ANEXĂ nr. 0/2007

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

1.1. DEFINIȚIE: Specialitatea de Alergologie și Imunologie Clinică se ocupă cu studiul bolilor alergice, a boli- lor și sindroamelor disimunitare, care includ tulburări de imunoreglare și imunodeficiențe. Alergologia se ocupă cu depistarea și diagnosticarea, profilaxia și tratamentul (medicamentos și/sau imunoterapie), asistența medicală și recuperarea pacienților cu boli alergice (afecțiuni de hiper- sensibilitate inițiate prin mecanisme imunologice).

Imunologia clinică se ocupă cu disfuncțiile sistemului imunitar, precum și cu aspectele imuno- logice ale afecțiunilor în care este implicat sistemul imunitar. Asistența de imunologie clinică se reali- zează de obicei în cadrul asistenței medicale multidisciplinare, și include, după caz, tratamente imuno- logice pentru pacienții cu boli și sindroame disimunitare prin mijloace nechirurgicale și neradioterapeutice. 1.2. DURATA: 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, în afara cărora sunt prevăzute și 40-50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite de formare uni- versitară (CFU), astfel 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind de- dicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, fă- cută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregatire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.3.1. Etapa inițială de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, pre- zentarea la spital și clinica repartizată, fixarea planului de activitate (2 săptămâni) 1.3.2. Etapa de stagii (vezi anexa finală)  Primii 2 ani:

stagiu de dobândire a abilităților generale în specialitate,

stagii de medicină internă și specialități medicale, pediatrie, medicina muncii: - Alergologie și imunologie clinică (inițiere în specialitate) - 6 luni - Medicină internă - 9 luni - Gastroenterologie - 3 luni - Terapie intensivă - 1 lună - Pediatrie generală (3 luni) și neonatologie (1 lună) - 4 luni - Medicina muncii - 1 lună  Ultimii 3 ani:

imunologie laborator, discipline complementare și desăvârșire în specialitate: - Imunologie fundamentală (curs și laborator) - 3 luni - Bioetică - 2 săpt. - Dermatologie - 2½ luni - Pneumologie - 2 luni - O.R.L. - 1 lună - Oftalmologie - 1 lună - Boli infecțioase - 2 luni - Reumatologie - 6 luni - Alergologie și imunologie clinică (curs, stagiu clinic, laborator) - 18 luni 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1. ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)

1. Epidemiologia bolilor alergice

2. Genetica bolilor alergice

3. Factorii de risc ai bolilor alergice

4. Atopia; evoluția naturală a bolilor atopice și alergice

5. Inflamația alergică; celule, mediatori, molecule de adeziune implicate în alergie

6. Alergia ca boală sistemică

7. Anticorpii IgE

8. Receptorii pentru IgE

9. Alergenele - nomenclatură, clasificare

10. Alergenele - structură, proprietăți fizico-chimice, biologice

11. Sursele alergenelor

12. Factorii care influențează alergenicitatea

13. Reactivitatea încrucișată a alergenelor / cross-reactivitatea

14. Identificarea și cuantificarea alergenelor

15. Polenurile ca aeroalergene

16. Acarienii ca aeroalergene

17. Mucegaiurile ca aeroalergene

18. Epiteliile de animale și gândacii de bucătărie ca aeroalergene

19. Alergene din veninuri și salivă de insecte

20. Trofalergene și alți agenți de hipersensibilitate din alimente

21. Alergene de contact

22. Alergene medicamentoase

23. Alergene ocupaționale

24. Extracte alergenice pentru diagnostic și terapie

25. Nomenclatura bolilor alergice (istoric, actualități)

26. Metode de diagnostic in vivo în alergologie

27. Metode de diagnostic in vitro în alergologie

28. Rinite alergice intermitente și persistente

29. Rinosinuzite alergice

30. Polipoza nazală

31. Astmul alergic la adult

32. Astmul alergic la copil

33. Astmul alergic la categorii speciale de pacienți (gravide, vârstnici, sportivi etc)

34. Astmul cu hipersensibilitate la aspirină / antiinflamatoare nesteroidiene

35. Astmul cu hipersensibilitate la sulfiți

36. Astmul de efort

37. Astmul alergic ocupațional

38. Sindromul rinită alergică și astm coexistent

39. Aspergiloza bronhopulmonară alergică

40. Sindromul Churg-Strauss

41. Sindromul Löffler

42. Pneumonia eozinofilică acută și cronică

43. Sindromul eozinofilie-mialgie și sindromul hipereozinofilic idiopatic

44. Eozinofiliile

45. Pneumonii de hipersensibilizare (alveolite alergice extrinseci)

46. Fibroza chistică

47. Dischinezia ciliară primară

48. Boala pulmonară obstructivă cronică

49. Sarcoidoza

50. Sindromul de tuse cronică

51. Conjunctivite alergice intermitente și persistente

52. Keratoconjunctivita vernală

53. Keratoconjunctivita atopică

54. Conjunctivita giganto-papilară

55. Blefaroconjunctivita alergică de contact

56. Keratoconjunctivita sicca

57. Urticaria acută

58. Urticaria cronică, urticaria cronică autoimună

59. Vasculite urticariene

60. Urticaria pigmentară

61. Mastocitoza sistemică

62. Boala serului și sindroame de tip boala serului

63. Eritemul polimorf

64. Eritemul nodos

65. Urticaria dermografică

66. Urticaria tardivă la presiune

67. Urticaria solară și fotosensibilitatea din lupus și porfirii

68. Urticaria la frig și patologia prin crioproteine serice

69. Crioglobulinemii

70. Tipuri speciale de urticarie (urticaria colinergică, aquagenică și de contact)

71. Sindroame urticariene rare

72. Urticaria din boli autoimune sistemice

73. Urticaria din parazitoze

74. Angioedemul ereditar prin deficit de C1-INH

75. Angioedemul nonhistaminergic dobândit, fără urticarie

76. Angioedemul histaminergic dobândit, fără urticarie

77. Eczema atopică, sindromul dermatită/eczemă atopică

78. Dermatite / eczeme - nomenclatură, clasificare, diagnostic diferențial

79. Dermatita de contact alergică și iritativă

80. Dermatita de contact alergică la metale

81. Dermatita de contact alergică la adezivi, rășini și aditivi din cauciuc

82. Dermatita de contact alergică la medicamente

83. Dermatita de contact alergică indusă de plante

84. Alergocosmetologie

85. Dermatita de contact alergică ocupațională

86. Dermatita de contact fotoalergică și fototoxică

87. Reacții adverse medicamentoase - noțiuni de farmacovigilență

88. Alergii medicamentoase mediate IgE

89. Alergii medicamentoase non-IgE-mediate

90. Reacții adverse medicamentoase prin alte mecanisme de hipersensibilitate

91. Particularități ale reacțiilor adverse medicamentoase la nivel cutanat

92. Particularități ale reacțiilor adverse medicamentoase la nivel pulmonar

93. Alergia alimentară IgE- mediată și non-IgE- mediată

94. Sindromul de alergie orală

95. Boli gastrointestinale eozinofilice

96. Boala celiacă și sindromul Heiner

97. Reacții de hipersensibilitate la aditivi alimentari

98. Intoleranțe alimentare cu mecanisme biochimice

99. Alergia la alimente modificate genetic

100. Anafilaxia alergică mediată IgE

101. Anafilaxia alergică non-IgE-mediată

102. Anafilaxia nonalergică

103. Anafilaxia asociată cu factori fizici și anafilaxia idiopatică

104. Reacții de hipersensibilitate la înțepături de insecte (venin)

105. Reacții de hipersensibilitate la mușcături de insecte

106. Alergia la latex

107. Alergia la lichid seminal

108. Reacții de hipersensibilitate la anestezice și miorelaxante

109. Reacții de hipersensibilitate la plasmă și substituenți plasmatici

110. Reacții de hipersensibilitate la antiinflamatoare nesteroidiene și analgezice

111. Reacții de hipersensibilitate la substanțe de contrast iodate

112. Reacții de hipersensibilitate la antihipertensive

113. Reacții de hipersensibilitate la agenți fibrinolitici, anticoagulante și hemostatice

114. Reacții de hipersensibilitate asociate dializei

115. Reacții de hipersensibilitate la antibiotice

116. Reacții de hipersensibilitate la anticonvulsivante și medicamente de uz psihiatric

117. Reacții de hipersensibilitate la antidiabetice

118. Diete la pacientul alergic și cu reacții de hipersensibilitate

119. Profilaxia bolilor alergice și atopice

120. Măsuri de profilaxie a expunerii la alergene

121. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată injectabil

122. Imunoterapia specifică cu extracte alergenice administrată sublingual sau nazal

123. Imunoterapia anti-IgE

124. Bazele farmacologice ale acțiunii medicamentelor antialergice și antiinflamatoare

125. Profilul de siguranță al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare

126. Profilul farmacoeconomic al medicamentelor antialergice și antiinflamatoare

127. Tratamentul urgențelor alergologice

128. Antihistaminicele H 1 de uz sistemic în alergologie

129. Antihistaminicele H 1 de uz topic în alergologie

130. Antihistaminicele H 2 și cele cu acțiune pe receptorii H 3 și H 4 în alergologie

131. Antileucotrienele

132. Glucocorticosteroizii inhalatori

133. Glucocorticosteroizii intranazali

134. Dermatocorticoizii

135. Antidegranulantele mastocitare

136. Bronhodilatatoarele

137. Dispozitive de administrare inhalatorie a medicamentelor

138. Dispozitive de administrare intranazală a medicamentelor

139. Epidemiologia imunodeficiențelor

140. Imunodeficiențele primare prin deficit imun umoral sau limfocitar B

141. Imunodeficiențele primare prin deficit imun celular sau limfocitar T

142. Imunodeficiențele primare prin deficit imun combinat sau limfocitar T și B

143. Imunodeficiențele primare cu hiper-IgE

144. Imunodeficiențele primare prin deficite ale funcției celulelor fagocitare

145. Imunodeficiențele primare prin deficite ale componentelor sistemului complement

146. Imunodeficiențe secundare malnutriției și de cauză iatrogenă

147. Imunodeficiențe secundare unor boli infecțioase și maligne

148. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunopatologie

149. Sindromul de imunodeficiență dobândită - imunodiagnostic, imunoterapie

150. Afecțiunile autoimune de organ și sistemice - imunopatologie, diagnostic, imunoterapie:

151. Tiroidita autoimună, boala Graves

152. Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune

153. Afecțiuni dermatologice buloase cu mecanism autoimun

154. Uveite cu mecanism autoimun și mediate celular

155. Miastenia gravis și sindromul miastenic Lambert-Eaton

156. Scleroza multiplă, sindromul Guillain-Barré și alte afecțiuni demielinizante

157. Boala Crohn și colita ulceroasă

158. Miocardite, cardiomiopatii, pericardite cu mecanism imun, sindromul Dressler

159. Hepatita autoimună

160. Ciroza biliară primitivă, colangita sclerozantă - imunopatologie, imunomodulare

161. Glomerulonefrite cu mecanism autoimun și prin complexe imune

162. Sindromul Goodpasture

163. Hemopatii autoimune

164. Lupusul eritematos sistemic

165. Artrita reumatoidă

166. Spondilartropatii

167. Sindromul Sjögren

168. Polimiozita și dermatiomiozita

169. Scleroza sistemică

170. Boala mixtă a țesutului conjunctiv

171. Vasculite sistemice - clasificare imunopatologică și caracteristici clinico-morfologice

172. Granulomatoza Wegener

173. Poliangeita microscopică

174. Poliarterita nodoasă

175. Purpura Henoch-Schönlein

176. Vasculita crioglobulinemică

177. Transplantarea, tipuri de grefe

178. Recunoașterea aloantigenelor

179. Imunocompatibilitatea

180. Mecanisme imunologice ale rejetului grefelor

181. Tipuri de rejet de grefă

182. Teste de histocompatibilitate

183. Teste de citotoxicitate

184. Mecanismele imunomodulării

185. Glucocorticosteroizii sistemici

186. Inhibitori de calcineurină

187. Sirolimus/rapamicina și micofenolatul mofetil

188. Imunosupresive citotoxice

189. Anticorpi monoclonali și policlonali în imunoterapie

190. Terapia genică, antisens și cu celule stem (principii)

191. Markeri imunologici tumorali și imunopatologia cancerului

192. Gamapatii monoclonale - imunopatologie, imunodiagnostic, principii de terapie

193. Imunoterapia în cancer (principii)

194. Perturbări imunologice ale sistemului reproductiv

195. Interrelații psiho-neuro-endocrino-imunologice

196. Terapia de substituție în imunodeficiențele primare

197. Citokine, inibitori ai secreției citokinelor în imunoterapie

198. Receptori de citokine și antagoniști lor în imunoterapie

199. Imunizarea activă și pasivă (principii)

200. Metode imunosupresive (plasmafereză, imunoadsorbție, citofereză) 1.4.1.2. Baremul activităților practice în clinică de alergologie și imunologie clinică și laborator de imunologie - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1. Teste cutanate alergologice prick la alergene de mediu: 1000

2. Teste cutanate alergologice prick la alergene alimentare: 1000

3. Teste cutanate intradermice (medicamente, veninuri, ser autolog): 1000

4. Teste cutanate alergologice patch: 1000

5. Teste cutanate alergologice prick sau patch la medicamente: 500

6. Teste gravitaționale și volumetrice de determinare a expunerii la polenuri: 2

7. Teste morfologice de identificare a polenurilor și plantelor polenizatoare: 100

8. Teste morfologice de identificare a acarienilor: 20

9. Teste morfologice de identificare a mucegaiurilor: 50

10. Teste imunochimice pentru determinarea expunerii la aeroalergene: 5

11. Determinare PEF prin peak flow-metrie: 500

12. Probe funcționale ventilatorii (spirometrie): 500

13. Probe funcționale ventilatorii post-bronhodilatator: 500

14. Teste de provocare nazală/conjunctivală cu alergene: 20

15. Teste de provocare alimentară: 100

16. Teste de provocare medicamentoasă: 500

17. Teste de provocare cu agenți fizici: 500

18. Teste de provocare la efort: 100

19. Teste la alergene ocupaționale: 100

20. Imunoterapie specifică cu extracte alergenice standardizate: 200

21. Utilizarea trusei de urgență în alergologie: 200

22. Determinarea IgE totale serice prin metode imunocromatografice: 100

23. Determinarea IgE totale serice prin nefelometrie sau alte metode cantitative: 500

24. Determinarea IgE specifice serice prin metode semicantitative: 100

25. Determinarea IgE specifice serice prin metode cantitative: 50

26. Determinare anticorpi IgG serici antigen-specifici: 10

27. Determinarea componentelor sistemului complement: 500

28. Determinarea C1-INH: 100

29. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare umorale: 200

30. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare celulare: 200

31. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențe primare ale celulelor fagocitare: 200

32. Teste de laborator screening pentru imunodeficiențele dobândite: 300

33. Teste de laborator avansate / de cercetare pentru investigarea imunodeficiențelor: 50

34. Teste de laborator pentru determinarea autoanticorpilor: 300

35. Teste de laborator pentru determinarea complexelor imune circulante: 100

36. Teste de laborator pentru determinarea crioproteinelor: 300

37. Teste imunologice de screening pentru transplantare: 50

38. Teste imunologice de avansate pentru transplantare: 5

39. Determinări imunologice de markeri serologici tumorali: 300

40. Determinări imunologice de markeri serologici virali: 300

41. Determinări imunologice de markeri serologici bacterieni: 300

42. Determinări imunologice de markeri serologici parazitari: 200

43. Electroforeza proteinelor serice și imunoelectroforeza: 100

44. Deteminări de subseturilor celule imune: 50

45. Deteminări de mediatori celulari, markeri serici de inflamație: 100

46. Determinarea de mediatori umorali în produse biologice (altele decât serul) la pacienți cu patologie imuno-alergică: 10

47. Hemoleucograme la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1000

48. Investigații biochimice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1000

49. Exudate faringiene și nazale, analiza sputei: 500

50. Uroculturi la pacienți cu patologie imuno-alergică: 500

51. Coproculturi, examene coproparazitologice: 500

52. Teste imunologice ale sistemului reproductiv: 100

53. Explorări imagistice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 1000

54. Examene citologice în produse biologice la pacienți cu patologie imuno-alergică: 100

55. Examene anatomopatologice și imunohistochimice în patologia imuno-alergică: 200 1.4.2. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (160 ore)

1. Bronșita acută și cronică, emfizemul pulmonar

2. Bronhopneumopatia obstructivă cronică

3. Pneumoniile

4. Abcesul pulmonar

5. Fibrozele pulmonare

6. Cancerul bronhopulmonar

7. Sindromul de compresie mediastinală

8. Pleureziile

9. Valvulopatii

10. Endocardite infecțioase

11. Tulburările de ritm și de conducere

12. Pericarditele

13. Miocarditele și cardiomiopatiile

14. Boala cardiacă ischemică

15. Sincopa

16. Șocul cardiogen

17. Bolile arterelor periferice

18. Bolile venelor

19. Edemul pulmonar acut cardiogen și necardiogen

20. Cordul pulmonar cronic

21. Insuficiența cardiacă congestivă

22. Tromboembolismul pulmonar

23. Hipertensiunea arterială

24. Glomerulonefritele

25. Sindromul nefrotic

26. Nefropatii interstițiale

27. Insuficiența renală acută

28. Insuficiența renală cronică

29. Transplantul renal și hemodializa

30. Sindroame de malabsorbție

31. Anemiile

32. Leucemiile acute

33. Sindroamele mielodisplazice

34. Sindroamele mieloproliferative cronice

35. Sindroamele limfoproliferative cronice

36. Gamapatii monoclonale

37. Sindroamele hemoragipare

38. Sindroamele trombotice

39. Diabetul zaharat

40. Hemocromatoza 1.4.2.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1. Interpretări ECG: 200

2. Examene radiologice: 200

3. Explorări funcționale respiratorii: 90

4. Electrocardiograme (tehnică, interpretare): 100

5. Examinări ultrasonografice (interpretare): 50

6. Oscilometrii (efectuare, interpretare): 10

7. Interpretări de buletine de analize hematologice (sânge periferic, măduvă osoasă): 200

8. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice: 200

9. Puncții venoase la adult: 20 1.4.3. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Boala de reflux gastroesofagian

2. Gastritele acute și cronice

3. Ulcerul gastric și duodenal

4. Tumorile benigne și maligne ale tractului gastrointestinal

5. Sindromul de malabsorbție

6. Enteropatia glutenică

7. Parazitozele intestinale

8. Boala Crohn

9. Rectocolita hemoragică

10. Intestinul iritabil

11. Pancreatitele acute și cronice

12. Sindromul icteric

13. Colecistitele și litiaza biliară

14. Hepatitele cronice postvirale

15. Hepatita autoimună

16. Hepatite medicamentoase și autoimune

17. Patologia hepatică indusă de alcool

18. Cirozele hepatice

19. Tumorile benigne și maligne ale ficatului și căilor biliare, chistul hidatic hepatic

20. Afecțiuni hepatice cu determinare genetică 1.4.3.2. Baremul activităților practice (interpretare)

1. Examene radiologice ale tubului digestiv: 60

2. Endoscopii digestive: 30

3. Ecografii abdominale: 30

4. Paracenteza: 30

5. Puncție biopsie hepatică: 10

6. Investigații funcționale în gastroenterologie: 30 1.4.4. STAGIUL DE TERAPIE INTENSIVĂ 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Resuscitarea cardiopulmonară

2. Tehnici de menținere a permeabilității căilor aerifere: intubația traheală, traheotomia

3. Oxigenoterapia

4. Tehnicile de suport ventilator

5. Defibrilarea electrică și cardioversia

6. Echilibrul acido-bazic, tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

7. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu reacții sistemice severe de hipersensibilitate, inclusiv anafilaxia severă și exacerbările severe ale astmului

8. Asistența în urgență și terapie intensivă a pacienților cu angioedem cu localizare de gravitate

9. Anestezia la bolnavii astmatici

10. Anestezia la pacienții cu antecedente de reacții de hipersensibilitate la medicamente 1.4.4.2. Baremul activităților practice

1. Intubația orotraheală și nazotraheală - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10.

2. Resuscitarea cardiopulmonară - asistare / efectuare (inclusiv pe manechin): 10

3. Defibrilare, cardioversie - asistare / efectuare: 5

4. Instalarea de linii venoase periferice/centrale - asistare și efectuare: 10

5. Cricotirotomie, cateterizare transtraheala, minitraheostomie percutană: tehnică, asistare, în condiții de necesitate.

6. Oxigenoterapie, monitorizare puls-oximetrie: 10 1.4.5. STAGIUL DE PEDIATRIE 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (70 ore)

1. Alimentația sugarului și copilului mic

2. Alimentația copilului sănătos și alergic

3. Vaccinările în neonatologie și pediatrie

4. Boala hemolitică neonatală

5. Infecțiile tractului respirator superior

6. Wheezing-ul recurent și astmul la copil

7. Alergii alimentare la copil, intoleranța la lactoză și la gluten

8. Sindroamele de malabsorbție la copil

9. Boala inflamatorie cronică intestinală la copil

10. Hepatitele în pediatrie

11. Sindroamele de hipertensiune portală

12. Parazitozele intestinale la copil

13. Infecțiile tractului urinar la copil

14. Anemiile hemolitice ș sindroamele hemoragipare la copil

15. Leucemiile și limfoamele la copil

16. Hematuriile și proteinuriile copilului

17. Glomerulonefritele și sindroamele nefrotice în pediatrie

18. Reumatismul articular acut

19. Artritele cronice juvenile

20. Colagenozele: lupusul eritematos sistemic, dermatomiozita, sclerodermia, boala Kawasaki

21. Vasculite imune în pediatrie

22. Imunodeficiențele primare

23. Imunodeficiențele dobândite în pediatrie

24. Urticaria si angioedemul la copil

25. Dermatita atopică și tipuri de prurigo în practica pediatrică

26. Urgențele pediatrice majore 1.4.5.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1. Puncții venoase la copil: 10

2. Manevre de resuscitare a funcțiilor vitale: 20

3. Electrocardiograme: 20

4. Examene radiologice: 20

5. Explorări funcționale respiratorii la copii: 50

6. Interpretări de buletine de analize hematologice la copil: 50

7. Interpretări de buletine de analize biochimice și imunologice la copil: 50

8. Recomandări de preparate de lapte utilizate in alimentație: 20 1.4.6. STAGIUL DE MEDICINA MUNCII 1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Agenți etiologici în bolile profesionale

2. Boli profesionale ale aparatului respirator

3. Boli dermatologice profesionale

4. Noțiuni de reabilitare medicală în caz de boală profesională, reinserție și reorientare profesională, noțiuni de legislație națională și europeană în medicina muncii. 1.4.6.2. Baremul activităților practice

1. Anamneze de boală profesională: 20

2. Asistarea și/sau efectuarea testelor de provocare cu agenți profesionali: 5 1.4.7. STAGIUL DE IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ 1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

A. Anatomia și elementele celulare ale sistemului imunitar

1. Organele limfoide: anatomie și funcție

2. Celulele relevante ale răspunsului imun, trăsăturile lor unice de identificare, selecția pozitivă și negativă în cursul ontogenezei.

B. Mecanismele imunologice

1. Imunitatea înnăscută și dobândită

2. Complexul major de histocompatibilitate - structura moleculară și funcția

3. Antigenele - structură, epitopi, procesare și prezentare

4. Imunogenetica

5. Imunitatea mediată prin celulele T

a) Activarea celulelor T - receptorii celulelor T, recunoașterea epitopilor și moleculele acce- sorii în transducția semnalului

b) Citokinele și moleculele costimulatorii în activarea celulelor T

c) Răspunsul imun mediat prin celulele T - celule participante

6. Imunitatea mediată prin celule B

a) Activarea celulelor B - interacțiunea cu celulele T și transducția semnalului

b) Producția de imunoglobuline și recunoașterea epitopilor

c) Izotipuri de anticorpi și maturarea răspunsului umoral

d) Procese biologice inițiale de anticorpi - mediate prin IgM, IgG, IgA, opsonizarea, fixarea complementului, citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă

e) Imunoglobuline - structură, funcție, sinteză, reglare, receptori.

f) Reacții imune mediate

g) Complexele imune - proprietăți fizice, imunologice și mecanisme de clearance.

7. Alte mecanisme imunologice, care implică

a) Celulele "natural killer".

b) Celulele killer activate de limfokine.

c) Bazofile activate.

8. Interacțiuni receptor - ligand în funcționarea imună - molecule de adeziune, receptori pen- tru complement, receptori pentru IgE. Transducția semnalului ca rezultat al interacțiunii re- ceptori - ligand. Polimorfismul genetic. Memoria imunologică.

C. Modularea răspunsului imun.

1. Citokine, chemokine, molecule de adeziune și factori de creștere.

2. Inflamația și modularea ei.

a) Mediatori - preformați si neoformați.

b) Celule efectoare în inflamație (alergică și altele).

c) Mastocitele și bazofilele - structură, activare, mediatori preformați, metabolismul acidului arahidonic, prostaglandine, leucotriene, PAF.

d) Eozinofilele - structură, activare, mediatori.

D. Imunitatea mucoaselor.

1. Non-imunologică - enzime, acizi glicosali, flora normală.

2. Imunologică - țesutul limfoid asociat mucoasei, procesarea antigenului, producția celulară și de anticorpi, traficul celular și procesul de "homing".

E. Imunologia transplantului.

1. Mecanismele de rejet

2. Reacția grefă contra gazdă și gazdă contra grefă

F. Imunologia tumorală

1. Antigenele tumorale - antigene specifice tumorale unice și antigene tumorale asociate

2. Oncogene, gene tumorale supresoare, translocații cromozomiale

3. Mecanismele imunosupravegherii

G. Mecanisme imunoreglatoare

1. Mecanismele de toleranță

2. Rețele idiotipic.

3. Apoptoza 1.4.7.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1. Tehnici înțelegerea principiilor și metodologiei acestor tehnici, în mod particular dacă ele sunt legate de: măsurarea nivelului imunoglobulinelor, claselor sau subclaselor de imunoglobuline, anticorpi specifici, fenotipările limfocitare, răspunsul celular la mitogeni, antigene sau celule alogenice, complexele imune, examinarea proteinelor crioprecipitate, activitățile complementului seric total și componentelor complementului și tiparea histocompatibilității.

a) Serologic: ELISA, RIA, RAST, FEIA, eliberarea de histamină din bazofile sensibilizate, imunodifuzie radială, nefelometrie, imunoblot, cromatografie în fază lichidă de înaltă performanță, imunoelectroforeza,

CIE CRIE

b) Celular: citometrie în flux, evaluarea chemotaxiei, fagocitozei, citolizei, evaluarea proliferării limfocitare, producției de imunoglobuline.

c) Imunofluorescența și histochimia imună.

d) Molecular: Northern, Southern, Western blot, PCR hibridizarea in situ.

e) Hibridoame și anticorpi monoclonali.

2. Caracteristicile efectuării testelor:

principii de sensibilitate, specificitate și valoare predictivă. 1.4.8. MODUL DE BIOETICĂ 1.4.8.1. Tematica curs (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie etc)

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțămîntul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Liberertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 1.4.8.2. Tematica seminariilor (20 ore)

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.9. STAGIUL DE DERMATOLOGIE 1.4.9.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Infecții cutanate virale, bacteriene, fungice, epizoonoze

2. Prurigouri

3. Eczeme / dermatite

4. Urticaria, vasculite urticariene

5. Mastocitoze

6. Dermatoze buloase

7. Psoriazisul

8. Eritrodermii

9. Purpure

10. Bolile tesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia)

11. Manifestări cutanate în imunodeficiențe

12. Reacții adverse postmedicamentoase cutaneo-mucoase

13. Eritem polimorf

14. Eritem nodos

15. Limfoame și pseudolimfoame cutanate

16. Boala Kaposi

17. Lichen plan și eruptii lichenoide

18. Dermatoze prin agenți fizici

19. Manifestari cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat)

20. Medicația antiinflamatorie și imunomodulatorie în patologia cutanată 1.4.9.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1. Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatitelor prin hipersensibilizare: 40

2. Tehnica imunofluorescenței în dermatologie: 5

3. Citodiagnosticul Tzanck: 5

4. Examenul micologic în dermatologie: 10

5. Efectuarea biopsiei cutanate: 5 1.4.10. STAGIUL DE PNEUMOLOGIE 1.4.10.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Structura și funcția sistemului respirator

2. Bolile căilor aerifere

3. Tumori toracice

4. Infecții respiratorii non-TB

5. Tuberculoza

6. Bolile vasculare pulmonare

7. Boli pulmonare interstițiale difuze

8. Boli pulmonare iatrogene

9. Bolile pleurei

10. Insuficiența respiratorie

11. Anomalii pulmonare genetice și de dezvoltare

12. Sindroame de apnee

13. Sindromul de tuse cronică

14. Manifestări pulmonare în imunodeficiențe 1.4.10.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare - demonstrarea abilităților de comunicare (prezentări de cazuri, referat) și cercetare (după caz)

1. Peak-flow-metrie: 100

2. Spirometrie: 100

3. Pletismografie: 20

4. Factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară: 20

5. Evaluarea gazelor sanguine: 20

6. Teste de provocare bronșică (nespecifică, specifică): 20

7. Sputa indusă: 10

8. Lavajul bronho-alveolar: 10

9. Toracocenteza: 10 1.4.11. STAGIUL DE OTO-RINO-LARINGOLOGIE 1.4.11.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Rinitele acute și cronice

2. Rinosinuzitele acute și cronice

3. Tumori benigne și maligne rinosinusale

4. Patologia inflamatorie și infecțioasă faringiană

5. Patologia inflamatorie a glandelor salivare

6. Laringitele acute si cronice

7. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană

8. Adenopatia cervicală

9. Otitele medii acute și cronice

10. Farmacoterapia locală în ORL 1.4.11.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1. Rinoscopie și rinomanometrie: 20

2. Bucofaringoscopie: 20

3. Otoscopie: 10

4. Examene radiologie și CT în ORL: 20

5. Examenul de laborator al secreției nazale și evaluarea funcției ciliare: 10 1.4.12. STAGIUL DE OFTALMOLOGIE 1.4.12.1. Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Patologia pleoapelor și aparatului lacrimal

2. Conjunctivitele

3. Keratitele

4. Patologia inflamatorie a sclerei

5. Patologia inflamatorie a uveei

6. Cataractele

7. Glaucoamele

8. Ochiul roșu și dureros

9. Bolile de sistem cu complicații oculare

10. Farmacoterapia locală oculară 1.4.12.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1. Examenul polului anterior al ochiului: 20

2. Examenul pleopelor și conjunctivei: 20

3. Examenul citologic al lacrimilor, raclatului sau amprentelor conjunctivale: 20 1.4.13. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE 1.4.13.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1. Infecții ale căilor respiratorii superioare și inferioare

2. Infecții cutanate și ale sistemului limfatic

3. Gastroenterite și enterocolite

4. Infecții virale, bacteriene, fungice și parazitare cu manifestări cutaneo-mucoase

5. Diareea infecțioasă

6. Hepatite virale

7. Infecții ale tractului urinar

8. Infecția cu HIV, infecții la pacienți cu imunosupresie

9. Particularități ale tratamentului antiinfecțios la pacienții cu afecțiuni de hipersensibilitate sau imunosupresie 1.4.13.2. Baremul activităților practice - principiu, indicații, tehnică, asistare sau efectuare (după caz), interpretare

1. Recoltarea produse patologice (spută, secreții etc): 20

2. Hemocultura: 5

3. Urocultura, coprocultură: 20

4. Examen coproparazitologic: 10

5. Exudat faringian, examen de spută: 10

6. Markeri imunologici serologici virali, bacterieni și parazitari: 20 1.4.14. STAGIUL DE REUMATOLOGIE 1.4.14.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Poliartrita reumatoida a adultului

2. Artrita juvenila idiopatica si boala Still

3. Spondiloartropatiile seronegative

4. Lupusul eritematos sistemic

5. Sclerodermia sistemică

6. Fenomenul Raynaud

7. Miopatiile inflamatoare

8. Boala mixtă a țesutului conjunctiv și alte colagenoze intricate

9. Fasciita enzinoficilică difuză și sindromul mialgie-eozinofilie

10. Sindromul Sjögren

11. Vasculitele sistemice

12. Boala (sindromul) Behçet

13. Reumatismul articular acut

14. Boala artrozică periferică

15. Boala degenerativă a coloanei vertebrale

16. Forme de reumatism abarticular

17. Guta și alte atrite microcristaline

18. Artrita psoriazică

19. Artritele infecțioase și reactive

20. Bolile ereditare ale tesutului conjunctiv

21. Sindroame paraneoplazice musculo-scheletale

22. Osteoporoza și osteonecroza aseptică

23. Manifestări reumatologice din boli endocrine

24. Tratamentul inflamator și imunomodulator în bolile reumatice 1.4.14.2. Baremul activităților practice (interpretare)

1. Teste biologice de inflamație și de alterare a răspunsului imun în reumatologie: 200

2. Teste pentru explorarea metabolismului fosfo-calcic în reumatologie: 200

3. Examene radiologice în reumatologie: 120

4. Scintigrafii osoase: 20

5. Osteodensitometrii: 20

6. Interpretarea biopsiei sinoviale și a lichidului sinovial: 20

ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ 5 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ (ordinea stagiilor pentru primii 2 ani și următorii 3 ani este cea preferată de recomandările UEMS 2003) (I.1) 6 luni (I.2) 9 luni (I.3) 3 luni (I.4) 1 lună (I.5) 4 luni (I.6) 1 lună (I.7) 3 luni (I.8) 2 săpt. (I.9) 2½ luni (I.10) 2 luni (I.11) 1 lună (I.12) 1 lună (I.13) 2 luni (I.14) 6 luni (I.15) 18 luni  ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ  MEDICINĂ INTERNĂ  GASTROENTEROLOGIE  TERAPIE INTENSIVĂ  PEDIATRIE (3 luni) ȘI NEONATOLOGIE (1 lună)  MEDICINA MUNCII  IMUNOLOGIE FUNDAMENTALĂ  BIOETICĂ  DERMATOLOGIE  PNEUMOLOGIE  O.R.L.  OFTALMOLOGIE  BOLI INFECTIOASE  REUMATOLOGIE  ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ

AN

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.15

I.15

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ Art. 1: Definiție Școala de Specializare în Anatomie Patologică are scopul de formare a medicilor specialiști în sectorul profesional al diagnosticului anatomo – cito -histopatologic al bolilor, care include următoarele activități: examen macroscopic (cu ocazia efectuării necropsiei, și cu ocazia examinarii macroscopice a pieselor chirurgicale), examen microscopic citopatologic (frotiuri, amprente și puncțiile aspirative cu ac fin), histopatologic la parafină (al biopsiilor obținute de la endoscopii, prin puncție – biopsie, al secțiunilor recoltate din piesele chirurgicale, sau al pieselor recoltate la necropsie) histopatologic la gheață (sau al secțiunilor prelevate intraoperator), imunohistochimic și eventual ultrastructural. Art. 2: Responsabilitatea pregătirii de specialitate Specializarea în Anatomie Patologică se desfășoară în cadrul Catedrelor de Anatomie Patologică din Facultățile de Medicină, recunoscute de Ministerul Sănătății Publice, sub conducerea unui profesor (sau conferențiar) universitar în Anatomie Patologică (activitățile teoretice și practice), respectiv în Serviciile Clinice de Anatomie Patologică și în Serviciile de Anatomie Patologică bine utilate ale spitalelor mari, sub conducerea unui medic primar anatomo -patolog cu experiență îndelungată (activitățile practice). Alegerea locului de desfășurare a Rezidențiatului se face cu ocazia promovării examenului de rezidențiat. Locul poate fi schimbat pe motive temeinice, o singură dată, dar numai pentru un centru de pregătire echivalent. Pentru unele module, locul de desfășurare poate fi alt centru bine utilat din țară sau străinătate. Art. 3: Durata pregătirii în specialitate Se acordă titlul de Medic Specialist în Anatomie Patologică după o durată de pregatire de 5 ani și după promovarea unui examen final, scris și practic. Pe perioada celor 5 ani de rezidențiat este obligatorie frecventarea zilnică a prosecturilor respective, dotate astfel încât să asigure o pregatire adecvată, teoretică și practică. Serviciile de Anatomie Patologică cuprind: Sala de necropsie (prosectura), Laborator de cito - histopatologie, Laborator de Imunohistochimie, eventual de Microscopie electronică și de Biologie moleculară. Art. 4: Caietele de stagiul ale rezidenților Sunt obligatorii, vor fi supravegheate de cadrele ce coordonează activitățile teoretice și practice și vor fi prezentate Comisiei de examen cu ocazia examenului final. Ele vor conține elemente care certifică participarea directă a rezidentului la următoarele activități: ■ Necropsii: executare, diagnostic anatomo -patologic:……… 200 ■ Diagnostice pe piese de biopsie: ………………………….. 8000 ■ Diagnostice citopatologice………………………………… 8000 ■ Diagnostice intraoperatorii (biopsie extemporanee)……….. 200

Art. 5: Examenul final de Specialitate Se organizează într-un singur loc pentru rezidenții unei singure generații, prin rotație în centrele care asigură pregatirea rezidenților, cu o Comisie propusă și aprobată de Comisia de Specialitate a Ministerului Sănătății Publice. El va consta dintr-o probă scrisă cu 20 de întrebări (4 ore), dintr -o tematică comunicată din timp (minim ș ase luni înainte de examen), o probă practică de necropsie (executare, redactarea protocolului de necropsie și susținerea diagnosticului anatomo -patologic) și două probe practice de diagnostic histopatologic. Aceste probe vor consta: una din 5 preparate histopatologice de patologie netumorală, iar cealaltă din 5 preparate de patologie tumorală.

Art. 6: Structura cursurilor teoretice și a activității practice: conform practicilor din UE, apreciem activitățile teoretice la 200 de ore pe an, iar pe cele practice la aproximativ 1000 de ore anual, în așa fel încât să ne încadrăm în cele 30 de ore de activitate săptămânală.

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

A. Aria cunoștințelor generale: va asigura cunoștințe solide și moderne de genetică, biologie moleculară, patologie moleculară, precum și cunoștințe de statistică medicală.

Sectoare: Genetică medicală Biologie moleculară Patologie moleculară Statistică medicală Bioetică

B. Aria diagnosticului anatomo -patologic: va asigura pregătirea de specialitate, începând cu cunoștințe ferme de tehnici necropsice, tehnici histopatologice (orientare, prelucrare la parafină sau la gheață, colorații uzuale și speciale etc), citopatologice, imunohistochimice, în fluorescență, microscopie electronică. Toată activitatea de diagnostic histo - și citopatologic va avea la bază cunoștințe aprofundate de histologie. Activitatea de formare a viitorului specialist va începe cu cunoștințe teoretice de patologie generală, care vor fi urmate de cunoștințe aprofundate de patologia specială a diferitelor aparate și sisteme.

Sectoare: Citologie și histologie: tehnici și criterii de diagnostic Necropsie: tehnici și criterii de diagnostic Citopatologie și histopatologie: tehnici și criterii de diagnostic Tehnici speciale: colorații speciale, tehnica de imunohistochimie, imunofluorescența, microscopie electronică etc. Patologie generală: obligatorie în primul an de rezidențiat; Patologie specială: prin rotație, în următorii patru ani

C. Aria Medicinei clinice: viitorul specialist va trebui să dețină cunoștințe clinice din diferite specialități pentru a fi capabil de corelații anatomo -clinice precum și cunoștințe de Neuropatologie, de Medicină Legală, Oncologie, ca specialități conexe.

Sectoare: Patologie clinică și corelații anatomo -clinice Medicină Legală Oncologie Neuropatologie Art. 7: Repartizarea pe ani a activităților teoretice și practice

ANUL I

Număr de ore

Activități teoretice: 200 de ore

Genetică medicală 20

Biologie moleculară 20

Patologie moleculară 20

Statistică medicală 10

Bioetică 20

Histologie și citologie 50

Patologie generală 80

Activități practice: peste 1000 de ore

Tehnici de necropsie 3 luni

Tehnici de histo - și citopatologie 2 luni

Tehnici de citogenetică 2 luni

Tehnici de imunohistochimie 4 luni

Lucrări practice de bioetică, 2 sapt.

Tehnici de microscopie electronică opțional 1 lună

Diagnosticul histopatologic al țesuturilor și organelor

Studiu individual

ANUL II

Activități teoretice: 200 de ore

Imunologie 40

Patologia ap.respirator 45

Patologia cardiovasculară 40

Patologia tubului digestiv 40

Patologie hepatică și pancreatică 35

Activități practice: peste 1000 de ore

Necropsii

Stagiul de morfopatologie cardiovasculară 4 luni

Stagiul de morfopatologie respiratorie 4 luni

Stagiul de morfopatologie hepato -digestivă 4 luni

Diagnostice citopatologice

Participare la ședințe anatomo -clinice

Studiu individual

ANUL III

Activități teoretice: 200 de ore

Patologia ap.hematoformator, sistem limfoid 40

Nefropatologie 35

Uropatologie și patologia ap.genital masc 40

Patologia ap.genital feminin 60

Patologia ap. endocrin 25

Activități practice: peste 1000 ore

Necropsii

Stagiul de hemato - și imunopatologie 3 luni

Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni

Patologia ap.genital feminin 4 luni

Patologia ap. endocrin 1½ lună

Diagnostice în examen extemporaneu

Participare la ședințe anatomo -clinice

Studiu individual

ANUL IV

Activități teoretice: 200 de ore

Patologie pediatrică și fetopatologie 65

Dermatopatologie 45

Patologia osteoarticulară 35

Patologia tumorală a țesuturilor moi 30

Patologie oftalmologică 25

Activități practice: peste 1000 de ore

Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 5 luni

Stagiul de dermatopatologie 4 ½ luni

Stagiul de oftalmopatologie 1 lună

Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni

Diagnostice cito - și histopatologice cu accent pe patologiile învățate

Diagnostice în examen extemporaneu

Participare la ședințe anatomo –clinice

Studiu individual

ANUL V

Activități teoretice: 200 de ore

Medicină Legală 35

Patologie oncologică 40

Patologie ORL 25

Patologie orală 40

Patologia sistemului nervos 60

Activități practice: peste 1000 de ore

Necropsii

Stagiul de medicină legală 3 luni

Stagiul în patologie oncologică 6 luni

Stagiul în neuropatologie 3 luni

Studiu individual

Stagiile de anul I – se desfășoară într-un singur serviciu de Anatomie Patologică și se finalizează cu un examen teoretic și practic. La sfârșitul fiecărui modul din anii următori după activitatea teoretică se va da un examen scris și oral/practic. 1.1 STRUCTURA STAGIILOR 1.1.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni) Anul I (obligatoriu în același serviciu, înalt specializat) 1.1.2 Patologia generală legată de tehnici de macroscopie și microscopie se vor desfășura pe o perioadă de șase luni. Tehnici de necropsie (în decursul tuturor anilor de pregătire vor fi efectuate 200 necropsii) 6 luni 1.1.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.1.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni 1.1.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt 1.1.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt Anul II, Anul III, Anul IV, Anul V (prin rotație) 1.2 Stagiul de patologie hepato - digestivă 6 luni 1.3 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni 1.4 Patologia ap.genital feminin 6 luni 1.5 Dermatopatologie 4 1/2 luni 1.6 Patologia ap. endocrin 1 1/2 luni 1.7 Patologie osteoarticulară 2 luni 1.8 Neuropatologie 3 lună 1.9 Patologie pediatrică (și necropsii pediatrice) 3 luni 1.10 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni 1.11 Stagiul de oftalmopatologie 1 lună 1.12 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni 1.13 Medicină legală 3 luni 1.14 Patologie oncologică 3 luni 1.15 Patologie oftalmologică 1 luni 1.16 Patologie O.R.L. 2 luni STAGIUL DE ANATOMIE PATOLOGICĂ Tematica lecțiilor conferință Patologie generală (Anul I) PATOLOGIA CELULARĂ Procesul de lezare celulară, morfologia leziunilor celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza. Răspunsul organitelor celulare la lezarea celulară. Reacții celulare de adaptare ale creșterii și diferențierii: atrofia, hipertrofia, hiperplazia, metaplazia. Acumulări intracelulare ca urmare a tulburărilor de metabolism: lipide, proteine, glicogen, pigmenți. Hialinoza. Calcificarea patologică.

INFLAMAȚIA ACUTĂ ȘI CRONICĂ Generalități despre procesul inflamator. Inflamația acută: modificările din focarul inflamator acut, Clasificarea inflamației exudative. Inflamația seroasă, fibrinoasă, supurativă sau purulentă. Posibilități de evoluție ale inflamației acute. Abcesul și flegmonul, septicemiile și septico-pioemiile.

Inflamația cronică. Modificări celulare, modificările morfologice din inflamația cronică nespecifică.

Inflamația granulomatoasă. Generalități și clasificare. Tuberculoza, sifilisul, lepra, boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, reacția granulomatoasă de corp străin, sarcoidoza.

PROCESUL DE VINDECARE Aspecte ale creșterii celulare (regenerarea). Repararea prin țesut conjunctiv (angiogeneza, fibroza). Vindecarea plăgilor. IMUNOPATOLOGIA Modificările morfologice în bolile determinate de hipersensibilizare. Respingerea transplantului. Boli autoimune: LES, sindrom Sjőgren, scleroza sistemică, artrita reumatoidă, sindroame de deficiență imună primare și secundare. Amiloidoza. BOLI GENETICE Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2. MODIFICĂRI HEMODINAMICE Modificări morfologice în edem, hiperemie și congestie. Hemoragia. Tromboza. Sindromul de coagulare intravasculară diseminată. Embolia: trombembolia pulmonară și sistemică, embolia lipidică, embolia cu lichid amniotic și embolia gazoasă. Ischemia acută și cronică. Infarctul - tipuri de infarct. Leziuni morfologice în șoc. NEOPLAZIA Nomenclatură. Caracterele generale ale neoplasmelor benigne și maligne. Carcinogeneza. Biologia dezvoltării tumorale. Angiogeneza tumorală. Modificările clinico-patologice în tumori. Gradierea și stadierea neoplasmelor maligne. Diagnosticul morfologic în cancere.

MORFOLOGIA ȘI DIAGNOSTICUL TUMORILOR ȚESUTURILOR MOI Bolile nonneoplazice ale pielii, tumorile nonmelanocitare ale pielii, leziuni melanocitare tumorile de părți moi. MORFOLOGIA BOLILOR INFECȚIOASE Infecții piogene bacteriene gram-pozitive; infecții virale eruptive ale copilului și adolescentului. Morfologia bolilor transmise sexual. Infecții oportuniste și asociate cu SIDA. Parazitoze. Patologie specială PATOLOGIA VASCULARĂ Patologia arterelor: Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune. Vasculite: arterita cu celule gigante, arterita Takayasu, poliarterita nodoasă (clasică), sindromul Kawasaki, poliangeita microscopică (poliarterita microscopică), angeita de hipersensibilizare sau leucocitoclazică, granulomatoza Wegener, trombangeita obliterantă (boala Buerger). Anevrisme: clasificare, tipuri de anevrisme. Disecția de aortă.

Patologia venelor: tromboflebite, flebotromboze. Varice.

Patologia intervențiilor terapeutice în boli vasculare.

PATOLOGIA CARDIACĂ Leziunile cordului: cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică. Valvulopatii: modificări degenerative valvulare (degenerarea mixomatoasă a valvulei mitrale, prolapsul de valvă mitrală). Stenoza aortică calcificată, calcificarea inelului valvular mitral. Reumatismul cardiac acut și cronic. Endocardite. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice. Angiocardiopatii congenitale. Insuficiența cardiacă. PATOLOGIA SISTEMULUI RESPIRATOR Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.

Sindromul de detresă respiratorie la adult și copil. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

Infecții pulmonare:

Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.

Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.

Pneumonia la bolnavii imunocompromiși. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.

Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.

Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare. Citologia aparatului respirator și a epansamentelor.

PATOLOGIA TRACTULUI DIGESTIV Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.

Patologia stomacului: anomalii congenitale, gastrite acute și cronice. Ulcerul gastro-duodenal.

Tumorile benigne și maligne. Patologia intestinului subțire și colonului: Anomalii congenitale. Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare. Tumori benigne și maligne.

Patologia apendicelui: apendicite acute și cronice; tumori.

PATOLOGIA FICATULUI,

CĂILOR BILIARE ȘI PANCREASULUI EXOCRIN Patologia ficatului: Icterul și colestaza. Hepatitele infecțioase virale acute și cronice. Infecții bacteriene, parazitare și helmintice. Hepatita autoimună. Hepatite induse medicamentos și de toxice: afecțiuni hepatice alcoolice. Steatoza non-alcoolică. Erori genetice ale metabolismului: hemocromatoza, boala Wilson, deficiența de alfa-1-antitripsină, hepatita neonatală. Ciroza hepatică. Hipertensiunea portală. Tumori benigne și maligne.

Patologia căilor biliare: Colelitiaza. Colangita acută și cronică. Colecistita acută și cronică.

Carcinomul veziculei biliare și a căilor biliare extra-hepatice. Patologia pancreasului exocrin: Fibroza chistică. Pancreatitele acute și cronice. Tumorile benigne și maligne.

PATOLOGIA APARATULUI URINAR Anomalii congenitale. Nefropatii glomerulare:

sindroamele clinice: alterări histologice; patogeneza leziunilor glomerulare: depunerea de complexe imune circulante și în situ, nefrita anti-membrană bazală glomerulară, activarea căii alterne a complementului. Glomerulonefrita proliferativă acută difuză

postinfecțioasă. Glomerulonefrita rapid progresivă (cu semilune). Glomerulonefrita membranoasă (glomerulopatia membranoasă). Boala cu modificări minime (nefroza lipoidică). Glomerulonefrita membrano-proliferativă. Nefropatia cu IgA (boala Berger). Glomerulonefrita necrotizantă și proliferativă în focar (glomerulonefrita în focar). Glomerulonefrita cronică. Leziuni glomerulare în boli sistemice.

Nefropatii tubulo-interstițiale: necroza tubulară acută; nefrita tubulo-interstițială: pielonefrite acute, cronice, nefropatia de reflux, nefrita tubulo-interstițială indusă de medicamente și toxine.

Nefropatii vasculare: nefroangioscleroza benignă și malignă; stenoza arterei renale. Obstrucția tractului urinar (uropatia obstructivă). Tumorile renale.

Morfopatologia vezicii urinare și a căilor urinare:

anomalii congenitale, inflamații, tumori benigne și maligne.

PATOLOGIA SISTEMULUI HEMATOPOIETIC ȘI LIMFOID Patologia măduvei hematogene: morfologia anemiilor, policitemiilor. Leucemii și boli mieloproliferative:

leucemii acute, leucemia mieloidă cronică.

Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice. Proliferări tumorale limfoide:

limfoame și leucemii ale limfocitului B, limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK, limfomul Hodgkin.

Patologia splinei: substratul morfologic al splenomegaliilor.

Patologia timusului: hiperplazia timică, timomul.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN Malformații, orhiepididimite acute și cronice. Tumorile testiculului. Hiperplazia nodulară și tumorile prostatei.

PATOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ Metode morfologice de investigație. Patologia colului uterin: citologie cervicovaginală, cervicite, polipi endocervicali, neoplazia intraepitelială cervicală, carcinom scuamocelular. Patologia corpului uterin: endometrioza, adenomioza, endometrite, leziuni dishormonale, tumori benigne și maligne. Patologia salpingelui: inflamații acute și cronice, tumori. Patologia ovarului: inflamații, ovarul polichistic, pseudotumori și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional.

PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologi glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibro-chistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia.

PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame.

Patologia glandei tiroide:

hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa difuză netoxică simplă, gușa multinodulară, tumori benigne și maligne. Citologia prin puncție aspirație a tiroidei.

Patologia glandelor paratiroidiene: hiperparatiroidism primar și secundar.

Patologia glandelor corticosuprarenale: hiperadrenalism (sdr. Cushing), hiperaldosteronism primar, sdr. adrenogenitale, deficiența de 21-hidroxilază, insuficiența adrenocorticală acută primară (sdr. Waterhouse-Friderichsen), insuficiența cronică primară (boala Addison). Tumori adrenocorticale.

Patologia medulosuprarenalei: feocromocitom, neuroblastom, ganglioneuromul.

Patologia pancreasului endocrin: modificări morfologice în diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom.

DERMATOPATOLOGIA Boli ne-neoplazice ale pielii. Tumori benigne și maligne ale pielii.

Tulburări ale pigmentării. Tumori benigne și maligne ale sistemului melanocitar: nevi melanocitari, nevi displazici, melanomul malign.

PATOLOGIA SISTEMULUI OSOS SCHELETIC Patologia oaselor: Boli asociate cu matrice anormală: osteoporoza. Boli asociate cu deficiențe ale homeostaziei mineralelor: rahitismul și osteomalacia. Fractura. Infecții: osteomielite piogene, tuberculoza osoasă. Tumori osoase.

PATOLOGIA MUȘCHIULUI SCHELETIC Atrofia de denervare. Distrofii musculare: boala Duchenne, boala Becker, distrofia miotonică. Miopatii inflamatorii, miopatii toxice. Boli ale joncțiunii neuromusculare: miastenia gravis.

PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC ȘI CENTRAL Polineuropatii infecționase: lepra, difteria, v. Varicela-Zoster. Neuropatii traumatice. Tumori ale nervilor periferici.

Malformații. Leziuni vasculare traumatice: hematomul epidural și subdural. Boli cerebro- vasculare: infarctul cerebral, hemoragia intracerebrală și hemoragia subarahnoidiană. Encefalopatia hipertensivă. Infecții: meningite acute bacteriene și virale. Infecții supurate acute în focar: abcesul cerebral, empiemul subdural, abcese extradurale. Meningoencefalite bacteriene cronice: tuberculoza, neurosifilisul. Tumori primare și secundare.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE ALE SPECIALITĂȚII DE ANATOMIE PATOLOGICĂ

A. Efectuarea necropsiei: 200

B. Diagnostic histopatologic: 8000

1. Orientarea materialului prelevat chirurgical: 8000

2. Prelucrarea tehnică (includere la parafină): 100

3. Prelucrare tehnică (secționare la microtomn și criotom): 80

4. Prelucrare tehnică (colorații uzuale): 100

5. Prelucrare tehnică (colorații speciale si imunohistochimie): 300

6. Examinarea histopatologică din patologia cardiovasculară: 300

7. Examinarea histopatologică din patologia digestivă și anexe: 1500

8. Examinarea histopatologică din patologia respiratorie: 500

9. Examinarea histopatologică din patologia urinară: 300

10. Examinarea histopatologică din patologia pielii: 450

11. Examinarea histopatologică din neuropatologie: 100

12. Examinarea histopatologică din patologia tumorală a țesuturilor moi: 800

13. Examinarea histopatologică din patologia osoasă și articulară: 150

14. Examinarea histopatologică din patologia endocrină: 100

15. Examinarea histopatologică din patologia colului uterin: 1000

16. Examinarea histopatologică din patologia corpului uterin: 800

17. Examinarea histopatologică din patologia trompei uterine: 100

18. Examinarea histopatologică din patologia ovarului: 500

19. Examinarea histopatologică din patologia testiculului: 100

20. Examinarea histopatologică din patologia epididimului: 100

21. Examinarea histopatologică din patologia prostatei: 200

22. Examinarea histopatologică din patologia glandelor mamare: 900

C. Diagnosticarea frotiurilor (citologie): 8000

1. Frotiuri cervicovaginale: 6000

2. Frotiuri epansamente pleura, peritoneu, pericard, articular, etc.: 1000 3 Frotiuri puncție cu ac fin (tiroida, glanda mamară, ganglioni, etc): 1000

MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III. Relația medic - pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic - pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic - pacient

3. Relația medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE MEDIC SPECIALIST SPECIALITATEA ANATOMIE PATOLOGICĂ

I. PROBA SCRISĂ

1. Leziuni hemodinamice, (edem, hiperemie și congestie, hemoragie, hemostaza și tromboza, embolism, infarct, soc)

2. Inflamația – generalități

3. Inflamația acută

4. Inflamația cronică granulomatoasă

5. Procese de vindecare: regenerarea și repararea conjunctivă

6. Boli ale sistemului imun (lupus eritematos, poliartrita reumatoidă, sclerodermie, sindrom Sjogren) sindrom de deficiență comună I și II. Amiloidoza.

7. Patologia de transplant și SIDA

8. Tulburări metabolice adaptative (atrofie, hipertrofie, hiperplazie și metaplzie)

9. Acumulări intracelulare ale tulburărilor de metabolism ( protidic, glucidic, lipidic, pigmenți, substanțe minerale)

10. Agresiuni celulare reversibile și ireversibile. Necroza și apoptoza.

11. Boli genetice: Boli asociate cu defecte ale proteinelor structurale: sindrom Marfan, sindrom Ehlers-Danlos. Boli asociate cu defecte în proteine receptor: hipercolesterolemia familială. Boli asociate cu defecte enzimatice: boli de stocaj lizozomal, boala Gaucher, boala Niemann-Pick tip A și B, boala Tay-Sachs, mucopolizaharidoze, glicogenoze. Boli asociate cu defecte ale proteinelor ce reglează creșterea celulară: neurofibromatoza tip 1 și 2.

12. Neoplazii: generalități (etiopatogeneză, evenimente genetice, clasificări, gradare, stadializare, markeri tumorali, macroscopie, microscopie, extindere, efecte locale și sistemice).

13. Tumori de parți moi: (tumori fibrohistiocitare, tumori ale țesutului adipos, ale țesutului muscular neted și striat, tumori vasculare)

14. Patologie netumorală osoasă.

15. Patologie tumorală osoasă.

16. Patologie tumorală cutanată (carcinom bazocelular, carcinom spinocelular, nevi nevocelulari, melanom malign)

17. Malformații congenitale cardiace

18. Cardiopatia ischemică acută și cronică. Modificările cordului în hipertensiunea arterială sistemică.

19. Valvulopatii

20. Reumatismul cardiac acut și cronic.

21. Endocardite.

22. Cardiomiopatii primare (dilatativă, hipertrofică, restrictivă) și secundare. Miocardite.

23. Patologia pericardului: lichide patologice pericardice

24. Ateroscleroza. Modificările morfologice vasculare în hipertensiune.

25. Vasculite.

26. Patologia venelor

27. Patologia căilor respiratorii: rinofaringite, laringite, traheite și bronșite.

28. Atelectazia. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

29. Infecții pulmonare: Pneumonia lobară. Bronhopneumonia. Pneumoniile interstițiale (pneumonia atipică primară). Bronhopneumonia de aspirație. Abcesele pulmonare.

30. Tuberculoza pulmonară: tuberculoza pulmonară primară, tuberculoza pulmonară secundară, tuberculoza pulmonară progresivă.

31. Pneumonia la bolnavii imunocompromiși.

32. Boli interstițiale difuze: pneumoconioze (pneumoconioze la lucrătorii în minele de cărbune, silicoza, berilioza), sarcoidoza, fibroza pulmonară idiopatică.

33. Tumorile bronho-pulmonare: carcinom bronhogenic, sindroame paraneoplazice, carcinom bronhiolo-alveolar, tumori neuroendocrine, metastaze pulmonare.

34. Patologia pleurei: revărsatele pleurale inflamatorii și acumulări de lichide patologice în cavitatea pleurală. Pneumotorax. Tumori pleurale primare și secundare

35. Patologia tumorală și netumorală a cavității bucale, glandelor salivare și faringelui

36. Patologia esofagului: anomalii congenitale, esofagite și tumori.

37. Gastrite acute și cronice.

38. Ulcerul gastro-duodenal. 39 Patologie tumorală gastrică.

40. Anomalii congenitale intestinului subțire și colonului.

41. Patologie inflamatorie intestin subțire și colon ( Diverticuloza. Enterocolite infecțioase și neinfecțioase. Sindroame de malabsorbție. Boli inflamatorii cronice idiopatice: boala Crohn, rectocolita ulcero-hemoragică. Afecțiuni intestinale vasculare.

42. Patologie tumorală intestin subțire și colon.

43. Hepatite acute și cronice

44. Ciroze hepatice

45. Patologie tumorală hepatică.

46. Patologia colecistului și căilor biliare extrahepatice.

47. Patologia pancreasului exocrin: fibroza chistică, pancreatita acută și cronică. Tumori benigne și maligne.

48. Anomalii congenitale ale aparatului urinar

49. Nefropatii glomerulare

50. Nefropatii tubulo-interstițiale

51. Patologia tumorală renală.

52. Patologia vezicii urinare și a căilor urinare.

53. Leucemii acute și cronice

54. Patologia ganglionilor limfatici: limfadenitele nespecifice acute și cronice.

55. Limfoame și leucemii ale limfocitului B

56. Limfoame și leucemii ale limfocitului T și NK

57. Limfomul Hodgkin.

58. Patologia mediastinului.

59. Malformații ale aparatului genital masculin. Orhiepididimite acute și cronice.

60. Patologia tumorală a testiculului.

61. Patologia tumorală a prostatei.

62. Dezvoltarea embriologică și histologia aparatului genital feminin

63. Malformațiile aparatului genital feminin

64. Patologia vulvei și vaginului

65. Patologia netumorală și tumorală a cervixului uterin

66. Boala inflamatorie pelvină: inflamația gonococică, infecții puerperale, tuberculoza

67. Hiperplaziile endometrului

68. Tumorile corpului uterin

69. Patologia salpingelui și a ligamentului larg

70. Tumorile ovarului

71. Boala trofoblastică gestațională

72. Examenul macroscopic și histologia placentei normale

73. Anomalii placentare, inflamații și tumori

74. Citologia cervico-vaginală 75 Patologia netumorală a glandei mamare

76. Tumori mamare benigne și maligne

77. Patologie tiroidiană netumorală

78. Patologie tiroidiană tumorală

79. Patologia glandei CSR.

80. Patologia MSR.

81. atologia pancreasului endocrin: modificari morfologice in diabetul zaharat tip I și II. Tumori: insulinom, gastrinom 82 Malformațiile SNC

83. Bolile vasculare ale SNC

84. Inflamațiile SNC și meningelui

85. Tumorile SNC și meningelui

86. Patologia netumorală a sistemului nervos periferic

87. Patologia tumorală a sistemului nervos periferic

88. Legislația română privind Anatomia Patologică

89. Principii de tehnică histopatologică: fixare, includere, colorații

II. PRIMA PROBA PRACTICĂ Executarea unei necropsii.

III. A DOUA PROBA PRACTICĂ

Diagnostic microscopic din tematica dată pentru lucrarea scrisă (cinci preparate netumorale și cinci preparate tumorale) ANATOMIE PATOLOGICĂ 5 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI - CONFERINȚĂ STRUCTURA STAGIILOR Anul I 1.16.1 Etapa de angajare ( 2 săptămâni) Anatomie patologică generală, principii și tehnici 1.16.2 Patologie generală, tehnici de macro- și microscopie 6 luni 1.16.3 Patologie cardiorespiratorie 3 luni 1.16.4 Tehnici de citogenetică și interpretare 2 luni 1.16.5 Lucrări practice de bioetică 2 săpt 1.16.6 Tehnici de microscopie electronică 2 săpt Anul II 1.17 Imunohistochimie: tehnici și interpretare 6 luni 1.18 Stagiul de morfopatologie hepato - digestivă 6 luni Anul III 1.19 Patologie leucemică și limfoidă 3 luni 1.20 Nefropatologie și patologie urogenitală masculină 4 luni 1.21 Necropsii pediatrice / Patologie pediatrică 3 luni 1.22 Patologie ORL 2 luni Anul IV 1.23 Oftalmopatologie 1 lună 1.24 Dermatopatologie 4 ½ luni 1.25 Patologia ap. endocrin 1 ½ lună 1.26 Stagiul de patologie osteoarticulară 2 luni 1.27 Stagiul de medicină legală 3 luni Anul V 1.28 Patologia ap. genital feminin 6 luni 1.29 Stagiul în patologie oncologică 3 luni 1.30 Stagiul în neuropatologie 3 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Structura modulelor și stagiilor de specialitate DEFINITIE: Anestezia și terapia intensivă este specialitatea medicală care asigură, prin mijloace farmacologice și tehnice specifice, pe de o parte condițiile necesare pentru desfășurarea actului chirurgical, a îngrijirii perioperatorii și a altor proceduri diagnostice/terapeutice iar, pe de altă parte, suportul indispensabil pacientului critic pentru evaluarea și tratamentul disfuncțiilor/leziunilor de organ.

DURATA: 5 ani

PREGATIRE TEORETICĂ 200 de ore /an Pregătirea rezidenților se face în centre universitare, sub conducerea unui profesor. Pentru fiecare modul este responsabil un cadru didactic. Pregătirea teoretică se face prin cursuri și seminarii, pe baza unei bibliografii recomandate pentru fiecare modul. Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă. Tematica modulelor

1. Baze fundamentale ale anesteziei.

2. Anestezie generală. (tehnici)

3. Anestezie locoregională. (tehnici)

4. Funcția respiratorie și anestezia.

5. Funcția cardiovasculară și anestezia.

6. Sistemul nervos și anestezia.

7. Tulburările metabolice și anestezia.

8. Funcția renală și anestezia.

9. Hemostaza și transfuzie.

10. Anestezie în chirurgia generală.

11. Anestezie în ORL, oftalmologie și stomatologie.

12. Anestezie în obstetrică.

13. Anestezie pediatrică.

14. Terapie intensivă pediatrică și obstetricală.

15. Medicina de urgență și toxicologie.

16. Terapie intensivă în traumatologie.

17. Terapie intensivă cardiovasculară.

18. Terapie intensivă respiratorie.

19. Terapie intensivă neurologică.

20. Terapie intensivă metabolică și nutriție.

21. Terapie intensivă digestivă.

22. Terapie intensivă și patologia infecțioasă.

23. Terapie intensivă renală.

24. Terapie intensivă în patologia hemato-oncologică și transplant.

25. Tulburări multisistemice la bolnavii critici.

26. Evaluarea și etica.

27. Organizare, drepturi și responsabilități.

PREGĂTIRE PRACTICĂ Stagii Anestezie 3 ani (36 luni)  12 luni (200 ore curs)  3 luni (50 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 ½ luni (50 ore curs)  2 luni (40 ore curs)  2 Sapt (20 ore curs)

Anestezie în chirurgia generală Anestezie chirurgie ortopedică Anestezie chirurgie urologică Anestezie în obstetrică-ginecologie Anestezie în chirurgie cardiaca Anestezie în chirurgia vasculară Anestezie în chirurgie toracică Anestezie în neurochirurgie Anestezie ORL,oftalmologie și stomatologie Anestezie în chirurgie ambulatorie Anestezie pediatrică Terapia durerii Bioetică

30 luni în clinici universitare, 6 luni în serviciu acreditat, la alegere

Terapie intensivă – 2 ani (24 luni) în clinici universitare

Terapie intensivă polivalentă - Chirurgicală - Medicală (diabet, intoxicații acute, come neurologice, boli cardiace, nefrologie) * Minimum 3 luni terapie intensivă pediatrică  18 luni (150 ore) (150 ore)

Terapie intensivă traumatologică  3 luni (50 ore)

Unitate primiri urgențe  3 luni (50 ore)

Specialiștii în următoarele domenii pot aplica pentru diploma complementară în terapie intensivă.

