ORDIN nr. 4713/2008

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă programa școlară revizuită pentru disciplina Limba și literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a din aria curriculară Limbă și comunicare. Programa este cuprinsă în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2 — Se aprobă programa școlară revizuită pentru disciplina Limba latină pentru clasa a VIII-a din aria curriculară Limbă și comunicare. Programa este cuprinsă în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin. --------

Notă

*) Anexele nr. 1 și 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 bis în afara abonamentului, care se poate achiziționa de la Centrul de vânzări și informare al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", București, șos. Panduri nr. 1.

Articolul 3

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2008-2009 pentru programele școlare revizuite la clasele a V-a - a VII-a pentru disciplina Limba română. La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice altă dispoziție contrară privind programa școlară pentru disciplina menționată la art. 1, clasele a V-a - a VII-a, se abrogă.

Articolul 4

Prezentul ordin intră în vigoare începând cu anul școlar 2009-2010 pentru programele școlare revizuite pentru clasa a VIII-a.

Articolul 5

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 6

Direcția generală management învățământ preuniversitar, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, inspectoratele școlare, precum și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

București, 7 iulie 2008.

Nr. 4.713.

Anexa 1

MINISTERUL EDUCAȚIEI,

CERCETĂRII ȘI TINERETULUI PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ CLASELE a V-a - a VIII-a NOTĂ DE PREZENTARE Revizuirea curriculumului de Limba și literatura română s-a realizat având în vedere următoarele aspecte: - descongestionarea programelor școlare, prin eliminarea unor conținuturi considerate nerelevante pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor menționate în obiectivele de referință, urmărind păstrarea coerenței interne a disciplinei, continuitatea și progresia de la o clasă la alta, dar și continuitatea cu programele de limba română pentru ciclul primar și cele pentru liceu; - utilizarea modelului de proiectare curriculară centrată pe obiective, model care accentuează caracterul practic-aplicativ al procesului educativ și care permite asigurarea continuității și a progresiei de la o clasă la alta; - asigurarea calității educației și compatibilizarea curriculumului național cu cel european, cu standardele europene prin formarea domeniilor de competențe-cheie, îndeosebi a competențelor de comunicare și a celor culturale (cunoașterea culturii locale și naționale, participarea la manifestări culturale, precum și deschiderea interesului spre cultura diversă a Europei), indispensabile vieții active într-o societate a cunoașterii specifică secolului XXI. Scopul studierii limbii și literaturii române în perioada școlarității obligatorii este acela de a forma un tânăr cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea, să comunice și să interacționeze cu semenii, să-și utilizeze în mod eficient și creativ capacitățile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din viața cotidiană, să poată continua în orice fază a existenței sale procesul de învățare, să fie sensibil la frumosul din natură și la cel creat de om. În acest sens, curriculumul de limba și literatura română pentru clasele a V-a - a VIII-a se bazează pe modelul comunicativ-funcțional, adecvat nu doar specificului acestui obiect de studiu, ci și modalităților propriu-zise de structurare a competenței de comunicare a elevilor. În mod concret, acest model presupune dezvoltarea integrată a capacităților de receptare și de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris și de exprimare scrisă. De altfel, comunicarea se constituie prin fuziunea celor patru capacități menționate anterior. În mod concret, dezvoltarea competențelor de comunicare menționate se realizează prin familiarizarea elevilor cu situații diverse de comunicare orală și scrisă, cu texte literare și nonliterare adecvate vârstei școlare. În sensul celor arătate mai sus, dominantele curriculumului de limba și literatura română pentru gimnaziu sunt: ● definirea domeniilor disciplinei exclusiv în termeni de capacități: receptarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea orală și exprimarea scrisă; ● prezentarea comunicării în calitatea sa de competență umană fundamentală, acoperind deprinderi de receptare și de exprimare orală și scrisă; ● echilibrarea ponderii acordate exprimării orale față de cea scrisă, precum și mutarea accentului pe producerea unor mesaje proprii; ● centrarea obiectivelor pe formarea de capacități proprii folosirii limbii în contexte concrete de comunicare; ● adaptarea conținuturilor la nivelul de vârstă și la interesele copiilor. Structura curriculumului școlar are următoarele componente: - obiective cadru, urmărite pe întreg parcursul învățământului gimnazial; având un grad ridicat de generalitate și complexitate, acestea se referă la formarea unor capacități și atitudini generate de specificul disciplinei; - obiective de referință, formulând rezultatele așteptate ale învățării pentru fiecare an de studiu și urmărind progresia în formarea de capacități și achiziția de cunoștințe ale elevului de la un an de studiu la altul; - exemple de activități de învățare care propun modalități de organizare și de realizare a demersului didactic cu elevii; - conținuturile învățării, pe ani de studiu, ca mijloace prin care se urmărește atingerea obiectivelor cadru și a obiectivelor de referință propuse; - standardele curriculare de performanță la sfârșitul ciclului gimnazial, în calitatea lor de standarde naționale, de sistem de referință pentru evaluarea calității procesului de învățare, la sfârșitul gimnaziului. Proiectarea activității didactice, elaborarea de manuale școlare alternative trebuie să fie precedate de lectura integrală a programei școlare și de urmărirea logicii interne a acesteia. În cadrul programei, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate obiective de referință; atingerea obiectivelor de referință se realizează cu ajutorul conținuturilor. Cadrul didactic poate opta pentru utilizarea activităților de învățare recomandate prin programă sau poate propune alte activități adecvate colectivului de elevi și condițiilor concrete din clasă. Strategiile de lucru propuse trebuie să țină seama de experiența elevilor la această vârstă și să permită valorizarea pozitivă a acesteia. Centrarea pe elev, ca subiect al activității instructiv-educative presupune respectarea unor exigențe ale învățării durabile, așa cum sunt: - utilizarea unor metode active care pot contribui la dezvoltarea capacității de comunicare, de manifestare a spiritului critic, tolerant, deschis și creativ; - exersarea lucrului în echipă, a cooperării și/sau a competiției; - realizarea unor activități diverse de receptare și producere de mesaje orale și scrise, care să dea posibilitatea tuturor elevilor de a se participa la propria învățare; - integrarea, în predare-învățare-evaluare, a elementelor de conținut din cele trei domenii ale disciplinei (lectură, practica rațională și funcțională a limbii, elemente de construcție a comunicării), pentru a le oferi elevilor motivații pentru învățare și un demers coerent integrator al formării capacităților de comunicare.

Conținuturile marcate prin asterisc (*) reprezintă elemente facultative ale

curriculumului și nu fac obiectul evaluărilor naționale.

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

CLASA A V-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a

Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

V-a, elevul va fi

capabil: 1.1 să identifice - exerciții de ascultare a unor mesaje orale diverse (casete audio sau

informațiile esențiale

video cu basme, schițe; reclame transmise la radio și televiziune) cu

dintr-un mesaj oral

scopul de a desprinde esențialul și de a exprima acest lucru la

schimbarea rolului de receptor în cel de emițător - participarea la interacțiuni în care să dovedească înțelegerea replicilor

partenerilor de comunicare și capacitatea de continuare a dialogului;

activități de ascultare a unor mesaje orale transmise pe diferite canale (telefon, radio, televizor, aer, voice-chat, voice-mail etc.) și în contexte

diverse, cu utilizări de coduri lingvistice diferite, în vederea sesizării

dificultăților de desprindere a informației dintr-un mesaj oral 1.2 să identifice - exerciții de ascultare a unor texte literare citite/interpretate (de

secvențele de dialog,

profesor, colegi, actori), în vederea înțelegerii globale și a indicării

de narațiune și de

secvențelor descriptive, narative și dialogate

descriere dintr-un

mesaj oral 1.3 să sesizeze unitățile - identificarea cuvintelor noi în texte literare și nonliterare ascultate, cu

lexicale necunoscute

scopul clarificării sensului acestora prin: apelare la contextul

în fluxul vorbirii

lingvistic, la dicționar sau la profesor 1.4 să sesizeze - exerciții de observare a greșelilor de pronunție, de acord, de flexiune,

corectitudinea

în diverse situații de comunicare (în clasă, în mass-media, în locuri

gramaticală a unui

publice etc.); exerciții de sesizare a modului de pronunțare a diftongului,

enunț și/sau a

a triftongului și a hiatului

formelor lexicale 1.5 să manifeste - exerciții pentru dezvoltarea atenției distributive și a capacității de a

curiozitate pentru

urmări mesajul partenerilor de comunicare

ascultarea unui mesaj - exersarea ascultării mesajelor orale în diverse situații de comunicare,

oral

în scopul formării unui comportament de ascultător activ; exerciții de

sesizare a indicilor de inițiere de către partener a unui dialog - exerciții de selectare a unor informații, idei, opinii, în funcție de

substanța, autenticitatea și precizia mesajelor ascultate (activități

individuale, în perechi și în grupe) - exerciții de ascultare a unor texte în limba română, cu accent pe

sesizarea pronunției corecte și a intonației, la clasele cu elevi

aparținând minorităților etnice

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil: 2.1. să realizeze înlănțuirea clară a - activități de formulare a ideilor principale și a celor

ideilor într-un mesaj oral

secundare dintr-un text citit/ascultat; exerciții de expunere

orală - individual sau în grup - a unui plan simplu și/sau a

unui plan dezvoltat de idei, pornind de la o temă dată;

