ORDIN nr. 5793/2009

În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere prevederile Acordului interguvernamental franco-român de la București din data de 28 septembrie 2006, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 51/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Inovării,

ministrul educației, cercetării și inovării, interimar, emite prezentul ordin.

Articolul 1

Elevii din secțiile bilingve francofone, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone" și care au un orar specific de cursuri în limba franceză și de discipline nonlingvistice predate în limba franceză, au dreptul de a obține mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

Articolul 2

(1) Pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, elevii din secțiile bilingve francofone trebuie să susțină și să promoveze următoarele probe specifice:

a) proba anticipată;

b) proba de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză;

c) proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză.

(2) Elevii din secțiile bilingve francofone susțin proba anticipată în clasa a XI-a, iar probele de evaluare a competențelor lingvistice în limba franceză și proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză, în clasa a XII-a.

Articolul 3

(1) Probele specifice susținute de elevii secțiilor bilingve francofone în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat se organizează și se desfășoară conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura probelor și structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect și pentru proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză sunt prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 4

Elevii care nu susțin sau nu promovează proba anticipată în clasa a XI-a nu pot participa la probele specifice ale bacalaureatului, care se susțin în clasa a XII-a, și nu vor beneficia de mențiunea specială "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat.

Articolul 5

Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu anul școlar 2009-2010.

Articolul 6

La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară prevederilor prezentului ordin se abrogă.

Articolul 7

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 8

Direcția generală educație timpurie, școli, performanță și programe, Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar, inspectoratele școlare și conducerile unităților de învățământ implicate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

p.

București, 29 octombrie 2009.

Nr. 5.793.

Anexa 1

METODOLOGIE 29/10/2009

Anexa 2

Temele din programele de bacalaureat la disciplinele pentru care elevii susțin probele specifice în vederea obținerii mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" pe diploma de bacalaureat, structura probelor și structura grilelor de evaluare/baremelor de notare pentru modulul interdisciplinar de proiect și pentru proba orală la disciplina nonlingvistică studiată în limba franceză

DISCIPLINA MATEMATICĂ

1. Tipuri de clase Examenul oral la matematică se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă filiera tehnologică.

2. Competențe de evaluat

a) Utilizarea corectă a terminologiei specifice matematicii în diferite contexte de aplicare

b) Prelucrarea datelor de tip cantitativ, structural, contextual cuprinse în enunțuri matematice

c) Utilizarea corectă a algoritmilor matematici și a raționamentelor în rezolvarea de probleme cu diferite grade de dificultate

d) Exprimarea și redactarea corectă și într-o manieră coerentă, în limbaj formal sau în limbaj cotidian, a rezolvării sau a strategiilor de rezolvare a unei probleme

e) Analiza de situații-problemă și determinarea ipotezelor necesare pentru a obține o concluzie

f) Generalizarea unor proprietăți prin modificarea contextului inițial de definire a problemei sau prin generalizarea algoritmilor.

În plus, vor fi urmărite competențe specifice ale programei școlare. 3. Teme reținute Funcții: - generalități (a IX-a, a X-a); - funcții particulare (funcția de gradul 1, funcția de gradul 2, funcția radical, funcția exponențială, funcția logaritm); - aplicații ale derivatelor (profil real); - calcul integral (profil real). Combinatorică - permutări, aranjamente, combinări; - binomul lui Newton. Geometrie analitică în plan - reper cartezian, dreapta; - distanța de la un punct la o dreaptă (profilul real); - cercul (profilul real). Numere complexe - forma algebrică - interpretare geometrică; - forma trigonometrică; - operații - adunare, scădere, înmulțire, împărțire, putere, rădăcină de ordinul n; - ecuații binome. Șiruri - definiție, șir crescător/descrescător, șiruri limitate; - șiruri particulare (șiruri aritmetice, șiruri geometrice); - limita unui șir, șiruri convergente (profilul real). NOTĂ: Nu va fi necesar ca totalitatea temelor să fie predate în limba franceză, dar se va urmări ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea exercițiilor. 4. Structura examenului Pe fiecare bilet vor fi câte două exerciții, unul provenit din temele combinatorică, geometrie analitică în plan sau numere complexe și celălalt din temele șiruri sau funcții.