Cardiologie și boli vasculare

Neurologie

Endocrinologie și boli metabolice

Oncologie

Gastroenterologie și hepatologie

Pediatrie

Hematologie

Pneumologie

Medicină internă

Chirurgie

Nefrologie

Aceștia vor efectua stagiile de terapie intensivă și modulele 14-27

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ

Tematica modulelor – lecțiilor conferință MODULUL 1. BAZE FUNDAMENTALE ALE ANESTEZIEI

(fiziologie, farmacologie și fizică aplicată)

Fiziologie

- somnul și anestezia - termoreglarea - joncțiunea neuromusculară - sistemul nervos autonom Farmacologie - noțiuni generale de farmacologie (farmacocinetică, farmacodinamie, receptori, interacțiuni) - mecanismul de acțiune al anestezicelor - substanțe  anestezice intravenoase  sedative, hipnotice, psihotrope  cu acțiune vegetativă (colinergice, parasimpaticolitice, catecolamine, alfablocante, alfa 2 agoniste, betablocante )  anestezicele volatile și gazoase - mecanismul de acțiune al anestezicelor inhalatorii - absorbția și distribuția anestezicelor inhalatorii - efectele circulatorii și respiratorii ale anestezicelor inhalatorii - metabolismul și toxicitatea anestezicelor inhalatorii - farmacologia protoxidului de azot - anestezicele volatile halogenate  substanțe cu acțiune relaxantă

Durere-analgezie

- farmacologia curarelor non-deporalizante - farmacologia curarelor deporalizante - antagoniști - monitorizarea funcției neuromusculare - droguri și boli care interferă cu acțiunea substanțelor relaxante musculare Fizica  Fiziopatologia durerii  Opiacee  Alte analgetice  Anestezice locale Mecanismul de acțiune al anestezicelor locale Farmacologia comparată a anestezicelor locale Analgetice morfinice utilizate în anestezia regională Agenți alfa agoniști utilizați în anestezia regională  Fizica gazelor și vaporilor aplicată la anestezia prin inhalație

I. MODULUL 2. ANESTEZIE GENERALĂ (tehnici ) Evaluarea preoperatorie - Consultul preanestezic de rutină (clinic, paraclinic, implicații medico-legale) - Implicațiile anestezice ale bolilor concomitente (cardio-vasculare, pulmonare, renale, gastrointestinale, hepatice, SNC, endocrine, hematologice). - Implicațiile anestezice ale terapiei medicamentoase cronice. - Evaluarea riscului operator și anestezic. - Riscul alergic. - Premedicația (scop, substanțe, căi de administrare, indicații).

Probleme generale - Intubația traheală ( tehnica, complicații) - Aparatul de anestezie (mașina de gaze, sisteme anestezice, vaporizoare) - Respiratoare utilizate în anestezie - Abordul venos în anestezie - Tehnici de anestezie intravenoasă (inducție, menținere, trezire, combinație de substanțe anestezice, modalități de administrare: bolus, discontinuu, continuu) - Tehnici de anestezie inhalatorie (inducție, menținere, trezire, substanțe anestezice) - Asigurarea homeostaziei bolnavului în timpul anesteziei - Terapie lichidiană perioperatorie - Supravegherea și monitorizarea bolnavului în timpul anesteziei  monitorizarea de rutină  monitorizarea profunzimii anesteziei  monitorizarea concentrației gazelor și vaporilor anestezici  monitorizarea ventilației  monitorizare cardio-vasculară  monitorizarea funcției renale  monitorizarea temperaturii 

monitorizare de laborator (gaze sanguine, electroliți, glicemie, osmolaritate, coagulare) - Securitatea electrică în sala de operație - Fișa de anestezie - Informatizarea în anestezie - Incidentele și accidentele anesteziei generale - Hipotermia: prevenire, consecințe, metode de reîncălzire

Perioada postanestezică imediată - Salonul de trezire / postoperator (organizare) - Monitorizare - Complicații - Aspecte medico-legale - Anestezie ambulatorie (tehnici, mod de organizare) MODULUL 3. TEHNICI DE ANALGEZIE /ANESTEZIE LOCOREGIONALĂ Tehnici de anestezie locoregională (indicații, material utilizat, substanțe folosite, complicații )  Noțiuni de anatomie - sistem nervos periferic - coloana vertebrală  Anestezia locală prin infiltrație și anestezia de contact  Anestezia regională intravenoasă  Blocajele de nervi periferici  Blocajul de nervi intercostali și blocul intrapleural  Blocajele regionale centrale (subarahnoidian, peridural, caudal)  Complicațiile locale, regionale și sistemice ale tehnicilor de anestezie regională  Anestezia regională la copil (indicații, tehnici, incidente și accidente specifice) Terapia durerii  Evaluarea durerii acute postoperatorii  Terapia durerii acute postoperatorii  Terapia durerii cronice MODULUL 4. FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI ANESTEZIA

Anatomia și fiziologia aparatului respirator Testele funcționale pulmonare. Bronhoscopia. Radiografia toracică și alte explorări paraclinice. Fiziopatologie - hipoxia - hiperoxia normobară - hipocapnia –hipercapnia - efectele respiratorii ale intubației traheale, ale anesteziei generale și regionale și ale actului chirurgical Patologia respiratorie - insuficiența respiratorie acută - ALI (injuria pulmonară acută) - ARDS (pulmon de șoc) - insuficiența respiratorie cronică - boala astmatică – status astmaticus - arsurile de căi aeriene și inhalarea de fum - pneumonia chimică prin aspirație de conținut gastric - infecțiile bronhopulmonare - obstrucția căilor aeriene superioare - embolia pulmonară - epanșamentele pleurale Terapie respiratorie - menținerea libertății căilor aeriene (intubația traheală, traheotomia, intubația traheală prelungită, vs. traheotomia ) - oxigenoterapia normobară și hiperbară - terapia respiratorie adjuvantă - tehnici de suport ventilator mecanic (indicații, aparatură, tehnici convenționale, tehnici non convenționale, moduri de ventilație) - tehnici de “înțărcare” - oxigenarea extracorporală și eliminarea extracorporală de CO 2

Anestezia la bolnavi cu suferințe pulmonare (evaluare, preparare, tehnic, ventilație postoperatorie) - anestezia la astmatic - anestezia la obez - anestezia la bolnavul cu insuficiență respiratorie cronică Anestezia în chirurgia toracică - anestezia pentru toracoscopie - anestezia în chirurgia esofagului

MODULUL 5. FUNCȚIA CARDIOVASCULARĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia sistemului cardio-vascular - circulația coronariană Metode de explorare (electrofiziologia cardiacă, debitul cardiac și determinantele sale, presiunea arterială, ecocardiografia, cateterismul cardiac)

Fiziopatologie - efectele anesteziei și operației asupra sistemului cardio-vascular normal (substanțele anestezice, anestezia și operația, ventilația artificială) - recunoașterea, evaluarea și tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale Farmacologie cardiovasculară  Drogurile cu acțiune inotropă și drogurile vasoactive  Terapia cu droguri anticoagulante, antiagregante, trombolitice

Anestezia la bolnavi cu patologie cardiovasculară

și

stenoza mitrală,  Anestezia la bolnavul coronarian. Ischemia perioperatorie  Anestezia la bolnavi cu tulburări de ritm și conducere  Anestezia la bolnavi cu valvulopatii (regurgitarea regurgitarea și stenoza aortică, prolaps de valvă mitrală)  Anestezia la bolnavi cu insuficiență cardiacă  Anestezia la bolnav hipertensiv  Anestezia la bolnav în șoc

Anestezia în chirurgia vasculară (carotidiană, aortică, periferică)

Anestezia în chirurgia cardiacă  Anestezia pentru înlocuiri valvulare  Anestezia pentru pontaje coronariene  Anestezia pentru cateterism cardiac și angioplastie  Anestezia pentru pericardite Tamponada cardiacă (diagnostic, tratament)  Anestezia la bolnavi cu hipertensiunea pulmonară și /sau cord pulmonar cronic Embolia pulmonară (diagnostic, tratament) Tehnici speciale  Circulație extracoporeală  Hipotensiune controlată  Suport circulator mecanic (balon de contra pulsație, sisteme de asistare ventriculară)

MODULUL 6. SISTEMUL NERVOS ȘI ANESTEZIA Anatomie și fiziologie nervoasă  Organizarea anatomo - funcțională a sistemului nervos central  Circulația cerebrală  Metabolismul cerebral Metode de diagnostic în neurologie  Examenul clinic neurologic  Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc.) Fiziopatologie  Edemul cerebral  Stările de comă  Moartea cerebrală (aspecte medicale și legale)  Efectul anestezicelor asupra presiunii intracraniene și circulației cerebrale Monitorizarea funcției sistemului nervos central Anestezia și terapia intensivă a donatorului de organe Anestezia în neurochirurgie  Chirurgia intracraniană supratentorială  Chirurgia fosei posterioare  Chirurgia anevrismelor cerebrale  Chirurgia coloanei vertebrale Anestezia la bolnavi cu miastenia gravis sau alte miopatii MODULUL 7. TULBURĂRILE METABOLICE ȘI ANESTEZIA Fiziologia și fiziopatologia termoreglării  hipotermia indusă și accidentală  hipertermia malignă  șocul caloric Echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic normal și patologic Anestezia la bolnavul diabetic  Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia) Anestezia în chirurgia tiroidiană Anestezia în chirurgia paratiroidiană Anestezia în chirurgia suprarenalei  Feocromocitomul Anestezia în chirurgia hipofizei  Tulburările funcției hipofizare MODULUL 8. FUNCȚIA RENALĂ ȘI ANESTEZIA Anatomia și fiziologia rinichiului Fiziopatologia insuficienței renale acute și cronice  Utilizarea diverselor droguri în insuficiența renală  Metode de epurare extrarenală (hemodializa, ultrafiltrarea, dializa peritoneală, hemofiltrarea, hemoperfuzia)

Anestezia la bolnavul cu insuficiență renală cronică Anestezia și terapia intensivă în transplantul renal Anestezia și terapia intensivă în chirurgia urologică MODULUL 9. HEMOSTAZA ȘI TRANSFUZIE Hemostaza  Coagularea și fibrinoliza fiziologică  Tulburările congenitale de hemostază  Coagularea intravasculară diseminată  Prevenirea trombozelor Transfuzia  Grupele sanguine (metode de determinare, principii de compatibilitate)  Sângele integral (recoltare, conservare )  Fracțiunile de sânge (metode de preparare, indicații )  Transfuzia de sânge și fracțiuni  Transfuzia masivă  Complicațiile transfuziilor de sânge și fracțiuni  Metode farmacologice de reducere a sângerării și transfuziei  Metode de transfuzie autologă Anestezia la bolnavi cu suferințe hematologice (anemia și policitemia, anemii hemolitice autoimune, granulocitopenie, trombocitopenii și trombopatii, hemofilie și alte tulburări ale hemostazei, trombofilie)

MODULUL 10. ANESTEZIE ÎN CHIRURGIA GENERALĂ Anestezia în chirurgia digestivă (stomac, duoden, pancreas, intestin subțire, colon, rect)  Complicații postoperatorii, incluzând fistule, infecția plăgii, eviscerația  Ocluzia intestinală  Anestezia pentru endoscopia digestivă  Anestezia pentru chirurgia laparoscopică  Anestezie pentru explorări în afara blocului operator  Anestezie pentru radiologie intervențională Anestezia în chirurgia hepato-biliară  Metabolizarea hepatică a drogurilor și substanțelor anestezice  Anestezia la bolnavi cu suferință hepatică  Anestezia pentru chirurgia căilor biliare  Anestezia în chirurgia hepatică  Transplantul hepatic  Probleme de anestezie în transplanturi de organe (rinichi, ficat, cord ) Anestezia în ortopedie (coloană, membrul superior, membrul inferior, chirurgie protetică și nonprotetică)

Anestezia în chirurgia plastică  Reimplantări de membre Anestezia în chirurgia urologică (prostată, nefrectomie, cistectomie)

Anestezia ambulatorie Anestezia la bătrâni MODULUL 11. ANESTEZIE ÎN ORL,

OFTALMOLOGIE ȘI STOMATOLOGIE Anestezia în chirurgia ORL (ureche, laringe, chirurgia ce utilizează LASER )  Laringectomie  Chirurgie cu laser  Endoscopie  Chirurgia urechii medii  Amigdalectomie, adenoidectomie Anestezia în chirurgia oftalmologică  Locoregională  Anestezie pentru globul ocular  Anestezie pentru cataractă, decolare de retină, glaucom și strabism Anestezia în chirurgia maxilo-facială

MODULUL 12. ANESTEZIE ÎN OBSTETRICĂ Modificările fiziologice din timpul sarcinii  Fluxul sanguin uterin. Activitatea uterină în timpul nașterii  Căile durerii Fiziopatologie  Transferul placentar al drogurilor anestezice  Efectele substanțelor anestezice asupra mamei și fătului  Suferința fetală acută și cronică  Sarcina cu risc mare  Eclampsia și preeclampsia Analgezia obstetricală Anestezia pentru expulzie Anestezia pentru cezariană Anestezia în urgențele obstetricale Anestezia pentru operații în timpul sarcinii Reanimarea nou-născutului MODULUL 13. ANESTEZIA PEDIATRICĂ

Particularitățile fiziologice ale nou-născutului și sugarului Farmacologia aplicată în anestezia pediatrică Generalități referitoare la tehnicile de anestezie adaptate la pediatrie  Evaluare și pregătire preoperatorie  Tehnici de anestezie adaptate la tipul intervenției chirurgicale  Anestezie generală (circuite, intubație, anestezice)  Anestezie regională (tehnici, substanțe)  Abordul venos  Echilibrul hidroelectrolitic  Transfuzia în anestezia pediatrică  Supravegherea copilului în timpul anesteziei  Incidente și accidente perianestezice Anestezie specifică  Amigdalectomie și adenoidectomie  Proceduri diagnostice și terapeutice în afara blocului operator  Copilul cu malformații congenitale cardiace  Urgențele în anestezia pediatrică: - urgențe chirurgicale ■ omfalocel, laparoschizis ■ hernia diafragmatică ■ atrezia de esofag, ocluzia neonatală ■ invaginația intestinală acută ■ stenoza pilorică ■ torsiunea de testicul ■ apendicectomie - traumatologie: ■ arsuri ■ politraumatisme Analgezie postoperatorie MODULUL 14. TERAPIE INTENSIVĂ PEDIATRICĂ ȘI OBSTETRICALĂ Tehnici adaptate copilului (abord vascular, intubație, ventilație)

Patologie pediatrică ■ insuficiența respiratorie a nou născutului și copilului ■ adaptarea cardio-respiratorie la viața extra-uterină ■ oprirea cardiorespiratorie ■ moartea subită la nou-născut ■ traumatismele copilului ■ deshidratarea acută a nou născutului ■ insuficiența renală acută a nou-născutului ■ sindromul hemolitic uremic ■ corpi străini în căile aeriene ■ patologia farino-laringiană ■ convulsiile ■ purpura ■ tulburări de hemostază ■ intoxicațiile acute Urgențe obstetricale ■ sarcina toxică ■ hemoragii obstetricale ■ embolia cu lichid amniotic ■ sindromul HELLP ■ mola hidatiformă ■ placenta praevia ■ cardiomiopatia peripartum MODULUL 15. MEDICINA DE URGENȚĂ ȘI TOXICOLOGIE

Organizarea unui sistem de medicină de urgență Probleme medico-legale ale urgențelor Organizarea și principiile de acordare a asistenței medicale în caz de catastrofă Tehnici folosite în medicina de urgență  mijloace de transport medicalizat al unui bolnav critic (intra și extraspitalicesc) - analgezia și sedarea bolnavilor critici pe parcursul unui transport medicalizat  evaluarea primară a unui politraumatizat, a unui bolnav cu insuficiență respiratorie, circulatorie sau neurologic în afara spitalului  resuscitarea cardiorespiratorie (basic și advanced life support)  tehnici de resuscitare volemică  tehnici de abord al căilor aeriene și de ventilație artificială  tehnici de monitorizare

Oprirea cardiocirculatorie (cauze, forme, basic și advanced life support) Accidente vasculare cerebrale: hemoragie cerebrală, hemoragie meningee Urgențe hipertensive Sindroame coronariene acute Convulsii Durerea și analgezia în mediu extraspitalicesc Intoxicații  conduita generală în intoxicații  medicamentoase - supradozarea medicamentelor și întreruperea lor (barbiturice, narcotice, salicilați, alcool, cocaina, antidepresive triciclice, acetaminofen altele)  toxicomanii  produse industriale și domestice - substanțe caustice  gaze (fum de incendiu, monoxid de carbon)  mușcătura de șarpe

Leziuni datorate temperaturii

a. Hipertermia, șocul termic

b. Hipotermia, degerăturile Accidente prin agenți fizici (submersia, electrocutarea, iradierea, plonjarea)

Răul de altitudine Răul de decompresie Accesul palustru grav Îngrijirea pielii și a rănilor Terorismul biologic și chimic MODULUL 16. TERAPIE INTENSIVĂ ÎN TRAUMATOLOGIE  Evaluarea primară și resuscitarea unui politraumatism (în afara spitalului și la sosirea în spital)  Evaluarea secundară și transferul unui politraumatism  Imagistica la politraumatizați  Traumatisme craniocerebrale  Traumatisme medulare  Traumatisme toracice penetrante și nepenetrante  Traumatisme abdominale  Traumatisme osoase, incluzând coloana vertebrală, pelvisul și extremitățile  Leziuni prin strivire  Embolia grasoasă  Îngrijirea bolnavului cu arsuri (terapia intensivă în primele 72 ore ) MODULUL 17. TERAPIE INTENSIVĂ CADIOVASCULARĂ Fiziologie Evaluarea funcției cardiace și a variabilelor hemodinamice  determinanții debitului cardiac  reglarea presiunii arteriale  principiile transportului și utilizării oxigenului  efectele hemodinamice determinate de aparatele de asistare ventilatorie

Tehnici  principiile monitorizării electrocardiografice, măsurarea temperaturii tegumentelor, măsurători transcutanate  monitorizarea hemodinamică non-invazivă  ecocardiografie  complicațiile angioplastiei  monitorizarea hemodinamică invazivă

a. principiile de funcționare a transductorilor

b. întreținerea semnalelor, calibrarea, ajustarea

c. tehnici de afișare

d. principiile cateterizării arteriale, venoase centrale, arterei pulmonare și monitorizarea presiunilor Patologie cardiovasculară  șocul și complicațiile sale  insuficiența cardiacă post circulație extracorporeală  infarctul miocardic și complicațiile sale  aritmiile și tulburările de conducere  indicațiile pentru diversele tipuri de pace-maker  disecția de aortă  ruptura anevrismului de aortă  embolia pulmonară - aerică, grăsoasă, cu lichid amniotic, tromboembolism  edemul pulmonar-cardiogen, non-cardiogen  tamponada cardiacă și alte afecțiuni percardice acute  valvulopatii acute și cronice care pun în pericol viața  afecțiuni vasculare periferice și aortice acute, inclusiv fistula arterio-venoasă  complicațiile acute ale cardiomiopatiei și miocarditei  hipertensiunea pulmonară și cordul pulmonar  bolile congenitale cardiace modificările fiziologice cu reparare chirurgicală Terapie specifica cardiovasculară  tratamentul vasoactiv și inotrop  terapia trombolitică și anticoagulantă  antianginoase  antiaritmice  soluții de umplere volemică  managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții cardiovasculare  managementul urgențelor hipertensive  metode de asistență ventriculară MODULUL 18. TERAPIE INTENSIVĂ RESPIRATORIE Fiziologie Tehnici  reglarea ventilației  mecanica ventilatorie  fiziologia mușchilor respiratori  schimburile gazoase  variațiile capniei  menținerea permeabilității căilor respiratorii

a. managementul de urgență al căilor respiratorii

b. intubația endo-traheală

c. traheostomia, deschisă și percutană

d. intubația prelungită vs. traheostomie  ventilația mecanică

a. ventilație mecanică în presiune și volum

b. presiune pozitivă end-expiratorie

c. indicațiile ventilației mecanice

d. moduri de ventilație ■ ventilație intermitent obligatorie ■ presiune continuă pozitivă ■ ventilație cu raport inversat ■ ventilație cu suport presional ■ ventilație cu suport de volum ■ ventilație cu presiune negativă ■ ventilația pulmonară diferențială ■ ventilația non-invazivă cu control presional ■ ventilația pe un plămân ■ ventilație cu frecvență înaltă

e. barotrauma și volutrauma

f. criteriile de detubare și tehnici de sevrare

g. oxigenarea extracorporeală

h. hipercapnia permisivă

i. ventilație cu lichid

j. terapie cu surfactant pulmonar  oxigenoterapia  oxigenarea hiperbară  drenajul pleural  imagistica toraco-pulmonară  monitorizarea respiratorie (presiunea căilor respiratorii, presiunea intratoracică, volumul curent, pulsoximetria, raportul spațiu mort/volum curent, complianța, rezistenta, capnografie)

Patologie  insuficiența respiratorie acută

a. insuficiența respiratorie hipoxemică, inclusiv sindromul de detresă respiratorie acută

b. insuficiența respiratorie hipercapnică

c. insuficiența respiratorie cronică acutizată  statusul astmatic  inhalarea de fum, arsurile căilor respiratorii  aspirația  complicații respiratorii postoperatorii  traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale)  infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita  obstrucția căilor respiratorii superioare  fistule bronhopleurale  polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari  chilotoraxul  hemoragia pulmonară și hemoptizia  afecțiuni pleurale - Empiemul - Efuziunea pleurală - Pneumotoraxul - Hemotoraxul Terapie  oxid nitric și prostaglandine  bronhodilatatoare  analeptice respiratorii  fluidificante bronșice  kinesiterapia  aerosoloterapie  terapia pozitională (decubit ventral, terapia rotațională) MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ Fiziologie  organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central  circulația cerebrală  metabolismul cerebral

Tehnici  Examenul clinic neurologic  Metode de diagnostic paraclinic în neurologie (electroencefalograma, potențiale evocate, electromiograma, CT, RMN, angiografie, etc )  Monitorizarea funcției sistemului nervos central (presiune intracraniană, flux sangvin cerebral, rata metabolismului, electroencefalograma, Doppler transcranian)  Diagnosticul morții cerebrale  Diagnosticul și managementul statusului vegetativ persistent Patologie  Edemul cerebral  Stările de agitație acută  Stările de comă - Metabolică - Traumatică - Infecțioasă - Leziuni de substanță cerebrală - Vasculară-anoxică și ischemică - Indusă medicamentos Evaluarea și prognosticul  Hidrocefalia - funcționalitatea și disfuncția șuntului  Statusul epilpetic  Infecțiile grave ale sistemului nervos central (abces, encefalită, meningită)  Sângerările intracraniene traumatice și netraumatice Subarahnoidiană Intracerebrală Epidurală Altele (subdurală)  Traumatisme cerebrale  Traumatisme medulare  Leziunea axonală  Hipotermia accidentală  Șocul caloric  Hipertermia malignă  Complicațiile neuromusculare ale bolnavului critic  Afecțiunile neuro-musculare ce determină insuficiența respiratorie poliradiculonevritele scleroza laterală amiotrofică miastenia gravis miopatiile (Duchenne etc.)  Probleme psihiatrice la bolnavul critic  Probleme psihologice pentru bolnavi, rudele bolnavilor și personalul medical

Terapie  Managementul perioperator al pacientului ce va fi supus unei intervenții neuro- chirurgicale  Managementul hipertensiunii intracraniene, incluzând monitorizarea presiunii intracraniene  Managementul durerii: intravenos, oral, transdermic, regional și axial  Blocarea neuro-musculară: utlizare, monitorizare și complicații  Sedarea în reanimare MODULUL 20. TERAPIE INTENSIVĂ METABOLICĂ ȘI NUTRIȚIE Fiziologie  Metabolismul apei și electroliților  Echilibrul acidobazic  Reglarea glicemiei  Necesarul nutrițional  Termoreglarea

Tehnici  Monitorizarea hidroelectrolitică și acidobazică  Monitorizarea metabolică (consumul de oxigen, producția de dioxid de carbon, calorimetria indirectă) Patologie Terapie  Tulburări hidroelectrolitice (deshidratări, hiperhidratări, disnatremii, diskaliemii, alterarea metabolismului calciului, magneziului, fosfatului)  Tulburări acidobazice  Diabetul zaharat - coma hiperosmolară cetozică și non-cetozică - hipoglicemia  Disfuncția tiroidiană (furtuna tiroidiană, coma mixedematoasă, sindromul “sick euthyroid”)  Criza și insuficiența adrenală (primară și secundară)  Alterarea metabolismului hormonului antidiuretic  Feocromocitomul  Insulinomul  Tulburări metabolice moștenite  Terapie volemică  Terapia tulburărilor hidroelectrolitice și acidobazice  Managementul glicemiei  Suportul nutrițional

a. Enteral și parenteral

b. Evaluarea necesarului nutrițional, incluzând calorimetria indirectă

c. Imunonutriția și formule speciale MODULUL 21. TERAPIE INTENSIVĂ DIGESTIVĂ Fiziologia Tehnici Patologie  Fiziologia tubului digestiv  Fiziologie hepatică  Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică  Explorarea abdominală în reanimare  Hemoragiile digestive superioare  Hemoragiile digestive inferioare  Insuficiența hepatică acută fulminantă  Insuficiența hepatică cronică și ciroza hepatică  Colecistita nelitiazică  Ocluzia intestinală  Megacolonul toxic și sindromul pseudo-obstructiv ( Oligvie)  Colite acute grave  Icterul  Afecțiuni inflamatorii acute intestinale  Afecțiuni acute vasculare ale intestinului, incluzând infarctul mezenteric  Perforațiile acute ale tractului digestiv

Terapie  Ruptura de esofag  Peritonitele postoperatorii  Pancreatita acută cu șoc  Fistulele digestive externe postoperatorii  Modificările de la nivelul tubului digestiv în stress (insuficiența tubului digestiv)  Dozarea medicamentelor în insuficiența hepatică  Managementul perioperator al pacientului chirurgical  Profilaxia ulcerului de stress  Modificatori ai tranzitului intestinal  Transplantul hepatic  MARS MODULUL 22. TERAPIA INTENSIVĂ ÎN PATOLOGIA INFECȚIOASĂ Evaluarea febrei la pacienții din unitatea de terapie intensivă Diagnosticul de infecție Diagnosticul de sepsis Clasificarea infecțiilor Infecțiile în legătură cu îngrijirea medicală în spital și în Terapia intensivă Controlul infecțiilor în spital și în terapie intensivă Riscul infecțios al personalului medical Mecanismele rezistentei la antibiotice Patologie Terapie  Celulita și gangrena gazoasă  Tetanos  Infecții fungice  Mediastinite  Febra postoperatorie  Imunodepresia Infecțiile oportuniste la pacienții critici Sindromul imunodeficienței dobândite Bolnavul cu transplant Bolnavul neoplazic  Controlul infecțiilor în unitățile speciale de terapie

a. Dezvoltarea rezistenței la antibiotice

b. Precauții universale

c. Izolarea  Antibioprofilaxie în chirurgie  Antibioterapie de prima intenție  Reacțiile adverse ale agenților antimicrobieni  Antibiotice și antifungice: mecanisme de acțiune, indicații la bolnavul critic  Antivirale  Suportul în serviciul de terapie intensivă a pacienților imunodeprimați

MODULUL 23. TERAPIE INTENSIVĂ RENALĂ Fiziologie  Formarea urinii  Fiziologie renală  Reglarea renală a echilibrului hidro-electrolitic

Tehnici  Interpretarea electroliților urinari  Evaluarea oliguriei  Dozarea medicamentelor în insuficiența renală Patologie  Insuficiența renală acută: prerenală, renală, postrenală

o Etiopatogenia insuficienței renale acute

o Fiziopatologie (mecanismele oligoanuriei: tubulare, vasculare, glomerulare, mecanismele poliuriei )

o Leziuni anatomopatologice

o Simptomatologia insuficienței renale acute (simptomatologia clinică: manifestări respiratorii, cardiovasculare, cutanate, digestive, renale, endocrine, hematologice, neuro-psihice, generale).

o Fazele insuficienței renale acute: oligoanuria, anuria, reluarea diurezei, recuperare funcțională)

o Semnificația laboratorului în diagnosticul insuficienței renale acute

o Rolul imagisticii în diagnosticul insuficienței renale acute

o Monitorizarea în insuficiența renală acută

o Particularități diagnostice ale formelor patogenice de insuficiența renală acută: prerenală, renală și postrenală. Formele clinice ale insuficienței renale acute.

o Complicații, evoluție și prognostic

o Tratamentul suportiv și nutriția în insuficiența renală acută

o Antibioticele în insuficiența renală acută  Insuficiența renală cronică  Rabdomioliza  Afecțiunile sistemice care afectează rinichii (purpura trombotică trombocitopenică, sindromul hemolitic-uremic)  Uropatii obstructive, retenția acută de urină  Sângerări ale tractului urinar Terapie  Principiile terapiei de substituție renală și metodele asociate (hemodializa, dializa peritoneală, ultrafiltrarea, hemofiltrarea arterio-venoasă continuă, hemofiltrarea veno- venoasă continuă) 

Metode de epurare extrarenală Hemodializa ■ Bazele fizico-chimice ■

Definiția rinichiului artificial, elementele sistemului de hemodializă, procesele fizico-chimice la nivelul membranei semipermeabile, caractere operaționale ale dializorului, aplicații clinice ale difuziunii și ultrafiltrării ■

Chirurgia dializei. Noțiuni de anatomie, principii și strategia accesului vascular, tehnici de realizare a accesului vascular, incidente și accidente ■

Dializantul – soluții de dializă. Compoziția dializantului, preparare, proprietăți fizice, chimice și biologice, controlul, probleme de organizare ■

Circuitul extracorporeal – anticoagulare. Hemostaza normală, modificări ale hemostazei prin interacțiunea cu suprafețele artificiale, investigarea coagulării în practica hemodializei, medicația anticoagulantă, antiagregantă și trombolitică, metode de heparinizare a circuitului extracorporeal, coagularea circuitului extracorporeal ■

Dializoare. Caracteristicile dializorului ideal, tipuri de dializoare în practica clinică, membranele de dializă – calități, tipuri, transferul substanțelor prin membrane, componentele funcționale ale dializorului, circulația sângelui și a dializantului prin dializor, parametri de apreciere a performanțelor unui dializor ■

Monitorizare și tehnica hemodializei. Monitorizarea circuitului sanguin extracorporeal, monitorizarea circuitului dializantului, monitorizarea dializei, dializa secvențială și dializa cu bicarbonat ■ Indicațiile și contraindicațiile hemodializei ■

Strategie și eficiența hemodializei. Inițierea hemodializei, strategii în abordul vascular inițial, investigarea pacienților dializați ■

Incidentele, accidentele și complicațiile hemodializei. Complicații acido- bazice, cardiovasculare, hematologice, hidroelectrolitice, neurologice, probleme de metabolism, imunitatea pacienților dializati, complicații infecțioase și manifestări musculo-cutanate; complicații generate de soluția de dializa, de tehnica dializei, de defecțiuni tehnice; incidente și accidente determinate de accesul vascular; reacții la materialele de dializă, probleme legate de biocompatibilitate ■

Alte metode de epurare extrarenală. Ultrafiltrarea, hemofiltrarea, ultrafiltrarea secvențială: generalități, bazele teoretice, probleme tehnice, proceduri, avantaje și dezavantaje, perspective ■ Administrarea medicamentelor la bolnavul dializat ■ Epurarea extrarenală în intoxicațiile acute  Dializa peritoneală ■ date generale ■ anatomia funcțională a peritoneului ■ fiziologia peritoneului ■ bazele fizico-chimice și factorii care influențează eficiența dializei peritoneale ■ soluțiile folosite în dializa peritoneală ■ tehnica dializei peritoneale ■ determinarea eficienței dializei peritoneale ■ indicațiile și contraindicațiile dializei peritoneale ■ complicațiile dializei peritoneale.  Plasmafereza ■ bazele teoretice ale plasmaferezei ■ principii de tratament ■ probleme tehnice ■ aplicații terapeutice ■ complicațiile plasmaferezei ■ tehnici noi de plasmafereza  Hemoperfuzia MODULUL 24. TERAPIE INTENSIVĂ HEMATO-ONCOLOGICĂ ȘI ÎN TRANSPLANT Defecte acute de hemostază  Trombocitopenia/trombopatia  Coagularea intravasculară diseminată  Fibrinoliza acută  Anomalii congenitale

Tulburări hemolitice acute, incluzând microangiopatia trombotică Sindroame acute asociate cu neoplasme și terapia antineoplazică Tulburări hematologice acute asociate terapiei antineoplazice Tulburări de hemostaza la nou-născut Siclemia Anticoagularea și terapia fibrinolitică  Terapia cu anticoagulante, antiagregante și terapia fibrinolitică  Profilaxia tromboembolismului Anemia în unitatea de terapie intensivă  Indicațiile transfuziei Imunologie și transplant  Principiile transplantului (donarea de organe, prelevarea, păstrarea, transportarea, alocarea, implantarea, menținerea donatorilor de organe, programele naționale privind transplantul de organe)  Imunosupresia  Transplantul de organe: indicații de terapie pre- și postoperatorie  Bolile infecțioase legate de transplant Principiile terapiei cu produși de sange  Transfuzia de masă eritrocitară  Transfuzia de plasmă proaspătă congelată  Transfuzia de masă trombocitară  Transfuzia de crioprecipitat  Concentrate de factori specifici ai coagulării  Albumina, fracțiuni ai proteinelor plasmatice  Substituenți ai hemoglobinei  Agenți farmacologici care modifică necesarul transfuzional (acidul aminocaproic, aprotinina)  Eritropoetina MODULUL 25. TULBURĂRI MULTISISTEMICE LA BOLNAVUL CRITIC  Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Modificări fiziopatologice induse de injurie (compensarea cardiovasculară, retenția de apă și sare, modificări metabolice, procesul de reparație tisulară, imuno-modularea) - Răspunsul celular la agresiune  Structura și funcționarea sistemului imunitar - mecanisme locale - mecanisme sistemice: ■ răspunsul imun inflamator (elemente celulare și elemente umorale) ■ imunitatea specifică (elemente umorale și elemente celulare )  Modificări imunologice la bolnavul critic  Fiziopatologia generala a stărilor de șoc  Șocul hipovolemic (cauze, mecanisme,tratament)  Șocul traumatic (fiziopatologie, tratament)  Șocul cardiogen (cauze, mecanisme, tratament)  Șocul anafilactic (fiziopatologie, tratament)  Infecție, sepsis, șoc septic  Tratamentul șocului septic  Soluții înlocuitoare de volum sanguin  Droguri cu acțiune cardiotonică și vasoactivă utilizate în stările de șoc  Sindromul de disfuncții organice multiple: - cauze (factori declanșatori) - mediatori - efecte la nivelul sistemelor de organe  Tratamentul SDOM

MODULUL 26. EVALUARE ȘI ETICĂ Indici de prognostic, scoruri de severitate și scoruri de intervenție terapeutică Metodologia evaluării practicilor de îngrijire și cercetare clinică și epidemiologică în ATI Evaluarea calității Utilizarea statisticii medicale Etica

1. Consimțământ

2. Înrolarea în studii

3. Decizia de întrerupere a vieții și îngrijirea

4. Procurarea organelor

5. Prognosticul

6. Calitatea sfârșitului vieții

Genetica

1. Afecțiuni congenitale ( trisomia, etc.)

2. Tezaurismoze ( Hurlers, etc)

3. Polimorfisme

MODULUL 27. ORGANIZARE,

DREPTURI ȘI RESPONSABILITĂȚI Administrație

1. Clădirea

2. Contractul

3. Triajul pacienților

4. Medici, asistenți și alt personal

5. Complianța completării documentelor și calcularea costurilor

6. Siguranța pacienților Securitatea electrică Utilizarea computerelor în unitățile de terapie intensivă MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Baremul de activități practice ANESTEZIA GENERALĂ  Examenul preanestezic –50  Instalarea de linii venoase periferice –200  Instalarea de linii venoase centrale –100  Intubația traheală - orotraheală –200 - nasotraheală –50  Anestezia generală cu pivot volatil –100  Anestezie generală i.v. –100  Instalare de linii arteriale pentru monitorizare TA –50  Instalarea de sondă gastrică –50  Instalarea de sonde jejunale –20  Instalarea de sondă uretrovezicală –50  Monitorizare EKG –100  Monitorizare puls oximetrie –100  Monitorizare capnografie –100  Monitorizare PVC –50  Monitorizare presiune capilară pulmonară și debit cardiac – 10  Monitorizarea temperaturii centrale și periferice –100  Monitorizarea profunzimii anesteziei - 10  Poziționarea bolnavului pe masa de operație –100 ANESTEZIA REGIONALĂ  Rahianestezie –50  Anestezie peridurală simplă –50  Anestezie peridurală continuă –20  Blocaj de plex brahial pe cale axilară –20  Blocaj de plex brahial pe cale supraclaviculară -10  Anestezie regională intravenoasă –10  Blocaj de nerv sciatic –10  Blocaj de nervi intercostali –20  Analgezie intrapleurală –10  Anestezie regională la copil –10

TERAPIE INTENSIVĂ Libertatea căilor aeriene  Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 200  Intubația traheală - orală - 200 - nazală – 50  Cricotirotomie, cateterizare transtraheală, minitraheostomie percutană - 50

Respirație-Ventilație  Ventilație pe mască – 200 

Utilizarea diverselor moduri de ventilație: IMV-SIMV, PSV, PCV, BIPAP, CPAP, ventilație cu frecvență crescută – 200  Tehnici de înțărcare de pe ventilator –200  Utilizarea bronhodilatatoarelor, mucoliticelor și umidificatoarelor  Tehnici de aspirație traheo-bronsică - 100  Tehnici de fizioterapie toracică și spirometrie - 100  Bronhoscopie –5  Tratamentul pneumotoraxului (puncție cu ac, inserție de dren percutan, sisteme de drenaj ) –10  Monitorizarea presiunii în căile aeriene –10  Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică –300  Oxigenoterapie –200  Interpretarea testelor funcționale pulmonare - 100  Recoltarea de probe bacteriologice din spută, secreție traheală și bronșică –100  Interpretarea radiografiei toraco-pulmonare –100  Interpretarea scintigrafiei pulmonare –10  Interpretarea CT pulmonare –10

Circulație  Puncție arterială și recoltarea de sânge –100  Instalarea de cateter arterial pentru monitorizarea presiunii arteriale –100  Puncții venoase periferice –500  Instalarea de catetere venoase centrale: - jugulară –100 - subclavie –50 - venă femurală –50  Instalarea de cateter arterial pulmonar – 10  Interpretarea datelor obținute cu cateter arterial pulmonar - 50  Calcule hemodinamice pe baza acestor date -50  Pericardiocenteza –5  Instalarea de pacemaker transvenos –5  Determinarea debitului cardiac prin termodiluție –50  Determinarea debitului cardiac noninvaziv sau semi-invaziv –50  Efectuarea ECG în derivațiile standard – 100  Analiza de segment ST, detectarea de aritmii )-100  Interpretarea ECG în diverse circumstanțe patologice –50  Interpretarea Rx –20  Administrarea drogurilor inotrop pozitive și vasoactive -100  Utilizarea infuzomatelor și injectomatelor –200  Resuscitare cardiorespiratorie - 100  Defibrilarea electrică și cardioversia –50  Insertia și utilizarea balonului de contrapulsație –5  Ecocardiografie transtoracică- 50  Ecocardiografie transesofagiană-50  Interpretarea datelor obținute prin tehnici de medicină nucleară –20  Interpretarea datelor de cateterism și angiografie –30 Sistemul nervos central  Puncția lombară diagnostică –20  Monitorizarea EEG –100  Monitorizarea presiunii intracraniene –10  Hipotermie indusă – 10

Rinichi  Instalarea unui cateter percutan pentru hemodializă: vena femurală, vena subclavie –20  Dializa peritoneală –5  Hemodializa -10  Hemofiltrare: = 50 Tub digestiv  Instalarea de sonde nazo-gastrice –200  Instalarea de sonde jejunale pentru alimentație –25  Instalarea de sonde Blackmore –50  Alimentația pe sonda gastrică și pe sonda jejunală –200 Hematologie-Transfuzie  Recoltarea și conservarea sângelui - 50  Determinări de grupe sanguine –50  Utilizarea sistemelor de încălzire și perfuzie rapidă - 100  Utilizarea componentelor de sânge –200  Utilizarea tehnicilor de autotransfuzie (hemodiluția acută normovolemică, Cell- saver) - 100  Indicația, recoltarea și interpretarea rezultatelor testelor de coagulare –100  Plasmafereza – 20 Infecție  Tehnici de sterilizare și profilaxie a infecțiilor în terapie intensivă  Recoltarea și interpretarea probelor bacteriologice din sânge, spută, urină, drenaje  Interpretarea sensibilității și nivelelor de antibiotice  Decontaminarea selectivă a tubului digestiv Metabolism - Nutriție  Utilizarea analizorului de gaze sanguine –100  Interpretarea datelor echilibrului acidobazic - 200  Alimentația pe sonda gastrică și enteral –200  Alimentația parenterală –100  Monitorizarea și evaluarea metabolismului și nutriției –50  Menținerea echilibrului termic - 200 Monitoare-Computere  Calibrarea transducerilor  Utilizarea amplificatoarelor și înregistratoarelor  Utilizarea computerelor în ATI  Elemente de baza de protecție împotriva accidentelor electrice Trauma  Imobilizarea provizorie a fracturilor –5  Metode de hemostaza provizorie –10  Utilizarea paturilor speciale de TI - 100  Lavajul peritoneal diagnostic –5

CURRICULA DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ Evaluare Evaluare teoretică

1. Evaluare periodică: examen scris la sfârșitul fiecărui modul Responsabil: cadrul didactic coordonator al modulului

2. Evaluare finală: examen scris național la sfârșitul celor 5 ani de rezidențiat. Responsabil: Comisie națională de examinare

Evaluare practică Evaluare periodică: la sfârșitul fiecărui stagiu practic se verifica baremul minim de activități. Responsabil: cadrul didactic coordonator al stagiului Observații: în fiecare an se predau 9 module; primele 3 module se predau în fiecare an, având în vedere că noile serii de rezidenți trebuie să cunoască noțiunile de bază; celelalte 6 module sunt noi în fiecare an. Practic cele 27 de module sunt predate în 4 ani din cei 5 de rezidențiat. Tabelul sinoptic al succesiunii modulelor este redat mai jos. Tablou sinoptic al succesiunii modulelor teoretice

Module

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5 1

X

X

X

X

X 2

X

X

X

X

X 3

X

X

X

X

X 4

X

X 5

X

X 6

X

X 7

X

X 8

X

X 9

X

X 10

X 11

X 12

X 13

X 14

X 15

X 16

X 17

X 18

X 19

X 20

X 21

X 22

X 23

X 24

X 25

X 26

X 27

X

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA BOLI INFECȚIOASE DEFINIȚIE: Specialitatea Boli infecțioase este o specialitate medicală care se ocupă cu studiul bolilor provocate de germeni transmisibili și netransmisibili, precum și cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor provocate de prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți și alți agenți patogeni ce vor fi identificați ulterior.

DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 - 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârsitul fiecarui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. STRUCTURA STAGIILOR

I. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE: 30 luni

A. STAGIUL DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ȘI PRACTICĂ: 24 luni

B. ACTIVITATE DE CERCETARE: 6 luni ( din care 1 lună biostatistică)

II. STAGII COMPLEMENTARE:

A. STAGII CLINICE MEDICALE: 24 luni

1. Medicină internă: 9 luni

2. Neurologie: 2,5 luni

3. Hematologie clinică: 1 lună

4. Pediatrie: 6 luni

5. Dermato-venerologie: 1 lună

6. Terapie intensivă și urgențe medicale: 2 luni

7. Imagistică medicală:1 lună

8. Bioetică 2 săpt.

9. Biostatistică: 1 lună

B. LABORATOR CLINIC ȘI EPIDEMIOLOGIE: 7 luni

1. Epidemiologie: 2,5 luni

2. Laborator clinic: 4,5 luni  Microbiologie clinică: bacteriologie și micologie (3 luni)  Virusologie (0,5 luni)  Genetică moleculară (0,5 luni)  Parazitologie (0,5 luni)

STRUCTURA STAGIILOR

A. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ Tematica lecțiilor conferință (120 ore)

1. Astmul bronșic.

2. Bronhopneumonia cronică obstructivă și emfizemul pulmonar.

3. Pleurezii neinfecțioase.

4. Insuficiența respiratorie acută și cronică.

5. Cardiopatia ischemică.

6. Tulburările de conducere ale inimii.

7. Tulburările de ritm ale inimii.

8. Pericardite neinfecțioase.

9. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.

10. Cordul pulmonar cronic.

11. Insuficiența cardiacă congestivă.

12. Hipertensiunea arterială esențială și secundară.

13. Tromboflebite.

14. Sindrom nefrotic.

15. Insuficiența renală acută și cronică.

16. Esofagita de reflux. Hemia hiatală.

17. Boala ulceroasă.

18. Cancerul gastric.

19. Cancerul colo-rectal.

20. Colita ulceroasă.

21. Icterele.

22. Hepatopatiile cronice de alte cauze decât cele postvirale.

23. Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.

24. Hemoragiile digestive superioare.

25. Diarei acute și cronice de cauză neinfecțioasă - diagnostic pozitiv și diferențial.

26. Diabet zaharat.

27. Reumatismul articular acut.

28. Boli de colagen-vasculare: poliartrita reumatoidă, spondilartrite seronegative, colagenoze (lupus eritematos, sclerodermia, dermatomiozite).

Baremul activităților practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 50 cazuri.

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 10 cazuri.

3. Interpretarea unei electrocardiograme: 50 cazuri.  stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului.  hipertrofiile atriale și ventriculare.  modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică.  cardiomiopatii.  diagnosticul în cordul pulmonar acut și cronic.  tulburările de ritm cardiac; tulburări de conducere; indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.

4. Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 30 cazuri.

5. Interpretarea datelor de ecografie abdominală: 30 cazuri.

6. Toracocenteza: 4 cazuri.

7. Paracenteza: 10 cazuri.

8. Interpretarea oscilometriei: 5 cazuri.

9. Interpretarea probei de digestie: 5 cazuri.

10. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 200 cazuri.

B. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ ȘI URGENȚE MEDICALE: Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Stopul cardio-respiratorie: cauze, atitudine terapeutică.

2. Disfuncții și insuficiențe de organ: etiopatogenie, diagnostic și atitudine terapeutică.

3. Coagularea intravasculară diseminată (fibrinoliza și trombembolismul sistemic): etiopatogenie, diagnostic, atitudine terapeutică.

4. Transfuzia de produse sanguine: accidente și incidente, management.

5. Șocul anafilactic.

6. Reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. Baremul activităților practice

1. Tehnicile de resuscitare cardiorespiratorie: 20 pe manechin.

2. Defibrilarea și cardioversia: 10 cazuri (asistat de specialist).

3. Determinarea gazelor sanguine: 20 cazuri.

C. STAGIUL DE NEUROLOGIE Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Diagnosticul și tratamentul comelor.

2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.

3. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.

4. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.

5. Diagnostic și tratament crize convulsive. Baremul activităților practice

1. Examinarea fundului de ochi: 5 cazuri.

2. Efectuarea puncției rahidiene și interpretarea modificărilor din LCR: 5 cazuri.

3. Interpretarea electromiogramei: 20 cazuri.

4. Interpretare rezultatelor angiografiei, CT și RMN din principalele afecțiuni neurologice: 20 cazuri.

D. STAGIUL DE PEDIATRIE (60 ore) Tematica lecțiilor conferință

1. Bolile diareice și sindromul de deshidratare acută, dietetica sugarului și rehidratarea sugarului.

2. Insuficiența respiratorie acută: bronșiolită, epiglotită, bronhopneumonii, corpi străini, etc.

3. Sindromul hemoragipar.

4. Sindromul convulsivant.

5. Patologia cardiovasculară de urgență: insuficiența cardiacă prin malformații cardio- vasculare congenitale, tulburări de ritm, etc.

6. Abdomenul acut.

7. Intoxicații.

8. Dezechilibre metabolice majore ale nou-născutului - diagnostic și tratament.

9. Particularitățile dietei normale și de readaptare în funcție de vârstă.

10. Imunodeficiențe congenitale și dobândite ale copilului (în afara infecției cu HIV).

11. Malformații și defecte consecutive infecțiilor materne în cursul sarcinii. Baremul activităților practice

1. Interpretarea hemogramei: 100 cazuri.

2. Efectuarea puncției lombare la copilul de diferite vârste: 10 cazuri.

3. Examenul microscopic și interpretarea rezultatelor LCR: 10 cazuri.

4. Tehnica recoltării directe a produselor biologice pentru examenul de laborator: 30 cazuri.

5. Efectuarea toracentezei: 2 cazuri.

6. Interpretarea examenului radiologic pentru afecțiunile din tematică (torace, schelet, tract digestiv): 50 cazuri.

7. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale în urgențele toxico-septice la copil: 5 cazuri

8. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (100 cazuri), renale (100 cazuri), de digestie (20 cazuri)

E. STAGIUL DE DERMATOLOGIE -VENEROLOGIE Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Infecții cutanate virale.

2. Infecții cutanate bacteriene.

3. Infecții fungice cutanate.

4. Urticaria.

5. Eczeme / dermatite.

6. Prurigouri.

7. Vasculite.

8. Reacții cutanate postmedicamentoase.

9. Eritrodermiile.

10. Purpure.

11. Boli buloase.

12. Psoriazisul.

13. Lichen plan și erupții lichenoide.

14. Sifilisul dobândit și congenital.

15. Alte infecții cu transmitere sexuală. Baremul activităților practice

1. Interpretarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice: 3 cazuri.

2. Interpretarea examenului micologic direct (KOH): 2 cazuri.

3. Interpretarea rezultatelor testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului: 5 cazuri.

4. Interpretarea rezultatelor de biopsie cutanată: 10 cazuri.

F. STAGIUL DE HEMATOLOGIE CLINICĂ Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Clasificarea, diagnosticul și tratamentul următoarelor tipurii de anemii: hipocrome, cronice simple, megaloblastice, hemolitice, aplastice.

2. Clasificarea, criteriile de diagnostic și managementul bolilor mieloproliferative cronice (leucemie granulocitară cronică, policitemia vera, trombocitemia esențială, metaplazia mieloidă cu mielofibroză) și ale leucemiei limfatice cronice.

3. Clasificarea, diagnosticul și managementul leucemiilor acute mieloblastice și limfoblastice.

4. Limfoame maligne: diagnostic și management.

5. Limfoproliferări reactive ~ limfocitoze benigne (sindroame mononucleozice, limfocitoza infecțioasă acută, infecția cu Bordetella pertusis).

6. Agranulocitoza: cauze și management.

7. Clasificarea, diagnosticul și managementul sindroamelor hemoragice. Baremul activităților practice

1. Interpretarea unei hemoleucograme: 30.

2. Interpretarea unei medulograme: 5.

3. Interpretarea probelor de coagulare: 10.

4. Determinarea grupului sanghin, a Rh-ului: 5.

G. STAGIUL DE IMAGISTICĂ CLINICĂ (20 ore) Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Radiologia și CT/RMN în patologia infecțioasă.

2. Examene ecografice diverse (normal vs. patologic). Baremul activităților practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 100 cazuri.

2. Interpretarea examenului CT/RMN în afecțiunile prevăzute în tematică vs. aspect normal (pe secțiuni la diverse niveluri), pe aparate și sisteme: 50 cazuri.

3. Interpretarea principalelor date ecografice (părți moi, Doppler, abdomen): 30 cazuri.

H. STAGIUL DE BIOETICĂ Tematica lecțiilor conferința (10 ore)

I. Relația medic-pacient

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

3. Consimțământul informat.

4. Confidențialitatea în relația medic–pacient.

5. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

6. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

7. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

II. Etica cercetării pe subiecți umani

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

7. Relații medic-companii farmaceutice-furnizori.

Baremul activităților practice:

I. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 1 oră

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

II. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice – 1 oră

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

III. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete – 30 min

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

IV. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete – 30 min

I. STAGIUL DE EPIDEMIOLOGIE Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Proces infecțios. Focar epidemiologic.

2. Proces epidemiologic: condiționare (factori determinanți și favorizanți), forme de manifestare (sporadică, endemică, epidemică, pandemică).

3. EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ ÎN INFECȚII CU AGENT ETIOLOGIC CUNOSCUT/NECUNOSCUT (importanța clinico-epidemiologică, etiologie, sursă/rezervor de agent cauzal, transmitere, receptivitate, rolul factorilor epidemiologici, forme de manifestare populațională, prevenire, combatere, modalități de intervenție rapidă în focar pe tipuri de categorii de risc):

a. Infecții respiratorii acute și sindroame gripale.

b. Exanteme febrile.

c. Infecții digestive.

d. Infecții ale SNC și periferic.

e. Infecții cu transmitere parenterală.

f. Infecții cu poartă de intrare cutanată.

4. Principii de prevenire, combatere și control a infecțiilor nosocomiale.

5. Imunizări: program național de imunizări, imunizări la grupe de risc. Baremul activităților practice

1. Studii (anchete) epidemiologice: 8.

2. Triajul epidemiologic: 2.

3. Supravegherea bolilor infecțioase: 2.

4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni și oportuniști: 2.

5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examen de laborator a surselor de infecție, în cadrul activității de profilaxie, supraveghere, control și combatere: 2.

6. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală transmisibilă: 5.

7. Imunoprofilaxia bolilor infecțioase - principii de bază, imunoprofilaxia activă (20), imunoprofilaxia pasivă (20).

J. STAGIUL DE LABORATOR CLINIC Tematica lecțiilor conferință (80 ore)

1. BACTERIOLOGIE

1. Măsuri de protecție în laboratorul de microbiologie. Detergenți, dezinfectante, antiseptice.

2. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, preparat proaspăt între lamă și lamelă.

3. Aportul laboratorului de microbiologie în diferențierea dintre colonizare, contaminare și infecție.

4. Diagnostic de laborator în infecțiile cu: - coci gram pozitivi (stafilococice, streptococice, Enterococcus spp.); - coci gram negativi (meningococice, Moraxella catarhalis); - bacili gram pozitivi (difterie, listerioză, antrax); - bacili gram negativi: (boala diareică acută, toxiinfecții alimentare, alte infecții cu Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Haemophilus spp., bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.); - spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.); - anaerobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.); - Mycoplasma spp.; - Chlamydia spp.; - Rickettsia spp; - Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC; - Fungi.

5. Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc.

6. Controlul eficienței terapiei anti-infecțioase.

2. VIRUSOLOGIE

1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică).

2. Aspecte particulare:

a. Poliomelita și diagnosticul de laborator al poliomielitei.

b. Gripa și diagnosticul de laborator al infecției gripale (HA, HAI).

c. Virusurile hepatice și diagnosticul de laborator al hepatitei virale.

d. Infecția HIV și diagnosticul de laborator al infecției HIV.

e. Diagnostic de laborator în infecțiile cu virusurile herpetice.

f. Diagnostic de laborator în bolile virale eruptive.

3. GENETICĂ MOLECULARĂ

1. Utilizarea tehnicilor de genetică moleculară în diagnosticul virusologic și monitorizarea bolilor infecțioase specifice.

2. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecțiile cu virusuri hepatitice.

3. Diagnosticul și monitorizarea terapiei în infecția HIV.

4. Quantiferon etc.

4. PARAZITOLOGIE

1. Amibiaza și giardioza: patologie, diagnostic;

2. Diagnostic de laborator în protozooze sanghine: malarie, babesioze, leishmanioze;

3. Helmintiaze autohtone: patologie, diagnostic;

4. Diagnostic de laborator în helmintiaze tropicale: schistosomiaze, distomatoze, filarioze;

5. Infecții parazitare oportuniste în sindroame de imunodeficiență: toxoplasmoză, criptosporidioză, microsporidioză;

6. Diagnostic imunologic în parazitoze. Baremul activităților practice

1. Recoltarea produselor patologice (medii de transport): 100.

2. Examenul microscopic al produsului patologic sau din cultură (frotiu colorat cu albastru de metilen, colorația Gram, May-Grunwald-Giemsa, Ziehl-Nielsen), preparatul proaspăt între lamă și lamelă: 50.

3. Însămânțarea produselor patologice: culturi aerobe și anaerobe: 50.

4. Identificarea agenților patogeni din diverse produse patologice: - exsudat faringian: 50 - spută: 30 - urocultură: 30 - coprocultură: 20 - hemocultură: 30 - LCR: 20 - secreții purulente: 50

5. Efectuarea și interpretarea testelor de determinare a sensibilității bacteriene la anti- biotice, inclusiv identificarea prezenței betalactamazelor și a ESBL-urilor: 300.

6. Diagnosticul de laborator al infecțiilor virale: 50.

7. Diagnosticul de laborator al infecțiilor parazitare (paraziți intestinali, paraziți sanguini, paraziți cu alte localizări): 30.

8. Diagnosticul imunologic în bolile infecțioase: determinare de antigene și anticorpi: 50.

9. Tehnici moleculare în diagnosticul bolilor infecțioase: 50.

10. Diagnosticul de laborator al infecțiilor fungice (cultură, identificare). Fungigramă: 30.

K. STAGIUL DE BOLI INFECȚIOASE Tematica lecțiilor conferință (550 ore)

1. Tehnica prezentării cazurilor clinice, a rezumatelor, a referatelor generale și a lucrărilor științifice.

2. Secția de spital pentru boli infecțioase: structură, clădire, echipament, organizare, funcționare, concepții moderne (spital de zi), legislație sanitară.

3. Etiologia bolilor infecțioase: prioni, virusuri, bacterii, fungi, paraziți.

4. Dinamica și patogeneza bolilor infecțioase.

5. Diagnosticul bolilor infecțioase:

5. 1.Diagnostic pozitiv 5.1. 1. Date epidemiologice

5. 1. 2. Date clinice 5.1. 3. Date de laborator 5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie).

6. Tratamentul antimicrobian: 6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor; rezistența microbiană la antibiotice. 6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană. 6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide; particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC. 6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. 6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice. 6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții anti-infecțioși.

7. Tratamentul antiviral: 7.1. Mecanisme de acțiune. 7.2. Clasificare. 7.3. Chimioterapice antivirale. 7.4. Practica terapiei.

8. Terapia antifungică: 8.1. Mecanisme de acțiune. 8.2. Clasificare. 8.3. Chimioterapice antifungice. 8.4. Practica terapiei.

9. Terapia antiparazitară: 9.1. Mecanisme de acțiune. 9.2. Clasificare. 9.3. Chimioterapice antiparazitare. 9.4. Practica terapiei.

10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline.

11. Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic.

12. Tratament patogenetic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare.

13. Diagnosticul și tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, șocul infecțios, insuficiență organică sistemică multiplă.

14. Febră de origine necunoscută; sindrom febril prelungit: diagnostic, terapie.

15. Delimitarea între infecțiile acute comunitare, infecțiile de spital și infecțiile nosocomiale (scorul Carmeli) și modul de abordare terapeutic specific și nespecific.

16. Infecții ale căilor respiratorii superioare: Guturaiul Angine Epiglotita Laringita acută Laringo-traheobronșita acută Otita externă și medie Sinuzite Infecții ale cavității bucale, gâtului și capului

17. Infecții ale căilor respiratorii inferioare: Bronșite acute, bronșite cronice acutizate Bronșiolita Pneumonii acute virale, bacteriene (inclusiv cu Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia spp., Coxiella burnetti, Legionella spp. ) Abcesul pulmonar Pleurezii

18. Infecții cardio–vasculare: Endocardite, miocardite, pericardite Infecții intravasculare (tromboflebite septice, endarterite) Infecții pe valve prostetice

19. Infecții ale sistemului nervos: Meningite acute (virale, bacteriene, tuberculoase, fungice, amibiene) Encefalite infecțioase, postinfecțioase, postvaccinale Mielite, nevrite Abces cerebral Empiem sub - și epidural, tromboflebită intracraniană supurativă Infecții de șunt LCR

20. Infecții cutanate și de părți moi: Celulite și infecții ale țesutului subcutanat; hidrosadenite, orjelet etc. Miozite, fasciite Infecțiile plăgilor, arsurilor

21. Infecții ale sistemului limfatic: Limfadenopatia localizată și generalizată Limfangite

22. Diarei acute infecțioase: clasificare, etiologie (bacterii, virusuri, fungi, paraziți), patogeneză, diagnostic, tratament. Diarei acute neinvazive ("secretorii"): enterite, enterocolite, diareea călătorilor Diarei invazive (inflamatorii) Diarei post-antibiotice Toxiinfecții alimentare Boala Whipple

23. Infecții intraabdominale Peritonite Supurații intraabdominale localizate Abcese parenchimatoase Infecții ale căilor biliare: colecistite, angiocolite

24. Hepatite virale acute și cronice.

25. Infecții ale tractului urinar: înalte, medii, joase, prostatite.

26. Infecții osteo -articulare: Infecții ale articulațiilor native Infecții ale protezelor osoase și articulare Osteomielita

27. Infecții cu transmitere sexuală (Chlamydia trachomatis, Candida, Papilomavirusuri, virusuri herpes simplex, sifilis, gonoree, limfogranulomatoză benignă, trichomoniază, vaginite, vaginoze etc.).

28. Infecții streptococice (angină, scarlatină, erizipel, celulite, fasciite necrozante, purpura fulminans, sindrom de șoc toxic streptococic etc. ) și complicațiile acestora.

29. Infecții stafilococice.

30. Infecții pneumococice.

31. Infecții cu BGN.

32. Infecții meningococice.

33. Infecții cu anaerobi.

34. Infecții fungice sistemice: candidoze, aspergiloza, criptococoza.

35. Boli eruptive virale: Rujeola Rubeola Infecții cu virusul varicelo -zosterian Roseola infantum Megaleritemul epidemic

36. Infecții cu virusuri herpetice (herpes simplex, citomegalic, mononucleoza infecțioasă, etc).

37. Gripa.

38. Infecția urliană.

39. Difteria.

40. Tusea convulsivă.

41. Infecții cu enterovirusuri: Poliomielita, Coxsackie, Echo.

42. Febra tifoidă și paratifoidă.

43. Dizenteria bacteriană.

44. Holera.

45. Trichineloza.

46. Botulism.

47. Antrax.

48. Tetanos.

49. Gangrena gazoasă.

50. Bruceloza.

51. Listerioza.

52. Tularemia. Pateureloze. Erlichioze.

53. Leptospiroze. Boala Lyme. Febra recurentă.

54. Rickettsioze (tifos exantematic, febra butunoasă, febra Q).

55. Erizipeloid Rosenbach.

56. Boala ghearelor de pisică.

57. Febra mușcăturii de șobolan.

58. Boli tropicale. Amibiaza Leishmanioze Malaria Schistosomiaze Filarioze Tripanosomiază Pesta Febre hemoragice, febra Denga, febra Denga hemoragică Boala Kawasaki

59. Infecția cu HIV.

60. Infecții la gazde imunocompromise: - pacienți cu boli maligne, febrili neutropenici - pacienți consumatori de droguri

i. v. - pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau de organ solid - pacienți cu intervenții neurochirurgicale - pacienți asplenici (splenectomie, disfuncții splenice) - vârstnici - protezați (biofilme)

61. Particularități ale principalelor infecții la pacientul pediatric.

62. Infecții nosocomiale cu punct de plecare: - respirator - urinar - digestiv - cutanat și prin dispozitive intravasculare percutanate - infecții transmise prin sânge/produse de sânge și grefe de organe

63. Medicina de călătorie.

64. Boli infecțioase emergente: SARS Gripa aviară etc.

65. Noțiuni de bioterorism. Atitudinea în caz de atac terorist cu arme biologice (recunoașterea precoce, epidemiologia, managementul și controlul infecțiilor cu agenți patogeni răspândiți deliberat în comunitate: variolă, antrax, pestă, botulism, tularemie)

Baremul activităților practice

1. Interpretarea leucogramei: 150,

2. Recoltarea diverselor produse patologice (spută, secreții purulente etc): 50,

3. Hemocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 30,

4. Urocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

5. Coprocultura (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

6. Exsudat faringian (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

7. Examen spută (interpretare, atitudine terapeutică): 100,

8. Puncția rahidiană: 10,

9. Interpretarea rezultatelor examinărilor din LCR: 100,

10. Interpretarea testelor de sensibilitate la antibiotice și chimioterapice: 500,

11. Interpretarea următoarelor probe: hepatice (biochimice, serologice, factori de coagulare) (200), renale (100),

12. Interpretarea valorilor procalcitoninei (100),

13. Interpretarea unei radiografii pulmonare: 100,

14. Însușirea manevrelor de resuscitare a funcțiilor vitale: 10

BOLI INFECȚIOASE STAGII PRACTICE ȘI CURSURI–CONFERINȚE

ANUL

NR. LUNI

STAGIU

I 6 luni 6 luni

Boli infectioase Medicină internă

II 3 luni 2 luni 1 lună 6 luni

Medicină internă Terapie intensivă Hematologie Pediatrie

III 2,5 luni 1 lună 1 lună 0,5 luni 2,5 luni 4,5 luni 3 luni 0,5 lună 0,5 lună 0,5 lună

Neurologie Dermatologie Imagistică medicală: Bioetică Epidemiologie Laborator:

IV 12 luni

Boli infecțioase

V 6 luni 6 luni

Boli infecțioase – activitate de cercetare (din care 1 lună de biostatistică) Boli Infecțioase - Bacteriologie - Virusologie - Parazitologie - Genetică moleculară * În cadrul stagiului clinic, pentru fiecare bolnav se va urmări: managementul general, diagnosticul pozitiv și diferențial, conduita terapeutică. ** În cadrul stagiului de laborator clinic se vor însuși elementele de bază în stabilirea diagnosticului de laborator al bolilor infecțioase precum și principiile chimioterapice antibacteriene.

În cadrul stagiu lui de epidemiologie se vor însuși principiile și practicile imunizării, managementul în controlul și prevenirea infecțiilor nosocomiale și comunitare.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CARDIOLOGIE 1.1 DEFINIȚIE: Cardiologia este specialitatea care se ocupă cu depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu suferințe cardiovasculare prin mijloace nechirurgicale. 1.2 DURATA: 6 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregatire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluarile de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3 STRUCTURA STAGIILOR: 1.3.1 Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social - administrative, prezentarea la spital și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

A. Trunchi comun: Medicina Internă cu subspecialitățile medicale – durata 2 ani

a. Se începe cu medicina internă - 1 an și 6 luni dintre care 3 luni vor fi în ambulatoriu (policlinică)

b. ATI – 2 luni

c. Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – 2 luni

d. Endocrinologie – 2 luni

B. Cardiologie - 4 ani cu accent pe pregătirea practică (70%din întreaga activitate).

a. Cardiologie clinică și explorări neinvazive (stagii clinice, seminarii clinice, seminarii, cursuri) - 18 luni (1an și 6 luni)

b. Terapie intensivă cardiologică (UTIC) – timp în care se va face și curs de resuscitare cardiorespiratorie – 6 luni

c. Ecocardiografie – 6 luni

d. Cardiologie invazivă (cateterism, coronarografie, stimulatoare, electrofiziologie) – 6 luni

e. Chirurgie cardiovasculară – 3 luni

f. Cardiologie preventivă și recuperare – 3 luni

g. Stagii opționale pentru aprofundarea pregătirii într-un anumit domeniu (cardiologie intervențională, electrofiziologie, ecocardiografie, etc.) – 6 luni

h. Bioetică – ½ lună

Fiecare rezident de cardiologie va participa în cursul specializării la minim 1 un proiect de cercetare ale cărei rezultate vor fi comunicate /publicate

În ultimele 6 luni se vor face stagii opționale pentru aprofundarea unor domenii cum ar fi: teste de efort, ecocardiografie, cardiologia preventivă etc., venind în ajutorul celor care doresc sa-și ocupe un loc de muncă într-un domeniu mai restrâns al cardiologiei. 1.4 CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.1.1 Tematica lecțiilor conferință (300 ore)

1. Introducere în medicina internă: aspecte privind practica medicală, factorii sociali, patologia în raport cu vârsta, factorii de risc, profilaxia bolilor cronice, relația cost- beneficiu în asistentă, etica medicală, etc.