completarea unui mesaj oral lacunar; continuarea unei

relatări orale și realizarea unor predicții (pornind de la titlul

textelor sau de la anumite secvențe secvențe narative);

alcătuirea unei povestiri orale, pornind de la cuvinte-cheie;

formularea unor aprecieri personale referitoare la textele

studiate/mesajele ascultate; rezumarea orală a unor texte

narative citite sau ascultate (schițe, basme etc.) 2.2 să selecteze elementele de lexic - exerciții de stabilire a ideilor în jurul cărora se

adecvate situațiilor de comunicare

organizează o temă dată (idee principală, idee secundară) - exerciții de determinare a sensului unor cuvinte și de

explicare orală a semnificației acestora în diferite

contexte; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor

lexicale noi; jocuri asociativ-verbale vizând formarea

unor cuvinte derivate/serii derivative, câmpuri lexico- semantice; precizarea rădăcinii, a sufixelor și a prefixelor

din anumite cuvinte; utilizarea sinonimelor și a antonimelor

în contexte date 2.3 să construiască propoziții și - exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și

fraze corecte din punct de vedere

dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a

gramatical

coordonării (copulative și prin juxtapunere) și a

subordonării; folosirea corectă într-un context dat, a

categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire;

utilizarea corectă, în context, a părților de propoziție - exerciții de utilizare corectă, în textul oral, a limbii

literare; rostirea fluentă a unor enunțuri scurte și/sau lungi - activități de exersare a unor probleme dificile (folosirea

genului, acordul în gen, de exemplu) pentru clasele cu elevi

aparținând minorităților etnice 2.4 să-și adapteze vorbirea la - exerciții de punere în scenă a unor schițe, basme etc., de

parteneri și la situația de

recitare a unor poezii; exprimarea de opinii și justificarea

comunicare

acestora în funcție de context; activități desfășurate în

biblioteca școlii, cu prezentarea impresiilor referitoare la

bibliotecă, la volumele din rafturi; prezentarea bibliotecii

personale, a volumului preferat; prezentarea și comentarea

succintă a unor texte literare sau nonliterare - jocuri de rol pentru exersarea dialogului simplu pe diverse

teme de interes pentru elevi; exprimarea acordului și a

dezacordului, a afirmației, a negației, și a interogației;

transformarea unui enunț oral în funcție de situația de

comunicare și de partener; selectarea celor mai potrivite

elemente nonverbale pentru dialogul purtat; selectarea și

folosirea adecvată a mărcilor de inițiere și de încheiere a

unui dialog, cu accent pe folosirea formulelor elementare

de menținere a dialogului; exerciții de asimilare și de

utilizare a regulilor conversației eficiente, cu folosirea

formulelor de salut, de prezentare, de identificare, de

permisiune și de solicitare 2.5 să manifeste interes pentru - participarea la situații dirijate de comunicare, obișnuite

participarea la un act de comunicare sau problematice (în grup mai mare sau mai mic);

exerciții de dezvoltare a inițiativei de comunicare și a

curajului de a interveni în actul comunicării - activități de exersare a pronunției corecte și fluente în

limba română, pentru clasele cu elevi aparținând

minorităților etnice

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil: 3.1 să identifice ideile principale - folosirea de întrebări cu răspuns la alegere pe baza

după citirea globală a unui text

textelor citite; formularea de întrebări pe marginea

textelor citite - delimitarea ideilor principale de cele secundare dintr-un

text dat 3.2 să recunoască modurile de - exerciții de identificare a modurilor de expunere

expunere utilizate într-un text (narațiune, descriere, dialog)

narativ - discutarea textelor narative în funcție de următorii

parametri: "ce" se povestește (ce se întâmplă, care este

acțiunea relatată), "cine" ia parte la acțiune (personajele,

trăsături fizice și morale ale personajelor), "cine"

povestește (naratorul) 3.3 să identifice expresii și cuvinte - exerciții de identificare a unor expresii noi într-un text

noi în text

citit; activități de folosire a diferitelor tipuri de dicționare;

identificare de sinonime și de antonime; identificarea

figurilor de stil învățate (personificare, comparație,

enumerație, repetiție, epitet) și explicarea rolului acestora

în textele studiate 3.4 să sesizeze corectitudinea - exerciții de identificare a categoriilor morfologice

utilizării categoriilor gramaticale

studiate; exerciții de identificare a relațiilor sintactice și a

învățate

rolului lor în contexte date - activități de înțelegere, în contexte variate, a unor

categorii morfologice ale limbii române dificile pentru

elevii aparținând minorităților etnice 3.5 să manifeste curiozitate și - activități de grup în care elevii să pună întrebări și să dea

interes față de activitatea de

răspunsuri referitoare la un text citit/ascultat; discuții în

lectură, adaptându-se la situația

perechi, în grup sau frontale pe marginea lecturilor

concretă de lectură

suplimentare individuale; redactarea unor note de lectură (selectarea unor pasaje din text, exprimarea unor aprecieri

personale, formularea de întrebări privitoare la text etc.);

realizarea unor desene pornind de la textele citite - exerciții de căutare și de selectare a informației dorite cu

ajutorul tablei de materii; exerciții de identificare a

elementelor componente ale paginii de carte; citirea corectă și

fluentă a unui text cunoscut în fața unui auditoriu divers;

exerciții de valorificare a elementelor nonverbale în

interpretarea unor texte studiate; exerciții de lectură tip

ștafetă; căutarea de informații despre autorii ale căror texte

sunt studiate la clasă/citite acasă (în dicționare de scriitori,

pe internet etc.) - exerciții de sesizare a modului de structurare formală a

textului poetic (în strofe și în versuri); identificarea rimei

în poeziile studiate; lectura unor texte nonliterare (articole

de dicționar necesare înțelegerii textelor, reclame) - exerciții de sesizare a raportului dintre realitate și

literatură (felul în care universul creat prin textul literar se

îndepărtează de realitate)

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a V-a, elevul va Pe parcursul clasei a V-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil: 4.1 să redacteze lucrări scurte pe o - exerciții de alcătuire a unui plan de idei pentru un text

anumită temă, urmărind un plan

propriu; exerciții de redactare a unui text după un plan

simplu construit de elevi sau dat de profesor (compunerea

imaginativă - povestirea; relatarea unor fapte și

întâmplări); exerciții de redactare a unui text, pornind de

la cuvinte date; alcătuirea de compuneri după un suport

vizual - formularea unor aprecieri personale referitoare la anumite

secvențe ale textelor în proză sau în versuri, prin

completarea jurnalului cu dublă intrare pentru textele

citite - exerciții de comparare a modului de structurare a notițelor

la diferite discipline; structurarea optimă a notițelor și

așezarea textului/schemelor etc. în pagină; folosirea unor

elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care să

evidențieze ideile principale prin raportare la cele

secundare 4.2 să utilizeze în redactare - activități de selectare a vocabularului adecvat unei teme

sinonime, antonime și derivate - exerciții de reformulare a unor pasaje din textele studiate

adecvate temei date

sau din textele proprii, cu folosirea unor sinonime sau

antonime, în vederea nuanțării exprimării 4.3 să scrie propoziții și fraze - exerciții de ortografiere corectă a grupurilor de litere;

corecte din punct de vedere

exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe; exerciții de

gramatical, folosind corect semnele

folosire corectă a semnelor de punctuație (punctul,

ortografice și de punctuație

virgula, două puncte, ghilimele) - exerciții de scriere corectă a diferitelor categorii

morfologice studiate - activități de copiere/dictare a unor texte care să conțină

dificultăți privitoare la categoriile morfologice, în special

pentru clasele cu elevi aparținând minorităților etnice 4.4 să manifeste interes pentru - exerciții de redactare în contexte și în scopuri variate;

redactarea unui text

activități de scriere imaginativă care să valorifice

creativitatea elevilor; activități de scriere reflexivă (jurnal,

relatarea unor fapte și întâmplări) în care să-și expună

opiniile/sentimentele proprii; exerciții de înțelegere a

observațiilor profesorilor privitoare la lucrările semestriale;

evaluare în perechi a unor lucrări scrise/compuneri;