DISCIPLINA FIZICĂ

1. Tipuri de clase Examenul oral la fizică se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist;

b) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

c) clasă bilingvă filiera tehnologică.

2. Competențe de evaluat și teme reținute: *Font 8*

Teme propuse pentru clasa a IX-a

Teme reținute

Competențe de evaluat

I. Energia mecanică a unui sistem

● Aplicarea legii conservării energiei în cazul sistemelor

mecanice studiate

● Aplicarea teoremei variației energiei cinetice a punctului

material în cazul sistemelor mecanice studiate

● Abordarea din perspectivă istorică și interdisciplinară a

conceptului de energie și a legilor de conservare a acesteia

Teme propuse pentru clasa a XII-a

Teme reținute

Competențe de evaluat

I. Efectul fotoelectric

● Argumentarea calitativă, din perspectivă istorică, a ipotezei

naturii duale a luminii: ondulatorie și corpusculară

● Descrierea fotonului prin proprietățile specifice particulei

(energie, impuls etc.)

● Folosirea ipotezei corpusculare a naturii luminii pentru

explicarea efectului fotoelectric extern

● Enunțarea și scrierea legilor efectului fotoelectric, folosind

ecuația lui Einstein pentru efectul fotoelectric extern

● Utilizarea corectă și adecvată a conceptelor, a termenilor

științifici și a mărimilor fizice cu unitățile lor de măsură

● Identificarea erorilor logice în afirmații

● Identificarea valorii logice de adevărat/fals dintr-o suită de

afirmații referitoare la o situație dată

● Argumentarea fizică/științifică a formei matematice a unei

legi fizice

● Descrierea etapelor unui calcul

Fiecare dintre temele studiate va putea fi abordată din mai multe perspective - experimental, istoric etc. Cunoștințele cerute pe planul disciplinar pentru lucrarea orală nu sunt diferite de cele cerute pentru lucrarea scrisă. 3. Structura examenului Un bilet conținând 3 întrebări este tras la sorți de către candidat. O întrebare este de ordin teoretic, celelalte două sunt de ordin practic.

DISCIPLINA CHIMIE

1. Tipuri de clase Examenul oral la chimie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

b) clasă bilingvă filiera tehnologică;

c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist (pentru acest profil, un asterisc va preceda părțile din programă care îi sunt destinate).

2. Competențe de evaluat și teme reținute: *Font 8*

Teme reținute

Competențe de evaluat

A. Clasificarea reacțiilor chimice:

● Transformări lente și rapide

●* Cupluri oxidant/reductor și scrierea

ecuațiilor acestor reacții

●* Reacții reversibile și ireversibile; exemple

● Introducerea noțiunii de pH și a măsurării sale

●* Scrierea ecuației reacției asociate unei

transformări de oxidoreducere și

identificarea în această ecuație a celor

două cupluri oxidant/reductor

●* Definirea și identificarea unui oxidant

și a unui reductor

●* Definirea și identificarea unui acid sau

a unei baze după Bronsted

●* Scrierea și calcularea ecuației reacției

asociate unei transformări acido-bazice;

identificarea în această ecuație

a celor două cupluri acid-bază conjugate

● Cunoașterea definiției pH-ului pentru

soluțiile apoase diluate

B.1. Starea de echilibru a unui sistem chimic

● Constanta de echilibru K asociată ecuației unei

reacții, la o temperatură dată

● Autoprotoliza apei;

Constanta de echilibru numită produs ionic al apei

și notată K(e) și pK(e)

● Scala de pH: soluție acidă, bazică și neutră

● De știut că atunci când starea de

echilibru a sistemului este atinsă

cantitățile de materie nu mai evoluează

și că această stare de echilibru este

dinamică

● De știut că Kw este constanta de echilibru

asociată autoprotolizei apei

● Cunoscând valoarea pH-ului unei soluții

apoase, de precizat dacă este acidă,

bazică sau neutră

● Plecând de la concentrația molară a

ionilor H(3)O

sau OH-, să se deducă

valoarea pH-ului soluției.