2. Principii de diagnostic: - diagnosticul clinic - diagnosticul de laborator - imagistica și medicina internă

3. Principiile terapeuticii medicale

4. Biologia moleculară, genetică și bolile interne

5. Septicemiile, șocul septic

6. Boli infecțioase pulmonare virale, bacteriene, riketsii

7. Boli infecțioase abdominale

8. Infecții ale căilor urinare, pielonefrite

9. Infecții articulare

10. Infecții nozocomiale

11. Forme de tuberculoză pulmonară și cu alte localizări

12. AIDS – forme de manifestare

13. Bronșita cronică, emfizemul și obstrucțiile căilor aeriene

14. Astmul bronșic

15. Pneumoniile, pneumopatiile acute

16. Boli pulmonare interstițiale

17. Bronșiectazii, abces pulmonar, fibroza chistică

18. Neoplasmul pulmonar

19. Boli ale pleurei și mediastinului

20. Sindromul de suferință acută respiratorie

21. Insuficiență respiratorie acută și cronică. Metode de diagnostic și tratament.

22. Fiziologia, fiziopatologia, manifestarile clinice și procedeele de diagnostic în bolile digestive

23. Bolile esofagului

24. Gastritele și ulcerul peptic

25. Neoplasmul esofagian și gastric

26. Neoplasmul intestinului subțire și al colonului

27. Tulburările de mobilitate și absorbție digestivă

28. Colita ulceroasă și boala Crohn

29. Abdomenul acut: peritonita, apendicita și ocluzia intestinală

30. Hepatitele acute

31. Hepatitele cronice. Cirozele hepatice

32. Tumorile hepato-biliare

33. Afecțiunile vezicii și ale căilor biliare

34. Pancreatitele acute și cronice

35. Lupusul eritematos sistemic

36. Scleroza sistemică

37. Artrita reumatoidă

38. Spondilita anchilopoetică

39. Dermatomiozita, sindromul Behcet, sindromul Sjogren

40. Osteoartrita

41. Anemiile

42. Leucemiile

43. Limfoamele maligne

44. Tulburări de coagulare și trombozele

45. Bolile renale și ale căilor urinare - Introducere: fiziologie, clinica și metodele de diagnostic - Insuficiența renală acută și cronică, dializa și transplantul renal

46. Glomerulopatii majore acute și cronice

47. Bolile tubulointerstitiale renale

48. Nefropatiile obstructive

49. Boli tubulare specifice

50. Nefrolitiaza

51. Obstrucția căilor urinare

52. Neoplasmul renal și al căilor urinare

53. Boli ale sistemului imun

54. Date generale de oncologie - Oncogeneza, markeri, epidemiologie, manifestări sistemice - principii terapeutice

55. Patologia indusă de factorii de mediu și de activități profesionale. 1.4.1.2 Baremul activităților practice

1. Toracocenteze: 10 manevre

2. Paracenteze: 10 manevre

3. Teste funcționale pulmonare: 50 buletine (interpretare)

4. Teste funcționale hepatice: 150 buletine (interpretare)

5. Teste funcționale renale: 150 buletine

6. Buletine hematologice:150 buletine (interpretare) 1.4.2 STAGIUL DE A.T.I 1.4.2.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Echilibrul acido-bazic normal și patologic

2. Tratamentul tulburărilor echilibrului acido-bazic

3. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor electrolitice

4. Anestezia locală și generală

5. Circulația extracorporeală

6. Resuscitarea cardiopulmonară

7. Circulația asistată: balon intraaortic de contrapulsații, alte tehnici

8. Evaluarea și tratamentul bolnavilor postoperator (primele zile)

9. Indicațiile și tehnica dializei 1.4.2.2 Baremul activităților practice

1. Intubația oro-traheală: 10 (pe manechin) și 3 pe “viu”

2. Puncția venei subclaviculare și a venei jugulare interne: 20

3. Tehnica masajului cardiac: 30 (pe manechin) și 5 pe “viu”

4. Reechilibrare hidroelectrolitică: 60 profile (interpretare) și 10 cazuri (dirijarea reechilibrării) 1.4.3 STAGIUL DE DIABET,

BOLI DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM 1.4.3.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Diabet zaharat

2. Tratamentul cu insulină

3. Stările hipoglicemie

4. Obezitatea

5. Dislipidemiile. Sindromul metabolic

6. Guta și alte tulburări ale metabolismului purinic

7. Hemocromatoza

8. Porfiriile

9. Lipodistrofiile

10. Tulburări în metabolismul hidraților de carbon, galactozemie, deficiență galactokinase și altele

11. Tulburări moștenite ale metabolismului acizilor aminati

12. Boli cu depozitare de glicogen și lisosomală

13. Hipoglicemiile

14. Afecțiunile renale în diabetul zaharat 1.4.3.2 Baremul activităților practice

1. Test de încărcare la glucoza: 30 buletine (interpretare)

2. Profilele dislipidemice: 100 buletine (interpretare)

3. Reechilibrare acido-bazică: 30 buletine (interpretare) și 30 de cazuri (dirijare)

4. Reechilibrarea diabetului decompensat: 30 de cazuri

5. Tratamentul comei ceto-cetozice: 30 de cazuri

6. Tratamentul comei hiperosmolare: 10 cazuri 1.4.4 STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE 1.4.4.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Hormonii și acțiunea acestora asupra aparatului cardiovascular

2. Acțiunile hipofizei anterioare și ale hipotalamusului. Reglarea neuroendocrină.

3. Tumorile hipofizare și hipopituitarismul

4. Boli ale tiroidei. Hipotiroidia și hipertiroidia

5. Boli ale glandelor paratiroide

6. Hipertensiunea secundară endocrină: boli ale cortexului suprarenal; feocromocitomul

7. Tulburări testiculare și ovariene

8. Sindroame poliglandulare

9. Sindromul carcinoid

10. Tulburări în diferențierea sexuală 1.4.4.2 Baremul activităților practice

1. Determinări hormonale: 75 buletine (interpretare)

2. Scintigrafia tiroidiană: 30 buletine (interpretare)

3. Explorări imagistice ale suprarenalei (echografie, CT): 50 (interpretare) 1.4.5 STAGIUL DE CARDIOLOGIE INVAZIVĂ 1.4.5.1 Cardiologie intervențională (100 ore)

1. Anatomia coronariană. Fiziologia circulației coronare.

2. Coronarografia diagnostică: indicații, tehnică, complicații

3. Angioplastia coronariană percutană: indicații, tehnică, complicații

4. Angioplastia coronariană în SCA cu sau fără supradenivelare de segment ST

5. Tehnici complementare PCI:

6. Tehnici intervenționale noi

7. Metode diagnostice complementare:

8. Angioplastia renală și angioplastia carotidiană: tehnică, indicații, complicații

9. Arteriografia periferică

10. Angioplastia arterelor periferice și viscerale 1.4.5.2 Electrofiziologie clinică

1. Elemente de bază ale studiului electrofiziologic

2. Indicațiile studiului electrofiziologic

3. Aprecierea funcției nodului sinusal

4. Diagnosticul electrofiziologic

5. Tehnici de cartografiere în electrofiziologie

6. Indicațiile ablației prin radiofrecvență

7. Tratamentul intervențional al aritmiilor 1.4.5.3 Dispozitive implantabile

1. Indicațiile stimulării cardiace temporare și permanente

2. Bazele fizice și hemodinamice ale stimulării cardiace artificiale

3. Stimularea cardiacă temporară

4. Stimularea cardiacă permanentă

5. Defibrilatorul implantabil

6. Terapia de resincronizare cardiacă

7. Complicații și malfuncții ale dispozitivelor implantabile 1.4.5.4 Baremul activităților practice

1. Coronarografii și ventriculografii - 200 cazuri (A/I)

2. PCI – 50 cazuri (A)

3. Implantarea unui cardiostimulator permanent – 30 cazuri (A)

4. Implantarea unui cardiostimulator temporar - 30 cazuri (A/E)

5. Studii electrofiziologice – 25 cazuri (A)

6. Implantarea unui defibrilator – 5 (A)

7. Arteriografie periferică - 20 cazuri (A)

8. Programarea de stimulator – 30 cazuri (A/E) A= asistat I = interpretat E= efectuat 1.4.6 MODULUL DE BIOETICĂ 1.4.6.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică 1.4.6.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.7 STAGIUL DE CARDIOLOGIE 1.4.7.1 Tematica cursului (178 ore)

1. Lecție introductivă – 2 ore

2. Noțiuni de embriologia și anatomia aparatului cardiovascular - 4 ore

3. Fiziologia aparatului cardiovascular – 4 ore

4. Noțiuni de genetică și cardiologie moleculară în bolile cardiovasculare - 4 ore

5. Locul examenului clinic în cardiologia modernă – 2 ore

6. Explorarea radiologică (convențională) a aparatului cardiovascular - 2 ore

7. Tehnici moderne imagistice (CT, RMN ) – 4 ore

8. Explorarea radionuclidică în cardiologie (PET) – 2 ore

9. Rolul explorării respiratorii în bolile cardiovasculare - 2ore

10. Examenul anatomopatologic în bolile cardiovasculare - 2 ore

11. HTA primară și secundară - 6 ore

12. Valvulopatiile mitrale aortice, tricuspidiene, pulmonare - 8 ore

13. Indicațiile chirurgicale /intervenționale în valvulopatii - 2 ore

14. Proteze valvulare - 2 ore

15. Cardiopatiile congenitale ale adultului - 2 ore

16. Patologia cordului operat - 2 ore

17. Endocardite infecțioase - 4 ore

18. Aterogeneza - 2 ore

19. Riscul cardiovascular - 2 ore

20. Boala cardiacă ischemica dureroasă și nedureroasă – 12 ore - Angina stabilă – 2 ore - SCA fără supradenivelare ST - 4 ore - IMA cu supradenivelare ST- 4 ore - Forme nedureroase de boală coronariană – 2 ore

21. Tulburările de ritm - 8 ore

22. Tulburările de conducere – etiopatogenie, diagnostic, tratament, indicațiile de stimulare temporară și permanentă - 4 ore

23. Sincopa și intolerantă ortostatică - 2 ore

24. Moartea subită cardiacă - 2 ore

25. Patologia miocardului; miocardite și cardiomiopatii - 6 ore

26. Patologia pericardului - 4 ore

27. Tumori cardiace - 2ore

28. Hipertensiunea arterială pulmonară primitivă și secundară; 4 ore

29. Tromboembolismul pulmonar - 4 ore

30. Cordul pulmonar cronic -2 ore

31. Insuficiența cardiacă cronică - 6 ore

32. Insuficiența cardiacă acută -2 ore

33. Socul cardiogen -2 ore

34. Determinări cardiovasculare în bolile reumatismale (autoimune, RAA, sarcoidoza, etc) - 2ore

35. Determinări cardiovasculare în bolile endocrine -2ore

36. Patologia cardiovasculară și bolile hematologice - 2 ore

37. Sarcina și bolile cardiovasculare - 2 ore

38. Traumatismele cardiovasculare - 2 ore

39. Patologia cardiovasculară și bolile neurologice - 4 ore

40. Afectarea renală și bolile cardiovasculare - 2ore

41. Bolile aortei (anevrismul și disecția, aortite) – 4 ore

42. Bolile arterelor periferice (ischemia arterială acută și cronică, vasculite) - 4ore

43. Patologia digestivă de cauză vasculară (ischemia mezenterică acută și cronică, angiodisplazia); 2 ore

44. Bolile venelor - 2 ore

45. Bolile cardiovasculare la grupe speciale (tineri, vârstnici) - 2 ore

46. Cordul atletic - 2 ore

47. Afectarea cardiacă și afecțiunile psihice - 2 ore

48. Terapia antiplachetară, antitrombotică, fibrinolitică - 4 ore

49. Terapia cu betablocante - 2 ore

50. Terapia cu blocante de calciu - 2 ore

51. Inhibitorii sistemului renina-angiotensina-aldosteron – 2 ore

52. Terapia inotrop pozitivă - 2 ore

53. Terapia antiaritmică – 2 ore

54. Diureticele - 2 ore

55. Terapia hipolipemiantă -2 ore

56. Evaluarea bolnavului cardiac pentru intervenții chirurgicale necardiace - 2 ore

57. Transplantul cardiac, dispozitive de asistare ventriculară - 2 ore

58. Utilizarea computerului în cardiologie - 2 ore

59. Analiza cost-eficiență în cardiologie - 2 ore * ÎN PARALEL CU CURSUL SE VOR DESFĂȘURA: (MODUL EKG,

MODUL DE RESUSCITARE,

MODUL DE CERCETARE)

A. Modulul de electrocardiografie (prelegeri și aplicații practice) - 1 luna Tematică: Electrocardiografie clinică (4 săptămâni) - 20 ore

1. Instrumentele diagnosticului electrocardiografic. Normal și anormal în electrocardiogramă. Variantele electrocardiogramei normale.

2. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul sindroamelor coronariene acute.

3. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul infarctului miocardic acut

4. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS îngust.

5. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și managementul tahicardiilor cu QRS larg

6. Medicamentele și electrocardiograma

7. Bradiaritmii

8. Diagnosticul și semnificația tulburărilor de conducere intraventriculare.

9. Valoarea electrocardiogramei în stabilirea riscului cardiovascular

10. Valoarea electrocardiogramei în diagnosticul și aprecierea prognosticului diselectrolitemiilor.

11. Interpretarea electrocardiogramei la un pacient purtător de dispozitiv implantabil.

12. Electrocardiograma în patologia cardiovasculară generală

13. Metode moderne de electrocardiologie noninvazivă.

B. Modulul de resuscitarea cardiopulmonară și cerebrală (2 săptămâni) I Tematică – Curs - 15 ore

1. Introducere. Importanța pregătirii în resuscitare cardiopulmonară și cerebrală

2. Suportul vital de bază (SVB).

3. Suportul vital avansat (SVA)

4. Resuscitarea în condiții speciale

5. Sindromul postresuscitare

6. Aspectele etice ale resuscitării

7. Organizarea echipei de resuscitare

II. Exerciții practice (12 ore)

1. Însușirea tehnicilor de SVB și SVA

2. Scenarii practice

III. Examen

C. Modul de cercetare (1 săptămâna)

Tematică

INTRODUCERE ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ MEDICALĂ (20 ore)

- Medicina bazată pe dovezi – introducerea unui concept. - Noțiuni de epidemiologie generală. - Noțiuni de bază de statistică medicală. Strategia de eșantionare. Noțiunea de hazard. - Interpretarea critică a studiilor clinice. - Conceperea și redactarea unui articol științific – ghid practic. - Cum să faci o prezentare științifică medicală.

1.4.7.2 Baremul activităților practice

1. Activitatea de asistență a bolnavilor cu responsabilitate directă: zilnic

2. Program de consultații în ambulatoriu: 2 luni/an

3. Activitate de contravizită: 3 zile/săptămâna

4. Gărzi 2/lună

5. Demonstrații clinice: săptămânal

6. Conferința de cateterism: săptămânal

7. Referat informativ: 10 pt. fiecare rezident

8. Conferința anatomo-clinică: lunar

9. Demonstrații de ECG, ECO, Rx.,: zilnic

10. Exerciții de prezentări de cazuri: săptămânal

11. Însușire de tehnici: - ECG – 1000 (I/E) - Holter ECG - 200 (I/E) - test de efort – 300 (I/E) - scintigrafie miocardică – 20 (A/I) - conversia electrică:200A/100P 13. Teste grilă la începutul și sfârșitul capitolelor mari. 1.4.8 STAGIUL DE CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ RECUPERARE 1.4.8.1 Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Factorii de risc cardio-vasculari clasici

2. Factorii de risc în curs de evaluare

3. Riscul global sau absolut

4. Metode noninvazive de evaluare a aterosclerozei subclinice

5. Profilaxia primară a bolilor cardio-vasculare

6. Profilaxia secundară a bolilor cardio-vasculare

7. Reabilitarea după sindroamele coronariene acute

8. Reabilitarea în insuficiența cardiacă

9. Principii generale de reabilitare a bolnavului după operațiile pe cord deschis 1.4.8.2 Baremul activităților practice

1. Însușirea diverselor protocoale pentru testul de efort

2. Stratificarea riscului cardio-vascular la bolnavii hipertensivi, coronarieni, diabetici, etc.

3. Alcătuirea unui program de antrenament fizic în funcție de grupa de risc.

4. Alcătuirea unui program educațional. 1.4.9 MODULUL DE ECOCARDIOGRAFIE ȘI ECOGRAFIE VASCULARĂ 1.4.9.1 Tematică (100 ore) 2 Principiile fizicii ultrasunetelor și a efectului Doppler 3 Tehnica examenului ecocardiografic în modul M și bidimensional; aparatura ecocardiografică 4 Tehnica examenului Doppler spectral și color 5 Examenul ecocardiografic normal 6 Date hemodinamice obținute prin ecocardiografie și Doppler 7 Evaluarea ecografică a bolilor valvei mitrale 8 Evaluarea ecografică a bolilor valvei aortice 9 Evaluarea ecografică a valvei tricuspide 10 Evaluarea ecografică a protezelor valvulare 11 Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile miocardului 12 Ecocardiografia și examenul Doppler în bolile pericardului 13 Evaluarea ecocardiografică și examenul Doppler în cardiopatia ischemică 14 Evaluarea ecografică a funcției ventriculului stâng 15 Evaluarea ecografică a tumorile intracardiace 16 Evaluarea ecografică a bolile aortei 17 Ecografia și examenul Doppler în bolile cardiace congenitale necianogene și cianogene 18 Ecografia arterelor membrelor inferioare; indicații, interpretare. 19 Ecografia venelor periferice; indicații, interpretare. 20 Ecocardiografia transesofagiană: tehnică, indicații, contraindicații, complicații. Planurile de secțiune în ETE. Modalitati de examinare. 21 Ecocardiografia de stress: baze fiziopatologice, modalitati de stres, protocoale, indicații, contraindicații, reacții adverse, precauții. 22 Ecocardiografia de contrast miocardic: baze fiziopatologice, tehnică, agenți de contrast, indicații, precauții. 23 Ecocardiografia tridimensională: tehnică, utilitate clinică. 24 Doppler-ul tisular: tehnică, utilitate clinică. 1.4.9.2 Barem manevre

- Ecocardiografii și examene Doppler – 350 cazuri (I/E) - Ecografii transesofagiene - 30 cazuri (A)

CARDIOLOGIE

6 ANI

A. Trunchi comun  MEDICINA INTERNĂ INCLUSIV 3 LUNI AMBULATORIU (I.1) – 18 LUNI  A.T.I (I.2) – 2 LUNI  DIABET ZAHARAT,

NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.3) – 2 LUNI  ENDOCRINOLOGIE ( I.4) - 2 LUNI

B. Cardiologie

 CARDIOLOGIE CLINICĂ ȘI EXPLORĂRI NEINVAZIVE (I.5) – 18 LUNI  TERAPIE INTENSIVĂ CARDIOLOGICĂ (TIC) (I.6) – 6 LUNI  ECOCARDIOGRAFIE (I.7) – 6 LUNI  CARDIOLOGIE INVAZIVĂ (I.8) – 6 LUNI  CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ (I.9) – 3 LUNI  CARDIOLOGIE PREVENTIVĂ ȘI RECUPERARE CARDIOVASCULARĂ (I.10) – 3 LUNI  STAGII OPȚIONALE DE APROFUNDARE (I.11) – 5½ LUNI  BIOETICĂ (I.12) - ½ LUNĂ

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

I.5

I.1

I.1

I.2

I.3

I.4

I.5

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

N.B. Pregătirea se începe cu un modul de cardiologie de 6 luni, pentru dobandirea abilităților generale în specialitate, conform cu recomandările UEMS.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE CARDIACĂ ȘI A VASELOR MARI

1.1. Definiție Chirurgia cardiovasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor cardiovasculare (afecțiuni congenitale, afecțiuni câștigate, afecțiuni ale vascularizației cordului, anevrisme, disecții sau ocluzii ale trunchiurilor cranio-braheo-cefalice, arterelor, venelor și limfaticelor). 1.2. Durata: 7 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă. 1.3. Structura stagiilor 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului. 1.3.2. Stagiul de chirurgie generală 1 an 1.3.3. Stagiul de ortopedie – traumatologie 3 luni 1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică 6 luni 1.3.5. A.T.I cardiovasculară 6 luni 1.3.6. EKG-ECO-DOPLLER standard – esofagian 3 luni 1.3.7. Imagistică vase

cateterism – angiografie 3 luni 1.3.8. By pass-ul cardiopulmonar 2½ luni 1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară 1 an 1.3.10. Stagiul de chirurgie cardiacă 3 ani

1.3.11 Stagiul de bioetică 2 săptămâni

TOTAL 7 ani

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ – 1 an

TEMATICA lecțiilor conferință (200 ore)

1. Traumatismele toraco-abdominale.

2. Cancerul esogastric.

3. Hernia diafragmatică retroxifoidiană.

4. Fistulele bilio-bronșice.

5. Abcesul subfrenic.

6. Traumatismele abdominale.

7. Herniile hiatale.

8. Sindromul Chilaiditi.

9. Achalazia cardiei.

10. Cancerul gastric.

11. Stenozele esofagului (esofagita peptică).

12. Ulcerul esofagian, diverticuli esofagieni, fistule esofagiene.

13. Tumorile esofagului (benigne – maligne).

14. Traumatismele esofagului, corpi străini intra-esofagieni. Urgențele chirurgicale abdominale:

15. Peritonitele.

16. Ocluziile intestinale.

17. Hemoragia digestivă superioară.

18. Infarctul entero-mezenteric.

19. Pancreatita acută.

20. Colecistita acută.

21. Apendicita acută.

22. Hernia inghinală și femurală strangulată.

23. Torsiunea de organ.

24. Hemoperitoneul.

25. Șocul hemoragic.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Gastrostomia. - 5

2. Splenectomia. - 2

3. Sutura hepatică. - 5

4. Sutura gastrică. - 5

5. Colecistostomia. - 5

6. Enterorafia. - 5

7. Enterectomia segmentară. - 5

8. Colorafia. - 5

9. Colostomia. - 5

STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – 3 luni

TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ: (50 ore)

1. Politraumatismele – șocul traumatic.

2. Traumatismele părților moi ale membrelor.

3. Fracturile oaselor membrelor superioare.

4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.

5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare.

6. Fracturi deschise ale membrelor – particularități – tratament.

7. Traumatismele bazinului.

8. Traumatismele coloanei vertebrale.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Tratamentul ortopedic al fracturilor. - 10

2. Tratamentul ortopedic al luxațiilor. - 10

3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise. - 3

4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise. - 3

5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare. - 3

6. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale și bazinului. - 2

7. Tratamentul complex al supurațiilor membrelor. - 2

8. Amputații tipice, atipice ale membrelor superioare. - 2

9. Amputații tipice, atipice ale membrelor inferioare. - 2

STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ - 6 luni

Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.

2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.

3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.

4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.

5. Șocul.

6. Tromboembolia pulmonară.

7. Hemoptizia.

8. Metode de investigație în patologia toraco – mediastino – pulmonară.

9. Tumorile peretelui toracic și malformațiile acestuia.

10. Traumatismele toracice.

11. Pleureziile purulente specifice și nespecifice.

12. Supurațiile pulmonare.

13. Hemotoraxul, chilotoraxul.

14. Tuberculoza pulmonară.

15. Tumorile pleurale primitive și secundare.

16. Tumorile pulmonare benigne.

17. Tumorile pulmonare maligne.

18. Tumorile mediastinale.

19. Chistul hidatic pulmonar.

20. Chirurgia de graniță toraco – abdominală.

21. Mediastinitele.

BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE:

1. Pleurotomie minimă - 15

2. Pleurotomie cu rezecție de coastă - 5

3. Pleuroscopia - 1

4. Mediastinoscopia - 1

5. Traheostomia - 3

6. Toracotomia axilară - 15

7. Toracotomia antero-laterală - 5

8. Toracotomia postero-laterală - 10

9. Toracofreno-laparotomia - 5 10.Sternotomia - 5 11.Rezecția pulmonară atipică - 2 12.Rezecția costală - 5 13.Suturi parenchim pulmonar - 15 14.Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar - 2 15.Procedee de drenaj toracic - 5 16.Simpatectomia toracică - 3

STAGIUL A.T.I. CARDIOVASCULAR – 6 luni

Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă.

2. Monitorizarea bolnavului cardiac (EKG, presiune arterială sângerândă/ nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arteră pulmonară, presiune arterială sângerândă, ECO – transesofagian, pulsoximetria, temperatură, diureză, etc.).

3. Hemodinamica postoperatorie: - evaluarea statusului hemodinamic - monitorizarea hemodinamică de bază - debitul cardiac - sindromul de debit cardiac scăzut – tratament - insuficiența ventriculară dreaptă – tratament - ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic – tratament - hipertensiunea postoperatorie – tratament - hipotensiunea postoperatorie: cauze – tratament - sindromul miocardic hiperdinamic - hemodinamica postoperatorie a transplantului cardiac – tratament complicații postoperatorii

4. Ventilația artificială: indicații – evaluarea funcției respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubație, indicațiile prelungirii ventilației asistate, cauzele insuficienței respiratorii după chirurgia cardiacă. Alegerea tipului de ventilație, disfuncția diafragmatică – edemul pulmonar acut non-cardiac, traheostomia – urmărirea post extubație.

5. Hemoragia și tamponada cardiacă postoperatorie. Evaluarea preoperatorie, testele de laborator, coagulograma – factori predispozanți (boli concomitente, efectele by pass-ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată). Tratamentul: considerații chirurgicale – tratament medical cu sânge, substituenți. Complicațiile hemoragiei: tamponada pericardică, infecția, complicațiile transfuziei.

6. Aritmiile Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică). Clasificarea electrofiziologică a medicației antiaritmice (V categorii) intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală. Aritmia ventriculară: contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.

7. Suportul nutrițional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară: - indicații. - mod de administrare. - evaluare – complicații potențiale. - necesitățile nutriționale. - considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară). - nutriția enterală – indicații, formele de administrare, complicații. - nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații. - monitorizarea metabolică și terapeutică.

8. Suferința multiorganică și sistemică - disfuncții neurologice. - disfuncții gastrointestinale. - disfuncții renale: - azotemia prerenală - necroza tubulară acută - glomerulonefrita acută - nefrita interstițială acută - uropatia obstructivă - profilaxie – tratament.

9. Anestezia în chirurgia cardiovasculară - monitorizarea. - protecția miocardului – rolul anestezistului. - agenți anestezici. - vasodilatatoare. - metode de anestezie.

BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE:

1. Sondaj vezical - 25

2. Cateter subclavie - 25

3. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerândă - 10

4. Traheostomia - 5

5. Intubația orotraheală - 10

6. Puncție – drenaj toracic - 5

7. Puncție – drenaj tamponadă cardiacă - 5

8. Defibrilare externă - 5

9. Resuscitare cardiorespiratorie - 5

10. Sonda de aspirație nasogastrică - 10

STAGIUL EKG – ECO DOPPLER CARDIOVASCULAR ȘI VENOS

3 luni

TEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE (3 LUNI CARDIOLOGIE)

STRUCTURA STAGIILOR

DATE GENERALE: Aterogeneza

(2 săptămâni)

Alte etiologii ale arteriopatiilor

Moartea subită

Resuscitarea cardiovasculară Tratamentul cu “pacemakeri” etc.

- Electrocardiograma (1 lună) - Teste de efort (2 săptămâni) - Eco – Doppler vascular (1 lună) TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (30 ore) - Anatomia și irigația țesutului de conducere. - Date de electrofiziologie. - Electrocardiograma normală. - Vectocardiograma normală. - Hipertrofii atriale. - Hipertrofii ventriculare. - Blocuri de ramură. - Ischemie, leziune, necroză. - Tulburări de ritm. - Tulburări de conducere. - Sindromul de preexcitație W.P.W. - Modificări ECG în valvulopatii. - Modificări ECG în boli congenitale. - Modificări ECG în cadiopatia ischemică. TESTE DE EFORT - Fiziologia efortului. - Modalități de testare. - Teste de efort fizic. - Teste de efort farmacologic. ECO – DOPPLER - 20 ore - Fizica ultrasunetelor. - Fenomenul Doppler. - Examenul ECO bidimensional. - ECO – Doppler spectral și color. - Ecocardiografia – Doppler. - Examenul ECO – Doppler arterial normal. - Examenul ECO – Doppler venos normal. - Examenul Duplex. - Examenul ECO – Doppler în arteriopatii periferice. - Examenul ECO în stenoza arterelor de la baza gâtului. - Examenul ECO – Doppler în venopatii. - Limitele examenului Doppler. - Date privind R.M.N. în investigarea vaselor periferice.

STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE – 3 luni

Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale. Principiile generale ale examenului hemodinamic și angiografic. Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. Locul tratamentului prin cateterism față de rezultatele medicale și chirurgicale.

2. Noțiuni din practica de cateterism: - structura unei săli de cateterism și angiografie. - principiul cinematografiei, imagistica digitalică și substracția, stocarea imaginii radiologice. - sondele de cateterism. - tehnica Seldinger. - tehnica oximetriei sangvine, a consumului de oxigen și al măsurătorii de presiune intravasculară.

3. Principii de hemodinamică: - presiuni intracavitare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice. - debite sangvine pulmonare, aortice și de shunt. - rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice.

4. Principii de angiocardiografie (cu exemple): - anatomia angiografică a cordului și marilor vase. - tehnica de injectare. - aspecte normale și patologice. - ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracției de ejecție și studiul kineticei segmentare.

5. Principii de angiografie (cu exemple): - aortografia toraco – abdominală. - angiopneumografia. - coronarografia. - arteriografia membrelor inferioare și superioare. - arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac. - arteriografia mezenterică superioară și inferioară. - arteriografia vertebro – carotidiană. - arteriografia bronșică.

6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): - hipertensiune de debit. - hipertensiune de rezistență. - hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut. - hipertensiunea venoasă pulmonară. - hipertensiunea arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă.

7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic: - pericardita, fibroelastoza, dilatare ventriculară. - stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă.

8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în scurtcircuit și regurgitare valvulară: - comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng – atriu drept, canal atrioventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriul drept. - comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul. - canalul arterial, fereastra aorto – pulmonară. - fistula arteriovenoasă. - insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.

9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică: - indicațiile coronarografiei. - aspectul anatomo – angiografic al patului coronarian. - pozițiile radiologice. - gradarea și tipologia stenozelor coronariene. - indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic. - valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace.

10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.

11. Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.

12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenționale: - Angioplastia - Valvuloplastia - Embolizarea arterială - Extragerea de corpi străini din circulația sangvină - Septostomia atrială - Închiderea defectelor septale - Închiderea canalului arterial - Filtrul cav.

13. Investigații computer – tomograf cardiovasculare.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

1. Puncția Seldinger arterială și venoasă femurală - 20

2. Puncția Seldinger arterială și venoasă axilară - 5

3. Puncția Seldinger arterială și venoasă brahială - 5

4. Cateterismul cordului drept - 10

5. Cateterismul cordului stâng - 10

6. Arteriografia membrelor inferioare - 20

7. Puncție translombară - 5

8. Arteriografie celiaco – mezenterică - 5

9. Arteriografie cerebrală - 2 10.Coronarografie - 10

STAGIUL DE CIRCULAȚIE EXTRACORPOREALĂ - 2½ luni (BY PASS CARDIOPULMONAR)

Tematica lecțiilor conferință (40 ore):

1. Fiziologia și fiziopatologia circulației extracorporale.

2. Mașina cord pulmonar artificial.

3. Oxigenatoare: - cu bule - cu membrane Caracteristici – performanțe: - hemodinamice - schimburi gazoase - volumul “primingului” - hemoliza, leziuni plachetare, etc.

4. Pregătirea pentru CEC. Conducerea CEC: - canulari arteriale, venoase By pass-ul standard: - Heparina și Protamina - Parametrii CEC: - debitul sangvin - gazele în arteră și echilibrul acido-bazic - Hematocritul - Potasiul - Debitul urinar - CEC în flux continuu - CEC în flux pulsatil - CEC la adulți - CEC la nou-născuți și copii - Intrarea în by pass - Ieșirea din by pass - Incidente și complicații ale by pass-ului cardiopulmonar

5. CEC în chirurgia aortică.

6. CEC în normotermie, hipotermie moderată, hipotermie profundă.

7. Protecția miocardului în timpul CEC: - metabolismul cardiac - restabilirea funcției miocardice după ischemie - perfuzia coronară - inducerea fibrilației ventriculare - hipotermia - stopul ischemic - embolismul coronarian Stimulente cardiace: - izoprenalina - adrenalina - calciu - glucoză– insulină – potasiu - glucagon Droguri antiaritmice:

- potasiu - lidocaina – xilocaina - agenți blocanți beta – adrenergici (Oxprenolol = Trasicor) - Digoxin Droguri ce influențează fluxul coronar: - vasopresoare injectabile - metaraminol - phenylephrine - adrenalina, etc. - cardioplegia rece - cardioplegia cu sânge cald - cardioplegia retrogradă (sinusul coronar).

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Conducerea CEC - 5 MODUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțămîntul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Liberertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

științifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțămîntului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ - 3 ani

Tematica lecțiilor conferință (600 ore):

1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea ei în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).

2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces).

3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).

4. Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației.

5. Sistemul excito – conductor al cordului.

6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă.

7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac.

8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac.

9. Monitorizarea bolnavului cardiac, chirurgical. 10.Hemodinamica postoperatorie.

11. Aritmiile postoperatorii. Cauze, tratament. 12.Alimentația bolnavului cardiac operat: - evaluarea status-ului nutrițional - evaluare clinică - markeri biochimici - aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului (insulină și hormonii de creștere)

13.Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie. 14.Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament.

15. Oprirea cardiacă: - etiologie - fiziopatologie - metode de resuscitare - indicații de resuscitare, etc.

16. Insuficiența renală acută postoperatorie (etiologie – fiziopatologie, tratament).

17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.

18. Stopul respirator: - cauze - fiziopatologie - metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.

19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice. 20.Hemoragia – șocul hemoragic, hemostaza.

21. Tulburări ale echilibrului fluido – coagulant în perioada perioperatorie: - cauze - fiziopatologie - diagnostic - mijloace terapeutice

22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicații, tipuri de cardio – stimulatoare.

23. Insuficiența cardiacă stângă: - definiție - semne clinice și paraclinice - tratament - complicații 24.Insuficiența cardiacă dreaptă: - diagnostic - fiziopatologie - etiologie - semne clinice și paraclinice - tratament - complicații 25.Valvulopatii mitrale: - definiție - fiziopatologie - cauze - semne clinice și paraclinice - tratament - complicații 26.Chirurgia valvei mitrale: - comisurotomie - valvuloplastie - anuloplastie - înlocuire 27.Valvulopatii aortice: - definiție - fiziopatologie - etiologie - semne clinice și paraclinice - tratament 28.Chirurgia valvei aortice: - valvulotomie - înlocuire valvulară - chirurgia stenozelor subvalvulare - cardiomiopatia obstructivă, etc.

29. Valvulopatiile tricuspidiene: - definiție și mecanisme - fiziopatologie - etiologie - semne clinice și paraclinice - tratament 30.Chirurgia valvei tricuspide: - anuloplastie - comisurotomie - înlocuire valvulară tricuspidiană 31.Protezele mecanice valvulare cardiace: - istoric - tipuri de proteze: cu disc, cu bilă, etc. - aspecte hemodinamice ale diferitelor tipuri de proteze - indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate

32. Bioproteze valvulare cardiace: - istoric - tipuri de bioproteze - aspecte hemodinamice – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate 33.Disfuncții de proteze valvulare cardiace: - etiologie - fiziopatologie - metode de diagnostic - tratament medico – chirurgical

34. Conducte valvulare – indicații. Înlocuiri multivalvulare. 35.Endocardite: - etiologie - fiziopatologie - forme clinice - aspecte terapeutice 36.Chirurgia arterelor coronare: - indicații pentru intervenție chirurgicală - tactica și strategia chirurgicală - tehnici chirurgicale - complicații, rezultate - reintervenții

37. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament. 38.Defectul septal ventricular post infarct: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate

39. Embolii pulmonare.

40. Canalul arterial permeabil: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomia chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 41.Coarctația de aortă: - indicații pentru angioplastie - indicații chirurgicale - strategie anatomo – chirurgicală - tehnici chirurgicale 42.Shunturi pulmonaro – sistemice.

43.Stenoza valvulară pulmonară:

- valvuloplastie - valvulotomie 44.Defectul septal atrial: - diagnostic - clasificare - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale

45.Canalul atrio-ventricular complet:

- diagnostic - indicație chirurgicală - strategie anatomo – chirurgicală - tehnici chirurgicale 46.Drenajul venos pulmonar aberant: - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 47.Defectul septal ventricular: - diagnostic - clasificare - anatomie topografică - indicație chirurgicală - strategie anatomo – chirurgicală - tehnici chirurgicale 48.Complexul Fallot: - diagnostic - clasificare - indicații chirurgicale - strategie anatomo – chirurgicală - tehnici chirurgicale 49.Transpoziția de mari vase: - diagnostic - clasificare - indicații chirurgicale - strategie anatomo – chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 50.Disecția de aortă: - diagnostic - fiziopatologie - clasificare - tratament 51.Traumatismele cardiace: - diagnostic - cauze - fiziopatologie - clasificare - tratament

52. Traumatismele marilor vase, intratoracice: - diagnostic - cauze - fiziopatologie - tratament 53.Pericardite: - etiologie - diagnostic - indicații chirurgicale 54.Tamponada cardiacă: - etiologie - diagnostic - tratament

55. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac: - indicații - tehnici, rezultate 56.Anevrismele aortei toracice: - etiologie - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale 57.Transpoziția de mari vase corectate: - leziuni asociate - diagnostic - indicații chirurgicale

58.Boli congenitale cianotice la adult:

- diagnostic - etiologie - indicații și contraindicații chirurgicale 59.Cardiomiopatii: - etiopatogenie - diagnostic - indicații chirurgicale 60.Asistarea mecanică a circulației:

a) asistarea stângă exclusivă: - balonul de contrapulsație aortică - hemopompa

b) asistare dreaptă exclusivă (pompa Biomedicus)

c) – asistare dreapta – dreapta, stânga – stânga, bivalvulară - asistarea cu ventricul artificial (Jarvik, Symbion, Thoratec)

d) cordul artificial 61.Transplantul cardiac 62.Transplantul cord – pulmon

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

1. Canal arterial permeabil - 5

2. Defect septal interatrial - 5

3. Defect septal interventricular - 5

4. Protezare valvulară mitrală - 5

5. Protezare valvulară aortică - 5

6. Protezare valvulară tricuspidiană - 1

7. By pass aortocoronarian - 5

8. Anevrism de aortă ascendentă - 2

9. Protezare bivalvulară - 2 10.Coarctație de aortă - 2

STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ - 1 an

Tematica lecțiilor conferință (200 ore):

1. Istoricul chirurgiei vasculare.

2. Embriologia sistemului vascular (arterial, venos, limfatic).

3. Noțiuni de anatomie descriptivă vasculară: - sistemul aortic superior - sistemul aortic inferior - sistemul cav superior - sistemul cav inferior - sistemul limfatic - vascularizația cardio-pulmonară - vascularizația viscerală

4. Sistemul nervos vegetativ.

5. Noțiuni de fiziologie ale sistemului arterial venos și limfatic:

a) Fiziologia microcirculației:

o anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arteriovenoase).

o rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.

o schimburile la nivelul microcirculației (difuziunea, filtrarea, osmoza, etc.).

o dinamica schimburilor lichidiene interstitiale (edemele).

o reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).

o autoreglarea.

b) Fiziopatologia microcirculației: - microcirculația în: - diabetul zaharat - nefropatii - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatice, cord, etc. - coagularea intravasculară diseminată - microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet

c) Fiziologia circulației arteriale: - anatomia funcțională a arterelor - presiunea arterială - presiunea pulsului - reglarea presiunii arteriale

d) Fiziologia circulației venoase: - anatomia funcțională a sistemului nervos - parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, presiunea venoasă, viteza de circulație, etc.) - capacitatea venoasă - funcția de rezervor sangvin a sistemului nervos (teritoriul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat) - sistemul nervos și debitul cardiac

e) Fiziologia sistemului limfatic: - anatomia funcțională a sistemului limfatic - rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei)

6. Explorarea funcțională a sistemului vascular: - explorare neinvazivă - explorare invazivă

7. Anomalii congenitale vasculare: - canalul arterial permeabil - coarctația de aortă - stenoze aortice supravalvulare - fereastra aorto – pulmonară - trunchi arterial aorto – pulmonar comun - anomalii de arc aortic - anomalii venoase - anomalii limfatice - fistule arteriovenoase congenitale

8. Traumatismele aortice.

9. Traumatismele arteriale, inclusiv cele de campanie. 10.Traumatismele sistemului cav (superior – inferior). 11.Traumatismele vaselor limfatice.

12.Anevrismele arteriale (aortice, viscerale, periferice). 13.Sindromul de crosă aortică.

14.Boala Takayasu.

15.Insuficiența circulatorie (cerebrală, viscerală, periferică) acută – cronică. 16.Hipertensiunea arterială reno-vasculară.

17. Sindromul obstrucțiilor aorto – iliace. 18.Arteriopatii periferice: - etiologie - patogenie - clasificare - principii de tratament 19.Emboliile arteriale.

20.Tromboza arterială acută. 21.Anevrismul disecant.

22.Sindromul de furt arterial sanguin. 23.Sindroamele vasomotorii ale extremităților. 24.Sindromul de lojă tibială anterioară.

25.Întrebări și răspunsuri de baza în tratamentul bolilor arteriale. 26.Tumorile vasculare.

27. Boala varicoasă și varicele secundare.

28. Boala tromboembolică.

29. Embolia pulmonară. 30.Sindromul post-trombotic. 31.Insuficiența venoasă cronică.

32. Sindromul de hipertensiune portală.

33. Sindroamele de compresie neurovasculară (entrapment syndrom). 34.Operația de salvare a membrelor cu safena “in situ”.

35. Operații combinate în ischemiile grave ale membrelor inferioare.

36. Edemele limfatice cronice ale membrelor.

37. Tratamentul medical al bolilor arteriale (vasodilatator, anticoagulant, antiagregant, trombofibrinolitic).

38. Autotransfuzia în practicarea operațiilor vasculare. 39.Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:

a) Descoperirea arterelor membrelor superioare: - descoperirea arterei subclavii - descoperirea arterei axilare - descoperirea arterei humerale - descoperirea arterei radiale - descoperirea arterei ulnare - descoperirea arcadelor palmare, superficială și profundă - descoperirea arterelor colaterale digitale

b) Descoperirea arterelor membrelor inferioare: - descoperirea arterelor iliace primitive - descoperirea arterelor femurale - descoperirea arterelor poplitee - descoperirea arterelor tibiale anterioare - descoperirea arterelor tibiale posterioare

c) Descoperirea venelor membrului superior: - descoperirea venelor bazilice - descoperirea venelor cefalice - descoperirea venelor axilare - descoperirea venelor subclavii

d) Descoperirea venelor membrului pelvin: - descoperirea venelor safene interne - descoperirea venelor safene externe - descoperirea venelor poplitee - descoperirea venelor femurale

40. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).

41. Căile de acces asupra vaselor intra-toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): - toracotomia posterolaterală - toracotomia axilară - toracotomia anterioară - toracotomia anterolaterală submamară - căi de abord neobișnite - sternotomia mediană - sternotomia

42. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): - simpatectomia toracică - simpatectomia lombară - simpatectomia cervicotoracică - suprarenalectomia - splanhnicectomia - intervenții operatorii asociate: (simpatectomia lombară

splanhnicectomia

suprarenalectomia) - fasciotomia

43. Chirurgia limfedemelor și al elefantiazisului (intervenții de drenaj și exereza). 44.Chirurgia canalului toracic.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Simpatectomia lombară - 10

2. Embolectomia - 25

3. Simpatectomia toracică - 5

4. Suprarenalectomia - 5

5. Suturi vasculare - 25

6. Trombendarterectomie - 10

7. Angioplastia de lărgire cu petec - 5

8. Restabiliri de flux arterial: - aorto – iliace - 10 - aorto – femural - 10 - femuro – femural - 20 - femuro – popliteu - 20 - extra-anatomice - 10

9. Ligatura subfascială a venelor comunicante - 10 10.Anastamoze porto – cave; tronculare; radiculare - 1 11.Cura chirurgicală a varicelor - 25 12.Amputații: - antepicior - 5 - gambă - 5 - coapsă - 5

CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ DURATA: 7 ANI

STAGII PRACTICE și CURSURI – CONFERINȚĂ

I. 

CHIRURGIE CARDIACĂ (I.1) 6 LUNI 

CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 AN 

ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 LUNI 

CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 6 LUNI 

A.T.I. CARDIOVASCULAR (I.5) 6 LUNI 

EKG-ECO-DOPPLER STANDARD ESOFAGIAN (I.6) 3 LUNI  IMAGISTICĂ VASE

CATETERISM-ANGIOGRAFIE(I.7)3 LUNI  ​

BY-PASS CARDIOPULMONAR (I.8) 2½ LUNI  ​

BIOETICĂ (I.9) 2 săptămâni

II. 

CHIRURGIE VASCULARĂ (II.1) 12 LUNI 

CHIRURGIE CARDIACĂ (II.2) 2 ANI și 6 LUNI

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

ANUL VII

STAGIUL

I.1

I.2

I.2

I.3

I.4

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

II.2

II.1

II.2

II.2

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ

Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în

Contractul “Twinning Light” RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01

Întocmit de

Prof.Dr.Alexandru Bucur

Prof.Dr.Dragoș Stanciu Chirurgie Orală și Maxilo-Facială

Președinte,

Comisia de Specialități Chirurgicale (6)

a Ministerului Sănătății

Publice

Comisia de Stomatologie a Ministerului Sănătății

Publice

Prof.Dr.Augustin Mihai Președinte

Colegiul Medicilor Dentiști din România

1. Definiție Chirurgia dento-alveolară este o specialitate a medicinei dentare ce se practică în ambulatoriu și care se ocupă cu studiul, prevenirea și tratamentul inclusiv chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale, care de regulă sunt complicații ale cariilor dentare Metodele chirurgicale de ambulatoriu se referă la:

1. chirurgia endodontică

2. chirurgia preprotetică

3. chirurgia parodontală

4. accidentele de erupție ale dinților

5. incluziile dentare

6. traumatisme dento-parodontale

7. tratamentul edentațiilor prin implanturi dentare

2. Durata rezidențiatului: 3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara carora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat

3A.1. Etapa de angajare și luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la Spitalul sau Clinicile unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni

3A.2. Stagiul de Chirurgie dento - alveolară: 7½ luni 3A.3. Stagiul de Chirurgie orală și maxilo-facială: 2 luni 3A.4. Stagiul de Patologie orală: 1 lună 3A.5.Stagiul de Managementul cabinetului dentar: 1 lună 3A.6. Stagiul de Implantologie: 6 luni

3A.7. Stagiul de Parodontologie: 4 luni 3A.8. Stagiul de Ortodonție, Pedodonție: 1

1 luni 3A.9. Stagiul de Odontoterapie Restauratoare: 3 luni 3A.10. Stagiul de Endodonție: 3 luni

3A.11 Stagiul de Protetică: 6 luni

3A. 12 Stagiul de Bioetică: 2 săptămâni

*Stagiul de Chirurgie Dento-Alveolară se desfășoară în Secțiile Clinice Universitare de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială.

3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat

Anul I:

chirurgie dento-alveolară: chirurgie orală și maxilo-facială patologie orală managementul cabinetului dentar bioetică 7 ½ luni 2 luni 1 lună 1 lună 2 săptămâni

Anul II:

implantologie parodontologie ortodonție, pedodonție 6 luni 4 luni 1

1 luni

Anul III:

odontoterapie restauratoare endodonție protetică 3 luni 3 luni 6 luni

3C. Barem de promovare:

Anul I

din:

Anul II

din:

Anul III

din

Examen scris Prezentare caz Examen practic

a. Chirurgie Dento-Alveolară,

b. Chirurgie Orală și Maxilo-Facială

c. Patologie Orală

d. Managementul cabinetului dentar

Examen scris Prezentare caz Examen practic

a. Implantologie orală

b. Parodontologie

c. Ortodonție și Pedodonție

Examen scris Prezentare caz Examen practic

a. Odontoterapie restauratoare

b. Endodonție

c. Protetică

4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I 4.1.1. ​Stagiul de chirurgie dento-alveolară: 7 ½ luni 4.1.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore Cursuri

1. Anestezice locale utilizate în stomatologie, doze, proprietăți

2. Tehnici de anestezie loco-regională

3. Accidente și complicații în anestezia loco-regională

4. Anestezia generală în stomatologie

5. Extracția dentară. Indicații, contraindicații, tehnici generale

6. Tehnica extracției dentare pe grupe de dinți, tehnici speciale

7. Extracții dentare la copii, indicații, tehnici

8. Extracția dinților incluși

9. Accidentele extracției dentare, cauze, prevenție, tratament

10. Complicațiile extracției dentare, etiologie, tratament

11. Metode chirurgicale ajutătoare în tratamentul endodontic

12. Metode chirurgicale în tratamentul protetic

13. Tratamentul chirurgical al incluziei dentare

14. Accidente ale erupției dentare și tratamentul lor chirurgical

15. Refacerea chirurgicală a defectelor osoase de la nivelul osului alveolar

16. Antibioterapia în leziunile traumatice și inflamatorii ale cavității orale

17. Urgențe și afecțiuni medicale în cabinetul stomatologic

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.1.2. Pregătire practică:

1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 5

2. Extracții dentare: 5

3. Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 2

4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 5

5. Odontectomii molari de minte inferiori: 5

6. Odontectomii canini superiori: 5

7. Odontectomii, alți dinți incluși: 1

8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical- ortodontică: 1

9. Rezecții apicale: 10

10. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 1

11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 1

12. Gingivectomie: 2

13. Gingivoplastii: 2

14. Intervenții chirurgicale proprotetice în: 3 - mucoasa subțire - creasta gingivală balantă - fibromatoză tuberozitară - hiperplazie epitelio-conjunctivă - deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale - bride vestibulare și paralinguale - îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale) - regularizări de creastă - plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare

15. Deschiderea de supurații periosoase: 5 4.1.2. ​Stagiul de Chirurgie Orală și Maxilo-Facială: 2 luni 4.1.2.1 Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 20 Cursuri

1. Traumatologie orală și maxilo-facială

2. Supurații periosoase

3. Supurații ale lojilor superficiale, profunde și supurații difuze

4. Adenitele specifice și nespecifice

5. Sinuzita maxilară de cauză dentară

6. Tumori benigne ale părților moi orale și maxilo-faciale

7. Tumori benigne ale oaselor maxilare

8. Depistarea precoce a tumorilor maligne orale și maxilo-faciale

9. Forme clinice de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne de părți moi orale și maxilo-faciale

10. Forme de debut și în perioada de stare a tumorilor maligne ale oaselor maxilare

11. Principii de tratament complex în tumorile maligne orale și maxilo-faciale

12. Patologia glandelor salivare

13. Patologia articulației temporo-mandibulare

14. Anomalii cranio-maxilo-faciale

15. Despicături labio-maxilo-palatine

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.2.2. Pregătire practică 4.1.3. ​Stagiul de Patologie orală: 1 lună 4.1.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 ore Cursuri

1. Completarea foii de observație în patologia orală

2. Sistemul imunitar al cavității orale

3. Afecțiuni cu potențial de malignizare și afecțiuni premaligne orale

4. Lichenul plan oral și lupusul oral

5. Stomatitele buloase și ulcerative

6. Hiperplazii gingivale

7. Alergii nespecifice ale cavității orale

8. Examene complementare în patologia orală

9. Metode de diagnostic precoce în tumorile maligne orale

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.1.3.2. Pregătire practică MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc)

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțămîntul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore

1. Liberertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.2. Anul II 4.2.1. ​Stagiul de implantologie orală: 6 luni 4.2.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 34 ore Cursuri

1. Rolul și locul terapiei implanto-protetice în medicina dentară modernă; interrelația dintre implantologia orală și celelalte discipline dentare

2. Anatomia clinică a aparatului dento-maxilar – oferta osoasă în terapia implanto-protetică – aspecte privind selecția și poziționarea implanturilor pe creasta alveolară.

3. Clasificarea edentațiilor în terapia implanto-protetică, edentații și modalități de soluționare a acestora prin intermediul complexului terapeutic implanto-protetic.

4. Evaluarea câmpului protetic și a statusului biologic general al pacientului în perspectiva inserării implanturilor dentare – diagnostic preoperator, bilanț preprotetic, analiza și planificarea secvențială a cazului, indicații și contraindicații

5. Biomecanica A.D.M. și rolul acesteia în terapia implanto-protetică

6. Biomateriale utilizate în practica implantologică – titanul, masele ceramice, materiale și membrane biologice utilizate în tehnicile de augmentare osoasă

7. Fiziologia osteogenezei, a osteointegrării și patologia osteodezintegrării, raportării la modele biologice

8. Optimizarea câmpului protetic în vederea inserării implanturilor dentare – asanarea cavității orale, chirurgia mucoasei patologice și a leziunilor parodontale

9. Protezarea preimplantară fiziologică, autoechilibrată – etapă de bază a terapiei implanto- protetice

10. Reconstrucția crestelor edentate cu deficit osos utilizând metode de augmentare osoasă autogenă cu grefe recoltate din creasta iliacă, neurocraniu, tibie și mandibulă, materiale sintetice pe bază de hidroxiapatită, fosfat tricalcic sau materiale omologe, susținute în principal de membrane biologice.

11. Distracția osoasă în vederea creării ofertei implantare

12. Sisteme și tipuri de implanturi utilizate în terapia implanto-protetică 13.Inserția imediat postextracțională a implanturilor orale

14. Inserția implanturilor în crestele alveolare cu diferite forme și oferte osoase.

15. Restaurări protetice pe implanturi – biomecanica aparatului dento-maxilar. Tehnici de amprentare și realizare a lucrărilor protetice

16. Accidente și incidenea în practica medicinei dentare

17. Dispensarizarea pacienților purtători de implanturi

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.1.2. Pregătire practică 4.2.2. ​Stagiul de Parodontologie: 4 luni 4.2.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 10 ore Cursuri

1. Etiopatogenia bolilor parodontale

2. Metode de investigație în bolile parodontale

3. Forme clinice ale bolii parodontale

4. Tratamentul complex al bolilor parodontale

5. Rolul și locul profilaxiei în bolile parodontale

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.2.2. Pregătire practică 4.2.3. ​Stagiul de ortodonție, pedodonție: 1

1 luni = 2 luni 4.2.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 29 ore Cursuri

1. Epidemiologia anomaliilor dento-maxilare

2. Formarea, creșterea și dezvoltarea masivului facial

3. Dezvoltarea ocluziei

4. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare

5. Principii și metode de clasificare a anomaliilor dento-maxilare

6. Diagnosticul în ortodonție

7. Principii de bază în tratamentul ortodontic

8. Examinarea pacientului copil și adolescent. Foaia de observație. Cronologia formării dinților

9. Particularități morfologice și de structură ale dinților temporari și implicațiile în patologia odontală. Particularități morfologice și de structură ale dinților permanenți tineri și implicațiile în patologia odontală

10. Caria precoce severă a dinților temporari: tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență

11. Caria complicată la dinții permanenți tineri – tablou clinic, diagnostic, principii de tratament, tratament de urgență

12. Patologia molarului de șase ani- atitudinea terapeutică în caria simplă profundă și în destrucția mare coronară

13. Traumatismele la dinții temporari și permanenți tineri – forme clinice, diagnostice, tratament de urgență

14. Periodontita juvenilă – diagnostic, principii de tratament

15. Metode de prevenire a cariei și bolii parodontale la copil și adolescent

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.2.3.2. Pregătire practică 4.3. Anul III 4.3.1. ​Stagiul de Odontoterapie restauratoare: 3 luni 4.3.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15 Cursuri

1. Concepte moderne în etiopatogenia cariei dentare

2. Metode uzuale și speciale de preparare a cavităților în caria dentară simplă, impuse de utilizarea materialelor de obturație coronară bazate pe adeziune

3. Tratamentul actual al plăgii dentinare și adeziunea la structurile dure dentare

4. Modalități terapeutice de refacere a morfologiei dentare cu materiale adezive estetice

5. Tratamentul cariei simple cu destrucții coronare întinse

6. Tratamentul cariei simple prin incrustații metalice și nemetalice Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.1.2. Pregătire practică 4.3.2. ​Stagiul de Endodonție: 3 luni 4.3.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 15

1. Metode de tratament în pulpita acută și cronică

2. Metode de tratament în gangrena pulpară

3. Extirparea vitală cu obturație de canal

14. Obturația de canal – metode și tehnici moderne

15. Tratamentul parodontitelor apicale acute și cronice

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate 4.3.2.2. Pregătire practică 4.3.3. ​Stagiul de protetică dentară: 6 luni 4.3.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: 30 ore Cursuri

1. Diagnosticul și tratamentul tulburărilor cranio-mandibulare

2. Sisteme protetice fixe alternative (integral ceramice, adezive, etc)

3. Particularități clinico-tehnice în protezarea fixă metalo-ceramică

4. Restaurări protetice fixe în cazuri complexe, cu patologie multidisiplinară

5. Tratamentul protetic al edentației unidentare

6. Tratamentul protetic în terapia complexă a parodontitelor marginale cronice

7. Tratamentul protetic combinat fix-mobilizabil

8. Variante de protezare a edentațiilor terminale

9. Metode și tehnici de amprentare pentru protezarea fixă/mobilizabilă/ a edentației totale

10. Metode și tehnici de înregistrare și transfer al rapoartelor de ocluzie

CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ 3 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ 7½

luni 2

luni 1

lună 1

lună 6

luni 4

luni 1

1

lună 3

luni 3

luni 6

luni  CHIRURGIE DENTO-ALVEOLARĂ (I.1)  CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.2)  PATOLOGIE ORALĂ (I.3)  MANAGEMENTUL CABINETULUI DENTAR (I.4)  IMPLANTOLOGIE (I.5)  PARODONTOLOGIE (I.6)  ORTODONȚIE, PEDODONȚIE (I.7)  ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE (I.8)  ENDODONȚIE (I.9)  PROTETICĂ (I.10)  BIOETICĂ (I.12) 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.12

I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

Prezentări de caz Recenzii ale articolelor de specialitate Pregătire practică

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE GENERALĂ CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

Curriculum de pregătire în Chirurgie generală Definiție.

Chirurgia generală este specialitatea ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor chirurgicale ale abdomenului precum și a altor afecțiuni chirurgicale care fac obiectul altor specialități, ce necesită tehnici speciale cum ar fi traumatisme, afecțiuni vasculare, genitale, urologice, toracice, endocrine, neurochirurgicale, chirurgie oncologică etc.

Durata: - 6 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevazute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Structura stagiilor - Etapa administrativă: repartizare pe spitale și stagii, angajare, prezentare la spital, repartizare în serviciu, alcătuirea planului de activitate – (o săptămână) Stagii (A nexa I)

1. - Chirurgie generală (din care 3 luni - Chir. laparoscopică) 35½ luni

2. - Chirurgie vasculară 4 luni

3. - Chirurgie urologică 3 luni

4. - Chirurgie oncologică 4 luni

5. - Chirurgie toracică 4 luni

6. - Ortopedie și traumatologie 4 luni

7. - Chirurgie plastică și reparatorie 3 luni

8. - Neurochirurgie 3 luni

9. - Chirurgie ginecologică 3 luni

10. - Anestezie – terapie intensivă 2 luni

11. - Chirurgie de urgență 6 luni

12. - Bioetică ½ lună - Rezidențiatul în chirurgie generală presupune 6 ani de antrenament clinic și este gândit să ofere progresiv creșterea experienței clinice și a responsabilităților rezidentului. - Consideram util că efectuarea stagiilor în specialitățile chirurgicale, să se facă în anii II, III și IV de rezidențiat iar repartizarea rezidenților în aceste stagii să fie făcută centralizat, încă de la început, în etapa administrativă (în prima săptămână), în raport de posibilitățile de instruire a clinicilor respective, cu scopul de a evita aglomerările și a obține o pregătire calitativă a rezidenților (Anexa 2). - Considerăm, de asemeni, că stagiul de traumatologie să se facă în clinicile de ortopedie din spitale de urgență, unde se oferă posibilitatea formării complexe a rezidentului, în acest domeniu. Pentru aceleași motive, stagiul de chirurgie de urgență se va efectua numai în clinicile de chirurgie de profil. - Stagiile vor cuprinde o parte teoretică (cursul) și o parte practică, ce se vor efectua simultan, în sistem modular, astfel că la terminarea unui stagiu de specialitate sa fie parcursă toată programa. - Pentru stagiile din alte specialități chirurgicale, programa analitică poate fi completată de către coordonatorii programelor respective, după consultul cu șefii departamentelor de chirurgie generală. - Cursul va fi ținut de cadrele de predare, după o programă care să cuprindă toate aspectele cu care se va confrunta viitorul chirurg specialist în activitatea sa. În cadrul cursului vor fi abordate noțiuni de etiopatogenie, diagnostic, complicații și tehnici chirurgicale. În cadrul tehnicilor chirurgicale se vor prezenta atât tehnicile clasice precum și tehnici moderne de chirurgie laparoscopică și endoscopică. - Stagiul practic va consta în activitate la patul bolnavului, efectuarea unor manevre și tehnici necesare precizării diagnosticului și participarea la intervenții operatorii ca ajutor și prim – operator. - Pentru formarea completă a rezidentului considerăm necesar ca, în cadrul stagiilor, rezidenții sa fie cuprinși intr - un sistem de cercetare. Aceasta presupune obligativitatea rezidenților de a prezenta referate din revistele de specialitate sau sinteze pe anumite probleme și participarea lor la elaborarea unor lucrări de cercetare în cadrul colectivelor clinicilor respective, în special în ultimii ani de stagiu. La sfârșitul programului de rezidențiat, absolvenții acestuia trebuie: − Sa aibă capacitatea de a rezolva afecțiunile chirurgicale pe baza cunoștințelor clinice medicale − Sa posede capacitățile și abilitățile necesare efectuării tehnicilor chirurgicale − Sa colaboreze efectiv cu ceilalți colegi − Sa aibă capacitatea de a preda și a împărtăși cunoștințele cu colegii rezidenți și studenți − Sa poată sfătui pacienții și familiile lor în legătură cu dispensarizarea bolnavilor, monitorizarea lor, regimul de viață, etc. − Sa aibă capacitatea de a participa la un studiu de cercetare Pe lângă pregătirea intensă clinică în primul an se pune un accent important pe pregătirea continuă în științele de bază – anatomie, biochimie, microbiologie, fiziologie și anatomie patologică, în special ținând cont de întrepătrunderea acestora cu clinica.

PROGRAMA DE PREGĂTIRE ÎN STAGII 1.Stagiul de chirurgie generală = 32 1/2 luni

a/ CURSUL = 150 ore - Metode moderne de diagnostic în chirurgie

. 2 ore - Tehnici elementare de chirurgie: incizii, hemostază, cauterizare, drenaj, suturi, descoperiri de vase și nervi, traheostomia, pleurotomia, colpotomia, cistostomia, fimoza, parafimoza

.. 4 ore - Noțiuni de chirurgie laparoscopică

.. 6 ore - Noțiuni de transplantare de organe

.. 2 ore - Asepsia și antisepsia

. 2 ore - Pregătirea preoperatorie a bolnavului

.. 2 ore - Îngrijiri și complicații postoperatorii

.. 4 ore - Infecții chirurgicale localizate și difuze. Antibioterapia în chirurgie

.. 6 ore - Glande endocrine: tiroida, paratiroida, suprarenale

.. 6 ore - Mamela: traumatisme, infecții acute și cronice, leziuni degenerative, tumori benigne și maligne

6 ore - Perete abdominal: hernii, eventrații, eviscerații

. 8 ore - Esofagul: traumatisme, esofagite, tulburări de motilitate, refluxul gastro - esofagian, hernii hiatale, tumori benigne și maligne

. 6 ore - Stomac – duoden: tulburări functionale, gastropatii, (hemoragice, atrofice de stress) diverticoli, dilatația acută gastrică, volvulusul gastric, ulcerul gastric și duodenal, tumori benigne și maligne

. 12 ore - Intestin subțire și mezenter: diverticoli, boala Crohn, tbc intestinală, enterita radică, limfadenita mezenterică, infarctul entero - mezenteric, ischemia cronică intestinală

.. 8 ore 4 ore 10 ore - Rect; prolapsul rectal, rectocolita ulcero - hemoragică, tumori benigne și maligne

. 6 ore - Anus și regiunea perianală: hemoroizi, fisura anală, infecții (abcese, flegmoane, fistule), incontinența anală, tumori benigne și maligne

6 ore - Ficat: abcese (piogene, amoebiene), chistul hidatic, litiaza intrahepatică, hipertensiunea portală, tumori benigne și maligne, noțiuni de transplantare a ficatului

.. 12 ore - Căi biliare extrahepatice: litiaza veziculară și coledociană, colecistita acută colcistopatii cronice nelitiazice, colangita (acută, scleroasă), tumori benigne și maligne

. 10 ore - Pancreas: anomalii, pancreatita acută și cronică, tumori benigne și maligne 8 ore - Icterul mecanic

. 2 ore - Splina: afecțiuni hematologice de indicație chirurgicală, tumori benigne și maligne, indicațiile splenectomiei

. 4 ore - Epiploon și retroperitoneu: torsiuni de epiploon, infarctul epiploic, tumori epiploice, fibroza retroperitoneală, tumori retroperitoneale

6 ore - Apendicele cecal: apendicita acută și cronică, tumori apendiculare

. - Colonul: diverticuloza, megacolonul, colite (ulceroasă, ischemica, pseudomembranoasă, de iradiere, amoebiană), boala Crohn, tumori benigne și maligne

.. - Patologia diafragmului: hernii hiatale, eventrații diafragmatice, rupturi diafragm.4 ore

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre) - tușee rectale

. 100 - tușee vaginale

.. 50 - aspirație și spălătura gastrică

30 - montajul unei perfuzii

.. 30 - paracenteze

10 - anestezii locale și loco - regionale

20 - anuscopii

.. 50 - rectoscopii

. 20 - participare la endoscopii digestive

. 10 - puncții de tumori

15 - resuscitare cardio - respiratorie

.. 10 - cateterisme venoase

.. 5

c/TEHNICI CHIRURGICALE

Tehnici chirurgicale de bază

1. Manevrarea instrumentelor

2. Efectuarea nodurilor,

a. manual

b. cu ajutorul instrumentelor

3. Tehnici de sutură chirurgicală

4. Utilizarea diatermiei în chirurgie – sisteme de electrochirurgie

5. Debridarea țesuturilor

6. Sutura tendoanelor

7. Izolarea și legarea vaselor la nivelul mezenterului

8. Anastomozele intestinale

a. Anastomozele gastro - intestinale

b. Anastomozele de intestin subțire

c. Anastomoze colonice

d. Variante cu diferențe de calibru

e. Suturi mecanice

9. Anastomozele vasculare

a. Arteriotomia

b. Angioplastia

c. Anastomoze termino - terminale

d. Anastomoze termino - laterale

10. Tehnici chirurgicale miniminvazive Intervenții chirurgicale Efectuate ca prim - operator (se va încerca să fie efectuate cât mai multe din intervențiile de mai jos) - Apendicectomii

.. 30 - Hernii inghinale

. 8 - Hernii femurale

. 2 - Hernii ombilicale

.. 2 - Eventrații

.. 3 - Eviscerații

2 - Mastite acute

.. 2 - Mamectomii sectoriale

. 3 - Mamectomii radicale 1 - Tiroidectomii subtotale 1 - Hernii hiatale 1 - Gastrostomii 4 - Gastroenteroanastomoze 3 - Jejunostomii 2 - Colonostomii 2 - Rezecții gastrice 3 - Vagotomii tronculare și selective 3 - Splenectomii 1 - Colecistostomii 2 - Colecistectomii clasice și laparoscopice 5 - Coledocotomii cu drenaj coledocian. 5 - Derivații bilio – digestive

2 - Enterectomii segmentare 2 - Colectomii segmentare 2 - Operații Hartman. 1 - Hemicolectomii 2 - Amputații de rect 1 - 2 - Rezecții de rect 1 - Amputații de gambă 1 - Amputații de coapsă 1 - Cura hemoroizilor 5 - Supurații ano - rectale 5 - Furuncule, hidrosadenite 5 - Simpatectomii lombare 1 - Cura varicelor membrelor inferioare 3  Participare ca ajutor, la intervenții chirurgicale mari, ce se efectuează în clinică, în echipe operatorii, stabilite de șeful clinicii, astfel ca să acopere un câmp cât mai larg de tehnici operatorii cu care se va confrunta viitorul specialist. Rezidentul în chirurgie generală va participa la un minim de:  50 operații mari, din care 15% ca prim operator  120 operații medii din care 20% ca prim operator  150 operații mici din care 40% ca prim operator

Din toate intervențiile, un procent de 10% vor fi efectuate în gărzi, în regim de urgență

2. Stagiul de chirurgie vasculară = 4 luni

a/ CURSUL = 30 ore - Traumatisme vasculare și politraumatisme cu componentă vasculară

.. 2 ore - Anevrisme arteriale

.. 2 ore - Ischemia acută arterială

2 ore - Arteriopatii cronice obstructive

4 ore - Varicele membrelor inferioare

.. 2 ore - Boala tromboembolică

2 ore - Sindromul posttrombotic

2 ore - Limfedemul

2 ore - Căi de abord în chirurgia vasculară periferică

. 4 ore - Suturi vasculare: indicații, tehnică

. 2 ore - Plastii vasculare

.. 4 ore - Imagistica patologiei vasculare

. 2 ore

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE (manevre) - Arteriografii

.. 4 - Flebografii

. 2 - Oscilometrii

.. 5

c/ OPERAȚII (participare) - Suturi vasculare

. 3 - Cura varicelor membrelor pelvine

. 3 - Plastii vasculare cu vena

. 3 - Plastii vasculare cu grefe

. 3 - Embolectomii periferice

.. 2

2. Stagiul de urologie = 3 luni

a/CURS = 26 ore - Traumatisme ale aparatului urinar

.. 2 ore - Litiaza urinară

2 ore - Tumori benigne și maligne aparat urinar

. 4 ore - Adenomul de prostată

2 ore - Adenocarcinomul de prostată

2 ore - Traumatismele aparatului genital masculin

. 2 ore - Malformații și afecțiuni congenitale: hipospadias, epispadias, criptorhidia.. 2 ore - Hidrocel, varicocel

2 ore - Orhiepididimita acută și cronică

. 1 ora - Insuficiența renală acută la bolnavul chirurgical

2 ore - Tehnici moderne urologice

4 ore - Imagistica în urologie

.. 2 ore

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE - Sondaj vezical

.. 10 - Puncții vezicale suprapubiene……………

2 - Cistostomii……………

.. 2 - Uretrocistoscopii

5

c/OPERAȚII - Pielolitotomii

. 5 - Ureterolitotomii

. 5 - Nefrectomii

.. 5 - Adenomectomii

.. 5 - Cura hidrocelului

.. 3 - Cura varicocelului

. 3

4. Stagiul de chirurgie oncologică digestivă = 4 luni

a/ CURS = 4 LUNI - Epidemiologia cancerelor

2 ore - Noțiuni de oncogeneză

.. 4 ore - Biologia cancerelor

4 ore - Etiopatogenia bolii canceroase

. 2 ore - Clinica bolii canceroase

. 4 ore - Tehnici de explorare și diagnostic în cancerologie

2 ore - Anatomie patologică

.. 2 ore - Tratamentul complex al cancerelor

6 ore

b/ACTIVITĂȚI PRACTICE - Biopsii diverse pentru diagnosticul cancerelor

.. 10 - Interpretarea diverselor metode și procedee de diagnostic în cancere

.. 20

c/ OPERAȚII - Participare la intervenții mari.