exerciții simple de autoevaluare a propriilor deprinderi de

redactare

CONȚINUTURI 1. Lectura 1.1. Cartea - obiect cultural. Titlul. Autorul. Tabla de materii. Așezarea în pagină. Volumul. Biblioteca. 1.2. Teoria literară 1.2.1. Raportul dintre realitate și literatură. 1.2.2. Textul și opera. Opera literară. 1.2.3. Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povestește: narațiunea; cine participă la acțiune: personajul (portretul fizic și portretul moral al personajului); cine povestește: naratorul. Modurile de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul. 1.2.4. Figurile de stil. Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul. 1.2.5. Textul în versuri. Versificația. Versul și strofa. Rima. 1.3. Textul 1.3.1. Texte literare în proză și în versuri - populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii. Specii obligatorii: schița și basmul. 1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicționar, reclama. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române.Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane).Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.1 - 1.2.5 și 1.3.1 - 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica rațională și funcțională a limbii 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Situația de comunicare. Aplicații pentru înțelegerea noțiunilor de: emițător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situația de comunicare dialogată. 2.1.2. Structurarea textului oral Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu și planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral. *Constituenții textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziției și a frazei. *Dispunerea și funcționarea simultană a elementelor verbale și nonverbale (aplicativ). Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menținere a dialogului. _________ * Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte; - adresarea către o persoană, salutul; - formularea de întrebări; - inițierea sau încheierea unui schimb verbal; - susținerea unei discuții directe sau telefonice; - cererea sau oferirea unei informații despre: identitatea, starea, ocupația, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte; mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfășurarea unei acțiuni; - exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană; - descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte; - prezentarea unei acțiuni sau a unei înlănțuiri de acțiuni. 2.2. Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii Părțile componente ale unei compuneri (actualizare). Așezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.). Semnele de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima. 2.2.2. Contexte de realizare Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare. Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri de expunere etc.). Notițele. Lucrarea semestrială. 3. Elemente de construcție a comunicării ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor-stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistemabstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în și pentru sine a unor cunoștințe gramaticale, ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (derecunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situație concretă de comunicare, și nu de la noțiunile teoretice. Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3.1. Lexicul Vocabularul limbii române. Cuvântul - unitate de bază a vocabularului. Forma și conținutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele. Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ). 3.2. Noțiuni de fonetică. Sunetul și litera: corespondența dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba. 3.3. Noțiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoștințelor din ciclul primar). *Părțile gramaticii (morfologia și sintaxa). Propoziția și părțile de propoziție. Propoziția simplă și propoziția dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziții simple. Propoziția afirmativă și propoziția negativă. Propoziția enunțiativă și propoziția interogativă. Fraza. 3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul. Timpul, persoana, numărul (actualizare). Modurile personale și modurile nepersonale (recunoaștere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca-perfectul, viitorul I. Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea. Funcția sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi și numele predicativ). 3.4.2. Substantivul. Substantivele comune și substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare) Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât. Cazurile substantivului Nominativul. Funcții sintactice: subiect și nume predicativ. Acuzativul. Prepoziția. Prepoziția simplă și compusă. Funcții sintactice: complement și atribut (fără precizarea felului). Dativul. Funcții sintactice: complement (fără precizarea felului). Genitivul. Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen și în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcții sintactice: atribut (fără precizarea felului). Vocativul. 3.4.3. Substituți ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal: persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelui personal. Funcțiile sintactice: subiect, atribut, complement. Pronumele personal de politețe. *Formule reverențioase de adresare. 3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal. Numeralul ordinal. Funcții sintactice: subiect, atribut, complement. 3.4.4. Determinanții substantivului Adjectivul Adjectivul propriu-zis și adjectivul provenit din verb la participiu. Adjectivele variabile și invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr și caz. Funcții sintactice: atribut și nume predicativ. Topica adjectivului. 3.4.5. Părțile de vorbire neflexibile 3.4.5.1. Adverbul Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcția sintactică: complement. 3.4.5.2. Interjecția. 3.5. Sintaxa propoziției 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale) Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu și multiplu. Valorile sintactice și semantice ale verbului a fi. 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat (simplu și multiplu) și subiectul neexprimat (subînțeles și inclus). Părțile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume, numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană și număr (actualizare). 3.5.3. Atributul Elementele regente ale atributului. 3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul). 3.6. Sintaxa frazei. Propoziția principală. Propoziția secundară. Fraza formată din propoziții principale și propoziții secundare. Elementele de relație în frază: conjuncțiile (simple și compuse). Coordonarea copulativă și prin juxtapunere. Subordonarea. CLASA A VI-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil: 1.1 să distingă între informațiile - activități de delimitare între informațiile esențiale și cele

esențiale și cele de detaliu,

de detaliu în diverse mesaje orale; sesizarea informațiilor noi

stabilind legături sau diferențieri

dintr-un text ascultat

între informațiile receptate - exerciții de corelare a informațiilor receptate din diverse

surse 1.2 să sesizeze sensul unităților - exerciții de receptare corectă a structurii fonematice a

lexicale noi în funcție de context

unui cuvânt; identificarea formelor lexicale corecte/incorecte;

exerciții de receptare auditivă a cuvintelor noi

în texte literare și nonliterare; integrarea cuvintelor noi

în serii sinonimice și antonimice; stabilirea sensului

unui cuvânt necunoscut prin apel la context; sesizarea

sensului omonimelor; identificarea arhaismelor și a

regionalismelor în textele studiate și sesizarea rolului lor

în construirea atmosferei locale sau de epocă, în

caracterizarea personajelor etc. 1.3 să sesizeze abaterile de la - exerciții de sesizare a structurii gramaticale

normele gramaticale într-un mesaj oral (morfologice și sintactice) corecte sau incorecte în

fluxul enunțurilor orale 1.4 să manifeste interes pentru - exerciții de urmărire a unor dialoguri, de participare la

mesajul ascultat și pentru partenerii realizarea lor și de formare/exersare a unui

de discuție

comportament comunicativ adecvat - activități de concentrare a atenției pe elementele

importante ale textului oral de tip narativ, descriptiv și

informativ

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

fi capabil:

activități: 2.1 să realizeze înlănțuirea clară și - exerciții orale de realizare a unui plan simplu și de

corectă a ideilor într-un monolog

dezvoltare a acestuia prin adăugarea ideilor secundare; (narativ, descriptiv, informativ)

exerciții de transfer comunicativ dinspre planul dezvoltat spre

rezumat; rezumarea orală a unui text dat; alcătuirea unor texte

orale narative, descriptive și informative 2.2 să utilizeze relațiile de - exerciții de determinare a sensurilor unor cuvinte și de

sinonimie, de antonimie, de omonimie

explicare a semnificației acestora în contexte diferite;

în organizarea mesajului oral

exerciții de utilizare, în contexte diverse, a achizițiilor

lexicale noi; exerciții de utilizare a sinonimelor, a

antonimelor, a omonimelor în contexte date; jocuri

asociativ-verbale vizând alcătuirea unor familii lexicale sau a

unor câmpuri lexico-semantice 2.3 să utilizeze categoriile - exerciții de construire corectă a propozițiilor simple și

gramaticale învățate, în diverse tipuri dezvoltate; construirea unor fraze prin utilizarea corectă a

de propoziții

coordonării și a subordonării; folosirea corectă, într-un

context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de

vorbire flexibile 2.4 să-și adapteze vorbirea la situația - jocuri de rol cu folosirea dialogului pe diverse teme de

concretă de dialog sau de monolog

interes, urmărind modalități de adaptare la interlocutor - exerciții de alcătuire a monologului oral (texte narative,

descriptive, informative) - exerciții de pronunțare fluentă a unor secvențe

semnificative ale mesajului oral, de reglare a tonului, a

intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie,

surpriză, supărare); exerciții de comunicare orală cu

scop declarat de informare, de luare de atitudine, de

opinie; exerciții de susținere a unei conversații impuse

sau propuse; formularea unor propuneri, prezentarea

unor impresii, exprimarea acordului sau a dezacordului

în fața unui auditoriu cunoscut; exerciții de inițiere, de

menținere și de încheiere a unui dialog cu diferite

categorii de interlocutori cunoscuți - activități de exersare a dialogului/monologului de către

elevii aparținând minorităților etnice, în situații

concrete, care le-ar putea crea dificultăți de comunicare 2.5 să manifeste o atitudine favorabilă - exerciții de susținere a unui schimb verbal într-o

progresiei comunicării

conversație de grup, utilizând corect limba literară,

posibilitățile expresive ale limbii vorbite; adecvarea

elementelor nonverbale, astfel încât să sprijine

înțelegerea mesajelor transmise

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil: 3.1 să deosebească elementele de - exerciții de identificare a problemei principale abordate

ansamblu de cele de detaliu în cadrul într-un text literar sau nonliterar (identificarea

textului citit

elementelor descrise și a trăsăturilor obiectelor descrise

într-o descriere; identificarea acțiunii, a participanților la

acțiune, a timpului și spațiului în care se petrec

evenimentele într-o narațiune; identificarea ideilor

esențiale dintr-un anunț sau dintr-o știre și sesizarea

intenției comunicative din spatele acestora); *discuții

privind rolul cuprinsului, al prefeței, postfeței și al

notelor într-o carte, prin compararea unor volume

diverse 3.2 să identifice modurile de expunere - exerciții de identificare a caracteristicilor operelor epice

într-un text epic și procedeele de (în proză sau versuri): narațiunea la persoana a III-a și la

expresivitate artistică într-un text

persoana I, subiectul operei literare, momentele

liric

subiectului, timpul și spațiul în narațiune, autor, narator,

personaj; exerciții de sesizare a rolului dialogului și al

descrierii într-o narațiune; sesizarea rolului descrierii în

realizarea portretului și a tabloului; observarea rolului

dialogului în caracterizarea personajelor; identificarea și

comentarea rolului figurilor de stil învățate în diferite

texte; identificarea tipurilor de rimă în catren (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată)