2. Baterii electrice:

● Transferuri spontane de electroni între specii

chimice (amestecate sau separate) de două

cupluri oxidant/reductor de tipul ion metalic/

metal, M^n

/M(s)

● Constituirea și funcționarea unei baterii:

observarea sensului de circulație a curentului

electric, mișcarea purtătorilor de sarcini,

rolul punții de sare, reacțiile la electrozi

● Exemple de baterii uzuale

● Schematizarea unei baterii

● Utilizarea criteriului de evoluție

spontană pentru a determina sensul de

deplasare a purtătorilor de sarcină într-o

baterie

● Interpretarea funcționării unei baterii

dispunând de o informație: sensul de

circulație a curentului electric

● Scrierea ecuațiilor reacțiilor la

electrozi; relațiile dintre cantitățile

de materie ale categoriilor formate sau

consumate de intensitatea curentului și

de durata transformării într-o baterie

sau în timpul unei electrolize

C. Clasificarea compușilor organici: *Alcooli

● Esteri:

- hidroliza unui ester

- definiția randamentului unei transformări

●* Grăsimile

●* Săpunuri și detergenți: utilizări

●* Clasificarea compușilor organici după

diferite criterii

●* Utilizarea corectă a nomenclaturii

compușilor organici

●* Aplicarea de algoritmi specifici pentru a

rezolva probleme cantitative

●* Corelarea proprietăților compușilor

organici studiați cu rolul lor fiziologic

3. Structura examenului Un bilet este tras la sorți de către candidat. Subiectul abordează o temă din viața cotidiană sau tratează probleme actuale (aspecte transdisciplinare). Se pleacă de la un text de 10 rânduri la o pagină cu ilustrații, extras din reviste de popularizare științifică (Science et Vie, La Recherche, Sciences et avenir, Pour la Science etc.), de pe internet. Aceste texte sunt în acord cu temele alese și cu noțiunile abordate în programa bacalaureatului român. Partea 1: I se cere candidatului să stabilească problematica abordată în text și să o prezinte oral juriului. Partea 2: Un ansamblu de întrebări scurte, referitoare la fenomene prezentate în text, care solicită descrierea unor aspecte calitative și scrierea reacțiilor chimice, urmate de un calcul simplu; întrebările sunt legate de aspecte din viața cotidiană și de evoluția ideilor științifice. Scopul este de a-i face pe elevi să vorbească despre problematica abordată în text, prin răspunsurile prezentate la diferite întrebări. Partea 3: O problemă clasică de chimie, apropiată de exercițiile tratate în manuale, asemănătoare cu cele existente în probele scrise ale bacalaureatului românesc. Ea poate lipsi dacă subiectul nu se pretează la așa ceva.

DISCIPLINA BIOLOGIE

1. Tipuri de clase Examenul oral la biologie se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul ●De la învățământul bilingv către filierele francofone●: - clasă bilingvă filiera teoretică, profil real (specialitate matematică-informatică, științele naturii). 2. Teme reținute Au fost reținute 8 teme din programele de clasele a XI-a și a XII-a. *Font 9*

Teme reținute pentru clasa a XI-a

Tema din programa românească

Teme reținute

II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

1. Funcțiile de relație:

a) Sistemul nervos

Sistemul nervos somatic: actul reflex;

reflexe somatice

II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

1. Funcțiile de relație:

b) Analizatorii

Fiziologia vederii: vederea și defectele

de vedere

II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

1. Funcțiile de relație:

c) Glandele endocrine

Printre diferitele glande studiate vom

reține:

- fiziologia glandei tiroide și

disfuncții ale acesteia

- fiziologia pancreasului și disfuncții

ale acestuia.

