ORDIN nr. 1539/2007

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 5.418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și de asistență educațională și a regulamentelor-cadru ale instituțiilor din subordine, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu modificările ulterioare,

ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă funcționarea mediatorului școlar în unitățile de învățământ preuniversitar, în condițiile prezentului ordin.

Articolul 2

Se aprobă Metodologia de identificare a unităților de învățământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere școlară. Metodologia este prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Se aprobă Normele de încadrare, activitate și salarizare ale mediatorului școlar. Normele sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 5

Direcția generală management învățământ preuniversitar, Direcția generală învățământ în limbile minorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală managementul resurselor umane, Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții, inspectoratele școlare județene/inspectoratul școlar al municipiului București, centrele de resurse și de asistență educațională județene/al municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar pun în aplicare prezentul ordin.

p.

București, 19 iulie 2007.

Nr. 1.539.

Anexa 1

METODOLOGIE de identificare a unităților de învățământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere școlară

Articolul 1

(1) Unitățile de învățământ preuniversitar în care se impune furnizarea serviciilor de mediere școlară, servicii prestate de către mediatorul școlar, vor fi identificate ca urmare a aplicării setului de criterii de tip educațional, socioeconomic și cultural, menționat în prezenta metodologie.

(2) Criteriile de tip educațional sunt următoarele:

1. în comunitatea în care se află școala există copii de vârstă preșcolară care nu sunt cuprinși în învățământul preșcolar și copii de vârstă școlară care nu au frecventat niciodată școala sau care au abandonat învățământul obligatoriu; 2. rata abandonului școlar în învățământul obligatoriu și rata absenteismului școlar sunt ridicate, iar rezultatele școlare ale elevilor sunt nesatisfăcătoare într-un procent semnificativ; 3. școala este multietnică sau este o școală în care predomină elevi de etnie romă; 4. limba de predare este diferită de limba maternă; 5. cultura minorității este slab reprezentată la nivelul școlii; 6. deși în școală sunt mulți elevi care aparțin unei minorități naționale, nu există cadre didactice care aparțin acelei etnii; 7. există sau se manifestă riscul unor conflicte în comunitate și/sau în școală care pot afecta participarea școlară a copiilor romi, din cauze care țin de segregarea etnică sau de alte forme de discriminare; 8. există comportamente discriminatorii față de elevii romi.

(3) Criteriile de tip socioeconomic sunt următoarele:

1. localitatea se află într-o zonă cunoscută ca defavorizată; 2. în comunitate există familii cu mulți copii sau cu copiii aflați în grija altor persoane decât a părinților; 3. există semnale că în comunitate este exploatată munca minorilor, ceea ce conduce la abandon școlar; 4. în comunitate există o rată ridicată a șomajului sau numărul persoanelor încadrate în muncă cu forme legale este mic; 5. în comunitate există multe persoane care nu au acte de identitate; 6. un mare număr dintre membrii comunității sunt nevoiți să migreze temporar pentru a-și asigura sursele de existență; 7. în comunitate există o atitudine negativă față de minoritatea națională sau în comunitate au avut loc conflicte interetnice ori există premise pentru declanșarea lor; 8. elevii școlii provin, în majoritate, din familii dezavantajate.

(4) Criteriile de tip cultural sunt următoarele:

1. comunitatea este multietnică; 2. locuitorii din comunitate folosesc meseriile tradiționale ale etniei ca mijloc de supraviețuire; 3. accesul la publicații, librării, biblioteci, radio, televiziune este redus sau inexistent; 4. nivelul de educație școlară al membrilor comunității este scăzut.

Articolul 2

Aplicarea setului de criterii menționate la art. 1 se poate face de:

a) unitățile școlare; după caz, acestea pot apela la sprijinul centrului de resurse și de asistență educațională județean/al municipiului București și al autorităților locale;

b) inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, în colaborare cu centrul de resurse și de asistență educațională județean/al municipiului București;

c) consiliul județean sau local de care aparține unitatea;

d) organizații neguvernamentale sau grupuri de inițiativă locale, în colaborare cu inspectoratul școlar județean/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București și cu centrul de resurse și de asistență educațională județean/al municipiului București.

