cu profesorul examinator) pornind, de la o temă indicată pe bilet. Subiectul 2: va consta din lectura expresivă a unui text și din rezolvarea unor exerciții pe baza acestuia. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programa 1A (3 ore săptămânal), se va propune lectura unui text necunoscut Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A (2 ore săptămânal), 1B, 2 și 3 se va propune lectura unui text cunoscut. Subiectul 3: va consta din prezentarea monologată a unei teme date, referitor la textul citit. B. PROBA SCRISĂ Verificarea candidaților la proba scrisă va consta din rezolvarea a patru subiecte. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după programele 1A, 1B și 2, subiectele vor fi structurate corespunzător celor patru tipuri de competențe generale (de receptare, de producere, de interacțiune, de transfer și mediere). Subiectul 1: Rezolvarea unor sarcini de lucru pornind de la un text dat (răspunsuri la întrebări, completarea unui text lacunar, ordonarea logică/ cronologică a unor enunțuri, desprinderea ideilor principale, extragerea unor detalii dintr-un text etc.) urmărește evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris. Subiectul 2: va consta din redactarea unui eseu structurat/ nestructurat, a unei compuneri, relatarea unei întâmplări sau a unui eveniment etc., susținerea și argumentarea opiniei personale referitoare la o temă dată, pornind de la un stimul (citat, proverb, aforism, imagini etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de producere a mesajului scris. Subiectul 3: va consta din redactarea unor texte funcționale (scrisoare de intenție, scrisoare personală de răspuns, formularea de răspunsuri la un chestionar, CV etc.). Aceste sarcini de lucru vor evalua competentele de interacțiune în comunicarea scrisă. Subiectul 4: va solicita candidaților să rezume un text, să parafrazeze un citat, să reformuleze idei incluzând un punct de vedere propriu, să traducă un text etc. Aceste sarcini de lucru urmăresc evaluarea competentelor de transfer și mediere a mesajului scris. Pentru absolvenții care vor susține examenul de bacalaureat după Programa 3, cele patru subiecte vor fi structurate corespunzător competențelor generale de receptare, de producere și de interacțiune. Cerințele exercițiilor privind sarcinile de lucru vor fi formulate în limba rusă, clar, concis și la obiect, fără a se da modele de rezolvare. Enunțurile exercițiilor vor fi însoțite și de stimuli (texte, citate, aforisme, elemente grafice etc.) pe baza cărora urmează să fie redactată lucrarea, indicându-se, după caz, numărul de cuvinte sau de rânduri. C. MODUL DE NOTARE Punctajul maxim pentru rezolvarea corectă a tuturor subiectelor înscrise în proba de examen este de 100 puncte, distribuite după cum urmează:

PROBA ORALĂ PROBA SCRISĂ

PROBA SCRISĂ

Subiectul 1 = 25 puncte (25%) Subiectul 1 = 20 puncte (20%)

Subiectul 2 = 35 puncte (35%) Subiectul 2 = 30 puncte (30%)

Subiectul 3 = 30 puncte (30%) Subiectul 3 = 20 puncte (20%)

Subiectul 4 = 20 puncte (20%)

Din oficiu = 10 puncte (10%) Din oficiu = 10 puncte (10%)

TOTAL = 100 puncte

Nota finală se va calcula prin împărțirea la 10 a punctajului obținut de candidat în urma rezolvării subiectelor. Criteriile care se iau în calcul la stabilirea punctajului pentru fiecare subiect vor fi indicate în bareme și se vor transmite comisiilor împreună cu subiectele. D. TIMP DE LUCRU Pentru proba orală se rezervă 15 minute. Proba scrisă se elaborează pe durata a 3 (trei) ore. Pentru a asigura reușita candidaților la examenul de bacalaureat, subiectele vor fi echilibrate, cu grad mediu de dificultate, care să permită rezolvarea lor în limita timpului afectat. PRECIZĂRI Pentru a cunoaște în detaliu cerințele noului Curriculum Național se vor consulta următoarele titluri: ● Curriculum Național. Programe școlare pentru clasa a IX-a. Aria curriculară Limbă și comunicare, volumul 1, Ministerul Educației Naționale. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Editura Cicero, 1999, pp. 113-136 ● Curriculum Național. Seria liceu. Programe școlare pentru clasele X-XII. Aria curriculară Limbă și comunicare, vol 3, Ministerul Educației și Cercetării. Consiliul Național pentru Curriculum, București, Tipogrup press, 2001, pp.81-108. MANUALE RECOMANDATE PENTRU L1, L2 și L3 (minorități) ● Clasa a IX-a: autori Lelia Mușat șî Dana Cojocaru, ediția 1995 și următoarele. ● Clasa a X-a: autor Diana Tetean, ediția 1997 și următoarele. ● Clasa a XI-a: autori Onufrie Vințeler și Odarca Ardelean, ediția 1997 și următoarele. ● Clasa a XII-a: autori Lelia Mușat și Antoaneta Olteanu, ediția 1998 și următoarele. Mențiune: Pentru liceele în care nu s-au folosit în cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 -avansați - se recomandă ca elevii să se pregătească după următoarele manuale: ● Clasa a IX-a: autori Aneta Safta, Ecaterina Fodor, ediția 1995 și următoarele. ● Clasa a X-a: autori Liubov Dudnicov, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele. ● Clasa a XI-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele. ● Clasa a XII-a: autori Ludmila Farcaș, Ortansa Tudor, ediția 1995 și următoarele. Pentru minorități, L3 (anii III - IV de studiu) ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele. ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001. ● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001. ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a, autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Nicolau, Elena Proca, 1997 și următoarele. ● Limba rusă. Manual pentru clasa a VIII-a. L-2, anul 4 de studiu, autori: Eugen Noveanu, Măria Dumitrescu, EDP, 2001. ● Russkaia reci. Manual de limba rusă. Clasa a VIII-a, L2, autori: Viktor Kostețki, Ana Popovici, Editura Sigma, 2001. PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA SPANIOLĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții tuturor claselor de liceu vor susține ca probă obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limbă străină și la una din probele opționale. II. COMPETENȚE DE EVALUARE 1. PROBA ORALĂ Pentru a evalua competența de comunicare orală, candidații vor fi solicitați, indiferent de numărul de ore săptămânal de studiu: ● să citească corect, fluent și expresiv un text necunoscut / nestudiat la clasă. ● să demonstreze capacitatea de a înțelege un text prin: - identificarea sensului cuvintelor și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea elementelor și structurilor gramaticale studiate; - traducere; - rezumarea informației pertinente (desprinderea ideilor principale) / reformularea textului prin contragere / reducere. Candidații pot face trimiteri la / asocieri cu alte texte cunoscute sau cu propria experiență de viată. ● să demonstreze capacitatea de exprimare orală prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate, pe tot parcursul comunicării orale; - răspuns la întrebări; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - relatarea unui eveniment / unui fapt divers / unei întâmplări / unei experiențe personale, descriere, prezentarea / comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingător, logic și coerent, integrând exemple sau argumente interesante, relevante și un punct de vedere personal. - emiterea unor judecăți de valoare, comentarea unui paragraf/ unei idei / ideilor textului, exprimarea propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv. - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers, pornind de la un text. Candidații pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea înconjurătoare sau la propria experiență. ● să demonstreze capacitatea de a participa activ la conversație (interacțiune orală) în situație de examen. 2. PROBA SCRISĂ Pentru evaluarea competenței de comunicare în scris, candidații vor fi solicitați: ● să dovedească capacitatea de a înțelege sensul global al unui text necunoscut / nestudiat la clasă prin: - identificarea informațiilor semnificative din text prin: exerciții (cu alegere duală / multiplă / răspuns la întrebări / text lacunar,etc.) / rezumarea textului (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante); - comentarea unui paragraf / a unei idei / a ideilor textului; exprimarea / propriilor păreri în legătură cu ideile / conținutul textului respectiv; - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. ● să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător. ● să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - folosirea corectă și adecvată a structurilor gramaticale și lexicale studiate; - rezolvarea unor itemi (exerciții), care au drept țintă acest lucru; - desprinderea ideilor semnificative dintr-un text/articol de ziar; - redactarea unui C.V. / unei scrisori personale / unui articol de presă, integrând argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - descrierea unor locuri (cunoscute / imaginare) / activități; descrierea / caracterizarea unui personaj / unei persoane / unei personalități marcante; - relatarea unui eveniment și a unei experiențe personale - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect /o temă dată; - redactarea unui eseu structurat / comentarea unui subiect / exprimarea și / sau argumentarea unei opinii personale / unui punct de vedere, pe baza unui text / unei teme date, susținută de exemple sau argumente interesante și relevante. - rezumarea unui text - transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă și invers. ● să dovedească capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat prin traducerea în/din limba spaniolă a unui text literar (bilingv) / neliterar (1-2 ore, 3-4 ore și minorități). NOTĂ: Atât la oral, cât și la scris, se vor elabora următoarele tipuri de bilete: ● 1-2 ore ● 3-4 ore ● bilingv ● Minorități/L3 Biletele vor conține texte necunoscute. Selecția acestora, în ce privește gradul de dificultate, se va face în funcție de numărul de ore alocate pe săptămână. Din punctul de vedere al tematicii, conținutul textelor se va axa pe: 1. Universul personal și social/profesional 2. Universul cotidian 3. Oameni și locuri 4. Timpul liber 5. Pasiuni 6. Societatea și civilizația contemporană 7. Mijloace de comunicare în societatea modernă 8. Mediul înconjurător 9. Obiceiuri și tradiții (hispanice și românești) 10. Elemente de cultură și civilizație hispanică 11. Comunitatea europeană III. CONȚINUTURI ELEMENTE DE LEXIC ȘI DE SEMANTICĂ Elementele de lexic și de semantică se învață, se dezvoltă și se folosesc pe măsură ce se achiziționează și celelalte competențe lingvistice. Din perspectiva examenului de bacalaureat, evaluarea acestor elemente vizează varietatea, adecvarea și gradul de stăpânire al vocabularului (inclusiv pronunția și ortografierea corectă). TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune precum:

a) Sursa: pasaje din cărți, articole de presă (din ziare, reviste) în limba spaniolă;

b) Tipul de text: text autentic literar / neliterar;

c) Dimensiune (număr de cuvinte): în funcție de profil (150 - 350 de cuvinte)

d) Dificultate: în funcție de profil.

Textele de examen nu vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba spaniolă, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități/ L3. BILINGV GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotărât - modificări eufonice - omiterea articolului - valorile neutrului Io 2. Substantivul - genul și numărul substantivelor - substantive defective de număr - cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparație (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotărâte 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele nehotărîte - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - clase de verbe neregulate - timpurile narațiunii și ale descrierii - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser/estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, ir, llevar, andar, venir, seguir

gerunziul; perifraze incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonata temporală, condițională, finală, relativă, cauzală, consecutivă, concesivă - concordanța timpurilor - stil direct / indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE DE VORBIRE - a caracteriza persoane / personaje - a exprima opinia - a exprima o judecată / dorință - a comunică prin telefon - a relata o intrigă - a relata un eveniment posibil - a justifica / a argumenta - a descrie un peisaj - a exprima un sentiment - a interzice - a trage concluzii - a da / a cere informații practice - a convinge - a exprima o ipoteză COMUNICARE SCRISĂ - a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns - a redacta o caracterizare a unei persoane / personaj - a descrie un peisaj - a rezuma o intrigă - a redacta un eseu - a redacta o narațiune, respectând anumite cerințe - a redacta o scrisoare oficială / CV 1-2 ore, 3-4 ore GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotărât - modificări eufonice - valorile articolului neutru Io 2. Substantivul - substantive defective de număr - formarea prin derivare și compunere - genul și numărul substantivelor 3. Adjectivul - apocopare - modificarea de sens în funcție de poziția față de substantiv - grade de comparație (forme regulate / neregulate) - adjectivul posesiv - adjective nehotărâte și distributive 4. Pronumele - personal - forme neaccentuate (dativ, acuzativ) - reflexiv - posesiv - nehotărât și negativ - interogativ - relativ - valorile lui se 5. Verbul - formele și folosirea timpurilor și modurilor - folosirea verbelor ser și estar cu valoare predicativă - folosirea verbelor ser / estar cu valoare copulativă - perifraze verbale (estar, seguir, ir

gerunziul; perifraze incoative și terminative) - diateza pasivă cu ser - estar 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - negativ - relativ - interogativ 7. Prepoziția - sensuri de bază ale prepozițiilor a, con, de, en, por, para

- opozițiile a/en, por/para - corelațiile de/a, desde/hasta - prepoziții grupate 8. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă, relativă - și condițional - stil direct/indirect - corespondența timpurilor 9. Lexicologie - familia de cuvinte - sinonime - antonime - omonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a relata activități la trecut, prezent și viitor - a exprima o dorință / un sentiment / o judecată - a comunică prin telefon - a exprima opinia - a formula o invitație - a accepta /a refuza - a descrie persoane / locuri - a caracteriza persoane / personaje - a exprima visuri / speranțe - a cere / a da informații practice - a convinge - a exprima o ipoteză COMUNICAREA SCRISĂ - a comunică prin scrisori / a redacta o scrisoare de răspuns / a redacta o scrisoare oficială /CV - a redacta o invitație / a răspunde în scris la o invitație - a caracteriza persoane / personaje - a rezuma un text - a redacta un text narativ - a redacta un eseu Minorități / L3 GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotărât 2. Substantivul - gen și număr (cazuri particulare) 3. Numeralul - cardinal și ordinal 4. Adjectivul - gradele de comparație 5. Pronumele - personal (forme accentuate și neaccentuate) - demonstrativ - posesiv - relativ - interogativ 6. Verbul - forma și folosirea timpurilor și a modurilor - perifraze verbale uzuale (estar

gerunziu, ir a

infinitiv, perifraze obligative, incoative și terminative) - folosirea verbelor ser și estar - exprimarea probabilității 7. Adverbul - de timp, de loc, de mod 8. Prepoziția - principalele prepoziții: a, de, con, sobre

9. Conjuncția - conjuncții coordonatoare - conjuncții subordonatoare 10. Sintaxa - coordonarea - subordonarea temporală, cauzală, condițională, concesivă, consecutivă și relativă - și condițional - stil direct / indirect 11. Semantică - familia de cuvinte - sinonime - antonime - câmpuri semantice ACTE DE VORBIRE - a se prezenta / a prezenta pe cineva - a cere / a oferi informații - a relata o întâmplare - a exprima o părere personală - a exprima preferințe / dorințe / sentimente - a comunică prin telefon - a recomanda - a exprima o îndoială - a exprima obligația - a descrie un personaj - a exprima visuri / speranțe - a exprima cantitatea COMUNICARE SCRISĂ - a redacta scrisori personale - a redacta un text pe o temă familiară - a caracteriza persoane / personaje - a rezuma un text - a redacta o povestire - a redacta mesaje formale (CV, scrisori) - a completa formulare tipizate IV. PRECIZĂRI 1. Proba orală: - timpul de lucru: 15 minute - prezentarea: 10 minute. Proba scrisă: - timpul de lucru: 3 ore. 2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul de ore de studiu săptămânal. Diferențierile (pe probe, profiluri) se vor face din punct de vedere calitativ ( micșorând / mărind gradul de dificultate al unui item sau al unei sarcini de lucru) și nu cantitativ (micșorând / mărind numărul de itemi sau de sarcini de lucru). PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA GREACĂ VECHE 1. Obiective/Competente de evaluare Elevii care susțin proba scrisă la limba și literatura greacă trebuie: - Să demonstreze competențe de traducere din și în limba greacă cu ajutorul dicționarului; - Să interiorizeze modelele și regulile care structurează sub sistemele limbii grecești (lexical, morfologic și sintactic); - Să identifice cuvintele moștenite și împrumutate din limba greacă în limba română, fie direct, fie prin împrumut prin intermediul limbii latine; - Să transforme enunțul conform regulilor gramaticale; - Să utilizeze elementele lexico-gramaticale în contexte noi; - Să utilizeze curent și pertinent informații literare, istorice, științe din cultura greacă; - Să stăpâneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a analizei gramaticale, stilistice și a interpretării. 2. Conținuturi: A. Fonetica, morfologia, sintaxa propoziției și a frazei, studiate în clasele IX-XIII, integral B. Traducerea și comentariul (ideatic și stilistic) a textelor studiate, conform programelor în vigoare, aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale nr. 5086 din 15.12.1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării nr. 3915 din 31.05.2001, după cum urmează: 1. Aisopos. 2. Lukianos. 3. Xenophon. 4. Homeros ("Iliada" și "Odiseea"). 5. Hesiodos ("Munci și zile") 6. Herodotos. 7. Demosthenes. 8. Platon. 9. Aristoteles. 10. Apollonios. 11. Thukydides. 12. Aischylos. 13. Sofocles. 14. Euripides 15. "Noul Testament" și "Sfinții părinți" PROGRAMA: LIMBA ȘI LITERATURA LATINĂ 1. STATUTUL DISCIPLINEI În conformitate cu prevederile actualei Legi a învățământului, absolvenții claselor de liceu vor susține examenul de limba latină, cu următoarea structură: - proba scrisă, ca probă la alegere; - competențele de evaluat, conținuturile și tipurile de itemi (subiecte) vor respecta noile programe care descongestionează conținuturile lingvistice în favoarea studiului literaturii latine. Categoriile de teste se repartizează în funcție de numărul de ore săptămânal, din trunchiul comun:

a) 2 ore/săptămână - pentru liceele teoretice, la clasele a XI-a și a XII-a;

b) 1 oră/săptămână - pentru liceele/seminariile teologice ortodoxe, la clasele a XI-a și a XII-a;

c) 1 ora/(2 ore)/săptămână, la clasa a IX-a și 1 oră/săptămână, la clasa a X-a - pentru liceele militare,

specializarea științe sociale și liceele teologice. Candidații, care studiază limba latină în clasele IX - XII vor fi evaluați pe baza unor texte necunoscute - nestudiate la clasă -, din opera Bellum Gallicum, a autorului latin Caius Iulius Caesar, pentru a se verifica achizițiile lingvistice, abilitățile de traducere a unui text din limba latină în limba română (maximum o frază formată din 5 propoziții). În partea a doua a probei elevii vor redacta un eseu și vor rezolva un test grilă. În felul acesta, candidații vor valorifica, corect și pertinent, informațiile istorice și literare din operele reprezentative ale celor mai importanți scriitori latini. 2. COMPETENȚE DE EVALUAT ȘI CONȚINUTURI 2.1 Pentru a se evalua nivelul de receptare și analiză a unei varietăți de fenomene lingvistice prezente în opera Bellum Gallicum, elevilor din primele două categorii a) și b) li se vor solicita: - să descopere, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, semnificația unităților lexicale din sfera istoriei; - să analizeze părțile de vorbire; - să identifice valoarea sintactică a părților de propoziție, a relațiilor sintactice de tip complex la nivelul frazei. 2.2 Elevii vor aborda textul literar, în primul rând, din punct de vedere ideatic, (avându-se în vedere fragmentele, în original, studiate la clasă și operele în traducere, conform bibliografiei) și vor demonstra că sunt capabili: - să sesizeze unele aspecte socio-politice caracteristice perioadei cuprinse între secolul I a. Chr. și secolul I p. Christum și să identifice rolul personalităților politice și militare (Caesar, Cicero, Titus Livius, Tacitus); - să identifice modelele antice ale unor genuri și specii; - să recunoască mărcile estetice ale unor genuri și specii: - discursul/oratio (Cicero); - minitratatul moral (Cicero); - analele și istoria națională (Titus Livius, Tacitus); - epopeea (Vergilius); - satira (Horatius); - elegia (Catullus, Horatius, Ovidius); - *oda (Horatius); - poemul mitologic (Ovidius); - romanul (Petronius). - să identifice elementele definitorii pentru arta discursului și a portretului (Cicero,T. Livius, Tacitus); - să delimiteze realitatea de ficțiune în romanul latin (Petronius); - să demonstreze valoarea de model a capodoperelor poeziei latine (Vergilius, Horatius, Ovidius,*) *poeții creștini); - să identifice influențele de doctrină literară asupra evoluției literaturii universale (Horatius-Boileau); - să identifice trăsăturile specifice unui univers poetic singular în lirica latină (Catullus); - să recunoască teme și motive poetice din poezia clasică latină (Vergilius, Horatius, Ovidius); - să identifice și să compare unele elemente de mentalitate și de morală practică, specifice Romei antice, în poezia satirică latină (Horatius); - * *să identifice elementele de continuitate și de specific ale prozei și poeziei creștine ca etapă distinctă în istoria literaturii latine (Sfântul Augustin, Prudentius Clemens). __________ * pentru 2 ore /săptămână ** pentru liceele/seminariile teologice 2.3 CONȚINUTURI A. Morfosintaxă Substantivul - gen, număr, caz - declinările I-V Adjectivul - clasificare - gradele de comparație Pronumele - pronumele personal, reflexiv, posesiv, relativ-interogativ, demonstrativ, *nehotărât Numeralul - cardinal, ordinal Verbul - verbe regulate, diateza activă și pasivă; - verbe neregulate: esse și *compușii; ire și *compușii; ferre și *compușii; fieri, velle. ____________ * pentru 2 ore/săptămână Noțiuni de sintaxă a propoziției și a frazei Valorile fundamentale ale cazurilor. Propoziții principale/secundare, regente/subordonate Subordonatele relative, participiale relative și absolute, completive, circumstanțiale. Consecutio temporum Gerunzialele și gerundivalele Stil direct și indirect. B. Reprezentanți ai prozei și poeziei latine din secolul I a.Chr. până în secolul I p. Chr. și operele acestora: 1. Marcus Tullius Cicero - Catilinare (În Catilinam, I), Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). ___________

Notă

**) Textele din cele trei manuale aprobate

Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele în original, însoțite de traducerea literară, vor fi valorificate într-un eseu semistructurat; în acest mod candidații vor identifica teme, motive din literatura greco-latină și trăsăturile specifice stilurilor diferiților scriitori și poeți latini. 2.4 BIBLIOGRAFIE CICERO, M.T.-Opere alese, vol. I, III, Editura Univers, București, 1973; LIVIUS, Titus - Ab Urbe condita (De la întemeierea Romei), vol. I-II, Editura Minerva, București, 1976, traducere de Paul Popescu Găleșanu; CATULLUS, C.V. - Poezii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă); OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(și alte ediții); TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Guțu. 2.5 Pentru evaluarea candidaților care studiază limba latină 1 oră(2 ore)/săptămână, în clasa a IX-a, respectiv 1 oră/săptămână, la clasa a X-a, categoria c) vor fi vizate următoarele competențe specifice: - descoperirea, prin raportare la context și cu ajutorul dicționarului, latin-român, a semnificației unităților lexicale din sfera istoriei; - recunoașterea pe texte în proză a elementelor de morfologie achiziționate anterior și completate cu: adjectivul-comparația neregulată, pronumele demonstrativ, numeralul cardinal - miile, verbul: verbe regulate, diateza pasivă, moduri și timpuri din tema supinului. - recunoașterea și exersarea pe texte în proză a valorilor fundamentele ale cazurilor; - recunoașterea în context a raporturilor de coordonare la nivelul frazei: propoziții principale / secundare, subordonatele relative, subordonatele participiale relative și absolute, subordonatele infinitivale (Ac.

Inf., Nom.

Inf.) Elevii vor demonstra competențele de traducere în limba română a unui text din opera Bellum Gallicum (C. iulius Caesar) de maximum 3-4 propoziții. În vederea utilizării unor elemente de analiză și interpretare, elevii vor redacta un eseu, având ca suport un text bilingv din opera lui Caesar (Bellum Gallicum) sau din opera lui Sallustius (De coniuratione Catilinae, De bello lugurthino), în care vor demonstra că sunt capabili: - să identifice elemente specifice instituției militare antice a războiului, a organizării militare române (Caesar Sallustius); - să identifice sursele antice ale textelor de frontieră care îmbină conținuturi diverse: reportaj de război, document istoric, informație geografică și etnografică (Caesar); - să sesizeze aspecte socio-politice caracteristice epocilor de tranziție(Caesar, Sallustius); - să identifice rolul marilor personalități politice și militare (Caesar, Sallustius). Pentru rezolvarea testului grilă, elevii vor răspunde unor întrebări referitoare la opera lui C.I Caesar, "Războiul galic", respectiv operele lui Sallustius, "Despre conjurația lui Catilina" și "Războiul cu Iugurtha". 3. PRECIZĂRI 3.1 Timp de lucru - 3 ore; se permite utilizarea dicționarului latin-român. 3.2 Gradul de dificultate în rezolvarea subiectelor va fi în funcție de numărul de ore de studiu săptămânal. 3.3 Prezenta programă pentru bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. 3540 din 02.04.1999, clasa a IX-a. Programele pentru clasele a X-a - XII-a au fost aprobate prin O.M.E.C, nr. 5086 din 15.12.1999 și modificate prin ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. 3.4 Manuale - Limba latină, clasa a IX-a, autori: Daniela Văduva, Editura A11 Educațional, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003. E.Giurgiu, M.Morogan, M.Nasta. Editura Didactică și Pedagogică, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003. Ștefana Pîrvu, Monica Dună, Editura Humanitas Educațional, 1999, 2000, 20001, 2002; 2003. Cornelia Frișan, Editura Sigma, București, 1999, 2000, 2001, 2002, 2003. Manuale - Limba latină, clasa a X-a, autori: Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000, 2001, 2002, 2003. Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2000, 2001, 2002, 2003. C. Jumară, E. Mușetescu, Editura Institutul European, Iași, 2000, 2001, 2002, 2003. Manuale - Limba latină, clasa a XI-a, autori: Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2001, 2002, 2003. Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2001, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura A11 Educațional, București, 2001, 2002, 2003. Manuale - Limba latină, clasa a XlI-a, autori: Lidia Tudorache, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002, 2003. Cristiana Isopescu, Editura A11 Educațional, București, 2002, 2003. Șt. Pîrvu, M. Dună, Editura Humanitas Educațional, București, 2002, 2003. Programa: MATEMATICA Ml- specializarea matematică-informatică I. Statutul disciplinei Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f. II. Competențe de evaluat 1. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare 2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice 3. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate 4. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 5. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei 6. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor în plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebră. Geometrie și trigonometrie. Clasa a X-a Algebră: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment. Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității; interpretarea geometrică a înmulțirii numerelor complexe sub formă trigonometrică; aplicații ale numerelor complexe în geometrie. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a Xl-a Elemente de algebră liniară și geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară). Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulțimi și diferențială). Clasa a XII-a Elemente de algebră. (Nu se cer relații de echivalența, partiții și subinele). Elemente de analiză matematică. Notă. Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu și curriculumul nucleu aprofundat al profilului. ( Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate în concordantă cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. Ml- specializările: științe ale naturii, electronică și automatizări, electrotehnic, telecomunicații, mecanic, lucrări publice-construcții, textile, pielărie III. Statutul disciplinei Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f. IV. Competențe de evaluat 7. Folosirea corectă a terminologiei specifice matematicii în contexte variate de aplicare 8. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice 9. Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate 10. Exprimarea și redactarea corectă și coerentă în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme 11. Analiza unei situații problematice și determinarea ipotezelor necesare pentru obținerea concluziei 12. Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin îmbunătățirea sau generalizarea algoritmilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. V. Conținuturi Clasa a IX-a Algebră. Geometrie și trigonometrie. Clasa a X-a Algebră: Progresii. Funcții. Polinoame. Elemente de combinatorică. Medii; dispersia. Operații cu evenimente. Probabilitatea unui eveniment. Elemente de geometrie în plan și în spațiu: Numere complexe sub formă algebrică, conjugatul, operații cu numere complexe. Interpretarea geometrică a adunării, a scăderii numerelor complexe și a înmulțirii acestora cu un număr real. Numere complexe sub formă trigonometrică; produsul; puterea (formula lui Moivre); rădăcinile de ordinul n ale unității. Produsul scalar a doi vectori în plan și în spațiu-condiții de perpendicularitate. Determinarea distanțelor, ariilor sau a volumelor folosind calculul sintetic sau vectorial. Clasa a Xl-a Elemente de algebră liniară și geometrie analitică. (Nu se cer elemente de programare liniară). Elemente de analiză matematică: (Nu se cer marginile unei mulțimi și diferențială). Clasa a XlI-a Elemente de algebră: (Nu se cer relații de echivalență, partiții). Elemente de analiză matematică. Notă. Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu al profilului (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. M2 - specializările: științe sociale, chimie industrială, protecția mediului, silvic și prelucrarea lemnului, agricol, veterinar, agromontan, industrie alimentară, turism și alimentație publică, economic, administrativ, poștă, arhitectură, arte ambientale și design, științe sociale VI. Statutul disciplinei. Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f. VII. Competențe de evaluat 13. Identificarea corectă a unor date matematice și interpretarea în funcție de contextul în care au fost definite. 14. Descoperirea (alegerea) algoritmilor optimi care permit prelucrarea datelor matematice. 15. Utilizarea algoritmilor și a raționamentelor pentru rezolvarea unor probleme teoretice și practice. 16. Exprimarea cu ajutorul datelor matematice a unor situații concrete și a algoritmilor de prelucrare a acestora 17. Interpretarea rezultatelor unor acțiuni concrete exprimabile matematic În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebră. Geometrie. Clasa a X-a Calcul numeric și elemente de matematici financiare. Progresii. Funcții. Metode de numărare. Elemente de probabilități și statistică. Clasa a Xl-a Elemente de calcul matriceal și sisteme liniare. Elemente de analiză matematică. Clasa a XlI-a Elemente de algebră. Elemente de analiză matematică. Notă. Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu al profilului. (Nu se cer capitolele marcate cu steluță în programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. M3 - toate specializările VIII. Statutul disciplinei. Matematica este disciplină obligatorie de examen - proba d și disciplină la alegere din profilul opus - proba f. IX. Competențe de evaluat 18. Identificarea relațiilor între noțiunile matematice studiate 19. Interpretarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural sau contextual cuprinse în enunțuri matematice 20. Utilizarea algoritmilor și a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situații concrete 21. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situații concrete 22. Analiza de unei situații-problemă în scopul descoperirii de strategii pentru optimizarea soluțiilor În plus, se vor avea în vedere și competențele specifice din programa școlară. III. Conținuturi Clasa a IX-a Algebră. Elemente de geometrie. Clasa a X-a Calcul numeric aplicat. Elemente de combinatorică. Funcții, ecuații și inecuații. Notă. Conținuturile programei de bacalaureat sunt incluse în conținuturile programei școlare din curriculumul nucleu și curriculumul nucleu aprofundat al profilului (Se cer și capitolele marcate cu steluță în programa școlară). Toate subiectele vor fi elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. PROGRAMA: FIZICA I. STATUTUL DISCIPLINEI FIZICA are, în cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă "e" sau" f " în funcție de filiera din profilul liceului absolvit. Programa de examen conține patru variante (F(1), F(2), F(3), F(4)) în funcție de profiluri și specializări. În intenția de a veni în întâmpinarea candidaților care se pregătesc pentru continuarea studiilor în diferite filiere din învățământul superior, elevii vor putea opta, în variantele F(1) și F(2), pentru două dintre modulele din aria tematică ( I MECANICĂ,

II ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ,

III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM și IV OPTICĂ). Astfel vor exista candidați care vor trata în cadrul probei de examen numai itemii referitori la I MECANICĂ și III ELECTRICITATE, ori numai III ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM ȘI IV OPTICĂ etc. Conținutul programei de examen a fost stabilit ținându-se seama de programa de fizică aprobată cu nr. 3371 din 2.03.1999, nr. 5086 din 15.12.1999, nr. 4923 din 18.10.2000 modificate prin Ordinul nr. 3915 din 31.05.2001. Au fost respectate câteva principii: 1. Volumul programei de examen, redus față de cel din curriculum, se limitează la unele capitole ale Fizicii, care permit în cadrul examenului o evaluare a atingerii competențelor de mai jos; 2. Cunoștințele de matematică necesare examenului de Fizică cuprind, în afară celor de aritmetică, algebră și geometrie elementară, operații cu puteri raționale, operații fundamentale cu funcții trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei funcții cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite și a geometriei analitice (dreapta și curbele plane); 3. Numerotarea capitolelor și a temelor nu coincide cu cele din curriculum, dar formularea conținutului respectă întocmai programa școlară a fiecărei clase; 4. Lista de termeni conține explicit cunoștințele care ar putea interveni în itemii subiectului de examen. PROGRAMA FI pentru: - filiera teoretică, specializarea: mate - info, științe ale naturii (proba "e") - filiera tehnologică, profil tehnic, toate specialitățile (proba "f'); - filiera vocațională, profil militar (MAPN, MI), specializarea: mate - info (proba "e") II COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1 definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni conținută în acest material; 1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; 1.4 descrierea semnificațiilor termenilor sau simbolurilor folosite în legi sau relații. 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.l selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; 2.5 interpretarea din punct de vedere fizic a rezultatelor obținute în rezolvarea unor probleme. 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.l identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană; 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; 3.3 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice; 3.4 anticiparea evoluției fenomenelor fizice, pornind de la date prezentate; 3.5 descrierea și explicarea unor fenomene din viața cotidiană folosind cunoștințe integrate din diferite domenii ale fizicii. 4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora: 4.l decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele; 4.2 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice. III ARII TEMATICE A. MECANICĂ CONȚINUTURI l.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forte: 1.1 Principiile I, II și III 1.2 Forța de frecare 1.3 Forța de tensiune l.4 Forța elastică. Modelul corpului elastic 2.Cinematica punctului material: 2.1 Mișcarea rectilinie uniformă a punctului material 2.2 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: 3.1 Lucrul mecanic (mărime de proces). Putere mecanică 3.2 Energia mecanică (mărime de stare) 3.3 Teorema variației energiei cinetice a punctului material 3.4 Energia potențială gravitațională 3.5 Energia potențială elastică 3.6 Conservarea energiei mecanice 3.7 Lucrul mecanic efectuat de forțele conservative 3.8 Teorema variației impulsului mecanic și legea conservării impulsului LISTA DE TERMENI l. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: - principiul inerției; - sisteme de referință inerțiale; - principiul fundamental al dinamicii; - unitatea de măsură a forței; - principiul acțiunii și reacțiunii; - forțele de contact dintre corpuri; - legile frecării la alunecare; - coeficientului de frecare la alunecare; - forța de tensiune; - forța elastică. 2. Cinematica punctului material: - legea de mișcare; - viteza, vectorul viteză; - accelerația, vectorul accelerație; - legea mișcării rectilinii uniforme; - legea mișcării rectilinii uniform variate; 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: - lucrul mecanic - mărime de proces; - unitatea de măsură a lucrului mecanic; - interpretarea geometrică a lucrului mecanic; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; - lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; - puterea dezvoltată de o forță constantă; - unitatea de măsură a puterii; - energia mecanică - mărime de stare; - energia cinetică a unui punct material; - teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; - forța conservativă; - energia potențială; - relația de definiție a energiei potențiale; - variația energiei potențiale gravitaționale a sistemului format din corpul de masă m și Pământ; - variația energiei potențiale de tip elastic a sistemului corp - resort elastic; - legea conservării energiei mecanice; - impulsul punctului material; - teorema de variație a impulsului unui punct material; - legea conservării impulsului punctului material; - teoremei de variație a impulsului total al unui sistem format din două puncte materiale; - ciocniri perfect elastice; - ciocniri plastice; - legea conservării impulsului total. B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONȚINUTURI 1. Echilibrul termic. Temperatura 2. Modelul gazului ideal.Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal 3. Transformări simple ale gazului ideal 4. Căldura și lucrul mecanic în termodinamică 5. Coeficienții calorici 6. Energia internă. Primul principiu al termodinamicii 7. Aplicații ale primului principiu al termodinamicii 8. Al doilea principiu al termodinamicii 9. Motoare termice. Randamentul motoarelor termice LISTA DE TERMENI - unitatea de masă atomică; - masa moleculară; - cantitatea de substanță; - masa molară; - volumul molar; - numărul lui Avogadro; - echilibrul termic; - corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin; - formula fundamentală a tc.m. (numai formula și semnificația fiecăreia dintre mărimile care intervin); - energia cinetică medie a moleculelor unui gaz ideal; - viteza termică a moleculelor unui gaz ideal; - ecuația termică de stare a unui gaz ideal; - ecuația calorică de stare a gazului ideal; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - relațiile de definiție ale capacității calorice, căldurii specifice, căldurii molare; - primul principiu al termodinamicii; - aplicații ale principiul I la transformările simple ale gazului ideal și la transformarea adiabatică; - randamentul unui motor termic; - determinarea randamentului unor motoare termice funcționând după cicluri simple. C. ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM CONȚINUTURI 1. Electrocinetică 1.1 Curentul electric 1.2 Legea lui Ohm l.3 Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 1.4 Gruparea rezistoarelor și a generatoarelor electrice 1.5 Energia și puterea electrică. Transferul optim de putere 2. Electromagnetism 2.1 Câmpul magnetic 2.2 Inducția câmpului magnetic 2.3 Forța electromagnetică 2.4 Forța electrodinamică (interacțiunea magnetică a curenților electrici staționari) 2.5 Fluxul magnetic 2.6 Inducția electromagnetică. Legea lui Faraday LISTA DE TERMENI 1. Electrocinetică: - curentul electric; - intensitatea curentului electric; - unitatea de măsură a intensității curentului electric; - rezistența electrică a unui conductor liniar; - unitatea de măsură a rezistenței electrice; - dependența rezistivității electrice de temperatură; - legea lui Ohm; - elementele unei rețele electrice; legile lui Kirchhoff; - expresia matematică a legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate; - rezistența echivalentă la gruparea în serie / paralel a n rezistoare; - gruparea generatoarelor de energie electrică; - efectele curentului electric; - legea lui Joule; - puterea electrică; 2. Electromagnetism: - câmpul magnetic; - forța electromagnetică; - inducția câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spira, solenoid); - sensul liniilor câmpului magnetic produs de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); - unitatea de măsură a inducției câmpului magnetic; - forța electrodinamică; - fluxul magnetic; - unitatea de măsură a fluxului magnetic; - inducția electromagnetică; - legea inducției electromagnetice; - regula lui Lenz; - t.e.m. indusă într-un conductor liniar deplasat uniform într-un câmp magnetic. D. OPTICA CONȚINUTURI 1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie 1.1 Reflexia și refracția luminii 1.2 Oglinzi sferice și plane 1.3 Lentilele și asociații de lentile 2. Elemente de optica ondulatorie 2.1 Interferența luminii. 2.2 Difracția luminii. 2.3 Rețele de difracție LISTA DE TERMENI 1. Elemente de optica geometrică și ondulatorie: - lungimea de undă; - reflexia luminii; - refracția luminii; - legile reflexiei; - legile refracției; - reflexia totală; - indicele de refracție; - unghiul limită; - punctele conjugate; - fasciculele paraxiale; - dioptrul sferic/plan; - imaginile reale/virtuale; - sisteme de dioptri; - oglinda sferică (concavă, convexă); - elementele caracteristice ale oglinzilor sferice; - formulele oglinzilor sferice; - oglinda plana; - formulele oglinzilor plane; - lentila optică; - elementele caracteristice ale unei lentile subțiri (axe, centru optic, focare); - convergența unei lentile subțiri; - formulele lentilelor subțiri; - imaginile obiectelor reale/virtuale în oglinzi și lentile subțiri. 2. Elemente de optică ondulatorie: - principiul Huygens - Fresnel; - fenomenul de interferență și interferența vizibilă; - coerența; - dispozitivul Young; - condițiile de maxim și minim de interferență în dispozitivul Young; - interfranja; - fenomenul de difracție; - rețeaua de difracție; - constanta rețelei de difracție; - condiția de maxim de difracție; PROGRAMA F2 pentru: - filiera tehnologică, profil resurse naturale și protecția mediului, toate specializările (proba "f"); - filiera vocațională, profil artistic, specializarea arhitectură (proba "f"); - filiera vocațională, profil militat (M.L)j specializarea științe sociale (proba "f"); - filiera vocațională, profil teologic, specializările penticostal,baptist,unitarian și reformat (proba "f"); II COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.l definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos; 1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.1 selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană; 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; 4. Identificarea unor relații între informații rezultate din explorarea și experimentarea dirijată a unor fenomene fizice, pentru interpretarea acestora: 4.l decodificarea informațiilor conținute în reprezentări grafice sau tabele; 4.2 selectarea informațiilor relevante pentru interpretarea unor fenomene fizice. III ARII TEMATICE A. MECANICĂ CONȚINUTURI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe 1.1 Principiile I, II și III 1.2 Tipuri de forțe 2. Cinematica punctului material 2.1 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică 3.1 Lucrul mecanic 3.2 Energia cinetică, potențială și totală 3.3 Legea conservării energiei LISTA DE TERMENI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe - principiul inerției; - principiul fundamental al dinamicii; - unitatea de măsură a forței; - principiul acțiunii și reacțiunii; - forțele de contact dintre corpuri; - legile frecării la alunecare; - coeficientului de frecare la alunecare; - forța de tensiune; - forța elastică. 2. Cinematica punctului material: - legea de mișcare; - viteza, vectorul viteză; - accelerația, vectorul accelerație; - legea mișcării rectilinii uniform variate; 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: - lucrul mecanic - mărime de proces; - unitatea de măsură a lucrului mecanic; - interpretarea geometrică a lucrului mecanic; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; - lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; - energia mecanică - mărime de stare; - energia cinetică a unui punct material; - teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; - forța conservativă; - energia potențială; - relația de definiție a energiei potențiale; - legea conservării energiei mecanice. B. ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ ȘI FIZICĂ MOLECULARĂ CONȚINUTURI 1. Echilibrul termic. Temperatura 2. Transformări simple ale gazului ideal 3. Transferul căldurii. Coeficienți calorici 4. Calorimetrie LISTA DE TERMENI - unitatea de masă atomică; - masa moleculară; - cantitatea de substanță; - masa molară; - volumul molar; - numărul lui Avogadro; - echilibrul termic; - corespondența între valoarea numerică a temperaturii în scara Celsius și valoarea numerică a acesteia în scara Kelvin; - procesele izoterm, izobar și izocor ale gazului ideal și legile acestora; - reprezentări grafice ale transformărilor simple ale gazului ideal în sisteme având parametri de stare ai gazului ideal (p,V,T) drept coordonate; - coeficienți calorici C. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI 1. Curentul electric 2. Legea lui Ohm 3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 4. Conectarea rezistoarelor 5. Energia și puterea electrică LISTA DE TERMENI - curentul electric; - intensitatea curentului electric; - unitatea de măsura a intensității curentului electric; - efectele curentului electric; - rezistența electrică a unui conductor liniar; - unitatea de măsură a rezistenței electrice; - dependența rezistivității electrice de temperatură; - legea lui Ohm; - elementele unei rețele electrice; - legile lui Kirchhoff; - expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate; - rezistența echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare; - legea lui Joule; - puterea electrică. PROGRAMA F3 pentru: - filiera teoretică, specializările filologie și științe sociale (proba "f"); - filiera tehnologică, profil servicii, toate specializările (proba "f"); - filiera vocațională, profil sportiv (proba "f"); - filiera vocațională, profil artistic, toate specializările -excepție specializările arhitectură și coregrafie (proba "f"); - filiera vocațională, profil teologic, toate specialitățile - excepție specializările baptist, penticostal, unitarian și reformat (proba "f"); - filiera vocațională profil militar (M.Ap.N.), specializarea muzici militare (proba "f") II COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1 definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos; 1.2 formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3 exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.1 selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană; 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; III ARII TEMATICE A. MECANICĂ CONȚINUTURI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: 1.1 Principiile I, II și III l.2 Tipuri de forțe 2. Cinematica punctului material: 2.1 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: 3.1 Lucrul mecanic 3.2 Energia cinetică, potențială și totală 3.3 Legea conservării energiei LISTA DE TERMENI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: - principiul inerției; - principiul fundamental al dinamicii; - unitatea de măsură a forței; - principiul acțiunii și reacțiunii; - forțele de contact dintre corpuri; - legile frecării la alunecare; - coeficientului de frecare la alunecare; - forța de tensiune; - forța elastică. 2. Cinematica punctului material: - legea de mișcare; - viteza, vectorul viteză; - accelerația, vectorul accelerație; - legea mișcării rectilinii uniform variate. 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: - lucrul mecanic - mărime de proces; - unitatea de măsură a lucrului mecanic; - interpretarea geometrică a lucrului mecanic; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; - lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; - energia mecanică - mărime de stare; - energia cinetică a unui punct material; - teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; - forța conservativă; - energia potențială; - legea conservării energiei mecanice. B. ELECTROCINETICĂ CONȚINUTURI 1. Curentul electric 2. Legea lui Ohm 3. Legile lui Kirchhoff pentru rețele electrice 4. Conectarea rezistoarelor LISTA DE TERMENI - curentul electric; - intensitatea curentului electric; - unitatea de măsură a intensității curentului electric; - efectele curentului electric; - rezistența electrică a unui conductor liniar; - unitatea de măsură a rezistenței electrice; - dependența rezistivității electrice de temperatură; - legea lui Ohm; - elementele unei rețele electrice; - legile lui Kirchhoff; - expresiile matematice ale legilor lui Kirchhoff precizând convențiile de semn pentru mărimile implicate; - rezistența echivalentă la gruparea în serie/paralel a n rezistoare; PROGRAMA F4 pentru: - filiera vocațională, profil pedagogic, - filiera vocațională, profil artistic, specializarea coregrafie (proba "f"). II COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea unor fenomene naturale cu ajutorul conceptelor specifice fizicii: 1.1. definirea sau recunoașterea unor concepte specifice fizicii menționate în lista de termeni de mai jos; 1.2. formularea de ipoteze referitoare la fenomene fizice; 1.3. exprimarea prin simboluri specifice fizicii a legilor, principiilor și teoremelor fizicii, a definițiilor mărimilor fizice și a unităților de măsură ale acestora; 2. Utilizarea noțiunilor studiate în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic și aplicativ: 2.1 selectarea informațiilor relevante referitoare la fenomenele prezentate în cadrul problemelor; 2.2 aplicarea modelelor unor procese în rezolvarea problemelor; 2.3 utilizarea adecvată a unor algoritmi și a aparatului matematic în rezolvarea de probleme; 2.4 utilizarea reprezentărilor schematice și grafice ajutătoare pentru înțelegerea și rezolvarea unei probleme; 3. Interpretarea fenomenelor din viața cotidiană prin folosirea într-un mod integrat a cunoștințelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale fizicii: 3.1 identificarea fenomenelor fizice în situațiile din viața cotidiană; 3.2 realizarea de conexiuni între fenomenele specifice diverselor domenii ale fizicii în scopul explicării principiilor de funcționare ale unor aparate și montaje simple; III ARII TEMATICE A. MECANICĂ CONȚINUTURI 1. Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: 1.l Principiile I, II și III l.2 Tipuri de forțe 2. Cinematica punctului material: 2.1 Mișcarea rectilinie uniform variată a punctului material 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: 3.1 Lucrul mecanic 3.2 Energia cinetică, potențială și totală 3.3 Legea conservării energiei LISTA DE TERMENI 1.Principiile mecanicii newtoniene și tipuri de forțe: - principiul inerției; - principiul fundamental al dinamicii; - unitatea de măsură a forței; - principiul acțiunii și reacțiunii; - forțele de contact dintre corpuri; - legile frecării la alunecare; - coeficientului de frecare la alunecare; - forța de tensiune; forța elastică. 2.Cinematica punctului material: - legea de mișcare; - viteza, vectorul viteză; - accelerația, vectorul accelerație; - legea mișcării rectilinii uniform variate. 3. Teoreme de variație și legi de conservare în mecanică: - lucrul mecanic - mărime de proces; - unitatea de măsură a lucrului mecanic; - interpretarea geometrică a lucrului mecanic; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de greutate în câmp gravitațional uniform; - expresia matematică a lucrului mecanic efectuat de forța elastică; - lucrul mecanic efectuat de forța de frecare la alunecare; - energia mecanică - mărime de stare; energia cinetică a unui punct material; - teorema de variație a energiei cinetice a punctului material; - forța conservativă; energia potențială; - legea conservării energiei mecanice. B. ELECTROMAGNETISM CONȚINUTURI 1. Inducția câmpului magnetic 2. Forța electromagnetică 3. Inducția electromagnetică. 4. Legea lui Faraday LISTA DE TERMENI - câmpul magnetic; - forța electromagnetică; - inducția câmpului magnetic generat de curentul electric (conductor liniar, spiră, solenoid); - unitatea de măsură a inducției magnetice; - inducția electromagnetică; - legea inducției electromagnetice; - regula lui Lenz. PROGRAMA: BIOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării (pentru liceele din filiera teoretică, profilul real) sau probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist, liceele din filiera tehnologică și liceele din filiera vocațională). II. COMPETENȚE DE EVALUAT Varianta I ● Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidențiind evoluția de la simplu la complex ● Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice ● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor, organelor, sistemelor de organe la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ● Caracterizarea unor structuri, funcții ale organismelor, a unor fenomene, procese biologice etc; ● Explicarea unor procese și fenomene biologice și a interrelațiilor dintre ele; explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ● Explicarea unor adaptări structurale și funcționale ale organismelor la variațiile de mediu, pe baza conceptelor biologice fundamentale ● Compararea modurilor de realizare a funcțiilor fundamentale ale organismelor (asemănări, deosebiri), evidențiind unitatea și diversitatea lumii vii, evoluția lumii vii ● Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismelor, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismelor. ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc; ● Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. ● Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex. Varianta II ● Ierarhizarea unităților sistematice ale lumii vii, evidențiind evoluția de la simplu la complex ● Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice ● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora ● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale celulelor, țesuturilor la plante, animale și om, utilizând limbajul științific adecvat; ● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale sistemelor de organe la om, a principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ● Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ● Identificarea și interpretarea influenței factorilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc; ● Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. ● Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex. Varianta III ● Recunoașterea, definirea, dovedirea înțelegerii unor termeni, concepte, legi și principii specifice științelor biologice ● Identificarea principalelor componente structurale ale sistemelor de organe la om, precum și a funcțiilor acestora ● Descrierea particularităților structurale și funcționale ale țesuturilor și sistemelor de organe la om; descrierea principalelor caracteristici structurale ale materialului genetic. ● Caracterizarea unor fenomene, procese biologice etc; ● Compararea funcțiilor fundamentale și evidențierea interdependenței lor pentru menținerea integralității organismului uman; ● Explicarea structurii și funcțiilor materialului genetic, utilizând terminologia științifică adecvată. ● Explicarea unor adaptări funcționale ale organismului uman la variațiile mediului (stimuli interni, stimuli externi) ● Identificarea și interpretarea variațiilor cantitative și calitative ale unor funcții fundamentale ale organismului uman, ale materialului genetic; aprecierea și interpretarea unor efecte ale variațiilor condițiilor de mediu asupra funcțiilor organismului uman. ● Reprezentarea schematică a unor structuri, a mecanismelor unor procese biologice, etc; ● Aplicarea cunoștințelor de biologie în: - realizarea, interpretarea unor rezultate, scheme, etc; - elaborarea unui text coerent după un algoritm dat, utilizând termeni specifici; - rezolvarea unor probleme, situații-problemă date, etc; - alcătuirea unor probleme și rezolvarea lor, imaginarea unor situații - problemă și rezolvarea lor; - proiectarea etapelor unor activități experimentale cu scop de investigare, verificare, certificare etc. a unor date, afirmații, procese, legi biologice etc; - explicarea, prevenirea efectelor factorilor cu potențial mutagen asupra organismului uman; - explicarea consecințelor propriului comportament asupra sănătății organismului. ● Argumentarea propriilor observații, investigații, concluzii pe baza conceptelor biologice fundamentale: unitatea structură-funcție; unitatea organism-mediu; unitate-diversitate; evoluția de la simplu la complex. III. CONȚINUTURI Pentru proba la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării ( pentru liceele din filiera teoretică, profilul real ) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretică, profilul umanist și liceele din filierele tehnologică și vocațională), proba de biologie se poate susține în una dintre cele trei variante: 1. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a. - pentru: - filiera teoretică, toate profilurile și specializările; - filiera tehnologică, toate profilurile și specializările; - filiera vocațională, toate profilurile și specializările, cu excepția profilului artistic, specializările muzică și teatru, a profilului teologic, specializarea musulman și a profilului militar (MapN), specializarea muzici militare. Această variantă poate fi aleasă și de elevii care au studiat biologia pe tot parcursul liceului (filierele, profilurile și specializările corespunzătoare sunt trecute la varianta III). 2. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a. - pentru: - filiera vocațională, profilul artistic, specializările muzică și teatru, profilul teologic, specializarea musulman și a profilul militar (MapN), specializarea muzici militare. 3. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a și a XlI-a. - pentru: - filiera teoretică: profilul real, specializările matematică-informatică și științele naturii; - filiera tehnologică: profilul tehnic, specializările textile, pielărie; - profilul resurse naturale și protecția mediului, toate specializările, cu excepția chimiei industriale; - profilul servicii, specializările turism și alimentație publică; - filiera vocațională: profilul sportiv; - profilul militar (MApN), specializarea matematică-informatică; - profilul militar (MI), specializările matematică-informatică și științe sociale (în cazul în care nu s-a respectat planul-cadru de învățământ, ci programa școlară); - profilul teologic, specializările: adventist, penticostal, baptist, reformat, evanghelică luterană, patrimoniu cultural; - profilul pedagogic, specializările bibliotecar-documentarist, instructor pentru activități extrașcolare, instructor-animator, pedagog școlar. I. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii ● Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). - diviziunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. ● Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități ale sistemului circulator și ale circulației sângelui la vertebrate (circulație închisă, simplă, dublă, incompletă, completă). - Sângele: caracteristici morfofuncționale. ● Particularități ale sistemului excretor și ale excreției la vertebrate. 2.1.2 Funcțiile de relație ● Mișcarea și sensibilitatea la plante ● Sensibilitatea la animale: - Sistemul nervos somatic la mamifere: măduva spinării, encefal - anatomie și fiziologie; - Receptorii și sensibilitățile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă la vertebrate. ● Locomoția la vertebrate, în diferite medii de viață. 2.1.3 Reproducerea în lumea vie - Asexuată: prin organe vegetative. - Sexuată: particularități ale sistemului reproducător și reproducerii la vertebrate. 3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare II. BIOLOGIE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ - teme din manualele claselor a IX-a și a X-a 1. Varietatea vieții ● Clasificare, exemple de reprezentanți pentru cele cinci regnuri: procariote, protiste (alge, euglenofite, oomicete, rizopode, zoomastigine, ciliofore), fungi, plante și animale. 2. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1 Celula - structura și rolul componentelor celulei vegetale și animale (perete celular, membrană, citoplasmă, nucleu, mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi, centrozom, lizozomi, plastide, vacuole etc.). divizîunea celulară: mitoza și meioza - faze, etape, importanță. 2.2 Tipuri reprezentative de țesuturi vegetale și animale ● Țesuturi vegetale - Țesuturi: embrionare, definitive (de apărare, fundamentale, conducătoare, mecanice, secretoare)- caracteristici, rol. ● Țesuturi animale - Țesuturi epiteliale, conjunctive, muscular neted și striat, nervos - caracteristici, rol. 2.3 Sisteme de organe ● Particularități structurale și funcționale ale organismului uman: - Sistemul digestiv și digestia - Sistemul respirator și respirația - Adaptări morfo - fiziologice ale sistemului respirator la om, în funcție de mediul și modul de viață - Sistemul circulator, circulația sângelui și adaptări ale acesteia la necesitățile organismului - Sistemul excretor și excreția - Sistemul nervos somatic: măduva spinării și encefalul. - Receptorii și sensibilitățile: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă. - Sistemul locomotor și locomoția - Sistemul reproducător și reproducerea; sexualitate și maturitate. 3. Ereditatea și variabilitatea lumii vii - Noțiuni generale de ereditate și variabilitate - Mecanismele transmiterii caracterelor ereditare III. ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE UMANĂ ȘI GENETICĂ - teme din manualele claselor a Xl-a și a XlI-a 1. Țesuturile - definiție; - tipuri de țesuturi: - epitelial: clasificare, exemple, structură, rol; - conjunctiv (moale, semidur, dur): exemple, structură, rol; - muscular (striat, de tip cardiac, neted): structură, rol; - nervos: neuronul - tipuri de neuroni; - componentele neuronului: alcătuire, rol; - componentele sinapsei și transmiterea sinaptică; - celulele gliale: funcții. 2. Funcțiile fundamentale ale organismului uman 2.1 Funcțiile de relație 2.1.1 Sensibilitatea ● Sistemul nervos: - Măduva spinării: configurație externă și internă (structură); - funcții: reflexă, de conducere; - nervii spinali. - Trunchiul cerebral: configurație externă și structură; - funcții: reflexă, de conducere. - Nervii cranieni: denumire, tipuri, origine, distribuție (organele inervate). - Cerebelul: configurație externă, structură și funcții. - Diencefalul: componente, structură, funcții. - Emisferele cerebrale - scoarța cerebrală: neocortexul (senzitiv, motor, de asociație). ● Analizatorii: segmentele unui analizator și rolul lor; - analizatorii - vizual, auditiv - structură și fiziologie. ● Sistemul endocrin: hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin - localizare, structură, hormonii secretați și acțiunile lor, boli provocate de hipo- și hipersecreția glandulară (nanism hipofizar, gigantism, acromegalie, diabet insipid, nanism tiroidian, mixedem, boala Basedow - Graves, diabet zaharat etc.) și caracterizarea lor. 2.1.2 Mișcarea ● Sistemul osos: alcătuirea scheletului capului, trunchiului și membrelor. ● Sistemul muscular: principalele grupe de mușchi scheletici; proprietățile mușchilor; mecanismul contracției musculare și manifestările mecanice ale contracției. 2.2 Funcțiile de nutriție: ● Digestia și absorbția: - topografia, morfologia, structura organelor sistemului digestiv; - fiziologia sistemului digestiv (sucurile digestive și acțiunea lor; - contracțiile musculaturii tubului digestiv și importanța lor în digestie și absorbție; absorbția intestinală). ● Sângele: - componentele sângelui; - funcțiile sângelui; hemostaza; grupele sangvine; Rh-ul. ● Circulația: inima - morfologia, structura, vascularizația și inervația inimii; proprietățile mușchiului cardiac; ciclul cardiac. ● Respirația: topografia, morfologia, structura organelor sistemului respirator; vascularizația plămânilor; - fiziologia sistemului respirator, volumele și capacitățile pulmonare. ● Excreția: topografia, morfologia, structura organelor sistemului excretor; - fiziologia sistemului excretor. 2.3 Funcția de reproducere: topografia, morfologia, structura organelor sistemului reproducător; - fiziologia sistemului reproducător. - boli cu transmitere sexuală: sifilis, gonoree, herpes genital, SIDA. 3. Genetica moleculară ● Acizii nucleici - structură (fără formule chimice), funcții. ● Sinteza proteinelor ● Mutațiile și factorii cu potențial mutagen ● Boli genetice umane IV. PRECIZĂRI: Biologia este susținută ca probă scrisă. Timpul alocat probei este de 3 ore. Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acordă din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea punctajului obținut la 10. Nota minimă pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte. Abordarea fiecărei teme din programa de examen se realizează conform curriculum-ului național, fără a reflecta viziunea unui manual anume. Conținuturile din programa de examen (termeni, concepte, principii, legi specifice biologiei etc.) vor fi abordate din perspectiva competențelor prezentate la punctul II. Programa pentru examenul de bacalaureat a fost elaborată pe baza O.M.E.C. nr. 3670/17.04.2001 (cu privire la aplicarea Planurilor - cadru de învățământ pentru liceu, în anul școlar 2001-2002), a Programei școlare de biologie pentru clasa a IX-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 3371 din 02.03.1999, a Programei școlare de biologie pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordin al Ministrului Educației Naționale nr. 5086 din 15.12.1999, a Programelor școlare de biologie pentru clasele a Xl-a și a XlI-a, aprobate prin Ordin al Ministrului Educației și Cercetării nr. 3915 din 31.05.2001. PROGRAMA: CHIMIE STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN Chimia are, în contextul examenului de bacalaureat pentru anul școlar 2003-2004,statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă ca probă e sau f, în funcție de filiera din profilul liceului absolvit. Elevii care susțin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generală și anorganică sau pentru chimia organică, ca probă scrisă pe durata de 3 ore. Conținutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMELOR DE CHIMIE aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale:programele școlare de Chimie pentru clasa IX-a cu nr. 3371 din 02.03.1999, programele școlare de Chimie pentru clasa X-a cu nr. 5086 din l5.12.1999 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 31.05.2001. Programele școlare de Chimie pentru clasele a Xl-a, XlI-a au fost aprobate prin Ordin al ministrului educației naționale cu nr. 4805 din 18.10.2000 și modificate prin Ordin al ministrului educației și cercetării cu nr. 3915 din 3L05.2001. CHIMIE ORGANICĂ I Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Științe ale naturii. Filiera tehnologică, profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Chimie industrială, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară. COMPETENȚE DE EVALUAT 1 Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1 Caracterizarea structurii compușilor organici studiați. 1.2 Clasificarea compușilor organici după diferite criterii. 1.3 Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 1.4 Anticiparea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 1.5 Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici. 2 Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub formă de tabele și interpretarea rezultatelor. 2.2 Formularea unor concluzii în urma investigării comportării substanțelor organice. 2.3 Stabilirea unor corelații între proprietățile unor substanțe organice și utilizările acestora. 3. UtiLizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1 Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă. 3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice. 4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. 5.1 Corelarea proprietăților compușilor organici studiați cu rolul fiziologic al acestora. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Legături chimice în compușii organici; catene de atomi de carbon. Formule brute, moleculare, structurale ale claselor de compuși organici studiați. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă, de poziție, geometrică; de funcțiune, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de ardere, cracare; izomerizare, dehidrogenare, halogenare. Combustibili. Putere calorică. Utilizări. 3. Alchene. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogen, hidracizi, apă), polimerizare, oxidare blândă și energică, ardere. Utilizări. 4. Alchine. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogeni, apă, acizi, dimerizare), reacții de substituție, reacții de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici. 5. Arene: Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de substituție la nucleu (nitrare,halogenare,alchilare);orientarea substituenților în nucleul benzenic; reacții de adiție la nucleu (hidrogen și halogeni); reacții la catena laterală: halogenare și oxidare. Utilizări. 6. Derivați halogenați. Proprietăți chimice: reacții de hidroliză, cu cianuri alcaline, cu amoniac, de dehidrohalogenare. 7. Alcooli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții cu metale alcaline, reacții de eterificare, esterificare, deshidratare, oxidare blândă și energică, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 8. Fenoli. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului acid. 9. Amine. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: evidențierea caracterului bazic, reacții de alchilare,acilare. Utilizări. 10. Compuși carboxilici. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții comune cu acizii anorganici, reacția de esterificare - proces la echilibru. Utilizări. 11. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 12. Aminoacizi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: caracter amfoter, reacții de condensare și policondensare - formarea de peptide; importanța fiziologică. 13. Monozaharide - glucoza și fructoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: oxidarea monozaharidelor, fermentația alcoolică. Dizaharide - zaharoza. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacția de hidroliză, carbonizarea zahărului. Importanța fiziologică. 14. Compuși macromoleculari naturali. Proteine. Amidon. Celuloză. Stare naturală, proprietăți fizico-chimice.Identificarea proteinelor și amidonului. Importanța. Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric. CHIMIE ORGANICĂ II Filiera teoretică, specializările: Filologie, Științe sociale. Filiera tehnologică, specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnic, Telecomunicații, Mecanică, Lucrări publice-construcții, Textile, Pielărie. Profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Protecția mediului, Silvic și prelucrarea lemnului; profilul Servicii, specializările: Turism și alimentație publică, Poștă, Economic, Administrativ. Filiera vocațională profilul militar, M.Ap.N., specializarea Matematică- informatică, Muzici militare. Profilul Militar MI, specializările: Matematică-informatică, Științe sociale, Profilul Sportiv. Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice și decorative, Arhitectură, Arte ambientale și design, Muzică,Teatru. Profilul Teologic, speciaLizările: Penticostal, Reformat, Unitarian, Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1 Caracterizarea structurii compușilor organici studiați. 1.2 Clasificarea compușilor organici după diferite criterii. 1.3 Descrierea comportării compușilor organici studiați în funcție de clasa de apartenență. 1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor organici. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1 Reprezentarea unor date rezultate din experiențe sub formă de tabele și interpretarea rezultatelor. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1 Interpretarea proprietăților, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării situațiilor problemă. 3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice. 4.1 Explicarea schimburilor energetice care însoțesc o reacție chimică. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI 1. Structura și compoziția substanțelor organice. Elemente organogene. Formule brute,moleculare,structurale ale compușilor organici studiați; catene de atomi de carbon. Nomenclatura compușilor organici studiați. Izomeria de catenă și de poziție, pentru compușii organici studiați. 2. Alcani. Metan. Proprietățî fizice. Proprietăti chimice:piroliza metanului, reacții de halogenare, ardere.Utilizări. 3. Alchene. Etena. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice: reacții de hidrogenare,hidratare, halogenare, polimerizare. Utilizări. 4. Alchine. Acetilena. Metode de obținere a acetilenei. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice: reacții de adiție (hidrogen, halogeni, apă, acizi), reacția de ardere. Utilizări. Polimerizarea monomerilor vinilici. Materiale plastice - polietena și policlorura de vinii. Importanța produșilor de polimerizare. 5. Arene. Benzen. Proprietăți chimice: reacții de clorurare. Utilizări. 6. Alcooli. Metanol, etanol, glicerina. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice- etanol: reacții de oxidare, reacția de ardere, fermentația acetică. Utilizări. 7. Compuși carboxilici. Acidul acetic, acizi grași. Proprietăți fizice. Proprietăti chimice: reacții comune cu acizii anorganici; reacția de esterificare. Utilizări. 8. Grăsimi. Proprietăți fizice. Proprietăți chimice - reacția de saponificare. Săpunuri și detergenți. Utilizări. 9. Aminoacizi-glicina, alanina.Proteine. Recunoașterea și denaturarea proteinelor; importanța fiziologică. 10. Zaharide. Glucoza, fermentația alcoolică. Zaharoza - comportarea zahărului la încălzire. Amidonul. Celuloza. Utilizări. Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric CHIMIE ANORGANICĂ I Filiera teoretică, specializările: Matematică- informatică, Științe ale naturii. Filiera tehnologică Profilul Resurse naturale și protecția mediului, specializările: Chimie industrială, Protecția mediului, Silvic și prelucrarea lemnului, Veterinar, Agricol, Agromontan, Industrie alimentară. Profilul Tehnic, specializările: Electronică și automatizări, Electrotehnic, Telecomunicații, Mecanică, Textile, Pielărie. Profilul Servicii, specializările: Turism și alimentație publică, Poștă, Economic, Administrativ. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 1.1 Efectuarea unor clasificări ale elementelor, compușilor și sistemelor chimice după diferite criterii 1.2 Anticiparea comportamentului unor substanțe și al unor sisteme chimice. 1.3 Stabilirea de corelații între proprietățile substanțelor anorganice și utilizările lor. 1.4 Folosirea corectă a nomenclaturii compușilor anorganici. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 2.1 Corelarea datelor rezultate din experimentele efectuate, prezentarea rezultatelor sub formă de tabele, grafice și interpretarea rezultatelor. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor. 3.1 Interpretarea fenomenelor, proprietăților, mărimilor, relațiilor, modelelor în scopul rezolvării unor situații-problemă. 3.2 Aplicarea algoritmilor specifici în rezolvarea unor probleme cantitative. 4. Explicarea schimburilor energetice implicate în reacții chimice. 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI l. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelișului electronic pentru elemente de tip: s, p, d. Straturi, substraturi, orbitali. 2. Sistemul periodic. Proprietăți periodice: valența, numărul de oxidare, caracterul metalic și nemetalic. Corelații între structura învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (polare, nepolare, simple, multiple), covalent- coordinative. Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice, moleculare. 4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit(alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), halogeni, H(2)O), clorura de sodiu (reacții cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu (reacții cu: acizi, oxizi acizi-CO(2), metale-Zn, Al, nemetale-Cl(2), săruri: NH(4)C1, CuSO(4), AlCl(3)), clor(reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe),acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), AgNO3) apa (reacții cu metale-Na, Mg, Ca, Fe, reacții cu nemetale-Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici), acid sulfuric(reacții cu metale-Zn, Cu, nemetale-S, C, oxizi metalici-CuO, ZnO, baze-NaOH, Ca(OH)(2), săruri- BaCl(2), Na(2)CO(3), Ca(3)(PO(4))(2), CaCO(3)). Alotropic. 5. Soluții apoase. Sol abilitate. Factori care influențează solubilitatea. Concentrația procentuală și molară. Cristalohidrați. 6. Starea gazoasă. Parametri de stare; relații de dependență între parametrii de stare; ecuația de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Numărul lui Avogadro. Mol. Volum molar. Densitate relativă, densitate absolută. 7. Legile chimiei (legea proporțiilor definite de masă, legea volumelor constante și legea proporțiilor multiple). 8. Clasificarea reacțiilor chimice: reacții exoterme-endoterme; reacții lente, reacții rapide; reacții reversibile și ireversibile; exemple. 9. Reacții chimice cu transfer de electroni.Procese de oxidare-reducere. Stabilirea coeficienților în reacții redox. Caracter oxidant și reducător.Seria activității metalelor. Caracterul reducător al metalelor (Na, Mg, Al, Cu, Fe); caracterul oxidant și reducător al nemetalelor (halogeni, H,C) în reacțiile lor cu substanțe simple și substanțe compuse.Caracterul oxidant și reducător al unor compuși ai metalelor și nemetalelor (acid sulfuric, acid azotic, permanganat de potasiu, dicromat de potasiu). Pile electrice- pila Daniel, pile uscate, acumulatorul cu plumb. lO. Reacții chimice cu transfer de protoni. Acizi, baze. Ionizarea apei, KH2O; pH-ul soluțiilor apoase. Ionizarea în soluții apoase a acizilor și bazelor. Reacția de neutralizare. Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro, ecuația de stare a gazelor perfecte; exerciții de egalare a ecuațiilor redox, exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare; calcularea pH-ul soluțiilor de acizi tari și baze tari. CHIMIE ANORGANICĂ II Filiera teoretică, specializările: Filologie, Științe sociale. Filiera tehnologică Profilul Tehnic, specializarea Lucrări publice -construcții. Filiera vocationalâ Profilul Militar, M.Ap.N., specializarea Matematică-informatică, Muzici militare. Profilul Militar MI specializările: Matematică- informatică, Științe sociale. Profilul Pedagogic, specializările: Bibliotecar- documentarist, Instructor-animator, Instructor pentru activitățile extrașcolare, Pedagog școlar. Profilul Sportiv. Profilul Arte vizuale, specializările: Arte plastice și decorative, Arhitectură, Arte ambientale și design. Muzică. Teatru. Coregrafie. Profilul Teologic, specializările: Ortodox, Catolic, Adventist, Baptist, Penticostal, Unitarian, Reformat, Evanghelica luterană S.P.-C.A., Musulman, Patrimoniu cultural. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Caracterizarea sistemelor chimice și clasificarea acestora după diferite criterii. 2. Explorarea și investigarea comportării chimice a unor substanțe. 3. Utilizarea unor algoritmi specifici în rezolvarea de situații-problemă, probleme și interpretarea rezultatelor. 4. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobândite prin studiul științelor naturii, în scopul aplicării acestora în contexte variate. CONȚINUTURI 1. Atom. Element chimic. Izotopi. Structura învelișului electronic. 2. Sistemul periodic. Corelații între structura învelișului electronic-poziția în sistemul periodic și caracterul metalic și nemetalic. 3. Interacții între atomi, ioni, molecule. Legături chimice: legături ionice, covalente (simple, multiple, polare, nepolare). Interacții intermoleculare. Rețele cristaline: ionice, atomice și moleculare. 4. Relații între structură-proprietăți-utilizări la: diamant, grafit (alotropie), sodiu(reacții cu: O(2), Cl(2), H(2)O), clorura de sodiu(reacția cu AgNO(3)), hidroxid de sodiu(reacții cu: acizi, Zn, Al, săruri: A1C1(3), CuSO(4)), clor(reacții cu: H(2), H(2)O, Na, Mg, Fe), acid clorhidric (reacții cu metale, oxizi metalici, hidroxizi, amoniac, săruri-Na(2)CO(3), AgNO(3)) apa (reacții cu metale- Na, Mg, Fe, reacții cu nemetale- Cl(2), cu oxizi metalici, cu oxizi nemetalici). 5. Soluții apoase. Solubilitate. Concentrația procentuală și molară. Rezolvarea de exerciții și probleme cu calcul stoechiometric și cu utilizarea noțiunilor de: mol, volum molar, numărul lui Avogadro; exerciții de calcul al concentrației procentuale și molare. PROGRAMA: DISCIPLINE SOCIO-UMANE În cadrul examenului de Bacalaureat, elevii pot susține proba E (din aria curriculară corespunzătoare specializării) sau proba F (din celelalte arii curriculare), la una dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu, incluse în trunchiul comun. Fiecare dintre disciplinele socio-umane studiate pe parcursul anilor de liceu dispune de o programă proprie pentru examenul de Bacalaureat 2004. Proba de examen la oricare dintre disciplinele socio-umane alese (în funcție de filieră, profil, specializare) este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei pentru examenul de bacalaureat și nu vizează conținutul unui manual anume. PROGRAMA: DISCIPLINA LOGICĂ ȘI ARGUMENTARE BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Logică și argumentare are statut de disciplină opțională. La proba susținută din aria curricularâ corespunzătoare specializării, disciplina Logică și argumentare poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Logică și argumentare poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția celor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a celor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. II. OBIECTIVE DE EVALUAT - Să construiască argumentări, definiții și clasificări pe baza utilizării regulilor specifice. - Să determine corectitudinea logică a definițiilor și clasificărilor. - Să opereze corect cu termeni specifici și formule logice. - Să construiască exemple în limbaj natural și în limbaj formal pe baza unor scheme de inferență date. - Să identifice/să pună în evidență, într-un text dat, tipurile de propoziții și raporturile între propoziții, raționamentele, tipul de argumentare și structura argumentativă, *erorile de argumentare în comunicarea prin limbajul natural. - Să analizeze argumente (validitatea, *erorile de argumentare). - *Să construiască exemple concrete pentru tipuri de argumentare (inductive, deductive); pentru structura unui argument. III. CONȚINUTURI ● Argumentarea 1. Ce este argumentarea? 2. Structura argumentării ● Analiza logică a argumentelor 1. Termenii: - definire; - caracterizare generală; - raporturi între termeni. 2. Propoziții: - tipuri de propoziții (categorice, compuse); - raporturi între propoziții categorice. 3. Raționamente: - definire; - caracterizare generală. 4. Inferențe imediate cu propoziții categorice (conversiunea și obversiunea). 5. Definirea și clasificarea: - caracterizare generală; - corectitudinea în definire și clasificare; - *tipuri de definiții; - *forme de clasificare. ● Tipuri de argumentare 1. Inductivă (inducția completă, inducția științifică, metode de cercetare inductivă) 2. Deductivă: - *SiLogismul (figuri și moduri silogistice, legile generale ale silogismului, metode de verificare a validității) - Demonstrația ● Evaluarea argumentelor 1. Validitatea argumentelor 2. *Erori de argumentare ● Argumentare și contraargumentare 1. Argumente și contraargumente în conversație, dezbatere, discurs public, eseu NOTĂ: ● Obiectivele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Logică și argumentare l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână. ● Obiectivele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a elevilor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Logică și argumentare 2 ore pe săptămână. PROGRAMA: DISCIPLINA PSIHOLOGIE BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Psihologie are statut de disciplină opțională. La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Psihologie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale. II. COMPETENȚE DE EVALUAT - Caracterizarea proceselor psihice, a componentelor structurii de personalitate, a tipurilor de relații interpersonale, a etapelor dezvoltării personalității, a comportamentelor pro și antisociale, *diferențelor individuale în dezvoltarea personalității. - Analizarea corelațiilor între: - procesele psihice; - procesele psihice și componentele structurii de personalitate; - structura personalității și conduita psihosocială; - procesele psihice și diferitele etape ale dezvoltării personalității. - Analizarea, pe baza unui text dat, a unor tipuri de relații interpersonale, a unor *comportamente sociale (textele pot fi: articole din mass-media; fragmente literare; fragmente din fișe de observație etc.) - *Caracterizarea conduitei psihosociale și proiectarea unui comportament adecvat/inadecvat în raport cu o anumită situație. III. CONȚINUTURI ● Structura și dezvoltarea personalității 1. Etape ale dezvoltării personalității (copilăria, adolescența, maturitatea, bătrânețea) 2. Procesele psihice și rolul lor în evoluția personalității: - procese cognitive superioare (Gândirea; Limbajul; Memoria; Imaginația); - procese reglatorii (Motivația; Afectivitatea; Voința; Atenția); - sistemul de personalitate (Personalitatea; Temperamentul; Aptitudinile; Caracterul). 3. *Diferențe individuale în construirea și manifestarea personalității ● Conduita psihosocială 1. Relațiile interpersonale și rolul lor în formarea și dezvoltarea personalității 2. Comportamente pro și antisociale 3. * Atitudinile sociale și evoluția lor NOTĂ: ● Competențele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Psihologie l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână. ● Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Științe sociale și Filologie, care au studiat disciplina Psihologie 2 ore pe săptămână. PROGRAMA: DISCIPLINA ECONOMIE BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Economie are statut de disciplină opțională. La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Economie poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a celor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. II. COMPETENȚE DE EVALUAT - Caracterizarea unor comportamente, fenomene și procese economice. - Analizarea unor comportamente economice ale consumatorului și ale producătorului din perspectiva raportului efort-efect (cheltuieli-rezultate). - Utilizarea unor instrumente specifice științei economice pentru determinarea mărimii și dinamicii fenomenelor și proceselor economice. - Analizarea unor situații și probleme economice formulate în limbaj natural, numeric sau grafic. Rezolvarea de probleme cu conținut economic. - * Analizarea corelațiilor dintre diferite comportamente, fenomene și procese economice. - *Evaluarea, în termeni cantitativi și calitativi, a unei decizii economice. - *Proiectarea unui comportament economic rațional în raport cu condițiile unei situații date. III. CONȚINUTURI ● Consumatorul 1. Nevoi, trebuințe (caracterizare; clasificare) 2. Cererea (caracterizare; legea cererii; elasticitatea) 3. Resurse (caracterizare; clasificare) 4. Comportamentul consumatorului ● Producătorul/întreprinzătorul 1. Factorii de producție: Munca; Natura; Capitalul; Neofactori de producție 2. Costuri, Productivitate, Profit, Indicatorii activității economice, *Eficiență economică 3. Oferta (caracterizare; legea ofertei; elasticitatea) 4. Comportamentul producătorului/întreprinzătorului ● Piața - întâlnire a agenților economici 1. Relația cerere-ofertă-preț 2. Mecanismul concurențial 3. Forme ale pieței (Piața bunurilor de consum și serviciilor; Piața monetară; Piața financiară; Piața muncii; Piața mondială; *Piața valutară) 4. Dezechilibre economice (inflație, șomaj) 5. *Fluctuații economice NOTĂ: ● Competențele de evaluat și conținuturile fără * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât a elevilor care au studiat disciplina Economie l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 ore pe săptămână. ● Competentele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de la filiera teoretică, specializările Științe sociale și Filologie, a elevilor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat economia 2 ore pe săptămână, și în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera tehnologică, profil Servicii, specializarea Economic, care au studiat disciplina Economie câte l oră pe săptămână, dar în doi ani de studiu. PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA FILOSOFIE BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Filosofic are statut de disciplină opțională. La proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, disciplina Filosofie poate fi aleasă numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. La proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, disciplina Filosofic poate fi aleasă de către elevii de la oricare filieră și specializare, cu excepția elevilor de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și a celor de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. II. COMPETENȚE DE EVALUAT - Identificarea, într-un text dat, a problemei filosofice abordate și a conceptelor utilizate în formularea ei. - Compararea unor puncte de vedere/poziții filosofice referitoare la o anumită problemă filosofică. - Analizarea structurii argumentative a unui punct de vedere filosofic. - Analizarea comparativă a premiselor, respectiv, a consecințelor presupuse de o anumită poziție/punct de vedere filosofic. - Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problemă filosofică. - *Elaborarea unui eseu filosofic pornind de la elemente date (întrebări filosofice, texte, concepte). - **Construirea unei argumentații filosofice în sprijinul unei soluții practice posibile la o situație-problemă. III. CONȚINUTURI ● Omul 1. Problematica naturii umane 2. Sensul vieții 3. *Omul - ființă culturală ● Morala 1. Bine și rău; teorii morale 2. Probleme de etică aplicată ● Politica 1. Libertate și responsabilitate 2. Egalitate și dreptate 3. Putere și legitimitate 4. Teorii politice moderne și contemporane 5. Drepturile omului ● Cunoașterea 1. Adevăr și eroare 2. Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr 3. ** Sursele cunoașterii 4. *Limbaj și cunoaștere ● **Existența 1. Existență și devenire 2. Spațiu și timp ● Filosofia 1. *Genuri și stiluri în filosofic 2. Filosofic și viață NOTĂ: ● Competentele de evaluat și conținuturile fără ** sau * sunt incluse în programa pentru examenul de bacalaureat atât al elevilor care au studiat disciplina Filosofic l oră pe săptămână, cât și a elevilor care au studiat 2 sau 3 ore pe săptămână. ● Competentele de evaluat și conținuturile marcate cu * sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializările Filologie și Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 2, respectiv 3 ore pe săptămână, a elevilor de la filiera vocațională, profil teologic, liceu teologic unitarian și reformat, care au studiat disciplina Filosofic 2 ore pe săptămână, și a elevilor de Ia filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână. ● Competențele de evaluat și conținuturile marcate cu ** sunt incluse NUMAI în programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor de Ia filiera teoretică, specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână și a elevilor de Ia filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale, care au studiat disciplina Filosofic 3 ore pe săptămână. ● Pentru itemii de evaluare se vor alege texte aparținând autorilor menționați în programa școlară pentru disciplina Filosofic. PROGRAMA:DISCIPLINA SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Sociologie are statut de disciplină opțională. Disciplina Sociologie poate fi aleasă numai la proba susținută din aria curriculară corespunzătoare specializării, și numai de către elevii de la filiera teoretică, specializarea Științe sociale și de către elevii de la filiera vocațională, profil militar (licee din rețeaua Ministerului de Interne), specializarea Științe sociale. II. COMPETENȚE DE EVALUAT - Identificarea, într-un text dat, a unor factori, fenomene și procese sociale. - Caracterizarea unor factori, fenomene și procese sociale. - Utilizarea unor instrumente specifice sociologiei pentru analiza vieții sociale. - Analizarea corelațiilor dintre: - factorii și condițiile vieții sociale; - structura, stratificarea și dinamica vieții sociale; - status și rol social; - individ și grup. - Interpretarea unui comportament social. - Proiectarea unui comportament prosocial impus de relația status-rol. NOTĂ: Pentru unitățile de conținut Societatea și viața socială și Individul - subiect și obiect al acțiunii sociale, menționate mai jos, elevul va face dovada unor competente specifice privind utilizarea metodologiei cercetării sociologice. Se vor avea în vedere următoarele metode și tehnici: observația, monografia, ancheta pe bază de chestionar, interviul, sondajul de opinie. III. CONȚINUTURI ● Societatea și viața socială 1. Viața socială: - Factorii și condițiile vieții sociale - Structura și stratificarea socială - Dinamica vieții sociale 2. Relațiile sociale 3. Instituții și organizații sociale ● Individul - subiect și obiect al acțiunii sociale 1. Status și rol 2. Grupurile sociale (familia, grupul de prieteni, grupuri minoritare ș.a.) 3. Integrare și adaptare socio-profesională 4. Fenomene anomice ● Metodologia cercetării sociologice 1. Etapele investigației sociologice 2. Metode, tehnici, procedee, instrumente de investigare PROGRAMA: EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ BACALAUREAT 2004 I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina Educație antreprenorială are statut de disciplină opțională. Disciplina Educație antreprenorială poate fi aleasă numai la proba susținută din celelalte arii curriculare, altele decât cele corespunzătoare specializării, și numai de către elevii de la filiera tehnologică (toate specializările). II. COMPETENȚE DE EVALUAT - Precizarea elementelor caracteristice antreprenorului, activității antreprenoriale, comportamentului antreprenorial și reușitei în afaceri. - Caracterizarea unor tipuri de comportament în afaceri. - Analizarea corelațiilor dintre: - aptitudinile întreprinzătorului și reușita în afaceri; - aptitudinile întreprinzătorului, oportunitățile pieței și realizarea unei afaceri; - tipuri de comportament antreprenorial și reușita în afaceri; - cadrul legislativ și reușita în afaceri. - Elaborarea/adaptarea și evaluarea unui plan de afaceri. - Evaluarea rezultatelor unei afaceri. III. CONȚINUTURI ● Antreprenorul 1. Caracteristici și aptitudini ale întreprinzătorului 2. Rolul antreprenorului 3. Relații antreprenoriale ● Acțiunea antreprenorială (afacerea) 1. Stabilirea obiectului de activitate 2. Modalități și criterii de identificare și selecționare a oportunităților pieței 3. Planul de afaceri: structură și fundamentare 4. Realizarea, dezvoltarea și diversificarea afacerii ● Comportamentul în afaceri 1. Tipuri de comportament în afaceri 2. Răspunderea în afaceri ● Reușita în afaceri 1. General și particular în realizarea unei afaceri reușite PROGRAMA: GEOGRAFIE I. Statutul disciplinei: Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2003/2004, statutul de disciplină opțională, la alegere cu alte discipline. Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore. ● Proba "d" vizează Geografia României. ● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conținuturi selectate din clasele a IX-a, aX-ași aXI-a). ● Proba "f" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală. II. Competențe de evaluat: GEOGRAFIE GENERALĂ - PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE 1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor care definesc mediul geografic; 1.1 Analiza și explicarea diversității elementelor, proceselor și fenomenelor ce formează mediul geografic; 1.2 Analiza mediului înconjurător ca sistem; 1.3 Explicarea principalelor probleme de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane. 2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1 Identificarea poziției elementelor de geografie fizică, umană, a mediului înconjurător și a principalelor probleme fundamentale ale lumii contemporane reprezentate pe hărți; 2.2 Stabilirea unor relații de interdependență între elemente reprezentate grafic sau cartografic; 2.3 Transformarea informației oferite de suporturi grafice sau cartografice într-un text. 3. Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice; 3.1 Definirea termenilor geografici de bază; 3.2 Elaborarea unui text corect și coerent utilizând termeni specifici; 3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat. 4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor din mediul geografic; 4.l Explicarea faptelor geografice generale; 4.2 Compararea situațiilor geografice din regiuni date; 4.3 Demonstrarea unor succesiuni și relații cauzale. 5. Aplicarea, în situații noi, a competentelor (achizițiilor) dobândite anterior; 5.1 Transferul informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative (date statistice) în reprezentări grafice, din reprezentări grafice în text; rezolvare de probleme. 5.2 Caracterizarea geografică a unui teritoriu. III. Conținuturi: CLASA a IX-a Capitolul 3: RELIEFUL TERESTRU ● Scoarța terestră ca suport al reliefului: structură și alcătuire petrografică; ● Unitățile majore ale reliefului terestru ● Agenți, procese și rezultate ● Tipuri, forme și unități de relief - tipuri de relief: litoral, glaciar, deșertic (eolian). Capitolul 4: ATMOSFERA TERESTRĂ ● Alcătuirea și structura atmosferei - alcătuirea (compoziția) atmosferei, straturile atmosferei; ● Masele de aer - circulație (dinamică), caracteristici ● Climatele Globului - tipurile de climă, caracterizarea geografică a tipurilor de climă. Capitolul 5: APELE ● Apele continentale și oceanice - fluvii, râuri, lacuri; dinamica apelor oceanice. CLASA a X-a Capitolul I: GEOGRAFIE POLITICĂ 1.1 Statele și grupările regionale de state 1.2 Harta politică a lumii Capitolul II. GEOGRAFIA POPULAȚIEI ȘI A AȘEZĂRILOR ● Dinamica populației ● Bilanțul natural al populației ● Mobilitatea teritorială a populației ● Răspândirea geografică a populației - factori care influențează răspândirea populației, densitatea populației, răspândirea populației în latitudine și altitudine. ● Forme de aglomerare umană: - Definirea noțiunilor: aglomerare umană, sat, oraș. - Categorii și tipuri de aglomerări umane; ● Urbanizarea și explozia urbană: - Definirea noțiunilor: urbanizare, explozie urbană. - Factorii principali ai urbanizării. - Ritmul de creștere a populației urbane și explozia urbană. CLASA a Xl-a Capitolul I: GEOGRAFIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ● Tipuri de medii geografice pe Terra; Caracterizarea mediilor calde, temperate, reci și montane; caracteristicile principale ale fiecărui tip de mediu: poziția geografică, factorii care determină fiecare tip de mediu, elementele climatice caracteristice, elemente specifice ale rețelei hidrografice, vegetației, faunei, solurilor, aspecte ale degradării și conservării fiecărui tip de mediu, exemple regionale semnificative. Capitolul II: PROBLEME FUNDAMENTALE ALE LUMII CONTEMPORANE ● Resursele neregenerabile - rezerve și perspective Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. CLASA a XlI-a GEOGRAFIA ROMÂNIEI - PROBLEME FUNDAMENTALE I. Statutul disciplinei: Geografia generală sau Geografia României au, în examenul național de bacalaureat, pentru anul școlar 2003/2004, statutul de disciplină opțională, la alegere cu alte discipline. Proba de examen este scrisă și se desfășoară pe o durată de 3 ore. ● Proba "d" vizează Geografia României. ● Proba "e" vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală (cu conținuturi selectate din clasele a IX-a, aX-ași aXI-a). ● Proba "f vizează Geografia României la alegere cu Geografia generală. II. Competențe de evaluat: 1. Perceperea coerentă a elementelor, proceselor și fenomenelor de bază ce definesc mediul geografic al României; 1.1 Identificarea elementelor de referință ce definesc poziția geografică și geopolitică a României; 1.2 Evidențierea diferențierilor teritoriale ale caracteristicilor geografice fundamentale ale țării; 1.3 Precizarea elementelor definitorii ale regiunilor geografice ale României; 1.4 Analiza problemelor fundamentale ale geografiei României. 2. Raportarea fenomenelor din realitate la un suport grafic sau cartografic; 2.1 Identificarea elementelor de geografie a României reprezentate pe hărți; 2.2 Identificarea poziției unor elemente geografice fundamentale ale României; 2.3 Transformarea informației de pe reprezentări grafice sau cartografice într-un text și invers. 3. Cunoașterea și utilizarea corectă a terminologiei specifice referitoare la problemele fundamentale ale geografiei României; 3.1 Definirea termenilor; 3.2 Elaborarea unui text coerent și corect utilizând termeni specifici; 3.3 Elaborarea unui text după un algoritm dat. 4. Explicarea și interpretarea fenomenelor și proceselor fundamentale din mediul geografic al României; 4.1 Explicarea faptelor sau a realităților geografice; 4.2 Compararea unor situații geografice date; 4.3 Demonstrarea, prin argumente, a unor succesiuni și cauze. 5. Aplicarea, în situații noi, a competențelor (achizițiilor) dobândite anterior; 5.1 Transformarea informației dintr-un limbaj în altul, de exemplu din informații cantitative într-o reprezentare grafică, dintr-o reprezentare grafică/cartografică în text etc; 5.2 Analiza geografică a componentelor naturale și sociale ale unui teritoriu; 5.3 Identificarea de soluții pentru probleme aplicative pe baza datelor statistice sau a reprezentărilor grafice/cartografice. III. Conținuturi: CLASA a XlI-a 1. Poziția geografică și geopolitică a României (Poziția pe Glob și în Europa); România - țară carpatică, dunăreană, pontică și central europeană; 2. Relieful ca substrat al mediului natural și al activităților umane: ● Relieful ca suport al elementelor naturale (climă, hidrografic., vegetație, soluri); ● Relieful ca suport al activităților umane (populație, așezări omenești, activități economice). 3. Particularități climatice, hidrologice și biopedogeografice; 4. Resursele naturale de bază și perspectivele lor: ● Principalele categorii de resurse naturale, repartiția lor geografică și modul lor de utilizare; ● Perspectivele asigurării resurselor naturale de bază. 5. Evoluții și structuri geodemografîce: ● Evoluția numerică a populației României; ● Repartiția geografică și structura populației României. 6. Habitatul uman: ● Tipuri de habitat; ● Habitatul rural și urban. 7. Specificul geografic al agriculturii, industriei, și transporturilor: ● Specificul geografic al agriculturii - fondul funciar, ramurile producției agricole și repartiția lor geografică; ● Specificul geografic al industriei - ramurile industriei, materiile prime principale, specificul producției industriale și repartiția lor geografică; ● Specificul geografic al transporturilor - rolul transporturilor în economie, tipurile de transporturi (rutiere, feroviare, navale și aeriene). 8. Regiunile geografice ale României: ● Caracteristicile geografice specifice ale unităților regionale ale României. 9. Dezvoltarea regională și durabilă: ● Regiunile de dezvoltare ale României; ● Elementele de bază ale dezvoltării durabile. 10. Raportul dintre problemele geografice fundamentale ale României și ale lumii contemporane; 11. România și Europa. Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. PROGRAMA: RELIGIE PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE - PE CULTE - STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, RELIGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, filiera vocațională, profil teologic, pentru elevii seminariilor și liceelor teologice; în funcție de cultul de care aparțin, elevii susțin examen, probă scrisă, la o disciplina de specialitate teologică; RELIGIA are statut de disciplină opțională pentru proba F, în cadrul seminariilor și liceelor teologice, pentru clasele de la alte profiluri și specializări decât cel teologic; în funcție de cult, filieră, profil și specializarea liceelor absolvite, elevii susțin examen, probă scrisă, la o disciplină teologică. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. Disciplinele teologice de Bacalaureat, în funcție de cult, pentru proba E și pentru proba F, sunt: *1) 1. Biserica Ortodoxă Română: a. Dogmatică Ortodoxă b. Istoria Bisericii Ortodoxe Române c. Studiul formelor și Desenul*2) 2. Biserica Româno - Catolică (de limbă română): a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Catehism 3. Biserica Româno - Catolică (de limbă maghiară): a. Catehism (Dogmatică) b. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) 4. Biserica Română Unită cu Roma (Greco - Catolică): a. Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Catehism (Teologie dogmatică și morală) 5. Biserica Reformată: a. Studii Biblice (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Istoria Bisericii Reformate 6. Biserica Unitariană: a. Studii Biblice b. Studii Confesionale (Dogmatică - Etică) 7. Biserica Baptistă: a. Studiul Bibliei (Studiul Vechiului și Noului Testament) b. Doctrine Biblice 8. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea: a. Studiul Bibliei 1. Unitatea I 2. Unitatea II b. Dogmatică 9. Biserica Penticostală: a. Pneumatologie b. Doctrine Biblice 10. Cultul Musulman: a. Legislație Islamică ------- *1) elevii pot alege una din cele doua sau trei discipline propuse pentru fiecare probă. *2) disciplina Studiul formelor și Desenul, la alegere, pentru elevii de la specializarea teologie-patrimoniul cultural COMPETENȚE GENERALE DE EVALUARE 1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice religiei; 2. Interpretarea unor evenimente prezentate în Biblie sau Sfânta Scriptură, analizând consecințele acestora pentru viața de credință și problema existențială a omului; 3. Descrierea și explicarea unor unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportarea la mesajul biblic, a tradițiilor religioase și a istoriei Bisericii; 4. Descrierea raporturilor existente între religia creștină și celelalte religii; 5. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare; 6. Integrarea în ansamblul cunoștințelor religioase a cunoștințelor dobândite la alte discipline de învățământ; 7. Utilizarea corectă și adecvată a textului și limbajului religios în contexte variate; 8. *1) Explicarea legislației islamice. ------- *1) Competență valabilă numai pentru Cultul Musulman. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE ORTODOXE DOGMATICA ORTODOXĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