II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

2. Funcțiile de nutriție:

a) Digestia și absorbția

Transformări fizico-chimice ale

alimentelor

Absorbția intestinală

Noțiuni elementare de igienă, patologie

II. Funcțiile fundamentale ale organismului uman

3. Funcția de reproducere

Sisteme reproducătoare: componente,

fiziologie

Teme reținute pentru clasa a XII-a

Partea din programa românească

Teme reținute

I. Genetica

- Genetica moleculară

Structura și funcția acizilor nucleici

I. Genetica

- Genetica umană

Determinismul genetic al principalelor

caractere fenotipice umane

II. Ecologie umană

Impactul antropic asupra ecosistemelor

naturale

Au fost reținute 9 teme din programele de clasele a IX-a și a X-a. *Font 9*

Teme reținute pentru clasa a IX-a

Tema din programa românească

Teme reținute

II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii vii

● Eucariot

b) Citoplasma

- organite celulare

Organite celulare

II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii vii

● Eucariot

c) Nucleu

Nucleul - structură,

ultrastructură și rol

II. Celula - unitatea structurală și funcțională a lumii vii

- Diviziunea celulară

Mitoza: faze și importanță

III. Ereditatea și variabilitatea organismelor vii

- Mecanismele de transmitere a caracterelor ereditare

- Legile mendeliene ale eredității

Legea purității gameților

Legea segregării independente

a perechilor de caractere

Abateri de la separarea

mendeliană

Teme reținute pentru clasa a X-a

Tema din programa românească

Teme reținute

II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

- Funcțiile de nutriție

● Nutriția autotrofă

Fotosinteza

II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

- Funcțiile de nutriție

● Respirația

- Respirația la animale

Respirația la mamifere

II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

- Funcțiile de nutriție

● Circulația

- Circulația la animale

Mediul intern la mamifere

II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

- Funcțiile de nutriție

● Excreția

- Excreția la plante

Transpirația și influența

factorilor de mediu asupra

transpirației

II. Structura și funcțiile fundamentale ale organismelor vii

- Funcțiile de relație

Sensibilitatea la plante

Tropisme, nastii, tactisme la

plante

3. Structura examenului Fiecare subiect va îndeplini următoarele criterii: - va conține unul până la 3 documente (fotografii, scheme, grafice simple, texte științifice simple); - va conține două sau 3 întrebări: - o întrebare va solicita competențele de redare organizată a cunoștințelor. Această întrebare va pune în valoare competențele generale 1 și 2 ale programelor, adică ●a se informa asupra lumii vii●, ●explorarea sistemelor biologice●. - una sau două întrebări vor solicita competențe legate de elemente ale unui demers științific (a adopta un demers explicativ prin referire la cunoștințe, integrând date noi). Această întrebare va permite punerea în valoare a competențelor generale 3 și 4 ale programelor, adică ●a utiliza și a construi modele analogice pentru a demonstra principii●, ●a transfera și a integra cunoștințe și metode în contexte noi●.

DISCIPLINA ISTORIE

1. Tipuri de clase Examenul oral la istorie îi privește în special pe elevii din clasa a XII-a profil umanist (două ore/săptămână). Pentru elevii de la profilul real care vor alege istoria ca probă de bacalaureat, structura subiectului va fi păstrată, iar competențele evaluate vor fi adaptate la programa lor (o oră/săptămână). 2. Teme reținute: Tema B. Oamenii, societatea și lumea ideilor 2. Viziuni asupra modernizării în Europa secolelor XIX și XX; curente și politici culturale; identități naționale și identitate europeană 3. Secolul XX între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa 4. Constituțiile din România Tema C. Statul și politica 4. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidența anticomunistă Tema D. Relațiile internaționale 2. România și concertul european: de la ●criza orientală● la marile alianțe ale secolului XX 3. România în perioada Războiului Rece 3. Competențe de evaluat: *Font 8*