Articolul 3

(1) În urma aplicării setului de criterii și pe baza interpretării indicatorilor, instituțiile, organizațiile și structurile menționate la art. 2 fundamentează solicitarea de servicii de mediere școlară și o înaintează spre aprobare inspectoratului școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

(2) Inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București analizează documentația transmisă de instituțiile, organizațiile și structurile menționate la art. 2 și decide, în colaborare cu autoritățile locale sau județene, după caz, alocarea de servicii de mediere școlară.

Articolul 4

În urma stabilirii, pe baza criteriilor de mai sus, a unităților de învățământ beneficiare de servicii educaționale de mediere școlară, inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București le identifică drept zone de intervenție educațională prioritară pentru care prevede măsuri în strategia județeană privind asigurarea accesului la educație pentru grupurile dezavantajate.

Anexa 2

NORME de încadrare, activitate și salarizare ale mediatorului școlar

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1

Principala responsabilitate a mediatorului școlar este de a sprijini participarea tuturor copiilor din comunitate la învățământul general obligatoriu, încurajând implicarea părinților în educația copiilor și în viața școlii și facilitând colaborarea dintre familie, comunitate și școală.

Articolul 2

(1) Mediatorul școlar este angajat de unitatea de învățământ preuniversitar sau de centrul de resurse și de asistență educațională județean/al municipiului București, înființat conform Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 5.418/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și de asistență educațională și a regulamentelor-cadru ale instituțiilor din subordine.

(2) Îndrumarea metodologică a activității mediatorului școlar revine centrului de resurse și de asistență educațională județean/al municipiului București, iar coordonarea și monitorizarea activității mediatorului revin conducerii unității/unităților de învățământ preuniversitar în care își desfășoară activitatea.

(3) Mediatorul școlar colaborează cu personalul unității de învățământ preuniversitar, cu consiliul părinților sau cu alte structuri asociative ale părinților recunoscute de unitatea de învățământ preuniversitar, cu autoritățile locale/județene, cu organizații neguvernamentale și cu ceilalți parteneri ai unității de învățământ preuniversitar care au ca scop creșterea gradului de participare la educație și îmbunătățirea calității serviciilor educaționale.

Articolul 3

Mediatorul școlar își desfășoară activitatea în unitățile de învățământ preuniversitar și în comunitățile de care aparțin acestea, unități autoidentificate sau identificate pe baza criteriilor prevăzute în anexa nr. 1. Angajarea mediatorului se face la solicitarea școlii sau a comunității, la propunerea inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, a autorităților publice locale/județene, a organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale sau la solicitarea părinților elevilor din unitatea școlară respectivă.

Capitolul II – Selecția, încadrarea, normarea și salarizarea personalului

Articolul 4

(1) Mediatorul școlar poate fi:

a) absolvent de liceu, filieră vocațională - specializare mediator școlar sau absolvent al oricărui alt profil, urmat de un curs de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului;

b) absolvent al învățământului obligatoriu cu durata de cel puțin 8 clase, urmat de parcurgerea cursurilor de formare profesională cu specializarea mediator școlar, recunoscute de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, și în curs de completare a studiilor liceale.

(2) Pe postul de mediator școlar se recomandă angajarea unei persoane care cunoaște limba și cultura comunității locale pentru care sunt necesare serviciile de mediere școlară.

(3) Într-o primă etapă unitățile angajatoare vor avea în vedere, pentru ocuparea posturilor de mediator școlar, persoane care au urmat cursurile organizate în cadrul programelor PHARE "Acces la educație pentru grupuri dezavantajate" și care au mai lucrat ca mediatori.

Articolul 5

Identificarea mediatorului școlar este responsabilitatea comună a consiliului de administrație al școlii și a comitetului reprezentativ al părinților sau a altei forme de asociere a părinților, recunoscută de școală.