5. Stagiul de chirurgie toracică = 4 luni

a/ CURS = 30 ORE

- Traumatisme toracice închise și deschise 2 ore - Politraumatisme cu componenta toracică 2 ore - Pleurezii purulente 2 ore - Infecții pulmonare chirurgicale 2 ore - Chistul hidatic pulmonar 2 ore - Tumori benigne și maligne

4 ore - Intervenții de graniță

4 ore - Mediastinul, mediastinite, tumori benigne și maligne

4 ore - Explorarea imagistică a toracelui

.. 4 ore - Noțiuni de chirurgie toracoscopică

4 ore

b/ACTIVITĂȚI OPERATORII - Toracotomie

. 3 - Puncții pleurale

. 5 - Drenaj pleural

.. 3 - Primul ajutor în voletul costal

. 2 - Primul ajutor în plăgile toraco - pulmonare

.. 2 - Toracoscopii

.. 4

c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor

6. Stagiul de traumatologie = 4 luni

a/ CURS = 30 ore - Imagistica în traumatologie

4 ore - Traumatism de parți moi extrascheletale

. 4 ore - Tratamentul plăgilor curate și supurate

.. 2 ore - Entorse

1 ora - Luxații și fracturi ale coloanei vertebrale și bazinului

. 4 ore - Traumatisme externe cu componenta viscerală

3 ore - Politraumatisme

6 ore

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE - Reducere de luxații

.. 10 - Reducere și imobilizare de fracturi ale membrelor în aparat gipsat

.. 10 - Montarea unei extensii continue transscheletale

5 - Atitudine în voletul costal

3

c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor

7. Stagiul de chirurgie plastică și reparatorie = 3 luni a/CURS = 26 ore - Traumatisme ale mâinii

2 ore - Panariții și flegmoane ale mâinii

4 ore - Arsuri

.. 6 ore - Traumatisme prin temperaturi scăzute, degerături, înghețare

. 2 ore - Escare de decubit

2 ore - Plastii cutanate: generalitati, indicații, tehnică

. 6 ore - Noțiuni de microchirurgie

4 ore

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE - Tratamentul unor panariții și flegmoane ale mâinii

.. 6 - Tratamentul escarelor de decubit

2 - Grefe libere de piele

5 - Plastii cutanate cu lambouri

.. 3 - Tenorafii

.. 2 - Tratamentul arsurilor și degerăturilor

. 10 - Amputații și dezarticulații ale degetelor mâinii

.. 5

c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor

8. Stagiul de neurochirurgie = 3 luni

a/ CURS = 26 ORE - Traumatisme cranio - cerebrale

4 ore - Traumatisme vertebro - medulare

. 4 ore - Hernii discale

2 ore - Procese expansive intracraniene

2 ore - Procese expansive intrarahidiene

2 ore - Politraumatisme cu interesare cranio - cerebrală și vertebro - medulară.. 4 ore - Diagnosticul și tratamentul comelor

.. 4 ore - Imagistica neuro - chirurgicală

4 ore

b/ MANEVRE - Puncții rahidiene: lombare și suboccipitale

.. 10 - Neuroliza

5 - Neurorafie

. 5

c/OPERAȚII - Participare ca ajutor

9. Stagiul de chirurgie ginecologică = 3 luni

a/ CURS = 26 ore - Fibromul uterin

. 2 ore - Cancerul de col și corp uterin

.. 4 ore - Tumori benigne ovariene

4 ore - Cancerul de ovar

. 2 ore - Cancerul trompei

. 2 ore - Cancerul vulvar

2 ore - Incontinența de urină la femei

. 2 ore - Sarcina extrauterină

.. 2 ore - Pelviperitonitele

.. 2 ore - Noțiuni de chirurgie laparoscopică ginecologică

. 4 ore

b/ACTIVITĂȚI PRACTICE - Tușee vaginale

. 50 - Curetaje uterine bioptice

5 - Biopsii din tumori

5 - Anexectomii

. 3 c / TEHNICI OPERATORII - Participare ca ajutor

10. Stagiul de anestezie și terapie intensivă = 2 luni a/ CURS = 26 ORE - Anestezia locală și loco - regională

. 2 ore - Noțiuni de anestezie generală. Riscul anestezic

. 4 ore - Homeostazia normală și tulburări ale homeostaziei organismului uman

. 2 ore - Reechilibrarea bolnavului chirurgical: volemica, electrolitică, biologică

. 4 ore - Hemoragie, hemostază, transfuzii

. 2 ore - Socul

4 ore - Monitorizarea în chirurgie

.. 2 ore - Resuscitarea cardio - respiratorie

2 ore - Nutriția bolnavului chirurgical

.. 4 ore b/ACTIVITĂȚI PRACTICE - Anestezie locală

.. 6 - Anestezii loco - regionale

. 4 - Monitorizarea bolnavului

. 4 - Resuscitari cardio - respiratorii

3

11. Stagiul de chirurgie de urgență = 6 luni a/ CURS = 46 ORE - Noțiuni generale de chirurgie de urgență

.. 2 ore - Explorări clinice și imagistice în chirurgia de urgență abdominală

. 4 ore - Traumatisme abdominale

. 6 ore - Hemoragii digestive superioare și inferioare

.. 6 ore - Hemoragia intraperitoneală

. 2 ore - Peritonitele

. 6 ore - Ocluzii intestinale

. 6 ore - Politraumatisme cu componente viscerale abdominale

4 ore - Traumatisme prin accidente de circulație

.. 2 ore - Atitudinea de urgență în calamitați

. 4 ore - Leziuni combinate

. 2 ore - Noțiuni de chirurgie laparoscopică, în urgențe abdominale

. 2 ore

b/ ACTIVITĂȚI PRACTICE - Hemostaza provizorie și definitivă

6 - Celioscopia în urgențe abdominale

.. 5 - Puncția - spălătura peritoneală

.. 4 - Sutura ulcerului perforat

2 - Drenaj peritoneal multiplu și drenaj - spălătura

. 2

c/ OPERAȚII - Participare ca ajutor și prim - ajutor

Caietul de stagiu

Caietul de stagiu va cuprinde un număr de aproximativ 400 de rubrici în care se vor menționa activitățile și manevrele practicate precum și intervențiile operatorii efectuate în perioada diverselor stagii autentificate prin semnătura îndrumătorului de rezidențiat. Cadrele medicale îndrumătoare au obligația sa asigure rezidenților, în limita activităților chirurgicale din clinica, condițiile pentru efectuarea baremului stabilit. Neîndeplinirea acestui barem, din cauza îndrumătorilor atrage reevaluarea posibilităților clinicilor de a forma rezidenți iar neîndeplinirea lui din cauza rezidentului atrage, după sine, reevaluarea acordării dreptului de a se prezenta la examenul de specialist. Caietul rezidentului va conține:

1. CV de activitate profesională și științifică

2. punctajul obținut la terminarea programului “Tehnici chirurgicale de bază”

3. punctajul obținut la terminarea programului Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază”

4. punctajul obținut la evaluarea scrisă la finalul fiecărui an

5. evaluarea îndrumătorului direct

6. formular cu numărul de manevre și tehnici efectuate (conform curricula, evaluate de îndrumătorul direct), cu precizarea:

a. fără supraveghere sau supraveghind un rezident mai tânăr

b. sub supraveghere

c. ajutând

Îndrumări pentru evaluarea rezidenților

1. Fiecare procedeu din curricula va fi evaluat:

a. Nu a fost efectuată

N necunoscut

b. Competent să efectueze procedeul fără supraveghere

A

c. Poate necesita ajutor ocazional

B

d. Poate efectua procedeul sub supraveghere

C

e. Nu a putut efectua tot procedeul sub supraveghere

D

2. Pași de urmat în evaluarea rezidenților

a. Anamneza examenul fizic și consensul pacienților

b. Buna comunicare cu echipa operatorie

c. Pregătirea preoperatorie

d. Spălat bine, asepsie antisepsie

e. Poziționarea pacientului pe masa de operație

f. Incizie adecvată

g. Disecție atentă, în plan

h. Cunoștințe solide de anatomie

i. Familiarizat cu timpii operatori

j. Utilizează atent și eficace instrumentele

k. Folosește ajutoarele în cel mai avantajos mod

l. Buna coordonare ochi - mână

m. Manevrează țesuturile cu delicatețe și dexteritate

n. Tehnica de cusut și înnodat bună

o. Anastomoza

p. Electrocoagulare adecvată

q. Control hemostază

r. Laparorafia

s. Factor timp

t. Protocol operator

12. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III. Relația medic - pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic - pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic - pacient

3. Relația medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într - o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

Tehnicile de bază de chirurgie laparoscopică = 3 luni

I. Echipamentul pentru chirurgie laparoscopică

1. Sistemul de insuflare a cavitații peritoneale și tehnicile alternative de creare a spațiului de lucru

2. Sistemul de preluare și transmitere a imaginii

3. Sistemul de irigație - aspirație

4. Sistemul de electrochirurgie

5. Pregătirea sălii de operație Instalarea, verificarea, funcționarea și întreținerea echipamentelor. Defecțiuni posibile, incidente și accidente

II. Instrumentarul pentru chirurgie laparoscopică

1. Instrumentarul standard pentru tehnicile de bază

2. Instrumentar pentru situații speciale

3. Utilizarea, întreținerea și sterilizarea instrumentarului laparoscopic. Defecțiuni posibile, incidente și accidente

III. Principii de bază ale chirurgiei laparoscopice

1. Criterii generale de opțiune pentru abordul laparoscopic, indicații și contraindicații

2. Evaluarea preoperatorie a pacientului propus pentru chirurgie laparoscopică

3. Particularitățile anesteziei pentru chirurgia laparoscopică și consecințele fiziopatologice ale insuflării peritoneale Incidente și accidente intraoperatorii specifice

4. Evoluția și îngrijirile postoperatorii în chirurgia laparoscopică. Complicații postoperatorii specifice

IV. Tehnici chirurgicale laparoscopice de bază

1. Instituirea pneumoperitoneului

2. Dispozitivul operator și plasarea trocarelor

3. Utilizarea lanțului imagistic

4. Utilizarea sistemului de electrochirurgie

5. Utilizarea sistemului de irigație aspirație

6. Incidente, accidente și complicații ale gesturilor de bază în chirurgia laparoscopică (insuflare, trocarizare, mânuirea camerei, utilizarea sistemului electric, irigație - aspirație)

7. Explorarea laparoscopică generală a cavitații peritoneale

8. Visceroliza, explorarea pentru ascita și tehnici de biopsie laparoscopică

9. Tehnici de ligaturi și sutura laparoscopică

10. Extragerea pieselor operatorii și drenajul laparoscopic

V. Explorarea laparoscopică a abdomenului acut chirurgical

1. Indicații și contraindicații

2. Abdomenul acut chirurgical

3. Abdomenul acut netraumatic

4. Gesturi terapeutice de baza în abdomenul acut chirurgical: suturi, hemostaza, lavaj și drenaj. Atitudinea în ulcerul perforat

VI. Colecistectomia laparoscopică

1. Indicații și contraindicații

2. Tehnica operatorie standard

3. Variante de tehnică operatorie

4. Dificultăți, incidente și accidente intraoperatorii

5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă

6. Colangiografia intraoperatorie

7. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatorii

VII. Apendicectomia laparoscopică

1. Indicații și contraindicații

2. Tehnica operatorie standard

3. Variante de tehnica operatorie 4 Dificultati, incidente, și accidente intraoperatorii

5. Criterii de conversie la chirurgia deschisă

6. Evoluția, îngrijirile și complicațiile postoperatorii

VIII. Barem minimal de activități practice

1. Asistarea la desfășurarea operațiilor laparoscopice în direct –20

2. Activitate ca instrumentar în echipa operatorie – 10

3. Mânuirea telescopului – 10

4. Ajutor în echipa operatorie – 10

5. Intervenții efectuate ca prim operator: explorări, (3 op.), Colecistectomii (4 op.), apendicectomii (3 op.).

IX. Evaluare finală a stagiului de pregătire teoretică și practică.

Posibilități:

- Teste cu răspunsuri multiple - Examen oral - Testare practică a gesturilor de bază utilizând un pelvitrainer/simulator - Apreciere întocmită de instructor /tutorele de practică

CHIRURGIE GENERALĂ 6 ANI

ANUL I

CHIRURGIE GENERALĂ BIOETICĂ 11½ LUNI ½ LUNĂ

ANUL II

ATI 2 LUNI

TRAUMATOLOGIE 4 LUNI

CHIRURGIE VASCULARĂ 4 LUNI

CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE 3 LUNI

ANUL III

CHIRURGIE TORACICĂ 4 LUNI

CHIRURGIE UROLOGICĂ 3 LUNI

CHIRURGIE ONCOLOGICĂ DIGESTIVĂ 4 LUNI

ANUL IV

NEUROCHIRURGIE 3 LUNI

CHIRURGIE GINECOLOGICĂ 3 LUNI

CHIRURGIE DE URGENȚĂ 6 LUNI

ANUL V

CHIRURGIE GENERALĂ 9 LUNI

CHIRURGIE LAPAROSCOPICĂ 3 LUNI

ANUL VI

CHIRURGIE GENERALĂ 12 LUNI

N.B. În anul V sau VI de pregătire se va efectua modulul de Chirurgie laparoscopică cu durata de 3 luni.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ

Proiect modificat în conformitate cu recomandările UEMS menționate în

Contractul “Twinning Light” RO 2002/IB/OT-03 TL RO 2002/000-586.03.01

1. Definiție Chirurgia orală și maxilo-facială cuprinde tratamentul chirurgical al părților moi cervico- faciale, al oaselor craniului visceral, al glandelor salivare, articulației temporo-mandibulare, diformităților și malformațiilor cranio-faciale, plastia reconstructivă în sfera orală și maxilo-facială și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale. Specialitatea cuprinde 2 părți:

a. chirurgia orală, care se preocupă de studiul, prevenirea și tratamentul chirurgical al afecțiunilor dento-parodontale:  chirurgia endodontică  chirurgia preprotetică  accidente de erupție ale dinților și incluziile dentare  traumatisme dento-parodontale  chirurgia parodontală  inserarea implanturilor dentare

b. chirurgia maxilo-facială cuprinde patologia și tratamentul chirurgical al traumatismelor maxilo-mandibulare și ale părților moi cervico-faciale, infecții oro-maxilo-faciale, tumori benigne ale părților moi și osoase oro-maxilo-faciale, tumori maligne ale părților moi și osoase oro-maxilo- faciale, bolile glandelor salivare și ale articulației temporo-mandibulare, diformități și malformații congenitale ale feței și maxilarelor, durerea în sfera oro-maxilo-facială, plastia reconstructivă după defecte oro-maxilo-faciale etc.

2. Durata: 5 ani ( cu dublă licență:Medicină Generală/Medicină Dentară)

În conformitate cu recomandările organismelor de specialitate ale Comunității Europene, specialiștii în chirurgia orală și maxilo-facială trebuie să posede o dublă licență, cea de absolvent al Facultății de Medicină Dentară și de absolvent al Facultății de Medicină Generală.

În acest context, pot fi acceptați la specializare în chirurgia orală și maxilo-facială absolvenți ai Facultății de Medicină Dentară (care își completează studiile de Medicină Generală) și absolvenți ai Facultății de Medicină (care își completează studiile de medicină dentară).

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute si 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

3A. Structura stagiilor de pregătire în rezidențiat

3A.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spital și clinică repartizată, fixarea planului de activitate.

3A.2. Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 3 ani 5 luni și 2 săpt. (anii I, III, IV, V)

În secțiile clinice acreditate de Ministerul Sănătății, sub îndrumarea medicilor șefi secție/clinică, medicii rezidenți se vor familiariza cu activitățile practice de chirurgie orală și maxilo-facială, completându-și în același timp și cunoștințele teoretice, pentru a se alinia standardelor europene ale specialității.

3A.3. Stagiul de Chirurgie generală: 1 an 3A.4. Stagiul de Otorinolaringologie: 2 luni

3A.5. Stagiul de Chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni 3A.6. Stagiul de Neurochirurgie: 1 lună

3A.7. Stagiul de Bioetică: ½ lună

3B. Ordinea de rotație a stagiilor în rezidențiat

Anul I:

Chirurgie orală și maxilo-facială: 11½ luni

Bioetică ½ lună

Anul II:

Chirurgie generală: 12 luni

Anul III:

Chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni

Anul IV:

Otorinolaringologie: Chirurgie plastică și reconstructivă: Neurochirurgie: Chirurgie orală și maxilo-facială: 2 luni 3 luni 1 lună 6 luni

Anul V:

Chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni

4. Programul de activitate teoretică și practică pe ani de pregătire 4.1. Anul I Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială 11 ½ luni și modulul de bioetică, ½ lună 4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 210 ore Cursuri: 80 ore

1. Anatomia capului și gâtului: 10 ore

2. Probleme generale ale chirurgiei orale și maxilo-faciale: 4 ore - particularitățile chirurgiei orale și maxilo-faciale - examenul clinic oral și maxilo-facial

3. Probleme de anestezie-reanimare în chirurgia orală și maxilo-facială: 4 ore - anestezia generală în chirurgia orală și maxilo-facială - reanimare și reechilibrare funcțională în chirurgia orală și maxilo-facială - anestezia loco-regională și locală: substanțe, tehnici, accidente și complicații

4. Extracția dentară: indicații, tehnici, accidente, complicații: 4 ore

5. Traumatisme dento-parodontale: aspecte clinice și terapeutice: 4 ore

5. Chirurgie endodontică: 4 ore

6. Tratamentul chirurgical în parodontopatiile marginile cronice: 4 ore

7. Chirurgia proprotetică: 4 ore

8. Incluzia dentară și patologia erupției dentare: 6 ore

9. Infecțiile părților moi orale și maxilo-faciale: 4 ore - generalități, etiopatogenie, microbiologie, anatomie patologică - supurații periosoase

10. Implantologie orală: 10 ore

11. Atitudinea terapeutică față de pacienții cu afecțiuni generale asociate: 20 ore

12. Antibioterapia în leziunile traumatice și supurative din sfera oro-maxilo-facială: 2 ore

Prezentări de caz: 80 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore 4.1.2. Pregătire practică: Intervenții de mică dificultate:

1. Efectuarea de anestezii tronculare periferice: 150

2. Extracții chirurgicale: 150

3. Extracții alveoloplastice cu protezare imediată: 4

4. Decapușonări în tratamentul accidentelor de erupție: 15

5. Odontectomii molari de minte inferiori: 30

6. Odontectomii canini superiori: 5

7. Odontectomii, alți dinți incluși: 3

8. Evidențierea caninilor incluși cu aplicarea de dispozitive de redresare chirurgical-ortodontică: 2

9. Rezecții apicale: 30

10. Replantări de dinți (post-traumatic sau intențional): 2

11. Chiuretaj gingival în parodontopatii marginale cronice: 5

12. Gingivectomie: 2

13. Operații parodontale cu lambou: 3

14. Gingivoplastii: 3

16. Intervenții chirurgicale proprotetice în: - mucoasa subțire: 2 - creasta gingivală balantă: 2 - fibromatoză tuberozitară: 1 - hiperplazie epitelio-conjunctivă: 6 - deficiențe ale frenurilor labiale sau linguale: 6 - bride vestibulare și paralinguale: 4 - îngustarea zonei de mucoasă fixă (adânciri de șanțuri vestibulare sau paralinguale): 2 - regularizări de creastă: 3 - plastii de adiție în atrofii de creastă cu materiale osteoinductoare: 2

17. Deschiderea de supurații periosoase: 20 4.1.3. Barem de promovare a anului I de rezidențiat:

1. Participare la cursuri și seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS 20 ore

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic- pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală- 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții- 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate- discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore 4.2. Anul II Cuprinde stagiu de chirurgie generală: 12 luni 4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 200 ore Cursuri: 70 ore

1. Tehnici de asepsie și antisepsie în chirurgia generală: 4 ore

2. Instrumentarul de chirurgie generală și folosirea lui: 2 ore

3. Tehnici de drenaj: 2 ore

4. Tehnici de sutură: 2 ore

5. Tehnica pansamentului: 2 ore

6. Tratamentul plăgilor. Profilaxia infecției tetanice: 4 ore

7. Tratamentul infecției acute localizate (abces cald, furuncul): 2 ore

8. Tehnici de anestezie loco-regională: 2 ore

9. Resuscitarea cardiorespiratorie: 4 ore

10. Tehnici de hemostază medicală și chirurgicală: 4 ore

11. Transfuzia (indicații, contraindicații, teste de compatibilitate, accidente transfuzionale) substituenți de sânge: 2 ore

12. Reechilibrarea hidroelectrică și echilibrul acido-bazic (interpretarea ionogramei sanguine și urinare, modificări patologice ale echilibrului acido-bazic): 4 ore

13. Arsurile, degerăturile (criterii de evaluare, diagnostic, conduită terapeutică în urgențe): 2 ore

14. Tehnica pleurotomiei: 2 ore

15. Tehnica gastrostomiei: 2 ore

16. Tubajul și spălătura gastrică: 2 ore

17. Sondajul vezical: 2 ore

18. Examenul unui bolnav politraumatizat: 4 ore

19. Șocul (criterii de diagnostic, principii de tratament): 4 ore

20. Principii de tratament în politraumatisme: 4 ore

21. Patologia hemostazei în practica chirurgicală: 2 ore

22. Traumatisme toracice (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore

23. Patologia esofagului (corp străin, stenoze benigne, achalazia, cancerul esofagian, diverticuli esofagieni, herniile hiatale): 4 ore

24. Urgențe în chirurgia abdomenului (diagnostic, conduită terapeutică): 4 ore

25. Patologia chirurgicală a glandei tiroide: 2 ore

Prezentări de caz: 80 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore 4.2.2. Pregătire practică:

1. Participare la: - tiroidectomii subtotale: 2 - tiroidectomii totale: 2 - tratamentul chirurgical al megaesofagului: 2 - gastrostomii: 5 - pleurotomii: 2 - apendicectomii: 10 - colecistoctemii: 10

2. Asistare la intervenții sau manopere chirurgicale: - chirurgia reconstructivă vasculară - urgențe (camera de gardă) la: - politraumatizați:10 - traumatisme toracice:10 - traumatisme abdominale:10

3. Manopere: - abord venos periferic: 40 - aspirații și spălături gastrice:10 - cateterism venos (humerală, subclavie, jugulară, safenă): 10 - tratamentul infecțiilor mâinii și degetelor: 5 4.2.3. Barem de promovare a anului II de rezidențiat:

1. Participare la cursuri și seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole 4.3. Anul III Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni 4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 194 ore Cursuri: 64 ore

1. Traumatologie oro-maxilo-facială: 10 ore - plăgile părților moi orale și maxilo-faciale: particularități anatomo-clinice, tratament de urgență și definitiv - șocul și reanimarea în traumatismele orale și maxilo-faciale - fracturile mandibulei - fracturile maxilarului - fracturile orbito-zigomatice - fracturile asociate

2. Infecțiile orale și maxilo-faciale: 10 ore - supurațiile lojilor superficiale - supurațiile lojilor profunde și supurațiile difuze - particularitățile proceselor infecțioase orale și maxilo-faciale la copii - osteita și osteomielita maxilarului și mandibulei - necroza maxilarelor - infecțiile specifice orale și maxilo-faciale, luesul, TBC-ul, actinomicoza - limfadenite acute și cronice

3. Afecțiuni de cauză dentară ale sinusurilor maxilare: 4 ore

4. Tumorile benigne ale părților moi: 10 ore - pseudotumori - tumori benigne epiteliale - tumori benigne mezenchimale - chisturile părților moi - chisturi și fistule

5. Tumorile benigne osoase: 6 ore - tumori neodontogene: osteogene, non-osteogene - tumori odontogene: epiteliale, mezenchimale - chisturile oaselor maxilare: odontogene, neodontogene

6. Patologia glandelor salivare: 10 ore - infecțiile glandelor salivare - traumatismele glandelor salivare - litiaza salivară - tumorile benigne și maligne ale glandelor salivare - sialozele

7. Patologia articulației temporo-mandibulare: 6 ore - sindroame disfuncționale temporo-mandibulare - artropatiile acute și cronice temporo-mandibulare - traumatismele articulației temporo-mandibulare - luxațiile articulației temporo-mandibulare - constricția mandibulei - anchiloza temporo-mandibulară

8. Osteodistrofiile maxilarelor: 2 ore - osteita fibroasă - boala Recklinghausen - boala Paget - Leontiasis ossea

9. Osteopatii în bolile de sistem cu localizare orală și maxilo-facială: 2 ore

10. Durerea în teritoriul maxilo-facial: 4 ore

Prezentări de caz: 80 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 50 ore 4.3.2. Pregătire practică: Intervenții de mică dificultate:

1. Rezecții apicale: 30

2. Deschiderea de supurații periosoase: 10

3. Imobilizarea de urgență a fracturilor dentare la copii și adulți: 10

4. Imobilizarea de urgență și definitivă în fracturile de mandibulă: 10

5. Imobilizarea de urgență și definitivă a fracturilor etajului mijlociu al feței: 10

6. Prelevare de biopsii în tumorile cu localizare orală și maxilo-facială: 10

7. Cura radicală a chisturilor de maxilar cu sau fără conservarea dinților: 6

8. Extirparea tumorilor benigne limitate ale mucoasei orale, limbii, planșeului oral și ale gingiei: 5

8. Extirparea tumorilor endoosoase sau mandibulare cu păstrarea continuității osoase:2

10. Extirpare de calculi salivari din canalul Warthon sau Stenon: 2

11. Extirpare de tumori ale glanedelor salivare mici din vălul moale, boltă, obraz și planșeu oral: 2

12. Reducerea nechirurgicală a luxației de articulație temporo-mandibulară: 2

Intervenții de dificultate medie:

1. Deschidere de abcese ale lojilor superficiale:10

2. Deschidere de supurații ale lojilor profunde ale feței și gâtului (fosa infratemporală, spațiul laterofaringian, loja marilor vase):10

3. Deschidere de supurații difuze ale planșeului oral sau feței:3

4. Deschiderea supurațiilor limfonodulilor feței și gâtului:10

5. Tratamentul fistulelor cronice perimaxilare:5

6. Tratamentul supurațiilor cronice perimaxilare (actinomicoză, TBC):3

7. Cura radicală în sinuzita maxilară de cauză dentară:3

8. Plastia comunicării oro-sinuzale:3

9. Sechestrectomia în osteomielita sau radionecroza maxilarelor:2

10. Corticotomia în osteomielita maxilarelor:2

11. Tratamentul primar și secundar al plăgilor orale și cervicofaciale:20

12. Reducerea fracturilor orbito-sinuzale și ale arcadei temporo-zigomatice:5

13. Osteosinteza cu sârmă sau plăcuțe în fracturi de mandibulă, etaj mijlociu sau orbito-sinuzale: 5

14. Ligatura arterei carotide externe: 3

15. Traheotomie: 3 4.3.3. Barem de promovare a anului III de rezidențiat:

1. Participare la cursuri și seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator 4.4. Anul IV Cuprinde stagii de: - otorinolaringologie: 2 luni - chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni - chirurgie orală și maxilo-facială: 6 luni 4.4.1. ​Stagiul de oto-rino-laringologie: 2 luni 4.4.1.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 36 ore

1. Metode de explorare rino-sinuzală

2. Traumatismele nazo-sinuso-faciale

3. Epistaxisul

4. Sinuzite acute și cronice

5. Complicațiile sinuzitelor

6. Alergia rino-sinuzală

7. Amigdalita și adenoidita acută

8. Tumorile benigne ale faringelui

9. Tumorile maligne laringiene

10. Tumorile parafaringiene

11. Insuficiența respiratorie acută de cauză laringiană

12. Tumorile benigne laringiene

13. Tumorile maligne laringiene

14. Corpii străini traheo-bronșici

15. Metode de explorare traheo-bronșică

16. Afecțiunile urechii externe

17. Tumorile benigne și maligne ale urechii

18. Traumatismele urechii 4.4.1.2. Pregătire practică (participare):

1. Tamponament nazal anterior: 10

2. Tamponament nazal posterior: 10

3. Puncții sinuzale maxilare: 10

4. Reducere fracturi piramidă nazală: 2

5. Incizie flegmon periamigdalian: 5

6. Chirurgia sinuzitei maxilare: 5

7. Chirurgia sinuzitei etmoidale: 5

8. Traheotomia: 2

9. Traheotomii în condiții dificile: 1

10. Asistență la intervenții cu lasser în sfera ORL: 5 4.4.2. ​Stagiul de chirurgie plastică și reconstructivă: 3 luni 4.4.2.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 50 ore

1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament)

2. Chirurgia arsului

3. Arsuri asociate cu traumatisme

4. Metode ale chirurgiei plastice (grefe, lambouri, tehnici microchirurgicale) 4.4.2.2. Pregătire practică (participare):

1. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției:2

2. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate:1

3. Incizii de decompresiune circumvolare:2

4. Grefarea plăgilor granulare:2

5. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale:2

6. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 2

7. Plastii pediculate cu lambouri locale:1

8. Neurorafii:1

9. Plastia cu lambouri loco-regionale:1

10. Plastia cu lambouri de la distanță:1

11. Plastia de transpoziție de la nivelul scalpului:1

12. Transfer liber de lambouri anastomozate microchirurgical:1 4.4.3. ​Stagiul de neurochirurgie: 1 lună 4.4.3.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 20 ore 1.Examen clinic neurochirurgical 2.Traumatisme craniocerebrale 3.Diagnosticul și tratamentul comelor 4.Politraumatisme cu interesare cranio-cerebrală și vertebro-medulară 4.4.3.1. Pregătire practică

1. Examene clinice neurochirurgicale:10

2. Puncții rahidiene lombare:2 (paticipare):

3. Puncții rahidiene suboccipitale: 2 (participare)

4. Neurorafie:2 (participare) 4.4.4. ​Stagiul de chirurgie orală și maxilo-facială: 6 luni 4.4.4.1. Pregătire teoretică prin cursuri/seminarii: total 105 ore Cursuri: 40 ore

1. Tumori maligne orale și maxilo-faciale: 40 ore - Noțiuni de biologie a procesului neoplazic - Etiopatogenia tumorilor maligne oro-maxilo-facială - Forme anatomo-clinice ale tumorilor maligne oro-maxilo-faciale - Adenopatia metastatică cervicală - Diagnosticul tumorilor maligne oro-maxilo-faciale - Principii de tratament multimodal în tumorile maligne oro-maxilo-faciale (I) - Tumorile maligne ale buzelor - Tumorile maligne ale limbii și planșeului bucal - Tumorile maligne ale mucoasei jugale, comisurii intermaxilare, fibromucoasei palatului dur și vălului palatin - Tumorile maligne ale maxilarului și mandibulei - Tumorile maligne ale tegumentelor cervico-faciale - Melanomul malign în regiunea oro-maxilo-facială - Tumorile maligne ale glandelor salivare - Accidente și complicații ale tratamentului multimodal (RT

CT)

Prezentări de caz: 40 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 25 ore 4.4.4.2. Pregătire practică Intervenții de dificultate medie:

1. Submaxilectomie: 3

Intervenții de dificultate mare:

1. Rezecție de platou palato-alveolar: 2

2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator: 4

3. Hemirezecții de mandibulă (participare): 2

4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5

5. Hemiglosectomie (participare): 5

6. Hemipelvectomie (participare): 5

7. Hemiglosopelvectomie (participare):5

8. Evidare cervicală supraomohioidiană: 2

9. Extirpare de tumoră laterocervicală: 2 4.4.5. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat:

1. Participare la cursuri și seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator 4.5. Anul V Cuprinde stagiu de chirurgie orală și maxilo-facială: 12 luni 4.5.1. Pregătire teoretică: total 205 ore Cursuri: 35 ore

1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală și maxilo-facială: 20 ore - fiziopatologia lambourilor - clasificarea metodelor de plastie reconstructivă - tipuri de închidere primară - grefe de piele - lambouri locale - lambouri loco-regionale pediculate - lambouri liber vascularizate - grefe osoase nevascularizate - tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic

2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore - prognatismul și retrognatismul mandibular - prognatismul și retrognatismul maxilar - proalveolia și proalveolodentia - ocluzia deschisă - laterodeviațiile mandibulare - anomalii asociate

3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: 5 ore - despicăturile labio-maxilo-palatine - malformații cranio-faciale

Prezentări de caz: 20 ore Recenzii ale articolelor de specialitate: 10 ore Pregătire individuală pentru examenul de medic specialist: 140 ore 4.5.2. Pregătire practică Intervenții de dificultate mare:

1. Hemiglosopelvimandibulectomii (participare): 2

2. Extirpare de tumori superficiale ale feței și gâtului cu plastie imediată cu lambouri locale: 2

3. Evidare cervicală radicală: 2

4. Evidare cervicală radicală modificată: 2

5. Parotidectomia totală sau segmentară: 2

6. Artroplastie în anchiloza temporo-mandibulară (participare): 2

7. Plastii de boltă, văl moale și luetă, în despicături congenitale ale maxilarelor:2

8. Plastii labio-narinare în despicături congenitale: 2

9. Faringoplastii în insuficiențe velare: 2

10. Osteotomii ale mandibulei și maxilarului, în anomalii de dezvoltare sau asimetrii: 2

11. Osteoplastii în defectele osoase congenitale posttraumatice sau postrezecție: 2

12. Plastia reconstructivă a defectelor oro-maxilo-faciale cu ajutorul diferitelor tipuri de lambouri osteo-mio/fascio-cutanate, pediculate, sau liber vascularizate și anastomozate microchirurgical (participare): 2 4.5.3. Barem de promovare a anului V de rezidențiat:

1. Participare la cursuri și seminarii

2. Participare la activitatea practică

3. Promovarea examenului scris

4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice

5. Recenzie a minimum 3 articole

6. Examen practic din baremul operator CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ 5 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ  ANUL I: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.1) 11 ½ luni BIOETICĂ (I.9) ½ lună  ANUL II: CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 12 luni  ANUL III: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.3) 12 luni  ANUL IV: OTO-RINO-LARINGOLOGIE (I.4) 2 luni CHIRURGIE PLASTICĂ- MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.5) 3 luni NEUROCHIRURGIE(I.6) 1 lună CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.7) 6 luni  ANUL V: CHIRURGIE ORALĂ ȘI MAXILO-FACIALĂ (I.8) 12 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.9

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PEDIATRICĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE PEDIATRICĂ

DEFINIȚIE

Chirurgia pediatrică este specialitatea, care are ca obiect de studiu patologia chirurgicală a vârstei copilăriei (0 – 16 ani sau elevi ce au depășit vârsta de 16 ani, până la terminarea studiilor), cu excepția patologiei ortopedice, neurochirurgicale și cardiovasculare a copilului.

ORGANIZARE

Specializarea în chirurgie pediatrica se poate obține de absolvenți cu licență, ai facultăților de medicină acreditate, în urma promovării concursului de admitere în rezidențiat, în limita locurilor disponibile pentru aceasta specializare, la un moment dat.

Specializarea în chirurgie pediatrică se realizează în clinicile de chirurgie pediatrică ale universităților de medicină, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților.

Dobândirea și evaluarea cunoștințelor din domeniul științelor fundamentale, trunchiului comun de pregătire pentru toate specialitățile chirurgicale, de către rezidenții de chirurgie pediatrică, se realizează în cadrul catedrelor/disciplinelor respective. Evaluarea cunoștințelor se face la finalul fiecărui an de pregătire sub forma unui test grilă.

Durata stagiului de pregătire (rezidențiat), în vederea obținerii titlului de medic specialist în chirurgie pediatrică este de 6 ani.

ARIA DE CUPRINDERE A DISCIPLINELOR DE STUDIU

Propedeutica

Obiectiv: dobândirea de cunoștințe fundamentale din următoarele domenii:

- biochimie - fiziologie - embriologie - anatomie topografică - histologie - farmacologie - patologie generală Chirurgie Generală Obiectiv: dobândirea de cunoștințe în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul pre, intra și postoperatoriu al principalelor afecțiuni chirurgicale ale adultului, - anatomie patologică - chirurgie generală - imagistică - radioterapie - anestezie-terapie intensivă Chirurgie Pediatrică Obiectiv: dobândirea de cunoștințe teoretice și practice cu privire la îngrijirea pre și postoperatorie (inclusiv terapie intensivă) și tratamentul chirurgical al maladiilor chirurgicale ale fătului, nou-născutului și copilului, - chirurgie plastică - chirurgie neo-natală - chirurgie toracică - urologie - pediatrie generală - ginecologie și obstetrică - imagistică și radioterapie PREGATIREA TEORETICĂ – PLAN DE STUDIU (200 ore/an – cursuri, seminarii, prezentări de caz) Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Anul I - Biochimie - Fiziologie - Embriologie - Anatomie topografică - Histologie - Chirurgie generală - Pediatrie - Chirurgie pediatrică - Statistică medicală - Bioetică Anul II - Farmacologie - Fiziopatologie - Imunologie - Genetică - Chirurgie generală - Anestezie – Terapie intensivă - Imagistică medicală - Neonatologie - Chirurgie pediatrică Anul III - Anatomie patologică - Chirurgie generală - Pediatrie - Chirurgie pediatrică - Imagistică medicală Anul IV - Chirurgie generală - Pediatrie – Oncologie pediatrică - Chirurgie plastică - Chirurgie toracică - Chirurgie pediatrică - Chirurgie laparoscopică Anul V - Obstetrică–Ginecologie - Urologie - Ortopedie pediatrică - Diagnosticul prenatal al malformațiilor - Neonatologie – Terapie intensivă neonatală - Chirurgie prenatală - Chirurgie neonatală Anul VI - Chirurgie pediatrică – stagiu practic într-o clinică de chirurgie pediatrică, în spitale universitare acreditate, sub directa îndrumare a șefului de clinică și a echipei de medici/ cadre didactice desemnate de acesta, care răspund de buna pregătire și activitatea practică a rezidenților. STRUCTURA STAGIILOR – durata: 6 ani - Chirurgie generală 11½ luni - Bioetică ½ lună - Chirurgie toracică 1 lună - Chirurgie plastică 1 lună - Chirurgie vasculară 1 lună - Obstetrică–Ginecologie 1 lună - Urologie 1 lună - Ortopedie pediatrică 1 lună - Chirurgie pediatrică 4 ani 6 luni Titlul de medic specialist în chirurgie pediatrică se obține în urma unui examen final, teoretic (test grilă) și practic (prezentare de caz și proba operatorie), susținut la sfârșitul celor 6 ani de pregătire în fața unei comisii de specialitate. Examenul trebuie să includă și susținerea unei teze de absolvire. Pentru a putea fi admis la examenul final, rezidentul de chirurgie pediatrică trebuie să facă dovada: - că a absolvit cursul teoretic, - că a participat nemijlocit la actele medicale cuprinse în planul de studiu, - că a efectuat cel puțin 50 de intervenții chirurgicale de mare dificultate (M), dintre care 10% ca prim operator, - că a efectuat cel puțin 100 de intervenții chirurgicale de medie dificultate (m), dintre care 20% ca prim operator, - că a efectuat cel puțin 200 de intervenții de mica chirurgie (mc), dintre care 30% ca prim operator, - că a participat la elaborarea a cel puțin 20 lucrări/studii de specialitate publicate / prezentate în cadrul unor manifestări științifice acreditate EMC.

CONȚINUTUL STAGIILOR

Chirurgie generală (180 ore)

Tematica prelegerilor

1. Asepsia, antisepsia

2. Șocul

3. Ocluzia intestinală

4. Pancreatita acută

5. Colecistita acută

6. Cancerul esofagian

7. Cancerul colic

8. Ulcerul gasto-duodenal

9. Abcesul și flegmonul

10. Celulita, fasceita necrozantă, gangrenă gazoasă

11. Esofagita postcaustică

12. Hernia inghinală și femurală

13. Varicocelul

Baremul activităților practice

1. Cura herniei inghinale – 1

2. Cura herniei femurale – 1

3. Rezecția de ileon cu anastomoză – 1

4. Rezecția de colon cu anastomoză – 1

5. Colecistectomie – 1

6. Proctoplastie – 1

7. Colostomie – 1

8. Ileostomie – 1

9. Apendicectomie – 3

10. Incizie de abcese și flegmoane – 5

11. Suturi de plăgi – 5

12. Cura panarițiului – 5

13. Rezecție gastrică – 1

14. Cura varicocelului – 1

Urologie

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Radiologia aparatului urinar

2. Litiaza urinară

3. Hidronefroza

4. Tumorile aparatului urinar

5. Traumatismele aparatului urinar

6. Infecțiile urinare

7. Endoscopia urologică

8. Importanța studiilor de urodinamică

Baremul activităților practice

1. Orhiectomie – 1

2. Cistostomie – 1

3. Cura hidrocelului – 1

4. Cistoscopie – 5

5. Cateterism uretral – 10

Chirurgie toracică

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Deformările toracice

2. Tumorile pulmonare

3. Supurațiile pleuro-pulmonare

4. Chistul hidatic pulmonar

5. Tumorile mediastinale Baremul activităților practice

1. Puncție pleurală – 5

2. Pleurotomie – 2

3. Decorticare pulmonară – 1

4. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – 1

5. Extirpare de tumori pulmonare și mediastinale – 1

Chirurgie plastică

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Tratamentul arsurilor

2. Principiile corectării malformațiilor faciale și ale membrelor

3. Principiile neurorafiei și tenorafiei

Baremul activităților practice

1. Pansamente arsuri – 3

2. Neurorafie – 2

3. Tenorafie – 2

4. Corectare sindactilie – 1

5. Grefa piele liberă – 1

6. Grefa piele pediculată – 1 Chirurgie vasculară (30 ore) Tematica prelegerilor

1. Arterita

2. Anevrismele

3. Insuficiența arterială periferică

4. Insuficiența venoasă periferică

5. Principiile suturii vasculare Baremul activităților practice

1. Descoperire de venă periferică – 3

2. Cateterism de venă centrală /periferică – 3

3. Anastomoza vasculară – 2

4. Ligatura canal arterial – 1

Obstetrică–Ginecologie

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Evoluția sarcinii normale

2. Dezvoltarea și morfologia fetală

3. Naștere normală și patologică

4. Diagnosticul antenatal al malformațiilor fetale

5. Evoluția malformațiilor congenitale la femeie

Baremul activităților practice

1. Asistare naștere normală – 2

2. Cezariana – 1

Ortopedie pediatrică

Tematica prelegerilor (30 ore)

1. Traumatologie

2. Osteocondritele

3. Hemo și hidrartroza de genunchi

4. Luxația congenitală de șold

5. Piciorul strâmb congenital

6. Osteomielita acută

7. Artritele acute

Baremul activităților practice

1. Puncție articulară – 2

2. Incizie-drenaj în osteomielita acută – 1

3. Reducere ortopedică de fracturi oase lungi

imobilizare aparat gipsat – 3

4. Osteosinteza fractura diafizară – 1 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică- 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică- 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate- comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice- 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților- reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete- 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete- 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete- 2 ore Chirurgie pediatrică Tematica prelegerilor (700 ore)

1. Meningoencefalocelul

2. Despicăturile labio-velo-palatine

3. Fistulele și chisturile congenitale ale gâtului

4. Torticolisul muscular congenital

5. Malformațiile bronho-pulmonare

6. Chistul hidatic pulmonar

7. Supurațiile pleuro-pulmonare

8. Infecțiile mediastinale

9. Arsurile și stenozele cicatriceale ale esofagului

10. Hernia diafragmatică congenitală

11. Hernia hiatală

12. Tumorile mediastinale și pleuro-pulmonare

13. Malformațiile congenitale ale esofagului

14. Cardiospasmul

15. Stenoza hipertrofică de pilor

16. Ocluziile neo-natale

17. Patologia diverticulului Meckel

18. Invaginația intestinală

19. Apendicita acută

20. Peritonitele acute primitive

21. Peritonita și ileusul meconial

22. Megacolonul congenital

23. Malformațiile ano-rectale

24. Hemoragiile digestive superioare

25. Hemoragiile digestive inferioare

26. Chistul hidatic hepatic

27. Icterle neo-natale. Malformațiile de căi biliare

28. Traumatismele abdominale

29. Tumorile abdominale

30. Omfalocelul și gastroschizisul și alte anomalii ale regiunii ombilicale

31. Patologia canalului peritoneo-vaginal

32. Polipoza recto-colică

33. Hidronefroza

34. Megaureterul

35. Refluxul vezico-ureteral

36. Extrofia de vezică. Epispadias

37. Valvele congenitale ale uretrei posterioare

38. Litiaza urinară

39. Tumorile renale

40. Hipospadias

41. Ambiguitatea genitală

42. Testiculul necoborât

43. Sindromul de scrot acut

44. Torsiunile de anexă

45. Fimoza

46. Hidrocolpos. Hematocolpos

47. Tumorile tractului urinar

48. Tumorile genitale

49. Varicocelul

50. Enurezis

51. Mielomeningocelul

52. Incontinența de urină

Baremul activităților practice

1. Denudare și cateterizare venoasă – m

2. Sutura de plagă superficială –mc

3. Apendicectomie – m

4. Cura herniei inghinale, hidrocelului, chistului de cordon – m

5. Circumcizie – mc

6. Pleurotomie – mc

7. Tenorafie – m

8. Cura chistului sinovial – mc

9. Excizie hemangiom cutanat – m/M

10. Corectare torticolis muscular – m

11. Traheostomie – m

12. Gastrostomie – m/M

13. Pilorotomie extramucoasă – m

14. Cistostomie – m

15. Orhiopexie – m/M

16. Nefrostomie – M

17. Ureterostomie – M

18. Plastie cutanată cu grefă de piele liberă –m

19. Neurorafie – M

20. Excizia de fistule și chiste ale gâtului – m

21. Ileostomie – M

22. Colostomie – M

23. Splenectomie – M

24. Hepatorafie – M

25. Cura omfalocelului – M

26. Cura herniei ombilicale – m

27. Cura varicocelului – m

28. Rezecție intestinală cu anastomoză – m

29. Cura hipospadias-ului – M

30. Biopsie ganglion periferic – m

31. Corectare despicătură labio-velo-palatină – M

32. Pieloureteroplastie – M

33. Pielolitotomie – M

34. Ureterolitotomie – M

35. Cistolitotomie – m

36. Reimplantare uretero-vezicală – m

37. Extirparea teratomului sacrococcigian – M

38. Chistotomie cu extragerea membranei proligere – M

39. Lobectomie – M

40. Esofagostomie – m/M

41. Anastomoza esofagiană în atrezie esofagiană – M

42. Fundoplicatura Nissen – M

43. Corectare malformație ano-rectală joasă - M

44. Corectare malformație ano-rectală înaltă – M CHIRURGIE PEDIATRICĂ 6 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ  CHIRURGIE PEDIATRICĂ(I.1) 6 luni  BIOETICĂ (I.10) ½ lună  CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 11½ luni  CHIRURGIE TORACICĂ (I.3) 1 lună  CHIRURGIE PLASTICĂ- MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (I.4) 1 lună  CHIRURGIE VASCULARĂ (I.5) 1 lună  OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE (I.6) 1 lună  UROLOGIE (I.7) 1 lună  ORTOPEDIE PEDIATRICĂ (I.8) 1 lună  CHIRURGIE PEDIATRICĂ (I.9) 4 ani

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

ANUL VI

STAGIUL

I.1

I.10

I.2

I.2

I.3,I.4,I.5,I.6,I.7,I.8

I.9

I.9

I.9

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ

1.1 DEFINIȚIE: Specialitatea care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al arsurilor, electrocuțiilor, traumatismelor însoțite de distrugeri de părți moi, ale mâinilor traumatizate (leziuni tegumentare, scheletice, tendinoase, vasculo-nervoase), al tumorilor de suprafață, al malformațiilor congenitale și al unor suferințe estetice. Este o specialitate interdisciplinară ce se ocupă cu repararea diformităților, corectarea deficiențelor funcționale și modificarea aparențelor. Chirurgia plastică restaurează și ameliorează forma în scopul obținerii unei îmbunătățiri a aspectului și aproprierii de cel normal. Chirurgia plastică folosește în afara tehnicilor chirurgicale nespecializate și tehnici caracteristice (transferare și transplantare tisulară), dintre care unele microchirurgicale. 1.2 DURATA: 6 ani 1.3 STRUCTURA STAGIILOR Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni) 1.3.1 Chirurgie Generală 1 an 1.3.2 Ortopedie și traumatologie 2 luni 1.3.3 O.R.L. 2 luni 1.3.4 Chirurgie OMF 2 luni 1.3.5 Recuperare 1 lună 1.3.6 Dermatologie 1½ luni 1.3.7 Chirurgie vasculară periferică 1½ luni 1.3.8 Ginecologie 2 luni 1.3.9 Urologie 2 luni 1.3.10 Anestezie și terapie intensivă 1 lună 1.3.11 Oftalmologie 2 luni 1.3.12 Medicină legală ½ lună 1.3.13 Bioetică ½ lună 1.3.14 Chirurgie plastică și microchirurgie reconstructivă 42 luni (3 ani 6 luni)

Pe parcursul programului de pregătire se va avea în vedere și parcurgerea unor teme de curs și actualități în domeniul chirurgiei plastice, din anatomie și embriologie umană, farmacologie clinică, genetică medicală, psihologie, neurochirurgie, radiodiagnostic și radioterapie, relevante pentru capitolul corespunzător de patologie. 1.4 CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1 STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 1 an 1.4.1.1 Tematica lecțiilor conferință (200 ore)

1. Patologia chirurgicală a stomacului, transplantul de epiplon, gastrostomia

2. Patologia chirurgicală a intestinului subțire

3. Patologia chirurgicală a colonului și apendicelui, colostomia, reconstrucția sfincterului anal

4. Patologia chirurgicală a ficatului și căilor biliare

5. Patologia chirurgicală a pancreasului

6. Patologia chirurgicală ano-perianală

7. Abdomenul acut chirurgical

8. Hemoragiile digestive

9. Defecte parietale abdominale

10. Traumatismele toracice

11. Traumatismele cranio-cerebrale

12. Politraumatismele 1.4.1.2 Baremul activităților practice

Număr de proceduri

1. Tușeu vaginal, tușeu rectal: 50

2. Cateterism venos ( humerală, subclaviculară, jugulară, safenă): 5

3. Montarea unei perfuzii: 30

4. Paracenteza: 10

5. Toracocenteza: 10

6. Debridări, sutura plăgilor: 50 1.4.2 STAGIUL DE ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE – 2 luni 1.4.2.1 Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1. Traumatismele părților moi extra scheletice

2. Fracturi, luxații ale membrelor

3. Fracturi ale coloanei vertrebrale, bazinului

4. Amputațiile coapsei

5. Amputațiile gambei

6. Politraumatismele

7. Tratamentul întârzietor de consolidare și al pseudartrozelor

8. Malformațiile congenitale ale membrelor 1.4.2.2 Baremul activităților practice

1. Reducerea luxațiilor: 10

2. Reducerea fracturilor și imobilizare în aparat gipsat: 25

3. Montarea extensiei continue transscheletice (supracondiliană, transcalcaneană): 5 1.4.3 STAGIUL DE ORL - 2 luni 1.4.3.1 Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1. Traumatismele nasului

2. Traumatismele pavilionului auricular

3. Reconstrucția de nas

4. Reconstrucția pavilionului auricular

5. Fracturile oaselor nazale

6. Tumori ale părților moi ale nasului și pavilionului auricular

7. Rinocorecția 1.4.3.2 Baremul activităților practice

1. Tratamentul epistaxisului: 10

2. Anestezii pentru intervenții chirurgicale pe nas: 10

3. Reducerea fracturilor oaselor nasului: 10

4. Traheostomii: 5 1.4.4 STAGIUL DE Chirurgie Oro-Maxilo facială - 2 luni 1.4.4.1 Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1. Traumatismele părților moi ale feței

2. Traumatismele scheletului facial

3. Malformații congenitale labiopalatine

4. Tumorile de suprafață – la nivelul feței

5. Malformațiile congenitale ale mandibulei 1.4.4.2 Baremul activităților practice:

1. Reducerea și imobilizarea fracturilor de mandibulă: 5

2. Reducerea și imobilizarea fracturilor de orbită și zigonă: 5

3. Cateterizarea canalului Stenon: 5

4. Cura chirurgicală a despicăturilor labiale: 2

5. Cura chirurgicală a prognatismului și micrognației: 2

6. Anestezii loco regionale în chirurgia maxilo - facială: 10 1.4.5 STAGIUL DE RECUPERARE – 1 lună (20 ore) 1.4.6 STAGIUL DE DERMATOLOGIE – 1½ lună (25 ore) 1.4.7 STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ – 1½ lună (25 ore) 1.4.8 STAGIUL DE GINECOLOGIE – 2 luni (30 ore) 1.4.9 STAGIUL DE UROLOGIE – 2 luni (30 ore) 1.4.10 STAGIUL DE ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ – 1 lună (20 ore)

1. Aspirație, spălătura gastrică: 15

2. Anestezia locală: 50

3. Rahianestezia: 20

4. Resuscitarea cardiorespiratorie: 15 1.4.11 STAGIUL DE OFTALMOLOGIE – 2 luni 1.4.11.1 Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1. Arsurile corneo-conjunctivale

2. Arsurile palpebrale

3. Traumatismele pleoapelor

4. Reconstrucțiile pleoapelor

5. Tratamentul obstrucțiilor de căi lacrimale 1.4.11.2 Baremul activităților practice

1. Tarsorafii: 5

2. Cateterizarea canalelor lacrimale: 10

3. Enucleerea globului ocular: 5

4. Blefaroplastii: 5

5. Reconstrucția cavității orbitale în vederea protezării: 5 1.4.12 STAGIUL DE MEDICINĂ LEGALĂ – ½ lună (20 ore) 1.4.13 MODULUL DE BIOETICĂ – ½ lună

TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III. Relația medic - pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic - pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic - pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic - pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic - pacient

3. Relația medic - pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic - pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic - pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.14 STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ ȘI REPARATORIE – 3 ani 6 luni (700 ore) 1.4.14.1 ​Primul an de pregătire în specialitate Introducere în chirurgia plastică  Istoria chirurgiei plastice  Biologia injuriei și reparării  Cicatrizarea normală și patologică Tehnici elementare de microchirurgie  Microchirurgia nervilor periferici  Structura nervului periferic  Morfologia si fiziopatologia nervului periferic posttraumatic  Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic  Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic  Reconstrucția nervilor periferici - principiile reconstrucției  Indicațiile reconstrucției nervilor periferici  Factorii care influențează reconstrucția nervilor periferici  Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici  Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici  Evaluarea rezultatelor în microchirurgia nervilor periferici  Concluzii în microchirurgia nervilor periferici  Anastomoze vasculare microchirurgicale  Complicații

Arsuri • Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament) • Particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale arsurilor în funcție de etiologie și localizare • Chirurgia arsului • Sechelele cicatriceale postcombustionale (geneză, prevenire, tratamente chirurgicale) • Arsuri asociate cu traumatisme Chirurgia reconstructivă a degerăturilor • Degerături (fiziopatologie, clinică, tratament) • Particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale degerăturilor Chirurgia plastică generală • Principii și tehnici de chirurgie plastică • Sutura • Grefele de piele • Lambouri dermograsoase pe circulație întâmplătoare: plate,cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate • Lambouri dermogrăsoase pe axiale • Lambouri fasciocutane • Lambouri musculare si musculocutane 1.4.14.2 Tematica lecțiilor conferință

1. Arsurile (fiziopatologie, clinică, tratament): 4

1. Particularitățile clinice, evolutive și terapeutice ale arsurilor în funcție de etiologie și localizare: 4

2. Chirurgia arsului:4

3. Sechelele cicatriceale postcombustionale (geneză, prevenire, tratamente chirurgicale): 4

4. Arsuri asociate cu traumatisme: 2

5. Traumatismele membrelor însoțite de distrugeri ale părților moi: 4

6. Mâna traumatizată (leziuni de părți moi, musculo- tendinoase, vasculo-nervoase, scheletice), amputații: 16

7. Anestezia în chirurgia mâinii: 2

8. Infecții chirurgicale, infecții acute extensive, infecțiile mâinii: 8

9. Managementul în traumatologie: 4

Baremul activităților practice

1. T.C.P în arsuri: 50

2. Reanimarea bolnavului ars în diferite etape ale evoluției: 100

3. Excizia primară a arsurilor profunde și limitate: 25

4. Incizii de decompresiune, incizii de circumvolare: 50

5. Grefarea plăgilor granulare: 50

6. Tratamentul bridelor cicatriceale, placardelor cicatriceale: 20

7. T.C.P a plăgilor la mână: 50

8. Acoperirea defectelor tegumentare cu grefe de piele: 30

9. Acoperirea bonturilor de amputație digitale cu lambouri locale: 20

10. Plastii pediculate cu lambouri dermo-grăsoase: 10

11. Osteosinteza oaselor fracturate la mână: 25

12. Tenorafii ( tendoane extensoare, tendoane flexoare): 25

13. Suturi de magistrale vasculare: 5

14. Neurorafii: 5

15. Anestezii intraosoase, plexale, intravenoase: 50 1.4.14.2 Al doilea an de pregătire în specialitate Tematica lecțiilor conferință.

1. Biologia injuriei și reparării: 2

2. Cicatrizarea normală și patologică. Principii și tehnici de chirurgie plastică: 2

3. Sutura: 1

4. Grefele de piele: 3

5. Lambouri dermogrăsoase pe circulație întâmplătoare: plate, cilindrice, lambouri triunghiulare încrucișate: 4

6. Lambouri dermogrăsoase pe axiale: 4

7. Lambouri fasciocutane: 4

8. Lambouri musculare și musculocutane: 4

9. Grefele compozite: 2

10. Principiile transplanturilor osoase: 1

11. Principiile transplanturilor grefelor tendinoase: 1

12. Principiile transplanturilor grefelor nervoase: 1

13. Principiile transplanturilor grefelor cartilaginoase: 1

14. Biomateriale ( implantele): 2

15. Expansiunea tisulară:1

16. Tehnici microchirurgicale vasculare și nervoase: 2

Baremul activităților practice

1. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor: 5

2. Implante articulare: 3

3. Transferuri tendinoase: 5

4. Tenoplastii

5. Tenoliza: 5

6. Neuroliza: 5

7. Transpoziții de degete: 1

8. Intervenții paleative în paralizia de nerv median: 3

9. Intervenții paleative în paralizia de nerv ulnar: 3

10. Intervenții paleative în paralizia de nerv radial: 3

11. Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren: 3

12. Cura chirurgicală a maladiei Volkmann: 3

13. Cura chirurgicală a sindactiliei: 5

14. Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate: 10

15. Lambouri cutanogrăsoase de la distanță: 5

16. Lambouri fasciocutane: 3

17. Lambouri musculare și miocutane: 1

18. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 1

19. Reconstrucția de penis: 1

20. Reconstrucția de vagin: 1 1.4.14.3. ​Al treilea an de pregătire în specialitate Tematica lecțiilor conferință

1. Chirurgia reconstructivă a sechelelor mâinii. Intervenții paleative în paraliziile mâinii: 4

2. Refacerea prehensiunii: 4

3. Malformațiile congenitale ale mâinii: 4

4. Maladia Dupuytren: 4

5. Boala Volkmann: 4

6. Tumorile de suprafață și chirurgie plastică: 4

7. Traumatismele organelor genitale externe: 4

8. Chirurgia reconstructivă a organelor genitale externe: 4

9. Malformațiile congenitale ale organelor genitale externe: 4

10. Transsexualismul, intersexualitatea: 4

11. Chirurgia reconstructivă a degerăturilor: 4

Baremul activităților practice

1. Rezecții artroplastice ale articulațiilor degetelor: 5

1. Implante articulare: 3

2. Transferuri tendinoase: 5

3. Tenoplastii: 10

4. Tenoliza: 5

5. Neuroliza: 5

6. Transpoziții de degete: 1

7. Intervenții paleative în paralizia de nerv median: 3

8. Intervenții paleative în paralizia de nerv ulnar: 3

9. Intervenții paleative în paralizia de nerv radial: 3

10. Cura chirurgicală a maladiei Dupuytren: 3

11. Cura chirurgicală a maladiei Volkmann: 3

12. Cura chirurgicală a sindactiliei: 5

13. Lambouri cutanogrăsoase de vecinătate: 10

14. Lambouri cutanogrăsoase de la distanță: 5

15. Lambouri fasciocutanate: 3

16. Lambouri musculare și miocutanate: 1

17. Cura chirurgicală a epispadiasului, hipospadiasului: 1

18. Reconstrucția de penis: 1

19. Reconstrucția de vagin: 1 1.4.14.4. Al patrulea an de pregătire în specialitate Tematica lecțiilor conferință

1. Tratamentul chirurgical al ulcerului trofic: 4

2. Tratamentul chirurgical al limfedemului cronic al membrelor: 4

3. Tratamentul chirurgical al radionecrozelor pielii: 4

4. Paralizia facială: 4

5. Hemiatrofia facială: 4

6. Reconstrucția peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice: 4

7. Chirurgia reconstructivă a nasului: 4

8. Chirurgia reconstructivă a urechii: 4

9. Chirurgia reconstructivă a buzelor: 4

10. Chirurgia reconstructivă a pleoapelor: 4

11. Elemente de chirurgie estetică facială: 4

12. Elemente de chirurgie estetică a sânului: 4

13. Elemente de chirurgie estetică a siluetei: 4

14. Chirurgia calviției: 4 Baremul activităților practice

1. Cura chirurgicală a ulcerelor trofice: 3

2. Cura chirurgicală a radionecrozei: 3

3. Cura chirurgicală a limfedemului cronic: 3

4. Reconstrucția peretelui abdominal: 1

5. Reconstrucția nasului: 2

6. Reconstrucția urechii: 2

7. Reconstrucția buzei: 5

8. Reconstrucția pleoapei: 5

9. Rinocorecția: 5

10. Urechi decolorate: 3

11. Tratamentul chirurgical al ptozei faciale: 5

12. Tratamentul chirurgical al ptozei palpebrale: 5

13. Mamoplastii de reducere, de augmentare: 5

14. Abdominoplastii: 5

15. Lipoaspirații: 5

16. Transpoziții de lambouri la nivelul scalpului: 3

17. Replantări de membre: 3

18. Transfer liber de lambou: 3 1.4.15. STAGIUL DE MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ – 12 LUNI

Tematica lecțiilor conferința

1. Concepția Microchirurgiei Reconstructive

2. Istoric

3. Microchirurgia nervilor periferici Structura nervului periferic Morfologia și fiziopatologia nervului periferic posttraumatic Clinica leziunilor posttraumatice de nerv periferic Diagnosticul de leziune posttraumatică a nervului periferic Reconstrucția nervilor periferici – principiile reconstrucției Indicațiile reconstrucției nervilor periferici Factorii care influențează reconstrucția nervilor periferici Tehnicile de reconstrucție a nervilor periferici Tratamentul asociat microchirurgiei nervilor periferici Evaluarea rezultatelor în microchiriurgia nervilor periferici Concluziile în microchirurgia nervilor periferici Operațiile paleative

4. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial Morfologia și fiziopatologia leziunilor posttraumatice de plex brahial Microanatomia cantitativă a plexului brahial Clinica leziunilor posttraumatice de plex brahial Diagnosticul de leziune posttraumatică a plexului brahial Principiile reconstrucției microchirurgiei leziunilor posttraumatice de plex brahial Indicațiile reconstrucțiilor în leziunile posttraumatice de plex brahial Factorii care influențează reconstrucția leziunilor posttraumatice de plex brahial Tehnicile reconstrucției leziunilor posttraumatice de plex brahial Tratamentul asociat microchirurgiei plexului brahial Evaluarea rezultatelor în microchirurgia plexului brahial Concluziile în microchirurgia plexului brahial Operații paleative în paraliziile posttraumatice de plex brahial

5. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru Definiție, epidemiologie replantare – revascularizare Patogenie, etiologie pe regiuni Simptomatologie, diagnostic Investigații paraclinice Evoluție, prognostic Indicații, contraindicații Anastomoze vasculare microchirurgicale Complicații Evaluarea rezultatelor Concluzii la microchirurgia reconstructivă a replantărilor, revascularizărilor

6. Aplicațiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical Concepția generală Principiile selecției lambourilor compuse în reconstrucții Anatomia lambourilor compuse Indicații pe regiuni anatomice Transferul liber microchirurgical cutan, muscular, musculo-cutan, fascio-cutan, fascial, musculo-osteo-cutan, osteo-cutan, osos deget de la picior la mână Complicațiile posibile Evaluarea rezultatelor Concluzii la reconstrucția prin lambouri compuse

7. Microchirurgia în patologia generală Microchirugia sterilității feminine Microchirurgia sterilității masculine Microchirurgia fistulelor arteriovenoase la copii Microchirurgia revascularizării inimii Microchirurgia limfedemului Microchirurgia reconstrucției esofagului

8. Urgența în microchirurgia reconstructivă Baremul activităților practice

1. Microchirurgia nervilor periferici

2. Microchirurgia paraliziilor posttraumatice de plex brahial

3. Microchirurgia reconstructivă a replantărilor de segment de membru

4. Aplicațiile clinice ale lambourilor compuse. Microchirurgia reconstructivă a transferului liber microchirurgical

Chirurgia Estetică  Paralizia facială  Reconstrucția peretelui abdominal prin metode ale chirurgiei plastice  Hemiatrofia facială  Chirurgia reconstructivă a nasului  Chirurgia reconstructivă a urechii  Chirurgia reconstructivă a buzelor  Chirurgia reconstructivă a pleoapelor  Elemente de chirurgie estetică facială  Elemente de chirurgie estetică a sânului  Elemente de chirurgie estetică a siluetei  Chirurgia calviției 196 CHIRURGIE PLASTICĂ-MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ 6 ani STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ  CHIRURGIE GENERALĂ (I.1) 1 AN  ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.2) 2 LUNI  O.R.L. (I.3) 2 LUNI  CHIRURGIE OMF (I.4) 2 LUNI  RECUPERARE (I.5) 1 LUNĂ  DERMATOLOGIE (I.6) 1½ LUNI  CHIRURGIE VASCULARĂ PERIFERICĂ (I.7) 1½ LUNI  GINECOLOGIE (I.8) 2 LUNI  UROLOGIE (I.9) 2 LUNI  ANESTEZIE ȘI TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) 1 LUNĂ  OFTALMOLOGIE (I.11) 2 LUNI  MEDICINĂ LEGALĂ (I.12) ½ LUNĂ  BIOETICĂ (I.13) ½ LUNĂ  STAGIU ȘI CURS DE CHIRURGIE PLASTICĂ ( II.1) 2 ½ ani  MICROCHIRURGIE RECONSTRUCTIVĂ (II.2) 1

an

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE TORACICĂ 1.1. DEFINIȚIE Chirurgia toracică este ramura chirurgicală ce se ocupă cu diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor peretelui toracic și pleurei, traheobronhopulmonare, organelor mediastinale, diafragmului, precum și ale granițelor cervico-toracică și abdominală. 1.2. DURATA 6 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de catre responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR

A. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni)

B. Stagiul de chirurgie generală: 2 ani

În perioada celor 2 ani de chirurgie generală, accentul se va pune pe urgențe chirurgicale, traumatologie și procedeele chirurgicale aferente.