DOGMATICA ORTODOXĂ are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din DOGMATICA ORTODOXĂ la proba F, la alegere cu disciplina ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II.COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Interpretarea corecta a învățăturilor de baza, generale, formulate succint în Simbolul niceo-constantinopolitan; 2. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice dogmaticii ortodox; 3. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare; 4. Utilizarea adecvată a limbajului religios, a terminologiei cu care operează Teologia dogmatica; 5. Stimularea interesului pentru cunoașterea adevărului divin revelat, cuprins în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție; 6. Aplicarea în viața zilnică a acestor valori divine. III. CONȚINUTURI 1. Revelația dumnezeiască (Revelația naturală și supranaturală); 2. Căile de transmitere a Revelației supranaturale: Sfânta Scriptură (inspirația, lectura și tâlcuirea), Sfânta Tradiție (Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție, aspectul statornic și dinamic al Sfintei Tradiții, monumente sau documente ale Sfintei Tradiții, criteriile Sfintei Tradiții). Raportul dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiție și Sfânta Biserică (deosebiri confesionale); 3. Cunoașterea lui Dumnezeu (cunoașterea naturală, supranaturală, catafatică și apofatică; cunoașterea lui Dumnezeu în împrejurările concrete ale vieții); 4. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre ființa și lucrările lui Dumnezeu; originea divino-umană a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale și morale); 5. Dogma Sfintei Treimi (descoperiră Sfintei Treimi în Sfânta Scriptură; formularea dogmei Sfintei Treimi și precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreză și apropriere; învățătura despre filioque și combaterea acesteia); 6. Crearea lumii nevăzute (introducere; originea îngerilor; natura și funcția îngerilor; numărul și ierarhia îngerilor; starea morală a îngerilor; îngerii cei răi sau diavolii; cinstirea îngerilor); 7. Crearea lumii văzute (referatul biblic; creaționism și evoluționism); 8. Crearea omului - antropologia creștină (originea omului; natura omului; omul ca protopărinte; sufletul omenesc - funcțiile și spiritualitatea sa; nemurirea sufletului-argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului; menirea omului); 9. Starea originară a omului - deosebiri confesionale; 10. Căderea omului în păcat (originea și ființa păcatului strămoșesc; teorii privind transmiterea păcatului strămoșesc; urmările păcatului strămoșesc și deosebiri confesionale); 11. Dumnezeu Proniatorul (aspectele și realitatea providenței dumnezeiești; obiecții și combaterea lor); 12. Dumnezeu Mântuitorul (introducere; pregătirea omenirii pentru venirea Mântuitorului, proorociri despre venirea Mântuitorului; întruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatică și urmările ei dogmatice; chenoza); 13. Opera de mântuire a lui iisus Hristos (raportul dintre Persoana și opera Mântuitorului, întreita slujire a Mântuitorului; Răscumpărarea și aspectele ei -deosebiri confesionale; adeverirea morții și învierii Domnului); 14. Dumnezeu Sfințitorul (Persoana și lucrarea Duhului Sfânt; relația dintre Hristos și Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfântului Duh; raportul dintre har și libertatea omului - interconfesional); 15. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional); 16. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale; 17. Sfânta Biserică (întemeierea; ființa, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică); 18. Sfintele Taine (ființa, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viața Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătura creștină despre moarte și judecata particulară; starea sufletelor după moarte: rai și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecata obștească - judecata universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pământ nou; viața de veci). BIBLIOGRAFIE: Pr. Prof. dr. L Zăgrean - Teologie Dogmatică - manual pentru Seminariile Teologice, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997, 2000). ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE la proba F, la alegere cu disciplina DOGMATICA ORTODOXĂ. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Explicarea noțiunilor istorice în contexte de comunicare diferite; 2. Identificarea caracteristicilor globale și de detaliu ale unui document și receptarea adecvată a sensului mesajului transmis; 3. Descrierea rolului Bisericii Ortodoxe Române, ca factor de formare, îmbogățire și păstrare a limbii, culturii și identității naționale; 4. Utilizarea variată a metodelor și tehnicilor specifice științelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute și prezente; 5. Redactarea unei lucrări, folosind termeni și noțiuni istorice cunoscute. III. CONȚINUTURI 1. Începuturile vieții creștine pe teritoriul țării noastre. Mărturii lingvistice; 2. Mărturi arheologice despre răspândirea creștinismului pe teritoriul țării noastre; 3. Viața creștină în Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor; 4. Viața bisericească a românilor în sec. VII - XIV; 5. Începuturile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului; 6. Mitropolia Moldovei în sec. XIV - XV; 7. Viața bisericească în Transilvania în sec. XIV - XV; 8. Viața monahală la români în sec. XIV - XV: Sfântul Nicodim de la Tismana. Mănăstiri mai importante; 9. Viața bisericească în cele trei țări românești în sec. al XVI-lea; 10. Tiparul în Țara Românească și Moldova în sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi; 11. Mitropolia Ungrovlahiei în prima jumătate a sec. al XVII-lea: Mitropoliții Teofil și Ștefan; 12. Mitropolia Ungrovlahiei în a doua jumătate a sec. al XVII-lea. Mitropoliții Varlaam și Teodosie. Biblia de la București; 13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei; 14. Mitropolitul Petru Movilă și Sinodul din Iași; 15. Mitropoliții Ilie iorest și Simion Ștefan ai Transilvaniei; 16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei; 17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei; 18. Mitropolitul Antim Ivireanul; 19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 - 1701; 20. Lupta clerului și a credincioșilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea; 21. Biserica din Țara Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliți și Episcopi de Râmnic -îndrumători ai culturii; 22. Biserica din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliți mai însemnați; 23. Viața monahală în țările române în sec. al XVIII-lea. Starețul Paisie și ucenicii lui; 24. Mitropolitul Veniamin Costachi; 25. Mitropolitul Andrei Șaguna; 26. Biserica din România între anii 1859 - 1918. Reformele bisericești ale lui Alexandru loan Cuza. Recunoașterea autocefaliei; 27. Biserica Ortodoxă Română în perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea și Nicodim Munteanu; 28. Biserica Ortodoxă Română după 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxă Română după 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arăpașu. BIBLIOGRAFIE: Pr. Prof. dr. Mircea Păcurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Române - Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galați, 1997; ed. V, București, 2000 (se pot folosi, la nevoie, și edițiile anterioare). BISERICA ROMÂNO-CATOLICĂ A. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare româna) STUDIUL BIBLIC (STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

a) prezentare generală;

b) personalitatea patriarhilor Abraham, Isac, lacob.

5. Cartea Exodului:

a) prezentare generală;

b) Legământul de pe Sinai: conținut, semnificație, consecințe.

6. Cartea Deuteronomului: prezentare generală. 7. Cărțile profetice:

a) prezentare generală;

b) profeții mesianice.

8. Cărțile sapiențiale: prezentare generală. NOUL TESTAMENT: 9. Canonul Noului Testament. 10. Evanghelia după Matei: prezentare generală, particularități. 11. Evanghelia după Marcu: prezentare generală, particularități. 12. Evanghelia după Luca: prezentare generală, particularități. 13. Evanghelia după loan: prezentare generală, particularități. 14. Scrisorile Sfântului Pavel:

a) prezentare generală;

b) teme centrale.

15. Scrisorile catolice:

a) prezentare generală;

b) teme abordate.

16. Scrisoarea către evrei:

a) prezentare generală;

b) teme abordate.

Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. CATEHISM I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din CATEHISM la proba F. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Cunoașterea și utilizarea principalelor adevăruri teologice mărturisite de Biserică exprimate în simbolul credinței; 2. Cunoașterea și explicarea importanței Sacramentelor, ca fundament al vieții de credință; 3. Explicarea caracteristicilor și a modului de celebrare a fiecărui Sacrament; 4. Însușirea și punerea în practică a diferitelor modalități de comuniune cu Dumnezeu și cu aproapele. III. CONȚINUTURI 1. Revelația - definire și transmitere 2. Sfânta Scriptură, izvorul principal al Revelației 3. Credința și caracteristicile ei 4. Dumnezeu - creator a toate 5. Isus Cristos, Fiul unic 6. Nașterea din Măria Fecioara 7. Moartea ș învierea răscumpărătoare 8. Duhul Sfânt în Biblie 9. Biserica - Una, Sfântă, Catolică și Apostolică 10. Cele șapte sacramente - generalități 11. Sacramentul Euharistiei 12. Decalogul -generalități 13. Importanța rugăciunii: Tatăl nostru Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. B. LICEELE TEOLOGICE ROMÂNO-CATOLICE (limba de predare maghiară) CATEHISM (DOGMATICA) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, CATEHISM (DOGMATICA) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din DOGMATICA la proba F, Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea unui concept teologic; 2. Identificarea problemelor teologice abordate într-o temă dată; 3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios; 4. Analizarea și interpretarea punctelor de vedere și concepțiilor teologice; 5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONȚINUTURI 1. AUTOREVELAȚIA DUMNEZEIASCĂ: 1.1 Omul - căutătorul fericirii în Dumnezeu 1.2 -Rugăciunea 1.3 Esența naturii lui Dumnezeu 1.4 Viața internă a lui Dumnezeu 1.5 Dumnezeu: Sf.-treime 2. DUMNEZEU TATĂ-CREATOR: 2.1 Crearea Lumii 2.2 Crearea îngerilor 2.3 Crearea omului 2.4 Păcatul omului și pedeapsa 2.5 Crearea materiei 2.6 Poporul ales 3. DUMNEZEU FIU-MÂNTUITOR 3.1 Speranța mântuirii în Vechiul Testament 3.2 Plinirea așteptărilor Vechiului Testament în Isus Cristos 3.3 Isus - Omul-dumnezeu 3.4 Sf. Fecioară - Născătoare de Dumnezeu 3.5 Originea, întemeierea și misiunea Bisericii 3.6 Organizarea Bisericii 3.7 Caracteristicile Bisericii 4. SACRAMENTELE 4.1 Harul divin 4.2 Sacramentele în general 4.3 Botezul 4.4 Mirul 4.5 Euharistia 4.6 Sacramentul pocăinței 4.7 Maslul 4.8 Preoția 4.9 Căsătoria BIBLIOGRAFIE: ● DOGMATIC A ROM ANO-CATOLICĂ, Alba-Iulia 1994 (Ib.magh.); ● CATECHISMUL BISERICII ROMÂNO-CATOLICE, Libreria Editrice Vaticana 1993; ● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966; I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

STUDIUL BIBLIC are statut de disciplină de specialitate pentru elevii seminariilor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din STUDIUL BIBLIC la proba F. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text biblic; 2. Argumentarea biblică a unui punct de vedere teologic; 3. Elaborarea argumentelor teologice pentru susținerea unui punct de vedere religios; 4. Caracterizarea unui personaj biblic pe baza unei structuri de idei dată; 5. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONȚINUTURI 1. EPOCA PATRIARHALĂ l.l Abraham 1.2 Isac 1.3 Iacob l.4 Istoria lui losif 2. EXODUL 2.1 Moise și iosua 3. EPOCA JUDECĂTORILOR 3.1 Ghedeon 3.2 Samson 4. EPOCA REGILOR 4.1 Samuel și Saul 4.2 David 4.3 Solomon 5. EPOCA CAPTIVITĂȚII BABILONIENE ȘI ELIBERAREA 5.1 Ieremia 5.2 Daniel 5.3 Tobia 5.4 Iona 6. SF. IOAN BOTEZĂTORUL 7. SF. PETRU 8. SF. PAUL 9. SF. IOAN APOSTOL ȘI EVANGHELIST 10. FAPTELE APOSTOLILOR 10.1 Rusaliile 10.2 Biserica strămoșeasca 10.3 Viața primilor creștini lO.4 Sinodul din Ierusalim 11. SITUAȚIA BISERICII ROMÂNO-CATOLICE ÎN IMPERIUL ROMAN 12. SF. IOAN GURĂ DE AUR - SF. IRONIM - SF. AUGUSTIN 13. BISERICILE ORIENTALE 14. REFORMAȚIA LUTHERIANĂ 15. REÎNNOIREA CATOLICĂ BIBLIOGRAFIE: ● ISTORIA MÂNTUIRII (Ib.magh.), Alba-Iulia 1994. ● Bernolâk Eva: BISERICA CLĂDITĂ PE PIATRĂ (Ib.magh.), Bp. 1990. ● Szabo F. - Puskely M.: DE LA AVRAM LA ISUS, Roma 1976. Marton Jozsef: ● ISTORIA BISERICII I-ÎL, Cluj 2001. ● August Franzen: KLEINE KIRCHENGESCHICHTE, Freiburg 1975. ● DIE NIEUWE KATECHISMUS, Hilversum - Antwerpen 1966; ● BIBLIA ILUSTRATĂ, Bp. 1983. BISERICA ROMANĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) LICEELE GRECO-CATOLICE STUDIUL BIBLIC I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina STUDIUL BIBLIC, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic. În cadrul examenului de religie greco-catolică se susține, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică și morală). Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Identificarea mesajului biblic într-un context dat; 2. Caracterizarea unui personaj biblic; 3. Descrierea și interpretarea unor evenimente biblice în contextul Revelației; 4. Utilizarea adecvată a limbajului teologic; 5. Interpretarea personală a textului sacru; 6. Comentarea textului sacru din punct de vedere teologic și spiritual. III. CONȚINUTURI: 1. Vechiul Testament: 1. Creația 2. Potopul 3. Perioada Patriarhilor: 3.1 Chemarea lui Avraam 3.2 Jertfa lui Isaac 3.3 Lupta lui iacov cu îngerul 4. Moise și ieșirea din Egipt 5. Drumul în deșert și legea de pe Sinai 6. Regele David 7. Regatul de nord și profeții săi: 7.1 Profetul Ilie 7.2 Profetul Osea 8. Regatul de Sud și profeții săi: 8.1 Chemarea profetului Isaia 8.2 Profeția lui Isaia despre Emanuel 8.3 Noul Legământ (Ier 31) 9. Rugăciunea lui Israel: Ps 8; Ps 50(51); Ps 21(22) 2. Noul Testament 1. Cele patru evanghelii: autor; destinatari, mesaj 2. Buna Vestire 3. Nașterea lui Isus 4. închinarea magilor 5. Botezul lui Isus 6. Fericirile 7. Parabola semănătorului 8. Parabola samariteanului 9. Nunta din Cana 10. Minunea orbului din naștere 11. Agonia lui Isus în Ghetsimani 12. Cina cea de Taină 13. Învierea lui Isus 14. Rusaliile 15. Chemarea Sf. Paul Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. CATEHISM (TEOLOGIE DOGMATICĂ ȘI MORALĂ) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004, disciplina CATEHISM, se susține la proba E, ca disciplină de specialitate, pentru profilul teologic sau la proba F, pentru clasele cu alt profil decât teologic. În cadrul examenului de religie greco-catolică se susține, la alegere, una din disciplinele Studiul Biblic (Studiul Vechiului și Noului Testament) sau Catehism (Teologie dogmatică și morală). Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Descrierea adevărurilor de credință; 2. Identificarea mesajului biblic într-un context dat; 3. Utilizarea adecvată a limbajului teologic; 4. Descrierea sacramentelor; 5. Explicarea poruncilor și a normelor de morală creștină. III. CONȚINUTURI 1. Teologie dogmatică: 1. Revelația lui Dumnezeu. Transmiterea revelației. 2. Crearea lumii văzute și nevăzute. 3. Misterul întrupării, copilăriei și vieții publice a lui Isus. 4. Misterul Pascal: patima, moartea și învierea Domnului. 5. Spiritul Sfânt Sfințitorul. 6. însușirile Bisericii. 7. Sacramentele de inițiere. 8. Sacramentele de vindecare. 9. Sacramentele de slujire. 10. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. 2. Teologie morală: 1. Conștiința morală. 2. Păcatul. 3. Legea morală 4. Porunca întâi. 5. Porunca a doua și a treia. 6. Porunca a patra. 7. Porunca a cincea. 8. Porunca a șasea și a noua. 9. Porunca a șaptea și a zecea. 10. Porunca a opta. BISERICA REFORMATĂ LICEELE TEOLOGICE REFORMATE STUDII BIBLICE (STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

STUDII BIBLICE (Religie Reformată) are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din STUDII BIBLICE la proba F. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor specifice al limbajului biblic; 2. Utilizarea adecvată a termenilor limbajul biblic; 3. Susținerea cu argumente biblice a unui concept religios dat; 4. Interpretarea unei text biblic pe baza unei structuri de idei dat; 5. Redactarea unei compoziții, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale ale conținutului textului biblic dat, și să motiveze în compoziție accepțiunile sale, conform cerințelor formulate. III. CONȚINUTURI A. STUDII BIBLICE DIN VECHIUL TESTAMENT 1. Primele istorisiri Geneza 1-11. Cele două relatări ale Facerii (Geneza l-2,4a și Geneza 2,4b-24.); Căderea în păcat; Alungarea din Paradis; Escaladarea păcatului; Cain și Abel, Lamec (Geneza capitolele 3^k); Istoria lui Noe (Geneza capitolele 6-9.); Turnul din Babei (Geneza 11,1-9.) 2. Istoria patriarhilor Geneza 15-50. Avram și Isaac; iacov și Esau; Istoria lui losif 3. Fapta slobozitoare a lui Dumnezeu Exod 1-14. Captivitatea. Chinuire (Exod L); Moise (Exod 3-11.); Slobozirea. Pasca și ieșirea (Exod 12-13.); Migrarea în deșert, urmărire și scăpare (Exod 13-14.) 4. Greutățile vieții noi Exod 15-20. 32-34 Migrare în deșert: (Exod 15,22-27.16,17.); Legea: La Sinai (Exod 19.) Decalogul (Exod 20,1-17.); Vițelul de aur: Idolul și mijlocirea lui Moise, mânia lui Dumnezeu, fața lui Moise (Exod 32-34.) 5. Ocuparea pământului făgăduielii Cartea Iui iosua 1-6, 24 6. Instalare în țara nouă Prezentarea generală a judecătorilor, Debora și Barac (Judecători 4.) Ghideon (Judecători 6-7.) Samson (Judecători 13-16.) 7. Cine să fie regele? 1,2 Samuil, l Regi Samuil: (ISamuil 1-6.); Saul: Puterea regelui, Samuil și Saul, păcatul lui Saul (ISamuil 8-10. 13. 15.); Spiritism (ISamuil 28.) David d.2 Șam.): Dumnezeu îl alege pe David (16.); David și Goliat (17.); Ionatan și David (18. 20.); Fuga lui David (21-22. 24.); Moartea lui Saul și al lui Ionatan (31.); Păcatul și ispășirea lui David (11-12.); Revolta lui Absalom (15-18.) Solomon (l.Regi): Solomon devine rege (l-4.);Templul lui Solomon. l.Regi 5-8 8. Captivitate și întoarcere acasă l Regi 17-21; 2 Regi 1-8 Ilie: (IRegi 17-19.); Via lui Nabot (1Regi 21.) Elisei: Ridicarea Iui Ilie în cer; Elisei (2Regi 2.); Minunile Iui Elisei (2Regi 3-8.) 9. Profeții scriitori Isaia 6-7, 9-11, Ieremia 1; 23,1-8; 29, 1-15; Ezechiel 1-3; 37,1-14, Daniel l, 3, 5-6 Isaia: Chemarea lui (6.); Immanuel (7 J1-16.); împărăția Mesiei (9. 11.) Ieremia: Chemarea lui (L); Seminție adevărată pentru David (23,1-8.); Ezechiel: Chemare și misiune (1-3.); Daniel: Educația tinerilor evrei (L); Cuptorul arzând (3.); Ospățul lui Baltazar (5-6.) 10. Cartea Iui Iov 1-2.19,25-27. 42. Iov în suferințe și în biruință B. STUDII BIBLICE DIN NOUL TESTAMENT 1. Noul Testament Formarea și distribuirea Canonului Biblic. Caracteristici 2. Nașterea și copilăria lui iisus Nașterea lui loan Botezătorul, vestirea nașterii lui iisus (Luca L); îngerul la losif (Matei 1,18-23.); Recensământul, păstorii, oastea îngerilor, tăiatul împrejur al copilului, Simeon și Ana (Luca 2,21^-0.); Magii, Irod, fuga în Egipt, uciderea pruncilor, întoarcerea acasă (Matei 2.); iisus în vârsta de 12 ani (Luca 2,41-52.) 3. Pregătirea iui iisus Predica lui loan Botezătorul la Iordan. Trimișii care se interesează de persoana sa. Botezarea lui iisus. Ispitirea lui iisus (Luca 3,1-20. 21-23. 4,1-15. Matei 3,1-12. 13-17. 4,1-11. Marcu 1,1-8. 9-12. loan 1,34.) 4. iisus își începe activitatea; chemarea ucenicilor iisus începe să predice, primirea sa în Nazaret (Matei 4,12-17. Marcu 1,14-15. Luca 4,13-30.); își cheamă primii ucenici (Matei 4,18-25. Marcu 1,16-20. loan 1,35-52.); Chemarea lui Matei (Luca 5,1-11.) 5. Întâlniri cu iisus Nicodim; Samariteanca (loan 3-4.) 6. Mesia cuvântului și al faptei I. Cuvântarea de pe munte_Matei (5-7.) Luca (6,20-49.) Macarismele. Antiteze. Milostenie. Post. Rugăciune. Tatăl nostru. Comori în cer. Îngrijorare. Măsură egală, învățători falși. Casa clădită pe stâncă. Încheiere. 7. Mesia cuvântului și al faptei II. Minuni: iisus umblă pe mare (Marcu 6,45-52.); Fiica lui lair (Marcu 5,21-43. Luca 8,40-56. Matei 9,18-26.); Ospătarea celor cinci mii (Marcu 6,30^44. Luca 9,11-17. Matei 14,13-21. loan 6,1-15.); Nunta din Cana (loan 2,1-25.); Căpitanul din Capernaum (loan 4,43-54. Luca 7,1-10. Matei 8,5-13.); 8. Mesia învățător: tainele împărăției lui Dumnezeu Parabolele lui iisus despre împărăția lui Dumnezeu Parabolele (Matei 13,10-17. 34-35. Marcu 4,10-13.); Semănătorul (Matei 13,1-9. Marcu 4,1-9. Luca 8,4-18.); Neghina și grâul (Matei 13,24-30. 36-43.) Parabolele lui iisus despre păcătosul pocăit și despre iertare: Oaia rătăcită, drahma pierdută, fiul risipitor (Luca 15.) Parabolele lui iisus despre rugăciune, îngrijorare, credință: Rugăciunea (Luca 11,1-13.) Judecătorul răutăcios, fariseul și vameșul (Luca 18,1-14.) Problema vieții veșnice: Samariteanul milostiv (Luca 10,29-37.); Măria și Marta (Luca 10,38-42.); Tânărul bogat (Marcu 10,17-31); Calea largă și cea strâmtă (Lua 13,22-30.); Bogatul și Lazăr cel sărac (Luca 16,19-31.) 9. Problema: "cine este iisus?" Oamenii vor să vadă semne: Profet în propria țară (Matei 13,53-58.); Regina Sudului (Matei 12,38-42.) Titluri distinctive: Fiul Omului; Fiul lui Dumnezeu; Fiul lui David; Hristos 10. iisus în Ierusalim Intrarea (Luca 19,28-40. Matei 21,1-11. Marcu 11,1-11. loan 13,2-10.) Purificarea Templului (Matei 21,12-17. Marcu 11,15-19. Luca 19,45-48.) În fața inamicilor (Matei 22-23; Marcu 12; Luca 20-21; 11. Suferințele Joia mare și Vinerea mare (Matei 26-28; Luca 21-23; Marcu 14-15; loan 17-19) 12. Învierea (Marcu 16,1-8. Matei 28,1-10. 11-15. Luca 24,1-11. loan 20,1-10.) Maria Magdalena (loan 20,11-15.); Toma (loan 20,24-29.); Marea Tiberiadei (loan 21,1-14.) Emaus (Luca 24,13-35.); în fața ucenicilor (loan 20,19-23. Matei 28,16-20. Luca 24,36-49.) 13. Nașterea comunității creștine Rămas bun de la iisus. înălțarea (Luca 24,50-53. Fapte 1,1-14.); Pogorârea Sfântului Duh și formarea Bisericii (Fapte 2.) Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. ISTORIA BISERICII REFORMATE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