Competențe specifice

Domenii de conținut/teme reținute

1.1. Construirea unor explicații și argumente intra- și

multidisciplinare cu privire la evenimente și procese

istorice

1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei

în contexte care implică interpretări și explicații

interdisciplinare

2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor

istorice studiate

3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate

prin compararea terminologiei folosite

4.2. Integrarea cunoștințelor obținute în medii nonformale de

învățare în analiza fenomenelor istorice studiate

4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse și

complementare în legătură cu fenomenele istorice

Oamenii, societatea și lumea ideilor

Viziuni asupra modernizării în Europa

secolelor XIX și XX; curente și politici

culturale; identități naționale și

identitate europeană

Secolul XX între democrație și

totalitarism

Ideologii și practici politice în România

și în Europa Constituțiile din România

1.3. Utilizarea termenilor/conceptelor specifice istoriei în

contexte care implică interpretări și explicații

interdisciplinare

2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la

situații și contexte economice, sociale, politice,

culturale

2.2. Proiectarea unui demers de cooperare pentru

identificarea și realizarea de scopuri comune

2.4. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor

istorice studiate

3.2. Analizarea mesajelor transmise de surse istorice variate

prin compararea terminologiei folosite

Statul și politica

România postbelică. Stalinism, național- comunism și disidența anticomunistă

2.1. Construirea unor demersuri de tip analitic cu privire la

situații și contexte economice, sociale, politice,

culturale

2.3. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor

istorice studiate

4.3. Analiza punctelor de vedere similare, opuse și

complementare în legătură cu fenomenele istorice

Relațiile internaționale

România și concertul european: de la

●criza orientală● la marile alianțe ale

secolului XX

România în perioada Războiului Rece

4. Structura examenului Pe fiecare bilet va fi un singur subiect, compus fie din două texte, fie dintr-un text și o hartă foarte clară sau un text și o caricatură (ori altă imagine în alb-negru ușor de fotocopiat și foarte clar lizibilă). Consemnele formulate în 4 sau 5 itemi pun în valoare capacitatea candidatului de a degaja o problematică, de a înțelege și de a explica fenomenele și procesele istorice, de a înfățișa cunoștințele și de a le exprima în limba franceză. Subiectele precizează profilul clasei, tema, competențele înscrise în programa românească și consemnele de lucru pentru candidat.

DISCIPLINA GEOGRAFIE

1. Tipuri de clase În cadrul examenului de bacalaureat, mențiunea bilingv-franceză, geografia (România - Europa - Uniunea Europeană. Probleme fundamentale) are un statut de disciplină opțională. Examenul oral la geografie se adresează următoarelor tipuri de clase din liceele care fac parte din proiectul bilingv ●De la învățământul bilingv către filierele francofone●: - clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist; - clasă bilingvă filiera teoretică, profil real; - clasă bilingvă filiera tehnologică. 2. Competențe de evaluat:

a) Competențe disciplinare generale:

1. Utilizarea adecvată a termenilor și a limbajelor specifice, pentru explicarea elementelor și faptelor din mediul geografic 2. Raportarea elementelor semnificative din societate, știință și tehnologie la mediul înconjurător ca întreg și explicarea relațiilor specifice dintre acestea 3. Capacitatea de a identifica, pe reprezentări grafice, cartografice și imagistice, elemente și fenomene din natură și societate 4. Capacitatea de a construi un plan demonstrativ în condițiile analizei termenilor/surselor de informare, pe fondul achizițiilor dobândite

b) Competențe lingvistice:

1. Receptarea mesajelor transmise oral în diferite situații de comunicare 1.1. Desprinderea sensului global al unui mesaj/text 1.2. Selectarea unor informații relevante din fragmente de texte, tabele, pentru a îndeplini o sarcină de lucru 2. Producerea de mesaje orale adecvate unor contexte variate de comunicare 2.1. Oferirea și solicitarea de informații și instrucțiuni pentru îndeplinirea unei sarcini de lucru 2.2. Argumentarea într-o manieră eficientă, convingătoare 3. Teme reținute și competențe evaluate A. Europa și România - elemente geografice de bază *Font 9*

Competențe specifice

Teme reținute

1.1. Prezentarea orală a aspectelor defini- torii ale spațiului european și național,

utilizând corect și coerent termenii

specifici domeniului

1.3. Realizarea unor corelații între elemente,

date, fapte, procese, utilizând limbajul

specific domeniului

1.4. Identificarea informațiilor specifice

problematicii geografice a Europei și a

României, valorificând adecvat

semnificațiile termenilor-cheie de

specialitate

2.1. Explicarea proceselor naturale din mediul

înconjurător (geografic) la nivelul

continentului, prin conexiuni sugerate de

analiza modelelor grafice, cartografice

și a imaginilor

2.4. Explicarea relațiilor observabile dintre

sistemele naturale și umane ale mediului

geografic european, utilizând date

statistice, modele grafice și

cartografice adecvate

3.1. Prezentarea unor date, fapte, procese,

prin interpretarea reprezentărilor

grafice, cartografice și imagistice

a. Elemente de geografie umană a Europei și

României:

d) harta politică a Europei; România ca

stat al Europei

e) populația și caracteristicile ei

geodemografice

f) sistemul de orașe al Europei, analiza

geografică a unor orașe (4 orașe

europene, orașul București și două orașe

din România)

b. Mediul înconjurător și peisajele:

g) caracteristici ale unor medii și peisaje

geografice din Europa și din România

h) Carpații - studiu de caz al unei regiuni

geografice

i) țările vecine României (studiu de caz)