C. Stagiul de chirurgie toracică: 4 ani

În perioada celor 4 ani de chirurgie toracică se vor face 5 microstagii de:

1. Chirurgie cord și vase mari: 3 luni

2. Bronhologie: 3 luni

3. Imagistică toracică (Rx., CT, MRI): 2 luni

4. Explorări funcționale respiratorii: 1 lună

5. Bioetică - 2 săptămâni

La sfârșitul stagiului de chirurgie toracică rezidentul va face dovada efectuării, ca prim- operator, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1 Stagiul de Chirurgie Toracică 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (650 ore)

1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic.

2. Anatomia chirurgicală a cavității pleurale.

3. Anatomia chirurgicală a mediastinului.

4. Anatomia chirurgicală a traheii.

5. Anatomia chirurgicală a plămânului stâng.

6. Anatomia chirurgicală a plămânului drept.

7. Anatomia chirurgicală a cavității pericardice.

8. Anatomia chirurgicală a diafragmului.

9. Fiziologia respirației.

10. Fiziopatologia insuficienței respiratorii acute.

11. Sindromul de detresă respiratorie a adultului (ARDS).

12. Șocul.

13. Tromboembolia pulmonară (diagnostic, tratament).

14. Hemoptizia.

15. Metode de investigație în patologia toraco – pulmonară și mediastinală.

16. Pregătirea preoperatorie a bolnavului chirurgical toracic.

17. Probleme de anestezie în chirurgia toracică.

18. Malformațiile congenitale ale peretelui toracic.

19. Infecțiile peretelui toracic.

20. Tumorile peretelui toracic.

21. Pneumotoraxul spontan.

22. Pleureziile purulente nespecifice (netuberculoase).

23. Pleureziile specifice (tuberculoase).

24. Tumorile pleurale primitive și secundare.

25. Chilotoraxul.

26. Malformațiile congenitale traheo-bronho-pulmonare.

27. Supurațiile pulmonare parenchimatoase.

28. Bronșiectaziile.

29. Micozele pulmonare

30. Tuberculoza pulmonară chirurgicală (forme anatomo-clinice, diagnostic, moment operator, indicații, tehnici chirurgicale).

31. Chistul hidatic pulmonar.

32. Tumorile traheo- bronho- pulmonare benigne.

33. Tumorile traheo-bronho-pulmonare maligne

34. Mediastinitele.

35. Tumorile mediastinale.

36. Miastenia: indicație chirurgicală, moment operator.

37. Pericarditele acute.

38. Pericarditele cronice.

39. Stenozele esofagiene (benigne, maligne)

40. Ulcerul esofagian.

41. Tulburările de motilitate esofagiană.

42. Diverticulii esofagieni.

43. Fistulele eso-traheale și eso-bronșice.

44. Herniile diafragmatice congenitale și dobândite.

45. Boala de reflux gastroesofagian.

46. Herniile hiatale.

47. Chisturile și tumorile diafragmului.

48. Traumatismele toracelui.

49. Sindromul de apertură toracică superioară (scalenic, coastă cervicală, costoclavicular, hiperabducție).

50. Aspecte ale chirurgiei de graniță toraco-abdominală (chistul hidatic hepatic cu evoluție toracică, fistula bilio-bronsică, abcesul subfrenic).

51. Complicațiile postoperatorii în chirurgia toracică.

52. Transplantul pulmonar.

Lecțiile conferință se vor desfășura sub formă de cursuri, prezentări de caz, seminarii astfel încât să cuprindă 200 ore/an. 1.4.1.2. Baremul activităților practice (efectuate, asistate) La sfârșitul întregului stagiu de chirurgie toracică (4 ani), rezidentul va face dovada efectuării, ca prim-operator, a minimum 100 intervenții chirurgicale clasice și mininvazive. Este recomandabil ca rezidentul să efectueze și procedee de explorare traheobronșice. Intervențiile chirurgicale atât ca prim operator cât și cele efectuate ca prim-ajutor trebuie să cuprindă următoarea tematică:

1. Pleurotomia minimă

2. Pleurotomia cu rezecție de coastă

3. Toracoscopia diagnostică

4. Tehnici de chirurgie toracoscopică

5. Tehnici de chirurgie toracică videoasistată

6. Mediastinoscopia

7. Traheostomia

8. Toracotomia axilară

9. Toracotomia antero-laterală

10. Toracotomia postero-laterală

11. Toraco-freno-laparotomia

12. Sternotomia

13. Toracoplastia superioară clasică

14. Toracoplastia osteoplastică

15. Toraco-pleuroplastia

16. Decorticarea pleuropulmonară

17. Pneumonectomia dreaptă (variante tehnice)

18. Pneumonectomia stângă (variante tehnice)

19. Pleuropneumonectomia dreaptă

20. Pleuropneumonectomia stângă

21. Lobectomia superioară dreaptă (variante tehnice)

22. Lobectomia medie

23. Lobectomia inferioară dreaptă (variante tehnice)

24. Lobectomia superioară stângă (variante tehnice)

25. Lobectomia inferioară stângă (variante tehnice)

26. Bilobectomia inferioară

27. Bilobectomia superioară

28. Culmenectomia tipică

29. Lingulectomia tipică

30. Rezecția pulmonară atipică (variante tehnice)

31. Rezecția segmentului Fowler drept

32. Rezecția segmentului Fowler stâng

33. Rezecția piramidei bazale drepte

34. Rezecția piramidei bazale stângi

35. Rezecții combinate în plămânul drept

36. Rezecții combinate în plămânul stâng

37. Rezecții asociate în plămânul drept

38. Rezecții asociate în plamanul stâng

39. Tehnici de sutură a bontului bronșic

40. Procedee chirurgicale de Rezecție traheală și traheo-bronsică

41. Procedee chirurgicale de bronho-anastomoză

42. Procedee chirurgicale de bronhoplastie (wedge bronchial resection)

43. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar

44. Procedee chirurgicale în deformațiile de perete toracic

45. Rezecția costală

46. Parietectomia toracică pentru leziuni maligne și procedee plastice

47. Rezecția parțială și totală de stern, procedee plastice

48. Suturile parenchimului pulmonar

49. Procedee chirurgicale în voletele toracice

50. Timectomia

51. Simpatectomia toracică

52. Diverticulectomia esofagiană

53. Procedee chirurgicale în stenozele esofagiene benigne și maligne

54. Procedee chirurgicale în tulburările de motilitate digestivă

55. Pericardectomia

56. Procedee de pericardoplastie

57. Fereastra pericardo-pleurală

58. Fereastra pericardo-peritoneală

59. Frenorafii, frenoplicaturi și frenoplastii diafragmatice

60. Rezecția mușchiului diafragm

61. Reinserția înaltă a diafragmului

62. Procedee chirurgicale în herniile hiatale

63. Procedee de sutură vasculară

64. Sutura plăgilor cardiace

65. Procedee de drenaj în chirurgia toracică

66. Procedee chirurgicale în sindromul de apertură toracică superioară (scalenectomia, Rezecția coastei cervicale, Rezecția coastei I)

De asemeni rezidentul va trebui să facă dovada participării atât ca prim-operator cât și ca prim ajutor la un număr minim de intervenții chirurgicale toracice care să cuprindă:

– Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul plămânului, pleurei și peretelui toracic – 100

- pneumonectomii, lobectomii, segmentectomii – 50

- altele – 50.

– Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul mediastinului (rezecții) – 10.

– Intervenții chirurgicale efectuate la nivelul esofagului – 10.

– Intervenții chirurgicale toracoscopice – 30.

– Mediastinoscopii – 25.

1.4.2. STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ - 2 ani 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (400 ore)

1. Traumatismele toraco-abdominale.

2. Traumatismele abdominale.

a. Traumatismele abdominale închise.

b. Traumatismele abdominale deschise.

3. Chirurgia de graniță toraco-abdominală.

a. Chistul hidatic cu evoluție toracică.

b. Fistulele biliobronsice.

c. Herniile diafragmatice.

d. Congenitale.

e. Dobândite: posttraumatice, retrocostoxifoidiene, Bochdalek.

f. Herniile hiatale.

g. Abcesul subfrenic.

h. Sindromul Chilaiditi.

i. Tulburările de motilitate esofagiană.

j. Boala de reflux gastroesofagian.

k. Cancerul polului superior gastric.

4. Chirurgia esofagului.

a. Stenozele esofagului (benigne, maligne).

b. Ulcerul esofagian.

c. Diverticulul esofagian.

d. Fistule esobronsice, esotraheale.

e. Traumatismele esofagului.

5. Urgențele chirurgicale abdominale.

a. Peritonitele generalizate și localizate (abcese).

b. Ocluziile intestinale: dinamice și mecanice.

c. Hemoragia digestivă superioară.

d. Infarctul enteromezenteric.

e. Pancreatita acută.

f. Colecistita acută.

g. Apendicita acută.

h. Hernia inghinală și femurală strangulată.

i. Torsiunea de organ.

j. Hemoperitoneul acut. 1.4.2.1. Baremul activităților practice Numărul minim de intervenții chirurgicale efectuate trebuie să cuprindă:

1. Gastrostomia – 5

2. Splenectomia – 2

3. Sutura hepatică – 5

4. Sutura gastrică – 3

5. Enterorafia – 10

6. Enterectomia segmentară – 5

7. Colorafia – 5

8. Colostomia temporară – 5 1.4.3. STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ - 3 luni 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

I. Anatomie

1. Anatomia cordului și pericardului.

2. Mediastinul.

3. Aorta.

4. Venele cave.

5. Sistemul venos azygos.

6. Canalul limfatic.

7. Arterele carotide.

8. Artera subclavie, axilară, brahială, arterele antebrațului, arterele mâinii.

9. Arterele iliace, femurale, poplitee, arterele gambei, arterele piciorului.

10. Venele safene.

11. Hemostaza, coagularea, fibrinoliza.

12. Fiziologia circulației arteriale, venoase, limfatice.

13. Explorarea funcțională a sistemului arterial: metode neinvazive și metode invazive (arteriografia).

14. Flebografia.

15. Limfografia.

II. Patologie cardiacă

1. Pericarditele.

2. Plăgile cardio-pericardice.

3. Embolia pulmonară.

4. Stopul cardiorespirator – resuscitarea cardiorespiratorie.

5. Insuficiența cardiacă.

III. Chirurgia cardiacă

1. Traumatismele aortei.

2. Traumatismele arterelor periferice.

3. Anevrismele aortei.

4. Anevrismele arterelor periferice.

5. Arteriopatiile obliterante ale membrelor-Ischemia cronică.

6. Sindromul de obstrucție aorto- iliacă.

7. Ischemia acută a membrelor.

8. Embolia arterială.

9. Sindromul de revascularizație.

10. Sindromul de apertură toracică superioară.

11. Tumorile vasculare.

12. Fistulele arteriovenoase.

13. Chirurgia indirectă arteriala.

14. Chirurgia directă arterială (restabilirea fluxului arterial).

15. Amputația.

16. Varicele membrelor pelvine.

17. Sindromul posttrombotic.

18. Boala tromboembolică.

19. Patologia chirurgicală a sistemului limfatic.

20. Tratamentul medical al arteriopatiilor. 1.4.3.2. Baremul activităților practice Rezidentul va trebui sa facă dovada efectuării a unui număr minim de intervenții care să cuprindă:

1. Descoperiri arteriale (carotidă, subclavia brahială, medială, ulnară, aorta iliacă, femurală, popliteea, tibială) – 10

2. Descoperiri venoase (safena internă, safena externă, cefalică, basilică) – 20

3. Pericardocenteza – 5

4. Pericardotomia – 2

5. Resuscitarea cardiorespiratorie – 5

6. Sutura arterială și venoasă – 5

7. Tehnica embolectomiei – 2

8. Tehnica trombarterectomiei – 2

9. Simpatectomia toracică – 3

10. Chirurgia varicelor hidrostatice – 3 1.4.4. STAGIUL DE BRONHOLOGIE – 3 luni 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

I. Semiologia normală traheobronsică: anatomia și topografia arborelui bronșic

1. Arborele bronșic drept

2. Arborele bronșic stâng

3. Semiologia endoscopică normală a traheii

4. Semiologia endoscopică normală a arborelui bronșic drept

5. Semiologia endoscopică normală a arborelui bronșic stâng

6. Anomalii de diviziune

II. Indicațiile, contraindicațiile bronhoscopiei: tehnica endoscopiei rigide și flexibile, anestezia în bronhoscopie.

1. Indicațiile bronhoscopiei

2. Contraindicațiile bronhoscopiei

3. Tehnica bronhoscopiei-etape, puncte de reper

4. Complicațiile posibile în bronhoscopie

5. Anestezia locală în bronhologie-tehnică

6. Accidentele, complicațiile anesteziei locale

III. Tehnici bronhologice de prelevare, lavajul bronhioloalveolar

1. Tehnici bronhologice de prelevare

2. Tehnica lavajului bronhoalveolar

3. Indicațiile lavajului bronhoalveolar

4. Complicațiile lavajului bronhoalveolar

5. Biopsia bronsică – tehnică, asistarea hemoptiziei care urmează unei biopsii

IV. Patologia traheii

1. Semnele endoscopice în traheite, traheobronșite.

2. Stenozele traheale iatrogene.

3. Tumori traheale- clasificare.

4. Tumori traheale- tratament endoscopic.

5. Traheopatia osteocondroplastică - aspecte endoscopice.

V. Cancerul bronhopulmonar

1. Semiologia endobronșică în cancerul bronhopulmonar.

2. Semiologia endobronsică în carcinoidul bronșic.

3. Indicațiile terapiei endobronșice în tumorile pulmonare.

VI. Tuberculoza pulmonară Semiologia endobronșică în tuberculoza pulmonară (primară,secundară)

VII. Aspecte endoscopice în alte afecțiuni pulmonare

1. Semiologia endoscopică în sarcoidoză

2. Corpul străin endobronșic- aspecte endobronșice

3. Diagnostic și terapie endobronșică în bronșiectazii 1.4.4.2. Baremul activităților practice 1) participarea la procesul de sterilizare a bronhoscoapelor – 10 2) anestezii locale – 50 3) intubații, bronhoscopii diagnostice – 5 4) bronhoscopii terapeutice (bronhoaspirații) – 2 1.4.5. STAGIUL DE IMAGISTICĂ MEDICALĂ A TORACELUI - 2 luni 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Metode de investigație radioimagistică a patologiei toraco-pleuro-mediastino-pulmonară (Rx, CT, RM, scintigrafie)

2. Anatomia radiologică și secțională (axială,coronală,sagitală) a structurilor anatomice intratoracice: – segmentația pulmonară – regiunile anatomice ale mediastinului normal în plan transvers, sagital și coronal

3. Mediastinul 3.1. Ganglionii limfatici mediastinopulmonari: aspecte normale și patologice 3.2. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor mediastinale 3.3. Diagnosticul radioimagistic al patologiei esofagului (tumori,esofagită,varice esofagiene, hernia hiatală) 3.4. Diagnosticul radioimagistic al mediastinitelor și abceselor mediastinale; pneumomediastinul. 3.5. Diagnosticul radioimagistic al tumorilor paraspinale (tumori neurogene)

4. Diagnosticul radioimagistic al patologiei căilor respiratorii 4.1. Sindrom de condensare pulmonară 4.2. Atelectaziile

5. Tumori bronho-pulmonare 5.1. Tumori maligne primare 5.2.Metastazele pulmonare 5.3.Tumori pulmonare benigne

6. Traumatismele toraco-pleuro-pulmonare

7. Diagnosticul radioimagistic al patologiei peretelui toracic, pleurei și diafragmului

8. Aspectul radioimagistic al toracelui operat 1.4.5.2. Baremul activităților practice

1. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil normală) - 10

2. Interpretarea unei radiografii toracice (față și profil patologică) - din tematica lecțiilor conferință - 10

3. Interpretarea unui film CT normal 10

4. Interpretarea unui film CT patologic 10

5. Interpretarea unui film MRI normal 10

6. Interpretarea unui film MRI patologic 10 1.4.6. STAGIUL DE EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII 1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (30 ore)

1. Prezentarea testelor de investigație funcțională respiratorie: - determinarea volumelor pulmonare; - determinarea debitelor ventilatorii forțate; - determinarea proprietăților mecanice ale aparatului toraco pulmonar; - determinarea rezistenței la flux; - determinarea transferului gazos prin membrana alveolo-capilară; - determinarea schimburilor gazoase; - testarea la efort; - evaluarea hiperreactivității bronșice.

2. Sindroame funcționale pulmonare: - disfuncția ventilatorie restrictivă; - disfuncția ventilatorie obstructivă; - disfuncția ventilatorie mixtă;

3. Tablouri clinico-funcționale pulmonare; integrarea explorării funcționale în clinică: - astmul bronșic; - bronșita obstructivă cronică, BPOC, emfizemul pulmonar; - patologia interstițială pulmonară; - explorarea funcțională pulmonară în vederea evaluării capacității funcționale (expertiza capacității de muncă); - evaluarea preoperatorie a riscului funcțional; - evaluarea funcțională pulmonară în terapia intensivă. 1.4.6.2. Baremul activităților practice - Spirometrie – 20 - Curbe F/V – 20 - Pletismografia corporală – 10 - Factor de transfer gazos – 10 - Indici de elasticitate pulmonară – 2 - Probe de bronhomotricitate – 20 - Probe de efort – 3 - Analiza gazelor sanguine – 20

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

CHIRURGIE TORACICĂ 6 ANI  CHIRURGIE GENERALĂ 2 ANI  BIOETICĂ 2 Săpt.  CHIRURGIE CARDIO-VASCULARĂ 3 LUNI  BRONHOLOGIE 3 LUNI  IMAGISTICĂ TORACICĂ (RX, CT, MRI) 2 LUNI  EXPLORĂRI FUNCȚIONALE RESPIRATORII 1 LUNA  STAGIU ȘI CURS CHIRURGIE TORACICĂ 3 ANI 2 ½ LUNI

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA CHIRURGIE VASCULARĂ 1.1. DEFINIȚIE – Chirurgia vasculară este specialitatea chirurgicală care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul chirurgical al bolilor vasculare arteriale, venoase și limfatice. 1.2. DURATA: - 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR: 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social – administrative, prezentarea la spitalul și clinica unde a fost repartizat, fixarea planului de activitate și alegerea îndrumătorului 1.3.2. Stagiul de chirurgie generală - 1 an 1.3.3. Stagiul de ortopedie-traumatologie - 3 luni 1.3.4. Stagiul de chirurgie toracică - 2 luni 1.3.5. A.T.I. cardio-vascular - 5 luni 1.3.6. Angiologie și imagistică vasculară (E.K.G. Cateterism, angiografii, ecografie vasc. (CT, RMN-angio) - 5 ½ luni 1.3.7. Stagiul de chirurgie cardiacă - 3 luni 1.3.8. Modulul de bioetică - 2 săptămâni 1.3.9. Stagiul de chirurgie vasculară - 2 ani și 5 luni

TOTAL 5 ANI STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (200 ore)

1. Traumatismele toraco-abdominale.

2. Litiaza biliară.

3. Abcesul subfrenic.

4. Traumatismele abdominale.

5. Tumorile retroperitoneale.

6. Eventrații, eviscerații.

7. Cancerul gastric.

8. Neoplasmele colonice.

9. Patologia chirurgicală a tiroidei.

10. Ulcerul gastro-duodenal. Urgențe chirurgicale abdominale:

11. Peritonitele.

12. Ocluziile intestinale.

13. Hemoragia digestivă superioară.

14. Infarctul entero-mezenteric.

15. Pancreatita acută.

16. Colecistita acută.

17. Apendicita acută.

18. Hernia inghinală și femurală strangulate.

19. Torsiunea de organ.

20. Hemoperitoneul.

21. Șocul hemoragic. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

1. Gastrostomia -2

2. Splenectomia - 5

3. Sutura hepatică - 5

4. Sutura gastrică - 5

5. Colecistectomia - 5

6. Enterorafia - 5

7. Enterectomia segmentară -5

8. Colorafia - 5

9. Colostomia - 5

STAGIUL DE ORTOPEDIE - TRAUMATOLOGIE TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ORE):

1. Politraumatismele – șocul traumatic.

2. Traumatismele părților moi ale membrelor.

3. Fracturile oaselor membrelor superioare.

4. Fracturile oaselor membrelor inferioare.

5. Traumatismele articulare ale membrelor superioare și inferioare.

6. Fracturile deschise ale membrelor – particularități – tratament.

7. Traumatismele bazinului.

8. Traumatismele coloanei vertebrale.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Tratamentul ortopedic al fracturilor. -10

2. Tratamentul ortopedic al luxațiilor. -10

3. Tratamentul chirurgical al fracturilor deschise. - 3

4. Tratamentul chirurgical al fracturilor închise. - 3

5. Tratamentul chirurgical al traumatismelor articulare. - 3

6. Tratamentul complex al traumatismelor coloanei vertebrale și bazinului. – 2

7. Tratamentul complex al supurațiilor membrelor. - 2

8. Amputații tipice, atipice ale membrelor superioare. - 2

9. Amputații tipice, atipice ale membrelor inferioare. - 2

STAGIUL DE CHIRURGIE TORACICĂ TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ: (40 ORE)

1. Anatomia chirurgicală a peretelui toracic, cavității pleurale și diafragmei.

2. Anatomia chirurgicală a mediastinului.

3. Anatomia chirurgicală a plămânilor.

4. Căi de acces în cavitatea pleurală, mediastin și plămân.

5. Tromboembolia pulmonară.

6. Hemoptizia.

7. Metode de investigație în patologia toraco-mediastino-pulmonară.

8. Tumorile peretelui toracic și malformațiile acestuia.

9. Traumatismele toracice.

10. Pleureziile purulente specifice și nespecifice.

11. Supurațiile pulmonare.

12. Hemotoraxul, chilotoraxul.

13. Tuberculoza pulmonară.

14. Tumorile pulmonare primitive și secundare.

15. Tumorile pulmonare benigne.

16. Tumorile pulmonare maligne.

17. Tumorile mediastinale.

18. Chistul hidatic pulmonar.

19. Chirurgie de graniță toraco-abdominală.

BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE:

1. Pleurotomie minimă - 5

2. Pleurotomia cu rezecție de coastă - 5 3.Pleuroscopia - toracoscopia - 1

4. Mediastinoscopia - 1

5. Traheostomia - 3

6. Toracotomia axilară - 5

7. Toracotomia antero – laterală - 5

8. Toracotomia postero – laterală - 2

9. Toracofrenolaparotomia - 2

10. Sternotomia - 5

11. Rezectia pulmonară atipică - 2

12. Suturi parenchim pulmonar - 5

13. Procedee chirurgicale în chistul hidatic pulmonar - 2

14. Procedee de drenaj toracic - 5

15. Simpatectomia toracică - 2

STAGIUL A. T. I. CARDIOVASCULAR

TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (80 ORE):

1. Principii generale, organizare și tratament în terapia intensivă

2. Monitorizarea bolnavului cardio-vascular (EKG, presiune arterială sângerandă/ nesângerândă, presiune venoasă centrală, presiune arterială pulmonară, ECO- transesofagian, pulsoximetria, diureza etc., )

3. Hemodinamica postoperatorie - evaluarea statusului hemodinamic – monitorizarea hemodinamică de bază – debitul cardiac – sindromul de debit cardiac scăzut – tratament - insuficiența ventriculară dreaptă - tratament – ischemia miocardică postoperatorie: diagnostic, tratament – hipertensiunea postoperatorie – tratament – hipotensiunea postoperatorie – cauză, tratament

4. Ventilația artificială: indicații – evaluarea funcției respiratorii, supravegherea, criterii pentru extubare, indicațiile prelungirii ventilației asistate, cauzele insuficienței respiratorii dupa chirurgie cardiacă și vasculară

Alegerea tipului de ventilație, disfuncția diafragmatică – edemul pulmonar acut non- cardiac, traheostomia – urmărirea post extubație.

1. Hemoragia și tamponada cardiacă postoperatorie Evaluarea preoperatorie, teste de laborator, coagulograma- factori predispozanți (boli concomitente, efectele by pass–ului cardiopulmonar, Heparina, Protamina, mecanismele coagulării, coagularea intravasculară diseminată) Tratamentul: considerații chirurgicale – tratamentul medical cu sânge, substituienți Complicațiile hemoragiei: tamponada pericardică, infecția, complicațiile transfuziei.

2. Aritmiile Diagnosticul electrocardiografic al aritmiilor – EKG de bază, cauzele aritmiilor perioperator, cardiostimulare temporară (urmărirea EKG, medicația antiaritmică - V categorii), intoxicația digitalică, aritmia supraventriculară – tahiaritmia sinusală, tahicardia paroxistică supraventriculară, tahicardia atrială ectopică, fibrilația atrială, flutterul atrial, bradicardia sinusală. Aritmia ventriculară: contracția ventriculară prematură, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, defibrilarea, cardioconversia.

3. Suportul nutrițional (energetic – caloric) după chirurgia cardiovasculară − indicații − mod de administrare − evaluare – complicații potențiale − necesitățile nutriționale − considerații nutriționale în insuficiența multiorganică (renală, hepatică, pulmonară) − nutriția enterală – indicații, formele de admnistrare, complicații − nutriția parenterală – indicații, mod de administrare, complicații − monitorizarea metabolică și terapeutică

4. Suferința multiorganică și sistemică − disfuncții neurologice − disfuncții gastrointestinale − disfuncții renale

a -azotemia prerenală

b -necroza tubulară acută

c -glomerulonefrita acută

d -nefrita interstițială acută

e -uropatia obstructivă

f -profilaxie – tratament

5. Anestezia și chirurgia cardiovasculară

a monitorizare

b protecția miocardului – rolul anestezistului

c agenți anestezici

d vasodilatatoare

e metode de anestezie BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Sondaj vezical - 25

2. Cateter venos central cu abord subclavicular, jugular, femural - 25

3. Descoperire arteră radială, arteră cubitală pentru presiune sângerandă –10

4. Traheostomie – 3

5. Intubație orotraheală -10

6. Puncție- drenaj toracic – 3

7. Puncție – drenaj tamponadă cardiacă – 5

8. Defibrilare externă – 5

9. Resuscitare cardiorespiratorie – 5

10. Sonda de aspirație nazogastrică – 10

CARDIOLOGIE (EKG,

IMAGISTICĂ VASE) - 6 luni STAGIUL EKG TEMATICA CURSURILOR ȘI BAREMUL ACTIVITĂȚII PRACTICE PENTRU REZIDENȚII DE CHIRURGIE VASCULARĂ STRUCTURA STAGIILOR: DATE GENERALE ■ Aterogeneza ■ Alte etiologii ale arteriopatiilor ■ Resuscitare cardiovasculară ■ Tratamentul cu pace-makeri etc - Electrocardiografia Teste de efort TEMATICA CURSURILOR DE ELECTROCARDIOGRAFIE (20 ore)  Vectocardiograma normală  Anatomia și irigarea țesutului de conducere  Date de electrofiziologie  Electrocardiograma normală  Hipertrofii atriale  Hipertrofii ventriculare  Blocuri de ramură  Ischemie, leziune, necroză  Tulburări de ritm  Tulburări de conducere  Sindromul W.P.W.

TESTE DE EFORT  Fiziologia efortului  Modalități de testare  Teste de efort fizic  Teste de efort farmacologice STAGIUL DE CATETERISM ȘI ANGIOGRAFIE (60 ore) TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ:

1. -Istoricul investigațiilor invazive hemodinamice și imagistice și al cardiologiei intervenționale. -Principii generale ale examenului hemodinamic și angiografic. -Aportul investigației hemodinamice și angiografice în perfectarea tratamentului chirurgical. -Poziția tratamentului prin cateterism față de rezultatele tratamentului medical și chirurgical.

2. Noțiuni din practica de cateterism:

a. structura unei săli de cateterism și angiografie

b. principiul cinematografiei, imagistică digitalică și substracție, stocarea imaginii radiologice

c. sondele de cateterism

d. tehnica Seldinger

e. tehnica oximetriei sanguine, a consumului de oxigen și al măsurii de presiune intravasculară

3. Principii de hemodinamică:

a. presiuni intravasculare, valori absolute, curbe de presiuni normale și patologice

b. debite sangvine pulmonare, aortice și de șunt

c. rezistențe vasculare, calcul, valori normale și patologice

4. Principii de angiocardiografie (cu exemple):

a. anatomia angiografică a cordului și marilor vase

b. tehnica de injectare

c. aspecte normale și patologice

d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracția de ejecție și studiul kineticii segmentare

5. Principii de angiografie (cu exemple):

a. aortografia toraco – abdominală

b. coronarografie

c. arteriografia membrelor inferioare și superioare

d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac

e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară.

f. arteriografia vertebro - carotidiană

g. arteriografia bronșică

6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice):

a. hipertensiune de debit

b. hipertensiune de rezistență

c. hipertensiune arterială pulmonară, arteriolară, capilară, de debit crescut

d. hipertensiune venoasă pulmonară

e. hipertensiune arterială sistemică, neurologică, feocromocitom, renovasculară, coarctație de aortă

7. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în barajul diastolic și sistolic:

a. pericardita, dilatare ventriculară.

b. stenoza valvulară, stenoza infundibulară, stenoza arterială, coarctația de aortă

8. Sindromul hemodinamic și aspectul angiografic în șuntul stânga-dreapta și dreapta-stânga:

a. comunicare interatrială, vene pulmonare aberant conectate, canal ventricul stâng–atriu drept, canal atrio-ventricular comun (forma completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept.

b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul

c. canalul arterial, fereastră aorto – pulmonară

d. fistula arteriovenoasă

e. insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară.

9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică:

a. indicațiile coronarografiei

b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian

c. pozițiile radiologice

d. gradarea și tipologia stenozelor coronariene

e. indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic

f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace

10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică.

11. Investigația invazivă în sindroamele de insuficiență sau tromboză venoasă.

12. Principalele tehnici terapeutice ale cardiologiei intervenționale:

a. angioplastia

b. valvuloplastia

c. embolizarea arterială

d. extragerea de corpi străini din circulația sangvină

e. septostomia atrială

f. închiderea defectelor septale

g. închiderea canalului arterial

h. filtru cav

13. Investigații computer – tomograf cardiovasculare

14. Angio RMN și angioscopie - principii

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

1. Puncția Seldinger arterială și venoasă femurale – 20

2. Puncția Seldinger arterială și venoasă axilare – 5

3. Punctia Seldinger arterială și venoasă brahiala – 5

4. Arteriografia membrelor inferioare – 20

5. Puncție translombare – 2

6. Arteriografie celiaco-mezenterice – 2

7. Arteriografie carotidiene – 2

8. Flebografie –5

9. Cavografie – 2

10. Limfografie Stagiul de Ecografie Vasculară (20 ore) Tematica lecțiilor conferință

1. Ultrasunete – proprietăți.

2. Efectul Doppler și aplicațiile lui în medicină.

3. Curgerea lichidelor – câteva principii de hemodinamică și aplicarea lor la circulația arterială și venoasă.

4. Circulația arterială.

a) Formarea undei de puls.

b) Aspecte Doppler normale

c) Rolul rezistențelor periferice și efectul lor asupra undei Doppler.

d) Criterii generale pentru diagnosticul Doppler al stenozelor, ocluziilor și anevrismelor arteriale.

5. Circulația venoasă.

a) Carecteristicile circulației venoase.

b) Aspecte Doppler normale.

6. Noțiuni despre aparatura folosită.

a) Tipuri de sonde

b) Parametrii folosiți în examinarea vaselor.

c) Surse de eroare legate de reglaje defectuoase.

7. Aspecte morfologice normale ale arterelor și venelor.

a) Ecografia bidimensională

b) Examinarea Doppler color

c) Angiografia Doppler

8. Placa de aterom – aspecte ecografice.

9. Examinarea axelor carotidiene extracraniene.

a) Tehnica examinării

b) Rezultate normale

c) Rezultate patologice

10. Arterele vertebrale și ale membrului superior.

a) Tehnica examinării

b) Rezultate normale

c) Rezultate patologice

11. Examenul Doppler transcranian – principii generale, indicații principale.

12. Aorta abdominală și arterele membrelor inferioare.

a) Tehnica examinării

b) Rezultate normale

c) Patologia stenozantă

d) Anevrismele arteriale

13. Examinarea ultrasonografică a arterelor viscerale

a) Artera mezenterică superioară și trunchiul celiac

b) Arterele renale

14. Patologia stenozantă degenerativă

15. Patologia stenozantă inflamatorie

16. Explorarea venelor membrelor superioare

17. Explorarea sistemului venos profund al membrelor inferioare:

a) Tehnica de examinare

b) Aspecte normale

c) Diagnosticul trombozelor acute

d) Sindroamele posttrombotice

18. Fistule de dializă:

a) Noțiuni anatomice

b) Aspecte normale

c) Calculul debitelor d)Principalele aspecte patologice

19. Patologia vasculară iatrogenă

Baremul de activități practice

1. Cunoașterea și întreținerea aparatului.

2. Însușirea diferitelor modalități de explorare ultrasonografică

3. Măsurători ale parametrilor Doppler

4. Explorarea axelor carotidiene extracraniene -10

5. Explorarea arterelor vertebrale și ale membrelor superioare. -10

6. Explorarea aortei abdominale și a arterelor viscerale. -10

7. Arterele membrelor inferioare -10

8. Venele membrelor inferioare -10

9. Investigarea fistulelor de dializă -10

10. Întocmirea unui buletin

11. Calculele debitului arterial

12. Imagini echografice în tromboza venoasă profundă a membrelor -10

13. Aspectul echo Doppler al sistemului venos jugular cav superior și inferior-10

14. Explorarea arterelor renale -10

STAGIUL DE CHIRURGIE CARDIACĂ TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (50 ore):

1. Istoricul chirurgiei cardiace (cu accent pe dezvoltarea lor în România; aspecte istorice ale înlocuirii valvulare în România).

2. Mediastinul – anatomie chirurgicală (căi de acces) – vezi stagiu de chirurgie toracică

3. Anatomia descriptivă și topografică a pericardului, cordului și marilor vase (căi de acces).

4. Vascularizația și inervația cordului – variante anatomice ale vascularizației

5. Sistemul excito- conductor al cordului

6. Principii de organizare ale blocului operator. Etapele circuitului clinic al bolnavului cardiac în serviciul de chirurgie cardiacă

7. Evaluarea preoperatorie a bolnavului cardiac

8. Pregătirea preoperatorie a bolnavului cardiac

9. Monitorizarea bolnavului cardiac chirurgical

10. Hemodinamica postoperatorie – vezi ATI

11. Aritmii postoperatorii. Cauze, tratament – vezi ATI

12. Alimentația bolnavului cardiac operat: – vezi ATI - evaluarea statusului nutrițional - evaluarea clinică - markeri biochimici - aspecte ale catabolismului (catecolamine, glucocorticoizi) și ale anabolismului(insulina și hormonii de creștere).

13. Infecția în chirurgia cardiacă – mediastinita postoperatorie.

14. Sindromul de debit cardiac scăzut. Fiziopatologie și tratament – vezi ATI

15. Oprirea cardiacă: - etiologie - fiziopatologie - metode de resuscitare - indicații de resuscitare, etc.

16. Insuficiența renală acută postoperatorie (etiologie, fiziopatologie, tratament).

17. Edemul pulmonar acut în perioada perioperatorie.

18. Stopul respirator: - cauze - fiziopatologie - metode de resuscitare respiratorie artificială, etc.

19. Hipertensiunea pulmonară – evaluare, mijloace terapeutice

20. Hemoragia – socul hemoragic, hemostaza - vezi chirurgie generală și ATI

21. Tulburări ale echilibrului fluido-coagulant în perioada perioperatorie: - cauze - fiziopatologie - diagnostic - mijloace terapeutice

22. Cardio-stimularea artificială – metode, indicații, tipuri de cardio-stimulatoare

23. Insuficiența cardiacă stângă: - definiție - semne clinice și paraclinice - tratament - complicații

24. Insuficiența cardiacă dreaptă: - diagnostic - fiziopatologie - etiologie - semne clinice și paraclinice - tratament - complicații VALVULOPATII

25. Valvulopatii mitrale: - definiție - fiziopatologie - cauze - semne clinice și paraclinice - tratament - complicații

26. Chirurgia valvei mitrale: - comisurotomie - valvuloplastie - anuloplastie - înlocuire

27. Valvulopatii aortice - definiție - fiziopatologie - etiologie - semne clinice și paraclinice - tratament.

28. Chirurgia valvei aortice: - valvulotomie - înlocuire valvulară - chirurgia stenozelor subvalvulare - cardiomiopatia obstructivă, etc.

29. Valvulopatiile tricuspidiene: - definiție și mecanisme - fiziopatologie - etiologie - semne clinice și paraclinice - tratament

30. Chirurgia valvei tricuspide: - anuloplastie - comisurotomie - înlocuire valvulară tricuspidă

31. Protezele mecanice și biologice valvulare cardiace, conducte valvulate: - istoric - tipuri de proteze:cu disc, cu bilă,etc. - aspecte hemodinamice ale ale diferitelor tipuri de proteze – indicații, urmărire postoperatorie, fiabilitate.

32. Disfuncții de proteze valvulare cardiace: - etiologie - fiziopatologie - metode de diagnostic - tratament medico-chirurgical. 33 Endocardite: - etiologie - fiziopatologie - forme clinice - aspecte terapeutice

34. Chirurgia arterelor coronare: - indicații pentru intervenție chirurgicală - tactica și strategia chirurgicală - tehnici chirurgicale - complicații, rezultate - reintervenții

35. Anevrismul de ventricul stâng – diagnostic și tratament

36. Defectul septal ventricular post infarct: - indicații chirurgicale - strategii chirurgicale - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate.

37. Embolii pulmonare.

38. Canalul arterial permeabil: - indicații chirurgicale - strategii chirurgicale - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate.

39. Coarctația de aortă: - indicații pentru angioplastie - indicații chirurgicale - strategie anatomo – chirurgicală - tehnici chirurgicale

40. Stenoza valvulară pulmonară: - valvuloplastie - valvulotomie ȘUNT STÂNGA-DREAPTA

41. Defectul septal atrial - diagnostic - clasificare - indicație chirurgicală - tehnici chirurgicale

42. Canal atrio-ventricular complet - diagnostic - indicație chirurgicală - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale

43. Drenaj venos pulmonar aberant - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale

44. Defectul septal ventricular: - diagnostic - clasificare - anatomie topografică - indicație chirurgicala - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale ȘUNT DREAPTA-STÂNGA

45. Complexul Fallot - diagnostic - clasificare - intervenție chirurgicală - strategie anatomo-chirurgicală - tehnici chirurgicale

46. Disecția de aortă: -diagnostic -fiziopatologie -clasificare -tratament 47.Traumatismele cardiace: - diagnostic - cauze - fiziopatologie - clasificare - tratament

48. Traumatismele marilor vase intratoracice - diagnostic - cauze - fiziopatologie - tratament

49. Pericardita: - etiologia - diagnostic - indicații chirurgicale 50.Tamponada cardiacă - etiologie -diagnostic - tratament

51. Tratamentul chirurgical al tulburărilor de ritm cardiac: - indicații - tehnici, rezultate

52. Anevrismele aortei toracice: - etiologie - diagnostic - indicații chirurgicale - tehnici chirurgicale

53. Cardiomiopatii: - etiopatologie - diagnostic - indicații chirurgicale

54. Asistența mecanică a circulației: - asistarea stângă exclusivă: - balonul de contrapulsație aortică - hemopompa - dispozitive de asistență ventriculară - cordul artificial

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE:

1. Canal arterial permeabil -2

2. Coarctația de aortă - 1

3. Pericardectomie - 2

4. Puncție – drenaj pericardic - 5

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore STAGIUL DE CHIRURGIE VASCULARĂ TEMATICA LECȚIILOR CONFERINȚĂ (500 ore)

1. Istoricul chirurgiei vasculare

2. ​Anatomia vaselor: sistemul aortic superior, inferior, sistemul cav superior, inferior, sistemul limfatic, vasele viscerale, cordul și plămânii

3. Embriogia sistemului sangvin; dezvoltarea și anomaliile arterelor, venelor, limfaticelor

4. Biologia moleculară în diagnosticul și tratamentul bolilor vasculare

5. Fiziologia și fiziopatologia circulației:

a. anatomia funcțională a patului microvascular (arteriole, metaarteriole, capilare, venule postcapilare, venule colectoare, musculare, anastomoze arterio-venoase)

b. rolul segmentelor vasculare din sectorul microcirculației.

c. schimburile la nivelul microcirculației (difuziune, filtrare, osmoză, etc.).

d. dinamica schimburilor lichidiene interstițiale (edemele).

e. reglarea fluxului sangvin și microcirculației (nervoasă, metabolică, umorală, etc.).

f. autoreglarea.

6. Fiziopatologia microcirculației:

a. microcirculația în: -diabet zaharat - nefropatii - afecțiuni pulmonare, cerebrale, hepatie, cord etc

b. coagularea intravasculară diseminată

c. microcirculația în transplantul cardiac și în fenomenele de rejet.

7. Fiziologia circulației arteriale;

a. anatomia funcțională a arterelor

b. presiunea arterială

c. presiunea pulsului

d. reglarea presiunii arteriale

8. Fiziologia circulației venoase;

a. anatomia funcțională a sistemului venos.

b. parametrii hemodinamici ai circulației venoase (volum sangvin – debit, pesiune venoasă, viteze de circulație etc).

c. capacitatea venoasă.

d. funcția de rezervor sangvin a siatemului venos (teritotiul splanhnic, pulmonar, musculo-cutanat).

e. sistemul venos și debitul cardiac.

9. Fiziologia sistemului limfatic:

a. anatomia funcțională a sistemului limfatic

b. rolul circulației limfatice în sistemul circulator (formarea limfei, compoziția limfei, circulația limfei).

10. Hemodinamica și ateroscleroza

a. Biologia celulară în bolile vasculare: factori de creștere, celulele endoteliale, celulele musculare netede vasculare, macrofagele, trombocitele.

b. Răspunsul peretelui arterial la injurii și hiperplazia intimală.

c. Ateroscleroza: etiologie și patogenie.

d. Trăsăturile histopatologice ale bolilor nonaterosclerotice ale aortei și arterelor: degenerative, disecția, colagenoze, boala cistică adventițială, vasculite, sifilis, reumatoidă, Takayasu, arterita cu celule gigante, sclerodermia, spondilartropatiile seronegative, infecțioasă, alergică, trombangeita obliterantă, ergot, etc.

e. Reglarea tonusului vasomotor și vasospasmul.

f. Boala vasculară diabetică: macro- și microangiopatia diabetică.

g. Lipoproteinele plasmatice și boala vasculară: chilomicroni, VLDL, LDL, HDL.

h. Fumatul și boala vasculară.

11. Coagularea și dereglările hemostazei: fiziologia, stări hipercoagulante, stări hemoragice, terapii farmacologice ( anticoagulant, antiagregant, vasodilatator, trombofibrinolitic ) și nefarmacologice, autotrasfuzia.

12. Reologia sangvină și microcirculația.

13. Medicamente utilizate în bolile vasculare.

14. Embolectomia.

15. Principii de bază în terapia endovasculară.

16. Înlocuitori vasculari biologici și sintetici.

17. Noțiuni de statistică medicală, stratificarea riscului și factori de risc.

18. Explorarea funcțională a sistemului vascular: neinvazivă și invazivă.

19. Principii de organizare ale blocului operator – etapele circuitului bolnavului vascular evaluarea preoperatorie a bolnavului vascular pregătirea preoperatorie a bolnavului vascular monitorizarea preoperatorie a bolnavului vascular

20. Boala anevrismală a aortei și a arterelor periferice.

21. Disecția aortei.

22. Boala ocluzivă vasculară periferică: aortoiliacă, femuro-poplitee, a membrului superior, a piciorului.

23. Hipertensiunea arterială renovasculară: etiologie, diagnostic, tratament.

24. Ischemia viscerală: acută, cronică; diagnostic și tratament.

25. Bolile arterelor carotide și fluxul cerebral; diagnostic, tratament.

26. Sindromul de crosă aortică.

27. Insuficiența circulatorie vertebrobazilară.

28. Sindromul de furt arterial sangvin.

29. Sindromul de apertură toracică superioară: complicații arteriale, venoase, neurologice diagnostic, tratament.

30. Ischemia acută periferică: embolia, tromboza, sindromul de compartiment, sindromul de reperfuzie.

31. Ischemia critică.

32. Piciorul diabetic diagnostic și tratament.

33. Complicațiile chirurgiei vasculare: pseudoanevrisme, fistule, infecții protetice, ischemie, seroame, ocluzii, dilatări, ischemia spinală asociată cu clamparea aortică înaltă.

34. Traumatismele vasculare: aortice, arteriale, venoase, limfatice; diagnostic, tratament.

35. Boala tromboembolică, embolia pulmonară, sindromul post trombotic; profilaxie, diagnostic, tratament.

36. Boala varicoasă și varicele secundare: diagnostic, tratament.

37. Limfedemul procedee de drenaj și exereza.

38. Amputațiile.

39. Diagnosticul și tratamentul arteriopatiilor vasculogenice: vasospasmul, neurogenice, causalgia, degerături.

40. Malformații arteriovenoase și fistule arteriovenoase.

41. Accesul vascular.

42. Hipertensiunea portală.

43. Descoperiri ale arterelor, venelor și limfaticelor:

a) – Descoperirea arterelor membrelor superioare: descoperirea arterei subclavii, descoperirea arterei axilare, descoperirea arterei humerale, descoperirea arterei radiale, descoperirea

arterei ulnare, descoperirea arcadelor palmare, superficială și profundă, descoperirea arterelor colaterale digitale.

b) – Descoperirea arterelor membrelor inferioare: descoperirea arterelor iliace primitive, descoperirea arterelor femurale, descoperirea arterelor poplitee, descoperirea arterelor tibiale anterioare, descoperirea arterelor tibiale posterioare.

c) – Descoperirea venelor membrului superior: descoperirea venelor bazilice, descoperirea venelor cefalice, descoperirea venelor axilare, descoperirea venelor subclavii.

d) – Descoperirea venelor membrului pelvin: descoperirea venelor safenei interne, descoperirea venelor safene externe, descoperirea venelor poplitee, descoperirea venelor femurale.

44. Căile de acces asupra vaselor intra-abdominale și simpaticului lombar (celiotomiile).

45. Căile de acces asupra vaselor intra – toracice (toracotomiile și mediastinotomiile): toracotomia posterolaterală, toracotomia axilară, toracotomia anterioară, toracotomia anterolaterală submamară, căi de abord neobișnuite, sternotomia mediană, sternotomia parțială.

46. Procedee operatorii în chirurgia arterială indirectă (operații): simpatectomia toracică, simpatectomia lombară, simpatectomia cervicotoracică, suprarenalectomia, splahnicectomia, intervenții operatorii asociate: simpatectomia lombară

splahnicectomia

suprarenalectomia), fasciotomia.

47. Chirurgia canalului toracic.

48. Îngrijirea postoperatorie și supravegherea bolnavului vascular operat.

49. Tumorile vasculare.

BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE: 1.Simpatectomia lombară – 5 2.Embolectomia – 25 3.Simpatectomia toracică – 5 4.Suturi vasculare – 25 5.Trombendaterectomie – 10 6.Angioplastia de lărgire cu petec – 5 7.Restabiliri de flux arterial: - aorto-iliace – 10 - aorto-femural – 10 - femuro-femural – 20 - femuro-popliteu – 20 - extra – anatomice – 10 8.Ligatura subfascială a venelor comunicante – 10 9.Cura chirurgicală a varicelor – 10 10.Amputații: - antepicior – 5 - gambă – 5 - coapsă – 5 11. Chirurgia de angioacces pentru hemodializă – 25 12.By-pass-ul safen în-situ – 2 13.Operații combinate în ischemiile severe – 2

CHIRURGIE VASCULARĂ 5 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ  CHIRURGIE VASCULARĂ (I.1) 6 luni  CHIRURGIE GENERALĂ (I.2) 1 an  ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE (I.3) 3 luni  CHIRURGIE TORACICĂ (I.4) 2 luni  A.T.I. CARDIO-VASCULAR (I.5) 5 luni  ANGIOLOGIE ȘI IMAGISTICĂ VASCULARĂ (I.6) (E.K.G;CATETERISM;ANGIOGRAFII;ECOGRAFIE VASCULARĂ; CT,R.M.N.-angio) 5 ½ luni  CHIRURGIE CARDIACĂ (I.7) 3 luni  BIOETICĂ (I.8) ½ lună  CHIRURGIE VASCULARĂ (I.9) 1 an si 11 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.2

I.3

I.4

I.5

I.5

I.6

I.7

I.7

I.8

I.9

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DERMATOVENEROLOGIE 1.1 DEFINITIE: Obiectul dermato-venerologiei îl constituie totalitatea patofenomenelor care se produc la nivelul organului cutanat (piele, mucoase accesibile, fanere), la orice vârstă. Dermato-venerologul are competența de a le trata prin mijloace medicale și chirurgicale. Venerologia, al carei obiect de studiu îl constituie totalitatea infecțiilor cu transmitere sexuală, aparține acestei specialități deoarece atât calea de contaminare cât și majoritatea manifestărilor clinice a acestor infecții sunt localizate la nivel cutaneo-mucos. 1.2 DURATA: 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3 STRUCTURA STAGIILOR:

0. Etapa de inițializare 2 săptămâni angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezența la spitalul și clinica repartizată, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate.

I. ​ Stagiu general medico-chirurgical

I.1 Medicină internă 7 luni

I.1.1 Medicină internă 6 luni

I.1.2 Medicină internă 1 lună

I.2 Chirurgie generală 2 luni

I.3 Chirurgie plastică 2 luni

II. ​ Stagiu specialități înrudite

II.1 Alergologie și imunologie clinică 3 luni

II.2 Boli infecțioase și parazitare 2 luni

II.3 Ginecologie 2 luni

II.4 Urologie 1 lună

II.5 Endocrinologie 2 luni

II.6 Histopatologie 3 luni

II.7 Bioetică ½ lună

III. Stagiu de bază

III.1 Dermato-venerologie 35 ½ luni

III.1.1 Dermato-venerologie 5½ luni

III.1.2 Dermato-venerologie 6 luni

III.1.3 Dermato-venerologie 24 luni 1.4 CONȚINUTUL STAGIILOR

I.1

STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice

I.1 A TEMATICA STAGIULUI DE MEDICINĂ INTERNĂ (120 ore)  Insuficiența cardiacă.  Aritmii cardiace.  Hipertensiunea arterială.  Ateroscleroza.  Angina pectorală.  Infarctul miocardic.  Bolile vasculare ale membrelor.  Șocul.  Astmul bronșic.  Tromboembolismul pulmonar.  Tuberculoza.  Litiaza urinară.  Infecțiile tractului respirator.  Insuficiența renală cronică.  Boli inflamatorii intestinale.  Boli hepato-biliare.  Pancreatite.  Anemii.  Leucemii.  Limfoame.  Hemostaza și tulburările ei.  Diabetul zaharat.  Amiloidoza.  Porfiriile.  Guta.  Lupusul eritematos.  Scleroza sistemică.  Dermatomiozita.  Poliartrita reumatoidă.  Sindromul Sjogren.  Vasculite sistemice.  Corelații între patologia internă și afecțiunile dermatologice.

I.1 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE MEDICINĂ INTERNĂ  Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme.  Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine).  Interpretarea unei electrocardiograme.  Interpretarea principalelor date ecocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică.  Interpretarea datelor de ecografie abdominală.  Toracocenteza.  Paracenteza.  Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor.  Interpretarea oscilometriei.  Interpretarea probei de digestie.  Tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie.  Defibrilarea și cardioversia.  Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative, sindroame hemoragipare.  Puncția biopsie hepatică – interpretare.  Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică.

I.2

STAGIUL DE CHIRURGIE GENERALĂ demonstrații clinice practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

I.2 A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE GENERALĂ (40 ore)  Asepsia și antisepsia, noțiuni teoretice și practice.  Tehnica ligaturilor.  Tehnica suturilor.  Tehnica puncțiilor.  Tehnica biopsiei ganglionare.  Tehnica biopsiilor cutanate și a biopsiilor musculo-cutanate.  Inciziile și drenajele, extirparea formațiunilor tumorale, chistice,etc.  Hemoragiile și hemostaza.  Plăgile: clasificare, sutură, vindecare, cicatrizare, complicații, tratament.  Hematoame și echimoze.  Fimoza și parafimoza.  Afecțiuni supurative (furuncul, furuncul antracoid, hidrosadenita, abcesul, flegmoanele, panarițiul, celulita, adenita, fasciita, gangrena, etc)  Boala hemoroidală.

I.2 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE GENERALĂ  Tehnica ligaturilor.  Tehnica puncțiilor.  Tehnica biopsiei ganglionare.  Tehnica biopsiilor musculo-cutanate.  Inciziile și drenajele, extirparea formațiunilor tumorale, chistice,etc.  Sutură plăgi.  Reducere fimoza și parafimoza.

I.3

STAGIUL DE CHIRURGIE PLASTICĂ (40 ore)

demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

I.3 A TEMATICA STAGIULUI DE CHIRURGIE PLASTICĂ  Anestezia locală și infiltrațiile.  Tehnica sclerozării varicelor.  Tehnici de grefare cutanată.  Plastiile cutanate.  Avulsia unghială.  Arsurile (termice, chimice, electrice, etc).  Degerăturile.

I.3 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE CHIRURGIE PLASTICĂ  Anestezia locală și infiltrațiile.  Sclerozarea varicelor.  Tehnici de grefare cutanată.  Plastiile cutanate.  Avulsia unghială.

II.1

STAGIUL DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ demonstrații clinice, practice însoțite dupa caz de scurte prelegeri teoretice.

II.1 A TEMATICA STAGIULUI DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ (50 ore)  Noțiuni generale de imunologie, alergie și autoimunitate.  Mecanismele reacțiilor imunologice.  Explorarea pacienților cu afecțiuni alergice și imunologice.  Noțiuni de tratament antialergic și imunologic specific.

II.1 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE CLINICĂ  Tehnica imunofluorescenței directe și indirecte.  Efectuarea de teste cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea lor.  Trusă șoc anafilactic – intervenție.

II.2

STAGIUL DE BOLI INFECTIOASE și PARAZITARE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.2 A TEMATICA STAGIULUI DE BOLI INFECȚIOASE și PARAZITARE (40 ore)  Angine.  Gastroenterite și enterocolitele acute.  Boli eruptive virale.  Enteroviroze.  Hepatite virale.  Salmoneloze.  Toxiinfecții alimentare.  Trichinoza.  Lambliaza.  Rickettsioze.  Toxoplasmoza.  Erizipeloidul Rosenbach.  Infecții cu anaerobi.  Trichomoniaza urogenitală.  Antibioterapia antiinfecțioasă și antibiograma, noțiuni generale și practice  Infecția HIV.

II.2 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE BOLI INFECȚIOASE și PARAZITARE  Exudatul naso-rinofaringian.  Examen bacteriologic secreții cutaneo-mucoase.  Examen parazitologic cutanat.  Examen copro-parazitologic.  Examen micologic direct cutaneo-mucos.  Examen cu lampa Wood.  Interpretare investigații de laborator pentru virusurile hepatitice.  Antibiograma.  Interpretare investigații de laborator pentru infectia HIV.

II.3

STAGIUL DE GINECOLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.3 A TEMATICA STAGIULUI DE GINECOLOGIE (40 ore)  Biofiziologie generală. Gonadostatul. Axul hipotalamo-hipofizo-ovarian.  Ciclurile sexuale. Ciclul menstrual, ciclul uterin. Ciclul ovarian, tubar, vaginal.  Funcția genitală în diferite etape ale vieții. Pubertatea. Menopauza.  Simptomele cardinale în ginecologie (durerea, hemoragia, leucoreea).  Tulburările menstruale prin insuficiență.  Tulburările menstruale prin exces.  Noțiuni de ginecologie infantilă.  Tulburările de sensibilitate ale aparatului genital. Sindroame neurohormonale în ginecologie.  Prolapsul genital. Incontinența urinară la efort.  Probleme de sexologie. Apariția și dezvoltarea psiho-sexualității. Considerații asupra vieții psiho-sexuale patologice feminine și masculine.  Inflamațiile aparatului genital. Boala inflamatorie pelvină. Tuberculoza genitală.  Patologia tumorală benignă a aparatului genital. Fibromul uterin. Endometrioza.  Oncologie ginecologică. Cancerul de corp și col uterin. Tumorile ovariene, cancerul de trompă.  Patologia sânului. Tumorile benigne ale sânului. Cancerul mamar.  Sterilitatea cuplului. Sterilitatea feminină. Sterilitatea masculină.  Noțiuni de contracepție și planning familial.

II.3 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE GINECOLOGIE  Recoltarea și interpretarea frotiului Babeș-Papanicolaou.  Interpretare histerosalpingografie.  Interpretare mamografie.  Interpretarea ecografică abdominală.

II.4

STAGIUL DE UROLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.4 A TEMATICA STAGIULUI DE UROLOGIE (20 ore)  Anatomia aparatului urinar și genital masculin.  Examenul clinic al aparatului urogenital.  Explorările instrumentale ale aparatului urinar.  Investigațiile radiologice ale aparatului urinar și genital masculin (radiografia reno-vezicală simpla, urografia, cistografia, uretrografia, TC, RMN, etc).  Semiologia afecțiunilor aparatului urogenital (polakiuria, disuria, retenția incompletă și completă de urină, piuria și hematuria, incontinența de urină, colica reno-ureterală)  Infecțiile specifice ale aparatului urinar: pielonefrita acută, pielonefrita cronică de cauză urologică, pielonefrita xantogranulomatoasă, pionefrita, pionefroza, perinefrita, cistita acută, pericistita, prostatita, abcesul prostatic.  Uretritele acute și cronice, periuretritele (inclusiv cele cu transmisie sexuală). Gangrenele genitale.  Orhiepididimite acute și cronice.  Tuberculoza aparatului urinar și genital masculin.  Tumorile de cale urinară.  Tumorile prostatei (benigne și maligne).  Tumorile uretrale (la bărbat și femeie).  Tumorile peniene.  Tumorile conținutului scrotal (testicul, epididim, funicul spermatic, învelișuri).  Varicocelul.  Torsiunea cordonului spermatic.  Fimoza. Parafimoza.  Boala Peyronie.  Priapismul. Tromboza corpilor cavernoși.

II.4 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE UROLOGIE  Interpretarea UIV.  Interpretarea ecografică abdominală.  Interpretarea ecografică reno-vezicală.  Interpretarea ecografică transrectală și scrotală.  Interpretare Tomografie Computerizată.  Interpretarea testelor biologice renale.  Interpretarea testelor funcționale renale.  Interpretarea testelor bacteriologice.  Explorarea endoscopică a aparatului urinar inferior.  Diagnosticul anatomo-patologic în patologia aparatului urinar inferior.

II.5

STAGIUL DE ENDOCRINOLOGIE demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.5 A TEMATICA STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (40 ore)  Patologia adenohipofizei.  Patologia suprarenalei adrenocorticale.  Patologia ovariană. Hirsutism și virilizare. Menopauza. Dismenoreea.  Patologia tiroidiană.  Diabetul zaharat și hipoglicemiile.  Explorarea hormonală de laborator în endocrinopatii.  Sinteza manifestărilor cutanate în endocrinopatii.

II.5 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE ENDOCRINOLOGIE  Interpretare radiografie șa turcească.  Interpretare nivel seric hormoni suprarenalieni, gonadali și tiroidieni.  Interpretare scintigrafie tiroidiană.  Explorări de laborator în diabet zaharat și hipoglicemii.

II.6

STAGIUL DE HISTOPATOLOGIE

demonstrații practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

II.6 A TEMATICA STAGIULUI DE HISTOPATOLOGIE (60 ore)  Structura pielii la microscopul optic și electronic.  Principalele procese histopatologice și particularitățile lor la nivelul pielii.

II.6 B BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE DE HISTOPATOLOGIE  Interpretarea unui preparat histopatologic pentru diagnosticul principalelor afecțiuni dermatologice.  Tehnica pregătirii unui preparat histopatologic în vederea examinării.  Efectuarea și interpretarea examenului citologic Tzanck.

II. 7 MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

științifică. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

III.1

STAGIUL DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE

demonstrații clinice, practice însoțite după caz de scurte prelegeri teoretice.

III.1 A TEMATICA STAGIULUI DE DERMATOLOGIE-VENEROLOGIE (600 ORE)  Structura pielii la microscopul optic și electronic.  Fiziologia organului cutanat.  Principalele procese histopatologice ale pielii.  Infecții cutanate virale.  Infecții cutanate bacteriene.  Infecții fungice.  Epizoonoze  Tuberculoze cutanate.  Lepra.  Noțiuni generale despre alergie și imunologie.  Urticaria.  Eczeme/dermatite.  Prurigouri.  Vasculite.  Reacții cutanate postmedicamentoase.  Eritrodermiile.  Dermatoze profesionale.  Purpure.  Bolile țesutului conjunctiv (lupus eritematos, dermatomiozita, sclerodermia).  Boli buloase.  Angiologie dermatologică (arterite, boala și fenomenul Raynaud, tromboflebita superficială, varice, sindrom posttrombotic, insuficiența cronică venoasă, ulcer varicos, malformații venoase, limfedeme).  Genodermatoze.  Limfoame și pseudolimfoame cutanate.  Boala Kaposi.  Mastocitoze.  Sarcoidoza.  Psoriazisul.  Parapsoriazisurile.  Lichen plan și erupții lichenoide.  Tulburări de keratinizare.  Dermatoze prin agenți fizici.  Distrofiile elastice ale pielii (pseudoxantom elastic acrodermita Pick – Herxheimer, anetodermiile, poikilodermiile).  Discromii cutanate.  Sindrom seboreic. Acneea și erupțiile acneiforme.  Rozaceea.  Dermatoze precanceroase.  Tumorile benigne.  Carcinoame bazocelulare.  Carcinoame spinocelulare.  Melanom.  Dermatoze paraneoplazice.  Manifestări cutanate dismetabolice (porfirii, amiloidoze, mucinoze, diabet zaharat).  Afecțiunile părului și unghiilor.  Afecțiunile mucoasei bucale și genitale.  Patologia generală a sifilisului.  Sifilisul primar.  Sifilisul secundar.  Sifilisul terțiar.  Sifilisul congenital.  Serodiagnosticul sifilisului.  Tratamentul sifilisului.  Boala Nicolas Favre. Șancrul moale.  Infecția gonococică.  Infecții genitale cu Chlamidii și Mycoplasme.  SIDA. Manifestări cutaneo-mucoase în infecția cu HIV.  Epidemiologia și combaterea bolilor venerice.  Dermato-cosmetologie.

III.1 B BAREMUL

ACTIVITĂȚILOR

PRACTICE

DE

DERMATOLOGIE- VENEROLOGIE  Efectuarea biopsiei cutanate.  Tehnica electrocauterizării.  Tehnica crioterapiei.  Efectuarea testelor cutanate pentru diagnosticul dermatozelor alergice și interpretarea lor.  Efectuarea și interpretarea examenului micologic direct (KOH) și a culturilor pentru diagnosticul micozelor.  Efectuarea și interpretarea frotiurilor din secreția uretrală și vaginală.  Efectuarea ultramicroscopiei și a testelor serologice pentru diagnosticul sifilisului.  Efectuarea și interpretarea citodiagnosticului Tzanck.  Interpretarea unui preparat histopatologic colorat HE pentru diagnosticul histopatologic al urmatoarelor dermatoze: tuberculoza cutanată, boala Paget, boala Bowen, carcinom spinocelular, carcinom bazocelular, melanom malign, nevi nevocelulari, lupus eritematos, psoriazis, lichen plan, pemfigus vulgar, dermatita herpetiforma, boala Darier  Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologica: anestezia locala, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, acoperirea defectelor primare post excizionale, avulsia lamei unghiale, dermabraziunea, peeling-ul chimic cu substante caustice, administrarea intralezionala a medicamentelor, PUVA-terapia, fototerapia cu LASER.  Pornirea, manipularea și oprirea aparatului laser.  Tehnici de anestezie pentru dermatochirurgia laser.  Coagularea și vaporizarea cu fasciculul laser.  Tratamentul leziunilor vasculare cu laser.  Tratamentul leziunilor pigmentare cu laser.  Tratamentul cu laser al unor variate afecțiuni dermatologice: veruci, condiloame acuminate, granuloamepiogenice, cheilita actinică, carcinom bazocelular, rinofima, etc.  Manipularea laserelor de putere mică (soft-lasere).  Pornirea, manipularea și oprirea dermatoscopului.  Recunoașterea datelor semiologice dermatoscopice.  Aplicarea regulei ABCD a dermatoscopiei la diagnosticul formațiunilor cutanate pigmentare.  Calcularea scorului dermatoscopic pentru diferite leziuni cutanate.  Diagnosticul pozitiv și diferențial dermatoscopic al următoarelor: nevi melanocitari tipici, nevi melanocitari displazici, nevi Spitz, melanom malign extensiv în suprafață, melanom malign nodular, lentigo malign, melanom pe lentigo malign, carcinom bazocelular pigmentar, keratoza seboreică, hemangioame și alte neoplazii vasculare, pigmentări subunghiale, etc

DERMATO – VENEROLOGIE 5 ani STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ

ANUL IV ANUL V

III.1.2 Dermato-venerologie 5½ luni 245

ANUL I

III.1.1

Dermato-venerologie 6 luni

I.1.1

Medicină internă 6 luni

ANUL II

I.1.2

Medicină internă 1 lună

I.2

Chirurgie generală 2 luni

I.3

Chirurgie plastică 2 luni

II.1

Alergologie și imunologie clinică 3 luni

II.2

Boli infecțioase și parazitare 2 luni

II.3

Ginecologie 2 luni

ANUL III

II.4

Urologie 1 lună

II.5

Endocrinologie 2 luni

II.6

Histopatologie 3 luni

II.7

Bioetică ½ lună

III.1.3 Dermato-venerologie 24 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

III1.1, I.1.1

I1.2, I.2, I.3, II.1, II.2, II.3

II.4, II.5, II.6,II.7 III.1.2

III.1.3

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT,

NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA DIABET ZAHARAT,

NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactica acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. Ordinea sugerată pentru desfășurarea stagiilor de pregătire în specialitatea diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

1. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE 1 AN

2. BIOCHIMIE 1 LUNĂ

3. IGIENA ALIMENTAȚIEI 1 LUNĂ

4. MEDICINĂ INTERNĂ 7 ½ LUNI

5. ENDOCRINOLOGIE 3 LUNI

6. CARDIOLOGIE 6 LUNI

7. NEFROLOGIE 3 LUNI

8. NEUROLOGIE 2 LUNI

9. DERMATOLOGIE 1 LUNĂ

10. TERAPIE INTENSIVĂ 1 LUNĂ

11. PEDIATRIE 1 LUNĂ

12. OFTALMOLOGIE 1 LUNĂ

13. BIOETICĂ ½ LUNĂ

14. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE 20 LUNI -------------- 5 ANI STAGIUL DE DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (32 luni)

1. Tematica cursurilor (550 ore)

1. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor. 2.Tulburările echilibrului hidro-electrolitic și acido-bazic.