și a măsurii în textele în versuri - exerciții de diferențiere între o operă epică și una lirică,

prin referire la textele studiate/citite; sesizarea unor

trăsături ce particularizează pastelul, fabula și doina

populară - exerciții de observare a modului de reflectare a realității

în anunț, știre (prin comparație cu modul de reflectare a

realității în textul literar) 3.3 să sesizeze valoarea expresivă a - exerciții de identificare a unor expresii și a unor cuvinte

unităților lexicale în textele citite noi într-un text citit; folosirea dicționarelor pentru

căutarea cuvintelor noi; exerciții de evidențiere a rolului

sinonimiei, al antonimiei și al omonimiei într-un text

dat; recunoașterea sensurilor cuvintelor în contexte

diferite și evaluarea expresivității formelor arhaice și

regionale; recunoașterea mijloacelor de îmbogățire a

vocabularului; gruparea cuvintelor din textele studiate în

anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea

identificării ariilor semantice importante ale textelor

studiate 3.4 să sesizeze organizarea morfo- - exerciții de identificare a categoriilor morfologice și a

logică și sintactică a textelor

relațiilor sintactice, având rol în structurarea textului

citite

nonliterar și literar

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VI-a, elevul va

Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandă următoarele

fi capabil:

activități: 4.1 să redacteze texte cu destinații - exerciții de recunoaștere a destinației unui text; exerciții

diverse

de selectare a informației solicitate; exerciții de

structurare a detaliilor în jurul ideii principale; exerciții

de redactare a unor scrisori și a unor anunțuri; exerciții

de rezumare, în scris, a textelor citite; prezentarea unor

informații privitoare la realitatea înconjurătoare;

exerciții de relatare a unor fapte/întâmplări; exerciții de

motivare a opiniei, pornind de la diverse teme discutate

în clasă/aprecieri personale referitoare la textele epice și

lirice studiate - exerciții de povestire a unor texte narative/filme văzute

etc.; exerciții de redactare a unor descrieri de tip tablou

și de tip portret 4.2 să utilizeze un lexic diversificat, - exerciții de valorificare a posibilităților de exprimare

recurgând la categoriile semantice

nuanțată oferite de utilizarea sinonimelor, a antonimelor

studiate și la mijloacele de îmbogățire și a omonimelor adecvate în contexte date;

a vocabularului - jocuri de formare a unor cuvinte cu sufixe și prefixe,

pornind de la rădăcina cuvântului 4.3 să înlănțuie corect frazele în - utilizarea corectă, în propoziție și în frază, a semnelor de

textul redactat, utilizând corect

punctuație (punctul, virgula, punctul și virgula, linia de

semnele ortografice și de punctuație

dialog, linia de pauză) și a semnelor ortografice (cratima, punctul) - exerciții de aplicare a topicii normale în propoziție și în

frază; exerciții de ortografiere a diftongilor, a

triftongilor și a vocalelor în hiat; exerciții de aplicare a

regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor. 4.4. să alcătuiască rezumatul unui text - exerciții de identificare și ordonare a secvențelor

literar sau nonliterar

narative dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;

exerciții de transformare a textului dialogat în text

narativ - exerciții de rezumare a textelor narative - exerciții de povestire a unui film, a unei piese de teatru

etc.

CONȚINUTURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VI-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Lectura 1.1. Cartea - obiect cultural. *Structura cărții: cuprins, prefață, postfață, note. 1.2. Teoria literară 1.2.1. Structura operei literare. Modurile de expunere. Narațiunea (autor, narator, personaj; narațiunea la persoana a III-a și narațiunea la persoana I; subiectul operei literare, momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). 1.2.2. Figurile de stil (actualizare). Antiteza. 1.2.3. Versificația (actualizare). Tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucișată, rima îmbrățișată). Măsura. 1.3. Textul 1.3.1. Texte literare g237 populare și culte g237 aparținând diverselor genuri și specii. Opera epică. Opera lirică. Specii literare obligatorii: pastelul, fabula, doina populară. 1.3.2. Texte nonliterare: anunțul, știrea. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nu depășească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative,lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale a elevilor. Autorii de manuale și profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele1.2.1-1.2.3 și 1.3.1-1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic,formativ, adecvare la vârsta elevilor. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica rațională și funcțională a limbii 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Structurarea textului oral Ordonarea ideilor în comunicare (actualizare). 2.1.2. Textul dialogat și cel monologat. Organizarea replicilor într-un dialog complex. Adaptarea la interlocutor. *Modalități de conectare a elementelor nonverbale la cele verbale. Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ. Rezumatul oral (actualizare). * Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: - identificarea sau diferențierea unui obiect de altul ori a unei persoane de alta; - susținerea unui schimb verbal într-o conversație de grup; - exprimarea gusturilor, expunerea unor opinii despre ceva sau cineva, stabilirea unei analogii, a unei comparații, exprimarea unei impresii personale; - formularea unei propuneri, acceptarea ori refuzul unei propuneri; - descrierea unui obiect sau a unei persoane (a unui loc); - prezentarea unei acțiuni complexe. 2.2. Comunicarea scrisă 2.2.1. Procesul scrierii Organizarea unui text în funcție de destinație (scrisoarea, anunțul). Semnele de punctuație: punctul și virgula, linia de dialog și linia de pauză. Semnele ortografice: cratima, punctul ca semn ortografic. 2.2.2. Contextele de realizare Relatarea. *Oferirea de informații privind diverse aspecte ale realității înconjurătoare. Motivarea unei opinii privitoare la textele studiate sau la fapte/persoane din realitate. Descrierea de tip tablou, de tip portret. Povestirea. Rezumatul. Aprecieri personale referitoare la textele epice și lirice studiate. 3. Elemente de construcție a comunicării ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului non literar și literar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară,mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistem abstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în și pentru sinea unor "cunoștințe gramaticale", ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile, exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text, de la o situație concretă de comunicare, și nu de la noțiunile teoretice. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă. Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3.1. Lexicul (actualizare) Noțiunea de vocabular. Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului. a. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale și sufixele augmentative. Prefixarea. b. Compunerea. Compunerea prin alăturare, subordonare*1 și abreviere. ___________ *1) Prin compunere prin subordonare se înțelege: 1. Subordonarea atributivă:

a) substantiv

adjectiv; botgros, coate-goale, vorbă-lungă, acid clorhidric, Almașul-Mare ș.a. b) adjectiv

substantiv (în unele formații mai vechi): bună-credință, bună-cuviință, bunăvoință, rea-credință, rea-voință etc.; c) substantiv

substantiv în genitiv: Calea Laptelui, ciuboțica cucului, gura-leului, floarea-soarelui, ochiul-boului, Gura Ocniței, Neagra Șarului [

], Delta Dunării ș.a.; d) substantiv

substantiv cu prepoziție: apă de plumb, bou de baltă, floare-de-colț, Roșiori de Vede, Baia de Aramă etc.; 2. Subordonare completivă (rezultatul unor izolări): fluieră-vânt, încurcă-lume, pierde-vară, zgârie-brânză, ducă-se pe pustii; 3. Subordonare față de un adjectiv, având ca rezultat un alt adjectiv:

a) adjectiv nume de culoare combinat cu determinanții deschis, închis: roșu închis/deschis; două adjective nume de culoare: galben-portocaliu, galben-verzui; c) adjectiv verbal precedat de un circumstanțial: bine-credincios, bine-venit, clar-văzător; 4. Subordonarea eterogenă prin care se formează numeralele:

a) subordonarea circumstanțială de la 11 la 19: doisprezece (doi "peste" zece); subordonarea atributivă de la 20 la 90, unde numerele ca 2, 3, 4 sunt atributele lui zece (22, 23, 24 etc.). (cf. art. Compunere, semnat de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 124-125). c. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Substantive provenite din alte părți de vorbire. Adjective provenite din verbe la participiu. Adverbe provenite din adjective și din substantive. Familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale). Câmpurile lexico-semantice (aplicativ). Sinonimele (actualizare). Antonimele (actualizare). Omonimele (omofone și omografe). Arhaismele și regionalismele. 3.2. Noțiuni de fonetică (actualizare). Regulile de despărțire a cuvintelor în silabe. Ortografia pentru despărțirea în silabe (inclusiv folosirea cratimei și a apostrofului). 3.3. Noțiuni de sintaxă (actualizare). Felul propozițiilor. Fraza. Propoziția regentă. Elementul regent. Coordonarea și subordonarea. 3.4. Morfosintaxa. 3.4.1. Verbul - (actualizare). Verbele predicative și verbele nepredicative: copulative (numai a fi, a deveni) și auxiliare. Modurile personale: indicativ, imperativ, conjunctiv, condițional-optativ. Timpuri. Modurile nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin. 3.4.2. Substantivul (actualizare). Substantivele defective de singular sau de plural. Substantivele colective. Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivului. 3.4.3. Substituți ai substantivului 3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal. Pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele demonstrativ și adjectivul pronominal demonstrativ. Forme, cazuri și funcții sintactice. 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). Valoarea substantivală și adjectivală a numeralului. Numeralul cardinal și numeralul ordinal. Funcții sintactice. 3.4.4. Determinanții substantivului Adjectivul (actualizare). Formele flexionare. Articolul demonstrativ (adjectival). Gradele de comparație. Funcții sintactice. 3.4.5. Părțile de vorbire neflexionare 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Gradele de comparație. Funcțiile sintactice: complement circumstanțial de loc, de timp, de mod, atribut adverbial. 3.4.5.2. Prepoziția (actualizare). Regimul cazual. 3.4.5.3. Conjuncția (actualizare). Exerciții de folosire corectă a adverbului, a prepoziției și a conjuncției. 3.4.5.4. Interjecția (actualizare). Interjecții predicative. 3.5. Sintaxa propoziției (actualizare). 3.5.1. Predicatul. Predicatul verbal și predicatul nominal (numai cu verbele copulative a fi și a deveni). 3.5.2. Subiectul Subiectul exprimat și subiectul neexprimat (subînțeles și inclus). Acordul predicatului cu subiectul. 3.5.3. Atributul (actualizare). Atributul adjectival. Atributul substantival. Atributul pronominal. Atributul adverbial. 3.5.4. Complementul (actualizare). Complementele circumstanțiale. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod. Complementele necircumstanțiale. Complementul direct. Complementul indirect. CLASA A VII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 1.1 să înțeleagă semnificația - exerciții de identificare a cuvintelor-cheie dintr-un mesaj