B. România și Uniunea Europeană *Font 9*

Competențe specifice

Teme reținute

1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la

elemente geografice ale Franței, utilizând corect și

coerent termenii specifici domeniului

1.4. Identificarea informațiilor specifice problematicii

geografice a Franței și a României, valorificând adecvat

semnificațiile termenilor-cheie de specialitate

2.4 Explicarea relațiilor observabile dintre sistemele naturale

și umane ale mediului geografic al Franței, utilizând date

statistice, modele grafice și reprezentări cartografice

adecvate

3.1. Transferul informației statistice, grafice sau cartografice

în alte forme de prezentare: texte, plan demonstrativ,

probleme, situații problemă

● Statele Uniunii

Europene

c) studiu de caz: Franța

d) organizarea și

amenajarea spațiului

geografic în Uniunea

Europeană și în

România (organizarea

teritoriului, migrația

populației și a forței

de muncă, disparițiile

regionale, evoluția

agriculturii)

C. Europa și Uniunea Europeana în lumea contemporană *Font 9*

Competențe specifice

Teme reținute

1.1. Prezentarea orală a aspectelor definitorii referitoare la

rolul Europei în sistemul economic și geopolitic mondial,

utilizând corect și coerent terminologia specifică

domeniului

2.4. Explicarea relațiilor observabile între sistemele lumii

contemporane și Europa

3.4. Interpretarea datelor statistice și a modelelor grafice

referitoare la Europa, Uniunea Europeană, România și

lumea contemporană

e) Rolul Europei în

construirea lumii

contemporane

4. Structura examenului Proba orală va consta în rezolvarea unui subiect, formulat sub formă de întrebare, parțial problematizată. Subiectul va fi însoțit de documente geografice specifice, în număr de maximum 3: hărți tematice, scurte texte geografice, imagini, date statistice, grafice etc., a căror rezolvare permite evaluarea atât a competențelor de specialitate (construirea unui plan demonstrativ, asocierea analizei documentare cu propriile cunoștințe dobândite etc.), cât și a celor lingvistice. Ansamblul documentar este urmat de: - 3 întrebări puse candidatului în scopul structurării planului său demonstrativ, expunerii; - 2-3 alte întrebări care pot fi puse de examinatori în timpul celor 10 minute de evaluare prin dialog. Subiectul va fi ales de candidat prin tragere la sorți din întregul număr de variante înscrise în programa disciplinei alese.

DISCIPLINA ECONOMIE

1. Tipuri de clase Examenul oral la economie se adresează următoarelor tipuri de clase, care fac parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone":

a) clasă bilingvă filiera teoretică, profil real;

b) clasă bilingvă filiera tehnologică;

c) clasă bilingvă filiera teoretică, profil umanist.

2. Competențe de evaluat 1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală 1.1. Identificarea și caracterizarea rolului de consumator pe care îl îndeplinește orice persoană 1.2. Recunoașterea caracteristicilor generale ale pieței în diferite forme concrete de manifestare a acesteia 2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor sociale în rezolvarea unor situații-problemă, precum și în analiza posibilităților personale de dezvoltare 2.1. Analiza eficienței utilizării factorilor de producție 2.2. Compararea unor fenomene și procese specifice dinamicii economice 3. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare 3.1. Identificarea tendințelor de integrare și globalizare, specifice dinamicii economice actuale 4. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunității 4.1. Interpretarea rezultatelor evaluării unor fenomene economice din perspectivă micro- și macroeconomică sau individuală și socială 3. Teme reținute (conform programei analitice de economie): Consumatorul Nevoi și resurse Consumatorul; costul de oportunitate; utilitatea economică Producătorul/întreprinzătorul Factorii de producție și combinarea acestora Costurile Productivitatea Profitul Piața - întâlnire a operatorilor economici Relația cerere-ofertă-preț în economia de piață Economia deschisă Uniunea Europeană - mecanisme de integrare economică 4. Structura examenului Proba orală va consta în 2 itemi a căror rezolvare permite evaluarea atât a competențelor de specialitate, cât și a celor lingvistice. Varianta 1 Item 1. Analiza unui text de aproximativ 10 rânduri pe baza a 3 întrebări: ● Întrebarea 1: Identificarea în text a două concepte economice ● Întrebarea 2: Explicitarea conceptelor economice identificate la întrebarea 1 ● Întrebarea 3: Corelarea celor două concepte cu un al treilea concept și justificarea alegerii făcute, explicând relația dintre ele Competențe (în conformitate cu programa de bacalaureat)

j) Caracterizarea comportamentelor, a fenomenelor și a proceselor economice

k) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene și diferitele procese economice