3. Insulina, biosinteză, secreție, mecanism de acțiune.

4. Istoria naturală și stadializarea diabetului zaharat.

5. Diabetul zaharat-diagnostic și clasificare.

6. Diabetul zaharat-epidemiologie, forme clinice.

7. Diabetul tip I și tip 2- etiopatogeneză.

8. Abordarea diabetului zaharat în practica medicală – principii și strategia genarală. 9.Tratamentul nefarmacologic în diabetul zaharat. 10.Educația în diabetul zaharat –principii, obiective, evaluare. 11.Tratamentul cu insulină în diabetul zaharat.

12. Tratamentul cu preparate orale în diabetul zaharat.

13. Cetoacidoza diabetică.

14. Coma diabetică hiperosmolară și acidoza lactică.

15. Hipoglicemiile.

16. Retinopatia diabetică-screening, diagnostic, management.

17. Nefropatia diabetică-screening, diagnostic, management.

18. Neuropatia diabetică-sceening, diagnostic, management.

19. Piciorul diabetic-screening, diagnostic management.

20. Riscul și patologia cardiovasculară în diabetul zaharat.

21. Diabetul zaharat la grupe speciale (gravide, copii, vârstnici). 22.Managementul clinic al diabetului zaharat pre-, intra-și postoperator.

23. Obezitatea – diagnostic, clasificare, epidemiologie.

24. Obezitatea – etiopatogeneză. 25.Managementul obezității.

26. Obezitatea – factor de risc în patologie.

27. Dislipidemiile – nozologie, screening, diagnostic.

28. Dislipidemiile – etiopatogeneză. 29.Managementul dislipidemiilor.

30. Sindromul X metabolic.

31. Evaluarea și managementul riscului cardiovascular.

32. Hiperuricemiile – diagnostic, tratament.

33. Hemocromatoza – diagnostic, tratament.

34. Boala Wilson - diagnostic, tratament.

35. Porfiriile – diagnostic, tratament.

36. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.

37. Principiile alimentației sănătoase, comportament alimentar.

38. Principii de dietoterapie.

39. Tulburări de nutriție, tulburări de comportament alimentar.

40. Alimentația parenterală.

41. Principii de gastrotehnie.

42. Principiile studiului epidemiologic.

II. Activități practice, manevre și tehnici Diagnosticul și managementul diferitelor tipuri de decompensări metabolice ale pacientului diabetic.

1. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetre.

2. Elaborarea planurilor de intervenție nutrițională (în diabet zaharat, obezitate, dislipidemii, denutriție și hipovitaminoze, hiperuricemii).

3. Evaluarea riscului cardiovascular.

4. Determinarea glicemiei, glicozuriei, acetonuriei.

5. Profilul glicemic – tehnica și interpretare.

6. Spectrul lipidic plasmatic - tehnica și interpretare.

7. Explorarea funcțională renală (proteinurie, microalbuminurie, clearence creatininic)

8. Oftalmoscopia directă – tehnică și interpretare.

9. Explorarea echilibrului acido-bazic și hidro-electrolitic – tehnica și interpretare. 10.Teste de evaluare semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).

11. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.

12. Tehnica ședințelor de educație individuală și de grup.

13. Principii de gastrotehnie.

14. Ancheta alimentară

15. Metodologia testului de toleranță la glucoza oral.

16. Screeningul familial în bolile metabolice. 17.Metodologia cercetării epidemiologice.

18. Diagnosticul și managementul diabetului gestațional.

19. Sfătuirea pacientelor diabetice cu privire la riscurile sarcinii – Planning Familial 20.Managementul pluridisciplinar al piciorului diabetic: identificarea pacienților cu risc.

COMENTARIU: ACTIVITATEA PE PARCURSUL PERIOADEI DE REZIDENTIAT Rezidentul va menționa atât pe durata trunchiului comun cât și a celui de specialitate în caietul de monitorizare atât cursurile, conferințele și alte forme de pregătire teoretică la care participă cât și activitățile practice pe care le desfășoară individual. Vor fi menționate, de asemenea, activitățile de cercetare la care participă medicii aflați în pregătire. Pentru evaluarea activității practice se va ține cont de următoarele principii: - pregătirea teoretică să nu depășească 25% din timpul efectiv de lucru, - să participe la gărzi și consultații în ambulatoriu, - sa urmărească individual minimum 60 pacienți cu diabet zaharat, boli metabolice

și de nutriție și 20 pacienți cu diabet zaharat secundar afecțiunilor endocrine. MODALITATEA DE EVALUARE

1. La finalizarea fiecărui modul din trunchiul comun - evaluare teoretică, - evaluare pe baza caietului de monitorizare a pregătirii (activități practice din timpul stagiului).

2. Evaluare la sfârșitul fiecărui an de pregătire din stagiul de diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție - evaluare teoretică, - evaluare practică (prezentare de caz), - evaluarea portofoliului.

3. Evaluare la sfârșitul programului de pregătire în specialitatea diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție - evaluare teoretică prin test scris la nivel național, - evaluare practică (prezentare de caz, probă de laborator), - evaluarea portofoliului.

Barem de deprinderi practice în clinică și laborator:

1. Diagnosticul și tratamentul diabetului zaharat și a principalelor afecțiuni metabolice și de nutriție.

2. Manevre practice specifice

a. Evaluarea stării de nutriție, antropometrie, perimetrie.

b. Prescrirea dietei în diabetul zaharat, boli metabolice și de nutriție.

c. Evaluarea semicantitativă a sensibilității (diapazon, monofilamente).

d. Evaluarea prin metoda Doppler a presiunilor la arterele membrelor inferioare.

e. Examinarea fundului de ochi și utilizarea oftalmoscopului.

f. Evaluarea riscului cardiovascular.

g. Ancheta alimentară.

2. Abilități de comunicare:

a. identificarea problemelor și așteptărilor pacientului

b. comunicarea compretensibilă a informației medicale

c. înțelegerea impactului bolii asupra pacientului

d. formularea și implementarea managementului bolilor cronice

e. educația pacienților

3. Însușirea metodologiei cercetării moderne:

a. folosirea tehnologiilor informatice în accesarea de publicații medicale recente, ghiduri de practică și consensuri medicale;

b. înțelegerea metodologiei de cercetare prin prezentarea de referate cu analiza cercetării unor articole publicate;

c. participarea la studii locale;

d. prezentări de cazuri.

4. Efectuarea unui număr de ore în serviciul de urgență diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție (minim 1 gardă/ lună) și îngrijirea cazurilor cronice (conform tematicii)

STAGIUL DE BIOCHIMIE

I. Tematica cursurilo r (20 ore)

1. Glucidele și metabolismul lor. 2 Lipidele și metabolismul lor. 3 Proteinele și metabolismul lor.

4. Apa și electroliții.

5. Enzimele.

6. Hormonii și vitaminele.

7. Metabolismul energetic.

8. Reglări și interferențe metabolice.

9. Date generale privind biochimia plasmei și țesuturilor.

II Activități practice, manevre și tehnici

1. Determinarea glicemiei.

2. Determinarea glicozuriei.

3. Determinarea corpilor cetonici urinari și sanguini.

4. Determinarea ureei sanguine și a azotului urinar.

5. Interpretarea aspectului serului pentru lipide.

6. Tehnica electroforezei: principii, interpretare.

7. Analiza biochimică și interpretare.

Baremul activităților practice

1. Interpretarea rezultatelor glicemiei, glicozuriei corpilor cetonici urinari și sanguini: minim 300 buletine;

2. Interpretarea rezultatelor ureei sanguine și a azotului urinar: minim 150 buletine;

3. Interpretarea rezultatelor electroforezei: minim 50 buletine;

Stagiul de Igiena alimentației

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Necesarul de energie.

2. Metabolismul bazal și factorii de variație.

3. Cheltuiala de energie în condiții obișnuite de viață.

4. Carnea și derivatele din carne.

5. Laptele și derivatele din lapte.

6. Ouăle.

7. Grăsimile.

8. Cerealele și derivatele sale.

9. Legumele și leguminoasele uscate.

10. Fructele.

11. Zahărul și produsele zaharoase.

12. Băuturi alcoolice.

13. Condimentele.

14. Noțiuni de conservare a alimentelor.

15. Toxiinfecțiile alimentare.

16. Intoxicațiile cu substanțe nocive din alimente.

17. Alimentația raționala a omului sănătos pe grupe de vârsta, sex, activitate fizică, în colectivități de copii și adulți.

18. Ancheta alimentară.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Tehnici de determinare a conținutului alimentelor în principii nutritive: proteine, glucide, lipide, vitamine (A, C, D).

2. Tehnica anchetei alimentare.

3. Determinarea nitriților și nitraților în alimente. Baremul activităților practice Efectuarea anchetei alimentare: minim 30 de cazuri. Stagiul de Medicină internă

I. Tematica cursurilor (130 ore)

1. Pneumoniile.

2. Bronșita cronică.

3. Emfizemul pulmonar.

4. Astmul bronșic.

5. Supurațiile bronho–pulmonare.

6. Cancerul bronho-pulmonar.

7. Sindromul mediastinal.

8. Tuberculoza pulmonară.

9. Hipertensiunea arterială (esențială și secundară).

11. Sindromul de ischemie perferică acută și cronică.

12. Ulcerul gastric și duodenal.

13. Cancerul gastric.

14. Diareea și constipația.

15. Cancerul de colon și rectosigmoidian.

16. Rectocolita ulcero-hemoragică.

17. Litiaza biliară.

18. Colecistita acută.

19. Hepatitele virale acute.

20. Hepatita cronică.

21. Ciroza hepatică.

22. Pancreatitele acute și cronice.

23. Pielonefritele acute și cronice.

24. Litiaza urinară.

25. Anemiile.

26. Leucemiile acute și cronice.

27. Sindroamele mieloproliferative.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Explorări hematologice (sânge periferic, puncție medulară).

2. Explorarea funcțională ventilatorie.

3. Toracocenteza exploratorie.

4. Paracenteza exploratorie.

5. Ecografie digestivă.

6. Explorarea funcțională: - hepatică - pancreatică

Baremul activităților practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme: 300 cazuri.

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine): 120 buletine.

4. Interpretarea datelor de ecografie abdominala: 200 ecografii.

5. Toracocenteza: 20 toracocenteze.

6. Paracenteza: 20 paracenteze.

7. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor: 60 buletine.

8. Interpretarea oscilmetriei: 20 buletine.

9. Interpretarea probei de digestie: 20 buletine.

10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematica (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative și limfoproliferative, sindroame hemoragipare): 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduva osoasă.

11. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică: 500 buletine. Stagiul de Endocrinologie

I. Tematica cursurilor (50 ore)

1. Hormonii. Natura chimică. Mod de acțiune.

2. Sistemul endocrin – rolul și funcțiile sale.

3. Adenohipofiza – fiziologie, secreția hormonala și efectele sale biologice.

4. Acromegalia.

5. Insuficienta antehipofizară la adult și copii.

6. Neurohipofiza – secreție hormonală și efectele sale biologice.

7. Diabetul insipid

8. Tiroida –fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice. 9 Hipertiroidia.

10. Hipotiroidia.

11. Gușa (simplă, endemică, multinodulară, noduli tiroidieni)

12. Paratiroidele – secreție hormonală și efectele sale biologice.

13. Hiperparatiroidia – hipercalcemii secundare

14. Insuficiența paratiroidiană. 15 Corticosuprarenale – fiziologie, secreție hormonală și efectele sale biologice.

16. Sindroame de hiperfuncție corticosuprarenală.

17. Sindroame de hipofuncție corticosuprarenală.

18. Medulosuprarenale – secreție hormonală și efectele sale biologice.

19. Gonadele - secreție hormonală și efectele sale biologice. Pubertatea.

20. Menopauza.

I1. Activități practice, manevre și tehnici

1. Principalele dozări hormonale.

2. Tehnici dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor.

3. Scintigrafia și iodocaptarea tiroidiană.

4. Reflexograma achiliană.

5. Interpretarea radiografiilor: - șa turcească - pumn (creste)

6. Managementul disfuncției erectile.

7. Explorarea funcțională a pancreasului endocrin.

Baremul activităților practice

1. Palparea glandei tiroide și concordanța cu explorarea ecografică a tiroidei: 30 cazuri

2. Interpretarea scintigramei și iodocaptării tiroidiene: 20 buletine

3. Reflexograma achiliană: 20 buletine

4. Interpretarea radiografiilor șa turcească (20), pumn (10)

5. Efectuarea și interpretarea testelor dinamice de apreciere a secrețiilor hipofizare, corticosuprarenaliene, tiroidiene și ale gonadelor: 50 Stagiul de Cardiologi e (100 ore)

I. Tematica cursurilor

1. Electrocardiografia.

2. Hipertensiunea primară și secundară.

3. Sincope: fiziopatologie, diagnostic, tratament.

4. Moarte subită: cauze și mecanisme, clinica morții subite, diagnostic, prevenirea morții subite, evoluție și pronostic.

5. Reanimarea cardio–respiratorie: organizarea, personal, dotare, metodologia reanimării cardio–respiratorii, evaluarea reanimării, tratamentul postreanimare.

6. Hipertensiunea arterială.

7. Ateroscleroza: etiopatogenia și factorii de risc, evoluția și istoria naturală, profilaxia.

8. Cardiopatia ischemică: - fiziopatologia ischemiei miocardice, - angina pectorală stabilă, - angina pectorală instabilă, - varianta anginei, - infarctul miocardic, - ischemia miocardică acută, - boala coronariană neaterosclerotică, - tratamentul chirurgical în cardiopatia ischemică,

9. Insuficiența cardiacă.

10. Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare.

11. Cost-eficiență în cardiologie.

II. Activități practice, manevre și tehnici Evaluarea factorilor de risc cardiovascular

1. Program practic: ECG, ECHO, Rx, cateterism

2. Însușire de tehnici: - înregistrarea ECG, potențiale tardive, fono, puls, ECHO, Doppler, - tehnica de reanimare cardio-respiratorie, - puncții pleurale și pericardice, -conversia electrică. Baremul activităților practice

1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului Hipertrofiiie atriale și ventriculare Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic Tulburări de ritm cardiac

2. Tulburări de conducere.

3. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort.

4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevăzută în tematică: 200 ecografii

5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin.

6. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre.

7. Denudare venă antebraț: 3 cazuri.

8. Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri.

9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri. Stagiul de nefrologie (50 ore)

I. Tematica cursurilor

1. Explorarea funcțională a rinichilor.

2. Nefropatiile glomerulare.

3. Nefropatiile tubulare.

4. Nefropatiile interstițiale.

5. Insuficiența renală acută.

6. Insuficiența renală cronică

7. Diabetul zaharat, nutriția, boli metabolice și patologia nefrologică.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Explorarea funcțională a funcției excretorii.

2. Hemodializa acută.

3. Dializa peritoneală.

4. Managementul pacientului diabetic cu complicații renale.

Baremul activităților practice

1. Interpretarea testelor renale uzuale: 100 buletine

2. Teste funcționale glomerulare (clearence-uri): 30 buletine

3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri

4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri

5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste

6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine Stagiul de neurologie

I. Tematica cursurilor (40 ore)

1. Examenul neurologic.

2. Principalele metode de investigare paraclinică a sistemului nervos.

3. Principalele sindroame neurologice.

4. Patologia nervilor rahidieni.

5. Accidentele vasculare cerebrale.

6. Tumorile sistemului nervos.

7. Traumatismele sistemului nervos.

8. Epilepsia.

9. Comele.

10. Manifestări neurologice ale bolilor de nutriție și metabolism.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Determinarea vitezei de conducere nervoasă motorie și senzitivă.

2. Reflexograma achiliană.

3. Interpretarea E.E.G.

4. Evaluarea vascularizației și interv. mbr. inferior.

5. Tehnica (principiile) și interpretarea potențialelor evocate.

6. Determinarea sensibilităților termică, vibratorie și dureroasă.

7. Diagnosticul și managementul diferitelor forme de neuropatie diabetică. Baremul activităților practice

1. Examinarea fundului de ochi: 20

2. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5

3. Interpretarea electroencefalogramei: 20

4. Determinarea sensibilității termice, vibratorii, dureroase: 50 cazuri

Stagiul de Dermatologie

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Simptomatologia bolilor de piele.

2. Piodermite stafilococice.

3. Piodermite streptococice.

4. Micoze cutanate superficiale.

5. Candidoza urogenitală. 6 Tricomoniaza urogenitală.

7. Manifestări alergice superficiale.

8. Vascularite alergice superficiale.

9. Dermatita de stază, ulcer cronic de gambă.

10. Pruritul localizat și generalizat, boli dismetabolice congenitale.

11. Privire generală asupra afecțiunilor maligne și ale pielii.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Efectuarea biopsiei cutanate.

2. Tehnica electrocauterizării.

3. Efectuarea examenului micologic direct și ale culturilor micotice.

4. Efectuarea unor manevre fizice și chirurgicale utilizate în practica dermatologică: anestezia locală, excizia și chiuretarea unor leziuni cutanate, avulsia lamei unghiale, fototerapia cu laser.

Baremul activităților practice

1. Electrocauterizări: 10 cazuri

2. Efectuarea examenului micologic: 20 de cazuri

3. Excizia sau chiuretarea unor leziuni cutanate: 20 cazuri Stagiul de Terapie Intensivă

I. Tematica cursurilor (20 ore) 1 Echilibrul nutritiv – energetic și tulburarea lui.

2. Echilibrul respirator și tulburarea lui.

3. Echilibrul circulator și tulburarea lui.

4. Echilibrul excretor și tulburarea lui.

5. Durerea și combaterea ei.

6. Terapia intensivă a principalelor sindroame acute din medicina internă.

7. Terapia intensivă a bolilor infecțioase.

8. Terapia intensivă a intoxicațiilor acute.

9. Coma depășită.

10. Tehnici și aparatură specifice terapiei intensive.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Tehnica anesteziei locale (pentru biopsie cutanată, incizii, debridări).

2. Tehnica de aspirație a căilor respiratorii.

3. Introducerea unei sonde gastrice.

4. Sondajul vezical.

5. Tehnica respirației asistate.

6. Tehnica defibrilării și cardioversiei.

7. Tehnica puncției lombare.

8. Alimentația parenterală (preparate, indicații).

Baremul activităților practice de anestezie  Instalarea de linii venoase periferice –50  Instalarea de linii venoase centrale –20  Intubația traheală - orotraheală –10 - nasotraheală –10  Instalarea de sondă gastrică –50  Instalarea de sondă uretrovezicală –20  Monitorizarea temperaturii centrale și periferice –50  Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați -10  Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică –10  Oxigenoterapie –10  Puncție lombară–10

Stagiul de Pediatrie

I. Tematica cursurilor (20 ore)

1. Alimentația sugarului - aspecte generale.

2. Alimentația copilului.

3. Evaluarea stării de nutriție.

4. Deficiențe nutriționale.

5. Bolile înnăscute ale metabolismului.

6. Bolile aparatului respirator.

7. Bolile aparatului cardiovascular - aspecte generale.

8. Bolile digestive.

9. Bolile aparatului urinar.

10. Bolile hematologice – aspecte generale.

11. Principalele probleme neurologice la copil.

12. Urgențe pediatrice.

II. Activități practice, manevre și tehnici

1. Alimentația sugarului și copilului mic.

2. Preparate dietetice folosite în puericultură.

3. Tehnici de alimentare parenterală.

4. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic.

5. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale.

6. Diagnosticul și managementul tulburărilor de creștere și dezvoltare. Baremul activităților practice

1. Determinarea clinică a stării de nutriție a sugarului și copilului mic: 30 cazuri

2. Evaluarea dezvoltării staturo-ponderale: 30 cazuri

3. Dieta sugarului și copilului mic cu afecțiuni metabolice: 10 diete Stagiul de Oftalmologie (20 ore)

1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și a altor complicații ale ochiului diabetic.

2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;

3. Determinarea acuității vizuale.

4. Tratamentul chirurgical al ochiului diabetic.

5. Urgențe oftalmologice.

Activități practice OFTALMOLOGIE / DIABET

1. Diagnosticul retinopatiei diabetice și cataractei cu ajutorul oftalmoscopului;

2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană;

3. Determinarea acuității vizuale.

Baremul activităților practice

1. Oftalmoscopie: 20

2. Interpretarea fotografiei cu patologie retiniană:10

3. Determinarea acuității vizuale: 10

MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

A.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic – pacient.

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

DIABET ZAHARAT, NUTRITIE și BOLI METABOLICE 5 ani

STAGII PRACTICE și CURSURI CONFERINȚĂ 262 DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (I.1) 1 an BIOCHIMIE (I.2) 1 luna IGIENA ALIMENTAȚIEI (I.3) 1 luna MEDICINĂ INTERNĂ (I.4) 7½ luni ENDOCRINOLOGIE (I.5) 3 luni CARDIOLOGIE (I.6) 6 luni NEFROLOGIE (I.7) 3 luni NEUROLOGIE (I.8) 2 luni DERMATOLOGIE (I.9) 1 luna TERAPIE INTENSIVĂ (I.10) 1 luna PEDIATRIE (I.11) 1 luna OFTALMOLOGIE (I.12) 1 luna BIOETICĂ (I.13) ½ sapt DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (I.14) 20 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.8

I.5

I.6

I.7

I.9 1.10

I.11

I.12

I.13

I.14

I.14

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA ENDOCRINOLOGIE 1.1 DEFINIȚIE: Endocrinologia este specialitatea medicală care se ocupă cu profilaxia, depistarea, diagnosticarea, tratarea patologiei endocrine și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale sistemului endocrin. 1.2 DURATA STAGIILOR - 5 ani Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârsitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizeaza prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă. 1.3 STRUCTURA STAGIILOR

A. STAGII GENERALE - 2 ani

1. Stagiul de Medicină Internă 9 luni

2. Stagiul de Cardiologie 4 luni

3. Stagiul de Ginecologie 3 luni

4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică și Adulți 2 luni

5. Stagiul de Neurologie 2 luni

6. Stagiul de Nefrologie 3 luni

7. Terapie intensivă 1 lună

8. Bioetică ½ lună

B. STAGII DE SPECIALITATE - 3 ani

1. Stagiul de Endocrinologie 26 luni și 2 săpt.

a. Endocrinologie generală și neuroendocrinologie

b. Tiroidologie

c. Sexualizare normală și patologică

d. Endocrinopediatrie

e. Patologia suprarenală

f. Patologie osoasă hormono-dependentă

g. Urgențe endocrino-metabolice

h. Laborator, imagistica în endocrinologie, inclusiv 3 luni ecografie endocrină

i. Genetica medicală – 3 luni

2. Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 9 luni

În timpul stagiilor de specialitate în clinici universitare de profil vor avea loc cursuri de endocrinologie timp de 2 ani (200 ore/an); cursuri pentru diabet, nutriție și boli metabolice timp de 9 luni (150 ore); cursuri pentru pregătire complementară în ecografie. Cursurile vor cuprinde și noțiunile fundamentale de morfologie, fiziologie, fiziopatologie, biochimie, genetică și imunologie ale sistemului endocrin. Cursurile vor fi atât sub forma tradițională cât și sub formă de seminarii și discuții interactive cu cursanții pe subiecte de endocrinologie, diabet și boli metabolice. Vizitele la patul bolnavului intră în activitatea practică a stagiilor și nu în activitatea de curs.

PREGĂTIREA TEORETICĂ A STAGIULUI DE ENDOCRINOLOGIE (2 ani, cu 200 ore curs/seminarii pe an) Cursuri săptămânale de endocrinologie, conform tematicii de mai jos: BAZELE ENDOCRINOLOGIEI

1. Hormonii – structură, mecanisme de acțiune, clasificare.

2. Controlul genetic al sintezei hormonale.

3. Receptorul hormonal și patologia de receptor.

4. Tehnici de laborator în diagnosticul afecțiunilor endocrine.

HIPOTALAMUS, HIPOFIZA, EPIFIZA

1. Hipotalamus – anatomie, fiziologie, axe neuro-endocrine, ritmuri endocrine.

2. Adeno și neurohipofiza – anatomie, embriologie, fiziologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii hipofizari (structură, biogenetică, rol fiziologic, reglare).

3. Metode de explorare endocrină a axului hipotalamo-hipofizar.

4. Tumorile hipofizare – etiopatogenie, metode de evaluare, diagnostic diferențial.

5. Hiperprolactinemia, adenoamele hipofizare secretante de prolactină.

6. Acromegalia și gigantismul.

7. Alte adenoame hipofizare secretante (boala Cushing, tireotropinom, gonadotropinom).

8. Adenoamele hipofizare nesecretante.

9. Mijloace de tratament în tumorile hipofizare (chirurgie, radioterapie, tratament medicamentos).

10. Diabetul insipid.

11. Sindromul secreției inadecvate de ADH.

12. Insuficiența hipofizară a adultului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)

13. Insuficiența hipofizară a copilului (etiopatogenie, evaluare și diagnostic, tratament)

14. Alte afecțiuni neuroendocrine (craniofaringiomul, sindromul de izolare hipofizară, empty sella).

15. Glanda pineală (fiziopatologia secreției de melatonină, peptidele pineale, aplicații terapeutice, tumori pineale).

TIROIDA

1. Tiroida - anatomie, histologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, metabolismul iodului, hormonii tiroidieni (sinteză, secreție, mod de acțiune).

2. Metode de evaluare a funcției și morfologiei tiroidiene.

3. Boala Graves Basedow.

4. Alte tireotoxicoze (gușa polinodulară hipertiroidizată, adenomul toxic, etc).

5. Criza tireotoxică (etiologie, diagnostic, tratament).

6. Deficitul de iod și gușa endemică.

7. Insuficiența tiroidiană a adultului și copilului. Mixedemul congenital.

8. Coma mixedematoasă.

9. Hipo și hipertiroidismul subclinic.

10. Sindromul de rezistență la hormonii tiroidieni.

11. Tiroidite.

a. tiroidita acută infecțioasă

b. tiroidita subacută

c. tiroidita autoimună Hashimoto și alte tiroidite

12. Nodulul tiroidian (etiopatogenie, evaluare, tratament).

13. Cancerul tiroidian (cancerul papilar, cancerul follicular, cancerul medular, carcinomul tiroidian nediferențiat, alte cancere tiroidiene primare sau metastaze).

PARATIROIDELE și METABOLISMUL MINERAL

1. Paratiroidele – anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, biogenetica și fiziologia secreției de parathormon, relația structură-funcție.

2. Vitamina D – metabolism, acțiune fiziologică, homeostazia fosfocalcică.

3. Structura și funcția osului, remodelarea osoasă.

4. Evaluarea paraclinică a bolilor metabolice ale osului și metabolismului mineral.

5. Hipercalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).

6. Hipocalcemiile (etiopatogenie, diagnostic, tratament).

7. Hiperparatiroidismul primar.

8. Hiperparatiroidismul secundar și terțiar, osteodistrofia renală.

9. Osteoporoza.

10. Osteomalacia și rahitismul.

11. Boala Paget.

12. Hipoparatiroidismul.

SUPRARENALA

1. Corticosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii corticosuprarenalieni (steroidogeneza, mod de acțiune, efecte fiziologice)

2. Medulosuprarenala: anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, hormonii medulosuprarenalieni (biosinteză, mod de acțiune, efecte fiziologice).

3. Metode de explorare în patologia suprarenaliană.

4. Hipercorticismul și sindromul Cushing.

5. Corticoterapia.

6. Excesul de mineralocorticoizi – hiperaldosteronismul primar, secundar, excesul aparent de mineralocorticoizi.

7. Bolile adrenale congenitale.

8. Insuficiența corticosuprarenaliană cronică primară (boala Adisson, suprarenalectomia).

9. Insuficiența corticosuprarenaliană acută.

10. Tumori corticosuprarenaliene (adenoame, incidentaloame, neoplazii).

11. Feocromocitomul și paraganglioamele.

12. Hipertensiunea secundară de cauză endocrină.

CREȘTEREA și DEZVOLTAREA

1. Creșterea și dezvoltarea normală – etape fiziologice, evaluarea creșterii normale, dezvoltarea somato-psihică, factorii genetici.

2. Reglarea endocrină a creșterii staturale.

3. Factorii de creștere: biochimie, relație structură-funcție, biogenetică, roluri fiziologice, implicații fiziopatologice, relația cu citochinele.

4. Hipotrofia staturală – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, diagnostic pozitiv și diferențial, evoluție, complicații.

5. Nanisme endocrine.

6. Sexualizarea normală și pubertatea fiziologică.

7. Pubertatea precoce.

8. Pubertatea întârziată și infantilismul sexual.

SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ I. Femeie

1. Ovarul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie, steroidogeneza ovariană, inclusiv reglarea, fiziologia hormonilor ovarieni, receptori estrogenici.

2. Fiziologia ciclului menstrual.

3. Metode de investigare în patologia ovariană.

4. Amenoreea primară.

5. Amenoree secundară.

6. Insuficiența ovariană primară.

7. Hirsutismul și hiperandrogenemia.

8. Sindromul ovarului polichistic.

9. Anovulația.

10. Contracepția hormonală.

11. Patologia mamară benignă – etiopatogenie, evaluare, tratament. - Sânul –dezvoltare, anatomie. - Controlul endocrin al sânului. - Patologia benignă a sânului (patologia hormono-dependentă)

12. Menopauza și terapia hormonală de substituție.

13. Tulburările de dinamică sexuală.

II Bărbat

1. Testiculul – embriologie, anatomie, imunocitochimie, genetică, imunologie.

2. Hormonii testiculari – biosinteză, reglare, efecte și roluri fiziologice, mecanism de acțiune, receptorul androgenic.

3. Spermatogeneza.

4. Evaluarea funcției gonadale masculine.

5. Insuficiența testiculară.

6. Criptorhidia.

7. Ginecomastia.

8. Tumori gonadale secretante.

9. Disfuncția erectilă.

III. Diferențierea sexuală

1. Genetica determinismului sexual și diferențierii sexuale.

2. Principii de clasificare a disgeneziilor gonadale.

3. Sindromul Turner.

4. Sindromul Klinefelter.

5. Hermafroditismul adevărat.

6. Pseudohermafroditismul masculin.

7. Pseudohermafroditismul feminin.

8. Transsexualismul.

IV. Infertilitatea de cauză endocrină

V. Comportamentul sexual

1. Motivația sexuală.

2. Fiziologia actului sexual.

3. Disfuncția sexuală feminină.

4. Disfuncția sexuală masculină.

5. Metode de tratament al disfuncțiilor sexuale.

AFECȚIUNI POLIENDOCRINE

1. Neoplaziile endocrine multiple (MEN I,

MEN II).

2. Autoimunitatea endocrină și sindroamele poliendocrine autoimune.

3. Tumori neurendocrine gastrointestinale și pancreatice.

OBEZITATEA

1. Obezitatea – definiție, epidemiologie, etiopatogenie, mecanisme neuroendocrine, morfopatologie, fiziopatologia metabolismului energetic, evoluție.

2. Complicații ale obezității.

3. Tratamentul obezității.

SINDROMUL METABOLIC

1. Definiție, screening, etiopatogenie.

2. Rezistența la insulină – evaluare, tratament.

3. Riscul cardiovascular în sindromul metabolic.

4. Tratament.

URGENȚE în ENDOCRINOLOGIE:

1. Insuficiența suprarenală acută.

2. Coma hipofizară.

3. Hipoglicemiile.

4. Criza tireotoxică (encepalopatia tireotoxică).

5. Coma mixedematoasă.

6. Tetania hipocalcemică (paratireoprivă).

7. Hipercalcemia.

8. Hipocalemia.

9. Hipernatremia.

10. Hiponatremia.

11. Comele diabetice. LABORATOR DE ENDOCRINOLOGIE I. Principiul metodelor, interpretare.

1. Imunodozare.

2. Examen citovaginal: 20 interpretări.

3. Spermograma: 20 interpretări.

4. Test Barr: 20 evaluări.

5. Antropometrie: 20 examinări.

6. Reflexograma ahileană: 20 interpretări.

7. Temperatura bazală: 20 interpretări.

8. Dozarea RIA, IRMA, ELISA, DELPHIA a următorilor hormoni: - GH, ACTH, FSH/ LH, PRL, TSH, T3, T4 liberi și legați, PTH, Calcitonina, Cortizol plasmatic/cortizol liber urinar, Aldosteron, activitatea reninei plasmatice, Insulina, peptidul C, Estrogeni plasmatici și urinari, Progesteron plasmatic, 17 OH progesteron, CPG urinar, Testosteron plasmatic, DHEA, HCG: câte 20 probe din fiecare.

9. Dozare 17 cetosteroizi urinari (Drehter) și cromatografic: 20 probe din fiecare

10. Dozare 17 OH-CS urinar (Porter Silber) static, dinamic, în ritm: 20 probe din fiecare.

11. Dozarea catecolaminelor plasmatice, urinare și a metaboliților: 20 probe din fiecare.

12. Colesterolemie, trigliceridemie, lipidograma.

13. Hemoglobina glicozilată.

14. Ionograma sanguină, echilibru acido-bazic (Astrup).

15. Testul hiperglicemiei provocate cu determinarea glicemiei, GH, insulina: 50 probe din fiecare.

16. Teste de hipoglicemie provocată cu insulină i.v. cu determinarea hormonilor adenohipofizari și glicemiei: 20 probe.

17. Testul de stimulare la ACTH sintetic: 20 probe.

18. Testul la metyrapon: interpretarea a 10 teste.

19. Teste de inhibiție la dexametazonă overnight, cu doză mică (2x2) sau doză mare (8x2): 20 probe.

20. Proba de deshidratare cu indicatorii de osmolaritate: 20 probe.

21. Determinarea și interpretarea glicozuriei: 20 probe.

22. Determinarea corpilor cetonici urinari: 20 probe. IMAGISTICĂ și COMPETENȚĂ în ECOGRAFIA ENDOCRINĂ

(1) Bazele clinice ale ecografiei.

(2) Transductorul.

(3) Tehnica de examinare ecografică a glandei tiroide.

(4) Tehnica de examinare ecografică a glandelor suprarenale.

(5) Tehnica de examinare ecografică a sânului.

(6) Tehnica de examinare ecografică a testiculului.

(7) Tehnica de examinare ecografică transabdominală și transvaginală a ovarului.

(8) Diagnosticul ecografic în patologia benignă tiroidiană.

(9) Diagnosticul ecografic în cancerul tiroidian.

(10) Diagnosticul ecografic în bolile tiroidiene autoimune.

(11) Tiroidita subacută – diagnostic ecografic.

(12) Valoarea examenului ecografic în gușa nodulară.

(13) Diagnosticul ecografic în patologia tumorală sau hiperplazia paratiroidelor.

(14) Tumori mamare maligne – diagnostic ecografic.

(15) Patologia benignă a sânului.

(16) Diagnostic ecografic în patologia tumorală a glandei suprarenale.

(17) Hiperplazia glandelor suprarenale – valoarea și limitele examenului ecografic.

(18) Diagnosticul ecografic în patologia funcțională a ovarului.

(19) Diagnosticul ecografic în tumorile testiculare.

(20) DEXA.

(21) Densitometria cu ultrasunete.

(22) Valoarea examenului ecocardiografic în patologia endocrină. Seminarii privind principiul metodelor și interpretare

a. Tomografia computerizată și RMN a zonei hipotalamohipofizare și a diferitelor glande endocrine.

b. Radiografii osoase din patologia endocrină, inclusiv radiografia de mână pentru aprecierea vârstei osoase (nuclei de osificare) și radiografia craniu- profil pentru șaua turcească.

c. Ecografia tiroidiană și ovariană.

d. Scintigrama tiroidiană, corticosuprarenale, medulosuprarenale paratiroide, osoasă.

GENETICĂ MEDICALĂ Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Rolul factorilor genetici în producerea bolilor:

a. Interacțiunea ereditate-mediu în etiologia bolilor;

b. Ecogenetica, nutrigenetica și farmacogenetica;

c. Mutațiile: cauza majoră de boală;

d. Bolile genetice (clasificare, caractere generale, impact și consecințe);

e. Abordarea genetică în relația medic-pacient.

2. Bolile cromozomiale. Tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromozomiale, tulburări de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți.

3. Bolile monogenice. Corelații genotip-fenotip în boli metabolice.

4. Genetica dezvoltării și defectele de sexualizare.

5. Retardul mental.

6. Cele mai frecvente boli genetice pe sisteme și aparate.

7. Profilaxia și tratamentul bolilor genetice.

8. Probleme și dileme etice în genetica medicală.

Baremul activităților practice

1. Consultul genetic.

2. Explorările genetice – indicații, interpretare și valoare diagnostică:

a. Cromozomiale – cariotipul cu marcaj în benzi, FISH interfazic, FISH metafazic și CGH;

b. Moleculare – amplificarea ADN; hibridizarea acizilor nucleici, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție, polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție, secvențierea ADN;

c. Biochimice.

3. Sfatul genetic;

4. Screeningul genetic:

a. Neonatal (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital);

b. Screening-ul populațional (familial) al heterozigoților.

PREGATIREA TEORETICĂ în DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE (150 ore curs/stagii pentru 9 luni)

I. DIABETUL ZAHARAT

1. Pancreasul endocrin - anatomie, embriologie, imunocitochimie, genetică, imunologie, - insulina: structură, biosinteză și biogenetică, secreție, efecte și rol fiziologic, mod de acțiune, receptorul pentru insulină, reglarea producției de insulină, - hormonii hiperglicemiați pancreatici.

2. Metabolismul intermediar și energetic al glucidelor, lipidelor și proteinelor.

3. Definirea și epidemiologia diabetului zaharat.

4. Clasificarea diabetului zaharat.

5. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip I.

6. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II.

7. Rezistența la insulină.

8. Metode de investigație și diagnostic ale diabetului zaharat de tip I și II și a rezistenței la insulină.

9. Diabetul zaharat secundar.

10. Forme particulare de diabet zaharat.

11. Complicațiile cronice ale diabetului zaharat de tip II – etiopatogenie, morfopatologie, fiziopatologie, evoluție.

12. Nefropatia diabetică.

13. Retinopatia diabetică.

14. Neuropatia diabetică.

15. Piciorul diabetic.

16. Riscul cardiovascular în diabetul zaharat și sindromul metabolic.

17. Complicațiile acute ale diabetului zaharat – patogenie, diagnostic și tratament

a. coma diabetică cetoacidotică

b. acidoza lactică

c. coma hiperosmolară

d. coma hipoglicemică

18. Tratamentul diabetului zaharat (dieta, antidiabetice orale, insulinoterapie).

19. Educația în diabetul zaharat.

II. HIPOGLICEMIILE

1. Etiologia, fiziopatogenia și clasificarea hipoglicemiilor.

2. Metode de investigare și diagnostic al hipoglicemiilor.

3. Insulinomul.

III. ALTE AFECȚIUNI METABOLICE

1. Sindroamele dislipidemice – etiopatogenie, clasificare, diagnostic și tratament.

2. Hiperuricemii –diagnostic, tratament.

3. Hemocromatoza - diagnostic, tratament.

4. Boala Wilson – diagnostic, tratament.

5. Porfirii – diagnostic, tratament.

6. Erorile înnăscute ale metabolismului intermediar - diagnostic, tratament.

7. Tulburările electrolitice și ale echilibrului acidobazic.

IV. NUTRIȚIE

1. Principiile alimentației sănătoase.

2. Noțiuni despre macro și micronutrienți.

3. Principii de alimentație în diverse afecțiuni.

4. Principii de gastrotehnie.

5. Comportamentul alimentar sănătos.

6. Tulburări de nutriție și comportament alimentar.

7. Alimentația parenterală (principii, indicații, contraindicații, reacții adverse).

Prezentări de cazuri de endocrinologie, diabet zaharat, boli metabolice și de nutriție și îngrijrea cazurilor curente, conform tematicii. Însușirea cunoștințelor teoretice referitoare la bolile endocrine va fi completată în cursul activității clinice la patul bolnavului cu deprinderea abilităților de efectuare a anamnezei, examenului clinic general și al sistemului endocrin, precum și capacitatea de a elabora un diagnostic prezumtiv și de a propune teste specifice care să conducă la un diagnostic de certitudine. Se vor dobândi și cunoștințe despre rolul tehnicilor imagistice în stabilirea diagnosticului și urmărirea evoluției bolii, precum și despre managementul terapiei hormonale. Pentru atingerea acestor obiective, experiența clinică a rezidentului ar trebui să cuprindă întreaga patologie endocrină, într-un număr orientativ de cazuri:

1. Urgențe endocrine Criza tireotoxică 2 cazuri Coma mixedematoasă 2 cazuri Hipercalcemia severă 3 cazuri Criza hipocalcemică 3 cazuri Criza adisoniană 3 cazuri Apoplexia hipofizară 2 cazuri Hiper- și hiponatremia 3 cazuri Hiper- și hipopotasemia 3 cazuri

2. Patologie tiroidiană Boala Graves 50 cazuri Oftamopatie Graves 40 cazuri Gușa polinodulară 50 cazuri

Sd Plummer 20 cazuri Tiroidite 20 cazuri Gușa endemică 40 cazuri Cancer tiroidian 40 cazuri Hipotiroidism 60 cazuri Hipertiroidism 60 cazuri Homeostazia tiroidiană în boli non-tiroidiene 5 cazuri

3. Patologie hipofizară Prolactinom 10 cazuri Acromegalie 20 cazuri Boala Cushing 10 cazuri Adenoame nonfuncționale 20 cazuri Hipopituitarism 30 cazuri SIADH 3 cazuri

4. Patologie adrenală Incidentalom suprarenal 15 cazuri Hiperplazie adrenală congenitală 10 cazuri Tumori adrenale secretante (gluco- și mineralocorticoizi) 10 cazuri Feocromocitom 5 cazuri Terapia glucocorticoidă 10 cazuri

5. Patologie paratiroidiană Adenom paratiroidian 10 cazuri Hipoparatiroidism 10 cazuri

6. Boala metabolică osoasă Osteoporoza primară și secundară 30 cazuri Rahitism și osteomalacie 10 cazuri Boala Paget 3 cazuri Anomalii de metabolism al vitaminei D 5 cazuri

7. Hipertensiune endocrină HTA secundară endocrină 5 cazuri Sechele endocrine/metabolice ale terapiei HTA 5 cazuri

8. Tulburări ale creșterii și pubertății Statura mică 20 cazuri Deficitul de GH 10 cazuri Statura înaltă 20 cazuri Pubertate precoce 10 cazuri Pubertate întârziată 10 cazuri Sd. de virilizare 5 cazuri Tulburări ale diferențierii sexuale 10 cazuri

9. Patologie ovariană Infertilitate 10 cazuri Amenoree primară 10 cazuri Amenoree secundară 20 cazuri SOPC/hirsutism 20 cazuri Menopauza/terapie de substituție 30 cazuri

10. Patologie testiculară Infertilitate 10 cazuri Hipogonadism 30 cazuri Sd. de rezistență la androgeni 3 cazuri Disfuncție erectilă 10 cazuri

11. Boli de nutriție Obezitate 20 cazuri Anorexia nervosă 5 cazuri Bulimie 5 cazuri

12. Sindroame pluriglandulare

Sd. MEN 2 cazuri Sd. poliglandulare autoimune 4 cazuri Sd. APUD 2 cazuri

12. Patologie mamară Displazia mamară benignă 20 cazuri Galactoree 20 cazuri Ginecomastie 10 cazuri Fiecare obiectiv definit în curricula și recomandat a fi însușit în activitatea de pregătire în cadrul rezidențiatului va fi evaluat după nivelul de competență realizat. Evaluarea va fi efectuată după următorul sistem de scor:

1. asistență pasivă

2. necesită supraveghere atentă

3. abilitate de a efectua procedura sub o oarecare supraveghere

4. abilitate de a efectua procedura fără supraveghere

5. abilitate de a superviza și de a preda procedura

STAGIILE GENERALE

A.1 STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ

A.1.1 Tematica lecțiilor conferință (150 ore)

1. Astmul bronșic.

2. Pleureziile.

3. Insuficiența respiratorie.

4. Sindromul nefrotic.

5. Litiaza renală.

6. Diagnosticul hematuriei.

7. Insuficiența renală cronică.

8. Esofagita de reflux. Hernia hiatală.

9. Boala ulceroasă.

10. Cancerul gastric.

11. Suferințele stomacului operat.

12. Colita ulceroasă.

13. Cancerul colonului.

14. Hepatita cronică.

15. Cirozele hepatice.

16. Insuficiența hepatică și encefalopatia portală.

17. Icterele.

18. Hemoragiile digestive superioare.

19. Anemiile feriprive.

20. Anemiile megaloblastice.

21. Sindromul mieloproliferativ ( Leucoza mieloidă cronică, Policitemia vera, Trombocitemia esențială, Metaplazia mieloidă cu mieloscleroza).

22. Limfoame maligne.

23. Sindroame hemoragipare, de cauză trombocitară și vasculară.

35. Diabetul zaharat.

36. Reumatismul articular acut.

37. Poliartrita reumatoidă.

38. Artritele seronegative.

39. Sciatica vertrebrală.

40. Colagenoze ( Lupus eritematos, Sclerodermia, Dermatomiozite).

A.1.2 Baremul activităților practice

1. Interpretarea examenului radiologic în afecțiunile prevăzute în tematică, pe aparate și sisteme - 300 cazuri

2. Interpretarea rezultatelor de la explorările respiratorii (spirometrie și determinarea gazelor sanguine) – 120 buletine

4. Interpretarea datelor de ecografie abdominală - 200 ecogr.

5. Toracocenteza - 20 toracocenteze

6. Paracenteza - 20 paracenteze

7. Tehnici de explorare a secreției gastrice și interpretarea rezultatelor - 60 buletine

8. Interpretarea oscilmetriei - 20 buletine

9. Interpretarea probei de digestie - 20 buletine

10. Interpretarea rezultatelor de sânge periferic și măduva pentru principalele afecțiuni hematologice prevăzute în tematică (anemii, leucoze acute și cronice, sindroame mieloproliferative și limfoproliferative, sindroame hemoragipare) - 200 buletine de sânge periferic, 20 buletine de măduvă osoasă.

11. Interpretarea datelor de explorare funcțională renală, hepatică, pancreatică - 500 buletine

A.2 Stagiul de Cardiologie (60 ore)

A.2.1 Tematica lecțiilor conferință

1. Tulburările de conducere.

2. Tulburările de ritm.

3. Cardiopatia ischemică.

4. Edemul pulmonar acut cardiogen și noncardiogen.

5. Șocul cardiogen.

6. Cordul pulmonar cronic.

7. Insuficiența cardiacă congestivă.

8. Tromboembolismul pulmonar.

9. Hipertensiunea arterială.

10. Tromboflebitele.

11. Bolile aortei și arterelor periferice.

12. Explorarea ecocardiografică modernă și locul sau în diagnosticul și evaluarea patologiei cardiace.

13. Testele de efort în evaluarea bolii coronare.

14. Explorarea Holter și explorări electrofiziologice în aritmii.

15. Sindromul de preexcitație.

16. Metode nefarmacologice în tratamentul tulburărilor de ritm și de conducere.

17. Șocul cardiogen.

18. Cardiopatii hipertrofice, restrictive: Tipurile principale de cardiomiopatii secundare (specifice).

19. Aterogeneza.

20. Sincopa. Moartea subită.

21. Evaluarea și tratamentul post infarct miocardic.

22. Probleme actuale în cardiologia intervențională.

23. Cardiopatiile congenitale ale adultului.

24. Hipertensiune pulmonară primitivă.

25. Tumorile cardiace.

26. Patologia aortei.

27. Sarcina și bolile cardiovasculare.

28. Determinările cardiace în bolile țesutului conjuctiv.

29. Tratamentul anticoagulant și fibrinolitic în cardiologie.

30. Indicații și tratamente chirurgicale în boli vasculare.

31. Urmărirea bolnavilor protejați valvular. Patologia protezaților.

32. Indicații și tratament chirurgical al cardiopatiei ischemice.

A.2.2 Baremul activităților practice

1. Interpretarea unei electrocardiograme: 800 ecg Stabilirea axului electric și modificările patologice ale axului, Hipertrofiiie atriale și ventriculare, Modificările electrocardiogramei în cardiopatia ischemică, cardiomiopatii,

Diagnosticul electrocardiografic în cordul pulmonar acut și cronic, Tulburări de ritm cardiac.

2. Tulburări de conducere.

3. Indicațiile, tehnica și interpretarea probei de efort: 10 probe

4. Interpretarea principalelor date eocardiografice pentru patologia prevazută în tematică: 200 ecografii

5. Tehnicile de resuscitate cardiorespiratorie: 20 de manevre pe manechin

6. Defibrilarea și cardioversia: 5 manevre

7. Denudare venă antebraț: 3 cazuri

8. Cateterizare de venă subclavie: 5 cazuri

9. Resuscitare cardiacă: 5 cazuri

A.3. Stagiul de Ginecologie (50 ore)

A.3.1 Tematica lecțiilor conferință

1. Diagnosticul și tratamentul patologiei endocrino-ginecologice:  patologia ovariană primară  patologia ovariană de origine hipotalamică  patologia diferențierii sexuale  patologia ovariană corelativă  sindromul galactoree-amenoree  aspecte endocrine ale sterilității și infertilității

2. Tratamentul hormonal în ginecologie:  tratamentul cu hormoni estrogeni  tratamentul cu progesteron și progestative de sinteză  tratamentul estroprogestativ de sinteză, contracepția hormonală  tratamentul cu hormoni androgeni  tratamentul cu hormoni corticosteroizi

3. Tehnici de reproducere asistată  fertilizare în vitro și transfer de embrion  inseminarea intrauterină  probleme etice ale reproducerii asistate  fertilizarea prin injectarea intracitoplasmatică a spermatozoizilor  mamă purtătoare  probleme etice ale reproducerii asistate

A.3.2 Barem de activități practice: efectuarea determinării sau interpretarea rezultatelor pentru testele:  temperatura bazală: 15 probe  examenul mucusului cervical: 10 teste  examenul citovaginal: 10 teste  biopsia de endometru: 5 examinări  celioscopia: 3 examinări  ginecografia: 10 interpretări  sexul genetic/cromozomial: 10 teste

A.4. Stagiul de Psihiatrie Pediatrică și Adulți

A.4.1 Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Semiologia proceselor de cunoaștere.

2. Tulburări induse de substanțe psihotrope.

3. Mania.

4. Boala afectivă bipolară.

5. Depresia.

6. Fobia, anxietatea, impulsivitatea, somatizarea.

7. Tulburările apetitului, somnului, ale sexualității.

8. Tulburările identității sexuale și ale preferinței sexuale.

9. Inteligența și alterările ei.

10. Patologia de stress.

11. Boala hiperkinetică.

12. Anomalii de socializare.

13. Ticuri.

14. Anomalii diverse (enuresis, encopresis, pica).

A.4.2 Baremul activităților practice

1. Teste psihometrice.Efectuare și interpretare: 20 cazuri

A.5 Stagiul de Neurologie (40 ore)

A.5.1 Tematica lecțiilor conferință

1. Diagnosticul și tratamentul comelor.

2. Diagnosticul și tratamentul sindromului de hipertensiune craniană.

3. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii centrale.

4. Diagnosticul și tratamentul deficiențelor motorii periferice.

A.5.2 Baremul activităților practice

1. Examinarea fundului de ochi: 20

2. Efectuarea și interpretarea puncției rahidiene: 5

3. Interpretarea electromiogramei: 20

A.6 Stagiul de Nefrologie (50 ore)

A.6.1 Tematica lecțiilor conferință

1. Insuficiența renală acută și cronică.

2. Determinări renale în boli endocrine.

3. Hiperparatiroidismul primar și secundar.

4. Noțiuni de dializă și transplant renal:

a. indicații,

b. metode,

c. patologia endocrină a bolnavului hemodializat.

5. Rinichiul în sarcină

A.6.2 Baremul activităților practice

1. Interpretarea testelor renale uzuale (sumar urină, test Addis, etc.): 100 buletine

2. Teste funcționale glomerulare (clearance-uri): 30 buletine

3. Teste funcționale tubulare (proba concentrație/diluție, de acidifiere a urinii, etc.): 20 cazuri

4. Evaluarea pacientului dializabil și bilanț al dializei: 30 cazuri

5. Scintigrafia renală (interpretare): 10 teste

6. Buletin biopuncție renală (interpretare): 20 buletine

A.7 Stagiul de terapie intensivă (20 ore)

A.7.1 Tematica lecțiilor conferință  Diabetul zaharat (Forme clinice, comele cetozice și normocetozice, hipoglicemia)  Feocromocitomul  Criza tireotoxică  Coma mixedematoasă  Criza adrenală  Coma hipoglicemică  Criza de tetanie paratireoprivă  Apoplexia hipofizară  Anestezia la bolnavi cu suferințe endocrine Tulburări multisistemice la bolnavul critic  Răspunsul neuroendocrin, metabolic și inflamator la agresiune - Fenomenologia sindromului de stress - Semnale aferente (volum sanguin circulant efectiv, reflex chemoceptor, durerea și emoția, modificările substratului, temperatura, infecția, plaga) - Integrarea stimulilor și modularea răspunsurilor aferente - Răspunsurile aferente (neuroendocrin, inflamator )

A.7.2 Baremul activităților practice de anestezie  Instalarea de linii venoase periferice – 50  Instalarea de linii venoase centrale – 20  Intubația traheală - orotraheală – 10 - nasotraheală – 10  Instalarea de sondă gastrică – 50  Instalarea de sondă uretrovezicală – 20  Monitorizarea temperaturii centrale și periferice – 40  Menținerea libertății căilor aeriene la bolnavi neintubați, inconștienți, paralizați - 10  Utilizarea aparatelor de ventilație mecanică – 10  Oxigenoterapie – 10  Puncție lombară – 10

A.8. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni

A.8.1 TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

A.8.2 TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

ENDOCRINOLOGIE (PROGRAMA ANALITICĂ PENTRU REZIDENȚIAT) 5 ani STAGII PRACTICE și CURSURI/CONFERINȚĂ/SEMINARII

A. A.1. MEDICINĂ INTERNĂ (I.1) 9 luni

TRUNCHI

A.2. CARDIOLOGIE 4 luni

COMUN

A.3. GINECOLOGIE 3 luni

MEDICAL - 2 ani

A.4. PSIHIATRIE ADULȚI (I.4) și PEDIATRICĂ 2 luni

A.5. NEUROLOGIE 2 luni

A.6. NEFROLOGIE 3 luni

A.7. TERAPIE INTENSIVĂ 1 lună

A.8. BIOETICĂ ½ lună

B. - 3 ani

ENDOCRINOLOGIE,

DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE

B.1. ENDOCRINOLOGIE GENERALĂ 26 luni și 2 săpt.  NEUROENDOCRINOLOGIE (200 ore/an)  TIROIDOLOGIE  SEXUALIZARE NORMALĂ și PATOLOGICĂ  ENDOCRINOPEDIATRIE  PATOLOGIA SUPRARENALĂ  PATOLOGIA OSOASĂ HORMONO DEPENDENTĂ  ECOGRAFIE ENDOCRINĂ 3 luni  URGENȚE ENDOCRINO-METABOLICE 3 luni INCLUSIV DIABET  GENETICA MEDICALĂ 3 luni

B.2. DIABET ZAHARAT, NUTRIȚIE și BOLI METABOLICE 9 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

S T A G I U L

Endocrinologie 6 luni (B.1.)

A.1

A.1

A.2

A.3

A.4

A.5

A.6

A. 7

A.8

Endocrinologie (B.1.)

B.2

Endocrinologie (B.1.)

Endocrinologie (B.1.)

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

A. TRUNCHI COMUN: „Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar

Informatică medicală” (1 an)

1. MODUL DE PREGĂTIRE FUNDAMENTALĂ ÎN SĂNĂTATE PUBLICĂ ȘI MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE (10 luni) – 200 ore 1.1. Introducere în sănătatea publică. Starea de sănătate și caracteristicile ei. (1 lună) 1.2. Metode de cercetare a serviciilor de sănătate. (3 luni) 1.3. Educația pentru sănătate și promovarea sănătății: concepte, organizare, funcționare, evaluare. (1 lună) 1.4. Managementul serviciilor de sănătate și sociale. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național. Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale. Introducere în economia sanitară. (5 luni) 1.1. INTRODUCERE ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor. Definirea domeniului sănătății publice. Principiile metodei științifice. Evoluția concepțiilor în sănătate publică. Măsurarea stării de sănătate a populației.

2. Demografie: Statica populației. Mișcarea mecanică (mobilitate, migrație) și naturală (natalitate, fertilitate, mortalitate). Metode de standardizare. Tabele de mortalitate.

3. Morbiditatea.

4. Calitatea vieții.

5. Modele de determinanți ai stării de sănătate a unei populații:  Factori biologici  Factori de mediu  Factori de stil de viață (comportamentali)  Serviciile de sănătate

6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.  Criterii de alegere a metodelor de cercetare.  Metode cantitative: proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor.  Metode calitative: interviul, observația, prelucrarea datelor calitative.

Tematica activităților practice

1. Starea de sănătate:  Surse oficiale – naționale și internaționale – accesibile de informare științifică și de date de bază în sănătatea publică. 2

2. Demografie:  Interpretarea medicală a informațiilor din domeniul staticii populației. 1  Măsurarea și interpretarea medicală a informațiilor referitoare la mișcarea naturală a populației (fertilitate, mortalitate, tabela de mortalitate, A.P.V.P., etc.). 4  Analiza fertilității într-o populație definită, pe baza datelor disponibile. 1  Tehnici de standardizare a indicatorilor demografici și din alte domenii ale studiului stării de sănătate. 2 3 și 4. Morbiditate. Calitatea vieții.  Obținerea de date referitoare la incidența unor boli sau grupe de boli. 1  Proiectarea unui studiu de prevalență de moment pentru o boală dată sau pentru un grup de boli. 2  Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea incapacității într-o populație. 1

5. Factori care condiționează starea de sănătate a unei populații.  Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea actorilor care influențează starea de sănătate a unei populații. 1  Obținerea de informații din diverse surse referitoare la factorii de mediu care influențează starea de sănătate a populației. 1  Proiectarea unui studiu pentru cunoașterea factorilor comportamentali asociați sănătății. 1  Analiza impactului unor servicii de sănătate asupra stării de sănătate a populației. 1

6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care o influențează.  Realizarea și testarea unui chestionar. 1 1.2. METODE DE CERCETARE A SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

1. Identificarea problemelor.

2. Analiza și prezentarea problemei.

3. Ierarhizarea priorităților.

4. Analiza și evaluarea variantelor de intervenție.

5. Formularea obiectivelor.

6. Metodologia cercetării serviciilor de sănătate în cercetarea serviciilor de sănătate; planul de prelucrare și analiză a datelor.

7. Pretestarea metodologiei.

8. Planul de lucru.

9. Administrarea și monitorizarea proiectului și utilizarea rezultatelor.

10. Bugetarea acțiunilor.

11. Implementarea proiectului.

12. Prezentarea rezultatelor. Tematica activităților practice

1. Proiectarea unui studiu de evaluare a serviciilor unei instituții de sănătate.

2. Identificarea unei probleme de cercetare a serviciilor primare și secundare.

3. Formularea obiectivelor unui studiu de evaluare.

4. Alegerea metodei de cercetare adecvate unei probleme date.

5. Proiectarea și testarea instrumentului de culegere a datelor (chestionar, interviu).

6. Dezvoltarea unui instrument pentru măsurarea calității serviciilor.

7. Elaborarea planului de lucru: folosirea graficului GANTT și metodei PERT.

8. Elaborarea bugetului pentru un proiect de cercetare a serviciilor de sănătate.

9. Utilizarea programelor de calculator pentru planificarea și monitorizarea proiectelor.

10. Participarea la realizarea unor studii de cercetare a serviciilor de sănătate:  Evaluarea raportului cost-eficacitate al unor tratamente sau proceduri diagnostice.  Identificarea principalilor factori motivaționali pentru personalul care lucrează în sistemul de sănătate.  Proiecte de cercetare-dezvoltare pentru identificarea principalelor probleme de micro- management în condițiile practicii de grup.  Evaluarea gradului de satisfacție a pacienților în legătură cu serviciile unei instituții de sănătate: spital, CDT, cabinet medical, etc.  Cercetarea calitativă a comportamentului și motivațiilor diferitelor grupuri de actori implicați în reforma sistemului de sănătate. 1.3. EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII:

1. Concepte de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. Carta de la Ottawa.

2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Politici sănătoase și alianțe pentru sănătate. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății.

3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate.

4. Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului.

5. Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală.

6. Problematica medico-socială a populației vârstnice.

7. Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri.

8. Marketing social.

9. Bioetică. Tematica activităților practice

1. Conceptele de promovare a sănătății și educației pentru sănătate. Strategii preventive. ► Proiectarea schiței unui program de intervenție bazat pe strategia ecologică. 1 ► Formularea unui program integrat de măsuri preventive pentru o populație data. 1

2. Societatea civilă, drepturile omului și promovarea sănătății. Strategii de implicare a comunității în educația pentru sănătate și promovarea sănătății. ► Proiectarea schiței unui program de intervenție comunitară în colaborare cu o organizație non-guvernamentală. 1

3. Stilul de viață, comportamentele și educația pentru sănătate. ► Proiectarea unui studiu pentru evaluarea cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor legate de sănătate. 1 ► Susținerea unei prelegeri pe tema legăturii între factorii comportamentali și sănătate pentru un public nespecializat. 1 ► Mortalitatea feto-infantilă și juvenilă și ocrotirea sănătății copilului: ► Proiectarea și efectuarea unei anchete privind aspecte epidemiologice ale mortalității infantile și juvenile. 1 ► Proiectarea unui program de intervenție bazat pe strategia riscului înalt, pentru reducerea mortalității infantile și juvenile. 1 ► Problematica medico-socială a cuplului, sănătatea reproducerii și educația sexuală. ► Proiectarea și efectuare unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și practicile legate de planificarea familială și educația sexuală a unei populații. 1 ► Realizarea unui material de educație pentru sănătate destinat mediilor de informare în masă (articol, material audio sau video). 1 ► Problematica medico-socială a populației vârstnice: ► Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind morbiditatea populației vârstnice dintr-un teritoriu. 1 ► Proiectarea și efectuarea unei cercetări privind problemele sociale ale vârstnicilor instituționalizați. 1 ► Consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. ► Proiectarea și realizarea unui studiu privind cunoștințele, atitudinile și comportamentele unei populații de adolescenți în legătură cu consumul abuziv de tutun, alcool și alte droguri. 1 ► Elaborarea și testarea unor mesaje adresate adolescenților în scopul influențării atitudinilor și comportamentelor. 1 1.4. MANAGEMENTUL

SERVICIILOR

DE

SĂNĂTATE

ȘI

SOCIALE. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ȘI MATERIALE. PRINCIPIILE CONCEPTUALE ȘI MODALITĂȚILE DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ PREVENTIVĂ ȘI CURATIVĂ A SĂNĂTĂȚII ÎN ROMÂNIA. SISTEMUL DE SĂNĂTATE NAȚIONAL. INTEGRAREA STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ ÎN SISTEMELE ȘI ORGANIZAȚIILE DE SĂNĂTATE REGIONALE ȘI MONDIALE. INTRODUCERE ÎN ECONOMIA SANITARĂ – 3 luni

1. Planificare și programare.

2. Comunicare (în organizație, cu pacientul).

3. Sisteme de sănătate: descriere, analiză comparată și modalități de finanțare a serviciilor de sănătate.

4. Organizarea serviciilor de sănătate – macro și microsistem de sănătate, nivele de asistență medicală – primară, spitalicească, ambulatorie, etc.

5. Politici de sănătate – elaborare, evaluare impact, aplicare.

6. Principiile și funcțiile managementului:  Procesul de luare a deciziei  Conflict și negociere

7. Management organizațional – structură, cultură, managementul schimbării.

8. Managementul și evaluarea proiectelor și programelor din domeniul sanitar.

9. Economia sanitară (caracteristicile pieței și ale competiției în sănătate, metode și tehnici de evaluare economică, asigurări de sănătate publice și private).

10. Managementul financiar (alternative de finanțare ale sistemelor de sănătate, metode de plată a furnizorilor).

11. Managementul resurselor umane în domeniul sanitar.

12. Managementul și evaluarea calității îngrijirilor și serviciilor de sănătate.

13. Evaluarea tehnologiilor medicale (metode, principii, instrumente).

14. Noțiuni de legislație medicală.

15. Etică și deontologie medicală.

16. Managementul resurselor umane și materiale. Principiile conceptuale și modalitățile de organizare și funcționare a sistemului de asistență preventivă și curativă a sănătății în România. Sistemul de sănătate național. Integrarea structurală și funcțională în sistemele și organizațiile de sănătate regionale și mondiale.

Tematica activităților practice

1. Analiza și interpretarea datelor privind utilizarea serviciilor de sănătate. 1

2. Identificarea, analiza și interpretarea datelor cu privire la distribuția resurselor fizice, umane, financiare și de timp în serviciile de sănătate.1

3. Analiza tipurilor de costuri ale unor servicii de sănătate (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic). 5

4. Identificarea surselor de informații pentru măsurarea costurilor. 1

5. Realizarea unui protocol de determinare a costului per serviciu. 1

6. Elaborarea unui proiect de buget și analiza execuției bugetului pentru o instituție de sănătate. 1

7. Evaluarea economică a unor servicii și programe de sănătate utilizând analiza de tip cost/eficacitate, cost/beneficu și cost/utilitate. 1

8. Evaluarea impactului politicilor macroeconomice asupra stării de sănătate și sistemului serviciilor de sănătate. 1

9. Evaluarea activităților de planificare în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic). 5

10. Evaluarea sistemului de luare a deciziilor în instituții de la diferite nivele din sectorul sănătății (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic). 5

11. Evaluarea politicii de resurse umane la nivelul unei Autorități de Sănătate Publică Județene sau a unui spital. 2

12. Evaluarea structurii și culturii organizaționale într-o instituție din sistemul de sănătate: spital, Autoritate de Sănătate Publică Județeană. 2

13. Evaluarea stilului de conducere și a rolurilor manageriale ale unor directori de instituții. 1

14. Evaluarea sistemului de comunicare dintr-o organizație (primar, secundar, terțiar – curativ și profilactic). 3

15. Elaborarea unei metodologii de evaluare, recrutare și selecție a personalului. 1

16. Evaluarea unui program de dezvoltare de personal. 1

17. Evaluarea rolurilor și posibilităților individuale în cadrul lucrului în echipă. 1

18. Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unor servicii de sănătate destinate unor populații vulnerabile. 1

19. Evaluarea sistemului informațional dintr-o organizație. 1

20. Proiectarea unui sistem de informații necesar monitorizării și evaluării unui program de sănătate. 1

21. Analiza fluxurilor de informații între diferitele niveluri ale sistemului de servicii de sănătate din România și a schimbărilor legate de reformă. 1

22. Proiectarea unui sistem de asigurare și îmbunătățire ale calității serviciilor într-o unitate sanitară. 1

23. Descrierea sistemului serviciilor de sănătate al unei țări (UE și non-UE). 2

24. Dobândirea unor deprinderi de bază de administrație și secretariat: redactarea corespondenței, evidența și arhivarea documentelor. 3

2. MODULUL DE INFORMATICĂ MEDICALĂ (2 luni) – 40 ore  Realizarea operațiunilor elementare cu fișiere (creare, copiere, redenumire, ștergere, etc.) în mediile de operare uzuale. 5.  Utilizarea unui editor de text și a unui program de grafică. 2  Utilizarea unui pachet de gestiune a bazelor de date. 2  Utilizarea unui program de calcul tabelar. 2  Utilizarea bazelor de date bibliografice pe calculator. 3  Utilizarea poștei electronice. 2  Utilizarea mijloacelor multimedia. 1  Aplicarea metodelor de statistică descriptivă și analitică în prelucrarea cu ajutorul computerului și a datelor dintr-un studiu. 5.  Prelucrarea automată a datelor. 3  Editarea de documente în Word și PowerPoint (text și grafică). 6  Alcătuirea bazelor de date. 3  Documentarea asistată de calculator. 2  Programe de comunicații. 5  Pachete de statistică utilizate în Sănătate Publică: Excel, EpiInfo, SPSS, SAS, ACCES. 10

B. Trunchiul de specialitatea „Medicină preventivă –Epidemiologie”  Epidemiologie fundamentală și bioetică = 12 luni  Boli infecțioase = 3 luni  Igienă = 5 luni  Laborator clinic și Microbiologie = 4 luni

i. Microbiologie = 3 luni

ii. Laborator clinic = 1 lună  Epidemiologie specială = 12 luni

I. EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ ȘI BIOETICĂ I.a. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE FUNDAMENTALĂ (11 luni și 2 săptămâni la Catedră) – 200 ore

Pregătire teoretică:

1. Definirea noțiunii de sănătate individuală și comunitară, factori condiționali.

2. Epidemiologia – definiție, scopuri, utilizare și domenii de aplicare.

3. Metoda epidemiologică și metoda clinică: utilizarea și interpretarea lor în cunoașterea problemelor sănătății comunitare, pentru luarea deciziei în sănătatea comunitară.