generală a unui mesaj oral

oral; exerciții de identificare a elementelor esențiale ale

dialogului (intenție, parteneri, situație de comunicare), pentru

a putea ajunge la o bună înțelegere a celor comunicate 1.2 să sesizeze modalitățile de - exerciții de identificare a unor modalități specifice de

organizare a secvențelor textuale ale inițiere, menținere și încheiere a dialogului; exerciții

unui mesaj oral

de sesizare a unor argumente/contraargumente într-un

mesaj oral; exerciții de comparare a naturii formale

sau informale a dialogului 1.3 să integreze categoriile - exerciții de stabilire a sensului unui cuvânt într-un context

semantice în structuri lexicale

dat; exerciții de sesizare a relațiilor de sinonimie, antonimie,

proprii

omonimie, polisemie într-o comunicare orală; exerciții de

sesizare a unor calambururi, jocuri de cuvinte; jocuri didactice

vizând categoriile semantice, rebusuri; exerciții de stabilire a

sensului unor cuvinte prin selectarea corectă a acestuia dintr-o

serie dată; descifrarea sensurilor unor cuvinte din texte

diferite 1.4 să sesizeze abaterile de la - exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a

normele limbii literare într-un mesaj atracției paronimice; exerciții de identificare a formei corecte

ascultat

a cuvintelor; exerciții de sesizare a dezacordurilor gramaticale;

exerciții de sesizare a construcțiilor pleonastice și a

atracțiilor paronimice; sesizarea nedublării complementului

direct și indirect 1.5 să acorde interlocutorilor - activități de rezolvare a unor sarcini în grup; discuții de

șanse de a-și exprima opiniile

confruntare a opiniilor; ascultarea

argumentelor/contraargumentelor formulate într-o discuție de

partenerii de comunicare

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 2.1 să asigure coerența ideilor - exerciții de formulare a ideii principale și a detaliilor

exprimate într-un mesaj oral

aferente; exerciții de relaționare a ideilor principale cu ideile

secundare; exerciții de construire a unor texte de tip narativ,

descriptiv și informativ; exerciții de rezumare a unui text 2.2 să valorifice categoriile - exerciții de comparare a sensurilor unor cuvinte în contexte

învățate, în contexte diferite

diferite; exerciții de utilizare corectă, în context, a

semantice

paronimelor; exerciții de corectare a unor construcții

pleonastice; exerciții de utilizare a antonimelor, sinonimelor,

omonimelor și a cuvintelor polisemantice în contexte diferite 2.3 să respecte normele morfosintac- - exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile

tice în propoziții și în fraze

și neflexibile învățate; exerciții de construire corectă a unor

enunțuri din punct de vedere sintactic; exerciții de construire a

unui monolog sau a unui dialog; exerciții de descriere a unor

obiecte, a unor tablouri din natură, a unor fenomene; exerciții

de construire a unor narațiuni simple; exerciții de utilizare

expresivă a limbii - exerciții de corectare a exprimării pleonastice; exerciții de

utilizare a paronimelor 2.4 să-și adapteze vorbirea la - exerciții de comunicare în perechi și în grup; exerciții de

situațiile speciale sau neprevăzute

adaptare a comportamentului verbal și nonverbal la o situație de

de dialog sau monolog

comunicare inedită; jocuri de rol vizând exersarea dialogului

formal și informal; exerciții de continuare a unui dialog cu

început dat; exerciții de exprimare a opiniilor; exerciții de

utilizare a elementelor nonverbale într-un dialog 2.5 să manifeste spirit de cooperare - activități de rezolvare a unor sarcini în grup; discuții de

în interacțiunile de grup

confruntare a opiniilor; exersarea unei atitudini constructive,

de colaborare, pentru realizarea sarcinilor și pentru formularea

în comun a ideilor

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 3.1 să citească o varietate de texte - exerciții de identificare a diferențelor dintre textele

literare sau nonliterare, demonstrând literare și nonliterare; lectura unor texte diverse, cu scopul de

înțelegerea sensului acestora

a înțelege semnificațiile acestora și de a putea comenta sensul

lor global; exerciții de identificare a structurii textelor epice

și lirice 3.2 să recunoască modalitățile - exerciții de identificare a trăsăturilor specifice celor două

specifice de organizare a textului

genuri în textele literare studiate (epic și liric); exerciții de

epic și procedeele de expresivitate

identificare și de interpretare a unor procedee de expresivitate

în textul liric

artistică (epitet, comparație, metaforă, repetiție, enumerație,

antiteză, hiperbolă) 3.3 să sesizeze corectitudinea și - exerciții de sesizare a rolului utilizării categoriilor

valoarea expresivă a categoriilor

morfologice și sintactice într-un text; exerciții de sesizare a

gramaticale și lexicale învățate,

schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în

într-un text citit

care apar; exerciții de stabilire a relațiilor de sinonimie,

antonimie, omonimie și polisemie într-un text dat

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VII-a, elevul

Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 4.1 să-și exprime, în scris, opinii - exerciții de redactare nuanțată în raport cu structura și

și atitudini

motivațiile personale; exerciții de descriere a unor personaje

sau persoane considerate drept modele și de motivare a opțiunilor 4.2 să utilizeze corect și nuanțat - exerciții de utilizare în contexte diferite a semnificației

categoriile semantice învățate

omonimelor și a paronimelor; exerciții de utilizare a sinonimelor

în scopul evitării repetițiilor 4.3 să organizeze secvențele textuale - exerciții de structurare a unui text în secvențe distincte în

în funcție de o cerință specifică

funcție de tipul acestuia (rezumat, caracterizare de personaj,

comentarea unor secvențe din textele studiate sau a titlului unor

texte) - scrierea unor compuneri narative, descriptive, informative; *prezentarea unor evenimente culturale; exerciții de redactare a

unei cereri în diverse scopuri - exerciții de construire a unor texte destinate prezentării unui

auditoriu; exerciții de dispunere în pagină a diverselor texte;

exerciții de scriere îngrijită, lizibilă și corectă 4.4 să utilizeze corect flexiunea - exerciții de utilizare corectă a părților de vorbire flexibile

nominală și verbală în textul scris, și neflexibile; exerciții de construire corectă și expresivă a

utilizând corect semnele ortografice unui text din punct de vedere sintactic; exerciții de utilizare

și de punctuație

adecvată a formelor verbale în raport cu cronologia faptelor

relatate; exerciții de utilizare a conectorilor adecvați la

nivelul propoziției și al frazei; exerciții de folosire a unor

grupuri verbale și nominale pentru a spori expresivitatea

comunicării; exerciții de ortografiere a unor structuri verbale

și nominale 4.5 să folosească modalități variate - exerciții de realizare a unor descrieri prin ordonarea

pentru realizarea expresivității

detaliilor în funcție de propriile percepții/propria imaginație;

textului

exerciții de redactare a unor texte narative, descriptive și

dialogate, în care să valorifice categoriile semantice învățate;