Articolul 6

Angajarea mediatorului școlar se face, după caz, de centrul de resurse și de asistență educațională județean/al municipiului București sau de unitatea de învățământ preuniversitar, ca urmare a pașilor descriși la art. 2 și 3 din anexa nr. 1.

Articolul 7

Nivelul de salarizare a mediatorului școlar este cel prevăzut pentru categoria personal didactic auxiliar, pozițiile: 279, 280 și 281.

Articolul 8

Organizațiile neguvernamentale sau grupurile de inițiativă locale pot angaja mediatori școlari, cărora le asigură costurile salariale, pentru școli cuprinse/partenere în diferite proiecte educaționale, dacă desfășurarea activității mediatorului școlar în școală este agreată de comunitate și de școală și în urma acordului inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Capitolul III – Responsabilitățile și atribuțiile mediatorilor școlari

Articolul 9

Atribuțiile mediatorului școlar sunt următoarele: 1. facilitează dialogul școală-familie-comunitate; 2. contribuie la menținerea și dezvoltarea încrederii și a respectului față de școală în comunitate și a respectului școlii față de comunitate; 3. monitorizează copiii de vârstă preșcolară din comunitate care nu sunt înscriși la grădiniță și sprijină familia/susținătorii legali ai copilului în demersurile necesare pentru înscrierea acestora în învățământul preșcolar; 4. monitorizează copiii de vârstă școlară, din circumscripția școlară, care nu au fost înscriși niciodată la școală, propunând conducerii școlii soluții optime pentru recuperarea lor și facilitând accesul acestora la programele alternative de învățământ (înscrierea în învățământul de masă la cursuri de zi sau la cursuri cu frecvență redusă, includerea în Programul "A doua șansă" etc.); 5. sprijină organizarea de programe-suport pentru îmbunătățirea performanțelor școlare (programe de recuperare, programe de intervenție personalizată, programe de tip "școala de după școală" etc.); 6. colectează datele statistice relevante pentru monitorizarea accesului la educație și menținerea copiilor în sistemul educațional obligatoriu; 7. consemnează cu acuratețe și obiectivitate problemele educaționale sau de altă natură care au efect asupra participării la educație a copiilor din comunitate, informând familiile despre rolul școlii și despre prevederile legale referitoare la participarea copiilor la educație; 8. asigură actualizarea bazei de date despre copiii aflați în pericol de abandon școlar, monitorizează situația școlară și activitatea extrașcolară a acestora, încurajând participarea lor la educație; 9. transmite școlii toate datele colectate din comunitate, în scopul identificării soluțiilor optime pentru asigurarea accesului egal la educație al copiilor; 10. contribuie la deschiderea școlii către comunitate și la promovarea caracteristicilor etnoculturale în mediul școlar, prin implicarea în organizarea de activități cu părinții/alți membri ai comunității, organizarea de activități cu dimensiune multiculturală, organizare de activități extracurriculare etc.; 11. monitorizează și încurajează prezența elevilor la orele din cadrul programelor alternative, suplimentare/de sprijin; 12. sprijină elaborarea planului de desegregare școlară și implementarea acestuia, prin colaborare cu conducerea școlii; 13. informează autoritățile responsabile despre eventualele încălcări ale drepturilor copilului și sprijină demersurile acestora pentru soluționarea situațiilor respective.

Articolul 10

Atribuțiile prevăzute la art. 9 pot fi detaliate și completate prin fișa postului.

Articolul 11

(1) Evaluarea anuală a mediatorului școlar se face de instituția angajatoare.

(2) În cazul în care mediatorul este angajat de centrul de resurse și asistență educațională județean/al municipiului București, evaluarea se face pe baza rapoartelor de monitorizare elaborate de unitatea/unitățile în care mediatorul școlar și-a desfășurat activitatea.

(3) Evaluarea se va face pe baza raportului directorului unității școlare, care trebuie să cuprindă:

- tipuri de activități organizate sau la care a luat parte mediatorul școlar (întâlniri cu părinții, realizarea recensământului copiilor etc.); - impactul activității desfășurate asupra comunității; - gradul de satisfacție a unității școlare, a părinților, a elevilor, a comunității.