4. Raționamentul epidemiologic.

5. Supravegherea stării de sănătate a populației la nivel local, național, regional și internațional.

6. Investigarea epidemiologică.

7. Analiza epidemiologică.

8. Evaluarea epidemiologică și analiza deciziei.

9. Proces morbid, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Cunoașterea structurii și condiționării fenomenelor de sănătate – infecțioase și neinfecțioase – (factori determinanți, factori condiționanți primari și secundari), a regulilor care guvernează apariția și manifestarea fenomenelor de sănătate la nivel individual și populațional.

10. Elemente fundamentale ale epidemiologiei bolilor infecțioase. Caracterizarea epidemiologică a microorganismelor ca agenți etiologici ai bolilor infecțioase. Condiționarea fenomenologiei epidemiologice a bolilor infecțioase: proces infecțios, focar epidemiologic, proces epidemiologic. Focalitatea naturală.

11. Studiul cauzalității stărilor de sănătate.

12. Epidemiologie clinică.

13. Prevenirea și controlul îmbolnăvirilor ( profilaxie primordială, primară, secundară și terțiară ).

14. Conceptul de asistență primară a stării de sănătate în supravegherea, prevenirea și controlul stărilor de sănătate și boală la nivel comunitar.

15. Etica activităților epidemiologice.

Aplicații practice

1. Indicatori epidemiologici ai stării de sănătate (definiții, prelucrare statistică, reprezentare grafică, interpretare, utilitate).

a. Definirea și caracterizarea evenimentelor legate de starea de sănătate – factori de risc, expuneri, tipuri de efecte (boală, deces, handicap etc.). Datele (variabilele) utilizate în analiza epidemiologică a stării de sănătate – tipuri de variabile, sursele de informație pentru culegerea datelor și înregistrarea lor. Identificarea și culegerea datelor pentru analiza epidemiologică a stării de sănătate privind patologia infecțioasă și neinfecțioasă. 8

b. Măsurători pe baza variabilelor calitative – rate, rapoarte, proporții, indici – i. Rate (brute, specifice) de morbiditate: incidență, prevalență, relațiile dintre ele. Analiza prin indicatori de morbiditate. 10

ii. Rate (brute, specifice) de mortalitate. Analiza prin indicatori de mortalitate. 10 iii.Comparații pe baza ratelor brute. 5

c. Măsurarea stării de sănătate pe baza variabilelor cantitative: tendință centrală și dispersie etc. Analiza pentru patologie infecțioasă și neinfecțioasă. 10

2. Standardizarea ratelor (directă, indirectă, raportul de mortalitate proporțională): exemplificare, interpretarea și justificarea standardizării. 3.

3. Studii epidemiologice.

a. Tipurile de studii epidemiologice, alcătuirea protocolului (design) de studiu și aplicarea lor în funcție de efectul măsurat. Exerciții de alegere a studiului adecvat problemei și obiectivului enunțat. 5.

b. Studii epidemiologice descriptive – tipuri de studii, culegerea datelor, eșantionare, avantaje, limite și utilitatea fiecărui tip de studiu. Elaborarea unor proiecte de studiu. 3.

c. Studii epidemiologice analitice (caz-martor, cohortă) – selectarea subiecților, culegerea datelor, măsurarea asocierii prin riscuri relative și absolute. Măsurarea impactului pentru sănătatea publică – riscurile populaționale. Elaborarea unor proiecte de studiu. 4.

d. Studii intervenționale (experimentale) – măsurarea rezultatelor intervenției. Elaborarea unor proiecte de studiu. 2

4. Erorile în studiile epidemiologice: întîmplarea, erorile sistematice (bias), confuzia, interacțiunea. Validitatea unui studiu epidemiologic, tipuri de erori, identificarea și controlul erorilor. Evaluarea erorilor în studiile epidemiologice 5.

5. Definiția de caz în investigarea epidemiologică - importanță, limitele și alegerea definiției de caz funcție de obiective. Aplicare în boli infecțioase și neinfecțioase. 5

6. Investigarea unei epidemii. Justificarea investigării, etape de realizare a investigației, modalitatea comunicării rezultatelor. Studiu de caz sub formă de exerciții pe calculator: 5.

7. Metode de screening. Definiție, tipuri de screening, criterii de implementare a unui program de screening. Performanța testelor de screening și aplicabilitatea populațională. Evaluarea programelor de screening. Măsurarea practică a performanțelor testelor screening. 3.

8. Teste diagnostice: tipuri de teste diagnostice, metode de stabilire a valorilor normale și patologice, evaluarea validității testului diagnostic. Evaluarea practică a validității testului diagnostic 1.

9. Analiza critică a literaturii medicale. Motivația și criterii de selecție a literaturii medicale de consultat permanent. Elemente de evaluare a rezultatelor din articol, judecate funcție de

design-ul studiului, limitele și validitatea studiului prezentat. Aplicabilitatea practică a datelor prezentate. Analiza unor articole medicale. 5

10. Metanaliza – etape de realizare, criterii de selectare a articolelor, metode de agregare a datelor, interpretarea rezultatelor. Efectuarea metanalizei. 1

I. b. MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțămîntul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic–pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore

II. MODULUL DE BOLI INFECȚIOASE = 3 luni

Pregătire teoretică (50 ore):

PARTEA GENERALĂ:

1. Agenți etiologici – clasificare, structură, caracteristici biologice.

2. Procesul infecțios: relația agent infecțios – gazda; dinamica procesului infecțios.

3. Clasificarea infecțiilor după: caracteristicile agentului cauzal; poarta de intrare a agentului cauzal; caracteristici de gravitate.

4. Mecanisme de apărare antiinfecțioasă: rezistența antiinfecțioasă nespecifică și specifică.

5. Patogeneza bolilor infecțioase.

6. Manifestări clinice locale și generale ale procesului infecțios.

7. Elemente clinice de recunoaștere în unele sindroame infecțioase: febril, eruptiv, respirator, diareic, icteric, adenosplenomegalic, meningean.

8. Examene complementare în patologia infecțioasă: diagnosticul etiologic, imunologic, anatomopatologic, radiologic și imagistic, teste nespecifice.

9. Tratamentul unor sindroame infecțioase: date generale, clasificare, tipuri de produse, proprietăți, mecanisme de acțiune și farmacodinamie, indicații, contraindicații, limite de utilizare, reacții adverse, rezistență - sensibilitate (cu testare) a substanțelor și produselor utilizate în tratamentul infecțiilor cu produse biologice, antibiotice și chimioterapice, antiinflamatorii (cortizonice și nesteroidiene), imunomodulatori. PARTEA SPECIALĂ: Definiție, etiologie, patogeneză, semne clinice de recunoaștere, diagnostic (pozitiv și diferențial) clinic și de laborator, evoluție, tratament în:

1. Boli determinate de virusuri: gripa, rujeola, rubeola, parotidita epidemică, infecții cu herpesvirusuri (varicela, Herpes simplex, Herpes zoster, mononucleoza infecțioasă, infecția cu virusul citomegalic), rabia, hepatitele virale, poliomielita și infecțiile cu enterovirusurile nepoliomielitice, infecții cu rotavirusuri, maladia HIV/SIDA, infecția cu virusul Papilloma uman, encefalite și meningoencefalite determinate de agenți etiologici transmiși prin insecte hematofage (infecția cu virusul West Nile);

2. Boli determinate de Chlamydii: psittacoza, limfogranulomatoza veneriană.

3. Boli determinate de rickettsii: tifosul exantematic, febra butonoasă, febra Q.

4. Boli determinate de bacterii: infecții cu stafilococi, infecții cu streptococi, difteria, listerioza, antraxul, infecții determinate de meningococi, gonoreea, holera, febra tifoidă și alte salmoneloze, infecții determinate de Shigella, infectii cu H.influenzae, bruceloza, pesta, tusea convulsivă, legionelozele, tetanos, botulism, tuberculoza, lepra.

5. Boli determinate de spirochete: sifilisul, leptospirozele, boala Lyme.

6. Boli determinate de protozoare: malaria, toxoplasmoza, giardioza.

7. Boli determinate de fungi: candidiaza, aspergilioza, criptococoza, penumocistoza.

8. Boli determinate de helminți: ascaridioza, trichineloza, teniazele, echinococoza.

9. Boli determinate de asocieri microbiene: infecții nosocomiale, boala diareică acută, infecțiile călătorilor.

Baremul activităților practice

1. Recunoașterea semnelor clinice și precizarea diagnosticului în boli eruptive: rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, alte boli infecțioase eruptive: 12

2. Recoltarea produselor patologice și interpretarea rezultatelor: 10

3. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea uroculturii și interpretarea rezultatelor: 5

4. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea coproculturii și interpretarea rezultatelor: 5

5. Recoltarea produselor patologice pentru efectuarea exsudatului faringian și interpretarea rezultatelor: 10

6. Interpretarea examenului LCR: 3

7. Interpretarea rezultatelor hemoculturii: 5

8. Interpretarea antibiogramei: 25

9. Efectuarea a 8 gărzi la serviciul de consultații

Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate

III. MODULUL DE IGIENĂ = 5 luni

Pregătire teoretică (90 ore): MEDIUL ÎN RELAȚIE CU SĂNĂTATEA UMANĂ – 1 lună

1. Rolul factorilor de mediu în etiologia îmbolnăvirilor umane. Mediul înconjurător în concepția Organizației Mondiale a Sănătății. Cerințe de bază pentru un mediu sănătos. Noțiuni de drept privind mediul înconjurător. Obstacole și oportunități în rezolvarea problemelor de sănătate care implică mediul ambiental. Promovarea comportamentelor sănătoase pentru un mediu sănătos.

2. Riscul de mediu: definiție; etapele analizei riscului: evaluarea riscului, managementul riscului, comunicarea riscului.

3. Evaluarea riscului de mediu pentru sănătate. Natura și caracterizarea pericolelor din mediul înconjurător care pot afecta sănătatea (fizice, chimice, biologice, mecanice, psiho-sociale), căi de expunere, efecte asupra sănătății. Principii și metode de evaluare a riscului (identificarea pericolului, evaluarea relației doză-răspuns, evaluarea expunerii, caracterizarea riscului).

4. Comunicarea riscului de mediu: planul de comunicare a riscului, definirea obiectivelor comunicării, implicarea comunității, parteneriat cu liderii comunității și cu alte instituții, elaborarea mesajelor, evaluarea comunicării.

IGIENA HABITATULUI UMAN– 1 ½ luni

1. Igiena aerului atmosferic. Factorii meteoro-climatici și influența lor asupra sănătății. Surse de poluare a aerului, natura agenților poluanți. Efectele poluării aerului atmosferic asupra stării de sănătate, riscuri generate de principalii poluanți și evaluarea lor. Monitorizarea poluării aerului și a expunerii umane, criterii de calitate a aerului atmosferic.

2. Igiena solului: relația între structura fizică, compoziția chimică și biologică și sănătatea umană; patologia biogeochimică; poluarea chimică și biologică a solului și efectele asupra stării de sănătate; măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.

3. Igiena apei: nevoile de apă ale individului și colectivităților, și modalități de acoperire; caracterizarea sanitară a surselor de apă; autopurificare apelor.

4. Criterii de calitate ale apei potabile. Tratarea apei în vederea potabilizării. Criterii sanitare de apreciere a eficienței tratării apei.

5. Apele recreaționale: criterii de calitate, riscuri pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.

6. Reziduurile: surse, clasificări, compoziția chimică și biologică, riscurile pentru sănătate. Măsuri de prevenire și combatere a efectelor nocive.

7. Cerințe de igienă în unitățile medico-sanitare.

8. Catastrofele naturale, accidentele industriale și nucleare, conflictele armate: impact asupra așezărilor umane și a sănătății; măsuri medico-sanitare de gestionare a acestor crize.

IGIENA ALIMENTAȚIEI ȘI NUTRIȚIEI– 1 ½ luni

1. Bazele conceptuale ale alimentației și nutriției: definirea termenilor, relația dintre alimentație – nutriție–sănătate, trebuințe nutriționale, aporturi recomandate.

2. Calitatea nutrițională a alimentelor (lapte și preparate din lapte; carne, pește, preparate; ouă; legume, fructe; cereale și leguminoase uscate; produse zaharoase; grăsimi; băuturi alcoolice și nealcoolice): compoziția și valoarea nutritivă, cantități recomandate pentru diferitele categorii de populație, efectele consumului neadecvat.

3. Calitatea igienică a alimentelor, riscuri alimentare și nutriționale: boli transmise prin consum de alimente contaminate cu agenți biologici (bacterii, virusuri, paraziți), chimici (pesticide, metale grele, reziduuri medicamentoase, produse de curățare și dezinfecție, aditivi chimici, micotoxine, biotoxine marin) și neconvenționali (prioni); degradarea și alterarea alimentelor; principii și metode de conservare a alimentelor, influențele diferitelor tratamente tehnologice asupra alimentelor și riscul asupra stării de nutriție și sănătate a consumatorilor.

4. Igiena unităților cu profil alimentar.

IGIENA COPIILOR ȘI TINERILOR – 1 lună

1. Dezvoltarea umană: nivelurile de organizare ale compoziției corpului uman, principiile generale ale dezvoltării umane, maturizarea pubertară și anomalii pubertare, factorii cu rol formativ în dezvoltarea umană, accelerația creșterii sau tendința seculară.

2. Prevenirea și combaterea comportamentelor cu risc în colectivitățile de copii și tineri: obiceiurile alimentare, tabagismul, consumul de băuturi alcoolice, consumul de droguri, comportamentul sexual, comportamentele violente și distructive, comportamentele care duc la accidente, igiena buco-dentară, handicapul fizic și psihic. Se precizează cauzele, riscurile pentru sănătate, măsurile de prevenire și combatere.

3. Cerințe igienice privind instituțiile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor. Norme generale: amplasare, terenul, planificarea și organizarea clădirii, dezinfecția, dezinsecția și deratizarea, echipamentul de protecție sanitară a personalului, asistența medicală, menținerea stării de igienă, alimentația colectivă. Norme specifice. Baremul activităților practice

1. Metodologia cercetării sanitare a aerului. Metode de recoltare a probelor de aer. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 1.

2. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu poluarea aerului atmosferic. 1.

3. Metodologia cercetării sanitare a apei (potabilă, recreațională, reziduală). Recoltarea probelor de apă. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 1.

4. Evaluarea eficienței dezinfecției apei. Analiza bacteriologică a apei. 1.

5. Metodologia de supraveghere a stării de sănătate în relație cu apa potabilă. 1.

6. Metodologia cercetării sanitare a solului. Recoltarea probelor de sol. Metode de investigare a poluării solului. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 1.

7. Metodologia cercetării condițiilor de igienă din unitățile medico-sanitare (cabinet medical de familie, cabinet de policlinică, spitale). 5.

8. Recoltarea probelor de alimente pentru examenul de laborator. Interpretarea și discutarea rezultatelor. 1.

9. Evaluarea stării de nutriție, metode de apreciere, indicatori statistici. 1.

10. Metodologia aprecierii comportamentelor cu risc. 3.

Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate

IV. MODULUL DE LABORATOR CLINIC ȘI MICROBIOLOGIE– 4 LUNI MICROBIOLOGIE (3 luni) – 60 ore

Pregătire teoretică:

1. Microscopie, frotiuri, metode de colorare, examen microscopic.

2. Medii de cultură controlul mediilor.

3. Recoltarea și transportul produselor patologice.

4. Testarea sensibilității la chimioterapice (mecanisme de acțiune, rezistență, antibiograma, CMI, CMB, interpretare).

5. Răspunsul imun (umoral, celular, mixt) în infecții. BACTERIOLOGIE

1. Morfologia și structura celulei bacteriene.

2. Fiziologie bacteriană, proces infecțios, factori de patogenitate

3. Bacteriofagi, lizotipie.

4. Diagnostic de laborator în infecțiile cu: stafilococ; streptococ ( Streptoccus pneumoniae, Streptococcus pyogenes ); meningococ; gonococ ( Neisseria ghonorrheae ); Mycobacterium tuberculosis și alte mycobacterii; Haemophilus influenzae; Bordetella pertussis; Corynebacterium diphteriae; Enterobacteriaceae ( E.coli, Shigella, Salmonella, Proteus, Klebsiella, Yersinia ); V. cholerae 0:1 și non-0:1; Campylobacter; Pseudomonas; Bacillus anthracis, Bacillus cereus; Bacterii anaerobe; Listeria monocytogenes; Legionella; Brucella; Pasteurella; Rickettsii; Mycoplasme; Chlamydii; Leptospire.

VIRUSOLOGIE

1. Proprietăți generale ale virusurilor, structură, compoziție, clasificare.

2. Multiplicarea virusurilor.

3. Patogeneza infecțiilor virale, infecții virale persistente.

4. Răspunsul imun în infecțiile virale.

5. Diagnostic de laborator în:

a. Poliomielită.

b. Gripă.

c. Rujeolă.

d. Hepatitele virale acute.

e. Infecția cu HIV/SIDA.

PARAZITOLOGIE Diagnosticul de laborator în:

1. Amoebiaza intestinală și extraintestinală

2. Giardioză

3. Malarie

4. Toxoplasmoză

5. Ascaridioză

6. Trichineloză

7. Teniaze

8. Echinococoza

MICOLOGIE Diagnosticul de laborator în micoze. Baremul activităților practice

1. Testarea eficienței măsurilor de dezinfecție și sterilizare: 2

2. Tehnici de laborator pentru evaluarea răspunsului imun (principii, aplicații practice): simpla difuzie, dubla difuzie, imunoelectroforeza, contraimunoelectroforeza, testul ELISA, RIA, Western blot. 5.

3. Examenul citologic al sputei și fecalelor. 4.

4. Diagnosticul în infecții stafilococice. Citire, identificare, interpretare: 1

5. Diagnosticul în infecții streptococice. Citire, identificare, interpretare: 1

5. Diagnosticul în infecții streptococice și pneumococice. Citire, identificare, interpretare: 2

6. Diagnosticul în infecții meningococice. Citire, identificare, interpretare: 1

7. Diagnosticul în infecții gonococice. Citire, identificare, interpretare: 1

8. Diagnosticul în tuberculoză (colorația Ziehl). Citire și interpretare: 1

9. Diagnosticul în infecții cu Haemophilus. Citire, identificare, interpretare: 1

10. Diagnosticul în infecții cu E. coli. Citire, identificare, interpretare: 1

11. Diagnosticul în infecții cu Shigella. Citire, identificare, interpretare: 1

12. Diagnosticul în infecții cu Yersinia. Citire, identificare, interpretare: 1

13. Diagnosticul în infecții cu Salmonella. Citire, identificare, interpretare: 1

14. Diagnosticul în infecții cu Campylobacter. Citire, identificare, interpretare: 1

15. Diagnosticul în infecții cu Pseudomonas. Citire, identificare, interpretare: 1

16. Diagnosticul în infecții cu anaerobi. Citire și interpretare: 1

17. Diagnosticul în infecții cu Treponema pallidum. Citire și interpretare: 1

18. Diagnosticul în infecții cu leptospire. Serologie. Citire și interpretare: 1

19. Diagnosticul în bruceloza. Serologie. Citire și interpretare: 1

20. Sputa (recoltare, conservare, examen citologic): 1

21. Coprocultura: recoltare, conservare, transport: 1

22. Diagnosticul în HIV (ELISA), interpretare: 1

23. Diagnosticul hepatitei virale B și C (ELISA) interpretare: 1

24. Diagnosticul serologic al gripei (HA și HAI) interpretare: 1

BIOCHIMIE, CITOLOGIE,

GENETICĂ ȘI IMUNOLOGIE / LABORATOR CLINIC (1 lună) – 20 ore

Pregătire teoretică: teste de laborator pentru screening și diagnostic (principiul metodei, recoltarea produsului biologic, erori, interpretare):

1. Teste de evaluare a metabolismului glucidic, lipidic și proteic, în boli cardio-vasculare și boli metabolice (diabet zaharat, obezitate, fenilcetonurie etc.).

2. Teste de screening și diagnostic în boli genetice.

3. Teste de screening în neoplazii: cancer de col uterin, bronhopulmonar, colorectal.

4. Teste de screening și diagnostic în boli cu mecanism imuno-alergic: astm bronșic, boli autoimune (hepatopatii, nefropatii, lupusul eritematos diseminat etc.).

Baremul activităților practice: participarea la efectuarea și interpretarea testelor de laborator.

1. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului diabetic: 5

2. Supravegherea cu laboratorul a bolnavului cardiovascular: 5

3. Screening în neoplazii: testul Papanicolau: 5

4. Screening în boli genetice: 3

Bibliografia: la recomandarea coordonatorului de specialitate

V. MODUL DE EPIDEMIOLOGIE SPECIALĂ - 12 luni

Pregătire teoretică (200 ore):

1. Epidemiologia, prevenirea și combaterea bolilor infecțioase

a.

Boli infecțioase cu transmitere aeriană: infecții bacteriene (streptococice, meningococice, difterie, tuse convulsivă, tuberculoza), virale (gripa, infecția urliană, rujeola, rubeola, varicela – herpes zoster, alte infecții herpetice), parazitare (pneumocistoza).

b.

Boli infecțioase cu transmitere digestivă: bacteriene (holera, shigelloze, salmoneloze, diareea cu E. coli, diareea cu Yersinia, diareea cu Campilobacter, botulism), virale (enteroviroze, hepatita acută tip A și tip E), parazitare (lambliaza, trichineloza). Toxiinfecții alimentare.

c. Boli infecțioase cu transmitere preponderent parenterală:

1. hepatite acute virale tip B, D, C;

2. infecția cu HIV/SIDA.

d.

Boli infecțioase cu transmitere prin mod de viață: bacteriene (tetanos; antrax; leptospiroze; bruceloză; listerioză; boli venerice – sifilis, infecții gonococice), virale (papilloma, rabia), parazitare (scabia, toxoplasmoza).

e.

Boli infecțioase cu transmitere prin vectori: rickettsioze (tifos exantematic, febra Q, febra butonoasă), boala Lyme, meningo-encefalite acute primare.

f. Boli infecțioase produse la gazde imunocompromise (particularități epidemiologice).

g. Boli infecțioase produse de microorganisme oportuniste (septicemii etc.).

h. Infecții nosocomiale.

2. Imunoprofilaxia activă și pasivă a bolilor infecțioase și neinfecțioase. Bazele strategice și tactice de elaborare a unor programe de imunizare în variate circumstanțe epidemiologice.

3. Chimioprofilaxia bolilor infecțioase.

4. Epidemiologia, prevenirea și controlul bolilor neinfecțioase.

a. Boli cardio-vasculare: boala hipertensivă, cardiopatia ischemică, accidentele vasculare cerebrale

b. Boli neoplazice: cancerul mamar, cancerul de col uterin, cancerul bronho-pulmonar, cancerul gastric.

c. Traumatisme, accidente, intoxicații, suicidul.

d. Boli psihice.

e. Boli comportamentale: alcoolismul, tabagismul, utilizarea de droguri ilicite.

f. Boli de nutriție: diabetul zaharat, supraponderea și obezitatea.

g. Boli cronice respiratorii: BPCO, astm bronșic.

h. Boli cronice digestive: boala ulceroasă, hepatitele cronice.

i. Epidemiologia patologiei vârstnicului.

j. Farmacoepidemiologie (noțiuni de bază).

k. Epidemiologia patologiei transfuzionale.

l. Epidemiologie moleculară (noțiuni de bază).

Aplicații practice (6 luni la Compartimentul Epidemiologie al ASP județeană):

1. Activitatea antiepidemică preventivă.

2. Activitatea antiepidemică combativă (lupta în focar).

a. Intervenția în focar de boli infecțioase cu transmitere aeriană, digestivă, parenterală, prin vectori, prin mod de viață, produse de microorganisme oportuniste, infecții nosocomiale (în unități medicale de diverse profiluri – spitalicești și ambulatorii).

b. Tipurile, etapele și obiectivele anchetei epidemiologice; întocmirea și interpretarea unei fișe de anchetă epidemiologică în circumstanțe epidemiologice variate.

c. Prelucrarea sanitară a focarului. Dezinfecția (decontaminarea), dezinsecția și deratizarea: metode, mijloace și organizarea acțiunilor de decontaminare și sterilizare în variate circumstanțe epidemiologice.

d. Recoltarea, conservarea și transportul din focarul epidemiologic a produselor patologice și din mediu.

3. Supravegherea în medicina comunitară:

a. Definiție, obiective, categorii, atribute, evaluarea rezultatelor și a sistemului de supraveghere.

b. Metode și mijloace de realizare a supravegherii, profilaxiei și dispensarizării bolilor.

c. Prezentarea structurii, obiectivelor și prestațiilor incluse într-un program de supraveghere sero-epidemiologică în boli cu etiologie diferită.

d. Evaluarea epidemiologică a Programelor Naționale de Supraveghere a bolilor infecțioase.

4. Supravegherea și controlul purtătorilor de germeni patogeni.

5. Supravegherea bolilor neinfecțioase: principii, metode, mod de realizare și controlul eficienței acestora.

6. Activități specifice ale Sistemului de alertă rapidă.

7. Programul Național de Imunizări: structură, organizare, păstrarea vaccinurilor - lanțul de frig, evaluarea eficienței, supravegherea și controlul reacțiilor postvaccinale.

8. Circuitul informațional al datelor epidemiologice.

9. Legislația în activitatea antiepidemică.

Baremul activităților practice

1. Insușirea sistemului informațional sanitar în bolile infecțioase (evidență, raportare): 5

2. Metode de culegere, prelucrare statistico-epidemiologică și interpretare a datelor, utile în evaluarea aspectelor de frecvență, gravitate, potențial epidemiologic, factori de risc și calculare a riscurilor în bolile infecțioase și neinfecțioase: - Efectuarea unor anchete epidemiologice descriptive în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3) - Efectuarea unor anchete epidemiologice analitice (caz – martor sau de cohortă) în boli infecțioase (7) și neinfecțioase (3) - Prognoze epidemiologice privind evoluția unor boli infecțioase prin aplicarea principiilor modelării (studiu de caz în boli prevenibile prin vaccinare și boli infecțioase cu evoluție naturală): 7* (*=boli prevenibile prin vaccinări incluse în PNI din România)

3. Alcătuirea unui program de screening pentru evaluarea riscului de: boală infecțioasă (prevenibilă prin vaccinare sau cu evoluție naturală), cancer (sân, col uterin, colon, pulmonar), anomalii genetice, boli cardiovasculare, boli de nutriție și diabet, boli psihice – în diverse categorii de populație: 6.

4. Organizarea, efectuarea și evaluarea eficacității și acceptabilității diferitelor activități epidemiologice de profilaxie și combatere: - Efectuarea triajului epidemiologic profilactic: 3. - Alcătuirea unui program de supraveghere epidemiologică activă a personalului din sectoare speciale de activitate (alimentație, apă, copii, medical) prin control periodic și la angajare: 4. - Elaborarea unui program de supraveghere activă a purtătorilor de germeni: 3.

5. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de produse destinate depistării prin examene de laborator a surselor de agent cauzal, în cadrul activității de supraveghere a infecțiilor cu streptococ, meningococ, Salmonella, Shigella, hepatită virală A, B, C, neuroviroză paralitică, meningoencefalită acută: 10.

6. Organizarea și efectuarea unor acțiuni de recoltare, conservare și transport de probe de aer, apă, sol, alimente, probe de sanitație (de pe obiecte, suprafețe, instrumentar) în scopul identificării căilor de transmitere în boli bacteriene, virale și parazitare cu importanță epidemiologică deosebită:10.

7. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice în vederea orientării diferențiate a măsurilor antiepidemice: 10.

8. Interpretarea rezultatelor examenelor de laborator obținute în diverse situații epidemiologice pentru orientarea diferențiată a măsurilor care se adresează căilor de transmitere: 5.

9. Planificarea, organizarea și desfășurarea tehnică a măsurilor de dezinfecție în raport cu diverse situații epidemiologice și obiective din teren: 5.

10. Controlul eficienței acțiunilor de dezinfecție prin metode fizice, chimice și bacteriologice: 5

11. Efectuarea unui plan de măsuri pentru realizarea sterilizării instrumentarului medical (metode, mijloace, testarea eficienței sterilizării): 5

12. Tehnici și metode de dezinsecție în raport cu tipul de vector, microorganismul vehiculat, obiectiv, artropode, vectori cu importanță epidemiologică: 2

13. Tehnici și metode de deratizare în raport cu specia de vector și agent patogen vehiculat: 2

14. Metodologia anchetei epidemiologice în focarul de boală infecțioasă: - tehnica întocmirii anchetei epidemiologice: preliminară și definitivă: 3 - măsuri pentru limitarea și/sau lichidarea focarului epidemiologic declarat: 3 - supravegherea focarului epidemic până la declararea lichidării acestuia: 3

15. Organizarea acțiunilor specifice Sistemului Național de Supraveghere pentru unele boli infecțioase: paralizia acută flască (PAF), rubeola, rujeola, gripa, hepatitele virale, infecțiile nosocomiale: 5.

16. Desfășurarea planului de supraveghere a infecțiilor nosocomiale într-o unitate spitalicească cu profil specific: chirurgie generală, obstetrică, ginecologie, ortopedie, urologie, dializă, terapie intensivă, neonatologie, pediatrie, oncologie – hematologie, alte specialități: 10.

17. Tehnica întocmirii protocolului de prevenire a infecțiilor nosocomiale în circumstanțe date (studiu de caz la alegere): 5.

18. Alcătuirea unui protocol de antibioticoterapie în circumstanțele circulației unor tulpini de spital cu rezistență dobândită (studiu de caz la alegere): 2.

19. Stabilirea algoritmului de prevenire și combatere a unor infecții nosocomiale la personalul medical și de îngrijire din unități sanitare cu risc/hazard crescut (secții de ftiziologie, dializă, terapie intensivă, laboratoare, boli infecțioase etc.): 5.

20. Aplicarea acțiunilor specifice Sistemului de alertă rapidă pentru situații cu risc epidemiologic crescut: 5.

22. Planificarea și desfășurarea activităților de imunoprofilaxie a populației.

a.

Imunoprofilaxia artificială activă – vaccinoprofilaxia: tipuri de vaccinuri utilizate în Programul Național de Imunizare și alte vaccinuri utilizate în profilaxie; condițiile de păstrare și transport al vaccinurilor; indicații, contraindicații, tehnici de administrare, reacții postvaccinale, calendarul vaccinărilor obligatorii în România: - pregătirea și desfășurarea acțiunilor de vaccinoprofilaxie în comunități urbane sau rurale (catagrafierea, baza materială, verificarea „lanțului de frig”, planificarea etapelor de desfășurare, efectuarea, înregistrarea și raportarea vaccinărilor): 2. - alcătuirea unui program de imunizări în cazuri particulare: călătorii în zone endemice pentru unele boli infecțioase, persoane din categorii de risc 2. - alcătuirea unui program de imunizări în situații epidemiologice deosebite cauzate de calamități naturale (inundație, cutremur): 2. - metode de evaluare a eficacității vaccinurilor și acțiunilor de vaccinoprofilaxie (metode epidemiologice și de laborator): 2. - testarea susceptibilității populației la infecție. 1.

b.

Imunoprofilaxia artificială pasivă: - alcătuirea unor scheme de sero- și imunoglobulinoprofilaxie în situații particulare: contacții din focar de boala infecțioasă (hepatită A și B, rujeolă, tetanos, rabie), contaminare accidentală în momente diferite (preexpunere/postexpunere): 7

21. Legislația sanitară (legi, regulamente, norme, instrucțiuni referitoare la activitatea antiepidemică și de igienă), prevederi privind patologia infecțioasă de import, participarea la convențiile sanitaro-antiepidemice internaționale: 2

22. Alcătuirea protocolului pentru: culegerea, prelucrarea și interpretarea informațiilor de epidemiologie descriptivă (studii transversale) sau analitică (studii caz-martor, cohortă) pentru evaluarea unor fenomene legate de patologia neinfecțioasă (boli cardiovasculare, boli neoplazice, boli digestive și respiratorii cronice, boli de nutriție, boli psihice, boli determinate de comportamente cu risc): 10

23. Alcătuirea protocolului de trial clinic pentru evaluarea eficienței unor intervenții (preventive, medicamentoase, educaționale): 5

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA EPIDEMIOLOGIE 4 ani Elemente fundamentale de Sănătate publică și management sanitar

Informatică medicală  Modul de pregătire fundamentală în sănătate publică și managementul serviciilor de sănătate 10 luni  Modulul de informatică medicală 2 luni

Medicină preventivă –Epidemiologie  Epidemiologie fundamentală 11 luni 2 săpt  Bioetică 2 săpt.  Boli infecțioase 3 luni  Igienă 5 luni  Laborator clinic și Microbiologie 4 luni

i. Microbiologie 3 luni

ii. Laborator clinic = 1 lună  Epidemiologie specială 12 luni

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA

EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire. Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire ( cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu ( log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă in credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. EXPERTIZA MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 1.1. Definiție Expertiza medicală a capacității de muncă este o specialitate medicală care evaluează prin metode și tehnici specifice, capacitatea de muncă a persoanelor cu diferite tulburări morfologice și funcționale în vederea prestațiilor de asigurări sociale ( medicina de asigurări sociale ). Demersurile specifice acestei activități sunt centrate pe profilaxia invalidității și recuperarea capacității de muncă, cu finalitate în reinserția socio- profesională a asiguraților afectați prin boli sau accidente. 1.2. Durata 4 ani Anul I 1.1. Stagiul de explorări funcționale 1.2. Manegement în domeniul expertizei medicale și recuperării capacității de muncă 1.3. Medicina muncii 1.4. Recuperare, medicină fizică și balneologie 1.5. Ortopedie și traumatologie Anul II  Stagiul de medicină internă  Stagiul de neurologie  Stagiul de psihiatrie Anul III  Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă

1. Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă

2. Modulul de recuperare a capacității de muncă

Anul IV  Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea

capacității de muncă (continuare) • Modulul de reinserție socio- profesională • Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă  Stagiul de bioetică medicală 1.3. Structura stagiilor 1.3.1. Stagiul de explorări funcționale 6 luni 1.3.2. Stagiul teoretic și practic de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă  Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă a capacității de muncă 6 luni  Modulul de recuperare a capacității de muncă 6 luni  Modulul de reinserție socio- profesională 6 luni 1.3.3. Stagiul de medicină internă 6 luni 1.3.4. Stagiul de neurologie 3 luni 1.3.5. Stagiul de psihiatrie 3 luni 1.3.6. Stagiul practic în teritoriu la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiza medicală și recuperarea capacității de muncă 5 luni 2 săptămâni 1.3.7. Stagiul de bioetică medicală 2 săptămâni 1.3.8. Manegement în domeniul expertizei medicale și recuperării capacității de muncă 2 luni 1.3.9. Medicina muncii 2 luni 1.3.10. Recuperare, medicină fizică și balneologie 1 lună 1.3.11. Ortopedie și traumatologie 1 lună 1.4. Conținutul stagiilor 1.4.1 Stagiul de explorări funcționale – 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Electrocardiografie clinică

2. Testele de efort – indicații, contraindicații, interpretare, capacitatea de efort, integrarea rezultatelor testului de toleranță la efort în evaluarea și recuperarea capacității de muncă

3. Explorarea ventilației pulmonare (spirometrie, gazometrie, pneumotahografie, gazanaliza sângelui, testele de efort)

4. Explorarea tubului digestiv, funcțională și imagistică

5. Explorarea aparatului renal, funcțională și imagistică

6. Explorarea aparatului locomotor – testarea mobilității articulare, explorare imagistică

7. Electroencefalografia - noțiuni privind interpretarea de rutină

8. Interpretarea examenului oftalmologic:  Acuități vizuale  Câmp vizual  Examenul fundului de ochi

9. Interpretarea audiogramei și a probelor vestibulare  Audiometrie tonală liminară  Probe vestibulare

10. Interpretarea examenului psihologic privind inteligența, personalitatea, aptitudinile psihomotorii

NOTĂ: Stagiul de explorări funcționale se va desfășura în INEMRCM sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de expertiza medicală a capacității de muncă din cadrul UMF „Carol Davila” și a medicilor primari care coordonează activitatea cabinetelor de evaluare funcțională. Stagiul de explorări funcționale conține microcursuri și demonstrații practice. 1.4.2. Stagiul teoretic și practic de expertiză medicală a capacității de muncă 1.4.2.1. Modulul de expertiză medicală a capacității de muncă – 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Expertiza medicală a capacității de muncă, parte integrantă a medicinei sociale.

2. Legislația de asigurări sociale și pensii – incapacitatea temporară de muncă prelungită. Legislația privind handicapații.

3. Organizarea, funcționarea și competența unităților de expertiză medicală a capacității de muncă.

4. Boală, accident, infirmitate, deficiență, handicap, invaliditate.

5. Înregistrarea și raportarea cazurilor - statistica invalidității.

6. Munca și componentele acesteia.

7. Clasificarea profesiunilor.

8. Pregătirea profesională. Deprinderile profesionale. Exercițiu. Antrenament.

9. Profesiologie medicală.

10. Condiții ambientale și psiho-sociale ale locului de muncă.

11. Psihologia muncii.

12. Sociologia muncii. Implicațiile sociale ale bolii și invalidității.

13. Particularitățile muncii în funcție de sex și vîrstă.

14. Biotipologia profesională.

15. Factorii de adaptare în munca profesională.

16. Elemente de stabilire și formulare a diagnosticului funcțional, a incapacității adaptative și de evaluare a capacități de muncă în bolile și sechelele invalidante.

17. Oboseala în muncă. Metode de testare a oboselii. Particularitățile oboselii la persoanele cu deficiențe.

18. Complexul de dezadaptare în muncă. Factorii limitativi și stimulativi ai capacității de muncă.

19. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului respirator.

20. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile cardio – vasculare.

21. Expertiza medicală a capacității de muncă în bolile digestive și bolile de nutriție.

22. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile renale.

23. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile aparatului locomotor.

24. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților neuropsihici.

25. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile endocrine.

26. Expertiza medicală a capacității de muncă a deficienților vizuali.

27. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile ORL.

28. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiuni neoplazice.

29. Expertiza medicală a capacității de muncă în afecțiunile dermatologice. Baremul activităților practice

1. Examinarea bolnavilor internați în INEMRCM.

2. Interpretare rezultatelor explorărilor funcționale generale și cu caracter specific pentru cazurile examinate.

3. Participarea la comisiile consultative din INEMRCM, prezentarea cazurilor. Finalizarea cazurilor expertizate și întocmirea sintezelor.

4. Asigurarea corespondenței cu unitățile din rețeaua de expertiză medicală a capacității de muncă teritoriale și cu diferite agenții (naționale, comunitare ) în funcție de specificul cazului.

5. Efectuarea unei analize de loc de muncă și întocmirea profesiogramei. 1.4.2.2. Modulul de recuperare a capacității de muncă – 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Recuperarea capacității de muncă (concepția recuperării, organizarea activității de recuperare, tipuri de acțiuni recuperatorii). Echipa de recuperare. Colaborarea cu alți specialiști pentru realizarea programului. Mijloace și tehnici de recuperare.

2. Prognosticul de recuperabilitate – criterii medico-socio-profesionale. Posibilități de cuantificare.

3. Prevederile legale privind sarcinile medicului asigurărilor sociale în domeniul recuperării capacității de muncă.

4. Adaptarea la muncă a deficientului. Particularități, posibilități compensatorii și dezvoltarea acestora. Crierii de urmărire a adaptării la muncă.

5. Noțiuni de ergonomie (concepția ergonomiei, organizarea activității de ergonomie – ergonomie de proiectare și ergonomie de corecție).

6. Îndrumarea, orientarea și reorientarea profesională a persoanelor cu deficiențe invalidante sau handicapante.

7. Acțiuni formativ – profesionale.

8. Inserția și reinserția socio – profesională.

Baremul de activități practice

1. Efectuarea unei analize de ergonomice a locului de muncă – stabilirea corecției ergonomice.

2. Stabilirea obiectivelor și interpretarea rezultatelor unei investigații sociale de caz.

3. Întocmirea unui plan complex de recuperare pentru un deficient dat (acțiuni medico – socio - profesionale).

4. Orientarea, reorientarea profesională a unui caz dat. 1.4. 2.3. Modulul de reinserție socio – profesională – 6 luni

Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. conținutul laturii socio-profesionale a recuperării; integrarea și reintegrarea socio- profesională:  reglementările existente și posibilități de intervenție;  întocmirea programului de recuperare, soluții preconizate;  conjunctura socio-economică și posibilitatea de a transpune în practică soluțiile adoptate;  motivația psihologică și socială pentru inserția sau reinserția socială;  posibilitățile tehnice și practice de realizare a programului de recuperare sub aspectul inserției sociale;  acțiuni sociale în vederea facilitării integrării sociale:  cu caracter general;  cu caracter particular – personal;

2. informația și comunicarea în acțiunea de inserție sau reinserție socială;  la nivelul persoanei cu handicap;  la nivelul angajatorului;  la nivelul fatorului de decizie;  la nivelul opiniei publice;

3. rolul asistentului social în recuperare:  investigația socială;  intervenția socială;

4. practica integrării sau reintegrării socio-familiale:  adaptări ergonomice necesare ale accesului în locuințe și dotarea locuinței;  servicii și facilități în sprijinul persoanelor cu handicap;  intervenții la organele competente pentru soluționarea cazului;

5. practica integrării sau reinserției socio-profesionale:  catagrafierea locurilor de muncă accesibile handicapaților;  indicații și contraindicații de muncă în raport de potențialul biopsihic restant și problemele de securitatea muncii;  orientare, reorientare și îndrumare profesională;  organizarea și reorganizarea muncii în condițiile unor persoane cu handicap;  relațiile funcționale între unitățile EMRCM, Agenția de Ocupare și Formare a Forței de Muncă și cu Agenții Economici teritoriali în care s-a întocmit catagrafierea locului de muncă accesibil persoanelor cu deficiențe;

6. ​calitatea vieții persoanelor cu deficiențe (handicapați sau invalizi) și pârghii ale mobilizării acestora în programul de recuperare, respectiv de inserție sau reinserție socială.

Baremul de activități practice

1. Aprecierea gradului de recuperabilitate al unui caz concret (studiu de caz).

2. Întocmirea unui program individual de recuperare.

3. Întocmirea unei investigații sociale:  obiective: confirmare de diagnostic, de stabilire a diagnosticului funcțional sau de verificare a aplicării programului de recuperare;  surse de informare;  posibilități de realizare:  investigația prin corespondență;  ancheta socială de teren.

4. Formularea scopului, obiectivelor acțiunilor sociale (diagnoza problematicii socio- profesionale a cazului).

5. Concretizarea acțiunilor sociale în programul de inserție sau reinserție socio- profesională și a modalităților de realizare.

6. Intervenția activă în soluționarea cazurilor.

7. Urmărirea modului de adaptare a deficientului (handicapat sau invalid) ca urmare a aplicării soluției preconizate (anchete de supraveghere).

N.B.

Toate aceste stagii se vor desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice de la Catedra de expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă și a medicilor primari din secțiile și laboratoarele Institutului Național de Expertiză Medicală și

Recuperarea Capacității de Muncă, precum și la nivelul oficiilor și cabinetelor de EMRCM teritoriale. 1.4. 3. Stagiul de medicină internă – 6 luni Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Bronhopneumopatia obstructivă cronică

2. Astmul bronșic

3. Pneumopatii interstițiale fibrozante difuze netuberculoase și neprofesionale

4. Supurații bronhopulmonare

5. Pleurezia purulentă

6. Cancerul bronho-pulmonar

7. Tuberculoza pulmonară – alte localizări secundare ale tbc și influențele lor asupra

8. Cardiopatia ischemică  angina pectorală  toate formele clinice conform clasificării O.M.S.  infarctul miocardic

9. Hipertensiunea arterială esențială

10. Hipertensiunea arterială secundară

11. Boli valvulare dobândite

12. Cardiopatii congenitale

13. Miocardite

14. Cardiomiopatii

15. Afecțiuni ale pericardului

16. Cordul pulmonar cronic, cordul pulmonar acut, hipertensiunea pulmonară primitivă

17. Tulburări de ritm și de conducere

18. Arteriopatii periferice

19. Bolile venelor– trombofeblite  insuficiența venoasă cronică

20. Insuficiența renală cronică

21. Sindromul nefrotic

22. Nefropatii glomerulare

23. Nefropatii interstițiale

24. Malformații renale

25. Litiază urinară

26. Tuberculoză renală

27. Ulcerul gastric și duodenal

28. Sindroame post-rezecție gastrică

29. Boala coeliacă a adultului

30. Enterita regională

31. Rectocolita ulcero-hemoragică

32. Hepatitele cronice

33. Ciroza hepatică

34. Colecistite cronice

35. Pancreatita cronică

36. Cancere digestive

NOTA: În general, se va pune accent pe patologia cronică invalidantă (elemente de diagnostic clinic, paraclinic, evoluție, complicații, sechele, pronostic, acțiuni medicale recuperatorii posibile)

Baremul de activități practice

1. Examinarea bolnavilor, întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic.

2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).

3. Formularea planului terapeutic și de reinserție socio-profesională în cazurile studiate. 1.4. 4. Stagiul de neurologie – 3 luni Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Traumatisme cranio-cerebrale.

2. Boli vasculare cerebrale.

3. Boli demielinizante. Scleroza laterală amiotrofică.

4. Discopatii.

5. Leziuni ale nervilor periferici.

6. Polineuropatii.

7. Boli extrapiramidale și cerebeloase.

8. Miopatii.

9. Epilepsia.

10. Tumori cerebrale și cu alte localizări.

NOTA: În general, se va pune accent pe patologia cronică invalidantă (elemente de diagnostic clinic, paraclinic, evoluție, complicații, sechele, pronostic, acțiuni medicale recuperatorii posibile)

Baremul de activități practice

1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic.

2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).

3. Formularea planului terapeutic și de reinserție socio-profesională în cazurile studiate. 1.4. 5. Stagiul de psihiatrie – 3 luni Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Tulburări mentale organice (demența, delirium, sindromul amnestic organic, alte tulburări mentale organice).

2. Tulburări mentale și de comportament determinate de consumul de alcool sau alte substanțe psihoactive.

3. Tulburări afective.

4. Tulburări depersive.

5. Tulburări anxioase.

6. Tulburări de personalitate (psihopatii).

7. Tulburări disociative (de conversie).

8. Tulburări somatoforme.

9. Schizofrenia.

10. Retardare mintală.

Baremul de activități practice

1. Examinarea bolnavilor întocmirea foilor de observație, propuneri de explorări și formulare de diagnostic.

2. Interpretarea rezultatelor de investigații în vederea stabilirii diagnosticului (în raport de tematica cursului).

3. Formularea planului terapeutic și de reinseție socio- profesională la cazurile studiate.

4. Interpretarea investigațiilor psihologice:  de performanță (QI și indice de deteriorare)  aptitudinale  de personalitate

5. Formularea obiectivelor și interpretarea unei investigații sociale în contextul clinic al cazului

N.B.

Stagiile de medicină internă, neurologie, psihiatrie se vor desfășura sub îndrumarea specialiștilor din clinicile de profil stabilite prin înțelegere cu șefii de secție, șefii disciplinelor respective și Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar. 1.4. 6. Stagiul la nivelul oficiilor și cabinetelor de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă din teritoriu

Baremul de activități practice

1. Participare la propuneri de pensionare.

2. Participare la expertiza capacității de muncă și întocmirea programului de recuperare.

3. Stabilirea obiectivelor investigațiilor sociale la pensionarii sau handicapații aflați în evidență.

4. Participare la lucrările de raportare a invalidității: lunar, trimestrial și anual.

5. Trierea propunerilor la pensionare de către rețeaua curativă.

6. Participare la rezolvarea cererilor de prelungire a concediului medical peste 90 zile, respectiv 180 zile.

7. Participare împreună cu șeful oficiului de expertiză medicală a capacității de muncă la acțiunile de îndrumare și control a unităților subordonate (participarea la întocmirea procesului verbal de constatare și recomandări).

8. Participare la analiza stării de invaliditate la nivelul județelor (semestrial și anual).

9. Accidente de muncă - evaluarea costurilor și compensațiilor, avizarea prestațiilor și serviciilor suportate de la bugetul de asigurări sociale.

N.B. Acest stagiu se va desfășura la nivelul unităților teritoriale de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, sub îndrumarea medicilor primari și cu acordul conducerii Caselor de Pensii teritorale. 1.4.7. MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțămîntul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic–pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman - probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurămîntul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurămîntului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurămîntului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic -pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.8. Stagiul de management în domeniul expertizei medicale și recuperării capacității de muncă – 2 luni Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Sănătatea individului și sănătatea populațiilor.

2. Măsurarea stării de sănătate publică.

3. Dreptul la sănătate și drepturile pacienților.

4. Morbiditate- incidența, prevalența și morbiditatea individuală, incapacitatea.

5. Factorii care acționează asupra stării de sănătate a unei populații: factori biologici, factori de mediu, factori comportamentali, servicii de sănătate.

6. Metode ale științelor sociale utilizate în măsurarea stării de sănătate și a factorilor care influențează: metode cantitative (proiectarea și evaluarea validității și fiabilității chestionarelor), metode calitative (interviul, observația, prelucrarea datelor).Criterii de alegere a metodelor de cercetare.

7. Epidemiologie aplicată în expertiza medicală a capacității de muncă. Definiții, concepții, domenii de aplicare, tipuri de anchete epidemiologice (descriptive, analitice de cohotră și caz/ control, experimentale, operaționale și de intervenție).

8. Problematica medico-socială a deficienților, invalizilor și persoanelor cu handicap.

9. Manegementul serviciilor de sănătate și sociale- aspecte generale privind organizarea, finanțarea, evaluarea și asigurarea calității controlul și monitorizarea serviciilor de sănătate și sociale.

Baremul de activități practice Demonstrații cu aplicarea noțiunilor prezentate în cadrul lecțiilor conferință în domeniul ITM, invalidității și al reinserției socio- profesionale.

N.B.

Stagiul de manegement în domeniul expertizei medicale și recuperării capacității de muncă se va desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de Sănătate Publică și Manegement, UMF „Carol Davila” 1.4.9. Stagiul de medicina muncii - 2 luni

Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

1. Evaluarea globală a riscului profesional la un loc de muncă.

2. Amenajarea postului de muncă din punct de vedere ergonomic: modalități de analiză, recomandări conform legislației în vigoare de medicina muncii.

3. Consilierea privind planificarea și organizarea muncii cu referire la persoanele cu dizabilități.

4. Aptitudinea în muncă.Definiție.Metode și tehnici.Legislație.

5. Bolile profesionale: prezentare generală, definiție, etiologie, diagnostic tratament, profilaxie, complicații, prognostic, expertiza capacității de muncă.

NB. Prezentarea se va face pe grupe etiologice mari

6. Accidentele de muncă; definiție, clasificare, declarare, anchetare, indicatori statistici, evaluare post-accident, orientare profesională.

Baremul de activități practice

1. Efectuarea anamnezei profesionale

2. Anchetarea cazurilor de boli profesionale

3. Evaluarea accidentelor de muncă în vederea stabilirii costurilor și compensațiilor conform legislației în vigoare

N.B.

Stagiul de medicina muncii se va desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei d e Medicina Muncii, UMF „Carol Davila”

1.4.9. Stagiul de recuperare, medicina fizică și balneologie – 1 lună

Tematica lecțiilor conferință(20 ore)

Vor fi prezentate pe scurt principii, indicații și metode de:

1. Terapie ocupațională și ortezare.

2. Recuperarea în patologia neurologică.

3. Recuperarea în patologia ortopedico-traumatologică.

4. Recuperarea în patologia reumatologică.

5. Recuperarea în patologia cardiovasculară.

6. Recuperarea în patologia respiratorie.

7. Recuperarea în patologia prehensiunii, mersului, posturii.

8. Recuperarea în amputații.

Baremul de activități practice

1. Activitate clinică sub îndrumarea specialiștilor acreditați din secțiile în care se desfășoară stagiul.

2. Tehnici și metode de Kinetoterapie și masaj.

3. Tehnici și metode de terapie ocupațională și ortezare.

N.B.

Stagiul de recuperare, medicina fizică și balneologie se va desfășura sub îndrumarea cadrelor didactice din cadrul Catedrei de recuperare, medicina fizică și balneologie UMF „Carol Davila”

1.4.11. Stagiul de ortopedie și traumatologie – 1 lună

Tematica lecțiilor conferință (20 ore)

1. Generalități asupra fracturilor și luxațiilor (definiție, clasificare, mecanism de producere, tratament, complicații generale și locale).

2. Principii generale de amputație: amputațiile membrului toracic și pelvin.

3. Generalități asupra protezelor și ortezelor: protezele și ortezele membrului toracic și pelvin.

4. Diformități câștigate și congenitale ale aparatului locomotor: descriere clinică, posibilități de corectare.

5. Tuberculoza osteo-articulară: generalități, clinică, tratament, evoluție, complicații, sechele.

6. Tumori osoase.

7. Politraumatisme.

Baremul de activități practice

1. Examenul clinic al bolnavului de ortopedie – traumatologie.

2. Examenul clinic al bolnavului cu diformități.

3. Examenul clinic al bolnavului cu tbc osteoarticulară.

4. Examenul clinic al bolnavului cu tumori osoase.

5. Examinări paraclinice în ortopedie: radiografie, RMN, CT, documentare fotografică, examene de laborator.

N.B.

Stagiul de ortopedie și traumatologie se va desfășura sub îndrumarea specialiștilor din clinicile de profil stabilite prin înțelegere cu șefii de secție și Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar.

Evaluarea periodică a medicilor rezidenți

La sfârșitul fiecărui stagiu medicii rezidenți vor fi evaluați și notați conform metodologiei stabilite de

Centrul Național de Perfecționare în Domeniul Sanitar.

În aprecierea globală se ține seama de:

 Nivelul cunoștințelor acumulate testate prin lucrări scrise, examene practice, lucrări prezentate  Evaluarea activității consemnate în caietul de stagiu  Aprecierile coordonatorului de stagiu privind activitatea clinică, comportamentul, modul de relaționare cu pacienții, colegii, ceilalți specialiști (deontologie, colaborare, lucru în echipă etc.)

EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ 4 ANI  EXPLORĂRI FUNCȚIONALE (I.1) 6 LUNI  MANAGEMENT ÎN DOMENIUL EXPERTIZEI MEDICALE ȘI RECUPERĂRII CAPACITĂȚII DE MUNCĂ (I.2) 6 LUNI  MEDICINA MUNCII (I.3) 2 LUNI  RECUPERARE,

MEDICINĂ FIZICĂ ȘI RECUPERARE (I.4) 1 LUNĂ  ORTOPEDIE ȘI TRAUMATOLOGIE (I.5) 1 LUNĂ  MEDICINĂ INTERNĂ(I.6) 6 LUNI  NEUROLOGIE(I.7) 3 LUNI  PSIHIATRIE(I.8) 3 LUNI  EXPERTIZA MEDICALĂ A CAPACITĂȚII DE MUNCĂ(I.9) 6 LUNI  RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ(I.10) 6 LUNI  REINSERȚIE SOCIO-PROFESIONALĂ(I.11) 6 LUNI  STAGIU PRACTIC ÎN TERITORIU LA NIVELUL OFICIILOR ȘI CABINETELOR DE EXPERTIZĂ MEDICALĂ ȘI RECUPERAREA CAPACITĂȚII DE MUNCĂ(I.12) 5 LUNI și 2 săpt.  BIOETICĂ (I.13) 2 săptămâni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1, I.2, I.3, I.4, I.5

I.6

I.7

I.8

I.9

I.10

I.11

I.12

I.13

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

FARMACIE CLINICĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA FARMACIE CLINICĂ

DEFINIREA SPECIALITĂȚII ȘI SPECIALISTULUI ÎN FARMACIE CLINICĂ

Farmacia clinică

este specialitatea farmaceutică care utilizează cunoștințele farmaceutice și biomedicale în scopul optimizării eficacității, securității, preciziei și economiei tratamentului medicamentos, pentru pacient și societate, farmacistul clinician având rolul de consilier al medicului și pacientului, în acest domeniu. Scopul specialității: dezvoltarea și asigurarea unei farmacoterapii științifice și raționale, la nivel de individ și societate.

Farmacistul clinician este orientat către pacient și are rol de consilier în domeniul farmacoterapiei pentru medic și pacient, în farmacia de spital și comunitate.

SCOPUL SPECIALIZĂRII

Formarea farmaciștilor specialiști având cunoștințe teoretice și aptitudini practice care să le permită furnizarea de servicii specializate de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă de calitate, menite să asigure utilizarea științifică și rațională a medicamentelor pentru pacient și societate.

OBIECTIVE

Farmacistul clinician trebuie să fie capabil:

- să ia decizii în procesul de alegere a medicamentului eficace, sigur și corespunzător din punct de vedere al raportului beneficiu - cost, în scopul individualizării farmacoterapiei pacientului; - să furnizeze informații pacienților și profesioniștilor din domeniul medical, în privința utilizării științifice și raționale a medicamentelor; - să monitorizeze terapia medicamentoasă a pacientului; - să fie membru activ în echipa de cercetare clinică a medicamentului, având cunoștințe solide privind realizarea protocolului de cercetare și validarea rezultatelor cercetării.

► Obiectivele de asistență farmaceutică clinică în spital sunt următoarele: - Colaborarea cu medicul, la instituirea farmacoterapiei individualizate și la optimizarea farmacoterapiei fundamentată pe mecanismul de feed-back al supravegherii terapeutice; - Monitorizarea farmacoterapeutică, fundamentată pe criteriul farmacocinetic (dozarea concentrației plasmatice a medicamentului); - Activitate de farmacoeconomie; - Participarea în echipa de cercetare a medicamentului (medicamentul nou, optimizarea farmacoterapiei, evidența eficienței, farmacovigilență și farmacoepidemiologie); - Educația și îndrumarea practică a studenților și rezidenților în specialitatea de farmacie clinică; - Farmacist clinician consilier în domeniul medicamentului. ► Obiectivele de asistență farmaceutică clinică, în farmacia de comunitate, sunt:

- Consilierea pacienților privind medicația eliberată pe bază de rețetă, consiliere fundamentată pe analiza științifică a prescripției, în contextul bolnavului; - Ghidarea automedicației cu medicamente de tip OTC, cunoscute și solicitate de pacient, fundamentată pe interogatoriul țintit, în contextul pacientului; - Recomandarea scrisă (avizul farmaceutic scris) privind medicația OTC recomandată de farmacist pentru 1-2 zile, la solicitarea pacientului care se prezintă cu un simptom acut de boală, recomandare fundamentată pe consultația minimală, în spațiul de confidențialitate al farmaciei; - Rezolvarea problemelor de terapie medicamentoasă (PTM)(drugs therapy problems - DTP) ale pacientului, pe baza constituirii dosarului pacientului cu date complete (diagnostic, analize de laborator, istoricul farmacoterapiei prescrise și automedicației); - Asistență farmacoterapeutică, la domiciliu (home care); - Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.

DURATA: 3 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentata, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual.

Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire

Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual.

La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o data pe an), are loc o evaluare de etapă, făcuta în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător.

Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU.

Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

STRUCTURA STAGIILOR

Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvarea problemelor social administrative, prezentare la repartizare, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate (2 săptămâni).

Stagiile teoretice / Anul I

 Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate: 2 luni  Laborator clinic: 1 lună  Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I: 3 luni  Patologie generală: 2 luni  Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a: 3 luni Stagiile teoretice / Anul II  Biochimie medicală: 1 lună  Toxicologia medicamentului: 1 lună  Metodologia cercetării științifice medicale: 1 lună  Biostatistică și matematică aplicată: 1 lună  Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie ): 1 lună  Biofarmacie și farmacocinetică clinică: 2 luni  Patologie clinică II: 2 luni  Farmacoepidemiologie: 1 lună  Legislație, etică și deontologie profesională: 1 lună  Farmacoeconomie: 1/2 lună Stagiile practice / Anul I, II  Farmacie de spital (3 luni)  Secții clinice de diverse specialități (16 luni)  Farmacie de comunitate (3 luni) Stagiile teoretice / Anul III  Comunicarea cu pacientul: 2 luni  Bioetică: ½ lună  Farmacie clinică: 9 luni Practica de farmacie clinică/ Anul III  Farmacie de comunitate (3 luni),  Secții clinice de diverse specialități, la alegere (4 luni),  Farmacie de spital (4 luni).

B. PREGĂTIREA PRACTICĂ prin asistență și practică supravegheată, va fi desfășurata în afara facultății, 4 zile/săptămână.

Farmacistul rezident va desfășura activitate practică zilnică, cu excepția zilei în care se vor desfășura cursuri și seminarii la facultate. Acesta va avea responsabilități precise, stabilite în funcție de locul de desfășurare a stagiului practic. Îndeplinirea acestora va fi îndrumată de un farmacist clinician specialist instructor de practică (trainer) și urmărită de către responsabilul (coordonatorul) de stagiu, cadru didactic la disciplina de Farmacie clinică a centrului universitar.

CONȚINUTUL STAGIILOR

A. TEMATICA DE PREGĂTIRE TEORETICĂ ANUL I

Stagiul FARMACIE CLINICĂ (în spital și farmacia de comunitate) (2 luni)

Obiective:

Îsușirea principiilor și activităților specifice practicii de farmacie clinică și asistență farmaceutică modernă (Pharmaceutical care), în spital și farmacia de comunitate.

Tematica (40 ore):

1. Asistența farmaceutică (Pharmaceutical care). Activitățile specifice de farmacie clinică, în spital și în farmacia de comunitate.

2. Noțiuni de farmacoterapie științifică și rațională.

3. Variabilitatea interindividuală și intraindividuală a efectului terapeutic și consecințele raportate la individualizarea farmacoterapiei și farmacografiei. Tipuri de variabilitate, mecanisme, factori ce concură și manifestări clinice.

4. Individualizarea posologiei. Criteriile clinic, biochimic și farmacocinetic.

5. Supravegherea terapeutică comună și particulară.

6. Metodologia monitorizării și optimizării farmacografiei, pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentrației medicamentului în sânge). Metoda dozei test.

7. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului, care include istoricul medical, medicamentele eliberate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului.

8. Analiza științifică a prescripției medicale, în scopul identificării potențialelor probleme legate de terapia medicamentoasă.

9. Informarea și consilierea pacientului privind prescripția farmacoterapeutică.

10. Consilierea medicației OTC.

11. Consultația minimală în farmacia de comunitate și recomandarea farmacoterapeutică de primă intenție.

12. Educația terapeutică și farmacoterapeutică a pacienților.

13. Supravegherea continuă a bolnavilor cronici cu diabet și hipertensiune arterială.

Stagiul LABORATOR CLINIC

(1 lună)

Obiective:

Cunoașterea semnificației testelor de laborator utilizate în monitorizarea diferitelor stări de boală și a terapiei medicamentoase.

Tematica (20 ore):

1. Sânge, urină, lichid cefalorahidian, sucuri digestive. Compoziție. Valori normale și modificări patologice.

2. Interpretarea valorilor normale și patologice ale parametrilor biochimici, în funcție de boală și tratamentul medicamentos.

3. Factori ce influențează rezultatele analizelor de laborator clinic.

4. Aprecierea interferențelor tratamentului medicamentos cu testele de laborator.

Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea I

(3 luni)

Obiective:

Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe. Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.

Tematica (50 ore):

Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia asociată următoarelor aparate și sisteme:

1. Sistemul nervos central.

2. Sistemul nervos somatic.

3. Sistemul nervos vegetativ.

4. Aparatul respirator.

5. Aparatul cardiovascular.

6. Aparatul renal.

7. Aparatul digestiv.

8. Sângele și sistemul hematopoetic.

9. Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.

Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.

Stagiul PATOLOGIE GENERALĂ

(2 luni) Obiective:

Însușirea cunoștințelor de bază în domeniul patologiei, necesare pentru fundamentarea farmacoterapiei.

Tematica (50 ore):

1. Probleme de etiologie generală.

2. Probleme de patogenie generală.

3. Patologia genetică.

4. Patologia microbiană.

5. Patologia virotică.

6. Patologia parazitară.

7. Patologia metabolică.

8. Patologia imunitară.

9. Patologia endocrină.

10. Expunere de cazuri.

11. Tratament etiologic, patogenic, simptomatic.

Stagiul FARMACOTERAPIE ȘI FARMACOEPIDEMIOLOGIE - Partea a II-a

(3 luni) Obiective:

Însușirea cunoștințelor teoretice privind terapia principalelor stări de boală, cu accent asupra ghidurilor farmacoterapeutice impuse de medicina bazată pe evidențe. Însușirea deprinderilor practice de instituire și evaluare a diferitelor scheme farmacoterapeutice. Cunoașterea aspectelor epidemiologice ale tratamentului medicamentos.

Tematica (50 ore):

Farmacoterapia, farmacografia, farmacotoxicologia și farmacoepidemiologia în patologia următoare:

1. Durere.

2. Inflamație, boli reumatice și boli alergice.

3. Boli metabolice (dislipidemii, osteoporoză, obezitate, gută).

4. Dezechilibre hidroelectrolitice, acidobazice și nutritive.

5. Dereglări ale sistemului endocrin.

6. Hipovitaminoze.

7. Boli ale sistemului imunitar.

8. Boli neoplazice.

9. Patologie virală.

10. Boli infecțioase și parazitare.

11. Mecanisme farmacodinamice noi și medicamente noi.

Se va insista asupra datelor medicinei și farmacoterapiei bazate pe evidențe (evidenced based medicine) din faza a IV-a de studiu al medicamentelor (postmarketing) și pe ghidurile farmacoterapeutice de ultimă oră.

ANUL II

Stagiul BIOCHIMIE MEDICALĂ (1 lună) Obiective:

Cunoașterea datelor la zi, privind mecanismele biochimice implicate în patologie, precum și markerii biochimici, imunologici și genetici pentru diferite stări de boală.

Tematica (20 ore):

1. Markeri biochimici, imunologici și genetici, în patologie.

2. Biochimia stresului oxidativ.

3. Biochimia inflamației.

4. Mecanisme biochimice în bolile neurodegenerative.

5. Enzimopatii.

6. Mecanisme biochimice în gerontopatologie.

Stagiul TOXICOLOGIA MEDICAMENTULUI (1 lună)

Obiective:

Însușirea cunoștințelor necesare pentru a asista medicul în identificarea posibilelor cazuri de intoxicație, în stabilirea probelor biologice ce urmează a fi supuse analizei toxicologice, în monitorizarea eficacității tratamentului intoxicațiilor, în stabilirea riscului de producere a intoxicației în funcție de particularitățile pacientului.