exerciții de construire a unor scurte povestiri; exerciții de

redactare a unei expuneri pentru prezentarea în public în diverse

împrejurări; exerciții de rezumare și de caracterizare a

personajelor

CONȚINUTURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitățile de conținut tipărite cu litere aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VII-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Lectura 1.1. Cartea - obiect cultural. Editura*. Colecția*. Asteriscul*. Subsolul de pagină*. 1.2. Teoria literară 1.2.1. Structura operei literare. Structuri în textele epice (*procedee de legare a secvențelor, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta). ___________ * Conținuturile marcate cu asterisc sunt facultative. 1.2.2. Figurile de stil. Repetiția fonetică (aliterația). Metafora. Hiperbola. 1.2.3. Versificația. Tipuri de rimă. Ritmul. Piciorul metric (bisilabic). Tipuri de ritm (iambic și trohaic). 1.2.4. Genuri și specii. Genurile epic și liric. Specii literare obligatorii: nuvela, imnul. 1.3. Textul 1.3.1. Texte literare - populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii. 1.3.2. Texte nonliterare: mersul trenurilor, *programul de spectacol. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 6-8 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2-1.2.5 și1.3.1. și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica rațională și funcțională a limbii 2.1. Comunicarea orală 2.1.1. Structurarea textului oral. Textul dialogat și cel monologat. Adecvarea elementelor nonverbale la mesaj. Modalități de exprimare a preferințelor și a opiniilor. 2.1.2. Situația de comunicare. Situația de comunicare dialogată și monologată (actualizare). Rezumatul oral (actualizare). * Dialogul formal și dialogul informal. * Se recomandă ca elevii să poată realiza următoarele acte de vorbire: - susținerea unei conversații (direct sau telefonic); - prezentarea unor lucrări/materiale/activități realizate individual sau în echipă; - formularea de argumente sau contraargumente într-o discuție; - stabilirea de comparații sau de analogii; - formularea unei opinii. 2.2. Scrierea 2.2.1. Procesul scrierii. Alcătuirea planului unei lucrări pe o temă dată. Organizarea și reorganizarea unui text propriu. Cererea. 2.2.2. Contexte și forme de realizare Fișa de lectură. *Prezentarea unui eveniment cultural (lansare de carte, vernisaj al unei expoziții, premiera unui spectacol de teatru, festivități de premiere etc.). Descrierea unor personaje sau persoane considerate drept modele și motivarea opțiunilor. Compuneri narative, descriptive și informative; inserarea dialogului în compuneri. Comentarea unor secvențe din textele studiate; comentarea semnificațiilor titlului; rezumatul scris (actualizare), caracterizare de personaj. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală,predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistem abstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în și pentru sine a unor"cunoștințe gramaticale", ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințele asimilate anterior de către elevi având ca bază texte ilustrând limba română contemporană, pornind de la un text, de la o situație concretă de comunicare, și nu de la noțiunile teoretice. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă. Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Elemente de construcție a comunicării 3.1. Noțiuni de sintaxă Raporturile de coordonare și de subordonare în propoziție și în frază. 3.2. Lexicul Sensul cuvintelor în context. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului. (actualizare) Derivarea (actualizare). Serii derivative (aplicativ). Compunerea (actualizare). Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea (actualizare). Împrumuturile. Pleonasmul. Paronimele. Categorii semantice (actualizare). Sinonime. Antonime. Omonime (doar omofonele). Cuvintele polisemantice. Polisemia și omonimia: asemănări și deosebiri. * Unități frazeologice. 3.3. Noțiuni de fonetică (actualizare). Folosirea corectă a accentului în limba română. *Nume proprii greșit accentuate. 3.4. Morfosintaxa 3.4.1. Verbul (actualizare). Alte verbe copulative: a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a însemna, a părea. Diatezele: activă, pasivă (complementul de agent), reflexivă (pronumele reflexiv - marcă a diatezei). Modurile. Timpurile. Persoana. Numărul (actualizare). Valori expresive ale verbului în diferite contexte (aplicativ). Verbele personale și verbele impersonale. Propoziția fără subiect. Locuțiunea verbală. Funcțiile sintactice ale verbului și ale locuțiunii verbale la moduri personale (predicat verbal, predicat nominal), la moduri nepersonale (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complemente circumstanțiale, atribut verbal). 3.4.2. Substantivul (actualizare). Locuțiunea substantivală. Funcțiile sintactice ale substantivului și ale locuțiunii substantivale (subiect, complement direct, complement indirect, complemente circumstanțiale de de loc, de timp, de mod, atribut substantival genitival, prepozițional, apozițional) 3.4.3. Substituți ai substantivului. 3.4.3.1. Pronumele (actualizare) Pronumele personal, posesiv, demonstrativ. Forme și cazuri. Pronumele și adjectivul pronominal nehotărât. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele și adjectivul pronominal negativ. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele și adjectivul pronominal interogativ. Forme, cazuri și funcții sintactice. Pronumele și adjectivul pronominal relativ. Pronumele relativ compus ceea ce. Acordul pronumelui relativ. Forme, cazuri și funcții sintactice. Adjectivul pronominal de întărire (exerciții de acord). Funcții sintactice ale pronumelor (subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de loc, de timp și de mod, atribut pronominal genitival și atribut pronominal prepozițional). 3.4.3.2. Numeralul (actualizare). *Alte tipuri de numerale. Funcțiile sintactice ale numeralului. 3.4.4. Determinanții substantivului Adjectivul (actualizare). * Mijloacele expresive de redare a superlativului absolut în limba română actuală. Locuțiunea adjectivală. Funcțiile sintactice ale adjectivului și ale locuțiunii adjectivale (atribut adjectival, nume predicativ). 3.4.5. Părțile de vorbire neflexibile. 3.4.5.1. Adverbul (actualizare). Adverbele interogative, relative, *nehotărâte. Locuțiunea adverbială. Adverbele predicative și locuțiunile adverbiale predicative. Funcțiile sintactice ale adverbului și ale locuțiunii adverbiale (complement circumstanțial de mod, de timp, de loc, atribut adverbial, predicat verbal, nume predicativ.) Adverbe fără funcție sintactică. 3.4.5.2. Prepoziția (actualizare). Locuțiunea prepozițională. Regimul cazual. 3.4.5.3. Conjuncția (actualizare). Conjuncțiile și locuțiunile conjuncționale coordonatoare și subordonatoare. 3.4.5.4. Interjecția (actualizare) CLASA A VIII-A OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului oral

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 1.1 să înțeleagă semnificația gene- - exerciții de identificare a cuvintelor-cheie într-un mesaj oral;

rală a mesajului oral, sesizând pro- ascultarea atentă a unui mesaj oral aparținând diverselor stiluri

gresia și coerența ideilor exprimate funcționale: artistic, publicistic, colocvial etc. 1.2 să sesizeze semnificația îmbi- - exerciții de decodare a unor elemente nonverbale care însoțesc

nării elementelor verbale cu cele

mesajele orale; sesizarea rolului folosirii elementelor nonverbale

nonverbale (gest, mimică etc.)

în comunicare, în cadrul unui discurs oral cotidian sau în cadrul

într-un text oral

unor replici ale unor personaje într-un spectacol de teatru 1.3 să sesizeze adecvarea elemen- - exerciții de sesizare a unor greșeli lexicale în comunicare;

telor lexicale utilizate la scopul

identificarea împrumuturilor în mesajele orale ascultate

mesajului ascultat 1.4 să sesizeze particularitățile - exerciții de identificare a abaterilor de la normele limbii

lexico-gramaticale ale unui mesaj

literare; identificarea particularităților vorbirii regionale;

ascultat

identificarea categoriilor gramaticale învățate; observarea

relațiilor sintactice într-o propoziție sau într-o frază, în

funcție de intenționalitatea comunicării 1.5 să manifeste toleranță față de - exerciții de ascultare atentă a interlocutorilor în cadrul

opiniile diferite exprimate de

lucrului în echipă; exerciții de ierarhizare a ideilor receptate;

interlocutori și să ia o atitudine

exerciții de receptare și de reținere a ideilor și a argumentelor

critică față de argumentele

dintr-o expunere sau dintr-un monolog

ascultate - exerciții de conștientizare a poziției proprii de intrare sau

de ieșire din dialog; sesizarea inventarului de probleme, de

idei, de cuvinte într-un dialog

2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 2.1 să construiască un discurs oral - exerciții de formulare a ideilor pornind de la o temă dată;

pe o temă dată

construirea unei expuneri în care să-și exprime opinia despre un

anumit fapt; prezentarea unor puncte de vedere personale într-un

dialog; exerciții de structurare a unui dialog pe o temă dată;

caracterizare a unui personaj, exerciții de rezumare, prezentarea

unor trăsături ale textelor studiate, ilustrative pentru genurile

și speciile studiate; prezentarea unor produse realizate

individual sau în echipă; dezvoltarea unui enunț sau a unui cuvânt

într-o secvență textuală orală; exerciții de argumentare orală a

unor puncte de vedere 2.2 să utilizeze în mod nuanțat - exerciții de utilizare corectă a neologismelor în contexte

categoriile lexicale într-un mesaj

diverse; delimitarea sensului propriu de sensul figurat al unui

oral

cuvânt, a sensului propriu de bază de cele secundare, în vederea

folosirii adecvate a cuvintelor în diverse contexte; utilizarea

adecvată, în context, a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor,

a cuvintelor polisemantice; exerciții de corectare a

construcțiilor pleonastice; corectarea greșelilor determinate de

atracția paronimică 2.3 să utilizeze corect relațiile - exerciții de relaționare a părților de propoziție în propoziții

sintactice în textele orale proprii și a propozițiilor în fraze, în funcție de intenționalitatea

comunicării; evidențierea rolului elementelor de legătură în

frază; contragerea unor propoziții în părțile de propoziție

corespunzătoare sau expansiunea unor părți de propoziție în

propozițiile corespunzătoare 2.4 să îmbine corect elementele - exerciții de prezentare orală pe o temă dată, în funcție de

verbale cu cele nonverbale în

situația de comunicare; exerciții de îmbinare a elementelor

cadrul mesajului oral

verbale cu cele nonverbale în monolog și dialog - *exerciții de îmbinare a elementelor verbale, nonverbale și

paraverbale în monolog și în dialog 2.5 să capteze și să mențină atenția - exerciții de prezentare orală, cu folosirea unor tehnici variate

interlocutorului prin modul de

de captare și menținere a atenției publicului/interlocutorilor

prezentare a mesajului (introducere în temă prin propunerea unei idei surprinzătoare,

exersarea contactului vizual cu interlocutorii, exerciții de

folosire a unor elemente nonverbale care să sublinieze ideile

exprimate verbal)

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 3.1 să dovedească înțelegerea unui - exerciții de identificare a modurilor de expunere; exerciții de

text literar sau nonliterar, pornind identificare a ordinii logice și cronologice a

de la cerințe date

ideilor/întâmplărilor dintr-un text; exerciții de identificare și

interpretare a unor procedee de expresivitate artistică în textele

studiate; exerciții de recunoaștere și de interpretare a sensului

figurat al unor cuvinte într-un context dat; 3.2 să sesizeze valoarea expresivă - exerciții de interpretare a expresivității părților de

a categoriilor morfosintactice, a

propoziție și a propozițiilor într-un text dat; exerciții de

mijloacelor de îmbogățire a

comentare a rolului arhaismelor, a regionalismelor și a

vocabularului și a categoriilor

neologismelor; exerciții de recunoaștere a cuvintelor derivate,

semantice studiate

compuse sau obținute prin conversiune; exerciții de recunoaștere a

categoriilor semantice studiate; exerciții de identificare a

rolului părților de propoziție și a propozițiilor în funcție de

intenția și specificul comunicării într-un text dat; exerciții de

comentare a textului literar, pornind de la elemente de limbă și

de stil 3.3 să identifice valori etice și - exerciții de identificare și de comentare a elementelor

culturale într-un text, exprimându- etice și culturale dintr-un text și de exprimare a

și impresiile și preferințele

propriei atitudini față de ele.