Item 2. Rezolvarea unei probleme pornind de la 3 întrebări: ● Întrebarea 1: Un calcul simplu ● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o scurtă analiză ● Întrebarea 3: Compararea rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament Competențe (în conformitate cu programa de bacalaureat)

l) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)

m) Analiza situațiilor și a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

n) Rezolvarea unei probleme cu conținut economic

o) Evaluarea în termeni cantitativi și calitativi a unei decizii economice

Varianta 2 Item 1. Realizarea unei analize simple: ● Întrebarea 1: Corelarea a două concepte economice date ● Întrebarea 2: Explicarea modului în care ele se influențează reciproc ● Întrebarea 3: Construirea unui exemplu, în cifre sau nu, care să ilustreze influența unui concept asupra celuilalt Competențe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)

p) Analiza situațiilor și a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

q) Analizarea legăturilor dintre comportamente, fenomene și diferitele procese economice

Item 2. Rezolvarea unei probleme cu 3 cerințe: ● Întrebarea 1: Un calcul simplu ● Întrebarea 2: Un calcul complementar sau realizarea unui grafic ca bază pentru o analiză ● Întrebarea 3: O comparație a rezultatelor care să permită interpretarea unui comportament Competențe utilizate (în conformitate cu programa de bacalaureat)

r) Analiza comportamentului economic al consumatorului sau al producătorului în perspectiva raportului eforturi-efecte (cheltuieli-rezultate)

s) Analiza situațiilor și a problemelor economice formulate într-un limbaj natural, numeric sau grafic

t) Rezolvarea unei probleme cu conținut economic

u) Analiza legăturilor dintre comportamente, fenomene și diferite procese economice

DISCIPLINA INFORMATICĂ

1. Tipuri de clase Proba orală la disciplina Informatică, pentru obținerea mențiunii speciale "secție bilingvă francofonă" la examenul de bacalaureat, se adresează următorului tip de clasă, care face parte din Proiectul "De la învățământul bilingv către filierele francofone": - clasă bilingvă filiera teoretică, profil real, specializarea Matematică-Informatică. 2. Competențe de evaluat: 1. Utilizarea corectă a terminologiei în limba franceză, specifice informaticii, în diferitele sale contexte de aplicare 2. Identificarea și utilizarea tipurilor de date predefinite sau proprii, specifice unui limbaj de programare 3. Identificarea și utilizarea operatorilor predefiniți elementari 4. Identificarea și utilizarea subprogramelor predefinite elementare 5. Identificarea și utilizarea regulilor sintactice specifice limbajului de programare studiat 6. Organizarea datelor ce intervin în rezolvarea unei probleme utilizând structuri de date adecvate 7. Organizarea etapelor de prelucrare ce formează un algoritm utilizând structuri de control adecvate 8. Reprezentarea algoritmilor prin intermediul programelor pseudocod și a programelor scrise într-un limbaj de programare (Pascal sau C

, la alegere) 9. Analiza rezolvării unei probleme prin urmărirea evoluției valorilor variabilelor care sunt prelucrate de către algoritmul corespunzător 10. Construirea de algoritmi echivalenți cu un algoritm dat În plus, vor fi urmărite competențele specifice ale programei școlare. 3. Teme reținute: 1. Algoritmi: 1.1. Noțiunea de algoritm, caracteristici ale unui algoritm 1.2. Date, variabile, expresii, operații 1.3. Structuri de bază (liniară, alternativă și repetitivă) 1.4. Descrierea unui algoritm (programe în pseudocod) 2. Elementele de bază ale unui limbaj de programare (Pascal sau C