Tematica (20 ore):

1. Toxicologia principalelor clase de medicamente: medicamente cu acțiune asupra SNC, medicamente cardiovasculare, antibiotice și chimioterapice, medicamente utilizate în cursul anesteziei, medicamente analgezie antipiretice antiinflamatoare, hormoni și substituenți de sinteză.

2. Toxicologia substanțelor utilizate abuziv: stupefiante, excitante, halucinogene, droguri de sinteză și droguri de origine vegetală.

3. Toxicocinetica aplicată în toxicologia clinică.

4. Antidoturi și terapii specifice.

5. Evaluarea clinică a intoxicațiilor medicamentoase pe baza efectelor adverse (efecte secundare și efecte toxice).

6. Rolul analizelor de laborator în diagnosticul și managementul pacientului intoxicat.

7. Riscul expunerii la substanțe toxice în timpul sarcinii și alăptării.

Stagiul METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE MEDICALE (1 lună )

Obiective:

Analiza critică a literaturii de specialitate. Cunoașterea și aplicarea principiilor și a metodelor de cercetare clinică. Direcționarea cercetării clinice, proiectarea studiilor clinice, analiza și evaluarea rezultatelor activității de cercetare.

Tematica (20 ore):

1. Aspecte generale privind cercetarea științifică. Particularități ale cercetării științifice medicale.

2. Etapele cercetării științifice, alegerea temei și definirea problemei de cercetat, studiul bibliografic de specialitate și analiza surselor de documentare, experimental design în studiu clinic, evaluarea rezultatelor.

3. Elemente specifice ale metodologiei cercetării clinice.

4. Prezentarea rezultatelor. Redactarea unui text științific de specialitate.

5. Principii deontologice în cercetarea clinică.

Stagiul BIOSTATISTICĂ ȘI MATEMATICĂ APLICATĂ (1 lună)

Obiective:

Cunoașterea și aplicarea analizei biostatistice la prelucrarea rezultatelor cercetării de bioechivalență, farmacocinetică, farmacodinamie și farmacoepidemiologie.

Tematica (20 ore):

1. Modelarea datelor de farmacocinetică și toxocinetică. Analiza compartimentală. Rezolvarea ecuațiilor farmacocinetice prin metoda transformatei Laplace.

2. Planificarea studiilor clinice.

3. Calculul numărului de subiecți în experimentele clinice.

4. Analiza datelor clinice în experimentele încrucișate.

5. Statistica cercetării de farmacologie clinică și statistica studiilor clinice. Teste parametrice. Teste neparametrice.

6. Verificarea ipotezelor statistice privind bioechivalența medicamentelor.

7. Analiza dispersională. Studiul intra-variabilitații și al inter-variabilitații în experimentul biologic.

8. Regresia și corelația în analiza datelor.

9. Modelarea stărilor de echilibru folosind analiza statistică epidemiologică.

10. Metode matematice de corelare în vitro - în vivo.

11. Validarea datelor experimentale și controlul calității.

12. Softuri în analiza farmacocinetică de validare a metodelor de analiză și modelarea farmacocinetică și farmacodinamică.

Stagiul STUDIUL CLINIC AL MEDICAMENTULUI (BIOETICĂ ȘI METODOLOGIE ) (1 lună)

Obiective:

Dobândirea cunoștințelor necesare pentru participarea în echipa de cercetare pe subiecți umani.

Tematica (20 ore):

1. Metodologia pentru introducerea medicamentului nou în terapeutică. Fazele și etapele premarketing.

2. Bioetica studiului pe subiecți umani.

3. Studiile de farmacologie clinică și studiile clinice. Tipuri de studii clinice.

4. Distribuirea medicamentelor în studiile simplu și dublu orb.

5. Specificul metodologiei studiului clinic privind diferite acțiuni terapeutice (antidepresivă, tranchilizantă, hipnotică, antiinflamatoare, antihipertensivă, etc.)

6. Supravegherea medicamentelor după introducerea în terapeutică. Studiile postmarketing de farmacoeficiență.

7. Activitatea de farmacovigilență și farmacoepidemiologie. Stagiul BIOFARMACIE ȘI FARMACOCINETICĂ CLINICĂ (2 luni) Obiective: Însușirea și aplicarea principiilor biofarmaciei și farmacocineticii în scopul individualizării posologiei medicamentoase.

Tematica (40 ore):

1. Conceptele de disponibilitate farmaceutică., biodisponibilitate și bioechivalenței și optimizarea biofarmaceutică a farmacoterapiei.

2. Elemente de calcul folosite în biofarmacie.

3. Dizolvarea și difuzia prin membranele biologice.

4. Modele farmacocinetice. Parametrii farmacocinetici. Formule de calcul.

5. Biodisponibilitatea medicamentelor administrate pe cale orală.

6. Biodisponibilitatea medicației parenterale.

7. Biodisponibilitatea medicației cu cedare modificată.

8. Factorii ce influențează biodisponibilitatea și profilul farmacocinetic al medicamentelor.

9. Punerea la dispoziția organismului a principiilor active.

10. Elemente de farmacocinetică fiziologică.

11. Corelări între proprietățile fizico-chimice și proprietățile farmacocinetice.

12. Utilizarea parametrilor farmacocinetici în farmacografie, la stabilirea, monitorizarea și optimizarea posologiei.

Stagiul PATOLOGIE CLINICĂ II (2 luni) Obiective:

Însușirea cunoștințelor privind bolile cu frecvență ridicată în populație, cunoștințe necesare în vederea instituirii și evaluării diferitelor scheme terapeutice.

Tematica (40 ore):

1. Bolile respiratorii.

2. Bolile digestive.

3. Bolile cardiovasculare.

4. Bolile renale.

5. Bolile sângelui.

6. Bolile reumatice.

7. Bolile genitale.

8. Bolile sistemului nervos.

9. Bolile psihice.

10. Bolile endocrine.

11. Bolile metabolice.

12. Boli de piele.

13. Boli neoplazice.

14. Aprecierea clinică și paraclinică a bolnavilor.

15. Interpretarea foilor de observație.

Stagiul FARMACOEPIDEMIOLOGIE (1 lună)

Obiective:

Însușirea cunoștințelor fundamentale de epidemiologie și aplicarea acestora la farmacoepidemiologie.

Tematica (20 ore):

1. Metode epidemiologice: epidemiologie descriptivă, epidemiologie analitică.

2. Bazele farmacoepidemiologiei practice: supravegherea, investigarea, analiza, evaluarea.

3. Evaluarea raportului beneficiu/risc în terapia medicamentoasă.

4. Farmacovigilență.

5. Procesul farmacoepidemiologic medicamentos. Etape, forme, factori.

Stagiul LEGISLAȚIE,

ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE PROFESIONALĂ (1 lună)

Obiective:

Studierea, înțelegerea și aplicarea prevederilor legale și a regulilor de etică și deontologie în domeniul sănătății.

Tematica (20 ore):

1. Regimul legal al activităților și unităților din domeniul sănătății.

2. Regimul legal al profesiunilor din domeniul sănătății.

3. Regimul legal al medicamentului.

4. Regimul legal al pacientului.

5. Cadrul juridic al prescripției farmacoterapeutice.

6. Reglementarea distribuirii medicamentelor în spital.

7. Reglementarea distribuirii medicamentelor în farmacia de comunitate.

8. Etica și deontologia în activitatea profesională.

Stagiul FARMACOECONOMIE (1/2 luni) Obiective:

Cunoașterea și aplicarea principiilor farmacoeconomiei, analiza rapoartelor beneficiu/cost, în scopul asigurării unei farmacoterapii de calitate, cu costuri cât mai reduse pentru pacient și societate.

Tematica (10 ore):

1. Principiile farmacoeconomiei.

2. Metode farmacoeconomice.

3. Aplicații ale farmacoeconomiei: evaluarea terapiei medicamentoase, analiza corelată a rapoartelor beneficiu/risc, beneficiu/cost, evaluarea serviciilor de farmacie clinică. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.).

III. Relația medic-pacient I - 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II - 2 ore

1. Consimțământul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții - 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică - 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

științifică.

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore ANUL III Stagiul de COMUNICARE (2 luni) Obiective: Însușirea și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare orală și scrisă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical. Tematica (20 ore):

1. Definiția, obiectivele și principiile comunicării.

2. Comunicarea eficientă cu pacientul și alți profesioniști din domeniul medical.

3. Planificarea, pregătirea și dirijarea discuției farmacistului cu pacientul.

4. Necesitatea cunoașterii istoricului medicamentos al pacientului de către farmacist, pentru eficiența discuției cu pacientul.

5. Modalități de comunicare: comunicare orală și în scris.

Stagiul FARMACIE CLINICĂ (9 luni) Obiective:

Dezvoltarea capacității de implicare și rezolvare a principalelor tipuri de activități practice de farmacie clinică, în farmacia de comunitate și în spital.

Tematica (150 ore):

1. Analiza și discutarea unor cazuri de incoerență și erori de prescripție, întâlnite în farmacia de comunitate.

2. Analiza și discutarea unor formulare de prescriere a farmacoterapiei OTC completate de farmacist, în baza ipotezei de diagnostic emise de acesta la consultația minimală în spațiul de confidențialitate al farmaciei.

3. Analiza și discutarea produselor farmaceutice OTC cu asocieri de substanțe medicamentoase, înregistrate în Nomenclatorul în vigoare.

4. Elaborarea dosarului farmaceutic al pacientului (care include istoricul medical, medicamentele prescrise și eliberate, automedicația, reacțiile nedorite înregistrate, informații clinice, rezultatele terapeutice și biologice disponibile, recomandările făcute pacientului).

5. Rezolvarea problemelor terapeutice (PTM) pe baza dosarului farmaceutic al pacientului.

6. Analiza și discutarea farmacoterapiei și farmacografiei instituite în spital, în cazuri clinice complicate.

B. BAREMUL ACTIVITĂȚILOR PRACTICE

Stagiile practice / Anul I și II Obiective:

Dobândirea competențelor necesare desfășurării activității de farmacie clinică în spital

și în farmacia de comunitate

I. Stagiile practice în FARMACIE DE SPITAL ȘI COMUNITATE (3

3 luni)

Baremul activităților practice:

1. Organizarea și funcționarea farmaciei de spital și de comunitate.

2. Circuitul medicamentului în spital și în farmacia de comunitate.

3. Politica spitalului și farmaciei de comunitate în domeniul utilizării medicamentului.

4. Activitate de asistență farmaceutică.

5. Prepararea și controlul de calitate al soluțiilor perfuzabile.

II. Stagiul practic în SECȚII CLINICE DE DIVERSE SPECIALITĂȚI (16 luni)

Baremul activităților practice:

1. Cunoașterea specificului și necesităților diferitelor secții clinice de spital.

2. Protocoale terapeutice.

3. Istoricul medicamentos al pacientului.

4. Instituirea și monitorizarea terapiei medicamentoase.

5. Evaluarea modului de utilizare a medicamentelor: identificarea, prevenirea, rezolvarea problemelor legate de terapia medicamentoasă.

6. Informarea personalului medical.

7. Consilierea pacientului.

8. Activități de documentare și evaluarea critică a literaturii de specialitate.

9. Elaborarea răspunsurilor la întrebările adresate de personalul medical și pacienți.

10. Furnizare de informații despre medicamente, personalului medical și pacienților.

11. Activitate de farmacovigilență. Practica de farmacie clinică/ Anul III Stagiul Farmacie de comunitate - (3 luni)

Stagiul Secții clinice de diverse specialități, la alegere - (4 luni)

Stagiul Farmacie de spital - (4 luni).

Obiective: Executarea practică supravegheată a următoarelor tipuri de activități de farmacie clinică, în farmacia de spital și de comunitate, precum și în secții clinice. Baremul activităților practice:

1. Rezolvarea calculelor de practică farmaceutică.

2. Utilizarea precauțiilor privind condițiile de conservare a medicamentelor (la întuneric, la

4 gr.C, la rece, sub – 15 gr. C. etc.).

3. Consilierea privind precauțiile de preparare și stabilitate a soluțiilor de antibiotice.

4. Consilierea privind incompatibilitățile fizico-chimice medicament – medicament și medicament – materiale plastice (în seringi sau flacoane de perfuzie).

5. Calculul conținutului în Na

, al medicamentelor cu încărcătură sodică și precizarea contraindicațiilor, precauțiilor și măsurilor la administrare.

6. Consilierea asupra precauțiilor privind modul de administrare a medicamentelor orale (raportat la mese, alimente și băuturi de evitat,etc.).

7. Interpretarea analizelor de laborator clinic.

8. Semnalarea efectelor medicamentelor asupra rezultatelor examenelor de laborator.

9. Urmărirea și interpretarea farmacoterapiei (instituire, supraveghere, monitorizare și optimizare).

10. Consilierea bolnavului privind farmacoterapia prescrisă (detalii privind modul de administrare, posibilele C.I. ce trebuie anunțate de urgență etc.).

11. Supravegherea și optimizarea complianței.

12. Depistarea interacțiunilor farmacologice pe parcursul unui tratament.

13. Depistarea etiologiei iatrogene, înregistrarea și rezolvarea unor cazuri de patologie iatrogenă.

14. Rezolvarea de probleme de farmacocinetică clinică și de adaptare a posologiei.

15. Introducerea schemelor de profilaxie cu antibiotice, în chirurgie.

16. Analiza raportului beneficiu/risc și beneficiu/cost al farmacoterapiei instituite. Dispoziții finale: - Practica de Farmacie Clinică din anul III de rezidențiat se va efectua în Spitalul în care rezidentul este repartizat (în farmacie și în secție ) - Stagiul practic se va finaliza cu un referat scris cuprinzând analiza și comentarea farmacoterapiei unui caz clinic complicat cu polipatologie și polimedicație, urmărit de rezident la patul bolnavului. - Nota pentru proba scrisă va fi acordată pe baza aprecierii referatului final, de către profesorul responsabil de specialitatea Farmacie Clinică desemnat de Facultatea de Farmacie din Centrul Universitar respectiv. - Notele pentru probele practice vor fi acordate de către:

farmacistul clinician din spital (sau farmacistul șef ) și medicii din secțiile unde rezidentul a efectuat stagiul practic.

FARMACIE CLINICĂ 3 ANI

 Farmacia clinică în spital și în farmacia de comunitate(1.1)- 2 luni  Laborator clinic(1.2)- 1 lună  Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea I(1.3): 3 luni  Patologie generală(1.4)- 2 luni  Farmacoterapie și farmacoepidemiologie - Partea a II-a(1.5)- 3 luni  Biochimie medicală(1.6)- 1 lună  Toxicologia medicamentului (1.7) -1 lună  Metodologia cercetării științifice medicale(1.8)- 1 lună  Biostatistică și matematică aplicată (1.9)-1 lună  Studiul clinic al medicamentului (bioetică și metodologie)(1.10) -1 lună  Biofarmacie și farmacocinetică clinică(1.11)- 2 luni  Patologie clinică II(1.12)- 2 luni  Farmacoepidemiologie(1.13)-1 lună  Legislație, etică și deontologie profesională (1.14)-1 lună  Farmacoeconomie(1.15)- 1/2 lună  Bioetică (1.16)- ½ luna  Comunicarea cu pacientul (1.17) – 2 luni  Farmacie clinică(1.18)- 9 luni

ANUL I

ANUL II

ANUL III

STAGIUL 1.1 1.5;1.6; 1.6 1.15;1.16; 1.17;1.18;

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE

ÎN SPECIALITATEA

FARMACOLOGIE CLINICĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA FARMACOLOGIE CLINICĂ

1.1. DEFINITIE: Farmacologia clinică este specialitatea medicală care studiază interacțiunile dintre medicamente și organismul uman, sănătos sau bolnav în scopul evaluării, supravegherii și utilizării raționale a medicamentelor în profilaxia, diagnosticul și tratamentul bolilor. 1.2. DURATA: 4 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite (CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări știintifice și de educație continuă. 1.3. STRUCTURA STAGIILOR 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență a problemelor social administrative, prezentarea la unitatea unde a fost repartizat, alegerea îndrumatorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni. 1.3.2. Stagiu de farmacologie fundamentală: 12 luni 1.3.3. Stagiu de legislație și organizare: 3 luni 1.3.4. Stagiu de medicină internă: 6 luni 1.3.5. Stagiu de terapie intensivă și medicină de urgență: 6 luni 1.3.6. Stagiu de toxicologie clinică: 6 luni 1.3.7. Stagiu la alegere într-o specialitate medicală, alta decât cele de mai sus (într-o clinică ce desfașoară studii clinice în domeniul medicamentului): 3 luni 1.3.8. Bioetica: ½ lună 1.3.9. Stagiu de farmacologie clinică: 11 luni și 2 săpt. 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1. STAGIUL DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore)

1. Farmacodinamie generală.

2. Farmacocinetică generală.

3. Farmacotoxicologie generală.

4. Principii de apreciere a bazelor farmacologice ale terapiei.

5. Influențarea farmacologică a transmisiei nervoase vegetative.

6. Influențarea farmacologică a transmisiei colinergice.

7. Influențarea farmacologică a transmisiei adrenergice.

8. Transmisia neuro-umorală în sistemul nervos central.

9. Anestezice generale.

10. Anestezice locale.

11. Hipnotice și sedative.

12. Medicația bolilor psihice.

13. Medicația tulburărilor extrapiramidale.

14. Medicația anticonvulsivantă.

15. Analgetice opioide și antagoniștii lor.

16. Toxicomania și toxicodependența.

17. Influențarea farmacologică a reglării hormonale.

18. Influențarea farmacologică a glandei hipofize și funcțiilor acesteia.

19. Influențarea farmacologică a glandei tiroide și funcțiilor acesteia.

20. Influențarea farmacologică a glandelor cortico și medulo- suprarenale și funcțiilor acestora.

21. Insulina, antidiabeticele orale și influențarea farmacologică a pancreasului.

22. Calciul, parathormonul, calcitonina, vitamina D și alte substanțe înrudite.

23. Influențarea farmacologică a reglării tisulare.

24. Histamina, bradikinina, serotonina și substanțe care acționează în domeniul lor.

25. Prostaglandine, leucotriene, factorul activator plachetar și substanțele care acționează în domeniul lor.

26. Analgetice, antiinflamatoare, antipiretice, antireumatice.

27. Medicamente utilizate în tratamentul poliartritei reumatoide și gutei.

28. Antiastmatice.

29. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron și influențarea sa farmacologică.

30. Medicația insuficienței cardiace.

31. Antianginoase.

32. Medicația aritmiilor.

33. Antihipertensive.

34. Medicația dislipidemiilor.

35. Antiulceroase.

36. Influențarea farmacologică a motilității și secrețiilor digestive.

37. Influențarea farmacologică a motilității uterine.

38. Chemoterapia bolilor bacteriene.

39. Chemoterapia bolilor parazitare.

40. Chemoterapia bolilor virale.

41. Chemoterapia anticanceroasă.

42. Imunosupresia farmacologică.

43. Influențarea farmacologică a hematopoiezei.

44. Influențarea farmacologică a hemostazei.

45. Vitaminele. 1.4.1.2. Baremul activităților practice

1. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmacodinamie: 3

2. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experiențe de farmococinetică: 1

3. Proiectarea, organizarea și efectuarea de experimente de farmacotoxicologie: 3

4. Prelucrarea datelor și analiza statistică: 7

5. Redactarea și publicarea de articole științifice: 2

6. Evaluarea critică a datelor de farmacologie experimentală din literatura de specialitate: 7

7. Seminar final. 1.4.2. STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (50 ore)

1. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul medicamentelor.

2. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul produselor biologice de uz uman.

3. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul suplimentelor nutritive și altor produse asemănătoare.

4. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul dispozitivelor medicale.

5. Bazele legislației din România și Uniunea Europeană în domeniul cosmeticelor.

6. Aspecte politice ale produselor medicamentoase.

7. Problemele tehnico-științifice legate de autorizarea, supravegerea și controlul produselor medicamentoase.

8. Autorizarea de punere pe piață a produselor medicamentoase.

9. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic al produselor medicamentoase în vederea autorizării de punere pe piață.

10. Evaluarea eficacității clinice a produselor medicamentoase noi în vederea autorizării lor de punere pe piață.

11. Evaluarea bioechivalenței și interschimbabilității produselor medicamentoase.

12. Evaluarea siguranței preclinice a produselor medicamentoase.

13. Evaluarea siguranței clinice a produselor medicamentoase.

14. Evaluarea calității produselor medicamentoase.

15. Regulile de bună practică în studiul clinic.

16. Evaluarea protocoalelor de studii clinice în vederea aprobării efectuării studiilor clinice.

17. Inspecțiile GCP.

18. Regulile de bună practică de laborator.

19. Inspecția GLP.

20. Regulile de bună practică de fabricație.

21. Inspecția GMP.

22. Farmacovigilența.

23. Asigurarea calității produselor medicamentoase de uz uman.

24. Reclamații privind medicamentele.

25. Reacții adverse la medicamente.

26. Neconformități ale medicamentelor.

27. Reglementări privind publicitatea produselor medicamentoase.

28. Retragerea și distrugerea medicamentelor.

29. Organizarea rețelei de distribuție a medicamentelor.

30. Regulile de buna practica de distributie a medicamentelor și inspectiile privind respectarea lor

31. Regulile de bună practică de depozitare a medicamentelor și inspecțiile privind respectarea lor.

32. Regulile de bună practică de farmacie și inspecțiile privind respectarea lor.

33. Importul și exportul medicamentelor.

34. Stabilirea prețurilor medicamentelor.

35. Legislația privind regimul substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin.

36. Supravegherea substanțelor toxice și stupefiante și a produselor medicamentoase care le conțin. 1.4.2.2. Baremul activităților practice

1. Evaluarea administrativă a documentației unui produs medicamentos propus spre autorizarea de punere pe piață: 10

2. Evaluarea dosarului farmacologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 3

3. Evaluarea dosarului toxicologic preclinic în vederea autorizării de punere pe piață: 3

4. Evaluarea studiului de bioechivalență în vederea autorizării de punere pe piață: 3

5. Evaluarea documentației clinice în vederea autorizării de punere pe piață: 3

6. Participarea la evaluarea dosarului farmaceutic în vederea autorizării de punere pe piață: 3

7. Evaluarea protocolului de studiu clinic în vederea aprobării desfășurării unui studiu clinic în România: 4

8. Evaluarea de materiale publicitare: 5

9. Participarea la inspecții GMP: 2

10. Participarea la inspecții GCP: 4

11. Participarea la inspecții în rețeaua de distribuție: 3 1.4.3. STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.3.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Bronhopneumopatia cronică obstructivă.

2. Astmul bronșic.

3. Cancerul bronhopulmonar.

4. Pleureziile.

5. Tuberculoza pulmonară.

6. Tulburări de ritm și de conducere.

7. Angina pectorală și infarctul miocardic.

8. Insuficiența cardiacă, cordul pulmonar, edemul pulmonar acut.

9. Hipertensiunea arterială.

10. Vasculitele.

11. Boli trombotice vasculare.

12. Resuscitarea cardio-respiratorie.

13. Boli de colagen.

14. Ulcerul gastric și duodenal.

15. Cancerul gastric și colonic.

16. Sindromul de malabsorbție.

17. Hepatite, ciroze, cancerul hepatic.

18. Encefalopatia portală.

19. Pancreatita acută.

20. Sindroame diareice.

21. Nefrite acute și cronice.

22. Insuficiența renală acută și cronică.

23. Sindromul nefrotic.

24. Diabetul zaharat. 1.4.3.2. Baremul activităților practice

1. Flebotomie: 1

2. Toracocenteza: 2

3. Paracenteza: 2

4. Aplicarea unei sonde naso-gastrice: 2

5. Interpretarea ECG: 50

6. Interpretare radiografii și tomografii computerizate: 20

7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.

8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.

9. Seminar final. 1.4.4. STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ 1.4.4.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Medicația utilizată în anestezia generală.

2. Medicația anesteziei rahidiene.

3. Anestetice locale.

4. Principii de tratament ale șocului hemoragic.

5. Soluții utilizate pentru reechilibrarea electrolitică și acidobazică.

6. Hipertermia.

7. Hipotermia.

8. Tratamentul durerii.

9. Obstrucția căilor aeriene superioare (asigurarea libertății căilor aeriene).

10. Resuscitarea cardio-respiratorie-cerebrală.

11. Terapia farmacologică a șocului cardiogen.

12. Terapia farmacologică a șocului septic.

13. Principii de tratament ale șocului anafilactic.

14. Tratamentul stărilor comatoase.

15. Terapia insuficienței cardiocirculatorii acute.

16. Terapia edemului pulmonar.

17. Principiile terapiei cu sânge și componente.

18. Terapia farmacologică a emboliei pulmonare.

19. Terapia insuficienței respiratorii.

20. Insuficiența renală acută.

21. Terapia pancreatitei acute.

22. Hepatita acută toxică indusă de medicamente. 1.4.4.2. Baremul activităților practice

1. Puncție lombară: 2

2. Instalarea unui cateter venos: 2

3. Instalarea unei perfuzii: 30

4. Intubație traheală: 10

5. Electroșoc de resuscitare cardiacă: 5

6. Monitorizarea bolnavului critic.

7. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.

8. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.

9. Seminar final. 1.4.5. STAGIUL DE TOXICOLOGIE CLINICĂ 1.4.5.1. Tematica lecțiilor conferință (100 ore)

1. Epidemiologia intoxicațiilor acute.

2. Caracteristici cantitative ale toxicității acute.

3. Clasificarea substanțelor toxice.

4. Toxicocinetică generală.

5. Toxicodinamie generală.

6. Date privind conduita medicală în intoxicațiile acute.

7. Decontaminarea intoxicatului.

8. Evaluarea completă a intoxicatului acut.

9. Antidotismul în intoxicațiile acute.

10. Metode terapeutice de creștere a eliminării toxicelor din organism.

11. Intoxicații acute clinice cu incidență crescută.

12. Intoxicații acute medicamentoase.

13. Intoxicații acute cu droguri de abuz.

14. Principii de tratament ale dependenței. 1.4.5.2. Baremul activităților practice

1. Decontaminarea externă a unui intoxicat: 5

2. Spălătura gastrică: 3

3. Evaluarea unui intoxicat acut: 10

4. Completarea de fișe de informare toxicologică: 10

5. Punerea în aplicare a algoritmilor de determinare prin analize de laborator a unui toxic necunoscut care a produs o intoxicație: 5

6. Analiza retrospectivă a raportului cost/beneficiu al medicației unui bolnav: 50 cazuri din foi de observație.

7. Raport privind reacțiile adverse întâlnite în timpul stagiului: 1 prezentat la seminarul final.

8. Seminar final. 1.4.6. MODULUL DE BIOETICĂ - 2 săptămâni 1.4.6.1. TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică - 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală - definire, delimitarea obiectului de studiu.

2. Contextul apariției bioeticii.

3. Definirea bioeticii.

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii.

5. Teorii și metode în bioetică.

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii - 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință.

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții.

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.)

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient.

2. Paternalism versus autonomie.

3. Modele ale relației medic-pacient.

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate.

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat.

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient.

3. Relația medic-pacient minor.

4. Acte normative care reglementează relația medic-pacient.

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare.

2. Culpa medicală - definire, forme, implicații juridice și deontologice.

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală.

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației.

2. Dileme etice în avort.

3. Etica reproducerii umane asistate medical.

4. Probleme etice în clonarea reproductivă.

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină.

2. Probleme etice în stările terminale.

3. Tratamente inutile în practica medicală.

4. Eutanasia și suicidul asistat.

5. Îngrijirile paliative.

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane - 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru.

2. Donarea de organe de la persoana vie.

3. Etica alocării de resurse în transplant.

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii.

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman.

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală.

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni.

5. Terapia genică.

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice.

X. Etica cercetării pe subiecți umani - 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani.

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală - discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani.

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani.

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale.

5. Comitetele de etică a cercetării.

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea

științifică. 1.4.6.2. TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale.

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate.

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent.

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă.

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă.

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient.

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate - discutare de cazuri.

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă.

3. Rolul comitetelor de etică din spitale.

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis.

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis.

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale.

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.7. STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ 1.4.7.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) Farmacologie Clinică Generală (150 ore)

1. Definiția Farmacologiei Clinice, importanța problemei, locul Farmacologiei Clinice printre celelalte științe și obiecte de învățământ.

2. Importanța specialității. Locul și importanța farmacologului clinician în echipa complexă de asistență medicală.

3. Locul și importanța terapiei medicamentoase între celelalte tipuri de terapii.

4. Importanța terapiei alopate vs. alte tipuri de terapie (homeopatie, fitoterapie, magnetoterapie, acupunctură etc.).

5. Iatrogenie și consecințele prescrierii inadecvate a medicamentului.

6. Farmacocinetica clinică la subiectul normal (noțiuni de bază). Farmacocinetica clinică în diverse afecțiuni. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacocinetic.

7. Farmacodinamie. Interacțiuni medicamentoase de tip farmacodinamic.

8. Noțiuni de farmacogenetică, teratogenie, oncogenie.

9. Particularități cinetice și dinamice în anumite situații fiziologice (copil, bătrân, gravidă, lactație, rasă etc.).

10. Particularități cinetice și dinamice în anumite situații patologice (insuficiența renală, insuficiența hepatică, insuficiența cardiacă, boli consumptive – denutriție – deshidratare, alcoolism și dependența de droguri etc.).

11. Prescrierea rațională a medicamentului – prezentare generală. Medicamente esențiale.

12. Conceptul de medicamente P. Criteriile de alegere (eficiență, toxicitate, adecvarea scopului propus, cost) și importanța acestora. Ponderea criteriilor în funcție de tipul de politică a medicamentului.

13. Alegerea unei grupe de medicamente P. Alegerea unui medicament P din grupa respectivă.

14. Definirea problemei pacientului.

15. Precizarea obiectivului terapeutic.

16. Verificarea adecvării medicamentului la cazul concret.

17. Scrierea prescripției.

18. Ce informații și avertizări sunt necesare pacientului și aparținătorilor asupra tratamentului prescris.

19. Monitorizarea (oprirea) tratamentului.

20. Scheme terapeutice complexe. Stabilirea dozelor în aceste situații particulare. Complianța la scheme complexe. Interacțiuni medicamentoase.

21. Diagnosticul farmacologic – un feed-back valoros pentru verificarea coincidenței diagnostic/schemă terapeutică.

22. Polipragmazie. Automedicație.

23. Noțiuni de Farmacoepidemiologie.

24. Noțiuni de Farmacoeconomie. Raportul cost/eficiență.

25. Alegerea surselor de informare obiectivă asupra medicamentului.

26. Informațiile “de firmă” și procesarea lor critică.

27. Aprecierea studiilor clinice și marilor trialuri, criterii de obiectivitate.

28. Orientarea în clasificarea medicamentelor antidepresive triciclice.

29. Construcția și finalizarea studiului clinic al medicamentului.

30. Studii de fază I, II, III, IV.

31. Bioechivalența.

32. Normele GMP, GLP.

33. Interpretarea statistică a datelor.

34. Noțiuni de legislație a medicamentului.

35. Forurile de decizie (Agenția Medicamentului, Comisia de Transparență, Direcția Farmaceutică a MS, Comisia Farmaceutică a spitalului).

36. Decizia farmacologului clinician în utilizarea și achiziția medicamentului.

37. Farmacovigilența. Farmacologie Clinică Specială (50 ore)

38. Dovezi ale eficienței clinice a medicamentelor în afecțiuni ale: - sistemului nervos central - sistemului nervos periferic - aparatului cardiovascular - aparatului respirator - aparatului digestiv - aparatului urogenital - sistemului endocrin - sângelui și în bolile infecțioase, neoplazii, boli alergice

39. Aspecte nutriționale ale farmacologiei clinice.

40. Impactul biologiei moleculare și genomice asupra dezvoltării farmacologiei clinice.

41. Probleme etice în tratamentul cu medicamente noi, costisitoare. 42.Medicamentele orfane. 1.4.7.2. Baremul activităților practice

1. Participare la studii de farmacocinetică sau bioechivalență: 1

2. Participare la studii de fază II sau III: 1

3. Efectuare studii farmacoeconomice: 1

4. Seminar final. FARMACOLOGIE CLINICĂ 4 ANI

STAGII PRACTICE și CURSURI-CONFERINȚĂ  STAGIU DE FARMACOLOGIE FUNDAMENTALĂ(I.1) 12 LUNI  STAGIU DE LEGISLAȚIE și ORGANIZARE(I.2) 3 LUNI  STAGIU DE MEDICINĂ INTERNĂ(I.3) 6 LUNI  STAGIU DE TERAPIE INTENSIVĂ și MEDICINĂ DE URGENȚĂ(I.4) 6 LUNI  STAGIU DE TOXICOLOGIE CLINICĂ(I.5) 6 LUNI  STAGIU LA ALEGERE ÎNTR-O SPEC.MEDICALĂ,

ALTA DECÂT CELE DE MAI SUS(I.6) 3 LUNI  BIOETICĂ(I.7) ½ LUNĂ  STAGIU DE FARMACOLOGIE CLINICĂ(I.8) 11 LUNI și 2 SĂPT.

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

STAGIUL

I.1

I.2

I.3

I.4

I.4

I.5

I.6

I.7

I.8

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GASTROENTEROLOGIE 1.1 DEFINIȚIE:  Gastroenterologia este specialitatea care se ocupă cu prevenirea, depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolilor tubului digestiv și ale organelor anexe; termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologie, pancreatologie, endoscopie digestivă. 1.2 DURATA: 5 ani

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice ( curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, facută în unitatea de pregătire de către responsabilul de stagiu și îndrumător. Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă. 1.3 STRUCTURA STAGIILOR 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social-administrative, prezentare la spitalul și clinica unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate: 2 săptămâni 1.3.2. Stagiul de gastroenterologie 6 luni 1.3.3. Stagiul de medicină internă: 11 ½ luni 1.3.4. Stagiul de diabet, boli de nutriție și metabolism: 2 lună 1.3.5. Stagiul de oncologie: 2 luni 1.3.6. Stagiul de hematologie: 2 luni 1.3.7. Stagiul de A.T.I.: 2 luni 1.3.8. Stagiul de gastroenterologie: 3 ani 1.3.8.1. Curs de ecografie abdominală generală 3 luni* 1.3.8.2. Curs de endoscopie digestivă diagnostică 3 luni* 1.3.9. Stagiul de bioetică: ½ lună * se efectuează în cadrul stagiului de gastroenterologie și în urma examenului de specialitate se obține atestat în endoscopie digestivă diagnostică și atestat în ecografie generală 1.4. CONȚINUTUL STAGIILOR 1.4.1. STAGIUL DE MEDICINĂ INTERNĂ 1.4.1.1. Tematica lecțiilor conferință (180 ore)

(1). Bronhopneumopatiile cronice obstructive (bronșita cronică, emfizem pulmonar)

(2). Astmul bronșic

(3). Pneumoniile

(4). Sarcoidoza

(5). Pleureziile

(6). Cancerul bronșic

(7). Cordul pulmonar cronic

(8). Tuberculoza extra-pulmonară (hepatică, peritoneală)

(9). Embolia pulmonară

(10). Edemul pulmonar

(11). Angina pectorală

(12). Infarctul miocardic

(13). Reumatismul acut

(14). Cardiomiopatiile idiopatice

(15). Tulburări de ritm și de conducere (tablou clinic, diagnostic)

(16). Insuficiența cardiacă

(17). Hipertensiunea arterială esențială și hipertensiunile arteriale secundare

(18). Glomerulonefritele acute și cronice

(19). Pielonefritele acute și cronice

(20). Diabetul zaharat

(21). Obezitatea

(22). Sindroamele hemoragipare

(23). Poliartrita reumatoidă

(24). Colagenozele 1.4.1.2.

Baremul activităților practice

1. Examenul coprologic. Valoare diagnostică: 10

2. Computer tomografia abdominală. Interpretarea rezultatelor: 25

3. Radiologie pulmonară – interpretare: 200

4. Radiologia cordului, modificări patologice: 100

5. Probe respiratorii: 50

6. Proteinograma - interpretare: 100

7. Toracocenteza - efectuare: 10

8. Explorare renală - interpretare: 50 1.4.2. STAGIUL DE DIABET, BOLl DE NUTRIȚIE ȘI METABOLISM 1.4.2.1. Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

(1). Diabetul zaharat

(2). Complicațiile diabetului zaharat (inclusiv complicațiile digestive)

(3). Comele metabolice și diabetice

(4). Hiperlipemiile

(5). Evaluarea statusului nutrițional

(6). Obezitatea

(7). Carențele alimentare

(8). Hipovitaminozele

(9). Principiile regimurilor alimentare de substituție și de excludere

(10). Alergiile alimentare

(11). Tulburările metabolismului oligoelementelor 1.4.2.2. ​Baremul activităților practice

1. Determinarea glicemiei prin diferite metode: 100

2. Determinarea profilului glicemic: 30

3. Determinarea glicozuriei: 100

4. Determinarea corpilor cetonici: 30

5. Hiperglicemia provocată - tehnică, interpretare: 50

6. Hiperlipemiile – diverse metode, interpretarea rezultatelor: 100

7. Aprecierea stării de nutriție, greutatea ideală: 50

8. Conținutul în calorii al principalelor alimente

9. Inițierea unei scheme de tratament cu insulină: 50 1.4.3. STAGIUL DE ONCOLOGIE 1.4.3.1. ​Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

(1). Epidemiologia cancerelor digestive

(2). Carcinogeneza

(3). Dezvoltarea locală și metastazarea în cancer

(4). Diagnosticul imunologic în cancer

(5). Stadializarea cancerelor digestive

(6). Metode de diagnostic în cancerele digestive

(7). Chimioterapia cancerelor digestive

(8). Radioterapia cancerelor digestive

(9). Îngrijirea pacientului canceros în faza terminală

(10). Chirurgia cancerului gastric, colonic, rectal, hepatic pancreatic

(11). Metode paleative de tratament în cancerele avansate

(12). Combaterea durerii în cancer

(13). Psiho-oncologie 1.4.3.2. ​Baremul activităților practice

1. Executarea și interpretarea unui frotiu pentru depistarea celulelor neoplazice: 20

2. Interpretarea tomografiei computerizate în neoplasmele tubului digestiv: 25

3. Tehnica biopsiei leziunilor neoplazice ale tubului digestiv și ale organelor anexe: 25

4. Tehnica administrării citostaticelor în diverse neoplazii ale tubului digestiv; aprecierea gravității reacțiilor adverse*: 25

5. Metodologia organizării unei acțiuni de depistare în masă a cancerului tubului digestiv

6. Trialuri clinice - principii și posibilități de realizare

7. Tehnica examenului clinic al bolnavilor de cancer - Examenul clinic în raport cu localizările neoplaziei: 10 1.4.4. STAGIUL DE HEMATOLOGIE 1.4.4.1. ​Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

(1). Anemiile acute și cronice - Etiologie. Manifestări clinice. Diagnostic.

(2). Anemiile feriprive, hemolitice și megaloblastice

(3). Sindroamele hemoragipare, mijloace de explorare

(4). Sindroame mieloproliferative

(5). Sindroame adenomegalice

(6). Splenomegaliile. Hipersplenismul

(7). Limfoamele digestive

(8). Leucemiile acute și cronice

(9). Boala Hodgkin

(10). Sarcoamele digestive

(11). Mielomul multiplu

(12). Trombocitopeniile și trombocitopatiile 1.4.4.2. ​Baremul activităților practice

1. Frotiu de sânge periferic – efectuare și interpretare: 100

2. Puncție medulară: - interpretare: 100

3. Biopsie osoasă (asistare): 10

4. Indicațiile transplantului de măduvă - principii: 10

5. Biopsie ganglionară - tehnică, indicații: 15 1.4.5. STAGIUL DE A.T.I. 1.4.5.1. ​Tematica lecțiilor conferință (40 ore)

(1). Transfuziile de sânge:metodologie, indicații, riscuri

(2). Șocul: fiziopatologie, clasificare, tratament

(3). Sindromul insuficienței multiple de organ

(4). Comele: clasificare, stadializare, etiologie, conduită terapeutică

(5). lnsuficiența respiratorie. Sindromul de detresă respiratorie

(6). Moartea clinică, moartea biologică: criterii de evaluare

(7). Prelevarea de organe: criterii de intervenție

(8). Tulburările echilibrului acidobazic

(9). Hipovolemia: etiologie, intervenție terapeutică

(10). Nutriția parenterală

(11). Metodologia monitorizării pacienților în serviciile de terapie intensivă

(12). Encefalopatia hepatică

(13). Reacții adverse ale administrării anestezicelor 1.4.5.2. ​Baremul activităților practice

1. Anestezia locală - tehnică: 20

2. Monitorizarea pacienților cu insuficiență respiratorie. Valori normale și patologice ale gazelor respiratorii și din sânge: 20

3. Pulsoximetru - utilizare: 30

4. Defibrilarea și cardioversia: 15

5. Puncția lombară: 10

6. Introducerea și poziționarea sondei Blakemore: 10

7. Aspirația gastrică:10

8. Puncția subclaviei: 10

9. Oxigenoterapia: 10

10. Administrarea aerosolilor: 10

11. Puncționarea arterei radiale: 5

12. Tehnica anesteziei cu propofol: 20

MODULUL DE BIOETICĂ TEMATICĂ CURS (20 ore)

I. Introducere în Bioetică- 2 ore

1. Morala, etica, etica medicală- definire, delimitarea obiectului de studiu

2. Contextul apariției bioeticii

3. Definirea bioeticii

4. Delimitarea domeniului de studiu al bioeticii

5. Teorii și metode în bioetică

II. Conceptele de sănătate, boală, suferință prin prisma bioeticii- 2 ore

1. Definirea conceptelor de sănătate, boală, suferință

2. Conceptele de sănătate, boală și suferință în contextul evoluției medicinii și științelor vieții

3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.

III. Relația medic-pacient I- 2 ore

1. Valori ale relației medic-pacient

2. Paternalism versus autonomie

3. Modele ale relației medic-pacient

4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate

IV. Relația medic-pacient II- 2 ore

1. Consimțământul informat

2. Confidențialitatea în relația medic-pacient

3. Relația medic-pacient minor

4. Acte normative care reglementează relația medic - pacient

V. Greșeli și erori în practica medicală - 2 ore

1. Definirea noțiunilor de greșeală și eroare

2. Culpa medicală- definire, forme, implicații juridice și deontologice

3. Managementul greșelii și erorii medicale în practica medicală

VI. Probleme etice la începutul vieții - 2 ore

1. Libertatea procreației

2. Dileme etice în avort

3. Etica reproducerii umane asistate medical

4. Probleme etice în clonarea reproductivă

VII. Probleme etice la finalul vieții- 2 ore

1. Definirea morții în era noilor tehnologii în medicină

2. Probleme etice în stările terminale

3. Tratamente inutile în practica medicală

4. Eutanasia și suicidul asistat

5. Îngrijirile paliative

VIII. Probleme etice în transplantul de țesuturi și organe umane- 2 ore

1. Donarea de organe de la cadavru

2. Donarea de organe de la persoana vie

3. Etica alocării de resurse în transplant

IX. Probleme etice în genetică și genomică- 2 ore

1. Eugenia și discriminarea pe baza geneticii

2. Proiectul genomului uman- probleme etice, redefinirea noțiunii de boală prin prisma cunoașterii genomului uman

3. Etică și testarea genetică prenatală, neonatală și postnatală

4. Statutul moral al embrionului uman; cercetarea pe embrioni

5. Terapia genică

6. Posibilitatea îmbunătățirii rasei umane prin intervenții genetice

X. Etica cercetării pe subiecți umani- 2 ore

1. Principii etice în cercetarea pe subiecți umani

2. Protecția participanților într-o cercetare biomedicală- discutarea principalelor coduri de etică și convenții internaționale în cercetare, a cadrului legislativ în care se derulează cercetarea pe subiecți umani

3. Populații vulnerabile în contextul cercetării pe subiecți umani

4. Aspecte etice în cercetările multicentrice, multinaționale

5. Comitetele de etică a cercetării

6. Comportamentul științific neadecvat, conflictul de interese în cercetarea științifică

TEMATICA SEMINARIILOR

I. Ilustrarea prin cazuri particulare a teoriilor și principiilor în bioetică - 2 ore

II. Reglementarea practicii medicale prin coduri de etică - 2 ore

1. Jurământul lui Hipocrate - comentarea formei inițiale a jurământului lui Hipocrate și evaluarea gradului de aplicabilitate a perceptelor acestuia în condițiile medicinii actuale

2. Alternative ale jurământului lui Hipocrate

3. Alte coduri de etică și deontologie medicală folosite în prezent

III. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Valoarea și limitele consimțământului informat în practica medicală curentă

2. Valoarea și limitele confidențialității în practica medicală curentă

3. Rolul comunicării în relația medic-pacient

IV. Ilustrarea valorilor etice ale relației medic-pacient prin cazuri practice - 2 ore

1. Accesul la îngrijirile de sănătate discutare de cazuri

2. Drepturile pacienților - reglementare legislativă

3. Rolul comitetelor de etică din spitale

V. Exemplificarea noțiunilor de greșeală și eroare în medicină prin cazuri concrete - 2 ore

1. Delimitarea cadrului noțiunii de malpraxis

2. Greșeala medicală din perspectiva sistemului de malpraxis

3. Perspectiva deontologică asupra greșelilor medicale

VI. Discutarea problemelor etice la începutului vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VII. Discutarea problemelor etice la finalul vieții pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

VIII. Discutarea problemelor etice în transplantul de țesuturi și organe pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

IX. Discutarea problemelor etice în genetică și genomică pe baza unor cazuri concrete - 2 ore

X. Discutarea problemelor etice în cercetarea pe subiecți umani prin prisma unor cazuri concrete - 2 ore 1.4.6. STAGIUL DE GASTROENTEROLOGIE 1.4.6.1. Tematica lecțiilor conferință (500 ore)

(1). Refluxul gastroesofagian. Boala de reflux gastroesofagian și complicațiile ei.

(2). Tulburările motorii esofagiene: achalazia, spasmul esofagian difuz, esofagul hiperperistaltic

(3). Herniile gastrice transhiatale. Diverticulii esofagieni

(4). Cancerul esofagian

(5). Gastritele acute și cronice

(6). Ulcerul gastric și duodenal. Complicațiile ulcerului gastric și duodenal

(7). Tumorile benigne și maligne ale stomacului

(8). Suferințele stomacului operat

(9). Diareele acute și cronice

(10). Sindromul de malabsorbție

(11). Enteropatia glutenică. Enteropatii disenzimatice

(12). Boala Whipple. Sindromul intestinului scurt. Sindromul de ansă oarbă

(13). Parazitozele intestinale (manifestări clinice, forme clinico-etiologice)

(14). Boala Crohn

(15). Rectocolita hemoragică

(16). Constipația

(17). Intestinul iritabil

(18). Polipii colonici. Polipozele digestive

(19). Cancerul colorectal

(20). Diverticuloza colonică

(21). Pancreatitele acute și cronice

(22). Hemoragia digestivă superioară și inferioară

(23). Cancerul pancreatic

(24). Sindromul icteric

(25). Litiaza biliară. Sindromul postcolecistectomie

(26). Colecistitele. Angiocolitele acute

(27). Icterele familiale

(28). Hepatitele medicamentoase

(29). Hepatitele cronice postvirale

(30). Hepatita autoimună

(31). Patologia hepatică alcool-indusă

(32). Cirozele hepatice. Complicațiile cirozelor hepatice

(33). Cancerul hepatic și al căilor biliare

(34). Tumorile benigne ale ficatului.

(35). Peritonite acute și cronice

(36). Suferințele digestive de origine vasculară

(37). Hipertensiunea portală – etiologie, patogenie, complicații

(38). Corpi străini ingerați

(39). Afecțiuni hepatice cu determinare genetică (CBP,CSP,boala Wilson, deficitul de α1-antitripsină)

(40). Chistul hidatic hepatic

(41). TBC cu localizare digestivă (hepatică, intestinală, peritoneală)

(42). Suferințele ano-rectale 1.4.6.2. ​Baremul activităților practice

1. Endoscopii digestive superioare: 100

2. Rectoscopii-sigmoidoscopii: 150

3. Colonoscopii: 50

4. Echografii abdominale: 300

5. Puncție biopsie hepatică - efectuare: 10

6. Asistare la următoarele manevre de endoscopii intervenționale: - ERCP: 50 - polipectomie: 50 - scleroterapie: 50 - dilatări de stenoze esofagiene sau achalazii: 30

GASTROENTEROLOGIE 5 ANI STAGII PRACTICE ȘI CURSURI CONFERINȚĂ  GASTROENTEROLOGIE (I.1) 6 luni  MEDICINĂ INTERNĂ (I.2) 11 ½ luni  DIABET ZAHARAT,

NUTRIȚIE ȘI BOLI METABOLICE (I.3) 2 luni  ONCOLOGIE (I.4) 2 luni  HEMATOLOGIE (I.5) 2 luni  A.T.I. (I.6) 2 luni  ECOGRAFIE GENERALĂ (I.7) 3 luni  ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ DIAGNOSTICĂ (I.8) 3 luni  GASTROENTEROLOGIE (I.9) 2 ani si 4 luni  BIOETICĂ (I.10) ½ lună

ANUL I

ANUL II

ANUL III

ANUL IV

ANUL V

STAGIUL

I.1

I.2

I.10

I.2

I.3

I.4

I.5

I.6

I.9

I.7

I.8

I.9

I.9

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII PUBLICE

CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ CENTRUL NAȚIONAL DE PERFECȚIONARE ÎN DOMENIUL SANITAR BUCUREȘTI CURRICULUM DE PREGĂTIRE ÎN SPECIALITATEA GENETICĂ MEDICALĂ

Curriculumul prevede un număr de 200 de ore didactice (curs, seminar, prezentări de cazuri) pe anul de studiu universitar, pentru tematica prezentată, înafara cărora sunt prevăzute și 40 – 50 de ore de studiu individual. Cuantificarea pregătirii în vederea echivalării, se face prin credite ( CFU). 1 credit = 25 ore de instruire Din timpul alocat pregătirii, activitatea didactică acoperă 20-30%, restul de 70-80%, fiind dedicată activităților practice și studiului individual. La sfârșitul fiecărui modul de pregătire (cel puțin o dată pe an), are loc o evaluare de etapă, făcută în unitatea de pregătire de către directorul de program și responsabilul de rezidențiat (îndrumător de stagiu). Evaluarea se finalizează prin acordarea de credite CFU. Întreaga activitate de pregătire este monitorizată prin caietul de stagiu (log-book), în care vor fi trecute de asemenea evaluările de etapă în credite, activitatea în programele de cercetare, participarea la manifestări științifice și de educație continuă.

1. CONCEPȚIA CURRICULARĂ 1.1. ​ Definiție Genetica Medicală este specialitatea care se ocupă cu:

a) depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor cu afecțiuni transmisibile ereditar și a purtătorilor de malformații congenitale;

b) estimarea riscului de recurență în familii a bolilor genetice și acordarea sfatului genetic.

Specialitatea Genetică Medicală se află într-o continuă evoluție iar geneticienii trebuie să fie în măsură să-și însușească noile achiziții din acest domeniu al științelor biomedicale, și – la rândul lor – să se consititue în surse de informații pentru specialiștii apartinând altor discipline. Specialiștii în Genetică Medicală trebuie să fie posesorii unui amplu spectru de cunoștințe clinice deoarece bolile genetice pot afecta indivizi de toate vârstele și se pot localiza la nivelul oricărui sistem sau organ. 1.2. ​ Durata: 5 ani 1.3. ​ Structura stagiilor 1.3.1. Etapa de angajare, luare în evidență, rezolvare a problemelor social administrative, prezentare la unitatea sanitară sau de învățământ superior medical unde a fost repartizat, alegerea îndrumătorului și fixarea planului de activitate ( 2 săptămâni) 1.3.2. Stagiul de Genetică fundamentală – 1 an -Substagii de laborator: -a. Citogenetică – 3 luni; -b. Genetică moleculară – 3 luni; -c. Genetică biochimică – 3 luni; -d. Informatica și biostatistica, utilizarea calculatorului – 2 luni și 2 săptămâni; 1.3.3. Stagiul de Genetică medicală – 1 an și 6 luni -Substagii clinice și de laborator: -a. Genetică medicală – 6 luni; -b. Medicină internă – 6 luni; -c. Pediatrie – 6 luni; 1.3.4-a. Stagiul de Genetică clinică – 2 ani și 6 luni -Substagii de genetică clinică, dirijate de conducatorul de rezidentiat: -a. Endocrinologie – 3 luni; -b. Pediatrie – 9 luni; -c. Dermatologie – 2 luni; -d. Neurologie pediatrică (eventual se poate include, în acest stagiu și Neurologie adulți) -3 luni; -e. Hematologie – 2 luni; -f. Oncologie și Oncopediatrie – 3 luni; -g. Oftalmologie – 2 luni; - h. Obstetrică și ginecologie – 3 luni; - i. Neonatologie – 3 luni 1.3.5. Stagiul de Bioetică – 2 săptămâni

2. CONȚINUTUL STAGIILOR 2.1. ​ Stagiul de Genetică fundamentală 2.1.1. Tematica lecțiilor conferință (200 ore) -Locul și rolul geneticii medicale în educația și practica medicală. -Genomul uman ׃

date generale, genomul nuclear, genomul mitocondrial, cromosomul ca unitate genomică, setul cromosomial uman, schița secvenței genomului uman, noțiunile de genotip și fenotip, relația între structura ADN și funcțiile genomului. -Organizarea celulară a ADN. Aparatul genetic al celulelor. Cromatina nucleară. Cromosomii umani. Ciclul celular. Mitoza și meioza. -Structura genelor ׃

concepția clasică despre structura genei, gena - unitate de structură a materialului genetic, fenomenele de linkage și crossing-over, concepția actuală despre structura genei, anatomia unei gene care codifică o proteină, gene comune și gene specifice, gene unice și familii de gene, elemente genetice mobile. -Stocarea și transmiterea informației ereditare: stabilitatea informației ereditare, perpetuarea ADN, ereditatea clonală a celulelor somatice, ereditatea interindividuală, legile lui Mendel, tipuri de ereditate (monogenică: mendeleană și non-mendeleană; poligenică și multifactorială), individualitatea genetică și biologică. -Exprimarea informației ereditare: concepția clasică despre funcția genei (o genă - un caracter), concepția actuală despre funcția genei (o genă - un produs genic), fluxul informației genice, codul genetic, reglarea exprimării genelor, (reglarea pretranscripțională, reglarea transcripțională, reglarea posttranscripțională, reglarea translațională, reglarea posttranslațională). -Variabilitatea informației ereditare: surse de variabilitate ereditară (recombinarea genetică, mutațiile, migrațiile), clasificarea mutațiilor, mecanismele de producere a mutațiilor, mutațiile ca factor etiologic genetic în patología umană, clasificarea genetică a bolilor, caracterele generale ale bolilor cu etiologie genetică, polimorfismele genetice. -Anomaliile cromosomiale și patología asociată: tipurile și mecanismele de producere a anomaliilor cromosomiale, sindroamele cromosomiale - consecințe fenotipice ale anomaliilor cromosomiale, frecvența și cauzele anomaliilor cromosomiale, tulburările de reproducere de cauză cromosomială, sterilitatea feminină, sterilitatea masculină, avorturi spontane și nou născuți morți. -Mutațiile genice – factor etiologic determinant al bolilor moleculare ׃

bazele moleculare ale patologiei monogenice (mutații cu pierderea funcției, mutații cu câștig de funcție, mutații cu dobândirea unei funcții noi, mutații cu expresie heterocronică sau ectopică), clasificarea bolilor monogenice (erori înăscute de metabolism, boli prin anomalii ale transportorilor membranari, boli prin anomalii ale proteinelor structurale, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în comunicarea intercelulară și controlul dezvoltării, boli prin anomalii ale proteinelor implicate în controlul homeostaziei extracelulare), boli produse de mutații dinamice. -Ereditatea poligenică și multifactorială în patología umană ׃

stabilirea naturii genice a unui caracter familial non-mendelian, teoriile care explică determinismul genetic al caracterelor multifactoriale, identificarea genelor implicate în bolile multifactoriale, condiționarea genetică a bolilor comune ale adultului. -Genetica dezvoltării și defectele de dezvoltare ׃

genetica dezvoltării (categorii de gene implicate în controlul dezvoltării, procese majore în cadrul dezvoltării embrionare, rolul apoptozei în dezvoltare, senescența), defectele de dezvoltare (clasificarea anomaliilor congenitale, cauzele anomaliilor congenitale, profilaxia anomaliilor congenitale, controlul genetic al sexualizării, retardul mental - etiologie, clasificare, prevalență). -Imunogenetica și imunopatologia ׃

mecanismele genetice care stau la baza generării diversității imunoglobulinelor, mecanismele genetice care stau la baza generării diversității TCR, complexul major de histocompatibilitate (genele MHC, proprietățile și funcțiile sistemului MHC, asocierea dintre HLA și diverse afecțiuni). -Oncogenetica ׃

gene implicate în dezvoltarea cancerului, anomalii citogenetice în cancer, evoluția multistadială a cancerelor. -Ecogenetica:

ecogenetica infecțiilor, nutrigenetica și farmacogenetica. Farmacogenetica metabolismului medicamentelor. Polimorfismele genetice și răspunsul la medicamente. Farmacogenomica și variabilitatea farmacodinamică. -Ereditatea mitocondrială: mutațiile ADNmt și heteroplasmia, ereditatea maternă mitocondrială, principalele tipuri de boli mitocondriale. 2.1.2. Baremul activităților practice

1. Ciclul celular – examen microscopic al nucleul interfazic și al mitozei – 10 examinări.

2. Meioza și formarea gameților – spermograme – 10 examinări.

3. Cromatina sexuală: morfologie, analiza cromatinei sexuale pe frotiuri de mucoasă bucală și sânge periferic, interpretare -20 cazuri.

4. Cromozomii umani: analiza cromozomială; morfologia, clasificarea și nomenclatura cromozomilor, variante normale și patologice, marcajul în benzi, marcajul de înaltă rezoluție și tehnicile citogenetice moleculare(FISH) – examinare și interpretare - 20 cazuri.

5. Metode de analiză a acizilor nucleici: extracția și amplificarea ADN; reacția polimerizării în lanț, reacția legării în lanț, hibridizarea acizilor nucleici: hibridizarea probelor oligonucleotidice specifice alelelor (ASO), hibridizarea în situ, fragmentarea acizilor nucleici cu enzime de restricție; separarea și identificarea fragmentelor de restricție (Tehnica Southern blotting), polimorfismul lungimii fragmentelor de restricție. Secvențierea ADN – observare și interpretare – 5 cazuri pentru fiecare metodă.

6. Caractere ereditare normale: grupele sanguine, polimorfismul proteic, polimorfismul ADN, teste de paternitate – analiza și interpretarea a 5 cazuri.

7. Transmiterea monogenică și poligenică: Ereditatea autozomală (AD și AR); Ereditate legată de X; variații în expresia genelor; ereditatea non mendeliană. Transmiterea poligenică – multifactorială – construcția arborilor genealogici și evaluarea riscului – 5 cazuri pentru fiecare tip de ereditate.

8. Tehnici biochimice de diagnostic a bolilor metabolice – observarea a 20 determinări diferite și interpretarea buletinului de analiză – 20 cazuri.

9. Metodologia biosatisticii, utilitate și interpretare. Aplicații ale informaticii în biologie și medicină. Utilizarea bazelor de date. 2.1.3. Evaluare teoretică și practică 2.2. ​ Stagiul de Genetică medicală 2.2.1. Tematica lecțiilor conferință (300 ore) -a. Substagiul de Genetică medicală -Genetica populațiilor și sănătatea publică:

definiția și obiectivele geneticii populațiilor, legea Hardy-Weinberg, aplicațiile medicale ale legii Hardy-Weinberg, factorii care influențează frecvența alelică în populațiile umane (încrucișările neîntâmplătoare, mutațiile, selecția, populațiile reduse, migrațiile și fluxul genic) -Impactul și consecințele încărcăturii genetice a populațiilor umane asupra stării de sănătate, abordarea genetică în medicină, serviciile de genetică clinică, registrele de boli genetice. -Epidemiologia genetică -Principii de profilaxie a bolilor cu componentă genetică: principalele direcții de profilaxie a bolilor cu componentă genetică, screening-ul bolilor genetice în populație (criteriile de screening, tipurile de screening genetic, serviciile de screening genetic, registrele genetice), diagnosticul prenatal (indicațiile diagnosticului prenatal, avantajele diagnosticului prenatal). -Principii de tratament a bolilor genetice: strategii de terapie a bolilor genetice (metode care acționează la nivel fenotipic, tratamentul tulburărilor biochimice asociate, metode ce vizează nivelul proteinei deficitare, modularea farmacologică a expresiei genice, terapia celulară), terapia genică (terapia genică somatică, terapia genică germinală). -Bioetica și genetica medicală: bioetica programelor de screening, bioetica testării genetice, bioetica sfatului genetic. -Managementul și controlul calității în unitățile de genetică din sistemul de sănătate. -Evaluare teoretică -b. Substagiul de Medicină internă -Manifestările cardinale ale bolilor: durerea, modificări ale temperaturii corpului, disfuncții ale sistemului nervos – convulsii, vertij; tulburări ale funcțiilor respiratorii și

circulatorii; tulburări ale funcțiilor gastrointestinale; tulburări ale funcției reproductive și ale funcțiilor sexuale. -Afecțiuni ale sistemului cardiovascular: electrocardiograma, metode neinvazive de examen al inimii; bolile valvulare ale inimii; tulburările de ritm și de conducere; cardiomiopatii; insuficiența cardiatică; cardiopatia ischemică; hipertensiunea arterială; boala tromboembolică; bolile arterelor periferice. -Afecțiuni ale aparatului respirator: astmul bronșic; cancerul bronhopulmonar; insuficiența respiratorie. -Afecțuni ale rinichilor și tractului urinar: glomerulopatii, tubulopatii, insuficiența renala acută și cronică; tumorile tractului urinar. -Afecțiuni ale aparatului digestiv: ulcerul gastric și duodenal, cancerele tubului digestiv; hepatita cronică; pancreatita acută și cronică; cancerul de pancreas. -Afecțiuni ale sistemului imun, ale țesutului conjunctiv și ale articulațiilor: boala complexelor imune, amiliodoze, lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă; boala mixtă a țesutului conjunctiv, spondilita ankilozantă. -Afecțiuni hematologice și oncologice: coagulopatii, afecțiuni ale sistemului hematopoetic, boli neoplazice. -Afecțiuni endocrinologice și metabolice: endocrinopatii; diabetul zaharat. -Afecțiuni neurologice și musculare: boli demielizante; boli metabolice ale sistemului nervos; demențe senile și presenile; distrofii musculare, miastenia gravis, paralizia periodică. - Evaluare teoretica -c. Substagiul de Pediatrie -Boli ale nou născutului: nou născutul cu risc mare; greutate mică la naștere prematuritate; dismaturitate; postmaturitate; apneea la naștere; sindromul postasfixic; insuficiența respiratorie a nou născutului, scorul APGAR; fibroza pulmonară interstițială a prematurului; encefalopatia traumatică; infecțiile pielii, tulburări digestive; vărsături; diareea epidemică a nou născutului; constipația; icterele cu debut precoce; icterul fiziologic, hiperbilirubinemia neconjugată; ictere enzimatice hepatice; ictere distructive; boala hemolitică a nou născutului, encefalopatia bilirubinică, trombocitopenii neonatale; boala hemoragică primară și diateza hemoragică secundară; coagularea intravasculară diseminată; insuficiența renală acută, tulburări metabolice și endocrine. -Boli ale aparatului respirator: infecții ale căilor respiratorii superioare: boli ale căilor respiratorii inferioare; bronșita cronică; obstrucții bronșice localizate; astmul bronșic; boli pulmonare; pneumonii interstițiale, lobare, lobulare. -Boli cardiovasculare: boli congenitale structurale ale inimii și/sau ale vaselor: boli congenitale cianogene; tetrada Fallot; boli congenitale necianogene; defecte septale atriale și ventriculare; persistența canalului arterial; stenoza arterei pulmonare; stenoza aortică orificială; coartația aortei. -Boli ale aparatului digestiv: boli ale mucoasei bucale și gingivale; ulcerul gastric; stenoza hipertrofică a pilorului; megacolonul congenital aganglionar; boli diareice; stenoza chistică; enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. -Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii. -Boli hematologice: eritropatii: anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii, leucopatii, diateze hemoragice, trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare. -Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; histiocitoza X. -Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul. -Bolile alergice: astmul bronșic, eczeme atopice, boli reumatice. -Boli neurologice și musculare: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, retardul mental, cefaleea; enurezisul. -Evaluare teoretică 2.2.2. Baremul activităților practice -a. Substagiul de Genetică medicală -1. Consultul genetic: indicații, fixarea obiectivelor, planificarea etapeleor - 20 cazuri. -2. Sfatul genetic:

definire obiective, circumstanțe de acordare, principii și metodologie, evaluarea riscul genetic în bolile cromosomiale, monogenice și multifactoriale – câte 4 cazuri din fiecare categorie. -3. Corelații genotip-fenotip în anomaliile cromosomiale: boli cromosomiale autosomale (trisomiile autosomale, sindroame cu deleții autosomale, sindroame cu microdeleții sau microduplicații), sindroame cu anomalii ale gonosomilor (s. Turner, s. Klinefelter, trisomia X și alte polisomii X, s. 47, XYY) – 5 cazuri. -4. Corelații genotip-fenotip în boli monogenice ׃

galactozemia, fenilcetonuria, bolile lizozomale, bolile peroxizomale, fibroza chistică, distrofia musculară Duchenne, osteogeneza imperfectă, sferocitoza ereditară, sindromul Ehlers-Danlos, hipercolesterolemia familială, neurofibromatozele, boala polichistică renală, hemofilia A, boala Huntington, distrofia miotonică – 5 cazuri. -5. Evaluarea riscului în bolile comune ׃

boala coronariană, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, astmul bronșic, bolile neurodegenerative, psihozele, cancerul, obezitatea, alcoolismul – 10 cazuri – 10 cazuri. -6. Evaluarea riscului în anomaliile congenitale ׃

malformațiile congenitale izolate (defectele de tub neural, hidrocefalia, malformațiile congenitale de cord, despicăturile labio-palatine și palatine), sindroame plurimalformative monogenice, tulburări ale dezvoltării sexuale, conduita practică în diagnosticul anomaliilor congenitale, evaluarea diagnostică și sfatul genetic în retardul mental, retardul mental legat de X – 10 cazuri. -7. Predispoziția genetică în cancer ׃

cancerele ereditare, cancerele familiale, cancerele cu predispoziție genetică fără istoric familial – evaluarea riscului în 5 cazuri. -8. Condiționarea genetică a răspunsului la medicamente. Polimorfisme genetice asociate cu un răspuns particular la medicamente, boli farmacologice frecvente, aplicații medicale – evaluarea riscului în 5 cazuri simulate. -9. Programele de screening pentru bolile genetice ׃

screening-ul prenatal (screening-ul defectelor deschise de tub neural, screening-ul sindromului Down), screening-ul neonatal (screening-ul fenilcetonuriei, screening-ul hipotiroidismului congenital), screening-ul populațional (familial)

al heterozigoților, tehnicile de diagnostic prenatal, analize de laborator efectuate pe celule fetale – evaluarea riscului în 5 cazuri. -10. Dileme și conflicte etice în genetica medicală ׃

probleme legate de diagnosticul prenatal – monitorizarea a 5 cazuri. -Evaluare practică -b. Substagiul de Medicină internă

1. Examen clinic, întocmirea foilor de observație: 60;

2. Prezentare de cazuri: 4;

3. Interpretarea examenelor radiologice în afecțiunile prevăzute în tematică: 25;

4. Interpretarea EKG: 40;