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 4.1 să redacteze texte diverse, - exerciții de exprimare în scris a propriilor sentimente, cu

adaptându-le la situația de

ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; exerciții de

comunicare concretă

evidențiere a trăsăturilor unui obiect (peisaj, operă de artă,

persoană), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o

descriere/într-un portret; organizarea planului unei lucrări pe o

temă dată; exerciții de caracterizare a unui personaj, exerciții

de rezumare; redactări vizând ilustrarea unor trăsături ale

genurilor și ale speciilor studiate 4.2 să utilizeze în redactarea unui - exerciții de utilizare corectă a categoriilor sintactice (părți

text propriu cunoștințele de

de propoziție și propoziții) studiate în redactarea unui text, în

morfo-sintaxă, folosind adecvat

funcție de intenționalitatea comunicării; exerciții de aplicare

semnele ortografice și de punctuație corectă a semnelor de punctuație la nivelul frazei (coordonare,

subordonare, incidență); exerciții de realizare a expresivității

cu ajutorul semnelor de punctuație; exerciții morfo-sintactice de

exprimare scrisă corectă; 4.3 să redacteze un text - exerciții de structurare a textului argumentativ (stabilirea

argumentativ

problemei, dezvoltarea argumentelor, concluzia), pornind de la

diverse teme (dezbateri actuale pe teme de interes pentru elevi;

motivarea preferințelor și a opiniilor)

CONȚINUTURI ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitățile de conținut care sunt tipărite cu aldine constituie noțiuni noi pentru clasa a VIII-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Lectura 1.1. Cartea - obiect cultural (actualizare). 1.2. Teoria literară 1.2.1. Structurarea operei literare. Actualizarea - prin investigarea unor texte literare - a cunoștințelor referitoare la structura textelor narative (logica acțiunii, timpul, spațiul narațiunii). Relațiile dintre personaje. Caracterizarea personajelor. Actualizarea, prin investigarea unor texte literare, a structurii textelor lirice. Eul liric. 1.2.3. Figurile de stil (actualizare). Alegoria. 1.2.4. Versificația. Măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa (actualizare). *Versul liber. 1.2.5. Genuri și specii. Genurile epic, liric și dramatic. Opera dramatică: trăsături generale; lectură de text și vizionare de spectacol. Specii literare obligatorii: balada populară, romanul (fragment). *Scrieri SF. 1.3. Textul 1.3.1. Texte literare - populare și culte - aparținând diverselor genuri și specii. 1.3.2. Texte nonliterare: texte publicitare, *ziarul/revista, anecdota, gluma. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu și fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoțite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Autorii de manuale sau profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidențieze noțiunile cuprinse la punctele 1.2.2 - 1.2.5 și 1.3.1.și 1.3.2. Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârstă. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Practica rațională și funcțională a limbii 2.1. Comunicarea orală Situația de comunicare monologată și dialogată (actualizare). Monologul: text narativ, text descriptiv, text informativ, text argumentativ (argumentarea/susținerea opiniilor și a preferințelor). Rezumatul oral (actualizare). * Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - susținerea argumentată a unui schimb verbal direct; - exprimarea sau acceptarea de opinii diferite; - exprimarea și motivarea unei atitudini/reacții; - prezentarea unor produse realizate individual sau în echipă. 2.2. Scrierea (actualizare) Comentarea unor secvențe din operele studiate sau din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date. *Conspectul. Textul argumentativ (susținerea preferințelor și a opiniilor). ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradițională sau de altă natură, de ordonare, de combinare și de tratare didactică a unităților de conținut din acest capitol ține exclusiv de opțiunea autorului de manual și a profesorilor. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar și nonliterar, inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigență absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepția pe care s-a întemeiat prezentul curriculum este că, în școală, predarea-învățarea va urmări "limba în funcțiune", în variantele ei orală și scrisă, normată și literară, iar nu "limba ca sistemabstract". Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu predarea în și pentru sine a unor"cunoștințe gramaticale", ci abordarea funcțională și aplicativă a acestora, în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte și eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție). Se vor evidenția aspecte ținând de ortografie, de punctuație și de ortoepie, în situațiile care impun o asemenea abordare. Se sugerează ca, în prezentarea problemelor noi, profesorul să actualizeze cunoștințelor asimilate anterior de către elevi, având ca bază texte ilustrând limba română contemporană și situații de comunicare reală. Dimensiunea stilistică a faptelor de limbă se preconizează a fi tratată la secțiunea consacrată studiului textelor literare și de câte ori profesorul găsește soluția practică cea mai eficientă. Începând cu anul școlar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediția a II-a. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Elemente de construcție a comunicării 3.1. Noțiuni de sintaxă. Enunțul. Fraza. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (actualizare). Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. 3.2. Lexicul (actualizare) Vocabularul fundamental și masa vocabularului. Dinamica vocabularului. Mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (actualizare). Familia de cuvinte (actualizare). Prefixoidele*. Sufixoidele* (ambele pe bază de aplicații)*2). Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului. Împrumuturile lexicale. Neologismele. Evitarea greșelilor în utilizarea neologismelor. Cuvântul și contextul. Sensul propriu (de bază și secundar) și sensul figurat. Categoriile semantice. Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Cuvintele polisemantice (actualizare). Paronimele. Pleonasmul. ___________ *2) Prefixoid - element formativ asemănător cu prefixele recente, care, așezat înaintea morfemului independent sau a rădăcinii, dă naștere unor cuvinte noi prin schimbarea sensului lexical. Prefixoidele apar în română mai ales în formații care au model străin. Sufixoid - element formativ (prezent în împrumuturi sau în formații după model străin) care dă impresia unui sufix și apare numai în termeni aparținând limbajelor specializate (cf. art. Prefixoid și Sufixoid, semnate de Angela Bidu-Vrănceanu, în Dicționar de științe ale limbii, Editura Nemira, 2001, p. 401, 519). 3.3. Noțiuni de fonetică (actualizare). *Valorile stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar. 3.4. Sintaxa propoziției și a frazei. 3.4.1. Predicatul și propoziția subordonată predicativă. Predicatul verbal și predicatul nominal (actualizare). Predicatul nominal incomplet. Probleme ale acordului (acordul după înțeles, acordul prin atracție). Propoziția subordonată predicativă. 3.4.2. Subiectul și propoziția subordonată subiectivă. Subiectul (actualizare). Propoziția subordonată subiectivă. Natura elementului regent al propoziției subiective. 3.4.3. Atributul și propoziția subordonată atributivă. Atributul (actualizare). Propoziția subordonată atributivă. Exerciții de utilizare corectă a pronumelui relativ care introduce atributiva. 3.4.4. Complementul direct și propoziția subordonată completivă directă. Complementul direct (actualizare). Propoziția subordonată completivă directă. 3.4.5. Complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă. Complementul indirect (actualizare). Propoziția subordonată completivă indirectă. 3.4.6. Complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale. 3.4.6.1. Complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod (actualizare), de cauză, de scop. Propozițiile circumstanțiale de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop. 3.4.6.2. Propoziția subordonată circumstanțială condițională. 3.4.6.3. Propoziția subordonată circumstanțială concesivă. 3.4.6.4. Propoziția subordonată circumstanțială consecutivă. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── În prezentarea elementelor de sintaxă a frazei, se va avea în vedere la fiecare tip de subordonată efectuarea unor exerciții de contragere și de expansiune, de precizare a elementelor introductive, de evidențiere a topicii și a punctuației. În cazul propozițiilor subordonate circumstanțiale va fi evidențiat rolul adverbelor și alocuțiunilor adverbiale corelative în comunicare. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────── STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ

OBIECTIVE

CADRU STANDARDE

1. Dezvoltarea capacității S.1 Desprinderea semnificației globale a unui mesaj ascultat

de receptare a mesajului

și delimitarea informațiilor esențiale de cele neimportante

oral

S.2 Desprinderea sensului cuvintelor prin raportare la

semnificația mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacității S.3 Construirea unui mesaj oral (text narativ, descriptiv,

de exprimare orală

informativ și argumentativ) pe o temă dată în funcție de

diferite situații de comunicare

S.4 Rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

S.5 Caracterizarea orală a unui personaj dintr-un text dat

3. Dezvoltarea capacității S.6 Desprinderea semnificației globale și a detaliilor din

de receptare a mesajului

textele citite

scris

S.7 Identificarea modurilor de expunere dintr-un text dat

S.8 Recunoașterea procedeelor de expresivitate artistică și a

comentarea rolului lor într-o operă literară dată

S.9 Desprinderea sensului cuvântului prin raportarea la

contextul mesajului scris

S.10 Recunoașterea valorilor expresive ale categoriilor

morfologice și a relațiilor sintactice dintr-un text dat

4. Dezvoltarea capacității S.11 Rezumarea scrisă a unui text narativ la prima vedere

de exprimare scrisă

S.12 Caracterizarea scrisă a unui personaj dintr-un text la

prima vedere

S.13 Redactarea unui text în care să se evidențieze

caracteristicile fundamentale și semnificațiile unui fragment

de text literar dat

S.14 Redactarea unor texte cu destinație funcțională: cerere,

scrisoare

S.15 Respectarea, în redactarea unui text, a regulilor de

despărțire a cuvintelor în silabe, a normelor de exprimare

corectă, a regulilor ortografice și de punctuație studiate.