ISTORIA BISERICII REFORMATE are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Elevii liceelor teologice, de la alte profiluri decât cel teologic, pot susține examenul de bacalaureat din ISTORIA BISERICII REFORMATE la proba F. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea de termeni, noțiuni, concepte folosite în istoria Bisericii; 2. Utilizarea adecvată, și explicarea termenilor specifici istoriei Bisericii în contexte complexe; 3. Caracterizarea unui eveniment, un proces istoric sau o instituție în complexitatea lui, dintr-o epoca dată; 4. Interpretarea consecințele istorice a unui eveniment, a unui proces istoric, sau a unei instituții, pe baza unei structuri de idei date; 5. Redactarea unei compoziții-sinteză, pe baza unui plan de idei, în care să se evidențieze caracteristicile și interferențele fundamentale în epocă a evenimentului, sau personajului istoric dat; 6. Utilizarea cunoștințelor asimilate în evaluarea evenimentelor și documentelor istorice, ținând cont totodată de realitatea în care se găsește astăzi confesiunea și comunitatea din care face parte, definind și posibilitățile de dezvoltare ale acestora în viitor; 7. Asumarea responsabilități pentru relațiile sale cu semenii, cu comunitatea și societatea, ținând cont de determinarea lui istorică. III. CONȚINUTURI 1. Viața primilor creștini. Viața și slujirea apostolului Pavel 2. Creștinătatea din sfârșitul secolului I. până la Constantin cel Mare Creștinismul ca religie de stat; Erezii și secte; Origene; Monahismul; Misiunea; Sinoadele ecumenice 3. Biserica celor două imperii române Schisma; Iconoclastul; Deosebirile dogmatice 4. Epoca cruciadelor Regatul latin din Ierusalim; Richard Inimă de Leu; Schimbarea tendinței cruciadelor 5. Albigenții Motivele nașterii sectelor secolelor XI-XIIL; Valdezii, albigenții; 6. Jan Hus și John Wyclif Husiții; Evenimente premergătoare papalității din Avignon; 7. Papalitatea din Avignon Papalitatea dublă și triplă 8. Influența renașterii și a umanismului asupra Bisericii Antecedentele directe ale Reformei; Devotio moderna; Antropocentricitatea Renașterii și a umanismului; Activitatea lui; Erasmus din Rotterdam; Activitatea lui Thomas Morus 9. Viața și activitatea lui Martin Luther Reformă; Indulgențele; Viața lui Martin Luther; 31 octombrie 1517. Cele 95 de teze "Stau aici, nu pot face altfel, Dumnezeu să mă ajute!"; 10. Viața și activitatea Iui Huldrych Zwingli Slujirea la Măria Einsiedeln; "Școala de profeți"; Hotărârile adunării imperiale din Speyer și împrejurările morții lui Zwingli 11. Viața și activitatea lui Jean Calvin Cuvântarea "Filozofia creștină" la deschiderea anului universitar în Paris și consecințele INSTITUTIO RELIGIONIS CHRISTIANAE; însemnătatea în activitatea reformatorului a primei perioade geneveză, celei petrecute la StraBburg și celei de a doua din Geneva; 12. Creștinătatea maghiară din năvălirea tătarilor până la tragedia din Mohacs Prezentările învățăturilor Reformei în Ungaria; Primii reformatori maghiari: Devai Biro Matyas, Ozorai Imre, Szegedi Kis Istvan; 13. Epoca Izabellei și a lui loan Sigismund Reforma luterană și elvețiană; Despărțirea Bisericilor Reformei; 14. Contrareforma în Europa Contrareforma; Inchiziția; întemeierea și funcționarea ordinului iezuiților; Sinodul din Trento, Index librorum prohibitorum 15. Biserica Reformată în secolul al XVII-lea Bocskai Istvan, Bethlen Gâbor; Rakoczy Gyorgy L; 16. Bisericile Angliei Anglicanii, puritanii, presbiterienii, baptiștii; Restaurația; Reformații scoțieni; 17. Protestantismul nord-american Emigrări. Pilgrim Fathers; Coloniștii și Biserica; Libertatea americană a religiei: Pennsylvania; 18. "Marea decădere a Transilvaniei" și ultimele zile ale Principatului Transilvan Rakoczy Gyorgy II.; Lupte interne în Biserica Reformată; Apafi Mihaly, ultimul principe transilvan; Independența principatului; Concepții teologice noi: cartesianismul, cocceianismul 19. Luptele pentru libertate ale kuruților Perioada care a urmat moartea lui Apafi; Intrarea Habsburgilor în Transilvania; Transilvania își pierde independența; Izbucnirea luptei pentru libertate 20. Epoca lui Leopold I., Carol III. și a Mariei Tereza Diploma Leopoldinum, Carolina Resolutio; Contrareformă în Ungaria cu asistență imperiala; Războaiele de succesiune; Prejudiciile pricinuite protestanților 21.Iosif II. Absolutismul iluminist; Regele "cu pălărie"; Ordinul Toleranței (Ungaria și Transilvania) Efectul și punerea în practică a Ordinului Toleranței; Alte ordine; Căderea și moartea lui losif II. 22. Curente teologice în creștinism Iluminismul; Mișcări de deșteptare sufletească în Europa (la scoțieni, germani, olandezi) 23. Bisericile noastre protestante în secolele XIX-XX. Curente teologice: liberalismul, raționalismul, romantica; Formarea mișcărilor ecumenice: 1948 - Consiliul Ecumenic al Bisericilor; BISERICA UNITARIANĂ LICEELE TEOLOGICE UNITARIENE STUDII BIBLICE I.STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

STUDII BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA). Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Identificarea punctului de vedere susținut într-un text teologic; 2. Elaborarea argumentelor pentru susținerea unui punct de vedere personal; 3. Interpretarea simbolurilor și motivelor religioase dintr-un text dat; 4. Interpretarea unor fragmente din Biblie (parabole, rugăciuni, povestiri, comparații) pe baza unei structuri de idei dată; 5. Utilizarea limbajului teologic adecvat. III.CONȚINUTURI 1. Relația divinitate - om (Schimbarea relației divinitate - om în Vechiul Testament, Relația tată-copil); 2. Elementele mitologice și istorice în vechiul Testament (geneza, istoria și formarea evreilor în comunitate religioasă; rolul conducătorilor în istoria evreilor - Moise, regii, judecătorii, profeții; practica și rolul religiei în viața cotidiană a evreilor); 3. Simbolurile religioase din Vechiul Testament (chipul lui Dumnezeu, Eden, alungarea din Eden, potop, curcubeu, turbul Babei, scara lui iacov); 4. Caracteristicile specifice ale religiei evreiești față de religia popoarelor înconjurătoare (Dumnezeu, rolul credinței în comportamentul moral-religios al evreilor); 5. Căile de cunoaștere ale lui Dumnezeu (rugăciunea, formele și sensul rugăciunii autentice, meditația, credința, caracterul personal al credinței); 6. Viața și personalitatea lui Isus; 7. Parabolele lui Isus (teme: cinstea și adevărul, adevărul omenesc și adevărul dumnezeiesc, iubirea față de semeni și de Dumnezeu, împărăția cerurilor și vocația omului, Fericirile); 8. Învățătura lui Isus despre Dumnezeu, despre om și porunca iubirii; 9. Locul și valoarea Bibliei în religia unitariană; orientare în Biblie, traducerile. Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

STUDII CONFESIONALE (DOGMATICA - ETICA) are statut de disciplină obligatorie pentru elevii liceelor teologice, profil teologic, proba E, la alegere cu disciplina STUDII BIBLICE. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea unui concept, a unei noțiuni; 2. Identificarea problemelor religioase (comportament religios, probleme de etică și dogmatică) abordate într-un text; 3. Explicarea unor procese și evenimente din istoria bisericii; 4. Elaborarea argumentelor pentru susținerea unui punct de vedere personal; 5. Utilizarea limbajului teologic adecvat. III. CONȚINUTURI 1. Religia; Omul - ființă religioasă; 2. Păcatul, alegerea dintre bine și rău, iertarea păcatului; 3. Libertate și responsabilitate; conștiința, voința liberă; 4. Unitatea lui lui Dumnezeu, paternitatea lui Dumnezeu, activitatea lui Dumnezeu; 5. Responsabilitățile omului fată de sine, de semenii și de lumea creată; 6. Libertatea și responsabilitatea omului religios (Dieta de la Turda, probleme de etică aplicată); 7. Ceremoniile - practica religioasă, sărbătorile bisericești; 8. Rolul dogmaticii în procesul de formare a persoanei ca individ și ca ființă socială; 9. Comportamentul moral-religios (virtuțiile, valori). Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. BISERICA BAPTISTĂ LICEELE BAPTISTE STUDIUL BIBLIEI (STUDIUL VECHIULUI ȘI NOULUI TESTAMENT) I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina DOCTRINE BIBLICE, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste și disciplină opțională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic. Proba de examen STUDIUL BIBLIEI este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei; 2. Identificarea și interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic și situarea acestuia în context; 3. Explicarea scopului și a implicațiilor din relatarea unor concepte, evenimente sau întâmplări biblice; 4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date; 5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului teologic. III. CONȚINUTURI STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT 1. Genesa: Cartea începuturilor (Schultz, p. 23-30, 45-59) 1.1 Creația (zilele creației, crearea omului) 1.2 Căderea (ispitirea și neascultarea, urmările neascultării, prima profeție mesianică) 1.3 Potopul (cauze, descriere, legământul Cu noe) 1.4 Babei (descriere, urmări) 1.5 Avraam (chemare, legământ, credința ca neprihănire, jertfirea lui Isaac) 1.6 iacov (lupta cu oamenii: Esau, Isaac, Laban; lupta cu Dumnezeu: Betel, Peniel, schimbarea numelui; profeția mesianică: Gen. 49:10) 1.7 losif (visul, vinderea ca rob, întemnițarea, înălțarea, losif ca salvator, caracterul lui) 2. Exodul. Legământul lui Dumnezeu cu poporul Său (Schultz, p. 63, 70-88) 2.1 Eliberarea din Egipt (robia aspră, pregătirea lui Moise, scopul urgiilor, împietrirea lui Faraon, moartea întâilor născuți, Pastele) 2.2 Legământul Mozaic (scopul, conținutul, Decalogul, diferite legi) 2.3 Cortul întâlnirii (elemente componente) 3. iosua: Cucerirea țării Canaan (Schultz, p. 123-135) 3.1 Intrarea în Canaan (iosua 1:8, iscoadele, trecerea Iordanului, căderea ierihonului, Ai) 3.2 Cucerirea țării (campania de sud și nord) 4. Judecători. Ghedeon și Samson (Schultz, p. 135-150) 4.1 Caracteristicile perioadei judecătorilor (păcat, pedeapsă, pocăință, pace, Jud. 21:25) 4.2 Ghedeon (istoria, caracterizarea personajului) 4.3 Samson (istoria, caracterizarea personajului) 5. Samuel, ultimul judecător al lui Israel (Schultz, p. 156-161) 5.1 Nașterea și chemarea 5.2 Samuel ca judecător (judecarea și învățarea poporului) 5.3 Instituirea monarhiei (ungerea lui Saul și a lui David) 6. Saul, primul rege al Israelului (Schultz, p. 161-165) 6.1 Credincioșia lui Saul (ungerea, biruința asupra dușmanilor) 6.2 Căderea lui Saul (neascultarea de Dumnezeu, prigonirea lui David) 7. David, întemeietorul Statului național evreu (Schultz, p. 167-184) 7.1 Împărat peste Iuda și Israel 7.2 Păcatul lui David și consecințele lui 7.3 Legământul davidic (2 Samuel 7:11-16) STUDIUL NOULUI TESTAMENT 1. Contextul cultural-religios al Noului Testament (Tenney, p. 59-105) 1.1 Teologia iudaismului (monoteism, Dumnezeu ca Tată, omul - creația lui Dumnezeu, păcatul, așteptarea mesianică) 1.2. Templul și sinagoga 2. Evangheliile - privire generală (Tenney, p. 127-175) 2.1 Autorul, data și locul scrierii 2.2 Destinația și scopul evangheliei 3. Viața și lucrarea Domnului Isus Cristos (Tenney, p. 179-187) 3.1 Nașterea și copilăria 3.2 Misiunea de trei ani (zonele geografice, exemple de lucrări) 3.3 Moartea, învierea, înălțarea 4. Învățătura Domnului Isus și minunile Sale (Tenney, p. 197-203) 4.1 Metodele de învățare ale lui Isus 4.2 Scopul și conținutul învățăturii 4.3 Minunile lui Isus (împlinirea profețiilor mesianice, exemple) 5. Divinitatea și umanitatea Domnului Isus în Evanghelia după loan (Tenney, p. 174-175) 5.1 Prologul Evangheliei după loan 5.2 Afirmațiile "Eu sunt

" 5.3 Minunile 5.4 Elementele esențiale ale naturii umane 6. Prima călătorie misionară: iudaizatorii (Tenney, p. 229-237, 240, 245-246) 6.1 Biserica din Antiohia Siriei (motivațiile misiunii) 6.2 Traseul și piedicile întâlnite 6.3 Conciliul din Ierusalim (probleme și soluția) 7. Epistola către Români (Tenney, p. 274-279) 7.1 Autor, destinatari, scop 7.2 Revelația lui Dumnezeu, justificarea credinciosului, relația creștinului cu statul, îngăduința creștină BIBLIOGRAFIE: 1. Schultz, J. Samuel, Călătorie prin Vechiul Testament, Harper and Row Publishers, Inc., 1980; 2. Talpoș, Vasile Dr., Studiu introductiv în Legea, Istoria și Poezia Vechiului Testament, Ed. Didactică și Pedagogică, 1999; 3. Tenney, C. Merrill, Studiu al Noului Testament, Eerdmans Publishing Co., 1986 DOCTRINE BIBLICE I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, situându-se la alegere cu disciplina STUDIUL BIBLIEI, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic al liceelor teologice baptiste și disciplină opțională pentru proba F, de la alte profiluri decât cel teologic. Proba de examen DOCTRINE BIBLICE este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor specifice disciplinei; 2. Identificarea și interpretarea ideilor de bază ale unui text biblic și situarea acestuia în context; 3. Interpretarea din punct de vedere doctrinar, a unor afirmații date și explicarea acestora în contextul Scripturii; 4. Elaborarea unui eseu pe baza unei structuri și idei date; 5. Utilizarea corectă și adecvată a limbajului teologic. III. CONȚINUTURI 1. Autoritatea și inspirația Scripturii. Importanța Bibliei în viața creștinului (Thiessen, p. 72-79) 1.1 Termeni înrudiți 1.2 Teorii inadecvate 1.3 Doctrina biblică a inspirației 1.4 Dovezile inspirației 2. Natura și atributele lui Dumnezeu (Thiessen, p. 85-102) 2.1 Esența naturii și atributelor 2.2 Atribute nonmorale 2.3 Atribute morale 3. Revelația lui Dumnezeu. Revelația generală și specială (Thiessen, p. 9-20) 3.1 Revelația generală 3.2 Revelația specială 4. Persoana lui Isus Cristos. Divinitate și umanitate (Ryrie cap. 42, pct. I-III) 4.1 Dumnezeirea lui Cristos 4.2 Umanitatea lui Cristos 5. Lucrarea lui Cristos. Moartea învierea și ispășirea (Thiessen, p. 263-285) 5.1 Importanța morții lui Cristos 5.2 Interpretări greșite 5.3 Adevărata semnificație a morții 5.4 Sfera de cuprindere a morții lui Cristos 5.5 Învierea lui Cristos 6. Persoana Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 59) 6.1 Personalitatea Duhului Sfânt 6.2 Dumnezeirea Duhului Sfânt 7. Lucrarea Duhului Sfânt (Ryrie, cap. 65-66) 7.1 Darurile Duhului Sfânt 7.2 Umplerea cu Duhul Sfânt 8. Originea omului. Căderea și păcatul originar (Ryrie, cap. 31 pct. I-II, 33) 8.1 Caracteristicile creării 8.2 Modelul pentru crearea omului 8.3 Căderea omului 9. Păcatul. Natura păcatului. Consecințe (Ryrie, cap. 34-35) 9.1 Conceptul biblic despre păcat 9.2 Consecințele păcatului 9.3 Iertarea păcatului 10. Mântuirea. Planul de mântuire în Vechiul și Noul Testament (Ryrie, cap. 48-49) 10.1 Considerații introductive 10.2 Mântuirea în Vechiul Testament 10.3 Mântuirea în Noul Testament 11. Actele de cult ale Bisericii: Botezul și Cina Domnului (Ryrie, cap. 74) 11.1 Introducere 11.2 Botezul 11.3 Cina Domnului 12. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare (Ryrie, cap. 75) 12.1 Semnificația închinării 12.2 Conținutul închinării 12.3 Ziua de închinare BIBLIOGRAFIE: 1. Erickson, J. Miliard, Teologie creștină, voi. I-III, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1998; 2. Ryrie, C. Charles, Teologie elementară, BEE Internațional, Dallas, Texas, 1993; 3. Truța, Ionel, Doctrinele biblice, Ed. Candela, Arad, 1996; 4. Thiessen, Henry Clarence, Prelegeri de teologie sistematică, Societatea Misionară Română, 1986 BISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ȘAPTEA LICEELE ADVENTISTE DE ZIUA A ȘAPTEA STUDIUL BIBLIEI I. STATUTUL DISCIPLINEI Pentru examenul de bacalaureat 2004,

STUDIUL BIBLIEI are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea termenilor și a noțiunilor ce conturează structura creștinismului; 2. Interpretarea simbolurilor dintr-un text studiat; 3. Argumentarea aspectelor esențiale ce aparțin creștinismului; 4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate. III. CONȚINUTURI UNITATEA I 1. Căile de acces către studiul Apocalipsei. 2. Cele șapte biserici (componentele fiecărei scrisori - făgăduință, salut, laudă, repoș, sfat și răsplata promisă; interpretarea frazelor simbolice; perioade istorice). 3. Sigilii și trâmbițe (interpretare și aplicare la experiența personală). 4. Rămășița și criza finală (identificarea bisericii rămășiței; nemulțumirea lui Lucifer; Mihail și îngerii Lui; biruința Mielului; pregătirea pentru criza finală). 5. Fiara care semăna cu un leopard și Fiara cu coarne ca ale unui miel. 6. Cele trei soli îngerești(semnificațiile și caracteristicile specifice fiecărei solii; adevăratul și falsul sigiliu; consecințe ale primirii și refuzului soliei). 7. Ultimele plăgi și babilonul modern. 8. Nunta Mielului și mileniul(necazul cel mare; descrierea cetății sfinte; bucuria celor mântuiți și cântarea Mielului). 9. Noul Pământ(un cer nou și un pământ nou; caracteristicile celor mântuiți; răsplătirea celor mântuiți). UNITATEA II 10. Natura păcătoasă și pocăința(păcătosul și Hristos; adevărata pocăință; predarea voinței lui Hristos; relația dintre pocăință și bucurie; iudeii și mântuirea; neamurile și mântuirea). 11. Mărturisirea și iertarea păcatului(conștiența păcatului; credința și faptele; credința și sentimentele). 12. Definirea, experimentarea și efectele sfințeniei. 13. Harul și Legea (Planul de Mântuire; îndreptățirea prin credință). 14. Câștigarea bătăliei cu noi înșine(răstignirea eu-lui). 15. Personalitatea și lucrarea Duhului Sfânt (semnificația umplerii cu Duhul Sfânt). 16. Schimbarea și rezultatele ei practice: responsabilitate civică, responsabilitate financiară, tolerantă și discernământ, apreciere și laudă. LISTA DE TERMENI / NOȚIUNI TERMENI Binecuvântat, Biruitor, Biserică, Căldicel, Condamnare, Conducere, Controversă, Credință, Criza finală, Curățire, Descoperire, Dragostea dintâi, Evanghelia veșnică, Fărădelege, Iertare, împăcare, înger, Laodiceean, Mângâietor, Martor credincios, Mărturie, Milă, Mileniu, Naștere din nou, Neprihănire, Noul Pământ, Păcat, Pocăință, Profeție, Redeșteptare, Revelația, Sfințire, Sigiliul, Transformare, Voință. NOȚIUNI Alifie pentru ochi, Ape mari, Aur curățit prin foc, Babilonul cel mare, Biruitorii fiarei, Biserica Laodiceea, Botez, Cai - prezentați în cartea Apocalips, Căderea Babilonului, Călăuzirea Duhului, Cărticică, Cel îmbătrânit de zile, Cele patru vânturi, Cer nou, Chipul veacului, Condamnat la moarte, Darul fără plată, Darul lui Dumnezeu, Darul neprihănirii lui Hristos, Duhul proorociei, Evanghelie veșnică, Evanghelie, Faptele legii, Femeia curată, Fiara care se ridică din adânc, Fiara cu zece coarne, Fiara, Fire duhovnicească, Fire pământească, Haine albe, Har, Hristos sfârșitul Legii, Icoana fiarei, Izabela, împlinirea Legii, îndreptățit prin credință, îngăduință creștină, învățătura lui Balaam, Legământul harului, Lege duhovnicească, Lege firească, Legea, Lucrarea Duhului, Mântuire prin fapte, Mântuirea neamurilor, Martorul credincios, Mielul cu două coarne, Mielul lui Dumnezeu, Naștere din nou, Nădejde, Neprihănire prin credință, Nunta Mielului, Păcatul, Peceți, Piatră de poticnire, Plan de mântuire, Plata păcatului, Potrivit Duhului, Răbdarea sfinților, Răstignirea eu-lui, Secerișul pământului, Semn - sigiliu, Sigilare, Sinagoga Satanei, Slujbă duhovnicească, Solie întreită, Sub har, Sub lege, Șapte potire, Trâmbițe, Trupul lui Hristos, Vinul mâniei lui Dumnezeu. Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. DOGMATICA I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2004, DOGMATICA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor care au alte profiluri decât cel teologic. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea termenilor esențiali și a noțiunilor specifice folosite în Biblie și în dogmatica adventistă; 2. Identificarea bazelor biblice a doctrinelor majore ce rezumă declarația de credință a Bisericii Adventiste; 3. Argumentarea învățăturilor de credință în diferite contexte de comunicare; 4. Utilizarea corectă și adecvată a textului și a terminologiei biblice în contexte variate. III. CONȚINUTURI 1. DOCTRINA DESPRE DUMNEZEU 1.1 Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu. 1.2 Dumnezeirea - Sfânta Treime. 1.3 Dumnezeu Tatăl, Creatorul, Susținătorul și Stăpânul întregii creațiuni. 1.4 Dumnezeu Fiul cel veșnic, Creator, Mântuitor întrupat și Judecător. 1.5 Dumnezeu Duhul Sfânt, Părtaș creațiunii, întrupării și răscumpărării. 2. DOCTRINA DESPRE OM 2.1 Creațiunea - opera desăvârșită a lui Dumnezeu. 2.2 Omul - chip al lui Dumnezeu; consecințele păcatului. 3. DOCTRINA DESPRE MÂNTUIRE 3.1 Marea luptă dintre Hristos și Satana. 3.2 Viața, moartea și învierea Domnului Hristos. 3.3 Mântuirea prin credința în Isus lucrată de Duhul Sfânt. 4. DOCTRINA CU PRIVIRE LA BISERICĂ 4.1 Biserica - Comunitatea credincioșilor, Mireasa lui Isus Hristos. 4.2 Rămășița și misiunea ei. 4.3 Unitatea trupului lui Hristos. 4.4 Botezul -mărturie și simbolul unirii cu Hristos. 4.5 Cina Domnului - părtășie cu trupul și sângele lui Hristos. 4.6 Darurile și slujbele spirituale. 4.7 Darul profeției. 5. DOCTRINA DESPRE VIAȚA CREȘTINĂ 5.1 Legea veșnică a lui Dumnezeu. 5.2 Sabatul - monument al creațiunii și semn al legământului. 5.3 Administrarea creștină a bunurilor vieții. 5.4 Comportamentul creștin. 5.5 Căsătoria și familia creștină. 6. DOCTRINA DESPRE EVENIMENTELE FINALE 6.1 Lucrarea Domnului Hristos în Sanctuarul Ceresc. 6.2 A doua venire a Domnului Isus Hristos. 6.3 Moartea și învierea celor mântuiți și a celor nelegiuiți. 6.4 Mileniul și sfârșitul păcatului. 6.5 Noul pământ - căminul celor mântuiți. LISTA DE TERMENI / NOȚIUNI TERMENI A doua venire, Atribute divine, Autor, Biblie, Biserică, Călăuzire, Chivot, Creațiune, Evanghelie, Fărădelege, Fiul omului, îndreptățire, întrupare, înviere, Jertfa, Laodiceea, Lege Ceremonială, Legea Morală, Liberul arbitru, Logos, Mângâietor, Mântuitor, Mileniul, Naștere din nou, Natura umană, Natură divină, Personalitate, Planul Mântuirii, Pocăință, Rămășiță, Revărsare, Revelație, Sabat, Sanctuar, Sfințenie, Sola Scriptura, Solie îngerească, Tetelestai, Trinitate Divină, Viață veșnică, Ziua Ispășirii. NOȚIUNI Atotprezență, Atotputernicie, Atotștiință, Biserica invizibilă, Chinuri veșnice, Curățirea Sanctuarului, Daruri duhovnicești, Desăvârșit, Dragostea lui Dumnezeu, Dreptatea lui Hristos, Duhul Sfânt -înlocuitorul, Duhul Sfânt - Mângâietor, Dumnezeire, Evanghelie, Făgăduința învierii, Fărădelege, Haine albe, Iertare, Inspirație, împăcarea, îndreptățirea împărtășită, înlocuitor, întrupare, învierea morților, învierea parțială, Judecata de cercetare, Laodiceea, Mântuirea prin har, Mărturisire, Mesia, Mielul lui Dumnezeu, Mielul, Milenium, Naștere din nou, Natura, Natură divină, Neschimbător, Păcatul împotriva Duhului Sfânt, Plata păcatului, Ploaia târzie, Ploaia timpurie, Pocăință, Predare, Preexistentă, Preoție universală, Profeție, Proorocie, Rămășiță, Revărsarea Duhului Sfânt, Revelație, Revenirea vizibilă, Sabat -obicei, Sabatul ca desfătare, Sabatul ca semn, Sabatul pe noul pământ, Sanctuar, Scaunul de domnie, Scaunul harului, Semn, Sfânta Scriptură, Sfânta Sfintelor, Sfârșitul Legii, Sfințenia lui Dumnezeu, Sfințire, Sola Scriptura, Spiritul Profetic, Suficiența Scripturilor, Taina evlaviei, Transformarea caracterului, Trinitate, Tronul harului, Viață veșnică, Zi binecuvântată. Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. BISERICA PENTICOSTALĂ PNEUMATOLOGIE I. STATUTUL DISCIPLINEI Pentru examenul de bacalaureat 2004, PNEUMATOLOGIA are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea și explicarea conceptelor și noțiunilor de bază specifice pneumatologiei; 2. Analiza și interpretarea doctrinelor și simbolurilor teologice; 3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ; 4. Elaborarea unui eseu structurat; 5. Aplicarea învățăturii de credință în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității; 6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONȚINUTURI 1. Doctrina despre Duhul Sfânt și locul ei în teologie. 2. Duhul Sfânt este o Persoană. 3. Dumnezeirea Duhului Sfânt. 4. Simbolurile Duhului Sfânt. 5. Denumirile Duhului Sfânt. 6. Pogorârea Duhului Sfânt la Rusalii. 7. Cele patru lucrări de bază ale Duhului Sfânt. 8. Roadă Duhului Sfânt. 9. Plinătatea Duhului Sfânt. 10. Cele nouă daruri ale Duhului. 11. Călăuzirea Duhului Sfânt. 12. Rolul și locul Duhului Sfânt în predicarea Evangheliei. Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. I. STATUTUL DISCIPLINEI Pentru examenul de bacalaureat 2004,

DOCTRINE BIBLICE are statut de disciplină obligatorie pentru proba E, în cadrul filierei vocaționale, profilul teologic, și disciplină opțională pentru proba F, în cadrul claselor ce au alte profiluri decât cel teologic. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Definirea conceptelor și noțiunilor biblice de bază; 2. Interpretarea unui text biblic; 3. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământ; 4. Elaborarea unui eseu structurat; 5. Aplicarea învățăturii de credință în rezolvarea problemelor din viața individului și a comunității; 6. Utilizarea adecvată a limbajului teologic. III. CONȚINUTURI 1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate. 2. Autoritatea și inspirația Scripturii. Importanța Bibliei în viața creștinului. 3. Natura și atributele lui Dumnezeu. 4. Învățătura despre Trinitate. 5. Revelația lui dumnezeu. Revelația generală și revelația specială. 6. Lucrările lui Dumnezeu. Creația. 7. Persoana lui Isus Christos. Divinitate și umanitate. 8. Lucrarea lui Isus Christos. Moartea și învierea Sa 9. Ispășirea realizată de Isus Christos. 10. Originea omului. Căderea și păcatul originar. 11. Păcatul. Natura păcatului și consecințele lui. 12. Planul de mântuire a omenirii. 13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul și cina Domnului. 14. Slujbele din Biserică. 15. Funcțiile Bisericii: închinare, părtășie, evanghelizare Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. CULTUL MUSULMAN LEGISLAȚIE ISLAMICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2004,

LEGISLAȚIE ISLAMICA are statut de disciplină de specialitate pentru elevii liceelor teologice, și poate fi aleasă la proba E. Proba de examen este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENTE GENERALE (în limba română): 1. Utilizarea corecta a terminologiei specifice Legislației Islamice.(Scopul și obiectul de studiu); 2. Interpretarea cu argumente din Coran și Sunna a noțiunii ritualului, a felurilor și a modurilor de practicare a acestora; 3. Definirea noțiunii de "persoana responsabilă" și a sarcinilor cei revin acestuia din punct de vedere al Legislației Islamice; 4. Însușirea legilor Islamului și metodologia de aplicare a acestora în viața socială. II. COMPETENTE GENERALE (în limba turcă): 1. Fikih ilminin terminolojisini,konusunu ve amacini dogru tanimak ve kullanmak. 2. Kur'an'i Kerim ve Hadisler'den deliller getirerek ibadetin tanimini,yapilisini ve cesitlerini ogrenmek. 3. Mukellefin tanimini ve gorevlerini ogrenmek. 4. Fikih ilminin konularini ve hukumlerini toplumsal hayatta uygulayabilmek. III. CONȚINUTURI 10.SINIF KONU l FIKIH ILMÎ A. Fikihm tanimi,konusu ve amaci KONU 2. ÎBADET A. Îbadetin tammi ve θeșitleri B. Ibadetin yapiliși amaθlari KONU 3. MUKELLEF VE GOREVLERÎ A. Mukellefin gorevleri KONU 4. TEMÎZLÎK A. Hades ve necasetin mahiyeti B. Abdest C. Gusul(BoyAbdest) KONU 5. NAMAZ A. Namaz vakitleri B. Namazin farzlan C. Namazm Vacib ve sunnetleri KONU 6. NAMAZLARIN KILINIȘI A. Beș vakit namaz ve kihniși B. Vitir namazi ve kilimși C. Cenaze namazi ve kilimși θ. Cuma namazi ve kihniși D. Bayram namazi ve kiliniși E. Teravih namazi KONU 7 NAMAZLARLA ÎLGÎLI DIGER MESELELER A. Sehhqilavet ve șukilr secdeleri ll.SINIF KONU 8 ORUC A. Orucuntanimi, onemi, hikmeti ve faydalari B. Orucun farz olmasi ve θeșitleri C. Orucun șartlan ve hukmu θ. Oruc bozan ve bozmayan șeyler KONU 9 ZEKAT A. Zekatm tanimi, onern, hikmeti ve faydalari B. Zeketm tabi olan ve olmayan mallar C. Zekat verilecek kimseler ve oncelik sirasi KONU 10 SADAKA A. Sadaka ve θeșitleri B. Fitir sadakasi KONU 11 HACC A. Hacc ve faydalari B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti C. Hacc θeșitleri θ. Haccm ruktinleri D. Haccm șartlan E. Umre F.Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler KONU 12 KURBAN VE A V A. Kurbanm mahiyeti ve onemi B. Kurbanm vacib olamsi ve Kurban edilecek hayvanlar C. Nezir ve Ahika kurbani θ. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar. Notă: Toate subiectele sunt elaborate în concordanță cu programa școlară, fără a reflecta în mod special viziunea unui manual anume. PROGRAMA: ISTORIA ROMÂNILOR I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria românilor are statut de disciplină opțională. Istoria românilor poate fi aleasă la proba D, la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria românilor este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. COMPETENȚE DE EVALUAT 1. înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice: ● utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice menționate în curriculum; ● corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu: ● recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric; 4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise, la prima vedere: ● recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; ● compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric; 5. analizarea schimbărilor în societate: ● stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice; ● recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării; ● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; ● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME 1. De la geneza etnică la geneza statală 1.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - etnogeneză - tradiție istorică 1.2 Conținuturi: - Civilizația și istoria daco-geților - Trăsăturile civilizației române în Dacia - Etnogeneză românească: semnificația sintezei - Constituirea statelor medievale: Transilvania, Țara Românească (Ungro-Vlahia), Moldova, Dobrogea 2. Civilizația românească în context european, secolele al XV-Iea - al XVII-lea 2.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - autonomie, vasalitate, suzeranitate, independență, principat - influențe bizantine, influențe occidentale - "feudalism românesc", "politică de cruciadă" 2.2 Conținuturi: - Biserica și Domnia - Politica externă a voievozilor: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul *Studiu de caz: Călători străini despre civilizația medievală românească 3. Premisele constituirii României moderne 3.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - tradiția romanității - politică hegemonică, statut internațional, secol fanariot - formarea națiunii române, europenizare, drepturi și libertăți cetățenești, proiect liberal - anul 1821 în Țara Românească 3.2 Conținuturi: - Relațiile statelor românești cu Marile Puteri. Criza orientală - Conștiința națională și emancipare politică *Studiu de caz: Drepturile și libertățile cetățenești la 1848 4. Crearea instituțiilor moderne 4.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - legislație modernă, Constituție, monarhie constituțională, colegiu electoral, corp profesoral, diasporă - alternanță la guvernare, responsabilitate ministerială, opoziție parlamentară - opera reformatoare a lui Al.I. Cuza - progresul societății românești după cucerirea independenței de stat 4.2 Conținuturi: - Constituirea și consolidarea statului român modern, 1859-1881; principalele instituții (monarhie, parlament, guvern) - Statul - agent al modernizării, până Ia primul război mondial - Românii din afară granițelor *Studiu de caz (la alegere): Statutul izraeliților, înainte și după Congresul de la Berlin; Spiru Haret și modernizarea învățământului românesc 5. Unitate și diversitate în România Mare 5.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - Marea Unire, România Mare, stat național unitar - unificare administrativă, egalitate politică, reformele legislative - *partid etnic 5.2 Conținuturi: - România în timpul primului război mondial. Constituirea României Mari Unificarea politică și administrativă *Studiu de caz (la alegere): Drepturi și libertăți democratice în Constituția din 1923; Partidele etnice reprezentate în Parlamentul României Mari 6. Stat, societate și cultură 6.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - clasă politică, proces electoral, legionarism, comunism, monarhie autoritară 6.2 Conținuturi: - Noua clasă politică și democratizarea societății românești. Regimul politic între 1918-1938 - Sfârșitul regimului parlamentar. Pierderile teritoriale din 1940 7. Economia și societatea în perioada comunistă 7.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - naționalizare, colectivizare, centralism economic, plan cincinal, sovrom - chiabur, mic burghez, "erou al muncii socialiste" - confiscarea proprietății private, "proprietate a întregului popor" 7.2 Conținuturi: - Contradicțiile industrializării - Colectivizarea și impactul asupra satului 8. Dominația ideologică și represiunea politică 8.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - activist, cenzură, proletcultism, dizident, deportare, muncă forțată, rezistență armată, Securitatea - "revoluționar de profesie", "dușman al poporului", "revoluție culturală", "omul nou", "societate socialistă multilateral dezvoltată" - desființarea Bisericii Greco-Catolice 8.2 Conținuturi: - Regimul politic, monopolul ideologic și "producția culturală" - Securitatea și represiunea politică - Forme de rezistență anticomunistă 9. Statul și societatea civilă, după 1989 9.1 Termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins: - căderea regimului comunist - pluralism politic - stat de drept, parlament 9.2 Conținuturi: - Instituțiile statului de drept Notă: ● Abordarea fiecărei teme, din programa de examen, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conținuturi; studiu de caz). ● Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competențelor prezentate la punctul II. ● Termenii istorici-cheie, conceptele, problemele de atins, respectiv, conținuturile prevăzute cu asterisc (*) și scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 3 ore săptămânal, filiera teoretică - specializarea științe sociale, filiera vocațională - profilul militar-uman. ● Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XH-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educației Naționale și aflate în vigoare în anul școlar 2003-2004. ● Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen și nu vizează conținutul unui manual anume. PROGRAMA: ISTORIA UNIVERSALA I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În cadrul examenului de bacalaureat 2004, Istoria universală are statut de disciplină opțională. Istoria universală poate fi aleasă la proba E sau la proba F, în funcție de filiera și profilul liceului absolvit. Proba de examen la Istoria universală este o probă scrisă cu durata de 3 ore. II. Competențe de evaluat 1. înțelegerea unor noțiuni/ concepte istorice: ● utilizarea, în contexte noi, a noțiunilor/ a conceptelor istorice menționate în curriculum; ● corelarea unor noțiuni/ concepte cu fapte istorice; 2. utilizarea limbajului istoric adecvat în prezentarea și analizarea faptelor istorice; 3. plasarea faptelor istorice în timp și în spațiu: ● recunoașterea apartenenței unui eveniment/ proces la o epocă istorică și la un spațiu istoric; 4. operarea cu informații provenite din surse istorice scrise, la prima vedere: ● recunoașterea, compararea și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; ● compararea unor opinii diferite despre același fapt istoric; 5. analizarea schimbărilor în societate: ● stabilirea și prezentarea unor asemănări/ deosebiri între fapte istorice; ● recunoașterea și prezentarea unor schimbări intervenite în societate și a diversității surselor schimbării; ● analizarea unui fapt istoric din perspectiva modificărilor pe care le generează asupra societății; ● stabilirea și prezentarea relației de cauzalitate în cadrul faptelor istorice/ între faptele istorice. III. TEME Clasa a IX-a: 1. Modele de organizare politică în Grecia Antică 1.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - polis, cetățean, instituții, vot - spirit civic, democrație directă - omul în viziunea vechilor greci - colonizarea greacă, elenismul 1.2 Conținuturi: - Atena și Sparta: viața publică și privată - Știința și arta 2. Roma imperială 2.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare, sincretism, interpretatio Română - stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului 2.2 Conținuturi: - Evoluția ideii imperiale - *Pax Română 3. Moștenirea imperială în Europa creștină 3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie - cruciadele 3.2 Conținuturi: - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin - *Ideea de Imperiu în Occident - Creștinismul: crize și contacte *Studiu de caz: Ideea de cruciadă Clasa a X-a: 4. Nașterea democrației nord-americane: 4.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *boicot, *Declarația de independență - Congres, Constituția americană 4.2 Conținuturi: - *Războiul de independență - Separația puterilor în stat: control și echilibru 5. Franța în epoca revoluției 5.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - revoluție politică, revoluție socială, democrație reprezentativă, salvare publică, iacobinism 5.2 Conținuturi: - De la revoluția moderată la domnia terorii 6. Europa napoleoniană 6.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală - mișcare națională 6.2 Conținuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a Xl-a: 7. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Risorgimento, carbonari, Zollverein 7.2 Conținuturi: - Ideologii naționale și acțiune politică (unificarea Italiei și a Germaniei) 8. Europa și lumea la cumpăna veacurilor 8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact colonial, societate colonială, *emigrație, *naturalizare, *asimilare, *dominion - "Realpolitik" 8.2 Conținuturi: - Imperiile coloniale - *Cursa înarmării și primele conferințe pentru dezarmare *Studiu de caz: Politica externă a României la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea 9. Primul război mondial 9.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - mobilizare, război mondial, război industrial, război naval 9.2 Conținuturi: - Un nou tip de război; mobilizarea populației - *Marile bătălii 10. Noua ordine internațională 10.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pacifism, demilitarizare, *regim de mandat, *reparații de război - *intervenționism, *revizionism, *conciliatorism, *moratoriu - *zonă liberă 10.2 Conținuturi: - Noile frontiere și noile state. Formarea statului național unitar român - Societatea Națiunilor și politica securității colective 11. Al doilea război mondial 11.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Blitzkrieg, genocid - rezistență, insurecție - "războiul ciudat", războiul în Pacific 11.2 Conținuturi: - Războiul total - Holocaustul - Victoria Națiunilor Unite. Contribuția României 12. Relațiile internaționale postbelice 12.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - *"Cortina de fier" - politică de securitate, blocurile militare, politică de descurajare nucleară 12.2 Conținuturi: - O.N.U. și organismele sale - "Războiul rece" 13. Construcția europeană 13.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - democrația occidentală, integrare politico-economică, Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Parlamentul Europei, ^legislație europeană, *moneda europeană, "cetățenia europeană" 13.2 Conținuturi: - Necesitatea și principiile unității europene Notă: Abordarea temelor din programa de examen a claselor a IX-a, a X-a și a Xl-a, se realizează conform curriculum-ului național (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins; conținuturi; studiu de caz). Fiecare dintre termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins din lista de mai sus va fi abordat din perspectiva competențelor prezentate la punctul II. Termenii istorici-cheie, conceptele și problemele de atins, respectiv, conținuturile prevăzute cu asterisc (*) și scrise cu litere italice se adresează NUMAI elevilor de la clasele cu 2 ore săptămânal (clasa a IX-a și a X-a) respectiv celor cu 3 ore săptămânal (clasa a Xl-a). Sunt recomandate oricare dintre manualele de clasa a IX-a, a X-a, respectiv a Xl-a aprobate prin Ordinele Ministrului Educației Naționale și aflate în vigoare în anul școlar 2003-2004. Toate subiectele vor fi elaborate conform programei de examen și nu vizează conținutul unui manual anume. BACALAUREAT 2004 PROGRAMA DE BIBLIOTECONOMIE FILIERA VOCAȚIONALĂ PROFIL PEDAGOGIC SPECIALIZAREA BIBLIOTECAR-DOCUMENTAR1ST COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Valorificarea cunoștințelor necesare activității în biblioteca școlară 2. Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicațiilor 3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relația cu publicul cititor 4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor europene ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Valorificarea cunoștințelor necesare activității în biblioteca școlară │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │ Competente specifice │ Conținuturile învățării │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.1 Familiarizarea elevului cu noțiu- │-Elemente generale de biblioteconomie│ │nile generale de biblioteconomie │ și de bibliologie │ │ │-Traseul publicațiilor de la intrarea│ │ │ în bibliotecă până la ieșire │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.2 Realizarea activității practice în│-Utilizarea eficientă a spațiilor și │ │bibliotecă │ a mobilierului de bibliotecă │ │ │-Structura funcțională a bibliotecii │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.3. Realizarea unei bibliografii │-Bibliografii specifice │ │specifice │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │2. Formarea deprinderilor de catalogare și de clasificare a publicațiilor │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │2.1 Însușirea modalităților de câtă- │-Colecții: constituire, dezvoltare, │ │logare și de clasificare a documente- │evidență, conservare │ │lor │-Catalogarea și clasificarea docu- │ │ │mentelor │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │2.2 Cunoașterea, respectarea și apli- │-Conservarea publicațiilor │ │carea normelor de conservare a colec- │ │ │țiilor │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │3. Manifestarea unor comportamente adecvate în relația cu publicul cititor │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │3.1 Identificarea comportamentului │-Biblioteca - factor de educație în │ │adecvat în relația cu cititorul │școală │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │3.2 Perfecționarea profesională a │-Relațiile profesionale ale biblio- │ │bibliotecarului │tecarului │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │3.3 Relaționarea bibliotecii școlare │-Colaborarea bibliotecii școlare cu │ │cu celelalte instituții implicate │celelalte tipuri de biblioteci │ │în sfera educației │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │4. Organizarea unei biblioteci moderne, care să corespundă standardelor │ │

europene │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │4.1 Elaborarea unei legislații care │-Legislația după care funcționează │ │să permită modernizarea și informati- │biblioteca școlară │ │zarea bibliotecii │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.2 Realizarea informatizării biblio- │-Informatizarea bibliotecii │ │tecii │ │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.3 Actualizarea fondului de carte │-Dezvoltarea colecțiilor bibliotecii │ │ │școlare │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.4 Crearea unor relații de colaborare│-Colaborarea bibliotecii cu institu- │ │cu instituții similare │ții similare din străinătate │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

PROGRAMA: PEDAGOGIE FILIERA VOCAȚIONALĂ PROFILUL PEDAGOGIC SPECIALIZĂRILE: ● bibliotecar-documentarist ● instructor-animator ● instructor de educație extrașcolară ● pedagog școlar I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN În temeiul Legii învățământului nr. 84/1995, republicată cu modificările și completările ulterioare, și în conformitate cu metodologia de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat, aprobată prin Ordin al Ministrului educației și cercetării nr.