, la alegere): 2.1. Vocabularul limbajului 2.2. Constante. Identificatori 2.3. Noțiunea de tip de dată. Operatori aritmetici, logici, relaționali 2.4. Definirea tipurilor de date 2.5. Variabile. Declararea variabilelor 2.6. Definirea constantelor 2.7. Structura programelor. Comentarii 2.8. Expresii. Instrucțiunea de atribuire 2.9. Citirea și scrierea datelor 2.10. Structuri de control (instrucțiunea compusă, structurile alternative și repetitive) 3. Subprograme predefinite 3.1. Mecanisme de transfer prin intermediul parametrilor 3.2. Proceduri și funcții matematice predefinite 4. Tipuri structurate de date: 4.1. Tablouri unidimensionale 5. Algoritmi elementari: 5.1. Probleme care operează asupra cifrelor unui număr 5.2. Divizibilitate. Numere prime. Algoritmul lui Euclid 5.3. Șirul lui Fibonacci. Calculul unor sume de termen general dat 5.4. Determinarea elementului minim/maxim al unei mulțimi de valori 5.5. Metode de ordonare (metoda bulelor, inserției, selecției, numărării) 5.6. Metode de căutare (secvențială, binară) 5.7. Interclasare NOTĂ: Nu este necesar ca totalitatea temelor să fie studiate în limba franceză, ci se va avea în vedere ca elevii să dispună de un lexic suficient pentru rezolvarea și prezentarea în cadrul probei orale. 4. Structura examenului Fiecare bilet va conține 2 itemi: I. Primul item constă în prezentarea unui algoritm scris în pseudocod și a 3 cerințe cu privire la acesta, după cum urmează:

a) prima cerință furnizează un set de date de intrare pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de ieșire, argumentând răspunsul său;

b) a doua cerință furnizează un set de date de ieșire pentru algoritm, iar elevul trebuie să determine datele de intrare, argumentând răspunsul său;

c) a treia cerință solicită elevilor să modifice algoritmul dat în unul echivalent, după anumite reguli specificate în enunț.

II. Al doilea item constă în enunțul unei probleme a cărei rezolvare presupune elaborarea de către elev a unui algoritm sub forma unui program complet, redactat în limbaj de programare (C

sau Pascal, la alegere). Elevul trebuie să fie capabil să explice modul de funcționare a algoritmului conceput de el.

Grile de evaluare/Bareme de notare

GRILA DE EVALUARE PENTRU MODULUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT PLURIDISCIPLINAR I. Control continuu: maximum 20 de puncte Cercetare documentară: maximum 10 puncte Calitatea cercetării documentare, consistența acesteia, calitatea tratării subiectului și a exploatării documentelor 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Ținerea unui carnet de bord: maximum 10 puncte Notarea sistematică în timpul cursurilor consacrate modulului respectiv Raport al cercetărilor documentare 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

II. Produsul final: maximum 20 de puncte Pertinența produsului final, inventivitate, adecvare între forma aleasă și subiectul tratat: maximum 10 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Nota sintetică: maximum 10 puncte Coerența în construcția notei, calitatea expresiei scrise: 10 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

III. Prezentare și susținere: maximum 50 de puncte Coerență/pertinență a prezentării, respectarea unui plan, enunțul clar al unei problematici: maximum 10 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Reactivitate la întrebări: maximum 20 de puncte Capacitate de confirmare, nuanțare și precizare a ideilor: maximum 10 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Capacitate de a reacționa la argumentele celuilalt pentru a-și apăra poziția: maximum 10 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Nivel de franceză (vocabular/sintaxă): maximum 20 de puncte Bogăția și pertinența lexicului: maximum 7 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

Corectarea morfosintaxei: maximum 8 puncte 0

1

2

3

4

5

6

7

8

Stăpânirea sistemului fonologic (pronunție și intonație clare): maximum 5 puncte 0

1

2

3

4

5

IV. Prezența candidatului la examen: 10 puncte Se acordă 10 puncte din oficiu fiecărui candidat prezent în fața juriului. TOTAL: 100 puncte PROBA ORALĂ DE DNL - BAREM DE NOTARE Se acordă maximum 60 de puncte pentru abilități în sfera disciplinei: 0

10

20

30

40

50

60

Se acordă maximum 30 de puncte pentru calitatea limbii. Pronunție, vocabular, morfosintaxă 0

10

20

30

Se acordă 10 puncte din oficiu. ______________