Anexa 2

MINISTERUL EDUCAȚIEI,

CERCETĂRII ȘI TINERETULUI PROGRAMĂ ȘCOLARĂ REVIZUITĂ LIMBA LATINĂ CLASA A VIII-A NOTĂ DE PREZENTARE Disciplina Limba latină își propune finalități specifice. Demersul didactic urmărește, ca, la sfârșitul clasei a VIII-a, elevii: ● să dobândească noțiuni esențiale referitoare la cultura romană, cu deschidere spre civilizația greco-romană, fundament al civilizației europene; ● să-și asume valorile etice ale Antichității române, indispensabile propriei dezvoltări afective și morale; ● să dovedească practic cunoașterea unor elemente fundamentale lexicale și gramaticale, comune limbii latine și limbii române; ● să facă asocieri elementare între limba română și limbile moderne prin intermediul fondului lor comun (limba latină ca liant lingvistic); ● să se familiarizeze cu instrumentele specifice muncii intelectuale: tehnica învățării logice, abordarea critică a lecturii prin utilizarea unor surse de informare - dicționare, enciclopedii, fișe de lucru, tabele sinoptice. Noutatea abordării constă în restructurarea conținuturilor lingvistice pe trei niveluri (A,B,C), nivelul A constituie baza cunoașterii teoretice a faptelor de limbă, la nivelul B conținuturile lingvistice sunt utilizate într-o varietate de exerciții, pe baza unui suport didactic (fișe de lucru, tabele sinoptice), iar la nivelul C, nivel auxiliar, se oferă toate lămuririle necesare, în vederea rezolvării unei sarcini de lucru, a unei aplicații de nivel A sau B. Astfel programa școlară de Limba latină oferă nu numai deschidere interculturală (conștientizarea apartenenței limbii române și a poporului român la fondul istoric, etic și lingvistic european), dar și avantajul studiului unei limbi, ale cărei valențe aplicative sunt rezultatul abordării logice, raționale a faptelor de limbă. OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

2. Dezvoltarea capacității de producere a mesajelor

3. Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studiul

limbii latine și al civilizației greco-române

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul va

Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

fi capabil: 1.1 să identifice litere, grupuri de litere, - exerciții de lectură a unui text în limba latină de dimensiuni

sintagme și enunțuri într-un text scris

reduse; - exerciții de familiarizare cu topica limbii latine 1.2 să recunoască elementele de structură - exerciții de identificare a părților de vorbire și a

ale părților de vorbire studiate

categoriilor gramaticale, comparativ cu limba română; 1.3 să observe într-un text relațiile - exerciții de identificare a relațiilor sintactice dintr-un text,

sintactice esențiale, prin analogie cu

comparativ cu limba română

limba română, în vederea traducerii

2. Dezvoltarea capacității de producere a mesajelor

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 2.1 să pronunțe și să scrie corect - exerciții de citire viva voce;

în limba latină unități lexicale - exerciții de scriere a unor unități lexicale, pe baza unui

suport didactic 2.2 să traducă oral/scris cuvinte, - exerciții de traducere, conform conținuturilor de nivel A/B

enunțuri și scurte texte 2.3 să opereze cu elementele - exerciții de completare a unor enunțuri lacunare;

lexicale și gramaticale studiate, - exerciții de alegere duală/multiplă;

într-o varietate de exerciții - exerciții de substituire a unor elemente morfematice - exerciții de asociere - exerciții de comparație și discriminare

3. Dezvoltarea unor reprezentări culturale și a interesului pentru studiul limbii latine și al civilizației greco-române

Obiective de referință

Exemple de activități de învățare

La sfârșitul clasei a VIII-a, elevul Pe parcursul clasei a VIII-a, se recomandă următoarele activități:

va fi capabil: 3.1 să valorifice noțiunile - exerciții de comparare și discriminare a unor elemente minimale

lingvistice și culturale referitoare de cultură și civilizație, la nivel diacronic;

la civilizația greco-romană din - exerciții de identificare în societatea contemporană a

perspectiva contemporaneității

principiilor ordonatoare ale civilizației greco-române; - exerciții lexicale de diverse tipuri: recunoașterea unor

neologisme de origine latină în limba română/ limbile moderne,

identificarea în limba română a unor cuvinte moștenite, a unor

câmpuri lexicale/familii de cuvinte, pornind de la etimonul latin

etc. - exerciții sub formă de joc: joc de rol, joc-concurs etc.

CONȚINUTURI Conținuturile plasează în centrul interacțiunii educative elevul și oferă materia pentru actele de limbaj corespunzătoare câmpurilor referențiale specificate, formează și dezvoltă capacitatea elevului de a opera cu informațiile lingvistice și culturale pluri- sau transdisciplinare. I. CONȚINUTURI LINGVISTICE

Descriptor

NIVEL A

NIVEL B

NIVEL C

Relația cu ● vizează direct obiectivele ● vizează indirect obiectivele ● sunt conținuturi care

obiectivele

cadru/de referință

cadru/de referință

sprijină construcția

demersurilor aplicative

Tip de demers ● demers teoretic explicit, ● demers teoretic implicit, (texte, exerciții) pentru

susținut de exerciții/texte realizat prin îndrumări și

elementele de nivel A/B

aplicative (conținuturi

explicații ale profesorului, în ● explicarea elementelor

declarative și aplicative)

vederea rezolvării unor

de conținut este completă ● orice conținut de nivel A sarcini de lucru (inclusiv la nivelul

trebuie să apară mai întâi ● conținuturile de nivel B apar traducerii)

ca element de nivel B

în texte/exerciții aplicative

Suport didactic ● suportul didactic (tabele, ● suportul didactic (tabele,

note etc.) nu este la vedere note etc.) se află la vedere

Observații ● presupune cunoașterea ● nu presupune memorarea

elementelor teoretice și a

elementelor de conținut, ci

algoritmului de rezolvare a doar operaționalizarea lor

sarcinilor de lucru

NIVEL A

NIVEL B

NIVEL C

Elemente de fonetică: scrierea și pronunțarea - ● elemente necesare pentru

coerența textelor și a

Substantivul

Substantivul

aplicațiilor - prepoziții, ● noțiuni de teorie: forme de bază, categorii ● declinarea a II-a

conjuncții, adverbe, adjective

gramaticale, teme, desinențe (terminații), ● declinarea a III-a

la grade de comparație, verbe

recunoaștere pe text ● elemente lexicale

la alte moduri și timpuri ● declinarea I

fundamentale (tema prezentului) etc., dar

prezența lor în texte/

Adjectivul

Adjectivul

aplicații va fi redusă și ● clasificare, forme de bază, categorii ● declinarea adjectivelor însoțită de lămuriri complete,

gramaticale, acordul (clasele I și a II-a)

de preferință chiar în manual (de exemplu carissima - adj.

Pronumele

Pronumele

la superlativ, N. sg. fem. = ● noțiuni minimale de teorie: clasificare, ● personal, reflexiv,

cea mai/foarte dragă).

categorii gramaticale, conform nivelului B

posesiv

Numeralul ● cardinal (1-10) - fără declinare ● ordinal (1-10) - fără declinare ● cifrele române

Verbul (esse și verbe regulate)

Verbul (esse și verbe ● noțiuni de teorie: cele patru conjugări,

regulate)

forme de bază, teme verbale (tema ● indicativul viitor

prezentului), desinențe (terminații) de

diateza activă, categorii gramaticale ● infinitivul prezent ● indicativul prezent și imperfect ● imperativul prezent

N. B. Elementele de conținut de nivel B nu vor fi tratate în niciun caz ca elemente de nivel A, iar conținuturile de nivel A trebuie să apară cel puțin o dată ca elemente de nivel B (de exemplu, înainte de tratarea teoretică a verbului este necesar ca elevul să se familiarizeze cu acest element prin prezența lui în texte, aplicații etc. - un minim de demers deductiv). II. CONȚINUTURI TEMATICE DE CULTURĂ ȘI CIVILIZAȚIE Temele de cultură și civilizație vor prezenta aspecte relevante ale vieții publice și private din societatea romană: familia, școala, elemente de mitologie greco-romană. Se vor evidenția trăsăturile definitorii ale mentalității române (pragmatismul, civismul, valorile etice, libertatea responsabilă etc.) care devin principii ordonatoare ale lumii moderne. Se recomandă ca textele în limba latină, selectate pentru manuale, să fie de dimensiuni reduse, accesibile și atractive, adaptate conținutului lingvistic și să ilustreze, în măsura posibilului, temele de cultură și civilizație. Aceste teme, conform finalităților propuse, se abordează interdisciplinar. Conținuturile lingvistice și tematice vor fi însoțite de ilustrații adecvate și completate cu lecturi, informații și aplicații în limba română. ___________