/2002, absolvenții ultimei clase de liceu, învățământ de zi, filiera vocațională, au dreptul să susțină examenul de bacalaureat la disciplinele pedagogice (Pedagogie generală, Didactică, Teoria educației, Pedagogie socială), în cadrul probei la alegere (proba e) din aria curriculară specifică profilului pedagogic și specializărilor bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor de educație extrașcolară și pedagog școlar. Prezenta programă selectează competențele generale și specifice la a căror dezvoltare contribuie disciplinele pedagogice, prin conținuturile lor specifice, și care vor fi evaluate. II. COMPETENȚE DE EVALUAT ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │1. Utilizarea adecvată a unor concepte științelor educației în diferite │ │

contexte de comunicare │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │ Competente specifice │ Conținuturile învățării │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.1 Analiza conceptelor și a relații- │-Funcțiile și formele educației │ │lor dintre conceptele specifice știin-│-Finalitățile educației (tipuri de │ │țelor educației, în scopul interpre- │finalități - ideal, scop, obiective) │ │tării mesajelor cu conținut educativ │-Introducere în teoria curriculum- │ │ │ului (concepte, tipuri de curriculum)│ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │1.2 Elaborarea unor mesaje cu conținut│-Medii educaționale - școala, familia│ │educativ în scopul facilitării comuni-│Biserica, mijloacele de informare în │ │cării cu parteneri educaționali -elevi│masă, organizațiile nonguvernamentale│ │cadre didactice, părinți, etc. │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │2. Aplicarea conceptelor specifice științelor în organizarea unor activi- │ │

tăți educative │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │2.1 Corelarea elementelor de conținut │-Organizarea activităților educative │ │ale proiectării activităților educati-│-Proiectarea activităților educative │ │ve cu cerințele acesteia │(cerințe, conținut, etape, metode și │ ├──────────────────────────────────────┤mijloace) │ │2.2 Elaborarea într-o succesiune logi-│-Operaționalizarea obiectivelor edu- │ │că a etapelor proiectării activități- │-Funcții și forme ale evaluării │ │lor educative │școlare │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │3. Analiza fenomenului educațional și a interdependenței dintre factorii │ │

implicați în procesul educațional │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │3.1 Descrierea specificului fenomenu- │-Funcțiile și formele educației │ │lui educațional, în scopul interpre- │-Sistemul de învățământ │ │tării relațiilor dintre factorii im- │ │ │plicați în procesul educațional │ │ ├──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┤ │4. Valorificarea specificului diferitelor forme de educație în acțiunile │ │

educative și de orientare școlară │ ├──────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────┤ │4.1 Identificarea caracteristicilor │-Educația intelectuală - obiective, │ │diferitelor tipuri de educație, în │raportul formativ-informativ │ │scopul integrării lor într-un demers │-Educația morală - obiective, metode │ │didactic centrat pe nevoile de dez- │specifice, raportul conștiință - │ │voltare ale elevilor │conduită morală │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.2 Formularea unor direcții de orien-│-Educație estetică - obiective │ │tare școlară cu ajutorul aspectelor │-Educație religioasă - obiective │ │specifice diferitelor tipuri de │-Educație fizică - obiective │ │educație │-Consilierea școlară și profesională │ │ │ - obiective, factorii orientării │ │ │-Socializarea - (mecanisme, funcții, │ │ │etape) │ ├──────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────────┤ │4.3 Argumentarea necesității educației│-Educația permanentă - o necesitate │ │permanente în societatea actuală │în lumea contemporană (specific, │ │ │conținut, obiective, metode, forme │ │ │de organizare) │ └──────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────────┘

III. TEME ● PEDAGOGIE GENERALĂ 1. Funcțiile și formele educației 2. Finalitățile educației (tipuri de finalități - ideal, scop, obiective) 3. Sistemul de învățământ ● DIDACTICĂ 1. Organizarea activităților educative 2. Operaționalizarea obiectivelor educaționale 3. Introducerea în teoria curriculum-ului (concepte, tipuri de curriculum, conținuturile învățării) 4. Proiectarea activităților educative (cerințe, conținut, etape, metode și mijloace) 5. Funcții și forme ale evaluării școlare ● TEORIA EDUCAȚIEI 1. Educația intelectuală - obiective, raportul formativ-informativ 2. Educația morală - obiective, metode specifice, raportul conștiință - conduită morală 3. Educația estetică - obiective 4. Educația religioasă - obiective 5. Educația fizică - obiective 6. Consilierea școlară și profesională - obiective, factorii orientării ● PEDAGOGIE SOCIALĂ 1. Educația permanentă - o necesitate în lumea contemporană (specific, conținut, obiective, metode, forme de organizare) 2. Socializarea - (mecanisme, funcții, etape) 3. Medii educaționale - școala, familia, Biserica, mijloacele de informare în masă PROGRAMA: PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT PROBA F - PREGĂTIRE MILITARĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN: În cadrul Examenului de Bacalaureat- disciplina "Pregătire Militară" are statut de disciplină opțională pentru elevii din colegii militare subordonate M.Ap.N, putând fi aleasă în cadrul probei "F". Exprimarea opțiunii elevilor pentru susținerea probei practice la disciplina "Pregătire Militară" se face pe fișe individuale, în termenul prevăzut de "Regulamentul de organizare și desfășurare a Examenului de Bacalaureat" care se depun, în mod obligatoriu la secretariatul colegiului militar. Evaluarea elevilor se realizează prin susținerea unei probe practice care vizează competențele și abilitățile de executare a mișcărilor, acțiunilor și operațiunilor prevăzute în regulamentele militare generale. La proba practică "Pregătirea Militară" se pot înscrie toți elevii din colegiile militare care își asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului de pregătire militară generală cu nivelul exigențelor impuse de Examenul de Bacalaureat. II. COMPETENȚE DE EVALUARE: Pentru susținerea Examenului de Bacalaureat la disciplina "Pregătire Militară", elevul va trebui să facă dovada următoarelor abilități și elemente de competență dobândite la nivel liceal: - valorificarea capacității motrice necesare executării corecte a mișcărilor specifice instrucției de front individuale, aruncării cu precizie a grenadelor de mână și luptei corp la corp cu armamentul portativ (machetă). - aplicarea corectă și cu siguranță a regulilor și operațiunilor de tragere cu arma de calibru redus 5,6mm, în condițiile specifice executării ședinței a doua de tragere cu această categorie de armament. - verificarea deprinderilor privind aplicarea procedeelor expeditive de măsurări în teren, orientarea în teren și indicarea obiectivelor, întrebuințarea hărților topografice pentru rezolvarea unor probleme specifice activității militare. III. CONȚINUTURI: ● Instrucția de front (I.F.) Instrucția de front fără arma: - pozițiile fără armă; - alinierea; - descoperirea și acoperirea; - deplasarea militarilor; - întoarcerile de pe loc; - oprirea; - salutul militar, prezentarea onorului de pe loc și din mișcare; - ieșirea militarului din formație, prezentarea în fața comandantului și intrarea în formație; - prezentarea militarului în fața comandantului, în încăperi. Poziții pentru luptă; aruncarea grenadelor; lupta corp la corp. ● Topografie militară (T.M.) - procedee expeditive de măsurare în teren: - determinarea expeditivă a distantelor în teren; - determinarea expeditivă a înălțimilor și detaliilor de teren; - determinarea expeditivă a unghiului de pantă, caracteristicilor cursurilor de apă și păduri - orientarea în teren și măsurarea obiectivelor fără hartă: - determinarea punctelor cardinale după aștrii și prin alte procedee; - descrierea busolei și reguli de întrebuințare; - determinarea punctelor cardinale cu busola; - determinarea azimutului unei direcții; - deplasarea după azimut. - probleme ce se rezolvă în teren, cu ajutorul hărții: - orientarea în teren cu hartă; - procedee de orientare a hărții și stabilire a locului de stație; - deplasarea în teren după hartă. ● Instrucția tragerii (I.T.) - cunoașterea și întrebuințarea armei de tir cu calibru redus 5,6 mm: - destinație, caracteristici tehnico-tactice, părți componente, funcționare, mânuire, întreținere și păstrarea armei; - demontare, montare, rolul părților componente în funcționarea armei; incidente de tragere și remedierea lor; controlul și pregătirea pentru tragere; cunoașterea muniției. - reguli și operațiuni de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.); - reguli și măsuri de siguranță pe timpul executării ședințelor de tragere; - executarea ședinței a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.); IV. PRECIZĂRI PRIVIND ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA PROBEI În cadrul probei, fiecare candidat va rezolva minimum două probleme la "Instrucția de Front" și "Topografie Militară" și va executa obligatoriu ședința a două de tragere cu arma de tir cu calibru redus 5,6 mm. Evaluarea candidaților se execută de către o subcomisie formată din 2-3 ofițeri cu experiență în domeniu, propuși de Statul Major al Forțelor Terestre. Candidații vor fi repartizați în grupe, iar ordinea de susținere a probelor nu este obligatorie, ea fiind stabilită de membrii subcomisiei pentru disciplina " Pregătire Militară" și aprobată de președintele comisiei examenului de Bacalaureat din colegiul militar. Toate probele se organizează și desfășoară în spații delimitate pin marcaje vizuale, unde au acces numai examinatorii, candidații și delegații MECT. Punctele obținute în urma executării ședinței a doua de tragere cu arma de tir cu calibru redus (5,6 mm.) se transformă în note astfel: 28-30p = 10; 25-27p = 9; 22-24p = 8; 20-21p = 7; 17-19p = 6; 15-16p = 5; sub 15p = 4. Media finală (MF) se calculează aplicându-se formula: IF

2IT MF = ------------- 4 PROGRAMA: ISTORIA MUZICII ISTORIA BALETULUI ISTORIA TEATRULUI I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2004, istoria muzicii, teatrului și baletului constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocaționale și constituie probă scrisă. II. COMPETENȚE DE EVALUAT Istoria muzicii, teatrului și baletului se înscrie în rândul disciplinelor de strictă specialitate, ce se adresează elevilor de la liceele de artă. Competențele de evaluat: - utilizarea noțiunilor istorice specifice menționate în curriculum; - corelarea unor noțiuni cu fapte istorice; - interpretarea unor evenimente istorice marcante și prezentarea personalităților epocii respective care au condus la dezvoltarea artelor; - recunoașterea, și analizarea unor informații furnizate de surse istorice; compararea unor opinii diferite privind încadrarea stilistică a creatorilor reprezentativi; descrierea și explicarea unor fapte și fenomene istorice prin raportarea la curentul epocii respective; - utilizarea corectă și adecvată a limbajului specific; operarea cu analogii stilistice și creative între arte, în perspectivă interdisciplinară; III. CONȚINUTURI 1.Programa pentru istoria muzicii A. Istoria muzicii universale Conținuturi: 1. Antichitatea greco-romană: semnificație privind evoluția ideilor estetice în cadrul spiritualității europene. 2. Cultura muzicală medievală bizantină; importanța acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la români. Evoluția gândirii muzicale a Evului Mediu în apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, până la momentul apariției polifoniei (Ars antiqua). Muzica laică a Evului Mediu creația muzical-poetică, trubaduri, trouveri, minnesengeri. 3. Renașterea muzicală (caracteristici și cronologia perioadei) debutul epocii moderne în spiritualitatea europeană; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova", școala firanco-flamandă (caracteristici, reprezentanți, importanță). Apariția operei. Camerata florentină și Monteverdi. 4. Stilul instrumental concertant în creația secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A.Vivaldi, J.Ph.Rameau, D.Scarlatti etc.). J.S.Bach - creația instrumentală, importanța temperanței sonore, creația vocal-instrumentală de operă barocă. (Purcelle, Hăendel). 5. Premise ale apariției clasicismului muzical (D.Scarlatti, fii lui J.S.Bach, Școala de la Mannheim). Forma de "sonată" (semnificație) evoluția simfoniei și a cvartetului clasic (J.Haydn); muzica simfonică și de operă (W.A.Mozart); simfonismul, sinteza clasică, premise romantice (L.van Beethoven). 6. Romantismul: încadrarea în epocă, trăsături generale, forme și genuri predilecte, evoluția și perfecționarea instrumentelor, importanța pianului, virtuozitatea instrumentală. Școlile muzicale naționale; compozitori reprezentativi (cu precădere Fr.Schubert, H. Berlioz, R.Schumann, F.Chopin, Fr.Liszt, J.Brahms, P.I. Ceaikovski, G.Verdi, R.Wagner). 7. Diversitatea stilistică la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec.XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi ( în special C.Debussy, R.Strauss, A. Schonberg și noua școală vieneză). Avangarda muzicală contemporană; multitudinea orientărilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concretă și electronică; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteză, compozitori reprezentativi L. Stravinski, B. Bartok, O. Messiaen, K. Stockhausen, P. Boulez, Y. Xenakis, J. Cage ș.a.). B.Istoria muzicii românești 1. G.Enescu - creator și interpret; național și universal în opera compozitorului 2. Creatori români în perioada interbelică (M.Jora, P.Constantinescu ș.a.) 3. Direcții și semnificații în creația muzicală românească din a doua jumătate a sec.XX (A.Stroe, Șt. Niculescu, I.Olah, A.Vieru, W.Berger ș.a.) 4. Genuri muzicale predilecte ( coral, cameral, simfonic, operă) în muzica secolului XX și compozitori reprezentativi. Notă: Pentru anul școlar 2003-2004, structura de subiecte pentru disciplina Istoria muzicii și Istoria teatrului va conține obligatoriu și minimum un item reprezentând fragmente muzicale/literare de referință din lucrările compozitorilor/dramaturgilor indicați în programa de bacalaureat, pentru a fi recunoscute în sistem grilă. 2. Programa pentru istoria baletului Conținuturi: 1. Dânsul în Grecia Antică; - dânsul alături de muzică și poezie - felurile dansului antic grecesc 2. Nașterea și fundamentarea baletului - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XlV-lea, Academia de dans; Lully, Moliιre - comedia balet. 3. J.G.Noverre -reformator și teoretician al baletului "Scrisori despre dans și balete". 4. Baletul în epoca romantică - climatul romantic; F.Taglioni, "La Silphide". Caracterele artei noi. F.Elsser, C.Grisi și "Gissele". Rolul celor trei dansatoare în evoluția baletului. - J.Perrot, J.Mazilier, A. S.Saint-Leon, C.Blasis. Caracterele baletului în perioada romantică până la sfârșitul sec.XIX în Franța, Italia, Danemarca. - A.Bournonville. Baletul în Rusia, înființarea școlilor imperiale și regale de dans. Coregrafi. - P.I.Ceaikovski și noua orientare în muzica de balet: "Frumoasa din pădurea adormită", "Lacul lebedelor", "Spărgătorul de nuci". - Marius Petipa, personalitate artistică și creatoare. 5. Precursorii modernismului și contribuția lor la dezvoltarea baletului Loie Fuller, Isadora Duncan, E.Dalcroze 6. S.Diaghilev și "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreți, baletele. 7. Perioada experimentală în baletul contemporan. - suprarealismul în balet. I.Stravinski, Serge Lifar și neoclasicismul. 8. Expresionismul german. - premisele apariției curentului artistic - reprezentanții expresionismului și discipolii acestora 9. Baletul post-modern. Baletul contemporan. - tehnică, expresie în baletul american, olandez., Coregrafi și interpreți. 10. Baletul în România: - evoluție, coregrafi, compozitori, interpreți - Floria Capsali-fondator de școală națională - balete românești PROBA PRACTICĂ I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de bacalaureat 2004, proba practică pentru muzică, coregrafie și teatru,constituie probă la alegere din aria curriculară specifică profilului și specializării din cadrul filierei vocaționale. II. COMPETENȚE DE EVALUAT - redarea corectă a textului/partiturii, cu elementele tehnice, stilistice și interpretative ale repertoriului; - elaborarea fundamentului teoretic al repertoriului specific - realizarea calității artistice în interpretarea repertoriului specific profilului studiat; - valorificarea potențialului personal și creativ în actul interpretativ; - comunicarea artistică în perspectiva relației interpret-public 3. Programa pentru proba practică MUZICĂ I. Secția instrumentală - A) un studiu -cel puțin la nivelul clasei a XII a; - B) două lucrări la alegere, diferite ca stil, caracter, formă - cel puțin din programa clasei a XII-a; - C) citire la prima vedere - minimum 12 măsuri, la nivelul clasei a XII-a. Proba C) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare instrument, subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A și B), se va ține cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului - realizare tehnică - realizare stilistică - expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei Pentru evaluarea probei C), se va ține cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului (cel puțin la nivel mediu) - realizare tehnică (cel puțin la nivel mediu) - realizare stilistică Pentru fiecare candidat, timpul maxim acordat este de maximum 30 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C. II. Secția teoretică A) Auz muzical - l interval simplu consonant și disonant - l interval compus (până la cvintadecima inclusiv) - 1 trison în poziție strânsă - l trison în poziție largă Pentru evaluarea probei A), recunoașterea corectă a intervalelor se poate realiza din trei încercări. Fiecare interval recunoscut, va fi apreciat conform baremului probei. B) Solfegiu la prima vedere, de 12 măsuri de 4 sau 3 timpi, în cheile sol și fa, în tonalități cu maximum 3 alterații constitutive, cu salturi de maximum decimă mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii și modulații pasagere la tonalități apropiate - o cvintă ascendentă, respectiv descendentă, la relativă, la omonimă. Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei B), se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiză corectă din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei C) Dicteu: 1) dictat melodic de 12 măsuri, de complexitate și conținut similare celor de la proba de solfegiu; 2) dictat armonic la 4 voci de 8 măsuri, în tonalități majore, cu maximum 2 alterații constitutive, cu acorduri placate, cu valori de pătrimi, doimi și note întregi. Pentru evaluarea probei C), se va ține cont de următoarele criterii: - notarea corectă a înălțimilor - notarea corectă a duratelor Aprecierea se va face conform baremului probei Pentru candidații Secției Teoretice, timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează: - proba A) 5 minute - proba B) 15 minute - proba C) 2 ore Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C. III. Secția canto A) trei lucrări cuprinzând o arie antică, un lied și o piesă românească în tonalitatea și limba originală; B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice (proba de recital, respectiv A), se va ține cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului - realizare tehnică - realizare stilistică - expresivite, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei Proba B) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel, în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru secția canto clasic, comisia va fi alcătuită dintr-un profesor de specialitate canto și un profesor de teoria muzicii. Pentru evaluarea probei B) și C), se va tine cont de următoarele criterii: -intonarea corectă -execuția corectă din punct de vedere ritmic -analiză corectă din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C. IV. Secția canto popular A) trei lucrări cuprinzând o doina/baladă și 2 melodii populare în ritmuri diferite din zona de proveniență a candidatului. B) solfegiu la prima vedere în cheile sol și fa într-o tonalitate cu l sau 2 alterații constitutive, cu inflexiuni modulatorii, conținând intervale simple, într-una din măsurile de 2,3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi). C) Se va analiza solfegiul în plan melodic și ritmic. Pentru evaluarea probei practice ( proba de recital, respectiv A), se va ține cont de următoarele criterii: - fidelitatea respectării textului - realizare tehnică - realizare stilistică - expresivitate, creativitate (nota personală) Aprecierea se va face conform baremului probei. Proba B) se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează un număr de subiecte egal cu cel puțin jumătate din numărul candidaților. Pentru fiecare candidat, subiectele vor fi de același nivel în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Pentru evaluarea probei B) și C), se va ține cont de următoarele criterii: - intonarea corectă - execuția corectă din punct de vedere ritmic - analiză corectă din punct de vedere teoretic Aprecierea se va face conform baremului probei. Pentru candidații secției Canto ( clasic și popular), timpul maxim alocat fiecărui candidat, este după cum urmează: - proba A) 20 de minute - proba B) și C) 15 minute Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B,C. 4. Programa pentru proba practică COREGRAFIE Pentru candidații grupei a) A) Repertoriu - fragmente coregrafice din repertoriul coregrafilor W. Forsyte, J. Kilian, Mat- Ek. Elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte. Pentru candidații grupei b) A) Repertoriu - variații clasice. Din repertoriul de trei variații clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen și va analiza teoretic forma, conținutul și integrarea acesteia în spectacolul din care face parte. Variațiile impuse sunt: Fete: P. I. Ceaicovski: "Frumoasa din pădurea adormită" - actul I L. Minkus: "Don Quijote" - actul III A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei) Băieți: L. Minkus: "Don Quijote"- actul III R. Drigo: "Corsarul " - actul II P. I. Ceaicovski " Lacul lebedelor" - actul III Pentru evaluare probei practice pentru coregrafie, atât pentru candidații grupei a) cât și pentru candidații grupei b), se va ține cont de următoarele criterii: - tehnic - gradul de dificultate al execuției - artistic - fidelitate stilistică, expresivitate, muzicalitate - analiză corectă din punct de vedere teoretic Pentru candidații secției Coregrafie (grupa a și b), timpul maxim alocat fiecărui candidat este de 20 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la proba A. Notele acordate la probele A,B,C pentru muzică, respectiv A, pentru coregrafie, precum și nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricație corespunzătoare specialității. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înainte de începerea probei practice. Notă: Probele practice pentru muzică, coregrafie și teatru nu se susțin cu public. La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic. Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice. 1. PROGRAMA: ISTORIA TEATRULUI Licee de muzica, coregrafie și arta teatrala A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL Conținuturi: 1. Antichitatea greaca: - tragedia, la alegere o opera: - Eschil - "Orestia" - "Prometeu inlantuit" - Sofocle -"Oedip Rege" - "Antigona" - Euripide - "Medeea" - comedia - Aristofan - "Broaștele" 2.Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" și "Soldatul fanfaron" - la alegere 3.Teatrul medieval - Misterele 4. Comedia dell'Arte Renașterea 5.Lope de Vega - "Fântâna turmelor" și "Câinele grădinarului" - la alegere 6.William Shakespeare - drama istorică - "Richard al III-lea" Hamlet -comedia fantastică "Visul unei nopți de vară" 7. Clasicismul francez - Corneille -"Cuiul" - Racine - "Fedra" - Moliere - "Avarul" și "Don Juan" - la alegere 8. Teatrul secolului al XVIII-lea - Marivaux - o piesa - Beaumarchai - o piesa 9. C. Goldoni - "Hangița" și "Sluga la doi stăpâni" - la alegere 10. Teatrul romantic - V.Hugo - "Hernani" 11. Comedia socială rusa la începutul secolului al XIX-lea - N. Gogol -"Revizorul" 12. Teatrul realist - A. P. Cehov "Pescărușul" - B.Show - "Pygmalion" - H.Ibsen - "Nora" 13. Strindberg - "Dânsul Morții" și "Domnișoara Mia", la alegere 14. Teatrul contemporan

a) teatrul poetic - J.Giradoux - "Electra"

b) teatrul absurdului - Eugen lonescu -"Cântăreața cheală"

c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se întrupeaza Electra"

B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC Conținuturi: l. Începuturile dramaturgiei romanești - secolul al XIX-lea - Vasile Alecsandri - "Chirita în provinție" 2. B.P.Hașdeu - "Razvan și Vidra" 3. Al.Davila- "Vlaicu-Voda" 4. I.L.Caragiale - "O scrisoare pierdută" 5. B.St. Delavrancea - "Apus de soare" 6. T.Musatescu - "Titanic vals" 7. C.Petrescu - "Jocul ielelor" și "Act venetian", la alegere 8. L.Blaga - "Meșterul Manole" 9. M.Sebastian - "Steaua fără nume" 10. M.Sorescu - "Răceala" ll. T.Mazilu- "Prostii sub clar de luna" Bibliografie Istoria teatrului universal - Ovidiu Drâmba Istoria culturii și civilizației - Ovidiu Drâmba Istoria teatrului universal - Ion Zamfîrescu, voi. I-III, Ed. Pentru Literatura Universala Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, voi. I-IV, Ed. Meridiane Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999 Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999 Istoria teatrului românesc - Mihai Vasiliu Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, voi. I, EDP Istoria teatrului în România, voi. I-III, Ed. Academiei, 1965, București Teatrul românesc - loan Masoff, Ed, Pentru Literatură Istoria literaturii dramatice românești și a artei spectacolului - Virgil Brădățeanu, EDP, 1979, București

Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate 2. Programa: ARTA ACTORULUI A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura albă, lectura logică, nuanțare în funcție de diferite stări psihice indicate de comisie). B. Improvizație liberă cu 1-3 obiecte și o stare sufletească. Obiectele vor fi alese prin din numărul de obiecte fixate de comisie. C. Recital din texte cuprinse în repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar). Proba A. și B. se va desfășura astfel: În ziua probei, comisia elaborează, fixează și pregătește textele la prima vedere, numărul de obiecte precum și starea sufletească care le vor însoți. Subiectele vor fi de același nivel.în ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregătite de comisie. Proba C se va desfășura astfel: Din repertoriul personal, elevul va prezenta un text indicat de comisie, după care va analiza teoretic textul prezentat ( gen literar, integrarea acestuia în spectacol-după caz, personaje). Pentru evaluarea probelor practice, respectiv A,B,C, se va ține cont de următoarele criterii: - prezența scenică (încadrarea în perspectivă într-un anumit gen de erou, unitatea psiho-fizică în acțiune) - expresivitatea vorbirii (dicție, respirație, calitatea vocii, capacitatea de nuanțare logică și afectivă) - aptitudini scenice ( capacitatea de improvizare a acțiunilor scenice, imaginație repertoriu, notă personală). Pentru fiecare candidat,timpul maxim acordat este de 20 de minute. Aprecierea se va face conform baremului probei. Nota la proba practică se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C. Notele acordate la probele A, B, și C, precum și nota finală a probei practice sunt consemnate în borderouri cu rubricație corespunzătoare specialității. Aceste documente vor fi pregătite de către comisia de examen, înaintea începerii probei practice. Notă: Probele practice pentru muzică, teatru și coregrafie nu se susțin cu public. La probele practice nu se admit contestații, cu excepția probei scrise la dicteu melodic și armonic. Inspectoratele școlare vor asigura condiții adecvate desfășurării probelor practice. PROGRAMA: STUDIUL FORMELOR ȘI DESENUL A. ARTE PLASTICE ȘI DECORATIVE 1. Organizarea unei suprafețe folosind contraste valorice. Contraste cantitative și calitative. Echilibrarea petelor. Aplicații (studiul figurii umane, mulaj gips). 2. Valorația, mijloc de expresie a volumului. Relația plan-valoare; despre pasaj. Importanța pasajului în scurgerea volumului. Trepte în înălțime spre alb și profunzime spre negru. Se vor urmări probleme de paginație, raportul dintre obiectul studiat și suprafața înconjurătoare. Portret compozițional cu mâini. 3. Raportul dintre obiectul studiat și ambient. Rezolvarea compunerii spațiului plastic. Portret compozițional cu mâini. 4. Construcția pe baza observației formelor morfologice ale corpului omenesc. Construcția va avea în vedere arhitectura detaliului anatomic. Cap de expresie 5. Articulări de forme anatomice. Articulare. Cap-gât-torace. Cap de expresie 6. Expresia figurii umane. Nuanțării expresive a liniei și valorilor. Cap de expresie 7. Construcția figurii umane folosind linia modulată și expresia volumului. Se vor urmări cu insistentă experimentarea potentelor expresive ale liniei. 8. Linia și pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, figură întreagă, îmbrăcată, așezat într-o ambianță compusă de profesor. 9. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articulării acestor forme și sugerarea expresivă a formelor prin linie și pată. 10. Linia de construcție, linia expresivă și valoarea, mijloace de realizare a studiului corpului uman. B. CLASE DE ARHITECTURĂ ARTE AMBIENTALE ȘI DESIGN 1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului Pe pretextul unei naturi statice complexe se va realiza o lucrare în care elevii vor sugera volumele obiectelor din natură, urmărind, totodată, caracterul de echilibru static al lucrării. 2. Construcția și valorația mijloace de studiu. Aplicație având ca pretext mulaje de gips. Se va evidenția ritmul proporțiilor care stabilesc caracterul formelor studiate și expresivitatea liniei și valorilor. 3. Compunerea simetrică fată de o axă. Aplicație la un grup limitat de forme geometrice(5-7) regulate. Acorduri și contraste valorice. 4. Crearea unei compoziții cu o semnificație dată. Studiu după natură, aplicat la un grup de obiecte diferite ca structură, textură, utilitate și formă. 5. Construcția umbrei proprii și a umbrei purtate. Studiu aplicat unui ansamblu de forme geometrice dat. Se va solicita valorarea indicându-se două surse de lumină și precizându-se direcția lor. 6. Compunerea unui spațiu bidimensional dat utilizând contrastele de formă și valorice. Secționarea unui obiect solid dat și utilizarea formei rezultate ca modul decorativ. 7. Alcătuirea unui obiect compozit din elemente disparate. Se vor utiliza 5 din următoarele corpuri geometrice: tetraedru, cub, prismă, piramidă, con, cilindru și sferă. 8. Compoziție cu volume. Poliedre regulate și secțiuni ale acestora, C. SEMINARII TEOLOGICE - CLASE DE PATRIMONIU 1. Construcția figurii umane prin linie și valoare aplicată la portret în canon bizantin. 2. Linia și pata, mijloc de expresie plastică în studiul figurii umane. Se va realiza un studiu după model viu, realizat în viziune bizantină, îmbrăcată, așezat într-o ambianță compusă. 3. Studiul structurilor. Aplicarea cunoștințelor căpătate la studiul elementelor plastice, nuanțarea valorilor. Se vor urmări ritmurile formelor folosite în vestimentația bizantină. 4. Linia și valoarea, mijloace plastice în studiul construcției corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmărindu-se descifrarea formelor mari anatomice. Realizarea articulării detaliilor și sugerarea expresivă a volumelor prin pată valorică. Tratare în viziune bizantină 5. Construcția și valoarea (după cap model viu). Se va insista asupra nuanțării treptelor valorice, impusă de canonul bizantin. 6. Linia de construcție, linia expresivă și valoarea, mijloace de realizare plastică a figurii umane. Portret compozițional cu mâini. ISTORIA ARTEI ȘI ARHITECTURII 1. Civilizația Greciei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice, domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, ceramică, epoci artistice, personalități și opere reprezentative 2. Civilizația Romei Antice. Condiții geo-istorice și culturale ale evoluției artistice; premise și influențe din arta etruscă; domenii de manifestare: arhitectură, sculptură, pictură și mozaic; arta romană provincială. 3. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Quattrocento - domenii de manifestare: arhitectură (caracteristici generale; programe, personalități și opere reprezentative); sculptură (genuri, personalități și opere reprezentative); pictură (genuri), prezentare generală a școlii florentine și venețiene, personalități aparținând diverselor școli artistice și opere literare reprezentative 4. Renașterea în Italia Dezvoltarea artelor plastice în Cinquencento - Caracteristici ale Renașterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectură (personalități și opere reprezentative); sculptură (personalități și opere reprezentative); pictură (personalități și opere reprezentative) prefigurarea tendințelor artistice ulterioare. 5. Renașterea în Țările de Jos. Condiții geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalități și opere reprezentative. 6. Arta bizantina. Caracteristici generale( arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitățile artistice în spațiului cultural românesc. 7. Secolul al XVII-lea în arta europeană a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectură, sculptura, pictură, arte decorative). Barocul în spațiul cultural românesc. 8. Secolul al XVIII-Iea în arta europeană. Clasicism și Romantism (arhitectura, sculptura, pictura). 9. Secolul al XIX-lea în arta europeană Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanți și opere. 10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artiști și opere reprezentative. Direcții artistice deschise de pictura postimpresionista(cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, raționalism, constructivism, arta abstracta.) 11. Arta europeană în secolul XX Principalele curente europene în pictura de avangardă: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta. 12. Arta românească în secolele XIX și XX Personalități marcante care au contribuit la evoluția artei românești, influențe artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiață, Camil Ressu, Francisc Sirato, losif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brâncuși, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel. PROGRAMA: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ÎNVĂȚĂMÂNT SPORTIV I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport are statut de disciplină obligatorie pentru toți elevii din învățământul sportiv. Proba Pregătire Teoretică Sportivă, susținută din "Teoria și metodica pregătirii sportive de performanță" este o probă scrisă. Elevii din învățământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba teoretică(scrisă) sau proba practică. II. COMPETENȚE DE EVALUAT ● Nivelul pregătirii teoretice și metodice de specialitate al elevilor. III. CONȚINUTURI - Conform Ghidului metodologic de aplicare a programei școlare "Pregătire teoretică sportivă" CLASA a IX-a ● Sportul - fenomen social ● Jocurile Olimpice ● Conceptele(categoriile) fundamentale ale domeniului ● Conținutul antrenamentului sportiv ● Factorii favorizanți ai capacității de performanță ● Mijloace de control și autocontrol a evoluției individului ● Noțiuni de igienă sportivă ● Regimul alimentar ● Protecția individuală CLASA a X-a ● Termeni de specialitate ● Deprinderi și priceperi motrice ● Sistemul mijloacelor antrenamentului sportiv ● Exercițiul fizic - principalul mijloc al antrenamentului sportiv ● Călirea organismului ● Oboseala ● Refacerea după efort ● Factorii care prejudiciază starea de sănătate și capacitatea de performanță CLASA a Xl-a ● Motricitatea generală ● Efortul în antrenamentul sportiv. Mărimea, orientarea și caracterul efortului. ● Metode și procedee de antrenament pentru dezvoltarea calităților motrice bazate pe relația efort-odihnă ● Aparatură, metode, procedee de investigație medico-sportivă ● Lecția de antrenament sportiv ● Pregătirea biologică pentru concurs ● Pregătirea psihologică pentru concurs CLASA a XlI-a ● Selecția sportivă ● Forma sportivă ● Structura antrenamentului sportiv ● Adaptarea și antrenamentul sportiv ● Forme speciale de organizare a pregătirii sportive ● Evaluarea antrenamentului sportiv ● Refacerea după concurs Forma probei de evaluare este de lucrare scrisă, timpul acordat fiind de 3 ore. PROGRAMA: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ÎNVĂȚĂMÂNT SPORTIV I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport are statut de disciplină obligatorie pentru elevii din învățământul sportiv. Proba de măiestrie sportivă este probă practică. Elevii din învățământul sportiv vor opta pentru una dintre cele două probe: proba practică sau proba teoretică(scrisă). II. COMPETENȚE DE EVALUAT ● Nivelul de măiestrie sportivă dobândit de elevi la disciplina / proba sportivă studiată. III. CONȚINUTURI Nivelul global de performanță: ● Pregătirea fizică generală; ● Pregătirea fizică specifică disciplinei / probei sportive; ● Pregătirea tehnico-tactică specifică disciplinei / probei sportive; ● Cunoașterea, respectarea și aplicarea prevederilor regulamentului specific disciplinei / probei sportive; IV. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN La toate disciplinele / probele sportive, elevii sunt evaluați pe baza unui test de măiestrie sportivă care poate cuprinde una sau mai multe probe evaluatorii. Notă: Disciplinele sportive, probele sportive, probele evaluatorii și baremele la măiestrie sportivă sunt cuprinse în broșura "Evaluarea Probei de Măiestrie Sportivă la Examenul de Bacalaureat", elaborată de D.G.Î.P.-S.N.E.E. PROGRAMA: EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I. STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul Examenului de Bacalaureat 2004, disciplina de învățământ cuprinsă în aria curriculară Educație Fizică și Sport are statut de disciplină opțională pentru elevii din liceele de alte profiluri decât cele cu program sportiv. La proba practică Educație Fizica și Sport se pot înscrie toți elevii din liceele aparținând tuturor filierelor, profilurilor și specializărilor, indiferent de numărul orelor de specialitate alocate prin planurile-cadru de învățământ. Elevii care optează pentru această probă își asumă întreaga responsabilitate privind compatibilitatea nivelului propriu de pregătire sportivă cu nivelul exigențelor impuse de Examenul de Bacalaureat. II. COMPETENȚE DE EVALUAT ● Nivelul capacității motrice generale și specifice practicării a 3 discipline/probe sportive. III. CONȚINUTURI Fiecare candidat va fi evaluat la următoarele 5 probe obligatorii: 1. Alergare de viteză pe distanta de 50m, cu start de jos 2. Flotări 3. Săritură în lungime de pe loc 4. Gimnastică acrobatică - exercițiu liber la sol, cu elemente impuse 5. Joc sportiv Ia alegere - structură tehnică IV. STRUCTURA EXAMENULUI A. ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA EXAMENULUI ● Exprimarea opțiunii elevilor pentru susținerea probei practice la disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport în cadrul Examenului de Bacalaureat se face pe fișe individuale, în termenul prevăzut de Regulament, care se depun, în mod obligatoriu, la secretariatul unității de învățământ de care aparțin. ● Corespunzător bazei materiale a unității de învățământ, numărului elevilor și a opțiunilor acestora pentru jocul sportiv, se constituie grupe de elevi mixte sau demixtate, astfel încât să se asigure o bună desfășurare a examinării acestora. ● Ordinea obligatorie de susținere a probelor practice de Bacalaureat este următoarea: 1. alergare de viteză pe distanța de 50 m plat, cu start de jos; 2. joc sportiv la alegere - structură tehnică; 3. gimnastică acrobatică - exercițiu liber la sol, cu elemente impuse; 4. săritură în lungime de pe loc; 5. flotări. ● Toți elevii care optează pentru probele sportive la Educație Fizică și Sport au obligația de a prezenta avizul medical "APT PENTRU SUSȚINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE BACALAUREAT 2004", condiție eliminatorie pentru înscrierea în examen. ● Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport se organizează și se desfășoară numai în unitățile de învățământ cu baze sportive care asigură condiții tehnico-materiale propice acestui gen de examinare. ● Inspectorul școlar general și inspectorul școlar de educație fizică și sport, pe parcursul anului școlar, vor lua măsuri privind amenajarea, în unitățile de învățământ, de baze sportive proprii, dotate corespunzător cu materiale didactice, instalații, aparate și instrumente de măsurare, pentru buna desfășurare a Examenului de Bacalaureat. ● Numărul mare de elevi, strictețea specificului și prevenirea accidentărilor, impun ca inspectorul școlar de educație fizică și sport, să fie membru al Comisiei județene/a municipiului București de Bacalaureat și să răspundă de întreaga organizare și desfășurare a probelor practice la educație fizică și sport. ● Comisia județeană/a municipiului București de Bacalaureat răspunde de asigurarea asistenței medicale autorizate, la toate bazele sportive unde se organizează și se desfășoară examenul, pe tot parcursul acestuia. ● Subcomisia de examen, la disciplina educație fizică și sport, este compusă din patru cadre didactice de specialitate, remunerate conform criteriilor examinatorilor de la probele orale. ● Toate probele Examenului de Bacalaureat la disciplina de învățământ Educație Fizică și Sport se organizează și se desfășoară în "zone de concurs" delimitate prin marcaje vizuale, în aceste zone au acces doar examinatorii, concurenții, membrii Comisiei Județene/a municipiului București și delegații M.E.C.T. B. ORGANIZAREA ȘI DESCRIEREA PROBELOR 1. Alergarea de viteză pe 50 m plat, cu start de jos ● Numărul elevilor care aleargă în serie este de 2 (doi). ● înainte de începerea probei, Comisia de examinare are obligația de a verifica exactitatea funcționării cronometrelor. ● Se înregistrează timpul individual realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor și până la depășirea cu pieptul a liniei de sosire. ● Se acordă o singură încercare. 2. Jocul sportiv BASCHET ● Structură tehnică: deplasare laterală în poziție fundamentală medie pe linia de aruncări libere (3 pași laterali stânga, 3 pași laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol în apropierea centrului liniei de aruncări libere, pasă prin procedeu la alegere către un partener aflat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, oprire, dribling în viteză, aruncare la coș prin procedeu preferat. ● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică. HANDBAL ● Structură tehnică: deplasare laterală în poziție fundamentală pe semicercul de 6 m (3 pași laterali stânga, 3 pași laterali dreapta), culegerea mingii aflată pe sol pe linia de 7 m, pasă prin procedeu la alegere către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, prindere, dribling în viteză, aruncare la poartă prin procedeu preferat. ● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică. VOLEI ● Structură tehnico-tactică: serviciu de sus din față în terenul advers, alergare spre fileu, preluarea mingii aruncată de un partener situat în propriul teren către acesta, lovitură de atac prin procedeu la alegere, din mingea ridicată de partener. ● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică. FOTBAL ● Structură tehnico-tactică: conducerea mingii printre 5 jaloane (primul jalon se află pe linia de fund a terenului de handbal), situate la distanța de 3 m unul față de celălalt, pasă prin procedeu preferat către un partener situat pe linia de centru a terenului, alergare în viteză, preluarea mingii prin procedeu preferat și șut la poartă din afară semicercului de 6 m, prin procedeu preferat. ● Se acordă o singură încercare pentru întreaga structură tehnică. 3. Gimnastica acrobatică - exercițiu liber ales la sol cu următoarele elemente impuse:

a) fete:

- rostogolire înainte din ghemuit în depărtat, - rostogolire înapoi din depărtat în depărtat, - stând pe mâini (3 sec.), - stând pe omoplați (3 sec.), - podul de sus (3 sec.);

b) băieți:

- rostogolire înainte din ghemuit în depărtat, - rostogolire înapoi din depărtat în depărtat, - stând pe cap (3 sec.), - stând pe mâini (3 sec.), - răsturnare laterală; ● Se acordă o singură încercare pentru întregul exercițiu, atât pentru fete, cât și pentru băieți. 4. Săritura în lungime de pe loc - Din poziția stând, înapoia unei linii trasate pe sol, săritură în lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe ambele picioare pe un marcaj trasat pe sol (din 5 în 5 cm.). - Se acordă o singură încercare. 5. Flotările ● Poziția culcat facial cu sprijin pe palme, spatele drept, privirea înainte, coatele întinse, sprijin pe vârfurile picioarelor, genunchii întinși, îndoirea brațelor până la atingerea solului cu pieptul (fără a se sprijini pe sol), revenire în poziția inițială. ● Se înregistrează numărul de execuții consecutive corecte. ● Se acordă o singură încercare. Notă: Elevii nu sunt primiți la probele practice fără echipament sportiv adecvat: încălțăminte sport, ciorapi, șort, tricou cu mâneci scurte. Nu vor purta ceasuri și nici podoabe care pot provoca răniri. C. NOTAREA Toți candidații susțin obligatoriu cele 5 probe și sunt notați individual pentru performanța obținută la fiecare probă. După fiecare probă, un membru al Comisiei de examinare anunță cu voce tare, fiecărui candidat, performanța, nota obținută și efectul acesteia. Pentru probele din gimnastică acrobatică și joc sportiv la alegere, notarea se face pe baza observării execuției. Examinatorii apreciază execuția candidaților, individual, cu note întregi, diferența dintre notele acordate nu trebuie să depășească un punct. Nota acordată de fiecare din cei doi examinatori reflectă corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea și/sau eficiența structurilor. Nota finală la aceste probe este media aritmetică a notelor acordate de cei doi examinatori. Pentru celelalte 3 probe, notarea se face prin transformarea performanțelor în note, conform TABELULUI. Nota minimă pentru fiecare din cele 5 probe este 5 (cinci). În cazul în care, un candidat obține o notă mai mică de 5 (cinci) la una din probe, indiferent de notele obținute, până atunci, la celelalte probe susținute, acesta este declarat respins, din acel moment pentru sesiunea de Bacalaureat respectivă. Notarea se face numai prin note întregi. Performanțele intermediare se rotunjesc în favoarea candidatului numai dacă acestea depășesc jumătatea intervalului dintre performanțe. Exemplu: ● O performanță de 17 flotări la băieți se rotunjește spre 18. O performanță de 16 flotări la băieți se rotunjește spre 15. ● O performanță de 2,23 m la băieți se rotunjește spre 2,25. O performanță de 2,22 m la băieți se rotunjește spre 2,20. Probele sportive nu se repetă, nu li se poate schimba ordinea și nu se contestă. Cele 5 probe au pondere egală (20%) în calcularea mediei finale, în cazul în care candidatul obține minim nota 5(cinci) la fiecare probă. Comisia de examinare, cu aprobarea Comisiei Județene de Bacalaureat, în funcție de condițiile climaterice, poate amâna sau poate schimba locul de desfășurare a probelor sportive. Candidatul care nu se prezintă la probele sportive sau care nu participă la acestea din motive de sănătate, survenite înaintea sau pe parcursul probelor, este eliminat și pierde Examenul de Bacalaureat. În cazul probelor de gimnastică acrobatică și joc sportiv, pentru a asigura un caracter unitar al notării, se vor aplica următoarele criterii de depunctare: Gimnastică acrobatică: - neexecutarea unui element acrobatic = Ip. - execuția cu greșeli a unui element acrobatic = 0,5 p. - lipsa cursivității și expresivității exercițiului integral = 1,5 p. Handbal: - deplasare laterală deficitară = 0,5 p - imprecizia pasei către partener = 0,5 p - nesiguranță în prinderea mingii de la partener = 0,5 p - scăparea mingii la prindere = 1,0 p - controlul slab al mingii în dribling = 0,5 p - pierderea mingii din dribling = 1,0 p - comiterea de pași - 1,0 p - aruncarea în afară spațiului porții = 1,5 p - aruncare lipsită de forță = 1,0 p - discontinuitatea execuției structurii = 0,5 p - ritm lent de execuție a întregii structurii = 1,0 p Baschet: - deplasare laterală deficitară = 0,5 p - imprecizia pasei către partener = 0,5 p - nesiguranță în prinderea mingii de la partener = 0,5 p - scăparea mingii la prindere = 0,5 p - oprire incorectă cu comitere de pași = 0,5 p - control slab al mingii în dribling = 0,5 p - comiterea de dublu-dribling = 1,0 p - pierderea mingii din dribling - 1,0 p - aruncare la coș cu comitere de pași = 0,5 p - nerealizarea desprinderii de pe ambele picioare la o aruncare din săritură = 0,5 p - oprire înainte de o aruncare din dribling = 0,5 p - aruncarea în afară panoului = 1,0 p - discontinuitatea execuției structurii = 0,5 p - ritm lent de execuție a întregii structuri = 1,0 p Volei: - serviciul în fileu = l,0 p - serviciul în afară terenului = 1,0 p - serviciul de jos = 1,0 p - preluare imprecisă = 0,5 p - preluare greșită = 1,0 p - lovitură de atac în fileu = 1,0 p - lovitură de atac în afară terenului = 1,0 p - lovitură de atac lipsită de forță =1,0 p - discontinuitatea execuției structurii = 0,5 p - ritm lent de execuție a întregii structurii = 1,0 p Fotbal: - scăparea unui jalon la conducerea mingii = 1,0 p - control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p - pasă imprecisă către partener = 1,5 p - preluare imprecisă = 1,0 p - șut în afară spațiului porții = 1,5 p - șut lipsit de forță la poartă = 1,5 p - discontinuitatea execuției structurii - 0,5 p - ritm lent de execuție a întregii structurii = 1,0 p Precizări pentru probele de joc sportiv - candidații beneficiază de o singură încercare; - comisia desemnează persoana care va pasa mingea candidatului; - dacă execuția este stânjenită sau întreruptă din vina pasatorului, comisia poate dispune reluarea acesteia, fără a depuncta candidatul; - pasatorul va fi amplasat într-un cerc cu raza de un metru, trasat astfel:

a) la intersecția liniei de centru cu linia laterală a terenului (baschet, handbal, fotbal);

b) în centrul zonei 2 (volei).

- candidații vor începe execuția:

a) de la linia de aruncări libere a terenului propriu (baschet);

b) de la centrul liniei semicercului de 6 m a terenului propriu (handbal);

c) de la linia de fund a terenului propriu, oriunde pe lungimea acesteia (volei);

d) de la linia de fund a terenului de handbal (fotbal), probele se vor susține:

a) la baschet, cu inelele situate la înălțime regulamentară;

b) la handbal, cu mingi de dimensiuni diferite, specifice fetelor și băieților;

c) la volei, cu fileul situat la înălțimi regulamentare, diferite pentru fete și băieți;

d) la fotbal, pe teren de handbal.

FIȘA

DE ÎNSCRIERE ȘI DE ÎNREGISTRARE A REZULTATELOR LA PROBA PRACTICĂ

EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT BACALAUREAT - SESIUNEA_______ANUL___ -NUMELE ȘI PRENUMELE__________ __________,SEXUL__ -UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT UNDE ESTE ÎNMATRICULAT __________________________________________________ -AVIZ MEDICAL "APT PENTRU SUSȚINEREA PROBELOR SPORTIVE LA EXAMENUL DE

BACALAUREAT 2004" _________________ ┌────┬───────────────────────────────────────┬────────────────┬──────────┐ │Nr. │

Probele sportive obligatorii, │ Rezultatul │

Nota │ │Crt.│

în ordinea susținerii │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 1. │Alergare de viteză pe distanta de 50m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 2. │Joc sportiv -_______-structură tehnică │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 3. │Gimnastică acrobatică - exercițiu liber│ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 4. │Săritură în lungime de pe loc │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────┼────────────────┼──────────┤ │ 5. │Flotări │ │ │ ├────┴───────────────────────────────────────┴────────────────┼──────────┤ │

MEDIA OBȚINUTĂ │ │ └─────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘

TABEL PENTRU TRANSFORMAREA PERFORMANȚELOR ÎN NOTE ┌─────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬───────────┬──────────┐ │Pro- │ Nota 5 │ Nota 6 │ Nota 7 │ Nota 8 │ Nota 9 │ Nota 10 │ │bele │ │ │ │ │ │ │ │spor-│ │ │ │ │ │ │ │tive ├─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬─────┼─────┬────┤ │măsu-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ra- │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ B │ F │ │bile │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤ │Aler-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gare │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vite-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ză pe│ 7,2 │ 8,2 │ 7,1 │ 8,1 │ 7,0 │ 8,0 │ 6,9 │ 7,9 │ 6,8 │ 7,8 │ 6,7 │ 7,7│ │50m, │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │cu │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │start│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │jos (│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │sec.)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤ │Sări-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tură │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │în │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lun- │ 2,20│ 1,70│ 2,25│ 1,75│ 2,30│ 1,80│ 2,35│ 1,85│ 2,40│ 1,90│ 2,45│1,95│ │gime │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │de pe│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │loc │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(m) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤ │Flo- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tări │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │(nr. │ 15 │ 5 │ 18 │ 8 │ 21 │ 11 │ 24 │ 14 │ 27 │ 17 │ 30 │ 20 │ │repe-│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │tări)│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┘

PROGRAMA: INFORMATICA I. STATUTUL DISCIPLINEI Disciplina INFORMATICĂ are statutul de disciplină opțională aleasă din aria curriculară corespunzătoare specializării matematica-informatică, filiera teoretică, la proba "E". II. COMPETENȚE DE EVALUAT - construirea algoritmilor corespunzători unor prelucrări elementare și reprezentarea lor prin intermediul schemelor logice, programelor pseudocod și programelor scrise în limbaj de programare (Pascal sau C/C

, la alegere); - analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor prelucrate de algoritmul corespunzător; - abstractizarea rezolvării prin construirea unor algoritmi echivalenți; - identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite specifice unui limbaj de programare; - definirea și utilizarea unor tipuri de date proprii; - identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari; - identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare; - identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat; - definirea și apelul unor subprograme proprii cu înțelegerea mecanismelor de transfer prin intermediul parametrilor; - identificarea proprietăților unor structuri de date necesare în rezolvarea problemelor cu ajutorul calculatorului și utilizarea unor modele de memorare a acestora; - organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate; - organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control și module de program; - folosirea unor metode sistematice de rezolvare pentru probleme de generare; analiza unor algoritmi echivalenți de rezolvare a unei probleme în vederea alegerii algoritmului optim. III. CONȚINUTURI 1. Algoritmi 1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici 1.2. Date, variabile, expresii, operații 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă și repetitivă) 1.4. Descrierea algoritmilor (scheme logice și programe pseudocod) 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C, la alegere) 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire 2.9. Citirea/scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusă, structuri alternative și repetitive) 3. Subprograme 3.1. Subprograme. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri și funcții predefinite - proceduri și funcții pentru date de tip ordinal - funcții matematice 4. Tipuri structurate de date 4.1. Tipul tablou 4.2. Tipul șir de caractere - operatori, proceduri și funcții predefinite pentru: citire, afișare, concatenare, căutare, extragere, inserare, eliminare și conversii (șir <-> valoare numerică) 4.3. Tipul înregistrare 5. Fișiere text 5.1. Fișiere text. Tipuri de acces 5.2. Proceduri și funcții predefinite pentru fișiere text 6. Algoritmi elementari 6.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 6.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 6.3. Șirul lui Fibonacci. Calculul unor sume cu termenul general dat 6.4. Determinare minim/maxim 6.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserție, selecție, numărare) 6.6. Interclasare 6.7. Metode de căutare (secvențială, binară) 6.8. Analiza complexității unui algoritm (considerând criteriile de eficiență durata de executare și spațiu de memorie utilizat) 7. Subprograme definite de utilizator 7.1. Proceduri și funcții - declarare și apel - parametri formali și parametri efectivi - parametri transmiși prin valoare, parametri transmiși prin referință - variabile globale și variabile locale, domeniu de vizibilitate 7.2. Proiectarea modulară a rezolvării unei probleme 8. Recursivitate 8.1. Prezentare generală 8.2. Proceduri și funcții recursive 9. Metoda backtracking (iterativă sau recursivă) 9.1. Prezentare generală 9.2. Probleme de generare. Oportunitatea utilizării metodei backtracking 10. Generarea elementelor combinatoriale 10.1. Permutări, aranjamente, combinări 10.2. Produs cartezian, submulțimi, partiții 11. Structuri dinamice de date (alocare dinamică) 11.1. Tipul referință/pointer. Operatori de adresare 11.2. Noțiunea de variabilă dinamică 11.3. Structuri de date înlănțuite alocate dinamic - liste liniare (definire și operații: inserare, căutare, eliminare element) - liste particulare (stive, cozi, liste circulare) și operații specifice 12. Grafuri 12.1. Grafuri neorientate - terminologie (nod/vârf, muchie, adiacentă, incidență, grad, lanț, ciclu, lungime, subgraf, graf parțial) - proprietăți (conex, componentă conexă, hamiltonian, eulerian) - metode de reprezentare (matrice de adiacentă, liste de adiacentă) 12.2. Grafuri orientate - terminologie (vârf, arc, adiacentă, incidență, grad intern și extern, drum, circuit, lungime, subgraf, graf parțial) - metode de reprezentare (matrice de adiacentă, liste de adiacentă) 12.3. Arbori - terminologie (nod, muchie, rădăcină, descendent, descendent direct/fiu, ascendent, ascendent direct/părinte, frați, nod terminal, frunză) - metode de reprezentare în memorie (matrice de adiacentă, liste "de descendenți", vector "de tați") Pentru profilul RESURSE, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: ┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────────────────┐ │

Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┬──────────────┤ │ │

Chimie │ Tehnician în │ Procese și │ │ │ │ industrială │

chimie │ utilaje │ │ │ │ │ industrială │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Protecția │ Tehnician în │

Analiza │ │ │ │

mediului │

protecția │ factorilor de │ │ │ │ │

mediului │

mediu │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Industria │ Tehnician în │Operații unitare│ │ │ │ alimentară │

industria │și utilaje în │ │ │ │ │ alimentară │

Industria │ │ │ │ │ │

alimentară │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │

RESURSE │

Agricol │ Tehnician în │ │

Ecologie │ │ NATURALE │ │ agricultură │ │

și │ │

ȘI ├──────────────┼──────────────┤ Agropedologie │

protecția │ │ PROTECȚIA │ Agromontan │ Tehnician în │ │

mediului │ │ MEDIULUI │ │ agromontan │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Veterinar │ Tehnician │Anatomia și fi- │ │ │ │ │ veterinar │ziologia anima- │ │ │ │ │ │lelor domestice │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │

Silvic │ Tehnician în │ Silvicultură │ │ │ │ │ silvicultură │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ Prelucrarea │ Tehnician în │ Tehnologia │ │ │ │ lemnului │ prelucrarea │

mobilei │ │ │ │ │ lemnului │ │ │ └──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘

ECOLOGIE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI I. Statutul disciplinei Disciplina Ecologie și protecția mediului are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Recunoașterea și definirea unor concepte specifice ecologiei și protecției mediului. ● Identificarea și descrierea principalelor componente ale mediului natural. ● Caracterizarea sistemelor biologice în vederea aprecierii stării lor de funcționare. ♦ Recunoașterea diferitelor tipuri de ecosisteme și descrierea relațiilor intra și interspecifice ale acestora. ● Identificarea componentelor structurale ale unui ecosistem. ● Interpretarea relațiilor biotop-biocenoză în cadrul diferitelor tipuri de ecosisteme. ● Identificarea și caracterizarea tipurilor de ecosisteme antropizate. ♦ Identificarea și corelarea agenților /factorilor care influențează echilibrul ecologic. ● Identificarea surselor de poluare a mediului înconjurător și indicarea modului de dispersie a poluanților. ● Stabilirea influenței factorilor poluanți asupra diferitelor componente ale mediului înconjurător. ♦ Interpretarea efectelor factorilor poluanți asupra echilibrului ecologic. ● Identificarea și măsurarea acțiunii factorilor poluanți asupra componentelor mediului. ♦ Elaborarea unor măsuri pentru protecția mediului și combaterea poluării. ● Stabilirea unor măsuri de protecție a resurselor naturale în funcție de natura factorilor poluanți. ● Propunerea unor modalități de eliminare /diminuare a efectelor poluării asupra mediului înconjurător. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Caracteristicile sistemelor biologice: - Evoluția; - Integralitatea; - Echilibrul dinamic; - Autoreglarea. 2. Ecosistemul: - Biotop. Structuri și caracteristici - Biocenoză. Structuri și caracteristici - Relații intra și interspecifice în cadrul biocenozei - Structura și caracteristicile ecosistemului 3. Tipuri de ecosisteme naturale și seminaturale: - Ecosisteme terestre (păduri, pajiști) - Ecosisteme acvatice (ape stătătoare, curgătoare). 4. Surse de poluare a apei și modul de dispersie a poluanților. - Apă în natură: importanță; circuit; clasificare; forme de existență a apei. - Poluanții apei. Criterii de clasificare. - Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziția surselor de poluare. - Influența poluanților apelor asupra mediului: substanțe organice; substanțe anorganice; substanțe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde; microorganismele. 5. Surse de poluare a aerului și modul de dispersie a poluanților. - Aerul. Generalități. - Poluanții aerului. - Surse de poluare a aerului. - Influența poluanților aerului asupra mediului. 6. Surse de poluare a solului și modul de dispersie a poluanților. - Solul. Importanță. - Poluanții solului. - Surse de poluare a solului. - Influența poluanților solului asupra mediului. 7. Efecte majore ale poluării mediului: - Efectul de seră - Ploi acide - Deprecierea stratului de ozon 8. Epurarea apelor. 9. Folosirea rațională a îngrășămintelor și pesticidelor în agricultură și silvicultură. 10. Colectarea, transportul, depozitarea, prelucrarea și recuperarea deșeurilor. BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 și nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale și protecția mediului: ┌───────────────────────────────────┬─────────────────┬──────────────────────┐ │

DISCIPLINA │

EDITURA │

AUTORI │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┤ │Ecologie și protecția mediului │ Constelații │Irina Teodorescu, Geta│ │clasa a X-a │ │Râșnoveanu, Claudia │ │ │ │Manuela Neguț │ ├───────────────────────────────────┼─────────────────┼──────────────────────┤ │Ecologie și protecția mediului │ Economică │Rodica Ciarnău │ │clasa a X-a Filiera tehnologică, │ Preuniversitaria│ │ │Profil: Resurse naturale și protec-│ │ │ │ția mediului │ │ │ └───────────────────────────────────┴─────────────────┴──────────────────────┘

AGROPEDOLOGIE I. Statutul disciplinei Disciplina Agropedologie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 -2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Agricol și Agromontan din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea nivelurilor factorilor de mediu și corelarea lor cu cerințele plantelor de câmp. ♦ Identificarea și descrierea proprietăților solului. ♦ Identificarea factorilor care diminuează producția plantelor cultivate și aplicarea măsurilor de reducere a influenței acestora. ♦ Recunoașterea componentelor profilului de sol și descrierea proceselor de formare a acestuia. ♦ Explicarea rolului componentelor organice și minerale ale solului în viața plantelor. ♦ Explicarea însușirilor principalelor tipuri de soluri. ♦ Selectarea lucrărilor de îngrijire necesare pentru întreținerea unei culturi. ♦ Stabilirea intervalului optim de recoltare a culturilor, în funcție de destinația produsului. ♦ Proiectarea regimului de fertilizare a unei culturi, în funcție de fertilitatea naturală a solului și de sortimentul de îngrășăminte existente. ♦ Proiectarea sistemelor de lucrări ale solului pentru grupele de culturi de câmp. ♦ Proiectarea lucrărilor de înființare a culturilor prin însămânțare sau plantare. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Factori de mediu și niveluri optime ale acestora. 2. Mijloace și măsuri de reglare a nivelului factorilor de mediu al vieții plantelor. 3. Sursele de proveniență ale părții minerale și ale celei organice ale solului 4. Influența componentelor minerale și organice asupra fertilității solului: produse rezultate în urma proceselor de dezagregare, alterare și humificare. 5. Proprietăți fizico-chimice și mecanice ale solului: textura, structura. 6. Proprietățile hidrofizice, de aerație și termice ale solului: formele de apă din sol, permeabilitatea solului pentru apă, ascensiunea capilară a apei. 7. Proprietățile chimice ale solului: soluția solului, reacția solului. 8. Procese de diferențiere pe adâncime a compoziției solului: bioacumularea, argilizarea, argiluvierea, podzolirea, gleizarea, salinizarea, carbonatailuvierea, procese vermice, procese vertice. 9. Clasele de soluri: molisoluri, argiluvisoluri (caracteristici generale). 10. Însușirile solului și profilului de sol: cerniozom; brun - roșcat. 11. Îngrășăminte minerale și organice folosite pentru creșterea fertilității solului. 12. Lucrările solului: lucrarea cu plugul, lucrarea cu grapa, lucrarea cu cultivatorul, lucrarea cu combinatorul. 13. Sisteme de lucrare a solului pentru diferite grupe de culturi de câmp. 14. Semănatul și plantatul - procedee de înființare a unei culturi. 15. Sămânța - însușirile de calitate ale seminței, pregătirea seminței pentru semănat. 16. Materialul de plantat - însușiri de calitate și pregătirea lui pentru plantare. 17. Metode de înființare a unei culturi de câmp. 18. Parametrii pentru înființarea unei culturi: distanțe de semănat, epoca de semănat, adâncimea de semănat pentru culturile de câmp și culturile legumicole. 19. Lucrări de îngrijire cu caracter general: afânarea solului (cu grapa cu colți, cu grapa cu discuri sau cu subsolierul - în vii, cu sapa rotativă) 20. Combaterea buruienilor, combaterea dăunătorilor și agenților patogeni, fertilizarea suplimentară, irigarea. 21. Lucrări de îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificarea viabilității plantelor anuale sau a viabilității mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea după semănat, mușuroitul, completarea golurilor, răritul, susținerea plantelor în poziție verticală, copilitul, cârnitul, tăieri de formare și tăieri de rodire. 22. Buruienile din culturile agricole și combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de îmburuienare, procedee și mijloace de prevenire și combatere a buruienilor. 23. Boli și dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători și agenți patogeni, principalele grupe de boli și dăunători ai plantelor cultivate, procedee și mijloace de prevenire și combatere a dăunătorilor și agenților patogeni. 24. Insuficiența apei din sol - irigarea. 25. Recoltarea culturilor la maturitatea fiziologică pentru produse destinate înființărilor culturilor. 26. Recoltarea culturilor la maturitatea tehnică pentru produsele destinate consumului. BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 și nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Resurse naturale și protecția mediului: ┌──────────────────────────┬─────────────────┬─────────────────────────────┐ │

DISCIPLINA │

EDITURA │

AUTORI │ ├──────────────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────────┤ │

Agropedologie │

Gimnasium │Costel Scriosteanu, Gherghina│ │ │ │Untarescu │ └──────────────────────────┴─────────────────┴─────────────────────────────┘

ANALIZA FACTORILOR DE MEDIU I. Statutul disciplinei Disciplina Analiza factorilor de mediu are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Protecția mediului din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea și utilizarea aparatelor pentru efectuarea unor analize fizico-chimice ale factorilor de mediu. ♦ Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize. ♦ Alegerea sticlăriei și a reactivilor în vederea analizelor de apă. ♦ Aplicarea și respectarea normelor de P.M. și P.S.I. în efectuarea de analize. ♦ Efectuarea analizelor de apă, aer, sol prin metode fizice, chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice în conformitate cu standardele în vigoare. ♦ Corelarea și interpretarea rezultatelor analizelor în vederea aprecierii calității factorilor de mediu. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Norme de protecția muncii și de pază și stingere a incendiilor. 2. Recoltarea, transportul și conservarea probelor de apă, aer, sol pentru analize chimice, fizico-chimice, biologice și microbiologice: tehnici de recoltare, ustensile, condiții de conservare. 3. Analize de ape (principiul determinării; ecuațiile reacțiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; calcule): - Determinarea proprietăților organoleptice ale apelor. - Determinarea suspensiilor totale din ape. - Determinarea pH-ului apei: hârtie de pH, indicator universal, ph neutru. - Determinarea alcalinității și acidității apelor. - Determinarea regimului de oxigen(R.O.) al apelor: ● Determinarea oxigenului dizolvat în apă; ● Determinarea consumului biochimic de oxigen (CBO5); ● Determinarea substanțelor oxidabile din apă (CCOMn). - Determinarea regimului de mineralizare (R.M.) al apelor: ● Determinarea reziduului fix; ● Determinarea Ca și Mg din apă prin metoda complexonometrică; ● Determinarea durității prin metoda complexonometrică; ● Determinarea clorurilor din apă; ● Determinarea carbonaților și bicarbonaților din apă. - Determinarea indicatorilor regimului toxic ( R.T.) al apei: ● Determinarea spectrofotometrică a amoniacului din apă; - Analiza biologică a apelor naturale: ● Aparate și instrumente - Analiza bacteriologică a apelor: ● Aparate și instrumente ● Determinarea bacteriilor mezofile ● Determinarea coliformilor totali 4. Analize de aer (principiul determinării; ecuațiile reacțiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor): - Determinarea pulberilor totale din aer: ● Pulberi sedimentabile; ● Pulberi în suspensie. 5. Analize de sol (principiul determinării; ecuațiile reacțiilor chimice - acolo unde este cazul; aparatură; tehnica de lucru; prelucrarea datelor): - Pregătirea solului pentru analiză. - Determinarea umidității solului. - Determinarea pH-ului solului. - Determinarea acidității și alcalinității solului. - Determinarea sărurilor solubile din soluri (în extrasul apos): ● Dozarea anionilor: CO(3)^2-, HCO(3)^-, Cl^- ● Dozarea cationilor: Ca^2

, Mg^2

BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Poluarea mediului ambient│Ed. Tehnică Buc. 1978 │L.I.Ciplea, Al.Ciplea │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Protecția Mediului Încon-│Ed. Tehnică Buc. 1981 │M.Negulescu, S.Ianculescu,│ │jurător │ │L.Vaicum │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Analiza apelor │Ed. Tehnică București │T.D.Ionescu, I.Ganescu │ │ │1968 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Analiza apelor │Ed. Scrisul Românesc, │C.Patroescu, I.Ganescu │ │ │Craiova 1980 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Chimia Sanitară │Ed. Medicală Buc. │S.Manescu, M.Cucu │ │a mediului │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Analiza chimică │Ed. Facla, 1978 │D.Ceaușescu │ │a apei │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumător pentru studiul│Ed. Agrosilvică │A.Canarache, I.Serbanescu │ │solului pe teren și în │București 1967 │ │ │laborator │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Teste agrochimice de │Ed. Ceres, Buc.1983 │V.Davidescu, T.Davidescu │ │teren și laborator │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE I. Statutul disciplinei Disciplina Anatomia și fiziologia animalelor domestice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Veterinar din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea componentelor celulei animale și clasificarea țesuturilor. ♦ Recunoașterea oaselor și a articulațiilor în seria animală și explicarea funcției acestora. ♦ Explicarea funcționalității aparatelor din organismul animal. ♦ Efectuarea unor secțiuni de calitate pentru evidențierea corectă a principalelor grupe de mușchi. ♦ Analiza preparatelor histologice în vederea diferențierii tipurilor de țesuturi. ♦ Diferențierea și delimitarea segmentelor aparatelor din organismul animal. ♦ Determinarea calitativă a constantelor fiziologice ale organismului animal. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor): 1. Noțiuni de histologie: - Celula: definiție; morfologie (componente fundamentale; forme și dimensiuni) și fiziologie; - Țesuturile: epitelial (tipuri, morfologie); conjunctiv (tipuri, morfologie); muscular (morfologie); sanguin - limfatic (elemente figurate); nervos (morfologie). 2. Osteologia și artrologia: - Morfologia oaselor; - Componentele scheletului; - Articulațiile: clasificare, funcții. 3. Miologia: - Morfologia, fiziologia mușchilor. - Clasificarea mușchilor (după formă; poziție, mișcări). 4. Aparatul digestiv: componente, glande anexe: - Enumerare, morfologie, particularități pe specii; - Digestia: etape și particularități; - Glandele anexe: ficatul și pancreasul (structură și funcții); - Aparatul digestiv Ia păsări (segmente, particularități). 5. Aparatul respirator: componente. - Segmente (enumerare); - Pulmonul (morfologie); - Aparatul respirator la păsări (particularități); - Respirația: mecanică respiratorie, schimbul de gaze. 6. Aparatul circulator: componente. - Cordul: morfologie; - Vasele sanguine (clasificare, structură); - Circulația sanguină. 7. Aparatul urinar: componente. - Segmente (enumerare); - Rinichiul (morfologie); - Fiziologia aparatului urinar. 8. Aparatul genital mascul și femelă: componente, glanda mamară. - Segmente: morfologie și particularități; - Reproducerea; - Glanda mamară (morfologie; fiziologie); - Aparatul genital la pasăre (segmente, descriere, rol). BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Anatomia și fiziologia │Editura CERES, 1989, │Coțofan V. │ │animalelor domestice │București │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Anatomia, fiziologia și │Editura CERES, 1983, │Coțofan V. și col. │ │bolile animalelor domes- │București │ │ │tice │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Fiziologia animalelor │Editura Didactică și │Cristea N. și col. │ │domestice │Pedagogică, 1978, │ │ │ │București │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Lucrări practice la ana- │Editura Didactică și │Jurubescu V. și col. │ │tomia și fiziologia ani- │Pedagogică, 1975, │ │ │malelor domestice │București │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumător de lucrări │Ed. CERES, 1993, │Moisiu M. și col. │ │practice pentru meseria │București │ │ │veterinar │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

OPERAȚII UNITARE ȘI UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA I. Statutul disciplinei Disciplina Operații unitare și utilaje în industria alimentară are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea industrie alimentară din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea factorilor care influențează desfășurarea operațiilor unitare din industria alimentară. ♦ Identificarea principalelor repere ale utilajelor folosite în industria alimentară. ♦ Explicarea proceselor mecanice și fizico-chimice, de transformare a materiilor prime și semifabricatelor în produse finite. ♦ Explicarea funcționării utilajelor de prelucrare a materiei prime de origine vegetală, animală și minerală. ♦ Verificarea parametrilor de lucru ai utilajelor folosite în industria alimentară ♦ Sesizarea apariției defecțiunilor la utilaje și stabilirea momentului intervenției tehnice. ♦ Aplicarea măsurilor de protecția muncii la exploatarea utilajelor din industria alimentară. ♦ Aprecierea avantajelor și dezavantajelor diverselor tipuri de utilaje folosite în industria alimentară și alegerea celor mai eficiente. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) OPERAȚII,

PROCES TEHNOLOGIC,

SCHEMA DE FABRICAȚIE: definiții. BILANȚUL DE MATERIALE: total și parțial: definiție, calcul și aplicații. OPERAȚIILE UNITARE: 1. Transportul fluidelor: ● proprietățile fizice ale fluidelor: densitate, volum, greutate specifică, vâscozitate; ● regimuri de curgere; ● pompe pentru transportul fluidelor: pompa cu roți dințate, pompa centrifugă, injectorul, suflanta cu pistoane rotative. 2. Transportul materialelor solide: transportorul bandă, transportorul elicoidal, elevatorul, transportorul pneumatic - considerații generale, instalații de transport pneumatic prin aspirație, ciclonul. 3. Mărunțirea: definiție. ● metode de mărunțire. ● utilaje de mărunțire: moara cu ciocane, valtul automat, tipuri de cuțite pentru tăiat. 4. Separarea materialelor solide: definiție; ♦ Cernerea: ● principii generale; ♦ Separarea după mărime și formă: triorul; ♦ Separarea pneumatică: tararul. 5. Separarea amestecurilor eterogene: definirea amestecurilor eterogene; ♦ Separarea prin sedimentare: ● principiul separării fazelor, ● factori de influență, ● utilaje: camera de desprăfuire cu șicane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu. ♦ Separarea prin filtrare: ● definiție, ● principiul separării prin filtrare, ● factori ce influențează filtrarea, ● utilaje pentru filtrare: filtrul deschis cu agitator, filtrul cu saci, filtrul cu rame și plăci. ♦ Centrifugarea: ● definiție, ● utilaje de centrifugare: centrifuga decantoare verticală. 6. Amestecarea: ● definiție, ● eficienta amestecării, ● amestecarea materialelor păstoase: malaxorul cu cuvă dublă, ● amestecarea în mediu lichid: amestecarea mecanică: - amestecătoare cu brațe și cu elice. 7. Presarea: ● definiție, ● factorii care influențează presarea, utilaje: presa mecanică cu melc. 8. Operații bazate pe transfer de căldură: ● definirea căldurii, ● moduri de transmitere a căldurii - definiție și caracterizare, ● agenți termici de încălzire și de răcire, ● schimbătoare de căldură: cu manta, multitubular, cu plăci. ♦ Pasteurizarea: ● definiție, ● caracterizare. ♦ Sterilizarea: ● definiție, ● caracterizare. ♦ Concentrarea prin vaporizare: ● baza teoretică a concentrării, ● schemele de evaporare cu simplu efect și efect multiplu. ♦ Condensarea: ● definiție, ● scopul operației de condensare, ● utilaje de condensare: condensatorul barometric cu șicane. ♦ Refrigerarea și congelarea: ● definiție, ● caracterizare. 9. Difuzia: ● definiție, ● caracterizare, ● principiul realizării difuziei. 10. Distilarea: ● definiție, ● metode de distilare, ● instalația de distilare. 11. Uscarea: ● definiție, ● mecanismul uscării, ● factorii ce influențează uscarea, ● metode de uscare, ● utilaje: uscătorul turn Notă: Pentru toate utilajele cuprinse în programă se cere: - construcția, funcționarea și domeniile de utilizare în industria alimentară (fără schiță) BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operații și utilaje în │Ed. Didactică și peda- │Crăciun I, Hasci Z, │ │industria chimică │gogică București, 1980 │Stan C., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Desen tehnic industrial │Ed. Tehnică, București,│Dale C, Nitulescu Th., │ │pentru construcții de │1990 │Precupețu P., │ │mașini │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Instalații electromeca- │Ed. Didactică și peda- │Petculescu E, Ivancea L, │ │nice din industria │gogică București, 1980 │Dinache P. │ │alimentară │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operații și utilaje în │Ed. Tehnică, București,│Stan C, Crăciun I., │ │industria chimică │1993 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Procese și aparate în │Ed. Didactică și peda- │Teleoacă R, Petculescu E, │ │industria alimentară │gogică, R.A,București, │Onofrei I, │ │ │1992 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pregătire de bază în │Editura Oscar Print │Milcu V., Nichita L. │ │industria alimentară - │ │ │ │școală profesională - │ │ │ │pregătire teoretică │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

PROCESE ȘI UTILAJE I. Statutul disciplinei Disciplina Procese și utilaje are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 -2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea chimie industrială din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Descrierea funcționarii utilajelor din instalațiile chimice. ● Identificarea utilajelor statice și dinamice dintr-o instalație ● Explicarea principiilor constructive și funcționale ale aparatelor și instalațiilor pentru procesele hidrodinamice și termice. ● Explicarea principiilor constructive și funcționale ale utilajelor și instalațiilor pentru procesele de difuziune, mecanice și a reactoarelor chimice. ♦ Efectuarea de calcule tehnologice simple la utilaje tip și la instalații prin aplicarea legilor și a principiilor care guvernează procesele din industria chimică. ● Citirea caracteristicilor fizico-chimice și tehnice din tabele, diagrame, nomograme. ● Aplicarea și rezolvarea ecuațiilor de bilanț de materiale corespunzătoare utilajelor tip. ● Determinarea caracteristicilor tehnico-funcționale ale utilajelor (debit volumetric, debit masic pentru procesele hidrodinamice, cantitate de căldura, arie de transfer termic, diferența medie de temperatură pentru procese de transfer termic). ● Utilizarea informațiilor tehnice din literatura de specialitate pentru realizarea calculelor tehnologice. ● Efectuarea de calcule tehnologice pentru utilajele și instalațiile de difuziune. ♦ Alegerea utilajelor adecvate desfășurării optime a unui proces tehnologic. ● Corelarea caracteristicilor tehnico-funcționale ale utilajului cu particularitățile procesului tehnologic. ● Selectarea utilajelor necesare în procesul tehnologic pe criterii de protecția mediului. ♦ Aplicarea normelor de exploatare rațională la utilajele tip. ● Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele hidrodinamice și termice. ● Enumerarea manevrelor necesare pornirii și a opririi utilajelor pentru procesele de difuziune și mecanice. ● Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcționale la utilajele pentru procesele hidrodinamice și termice și identificarea măsurilor de remediere ale acestora. ● Stabilirea cauzelor producerii incidentelor funcționale la utilajele pentru procesele de difuziune și mecanice ● Identificarea cauzelor producerii incidentelor funcționale la reactoarele chimice și a măsurilor de remediere ale acestora. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Proces tehnologic. Simbolizarea utilajelor din industria chimică: definirea procesului tehnologic, a operației unitare; desenarea și recunoașterea simbolurilor utilajelor folosite în industria chimică (uscătoare, transportoare, reactoare chimice, pompe, filtre, amestecătoare, schimbătoare de căldură, coloane de distilare-rectificare). 2. Elemente de calcul tehnic: Sistemul internațional de unități; bilanț de materiale (total și parțial) randament; aplicații. 3. Curgerea fluidelor: - starea fluidă (definire și caracterizare): mărimi fizice caracteristice fluidelor (volum, densitate, greutate, presiune etc.); - conducte și armături - definirea conductelor, enumerarea și definirea principalelor elemente ale conductelor (conducta, piese de legătură, armături). 4. Transportul fluidelor: parametrii pompelor; A. Utilaje pentru transportul și dozarea lichidelor - pompe fără elemente mobile (Montejusul), pompe cu mișcări alternative (pompa cu piston cu simplu și dublu efect), pompe centrifuge caracteristici și funcționare; B. Utilaje pentru transportul, comprimarea și rarefierea gazelor - compresorul cu piston caracteristici și funcționare. 5. Separarea sistemelor eterogene: definirea sistemelor eterogene (faza dispersă, faza dispersată). A. Separarea sistemelor eterogene lichide: enumerarea și definirea sistemelor eterogene lichide, filtrarea - definiția, caracteristicile filtrării (factori, etapele filtrării, medii de filtrare, viteza de filtrare); filtrul celular cu tambur rotativ. B. Separarea sistemelor eterogene gazoase: enumerarea și definirea sistemelor eterogene gazoase purificarea prin filtre a gazelor - filtru cu saci. 6. Transmiterea căldurii: definirea transferului termic, moduri de transmitere a căldurii, agenți de încălzire și răcire (enumerare, caracteristicile fiecărui agent cu metode de transmitere a căldurii), ecuația generală a transferului termic, aplicați - transferul căldurii prin conducție (calculul cantității de căldură, aria de transfer termic), schimbătoare de căldură cu fascicul tubular. 7. Operații și procese de difuziune: definirea și aspecte ale fenomenului de difuziune (compoziția fazelor, stabilirea echilibrului dinamic de fază), ecuația generală de transfer de masă. A. Distilarea și rectificarea: definiții, legea lui Raoult, legea lui Dalton, diagrama Y-X, procedee de distilare (enumerare), distilarea simplă, instalația continuă de rectificare (fenomenul de pe talere, reflux), bilanț de materiale al procesului de rectificare - aplicații pe o schemă dată. B. Uscarea: definiție, descrierea mecanismului procesului (viteza de uscare, timp de uscare) schemele de principiu ale uscării convective și prin contact, uscarea convectivă - uscătorul de cameră, bilanț de materiale al procesului de uscare convectivă - aplicații. 8. Reactoare chimice: definiție, funcțiile reactoarele; reactorul tip autoclavă. 9. Coroziunea în industria chimică: definiție, tipuri de coroziuni, factorii care influențează coroziunea, enumerarea metodelor de eliminare a defectelor coroziunii. Notă: la toate utilajele tip amintite se cere: recunoașterea utilajului, enumerarea părților componente, descrierea funcționării utilajului, avantaje și dezavantaje ale folosirii utilajului respectiv, specificarea normelor de exploatare și întreținere rațională (pornire, oprire, cauzele producerii incidentelor), particularități în funcționare - ex. Pompa cu piston uniformizarea și reglarea debitului BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Exploatarea și întreți- │Ed. Didactică și Peda- │Mihăilescu F., │ │nerea utilajelor și ins- │gogică București, 1991 │Bănățeanu I., Lupuțiu I. │ │talațiilor din industria │ │ │ │chimică │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Mașini, utilaje și insta-│Ed. Didactică și Peda- │Mihăilescu F., Tudor P. │ │lații din industria │gogică București, 1978 │ │ │chimică, rafinării și │ │ │ │petrochimie │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operații și utilaje în │Editura Tehnică │Bratu E. │ │industria chimică │București 1984 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Operații și utilaje în │Ed. Didactică și Peda- │Floarea O., Jinescu G., │ │industria chimică │gogică București, 1980 │Dima R. │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Procese hidrodinamice și │Ed. Didactică și Peda- │Jinescu G. │ │utilaje specifice în │gogică București, 1983 │ │ │industria chimică │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Proces și aparate în │Editura Tehnică │Pavlov F. │ │ingineria chimică │București 1981 │ │ │industria chimică │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

SILVICULTURA I. Statutul disciplinei Disciplina Silvicultura are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Silvic din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Aplicarea măsurilor necesare pentru asigurarea continuității pădurilor. ● Efectuarea operațiilor specifice pentru producerea materialului săditor. ● Identificarea etapelor în pregătirea materialului pentru plantat. ● Alegerea și aplicarea tehnologiei de împădurire în funcție de condițiile pedoclimatice din zonă. ● Determinarea condițiilor de regenerare a pădurii. ● Stabilirea strategiei de regenerare a pădurii pe baza aplicării tratamentelor silvice specifice zonei. ● Aplicarea normelor de protecție a muncii la executarea lucrărilor din domeniul silvic. ♦ Efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a pădurii pentru realizarea funcțiilor specifice. ● Descrierea structurii arboretului și a caracteristicilor sale. ● Identificarea etapelor de dezvoltare ale arboretelor. ● Corelarea intervențiilor pentru realizarea funcțiilor specifice pădurii. ● Elaborarea măsurilor pentru reglarea structurii și a stării fitosanitare. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor): 1. Recoltarea, prelucrarea și păstrarea fructelor și semințelor forestiere. - Recoltarea semințelor forestiere: ● epoca de recoltare: clasificarea speciilor forestiere în funcție de raportul dintre maturare și coacere. ● evaluarea recoltei de semințe: clasificarea și descrierea metodelor de evaluare a fructificației. ● metode și tehnici de recoltare: clasificarea și descrierea metodelor și a tehnicilor de recoltare a semințelor forestiere. ● organizarea lucrărilor de recoltare: măsuri organizatorice care se iau la recoltarea semințelor forestiere; unelte și utilaje folosite; norme de protecția muncii la recoltarea semințelor forestiere. - Păstrarea semințelor forestiere: ● măsuri și tehnici de păstrare a semințelor forestiere, ● condiții de păstrare a semințelor forestiere în funcție de umiditatea semințelor zvântate în aer. 2. Calitatea semințelor forestiere: - Indicii calitativi ai semințelor: descrierea principalilor indici calitativi ai semințelor forestiere - Controlul calității semințelor forestiere: ● constituirea probelor medii pentru laborator, ● clasificarea semințelor forestiere pe categorii de calitate. 3. Pregătirea pepinierei pentru cultură: - Pregătirea terenului: ● lucrări premergătoare a pregătirii solului, ● lucrări de pregătire a terenului în pepinieră, - Lucrările solului: ● scopul și importanța lucrărilor de pregătire a solului, ● descrierea lucrărilor de pregătire a solului. - Administrarea îngrășămintelor și amendamentelor: ● necesitatea și importanța administrării îngrășămintelor în pepiniere, ● clasificarea și descrierea principalelor tipuri de îngrășăminte utilizate în pepiniere. - Sistemul de asolament: ● necesitatea și importanța aplicării amendamentelor în pepinieră. 4. Înființarea culturilor în pepinieră: - Metode și scheme de semănat: clasificarea și descrierea principalelor metode și scheme de semănat. - Adâncimea și epoca de semănat: ● criterii de care se tine seama la alegerea adâncimii de semănat, ● alegerea epocii de semănat. - Repicajul: ● definiție, ● procedee de repicaj, ● tehnica de repicare. - Tehnologii noi de producere a puieților: ● necesitatea producerii puietilor cu rădăcini protejate, ● producerea puietilor pe paturi nutritive, ● producerea puietilor în solarii, ● producerea puietilor în recipiente. - Butășire și altoirea: ● caracteristicile înmulțirii vegetative, ● tehnica de execuție a butășirii, ● tehnica de execuție a altoirii. 5. Îngrijirea culturilor în pepinieră: - Dăunătorii culturilor din pepiniere și combaterea lor: necesitatea îngrijirii culturilor în pepiniere, Mulcirea și umbrirea culturilor: ● necesitatea mulcirii culturilor, ● procedee de mulcire a culturilor, ● necesitatea umbririi culturilor, ● procedee de umbrire a culturilor. - Combaterea mecanică a buruienilor și afânarea solului: ● necesitatea și modul de executare a spargerii crustei solului, ● prășitul și plivitul culturilor în pepiniere. - Combaterea chimică a buruienilor: clasificarea principalelor tipuri de erbicide utilizate în pepiniere. - Udarea culturilor: ● norma de udare, ● sisteme de udare a culturilor în pepiniere. - Tăieri de formare a puietilor: descrierea principalelor tipuri de tăieri de formare a coroanei puieților. 6. Scosul puieților: - sezonul și vârsta scosului puietilor, - procedee de scoatere a puietilor. 7. Criterii de sortare a materialului recoltat: - criterii de sortare a puietilor, - tehnica sortării puietilor, 8. Transportul și depozitarea materialului săditor: - modalități de păstrare a puieților. - ambalarea și transportul puieților: ● modalități de ambalare și transport a puieților. 9. Condițiile staționate ale suprafețelor de împădurit: - definirea și clasificarea lucrărilor de împădurire: definirea lucrărilor de împădurire, reîmpădurire, refacere, substituire și ameliorare. - principii și criterii economice și silviculturale privind alegerea și asocierea speciilor pentru împădurire: ● enumerarea și descrierea principiilor și criteriilor de alegere și asociere a speciilor; ● definirea țelului culturilor; ● descrierea culturilor pure și amestecate. 10. Scheme ecologice: - formule și scheme de împădurire: ● definiția formulei și schemei de împădurire, ● clasificarea speciilor forestiere în funcție de importanță. 11. Semănătura directă și plantarea puieților: - împădurirea prin semănături directe: ● descrierea procedeelor de semănare, ● adâncimea, epoca și norma de semănat, - împădurirea prin plantare: ● procurarea materialului pentru plantat, ● descrierea procedeelor de plantare, ● adâncimea de plantare, ● dispozitivul de plantare, ● desimea și epoca de plantare. 12. întreținerea culturilor instalate și a regenerărilor: - întreținerea solului: ● necesitatea lucrărilor de îngrijire a culturilor, - îndepărtarea vegetației copleșitoare: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrării, - rărirea semănăturilor: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrării, - receptarea puieților: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrării, - fertilizarea și mulcirea solului: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrării. 13. Regimurile de cultură: - considerații generale; - tipuri: ● regimul codrului. ● regimul crângului. 14. Metodele de regenerare ale pădurii. - regenerarea naturală: ● descrierea regenerării naturale din sămânță și lăstari ● prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerării din sămânță și lăstari - regenerarea artificială: ● descrierea regenerării artificiale, ● prezentarea avantajelor și dezavantajelor regenerării artificiale 15. Dinamica proceselor colective în instalarea semințișurilor. - constituirea stării de masiv. 16. Tratamente în regim codru: - Tratamente cu regenerare sub masiv: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție; ● tratamentul regenerărilor succesive: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare; ● tratamentul regenerărilor în ochiuri (progresive): definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare; ● tratamentul regenerărilor în codru grădinărit: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare. - Tratamente cu regenerare în teren descoperit definiție, scop, obiective, tehnică de execuție. ● tratamentul tăierilor rase în codru: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, exploatare și regenerare. 17. Tratamentul în regim crâng: - Tratamentul tăierilor rase în crâng: definiție, scop, obiective, tehnică de execuție, explorare și regenerare. 18. Lucrări pregătitoare pentru instalarea semințișurilor. 19. Conversiunea: - necesitatea și tehnica de execuție a lucrărilor. 20. Refacerea, substituirea și ameliorarea arboretelor slab productive: - considerații generale - tehnica lucrărilor de refacere, ameliorare și substituire: - refacerea, ameliorarea și substituirea cvercetelor: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - substituirea arboretelor derivate: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea molidișurilor degradate: ● descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor, - refacerea și substituirea zăvoaielor. 21. Protecția muncii la intervențiile de îngrijire și conducere în arborete. 22. Norme de protecția muncii la aplicarea tratamentelor. 23. Limita, durata și caracteristicile fazelor de dezvoltare ale arboretelor: semințiș; desiș; nuieliș -prăjiniș; paris; codrișor; codru mijlociu; codru bătrân: - etapele de dezvoltare: caracterizarea etapelor de dezvoltare ale arboretului; - fazele de dezvoltare: descrierea fazelor de dezvoltare ale arboretului. 24. Lucrări de conducere și îngrijire: degajări, depresaj; curățiri; rărituri; operațiuni de igienă: - scopul lucrărilor; - lucrări de îngrijire și conducere: degajări, depresaj, curățiri, rărituri; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea degajărilor; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea curățirilor; - definiție, obiective, scop, tehnica de execuție, intensitatea și periodicitatea răriturilor; - descrierea tehnicii de execuție a lucrărilor de igienă. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Silvicultura - Tehnica │EDP, R.,A., Buc. 1997 │Marian A., și colab., │ │Culturii Silvice, manual │ │ │ │pentru clasele XI-XII - │ │ │ │licee silvice │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Biologie generală │EDP., Buc. 1979 │Botnariuc N., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurile României │Ed. Acad., Buc., 1981 │Chiriță C. și colab., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Împăduriri, tratat │Ed. Ceres, Buc. 1972 │Damian I., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurea - Apa - Mediul │Ed. Ceres, Buc. 1974 │Dinu Val., │ │înconjurător │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Producerea semințelor │Ed. Ceres, Buc. 1982 │Enescu Val., │ │forestiere │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Silvicultura - tratat │Ed. Ceres, Buc. │Florescu I., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurea și viitorul │Ed. Ceres, Buc., 1982 │Giurgiu V., │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Cultura speciilor │Ed. Agro-silv., Buc. │Halaramb At., │ │forestiere │1967 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Mică Enciclopedie a │Ed. Fed., Buc. 1996 │Iancu I., și colab., │ │Pădurii │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumarul Pădurarului │Ed. Pegas, Buc. 1999 │Iancu I., │ │Pădurii │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Pădurea și Apa │Ed. Șt. și Enciclop., │Iancu I., Iancu Viorica │ │ │Buc. 1982 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Tehnica Culturilor │Ed. Agro-Silvică, Buc. │Popa Gr., │ │Forestiere - III. │1958 │ │ │Împăduriri │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Flora forestieră a │Ed. Ceres, Buc. 1997 │Stănescu V., Șofletea N., │ │României │ │Popescu Oana │ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Recomandări tehnice │Buc. 1994 │ICAS Pepiniere │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumări tehnice - │Buc. 1977 │MEFMC │ │Silvicultură │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Îndrumări tehnice - │Buc. 1977 │MEFMC │ │Semințe și pepiniere │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

TEHNOLOGIA MOBILEI I. Statutul disciplinei Disciplina Tehnologia mobilei are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 -2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, ia specializarea prelucrarea lemnului din cadrul profilului Resurse naturale și protecția mediului. Pentru profilul Resurse naturale și protecția mediului, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Efectuarea calculului privind necesarul de materii prime și materiale tehnologice pentru executarea produselor de mobilier. ♦ Stabilirea fazelor de lucru pentru un reper în funcție de locul și rolul acestuia în produsul finit. ♦ Aplicarea: ● normelor (standardelor) la debitarea lemnului masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn; ● tehnologiilor specifice de asamblare a ramelor și bordurare a canturilor panourilor; ● tehnologiei de șlefuire a lemnului masiv și a panourilor; ● procedeului de finisare corespunzător destinației mobilierului. ● operațiilor de premontare și montare a mobilierului într-o succesiune logică. ♦ Alegerea parametrilor regimului de lucru la prelucrarea mecanică a reperelor din lemn masiv. ♦ Asigurarea rugozității suprafețelor șlefuite impuse de tehnologia de finisare. ♦ Conducerea procesului de furniruire a panourilor utilizate la fabricarea mobilei. ♦ Conservarea calității mobilierului de la producător la beneficiar. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitărîi / detalierii competențelor) 1. Tehnologia modernă a debitării reperelor din lemn masiv și a semifabricatelor superioare pe bază de lemn: - Operații de debitare: ♦ definiția debitării; ♦ debitarea lemnului masiv - operații: retezare, secționare, tivire, spintecare, însemnare, decupare; ♦ debitarea semifabricatelor superioare pe bază de lemn - procedee de debitare; Tipizarea semifabricatelor și calculul supradimensiunilor ♦ pentru lemnului masiv: tipodimensiuni; adaosul de prelucrare la debitarea acestuia; ♦ pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: tipizarea pe baza dimensionării modulate; adaosul de prelucrare la debitarea panourilor în funcție de structura panourilor (formule de calcul, valori); - Indicatori economici la debitare (formule de calcul, exemple): indicele de utilizare; randamentul de folosire, randamentul la debitare; pierderile; consumul specific. - Utilaje și agregate folosite: ♦ pentru debitarea lemnului masiv: f. c. cu avans mecanic tip CTAm; ferăstrăul panglică -: părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru; ♦ pentru semifabricatele superioare pe bază de lemn: agregatul de debitat panouri -: părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. - Scule tăietoare: ♦ discuri tăietoare - definiție, caracteristici tehnice, formula de calcul a vitezei de tăiere cu discuri tăietoare, clasificarea discurilor tăietoare, alegerea discului și stabilirea regimului de tăiere. ♦ pânza panglică - definiție, caracteristicile tehnice ale pânzelor pentru ferăstraie panglică în funcție de materialul care se prelucrează, pregătirea pentru lucru a pânzelor panglică. 2. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a reperelor din lemn masiv: - Tipuri de operații (scopul operației, schema tehnologică): ♦ îndreptarea; ♦ rindeluirea și profilarea pe 2 fețe; ♦ retezarea la lungime finală; ♦ cepuirea; ♦ burghierea și scobirea; ♦ frezarea; ♦ strunjirea. - Utilaje (scheme de lucru Ia mașina de îndreptat, MRG8; MNF; SL); - Scule folosite; - Defecte, cauze și remedierea lor. 3. Tehnologii moderne de asamblare prin încleiere: - Asamblarea ramelor: ♦ dispozitive de asamblat acționate pneumatic, cu încălzire în curenți de înaltă frecvență -faze de lucru, părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. ♦ valorificarea lemnului masiv de dimensiuni scurte și subscurte - instalația de asamblare la lungime în CIF (operații de pregătire a elementelor din lemn masiv, schema de lucru, părți componente, funcționare). - Bordurarea canturilor panourilor: ♦ soluții de protejare a canturilor (reprezentări grafice); ♦ aplicarea bordurilor din lemn masiv; condiții de calitate a lemnului masiv pentru borduri; dispozitive cu strângere pneumatică, presa de încleiat în CIF - schema de lucru, regim de lucru; ♦ aplicarea bordurilor din furnire: grosimi ale furnirelor pentru bordurare; supradimensiuni la lățime pentru furnire. - Furniruirea panourilor: ♦ Definiție. ♦ Tipuri de furniruire (simplă, dublă). ♦ Furnire utilizate (grosimi, sortimente, specii). ♦ Operații de furniruire: ● Pregătirea suprafețelor panoului (scopul operației de calibrare și zimțuire); ● Pregătirea furnirelor: criterii de selecționare a furnirelor; retezarea la lungime; îndreptarea canturilor cu foarfecă ghilotină (mod de lucru); îmbinarea cu hârtie gumată (mașina de înnădit cu bandă gumată, schema tehnologică de aplicare a benzii, funcționare); ● Aplicarea adezivului (adezivi utilizați, consum specific, funcționarea și reglarea mașinii de aplicat adeziv tip MAA; ● Formarea pachetului pentru presare (mod de lucru pentru furniruirea simplă și dublă); ● încleierea furnirelor (presarea): presa hidraulică tip pH-6 (regim de presare, funcționare, reglare, ciclu de presare); ● Condiționarea panourilor furniruite (scop, etape, mod de realizare). Defecte, cauze și remedierea lor. 4. Tehnologia modernă a prelucrării mecanice a panourilor și ramelor: - Prelucrarea panourilor și ramelor la mașini - unelte și agregate: ♦ Operațiile specifice la prelucrarea panourilor: tunderea furnirului, formatizare și profilare, furniruire canturi, frezare, burghiere multiplă, frezare locașuri pentru feronerie. ♦ Succesiunea operațiilor la mașini simple: tunderea furnirului; formalizarea panourilor cu canturi paralele; burghiere. ♦ Mașini și utilaje: mașina de frezat cu ax vertical, ferăstrăul circular dublu, mașina de burghiat multiplu - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru, norme de protecția muncii. ♦ Prelucrarea panourilor la agregate: agregatul de prelucrat panouri tip CPC-25; agregatul de furniruit și aplicat canturi - succesiunea operațiilor de prelucrare (descriere), regimul de lucru, scule tăietoare, reglare, norme de protecția muncii. 5. Tehnologia modernă de șlefuire a suprafețelor: - Șlefuirea: definiție; scop. - Factorii care influențează calitatea șlefuirii. - Alegerea corectă a abrazivilor: ♦ criterii de alegere a abrazivilor; ♦ tipuri de materiale abrazive; ♦ simbolizarea abrazivilor. - Șlefuirea lemnului masiv și a panourilor: ♦ materiale abrazive utilizate; ♦ etape, mod de realizare. - Șlefuirea suprafețelor plane, curbe și profilate; - Utilaje și instalații folosite - părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru. ♦ mașina de șlefuit cu bandă orizontală îngustă și sabot de presare; ♦ mașina de șlefuit cu bara de presiune; ♦ mașina de șlefuit cu bandă cu contact de jos; ♦ mașina de șlefuit cu bandă lată cu contact de sus; ♦ linii de șlefuire a panourilor furniruite. - Defecte, cauze, remedierea lor. 6. Tehnologia modernă a finisării: - Finisare: definiție, scop, procedee. - Pregătirea suprafețelor pentru finisare: ♦ succesiunea operațiilor, ♦ scopul operațiilor, ♦ materiale tehnologice utilizate, ♦ mod de lucru. - Aplicarea materialelor peliculogene: ♦ Aplicarea lacurilor prin pulverizare pneumatică hidraulică: ● aparatul de pulverizat lac (părți componente, formarea jetului de lac); ● cabina de pulverizare; ● avantajele aplicării peliculelor încălzite; ● condiții impuse pentru obținerea peliculelor de calitate; ● succesiunea operațiilor la aplicarea lacului nitro-mat prin pulverizare. ♦ Aplicarea lacurilor prin turnare: ● avantaje, procedee; ● mașina de turnat lac (schema de principiu, funcționare, reglare); ● aplicarea prin turnare a lacului nitrocelulozic mat; ● aplicarea prin turnare a lacurilor poliesterice. ♦ Aplicarea lacurilor prin imersie: ● procedee; ● avantaje. - Uscarea peliculelor de lacuri și vopsele: ♦ Mod de realizare; ♦ Procedee de uscare (naturală și artificială): ● instalații de uscare artificială (camera de uscare, tunelul de preîncălzire, tunelul de uscare; regim de uscare). - Prelucrarea peliculelor - operații, materiale tehnologice, mod de realizare a operațiilor, mașini folosite (mașina de șlefuit cu bandă orizontală), funcționare, reglare, regim de lucru: ♦ Prelucrarea peliculelor nitrocelulozice. ♦ Prelucrarea peliculelor poliesterice. - Finisarea suprafețelor cu folii din PVC și fibre celulozice: ♦ instalația pentru aplicarea automată a foliilor pe panouri (părți componente, funcționare, reglare, regim de lucru). - Defecte, cauze și remedierea lor. 7. Tehnologia modernă a asamblării și montării mobilei: - Sisteme de montare; - Montarea accesoriilor: ♦ accesorii de asamblare, scule și instalații; ♦ condiții pentru fixarea accesoriilor în panourile de PAL. - Montarea în subansamblu și produs: ♦ operații de premontare; ♦ succesiunea operațiilor de montare în subansamblu și ansamblu la mobila corp; ♦ prese de asamblat corpuri cu acționare pneumatică (părți componente, mod de lucru). - Scule, unelte, dispozitive de asamblare și montare; 8. Ambalarea, depozitarea și transportul mobilei: - Condiții generale de ambalare și depozitare, manipulare, transport. - Sisteme și tipuri de ambalaje: ♦ Ambalarea cu hârtie și carton în stelaje și lăzi. ♦ Ambalarea în folie termocontractibilă. - Paletizarea și containerizarea. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Proiectarea și tehnologia│Editura Didactică și │Cotta, N.L., │ │fabricării produselor │Pedagogică, București │ │ │industriale din lemn │1983 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Șlefuirea lemnului și │Editura Tehnică, │Cotta, N.L., │ │peliculelor de acoperire │București 1982 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Așchierea lemnului și │Editura Didactică și │Dogaru, V., │ │scule așchietoare │Pedagogică, București │ │ │ │1991 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Tehnologia mobilei │Universitatea Brașov │Năstase, V. │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Uscarea și tratarea │Editura Tehnică, │Marinescu, L, │ │termică a lemnului │București 1980 │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Materiale tehnologice │Editura Tehnică, │Mihai, D., │ │pentru industria │București 1993 │ │ │lemnului │ │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Prospecte și cărți teh- │ │ │ │nice ale utilajelor și │ │ │ │instalațiilor folosite │ │ │ │la fabricarea mobilei │ │ │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

Pentru profilul SERVICII, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: ┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────────────────┐ │

Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┬──────────────┤ │ │ │ Tehnician în │ │ │ │ │ Economic │activități fi-│ │ │ │ │ │nanciare și │ │ │ │ │ │comerciale │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┤ Contabilitate │ │ │ │ │ Tehnician în │ │ │ │ │Administrativ │administrația │ │ │ │ │ │

publică │ │ │ │ SERVICII ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ Economia │ │ │ │ Tehnician în │ │întreprinderii│ │ │

Turism și │

turism │ │ │ │ │ alimentație ├──────────────┤

Marketing │ │ │ │

publică │Tehnician în │ │ │ │ │ │ alimentația │ │ │ │ │ │

publică │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │ │ Tehnician în │ │ │ │ │

Poștă │ activități │ Exploatare │ │ │ │ │

de poștă │

poștală │ │ └──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘

ECONOMIA ÎNTREPRINDERII I. Statutul disciplinei Disciplina Economia întreprinderii are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea și descrierea trăsăturilor caracteristice ale întreprinderii în raport cu evoluția economiei. ● Clasificarea întreprinderilor și descrierea trăsăturilor caracteristice ale acestora. ● Compararea diferitelor tipuri de întreprinderi. ● Încadrarea unei întreprinderi conform tipologiei generale. ♦ Identificarea și interpretarea relațiilor economice de bază dintre întreprindere și mediul economic extern. ● Identificarea elementelor mediului extern al întreprinderii. ● Descrierea și compararea acțiunii diferiților factori externi asupra activității întreprinderii. ● Determinarea unor implicații ale relațiilor cu partenerii externi asupra activității întreprinderii. ♦ Explicarea modului de organizare și funcționare a întreprinderii. ● Identificarea sistemelor de organizare procesuală a întreprinderii și analiza efectelor acestora. ● Descrierea funcțiilor întreprinderilor în cadrul diferitelor sisteme de organizare a întreprinderilor. ● Identificarea sistemelor de organizare structurală și descrierea structurii organizatorice a unei întreprinderi. ● Descrierea elementelor de bază ale unei organigrame și întocmirea organigramei unei întreprinderi mici /mijlocii. ● Compararea diferitelor tipuri de organigrame ale întreprinderilor. ♦ Luarea unor decizii cu privire la organizarea și conducerea resurselor umane dintr-o întreprindere. ● Elaborarea unor criterii de selectare a resurselor umane și alegerea soluțiilor optime de încadrare. ● Diferențierea atribuțiilor diferitelor categorii de personal conform fișei postului. ● Identificarea șî selectarea unor forme și modalități eficiente de motivare a (cointeresare) a personalului dintr-o întreprindere mică /mijlocie. ♦ Analiza proceselor economice ale întreprinderii și elaborarea unor soluții de optimizare. ● Identificarea și analiza unor procese economice specifice întreprinderilor. ● Compararea proceselor economice din diferite tipuri de întreprinderi. ● Cunoașterea importanței activității de optimizarea și selectarea tehnicilor specifice. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Întreprinderea: - Conceptul de întreprindere: definiție - Trăsăturile caracteristice ale întreprinderii: ♦ întreprinderea - unitate tehnico-productîvă (caracteristici); ♦ întreprinderea - unitate organizatoric-administrativă (caracteristici); ♦ întreprinderea - unitate economico-socială (caracteristici); - Clasificarea întreprinderilor în funcție de următoarele criterii: ♦ forma de proprietate asupra capitalului social și al patrimoniului; ♦ apartenența la una din ramurile industriale de activitate; ♦ gradul de mărime; ♦ gradul de specializare; ♦ tipul de producție, - Tipul de producție: definirea, clasificarea și compararea tipurilor de producție. 2. Mediul extern al întreprinderii: - Definirea conceptului de mediu extern al întreprinderii. - Factorii externi care influențează activitatea întreprinderii: ♦ modalități de influență; ♦ enumerarea și descrierea factorilor externi (economici, tehnici și tehnologici, de management, politici, sotio-.culturali, juridici, demografici, mediul natural și înconjurător); ♦ compararea acțiunii diferiților factori externi asupra activității întreprinderii; - Relațiile externe ale întreprinderii cu: ♦ furnizorii - definire, caracterizare. ♦ clienții - definire, caracterizare. ♦ instituțiile bancare - definire, caracterizare. ♦ societățile de asigurări - definire, caracterizare, ♦ camerele de comerț și industrie - definire, caracterizare. ♦ instituțiile statului - definire, caracterizare. ♦ întreprinderile concurente - definire, caracterizare. ♦ mass-media - definire, caracterizare. 3. Organizarea procesuală a întreprinderii: - Definirea conceptului de "organizare procesuală". - Obiectivele întreprinderii: ♦ definirea conceptului de obiectiv, ♦ tipuri de obiective (fundamental, obiectiv derivat de grad I, obiectiv derivat de gradul II, obiective specifice, obiective individuale); - Efectele organizării procesuale a întreprinderii; conceptele de funcțiune, activitate, atribuție, sarcină: definire, caracterizare; - Funcțiunile sistemului de organizare procesuală: ♦ funcțiunea de cercetare-dezvoltare - activități, sarcini, atribuții. ♦ funcțiunea de producție - activități, sarcini, atribuții. ♦ funcțiunea comercială - activități, sarcini, atribuții. ♦ funcțiunea de marketing - activități, sarcini, atribuții. ♦ funcțiunea financiar-contabilă - activități, sarcini, atribuții. ♦ funcțiunea de personal - activități, sarcini, atribuții. 4. Organizarea structurală a întreprinderii: - Definirea conceptului de "structură organizatorică". - Elementele de bază ale structurii organizatorice. ♦ Structura funcțională (de management) și compartimentele sale: ● postul - concept, trăsături; ● funcția - concept, tipuri; ● compartimentul de muncă - tipuri; ● nivelul ierarhic: concept, piramida ierarhică; ● ponderea ierarhică: concept, mărimea ponderii ierarhice. ● relațiile organizatorice: concept, tipuri, categorii de relații. ♦ Structura operațională de producție și concepție și compartimentele sale: ● definirea conceptului; ● compartimentele structurii operaționale; ● definirea conceptelor de: secția de producție, secția de bază, secția auxiliară, secția de servire, atelier, loc de muncă. - Tendințe actuale în organizarea structurală a întreprinderilor. 5. Resursele umane ale întreprinderii: - Categorii de personal: structura personalului unei întreprinderi. - Drepturi și obligații ale personalului: clauzele contractului de muncă privind drepturile angajaților și obligațiile acestora. - Selecția personalului: enumerarea și descrierea etapelor recrutării personalului. - Promovarea personalului: ♦ concept; ♦ criterii de promovare; ♦ modalități de promovare; ♦ formarea personalului; ♦ principii de evaluare a personalului. ♦ cointeresarea personalului: concept. 6. Procese economice: - Aprovizionarea și pregătirea mărfurilor: ♦ concept, ♦ funcții; ♦ conceptul de flux tehnologic; ♦ forme de organizare. - Depozitarea: concept, necesitate, tipuri, programarea activităților de depozitare. - Producția de mărfuri și servicii: definirea conceptelor de "producție de mărfuri" și "producție de servicii". - Comercializarea: ♦ operațiile de pregătire a mărfurilor în vederea vânzării, operații comune, operații specifice; ♦ vânzarea mărfurilor cu ridicată; angrosistul, definiție, caracterizare; ♦ vânzarea mărfurilor cu amănuntul; detailistul, definiție, caracterizare, tipologie; ♦ magazinul - concept, forme de vânzare cu amănuntul, forme de vânzare a mărfurilor cu ridicată. 7. Optimizarea proceselor economice: - Eficiența economică: definire, efecte, modalități de determinare a eficienței economice (raportarea efectelor obținute la eforturile depuse pentru obținerea lor: raportarea eforturilor la efectele înregistrate). - Rentabilitatea întreprinderii: modalități de calcul, rata rentabilității. BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 și nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Servicii: ┌─────────────────────────┬───────────────────────┬──────────────────────────┐ │

DISCIPLINA │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Economia întreprinderii │Economică │Viorel Lefter, Iulia Chivu│ │ │Preuniversitaria │ │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Economia întreprinderii │All Educațional │Vasile Dan, Ruxandra │ │ │ │Isaic-Maniu, Daniela │ │ │ │Mitran │ ├─────────────────────────┼───────────────────────┼──────────────────────────┤ │Economia întreprinderii │Oscar Print │G. Stănciulescu, C. Dinca,│ │ │ │N. Doroș, C. Dumitriu, │ │ │ │L. Iftimie, F. Jelescu, │ │ │ │M. Jipa, N. Pătrașcu │ └─────────────────────────┴───────────────────────┴──────────────────────────┘

CONTABILITATE I. Statutul disciplinei Disciplina Contabilitate are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: economic și administrativ din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Utilizarea informațiilor contabile și financiare pentru luarea deciziilor în cadrul întreprinderii și instituției publice: ● Efectuarea inventarierii unei gestiuni. ● Stabilirea rezultatelor inventarierii. ● Soluționarea eventualelor diferențe constând în plusuri sau minusuri. ♦ Evaluarea performanței întreprinderii și instituției publice pe baza informațiilor contabile: ● Identificarea funcțiilor bilanțului. ● Prezentarea structurii bilanțului și a anexelor la bilanț. ● Stabilirea indicatorilor economico-financiari și interpretarea acestora. ♦ Utilizarea elementelor planului de conturi: ● Folosirea corelațiilor planului de conturi. ● Identificarea claselor de conturi în planul de conturi. ● Identificarea funcției contabile a conturilor. ♦ Elaborarea documentelor de sinteză și interpretarea datelor furnizate de acestea: ● întocmirea balanței de verificare. ● Verificarea corectitudinii înregistrărilor în conturi prin intermediul balanței conturilor. ● Identificarea tipurilor de balanțe de verificare. ♦ Aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă din patrimoniul întreprinderii și instituției publice. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Înregistrări contabile privind operațiile patrimoniale frecvente în cadrul unei societăți comerciale: - Operații privind capitalurile proprii - capitalul social și rezervele; aplicații. - Operații privind activele imobilizate: imobilizări necorporale și corporale; aplicații. - Operații privind stocurile și producția în curs de execuție - contabilitatea stocurilor de mărfuri după metoda inventarului permanent; aplicații. - Operații privind datoriile și creanțele: comerciale, salariale, sociale și fiscale ale agentului economic; aplicații. - Operații privind trezoreria - de încasări și plăți prin conturi la bănci și casierie; aplicații. 2. Balanțele de verificare a înregistrărilor în conturi: - Noțiune, importanță, forma. - Tehnica întocmirii balanței de verificare. 3. Inventarierea patrimoniului: - Inventarierea - procedeu al contabilității - Etapele desfășurării inventarierii - Stabilirea rezultatelor inventarierii 4. Bilanțul contabil: - Importanța, rolul și funcțiile bilanțului contabil - Structura bilanțului contabil și a anexelor BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000, nr.4144/18.07.2001, nr. 3918/11.06.2002 pentru clasele a X-a, a Xl-a și a XlI-a liceu - filieră tehnologică, aria curriculară "Tehnologii", profilul Servicii: ┌──────────────────┬──────────┬───────────────────┬──────────────────────────┐ │ DISCIPLINA │ CLASA │

EDITURA │

AUTORI │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ All Educațional │ V. Isai, Gh. Negoescu │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Economică │ N. Feleaga, L. Malciu, │ │ │ │ Preuniversitaria │ S. Bunea, E. Candea │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Didactică și │ M. Ristea, C. Panciu, │ │ │ │ Pedagogică │ R. Ionescu, M. Dinescu │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Oscar Print │ Maria Popan │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a X-a │ Tehnică │ A. Teiusanu, M. Popescu, │ │ │ │ │ G. Croitoru │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XI-a │ All Educațional │ V. Isai │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XII-a │ All Educațional │ Violeta Isai │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XII-a │ Economică │Aurelia Guoadelia Cojocea,│ │ │ │ Preuniversitaria │Alexandru Sălceanu │ ├──────────────────┼──────────┼───────────────────┼──────────────────────────┤ │Contabilitate │ a XII-a │ Tribuna Sibiului │Ana Alexandrina Matei, │ │ │ │ │Nicolae Poenariu │ └──────────────────┴──────────┴───────────────────┴──────────────────────────┘

EXPLOATARE POȘTALA I. Statutul disciplinei Disciplina Exploatare poștală are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Poștă din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul Servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea principalelor tipuri de trimiteri poștale interne, a caracteristicilor și a simbolurilor acestora ● Remiterea la destinație încredințarea sumelor de bani, de persoane fizice și juridice, oficiilor poștale pentru remiterea lor la destinație. ● Achitarea mandatelor poștale, telegrafice și on-line. ♦ Aplicarea normelor de exploatare specifice serviciilor poștale interne. ● Verificarea formularelor specifice unei activități poștale și întocmirea actelor de nereguli. ♦ Efectuarea unor operațiuni specifice activității de exploatare poștală. ● Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de corespondență". ● Operarea cu sistemele de distribuire a obiectelor de corespondență simplă și înregistrată. ● Efectuarea operațiunilor specifice trimiterilor din categoria "Obiecte de mesagerii". ● Înmânarea obiectelor de mesagerii la sediul oficiului sau domiciliul destinatarului. ● Expedierea bunurilor de larg consum la domiciliu prin serviciile poștale. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competentelor) l. Obiecte de corespondență - procesul de exploatare: - Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondență: ♦ definiții, ♦ dimensiuni, ♦ limite de greutate, ♦ condiționare. - Redactarea adresei la obiectele de corespondență: ♦ reguli generale, ♦ excepții. - Indicațiile speciale și specifice aplicate la această categorie: ♦ A.R., ♦ P.C., ♦ Expres, ♦ Post-restant, ♦ Căsuță Poștală, ♦ Recomandat, ♦ confirmările ulterioare. - Prezentarea obiectelor de corespondență simplă și recomandată: ♦ prezentarea bucată cu bucată; ♦ prezentarea în serii. - Închiderea operațiunilor de prezentare; închiderea expediției; efectuarea schimbului de expediție; - Primirea expediției și prelucrarea în vederea distribuirii. - Distribuirea: ♦ distribuirea corespondenței simple; ♦ distribuirea corespondenței înregistrate; ♦ distribuirea actelor de procedură; ♦ trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, înapoierea, reexpedierea, trimiterea la păstrare. 2. Mandate poștale și telegrafice - procesul de exploatare: - Mandate poștale, telegrafice și on-line: ♦ definiție; ♦ completarea formularelor. - Redactarea adresei la mandate, excepții de la adrese. - Indicații generale folosite la mandatele poștale și indicații specifice folosite la mandatele telegrafice și on-line. - Prezentarea mandatelor poștale, telegrafice și on-line - operațiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (prezentarea bucată cu bucată; prezentarea în serii; modalități de plată la mandate.; - Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea în vederea achitării. - Achitarea mandatelor: ♦ formalități la achitare: cu numerar, cu ordin de plată, cu cont avans, cu proces verbal f.31; ♦ mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, înapoiate, reexpediate, trimise la păstrare; - Înaintarea conturilor de mandate și verificările efectuate la controlul ulterior. 3. Obiecte de mesagerie - procesul de exploatare: - Trimiteri ce fac parte din această categorie: definiții, dimensiuni, limite de greutate, condiționare. - Condiții de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie: ♦ adresarea; ♦ indicații specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs; ambalarea; legarea; sigilarea. - Prezentarea obiectelor de mesagerie - operațiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare declarată (prezentarea bucată cu bucată, prezentarea în serii. - Prelucrarea în vederea expedierii și efectuarea schimbului de expediții. Primirea expediției la oficiu -operațiuni de primire, verificare și cartare pe locuri de muncă, - Înmânarea obiectelor de mesagerie: ♦ înmânarea coletelor cu și fără valoare declarată; ♦ înmânarea scrisorilor cu valoare; ♦ predarea sacilor cu corespondență, gropurilor, casetelor colectoare și C.F.R; ♦ mesagerii ce nu pot fi înmânate. BIBLIOGRAFIE ♦ Instrucțiunile de exploatare pentru "obiecte de corespondență". ♦ Instrucțiunea comună pentru problemele interne comune ale unităților poștale. ♦ Norme interne ale C.N POȘTA ROMÂNĂ. ♦ (NOMENCLATOARE POȘTALE): ♦ GHIDUL FACTORULUI POȘTAL-C.N. POȘTA ROMÂNĂ. ♦ Legea poștei 85/1997. ♦ Ordine interne ale C.N. POȘTA ROMÂNĂ privind completarea formularelor poștale. MARKETING I. Statutul disciplinei Disciplina Marketing are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările: turism și alimentație publică din cadrul profilului Servicii. Pentru profilul servicii, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Dezvoltarea capacității de investigare a fenomenelor economice de piață: ● Identificarea factorilor care influențează cercetarea pieței și a concurenței de piață. ● Analiza cerințelor unei segmentări eficiente a pieței. ● Aplicarea metodelor de monitorizare a mediului de afaceri. ● Determinarea cauzelor și efectelor principalelor modificări ale mediului de afaceri ale firmei. ♦ Cunoașterea tipurilor de strategii de marketing și dezvoltarea acestora la nivelul întreprinderii: ● Identificarea diferitelor modalități de organizarea a compartimentului de marketing. ● Descrierea criteriilor de apreciere a activității specialistului în marketing turistic. ● Analiza raportului dintre cererea și oferta de servicii turistice și identificarea factorilor care le influențează. ♦ Utilizarea metodelor, tehnicilor și procedeelor de marketing ca instrument al managementului întreprinderii: ● Aprecierea atitudinii turiștilor prin diferite metode de scalare. ● Elaborarea și efectuarea de sondaje și chestionare tipice domeniului serviciilor turistice. ● Interpretarea rezultatelor statistice și luarea de decizii pentru îmbunătățirea ofertei turistice. ● Elaborarea și aplicarea mix-ului de marketing specific firmelor din domeniul serviciilor turistice (produsul și formarea prețurilor, distribuția și promovarea produselor turistice). ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi, III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Piața activității de turism: - Definiția pieței turistice. - Cererea turistică: ♦ particularitățile cererii turistice; ♦ determinanții cererii turistice; ♦ elasticitatea cererii turistice; ♦ sezonalitatea cererii turistice; - Oferta turistică: ♦ particularitățile ofertei turistice; ♦ determinanți ai ofertei turistice. - Estimarea potențialului pieței: ♦ definiția și scopul cercetării pieței; ♦ criteriile segmentării pieței; segmentarea după criterii: geografice, demografice, psiho-sociale (clasă socială, stil de viață), comportamentale. ♦ condițiile unei segmentări eficiente. 2. Instrumente ale cercetării de piață: - Măsurarea și scalarea. - Tipuri de scale. - Metode de scalare: ♦ diferențială semantică, ♦ scala lui Likert, ♦ modelul Fishbein-Rosenberg. 3. Organizarea activității de marketing în turism: - Organizarea compartimentului de marketing al întreprinderii turistice după diferite criterii. - Profesiograma specialistului de marketing. 4. Mixul de marketing turistic: - Politica de produs în turism: ♦ definirea produsului turistic; ♦ elementele produsului turistic; ♦ clasificarea produselor turistice; ♦ ciclul de viață al produselor turistice; ♦ strategii privind produsele turistice. - Politica de prețuri în turism: ♦ forme de prezentare a prețurilor în turism; ♦ particularitățile prețurilor și tarifelor în turism; ♦ strategii și politici de prețuri în turism; ♦ diferențieri de prețuri în turism. - Politica de distribuție: ♦ canalele de distribuție: caracteristici, tipologie; ♦ organizarea canalelor de distribuție; ♦ distribuția fizică și managementul logisticii. - Politica de promovare: ♦ definirea și obiectivele publicității; ♦ structura publicității; ♦ alegerea mediului publicitar; ♦ promovarea vânzărilor: tipuri și modalități de promovare. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Marketing turistic - │Ed. Oscar Print, │Dincă C., colectiv │ │manual clasa a XI-a, │București, 2002; │ │ │specializările Turism și │ │ │ │alimentație publică │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Elemente de marketing │Ed. Global Media Image, │Dumitru Patriche, │ │turistic │Deva 2000 │Filimon Stremțan, Ana │ │ │ │Ispas, Iulian Patriche │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Piața turistică a │Ed. Ecran magazin, │Ilie Niță, C-țin Niță │ │României │Brașov, 2000 │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Turismul și dezvoltarea │Ed. Expert, București, │N. Neacșu │ │durabilă │2000 │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Statistică în turism │Ed. Albastră, Cluj │Nicoleta Petcu │ │(teorie și aplicații) │Napoca, 2000 │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │Marketing turistic │Ed. Economică, 1999 │Toader Gherasim, │ │(teorie și aplicații) │ │Daniel Gherasim │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘

Pentru profilul TEHNIC, la proba "E", candidatul poate să opteze pentru una din cele două discipline de specialitate aferente specializării, conform tabelului de mai jos: ┌──────────────┬──────────────┬──────────────┬───────────────────────────────┐ │

Profil │ Specializare │ Finalitate │ Disciplina de specialitate │ ├──────────────┼──────────────┼──────────────┼────────────────┬──────────────┤ │ │ │Tehnician me- │ │ │ │ │ │canic pentru │ │ │ │ │ │întreținere și│ │ │ │ │ │reparații │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician │ │ │ │ │ │ prelucrări │ │ │ │ │ │ mecanice │ │ │ │ │ Mecanic ├──────────────┤Organe de mașini│ │ │ │ │ Tehnician │ și mecanisme │ │ │ │ │ mecatronist │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician ope-│ │ │ │ │ │rator roboți │ │ │ │ │ │ industriali │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în │ │ │ │ │ │transporturi │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Electrotehnică│ Tehnician │ │ │ │ │ │electrotehnist│ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┤ │ │ │ │ │ Tehnician │ │ │ │ │ │ electronist │ │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în │ │ Solicitări și│ │ │ │automatizări │ │

măsurări │ │ │ Electronică ├──────────────┤

Măsurări │

tehnice │ │ │

și │Tehnician ope-│

electrice │ │ │

TEHNIC │automatizări │rator tehnici │

și │ │ │ │ │de calcul │ electronice │ │ │ │ ├──────────────┤ │ │ │ │ │Tehnician în │ │ │ │ │ │metrologie │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Telecomuni- │Tehnician în │

Măsurări │ │ │ │cații │telecomunica- │

speciale în │ │ │ │ │ții │ telecomunicații│ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Textile │Tehnician în │ Materii │ │ │ │ │industria │prime textile │ │ │ │ │textilă │ │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Pielărie │Tehnician în │Materii prime │ │ │ │ │industria │pentru industria│ │ │ │ │pielăriei │de pielărie │ │ │ ├──────────────┼──────────────┼────────────────┤ │ │ │Construcții și│Tehnician în │Desen de cons- │ │ │ │lucrări publi-│lucrări publi-│trucții și │ │ │ │ce │ce și cons- │instalații │ │ │ │ │trucții │ │ │ └──────────────┴──────────────┴──────────────┴────────────────┴──────────────┘

SOLICITĂRI ȘI MĂSURI TEHNICE I. Statutul disciplinei Disciplina Solicitări și măsurări tehnice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 -2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la toate specializările din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea solicitărilor, cauzelor și efectelor acestora, mijloacelor de măsurare. ♦ Stabilirea și descrierea etapelor unui proces de măsurare. ♦ Utilizarea unui aparat în funcție de proprietățile sale metrologice și de natura măsurării. ♦ Aplicarea relațiilor de transformare între mărimile fizice în probleme tehnice și efectuarea de transformări între unitățile de măsură ale mărimilor fizice utilizate în tehnică ♦ Elaborarea de schițe /scheme specifice domeniului. ♦ Aplicarea principiilor de funcționare a unor aparate de măsură. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) SOLICITĂRI TEHNICE 1. Forte, tensiuni și deformații: definiții, clasificări, unități de măsură. 2. Solicitări: definire. 3. Solicitări mecanice: - întindere-compresiune - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la întindere și compresiune; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. - forfecare - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la forfecare; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. - încovoiere - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la încovoiere; recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. - răsucire - exemple de organe de mașini și elemente de construcții simple supuse la răsucire; - recunoașterea solicitărilor pe organe de mașini și elemente de construcții simple. 4. Solicitări electrice și electrodinamice, cauze și efecte, exemplificări pe: prize, întreruptoare, prelungitoare, corpuri de iluminat, siguranțe fuzibile. 5. Solicitări termice: - cauzele apariției solicitărilor termice (efectul termic al curentului electric, frecarea, transmiterea căldurii); - transmiterea căldurii prin conducție, convecție, radiație - caracterizare; - efecte (dilatări-contracții, libere-împiedicate, deformări); - exemple. MĂSURĂRI TEHNICE 6. Mărimi fizice și unități de măsură utilizate în tehnică. 7. Sistemul Internațional: mărimi fundamentale, asociate, derivate. Multiplii și submultiplii; transformări. 8. Procesul de măsurare: definire, elemente. 9. Metode de măsurare: clasificare, caracterizare. 10. Mijloace de măsurare: clasificare. 11. Erori de măsurare: clasificare (sistematice, aleatoare, greșeli), definire, caracterizare. Calculul erorilor absolute și erorilor relative. 12. Proprietăți metrologice: sensibilitate, fidelitate, precizie. 13. Mijloace de măsurare pentru: lungimi (ruleta, șublerul de exterior și de interior, micrometrul de exterior), suprafețe (planimetrul polar), unghiuri (raportorul mecanic). 14. Mijloace de măsurare pentru: masă (balanța analitică). 15. Mijloace de măsurare pentru: turație (tahometre electrice). 16. Mijloace de măsurare pentru: forțe (dinamometrul cu element elastic) și presiuni (manometrul cu lichid și manometrul cu elemente elastice). 17. Mijloace de măsurare pentru: debit (apometrul cu palete): componente, rol. 18. Mijloace analogice de măsurare pentru: intensitatea curentului electric (ampermetre de curent continuu și alternativ; tipuri - simboluri; conectarea în circuit). 19. Mijloace analogice de măsurare pentru: tensiunea electrică (voltmetre de curent continuu și alternativ, tipuri - simboluri; conectarea în circuit). 20. Mijloace analogice de măsurare pentru: rezistenta electrică (ohmmetre serie, paralele; conectare și utilizare). 21. Mijloace de măsurare pentru: temperaturi (termometrul de sticlă cu lichid, termocuplul, termorezistența: părți componente, principiul de funcționare, utilizare). 22. Mijloace de măsurare pentru energia electrică (contorul de inducție monofazat: rol, părți componente, montaj). BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4055/26.06.2000 și nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a X-a liceu -filieră tehnologică, aria curricularâ "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌─────────────────────────┬─────────────────────┬────────────────────────────┐ │

DISCIPLINA │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤ │Solicitări și măsuri │All Educațional, │Mariana Constantin, Aurel │ │tehnice clasa a X-a │2001 │Ciocârlea-Vasilescu │ ├─────────────────────────┼─────────────────────┼────────────────────────────┤ │Solicitări și măsurări │Economică │Ion lonescu, Măria Manole, │ │tehnice clasa a X-a │Preuniversitaria, │Constantin Manole │ │Filiera tehnologică, │2000 │ │ │Profil: Tehnic clasa a │ │ │ │X-a │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────┴────────────────────────────┘

DESEN DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII I. Statutul disciplinei Disciplina Desen de construcții și instalații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea construcții și lucrări publice din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele doua discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Citirea și reprezentarea planurilor de ansamblu și a detaliilor de construcții și instalații: ● Utilizarea elementelor de bază standardizate în desenul de construcții. ● Reprezentarea la scară și cotarea unui plan de arhitectură. ● Desenarea la scară dată a detaliilor de fundații continue de mică adâncime. ● Reprezentarea unui plan de cofraj și de armare a unui planșeu de beton armat. ● Întocmirea unui extras de armătură. ● Citirea desenelor de specialitate. ● Reprezentarea tipurilor de îmbinări pe detalii de noduri metalice. ● Realizarea detaliilor de finisaje, de tâmplărie ♦ Rezolvarea unor probleme simple de proiectare: ● Reprezentarea unui planșeu din lemn. ● Întocmirea secțiunilor transversale pentru drumuri și căi ferate. ● Reprezentarea unei hale industriale simple din beton armat și în secțiune după un plan dat. ● Întocmirea detaliilor de armare pentru un stâlp și o grindă cu extrase de armătură. ● Proiectarea unei scări. ♦ Corelarea planurilor și a secțiunilor în desenul de construcții și instalații: ● Întocmirea planului de trasare a fundației unei clădiri simple, după un plan de arhitectură dat. ● Reprezentarea secțiunilor verticale și fațadelor conform unui plan de arhitectură dat. ● Realizarea secțiunilor verticale (până la nivelul acoperișului) printr-o construcție de zidărie. ● Reprezentarea fațadelor unei clădiri conform planurilor de arhitectură (plan, secțiuni, detalii). ● Trasarea instalației electrice pe planul de arhitectură. ● Corelarea planurilor de instalații între ele. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Elementele de bază ale desenului tehnic de construcții: Cotarea în desenul de construcții. Reprezentări convenționale. Reprezentarea planului unei clădiri simple. 2. Reprezentarea fundațiilor: Notări convenționale. Reprezentarea materialelor. Reprezentarea fundațiilor (în secțiune și în pian). 3. Reprezentarea zidăriilor: Detalii de alcătuire. Elemente constructive. Secțiune verticală prin clădire. 4. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: Reprezentarea elementelor de asamblare și a îmbinărilor. Reprezentarea elementelor de construcție din lemn: pereți, planșee. Reprezentarea planului de acoperiș. Reprezentarea planului de ansamblu al șarpantei. Detalii de noduri. 5. Reprezentarea detaliilor de învelitori și a fațadelor: Detalii de învelitori, de streașină și coamă. Fațada principală și laterală a clădirii. 6. Reprezentarea elementelor de instalație electrică: Reprezentări convenționale. Trasarea instalației electrice pe planul de arhitectură. 7. Reprezentarea în desen a lucrărilor de căi de comunicații: Reprezentarea lucrărilor de drumuri și de căi ferate. Planul de amplasare al unui ansamblu de clădiri, cu rețeaua de drumuri. 8. Reprezentarea structurilor de construcții: Reprezentarea structurilor cu pereți portanți. Reprezentarea structurilor cu stâlpi și grinzi. 9. Reprezentarea elementelor structurale din beton armat: Reprezentarea stâlpilor și grinzilor din beton armat. Planuri și detalii de armare. 10. Reprezentarea elementelor structurale din metal: Reprezentări convenționale. Reprezentarea grinzilor și stâlpilor metalici. 11. Reprezentarea structurilor din zidărie complexă: Detalii de zidărie și de centuri. Planul de arhitectură. Secțiunea verticală și fațada scara 1:50. 12. Reprezentarea planșeelor din beton armat: Plan cofraj și plan armare planșeu. Reprezentarea izolațiilor hidrofuge și termice la terasă. 13. Reprezentarea scărilor în plan și în secțiune: Tipuri de scări. Elementele scărilor. Notări convenționale. 14. Reprezentarea detaliilor de finisaje: Detalii de pardoseli și placaje. 15. Reprezentarea tâmplăriei din lemn: Detalii de uși și ferestre. 16. Reprezentarea planurilor de instalații: Plan alimentare cu apă rece și apă caldă. Centrală individuală de încălzire. Instalația de canalizare. Amplasarea obiectelor sanitare. Instalații de gaze (semne convenționale, simboluri, notații) BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Desen tehnic de instalații - │Editura Didactică și │Florea, V., │ │Manual pentru clasele a X- a │Pedagogică - București │Tonciu, E., │ │și a XI- a licee industriale │ │Sîrbu, V. │ │cu profil de construcții mon-│ │ │ │taj și anii II și III școli │ │ │ │profesionale │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Desen de construcții - │Editura Didactică și │Sârbu, V. │ │Manual pentru clasa a IX- a │Pedagogică - București │ │ │licee industriale și anul I │ │ │ │școli profesionale cu profil │ │ │ │de construcții - montaj │ │ │ │ │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Desen de construcții - │Editura Didactică și │Prundeanu, D., │ │Manual pentru clasele a IX- a│Pedagogică - București │Mărgineanu, R., │ │a XI- a licee industriale cu │ │Sîrbu, V. │ │profil de construcții și │ │ │ │școli profesionale │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘

MĂSURĂRI ELECTRICE ȘI ELECTRONICE I. Statutul disciplinei Disciplina Măsurări electrice și electronice are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializările Electrotehnică și Electrotehnică și automatizări din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea și selectarea unor aparate de măsurat în funcție de mărimea măsurată și de principiul de funcționare. ♦ Definirea caracteristicilor metrologice ale aparatelor de măsurat. ♦ Utilizarea aparatelor electrice și electronice pentru efectuarea unor determinări. Utilizarea aparatelor auxiliare în vederea aplicării unor tehnici de măsurare ♦ Interpretarea rezultatelor măsurătorilor și compararea lor cu valorile specificate în documentația tehnică. ♦ Extinderea domeniului de măsurare al unor aparate electrice și electronice. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Metode de măsurare a mărimilor caracteristice elementelor de circuit (rezistență, inductanță, capacitate): - puntea Wheatstone - principiul de funcționare; schema electrică; utilizare; relații de calcul; - puntea Sauty - principiul de funcționare; schema electrică; utilizare; relații de calcul; - puntea Maxwell - principiul de funcționare; schema electrică; utilizare; relații de calcul; 2. Aparate analogice: (magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice) - caracteristica statică de funcționare (de conversie), - interval de măsurare, - sensibilitate, - prag de sensibilitate, - clasă de exactitate. 3. Aparate pentru vizualizarea semnalelor și măsurarea parametrilor acestora (osciloscoape): - utilizări, - principiul de funcționare, - elemente constructive, - măsurări cu ajutorul osciloscopului (tensiune, frecvență, timp). 4. Aparate numerice: intervale de măsurare, rezoluție, clasă de exactitate: - Aparate numerice pentru măsurarea frecvenței (frecvențmetru numeric). ● principiul de funcționare, ● părți componente (construcție), ● scheme bloc. - Aparate numerice pentru măsurarea tensiunii, intensității curentului electric, rezistențelor electrice (voltmetre digitale, multimetre digitale): ● principii de funcționare, ● părți componente (construcție), ● scheme bloc. 5. Scheme electrice pentru măsurarea intensității, tensiunii, puterii în c.c. și în c.a. monofazat. - Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetre și ampermetre. - Șunturi, rezistențe adiționale (definiție, calcul). - Transformatoare de măsură de tensiune și de curent (raport de transformare, montare în circuit). - Wattmetre (electrodinamice și ferodinamice) - caracteristică de funcționare, constanta aparatului, domeniu de măsurare. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Electrotehnica și electronică│Editura Didactică și │Fratiloiu, Gh. și│ │aplicată manual pentru cla- │Pedagogică, București, │Țugulea, A. │ │sele a IX-a - a Xl-a licee │1993 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Măsurări electrice și elec- │Editura Didactică și │Isac, E. │ │tronice manual pentru clasele│Pedagogică, București, │ │ │a X-a - a XlI-a licee indus- │1993 │ │ │triale │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Manualul inginerului elec- │Editura Tehnică, │Nicolau, E. │ │tronist, Măsurări electrice │București, 1979 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Măsurări electrice, │Editura Tehnică, │Wiener, U. │ │volumul I, II │București, 1969 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Probleme de electrotehnică │Editura Didactică și │Preda, M. și │ │și mașini electrice │Pedagogică, București, │Cristea, P. │ │ │1982 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Introducere în electronică │Ed. MATRIX ROM, București│Bistriceanu, │ │și aplicațiile ei │1996 │Eleodor │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Dispozitive și circuite │Ed. Didactică și │Dascălu, D. și │ │electronice │Pedagogică, București │colectiv │ │ │1982 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Electronică │Ed. Didactică și │Spânulescu, L și │ │ │Pedagogică, București │colectiv │ │ │1983 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Agenda radioelectronistului -│Editura tehnică, │Dragulanescu, │ │Ediția a IlI-a │București 1989 │Nicolae │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Aparate, echipamente și ins- │Ed. Didactică și │Stan, Alexandru │ │talații de electronică indus-│Pedagogică, București │Iulian și colec- │ │trială │1992 │tiv │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Aparate, echipamente și ins- │Ed. Didactică și │Rădoi, C-țin │ │talații de electronică profe-│Pedagogică, București │ │ │sională │1994 │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘

MĂSURĂRI SPECIALE IN TELECOMUNICAȚII I. Statutul disciplinei Disciplina Măsurări speciale în telecomunicații are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Telecomunicații din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea și localizarea unor deranjamente în liniile de telecomunicații. ♦ Identificarea unor soluții de eliminare a pierderilor le transmisiile de telecomunicații. ♦ Determinarea calității parametrilor de transmisie a semnalelor de telecomunicații. ♦ Utilizarea documentației tehnice care reglementează transmisiile în telecomunicații. ♦ Măsurarea parametrilor elementelor electrice de circuit. Efectuarea unor măsurători specifice transmisiei de putere a semnalelor de telecomunicații ♦ Analizarea semnalelor electrice cu ajutorul osciloscopului catodic. ♦ Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicații. ♦ Evaluarea performanțelor de transmisie a echipamentelor analogice de telecomunicații. ♦ Evaluarea performanțelor la transmisiile numerice și cu impulsuri. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Măsurarea rezistoarelor: - metoda voltmetrului și ampermetrului. - metode de punte. - megohmetre. 2. Măsurarea bobinelor: - inductanța bobinelor. - coeficientul de calitate. 3. Măsurarea condensatoarelor: - capacitatea condensatorului. - coeficientul de pierderi. 4. Măsurarea impedanțelor complexe: - modulul. - modulul și argumentul. 5. Osciloscopul catodic: - caracteristici și avantaje. - structura osciloscopului: tubul catodic; schema bloc; baze de timp. - regimuri de funcționare: sincronizarea bazei de timp; funcționarea declanșată; funcționarea liberă. - circuite auxiliare: linii de întârziere; sonde de măsură etc. - utilizări: osciloscopul monocanal; osciloscopul cu 2 canale; osciloscopul cu memorie. 6. Evaluarea parametrilor liniilor fizice de telecomunicații: - criterii de clasificare. - parametrii primari. - parametrii secundari. 7. Deranjamente la liniile fizice: - criterii de clasificare. - deranjamente de izolament. - deranjamente de întrerupere. - deranjamente de omogenități. 8. Prize de pământ: - clasificare, rol, realizare. - măsurarea rezistenței prizelor de pământ. 9. Măsurări în tehnica protecției contra electrocoroziunii: - depistarea electrocoroziunii. - metode de protecție pasivă. - metode de protecție activă. - ridicarea diagramei de potențial. - valori uzuale, norme și recomandări. 10. Nivele de transmisie: - nivele relative. - nivele absolute. - unități de măsură. 11. Generatoare de semnal: - clasificare, caracteristici. - generatoare de semnale sinusoidale. - scheme-bloc, funcționare. - generatoare modulate și speciale. - utilizare. 12. Indicatoare de nivel: - indicatoare de bandă largă.. - indicatoare selective. - indicatoare combinate. 13. Metode de măsurare a nivelurilor: - măsurarea în nivel. - măsurarea în terminal. - măsurarea zgomotelor electrice. - localizarea deranjamentelor în echipamente prin măsurarea nivelelor intermediare. - valori uzuale și recomandări. 14. Măsurarea caracteristicilor electrice ale diporților (cuadripolilor): - impedanțe specifice ale cuadripolului. - atenuarea proprie (pe imagini). - atenuarea de inserție. - câștigul (amplificarea) diporților activi. - adaptarea și simetria. 15. Măsurarea defazajelor: circuitul de defazare; utilizarea osciloscopului catodic. 16. Măsurarea distorsiunilor neliniare: - distorsiunea armonică, - ecarturi de armonici; - distorsiunea de intermodulație; metoda zgomotului alb. - măsurarea diafoniei: Paradiafonie, telediafonie. - atenuările de diafonie; ecarturile de diafonie. 17. Măsurarea frecvențelor: - precizia necesară la măsurare; - frecvențmetrul cu lamele; - frecvențmetrul numeric; - compararea frecvențelor cu osciloscopul catodic; - valori uzuale, norme și recomandări. 18. Măsurarea subansamblurilor specifice de telecomunicații: - subansambluri pasive. - subansambluri active. - subansambluri complexe. 19. Măsurarea căilor de telecomunicații: - banda de frecvențe efectiv transmisă de transmisie; - nivele și impedanțe nominale; - caracteristica de amplitudine; - diafonia liniară; - zgomote; - sincronizarea frecvențelor purtătoare; - valori uzuale, norme și recomandări. 20. Aparate numerice de măsură: - subansambluri funcționale. - aparate numerice prin compensare. - aparate numerice cu trecere intermediară prin frecvență. - aparate cu integrare. - utilizări. 21. Măsurări la sistemele cu modulație în cod a impulsurilor: - parametrii analogici. - rata erorilor. - diagrama ochiului. - zgomotul de cuantizare. - jitterul. 22. Măsurări în transmisiile de date: - transmisii sincrone și asincronice. - transmisii plesiosincrone. - modem-uri de date. - aparatul telefax. - distorsiuni în transmisia de date. - valori uzuale, norme și recomandări. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Introducere în electronică și│Ed. MATRIX ROM, București│Bistriceanu, │ │aplicațiile ei │1996 │Eleodor │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Dispozitive și circuite │Editura Didactică și │Dascălu, D. │ │electronice │Pedagogică, București, │ │ │ │1982 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Electronică │Editura Didactică și │Spânulescu, I. │ │ │Pedagogică, București, │ │ │ │1983 │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Agenda radioelectronistului │Editura tehnică, │Dragulanescu, │ │ │București 1989 │Nicolae │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Telecomunicații │Editura Teora București │Rădulescu, │ │ │1998 │Tatiana │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Inițiere în telefonia │Editura Tehnică │Vasilescu, A. │ │digitală │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Aplicații în domeniul trans- │ │Până, Liviu │ │misiunilor de date pe linii │ │ │ │locale la debite binare până │ │ │ │la 144 bit/s │ │ │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Tehnica moderna a comunică- │1982 │Niculae, Necula │ │țiilor │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘

MATERII PRIME PENTRU INDUSTRIA DE PIELĂRIE I. Statutul disciplinei Disciplina Materii prime pentru industria de pielărie are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea Pielărie din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat: ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea materiilor prime pentru confecțiile din piele și înlocuitori și a elementelor structurale ale pielii. ♦ Identificarea sortimentelor de înlocuitori de piele. ♦ Selectarea operațiilor de transformare a pielii crude în piele finită în funcție de destinație. ♦ Selectarea sortimentelor adecvate de piei finite în vederea obținerii unor produse specifice. ♦ Determinarea proprietăților pieilor finite. ♦ Utilizarea materialelor auxiliare în funcție de tipul de produs. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor): 1. Clasificarea materiilor prime: - Clasificarea pieilor finite după: ● proveniență; ● modul de prelucrare și finisare; ● destinație; - Clasificarea înlocuitorilor de piele. 2. Pielea crudă: - Structura histologică a pielii crude; - Topografia și zonificarea pielii; 3. Prelucrarea pieilor crude: - Conservarea și depozitarea pieilor crude: ● metode de conservare; ● defecte provenite de la pieile crude; ● defectele pieilor finite: clasificare, exemple. - Pregătirea pieilor pentru tăbăcire și argăsire: ● definirea pielii gelatină; influența calității pielii gelatină asupra calității pielii finite. - Tăbăcirea pieilor: ● tabăcirea minerală: materiale utilizate, proprietățile pielii tăbăcite mineral; ● tabăcirea vegetală: materiale utilizate, proprietățile pielii tăbăcite vegetal. - Finisarea pieilor finite: ● finisare față naturală: netedă sau presată; ● finisare față corectată: netedă sau presată. 4. Caracteristicile pieilor finite: - Caracteristici fizice: ● aria pieilor: definiție, unități de măsură; ● grosimea pieilor: definiție, unități de măsură, micrometru; ● masa pieilor: definiție, unități de măsură ● densitatea pieilor: definiție, unități de măsură; ● caracteristici de transfer: absorbția la apa a pieilor finite, permeabilitatea la aer și vapori de apa a pieilor finite, permeabilitatea la apa a pieilor finite, conductibilitatea termică a pieilor finite: definiții. - Caracteristici mecanice: ● comportarea la solicitări mecanice: dinamometru, unități de măsură, relație de calcul pentru alungirea relativă, diagrama de deformare a materialelor elastoplastice; ● alungirea relativă la sarcina de l dan/mm2; ● alungirea relativă la crăparea feței; ● alungirea relativă la rupere; ● rezistența la rupere: definiție, relație de calcul, unități de măsură; ● rezistența la sfâșiere: definiție, relație de calcul, unități de măsură; ● rezistența la cusătură: definiție, relație de calcul, unități de măsură; ● rezistența la uzură prin frecare; ● rezistența la flexiune: definiție; ● rigiditatea și flexibilitatea; ● rezistența vopsirii: definiție. 5. Sortimente de piei finite: - Piei pentru încălțăminte: ● piei pentru fețe de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; ● piei pentru piese rigide ale încălțămintei: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; ● piei pentru căptușeli de încălțăminte: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație. - Piei pentru marochinărie: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; - Piei pentru mănuși: proveniență, mod de prelucrare; - Piei pentru îmbrăcăminte: proveniență, caracteristici; - Piei pentru articole tehnice și harnașamente: enumerare, proveniență, caracteristici, destinație; 6. Înlocuitori de piele: - Înlocuitori rigizi: ● înlocuitori de tip cauciuc pentru talpă și tocuri: sortimente, caracteristici, destinație; ● produse din mase plastice: sortimente, caracteristici, destinație; ● înlocuitori pe bază de materiale fibroase: sortimente, caracteristici, destinație. - Înlocuitori flexibili: ● înlocuitori pe suport: sortimente, caracteristici, destinație; ● înlocuitori fără suport: sortimente, caracteristici, destinație. 7. Materiale auxiliare. - Materiale textile: ● ațe folosite pentru confecții din piele; ● țesături pentru confecții din piele; ● tricoturi pentru confecții din piele; ● alte materiale textile. - Materiale metalice: destinație, tipuri de materiale metalice; - Materiale lemnoase: tipuri de materiale lemnoase, destinație. - Materiale chimice. ● adezivi: destinație, tipuri de adezivi; ● agenți de spălare: destinație, tipuri de agenți de spălare ● materiale pentru finisare și impregnare: destinație, tipuri de materiale pentru finisare și impregnare. BIBLIOGRAFIE ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │

TITLUL │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Materii prime și materiale │Editura Didactică și │Ieacobeanu, E., │ │folosite în industria ușoară-│Pedagogică, R.A. │Cociu V. │ │Manual pentru clasa a IX- a, │- București, 1982 │ │ │licee industriale cu profil │ │ │ │de industrie ușoară │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘

MATERII PRIME TEXTILE I. Statutul disciplinei Disciplina Materii prime textile are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea textile din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul mecanică, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate. ♦ Identificarea fibrelor după structură și proprietăți. ♦ Precizarea domeniilor de utilizare a fibrelor după proprietăți. ♦ Caracterizarea firelor în funcție de proprietăți. ♦ Stabilirea destinației diferitelor tipuri de fire, țesături și tricoturi. ♦ Alegerea materialelor auxiliare în funcție de proprietățile specifice și de cerințele produsului. ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competentelor) FIBRE TEXTILE: 1. Clasificarea fibrelor textile după natura lor. 2. Proprietăți generale ale fibrelor textile: - Proprietăți fizice: ● masa specifică; ● culoarea; ● luciul; ● lungimea; ● densitatea de lungime: definiție, indici de finețe, relații de transformare, calcule; ● higroscopicitatea: definiție, tipuri de umidități, masa comercială, calcule; ● comportarea fibrelor la căldură: comportarea la temperatură, la călcare și la ardere; ● alte proprietăți fizice ale fibrelor: ondulațiile, neșifonabilitatea, încărcarea electrostatică, stabilitatea față de lumină și microorganisme. - Proprietăți mecanice: ● rezistența la rupere: forța de rupere, lungimea de rupere, tenacitatea, calcule; ● alungirea la rupere: alungirea absolută și relativă, gradul de elasticitate; ● comportarea fibrelor la frecare, fenomenul pilling. Proprietăți chimice: ● comportarea în mediu acid a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; ● comportarea în mediu bazic a fibrelor celulozice, proteice și sintetice; ● comportarea la substanțe oxidante a fibrelor naturale și sintetice. 3. Fibre naturale vegetale (bumbac, în, cânepă): obținere, proprietăți, întrebuințări. - Fibra de bumbac: obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări; - Fibrele liberiene (inul și cânepa): obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări. 4. Fibre naturale animale (lână, paruri, mătase): obținere, proprietăți, întrebuințări. - Fibra de lână: obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări; - Fibra de mătase naturală: obținere, structură, aspect la microscop, proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări. 5. Fibre chimice (fibre din polimeri naturali-celulozice și fibre din polimeri sintetici): obținere, proprietăți întrebuințări. - Noțiuni generale de obținere a fibrelor chimice; - Fibre chimice artificiale (viscoza, celofibra, acetat): proprietăți fizico-mecanice, întrebuințări; - Fibre sintetice (poliamida, poliesterul, poliacrilonitril): proprietăți fizico - mecanice, întrebuințări. FIRE TEXTILE: 6. Definirea și clasificarea firelor(după natura fibrelor componente și după torsiune). 7. Proprietățile firelor: - Densitatea de lungime, calcule; - Torsiunea; - Rezistența și alungirea la rupere. ȚESĂTURI ȘI TRICOTURI 8. Definiția și clasificarea țesăturilor (după natura firelor, destinație, procese de finisare). 9. Definiția și clasificarea tricoturilor (după natura firelor, destinație, structură, forma în care sunt produse de mașină). 10. Proprietățile țesăturilor și tricoturilor: - Stabilitatea dimensională; - Rezistență; - Comportare la frecare; - Permeabilitate la aer și căldură. MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE ÎN INDUSTRIA TEXTILĂ 11. Materiale textile: căptușeli, întărituri, furnituri, ață de cusut, accesorii. - Căptușeli: proprietăți, roluri în cadrul produsului, tipuri de căptușeli; - Întărituri: proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de întărituri; - Furnituri (ața de cusut, bandă pentru confecții, vatelină): proprietăți, rolul în cadrul produsului, tipuri de furnituri. 12. Alte materiale auxiliare (nasturi, fermoare, catarame, accesorii, capse, copci): roluri în cadrul produsului. BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C, nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu - filieră tehnologică, aria curricularâ "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │

DISCIPLINA │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Materii prime textile Filiera│Economică Preuniversi- │Virginia │ │tehnologică Profil: Tehnic │tăria, 2001 │Meticaru, │ │Clasa a Xl-a │ │Daniela Giurgiu │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘

ORGANE DE MAȘINI ȘI MECANISME I. Statutul disciplinei Disciplina Organe de mașini și mecanisme are, în cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul școlar 2003 - 2004, statutul de disciplină opțională, putând fi aleasă la proba "E", filiera tehnologică, la specializarea mecanică din cadrul profilului Tehnic. Pentru profilul Tehnic, absolventul are posibilitatea de a opta pentru una din cele două discipline reprezentative ale profilului, în conformitate cu specializarea urmată. II. Competențe de evaluat ♦ Folosirea terminologiei de specialitate, ♦ Utilizarea conceptelor fizice în domeniul mecanicii tehnice. ♦ Identificarea diferitelor tipuri de solicitări mecanice. ♦ Identificarea tipurilor de organe de mașini ♦ Identificarea principalelor mecanisme în diferite tipuri de sisteme tehnice mecanice ♦ Descrierea principiilor care stau la baza calculelor de rezistență ♦ Descrierea tipurilor de organe de mașini ♦ Efectuarea de calcule specifice diferitelor solicitări mecanice ♦ Explicarea structurii principalelor sistemelor tehnice din mecanică ♦ Alegerea organelor de mașini adecvate diferitelor sisteme tehnice ♦ Verificarea prin calcul a comportamentului organelor de mașină la diferite solicitări ♦ Aplicarea cunoștințelor dobândite pe parcursul formării în situații, contexte noi. III. Conținuturi (în vederea explicitării / detalierii competențelor) 1. Elemente de statică: - Legăturile solidului rigid. Reazeme și reacțiuni. Calculul reacțiunilor. - Caracteristici geometrice ale secțiunilor plane (arie, moment static, moment de inerție, modul de rezistență). 2. Calcule de rezistență - Solicitări compuse: definire, tipuri, exemplificări (cu același tip de tensiune și cu tensiuni de tip diferit). - Principiile calculului de rezistență (coeficienți de siguranță; rezistență admisibilă; concentratori de tensiune). - Calculul de verificare, dimensionare, sarcină capabilă și deformații pentru (întindere compresiune; forfecare; încovoiere; torsiune). 3. Organe de mașini și mecanisme: - Structura sistemelor tehnice: ● definirea conceptelor specifice: sistem tehnic, mașină, mecanism, organ de mașină; ● clasificarea și rolul organelor de mașini. - Asamblări și organe de asamblare: ● tipuri, prezentare generală; ● asamblări nedemontabile (nituite, sudate, lipite); ● asamblări demontabile (cu filet, cu pene, canelate, presate); ● asamblări elastice. - Organele mișcării de rotație: ● categorii de organe ale mișcării de rotație; ● osii și arbori; fusuri și pivoți: rol funcțional, tipuri, materiale, elemente constructive, calcule de rezistență; ● lagăre: rol funcțional, tipuri, condiții impuse, specific, construcție, materiale pentru: lagăre de alunecare; rulmenți: tipuri, simbolizare și alegere. ● cuplaje: clasificare, rol funcțional, condiții impuse; construcție, materiale pentru: cuplaje permanente (cu flanșe, cu bolțuri); cuplaje intermitente (ambreiaj cu discuri de fricțiune). - Mecanisme și organe pentru transmiterea mișcării de rotație: ● rol, tipuri, condiții impuse; ● principiul de funcționare, construcție, avantaje, dezavantaje, materiale, calculul turației și raportul de transmitere pentru: ● transmisii prin cablu; ● transmisii prin lanț; ● transmisii prin roti de fricțiune; ● transmisii prin roti dințate. ● mecanisme variatoare de turație (cu curea, cu roti baladoare); principiu de funcționare. 4. Mecanisme pentru transformarea mișcării: - Mecanisme de transformare a mișcării de rotație în mișcarea rectilinie continua: șurub-piuliță, pinion-cremaliera; - Mecanisme de transformare a mișcării de rotație în mișcarea rectilinie alternativă: bielă-manivelă, mecanism cu culisă; - Mecanism de transformare a mișcării de rotație continuă în mișcare de rotație intermitentă: mecanism cu clichet, mecanism cu cruce de Malta. BIBLIOGRAFIE Manualele școlare, aprobate prin O.M.E.C. nr.4144/18.07.2001, pentru clasa a Xl-a liceu - filieră tehnologică, aria curricularâ "Tehnologii", profilul Tehnic: ┌─────────────────────────────┬─────────────────────────┬─────────────────┐ │

DISCIPLINA │

EDITURA │

AUTORI │ ├─────────────────────────────┼─────────────────────────┼─────────────────┤ │Organe de mașini și │Sigma, 2002 │Ruxandra Noia │ │mecanisme Clasa a Xl-a │ │Liliana Țenescu │ │ │ │ │ └─────────────────────────────┴─────────────────────────┴─────────────────┘

HOTĂRÂRE nr. 353 din 18 martie 2004

HOTĂRÂRE nr. 353 din 18 martie 2004 pentru aprobarea amendamentului convenit prin scrisoarea semnată la Luxemburg la 5 mai 2003 și la București la 23 mai 2003 între Guvernul României, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Administrația Națională a Drumurilor...

GUVERNUL

HOTĂRÂRE nr. 398 din 23 martie 2004

HOTĂRÂRE nr. 398 din 23 martie 2004 privind aprobarea finanțării unor cheltuieli aferente marcării desfășurării în România a reuniunii festive a Consiliului Nord Atlantic de la Bruxelles, la care se celebrează primirea în NATO a celor șapte noi membri

GUVERNUL

HOTĂRÂRE nr. 376 din 18 martie 2004

HOTĂRÂRE nr. 376 din 18 martie 2004 privind transmiterea unei părți dintr-un imobil, proprietate publică a statului, din administrarea Direcției Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a Județului Covasna în administrarea Direcției pentru Agricultură și Dez...

GUVERNUL

DECIZIE nr. 386 din 22 martie 2004

DECIZIE nr. 386 din 22 martie 2004 privind abrogarea Deciziei președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 51/2001 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind regimul eliberării documentelor

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

DECIZIE nr. 387 din 22 martie 2004

DECIZIE nr. 387 din 22 martie 2004 privind aprobarea Regulamentului pentru acordarea licenței provizorii în sectorul gazelor naturale

AUTORITATEA NAȚIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

REGULAMENT din 26 martie 2004

REGULAMENT din 22 martie 2004 pentru acordarea licenței provizorii în sectorul gazelor naturale

AUTORITATEA NAT. DE REG. IN DOM. GAZ. NATURALE

REGULAMENT din 26 martie 2004

REGULAMENT - CADRU din 18 martie 2004 pentru funcționarea pieței

GUVERNUL

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI - Ultimele acte emise

ANEXĂ din 31 august 2010

privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat - 2011

METODOLOGIE din 31 august 2010

de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat - 2011*)

ORDIN nr. 6058 din 27 noiembrie 2008

pentru abrogarea Ordinului ministrului educației naționale nr. 5.036/1999 privind aprobarea Regulamentului de organ...

ORDIN nr. 5913 din 13 noiembrie 2008

pentru aprobarea Metodologiei privind regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar

METODOLOGIE din 14 ianuarie 2009

privind regimul manualelor școlare în învățământul preuniversitar

Vezi toate actele emise

Ultimele acte publicate

ORDIN nr. 1611 din 28 octombrie 2026

privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Centrul Național de Învățământ...

ORDIN nr. 1497 din 30 octombrie 2026

privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Centrul Național de Învățământ...

ORDIN nr. 1762 din 23 octombrie 2026

privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Societatea Centrul Național de Învățământ...

ORDIN nr. 30 din 29 octombrie 2026

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor subofițeri din Serviciul de Protecție și Pază

ORDIN nr. 29 din 29 octombrie 2026

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofițeri din Serviciul de Protecție și Pază

Vezi secțiunea Monitorul Oficial

ORDIN nr. 4786/2003

Alte acte din Monitorul Oficial din data de 26 martie 2004

HOTĂRÂRE nr. 353 din 18 martie 2004

HOTĂRÂRE nr. 398 din 23 martie 2004

HOTĂRÂRE nr. 376 din 18 martie 2004

DECIZIE nr. 386 din 22 martie 2004

DECIZIE nr. 387 din 22 martie 2004

REGULAMENT din 26 martie 2004

REGULAMENT din 26 martie 2004