REGULAMENT nr. 0/2008

I. Prevederi generale

Articolul 1

Autorizarea operatorilor economici să desfășoare activități în regim duty-free și/sau duty-free diplomatic, autorizarea funcționării unităților emitente de tichete de masă, precum și autorizarea funcționării unităților emitente de tichete-cadou și tichete de creșă, denumiți în continuare operatori, se realizează prin intermediul Comisiei pentru autorizarea operatorilor economici din domenii cu reglementări specifice, denumită în continuare comisie, structură interdepartamentală care își desfășoară activitatea în sediul Ministerului Economiei și Finanțelor.

Articolul 2

Activitatea curentă a comisiei se realizează prin intermediul direcției de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.

Articolul 3

(1) Comisia își desfășoară activitatea și poate lua hotărâri în prezența a cel puțin 5 din numărul membrilor săi.

(2) Deciziile comisiei sunt obligatorii pentru toți operatorii din domeniile cu reglementări specifice - operatorii autorizați să desfășoare activități în regim duty-free și/sau duty-free diplomatic, operatorii care funcționează ca unități emitente de tichete de masă, precum și operatorii care funcționează ca unități emitente de tichete-cadou și tichete de creșă.

II. Organizarea ședințelor de lucru ale comisiei

Articolul 4

(1) Comisia se întrunește, de regulă, de două ori pe lună pentru analiza situațiilor care impun luarea unei decizii.

(2) Comisia va fi convocată de președintele sau vicepreședintele acesteia, inclusiv la propunerea direcției de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.

Articolul 5

(1) Direcția de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor va pune la dispoziția membrilor comisiei, cu cel puțin două zile lucrătoare înainte, ordinea de zi și documentațiile aferente.

(2) Documentația constă, în principal, în:

a) solicitări în vederea autorizării, susținute de actele necesare;

b) sesizări primite de la organele cu atribuții de control;

c) sesizări din partea operatorilor etc.

Articolul 6

(1) Întreaga documentație va fi prezentată în plenul comisiei.

(2) Fiecare documentație va fi prezentată printr-o notă care va cuprinde propunerea de soluționare formulată de direcția de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și va fi semnată de către directorul acesteia sau de înlocuitorul său, după caz.

Articolul 7

(1) Comisia va analiza fiecare documentație transmisă, cu respectarea prevederilor prezentului regulament și a legislației în vigoare.

(2) Direcția de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor sau comisia are dreptul de a solicita orice alte documente, declarații sau informații, atât de la operatorii solicitanți, cât și de la alți operatori sau instituții ale statului.

(3) Comisia va respinge orice solicitare de autorizare în situația în care nu sunt întrunite elementele de admitere a acesteia.

Articolul 8

(1) Deciziile vor fi luate de către comisie cu votul majorității simple din numărul de membri prezenți și vor fi validate prin semnarea de către toți membrii prezenți a procesului-verbal în care sunt menționate acestea.

(2) Deciziile se semnează de către președintele sau de către vicepreședintele acesteia.

Articolul 9

(1) La ședințele comisiei participă șeful serviciului de specialitate și un expert din cadrul aceluiași serviciu, care va consemna într-un registru de procese-verbale aspectele analizate și toate deciziile adoptate în cadrul ședinței.

(2) La lucrările comisiei poate fi invitat, după caz, câte un reprezentant din partea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, a Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, precum și câte un reprezentant al patronatelor legal înființate, al Asociației duty-free din România, punctele de vedere exprimate de acești reprezentanți în cadrul lucrărilor comisiei având caracter consultativ.

(3) Reprezentanții asociațiilor profesionale sau patronale în domeniu participă la analiza cazurilor supuse dezbaterilor comisiei, dar nu vor participa la luarea deciziei de către membrii acesteia.

III. Deciziile comisiei

Articolul 10

(1) Deciziile comisiei sunt acte administrative emise numai în formă scrisă.

(2) Deciziile cuprind următoarele elemente:

a) denumirea comisiei;

b) data la care a fost emisă;

c) datele de identificare ale operatorului;

d) obiectul actului administrativ;

e) motivele de fapt;

f) temeiul de drept;

g) numele și semnătura președintelui sau ale vicepreședintelui comisiei, după caz;

h) ștampila comisiei;

i) posibilitatea de a fi contestată, calea de atac și termenul în care aceasta poate fi exercitată.

Articolul 11

(1) Decizia trebuie comunicată operatorului căruia îi este destinată.

(2) Comunicarea deciziei se realizează astfel:

a) prin prezentarea operatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta, după caz, la sediul direcției de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor sau la sediul autorității fiscale aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală, responsabilă cu administrarea din punct de vedere fiscal a operatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta, după caz, și primirea actului administrativ de către acesta sub semnătură, data comunicării fiind data ridicării sub semnătură a actului;

b) prin remiterea sub semnătură a actului administrativ de către persoanele împuternicite de autoritatea fiscală aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală, responsabilă cu administrarea din punct de vedere fiscal a operatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta, după caz, data comunicării fiind data remiterii sub semnătură a actului;

c) prin poștă, la domiciliul fiscal al operatorului sau al persoanei împuternicite de către acesta, după caz, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum și prin alte mijloace, cum sunt fax, e-mail, dacă se asigură transmiterea textului actului administrativ și confirmarea primirii acestuia, data comunicării fiind data confirmării primirii actului administrativ;

d) prin publicitate.

(3) În cazul în care comunicarea deciziei nu a fost posibilă potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-c), se va recurge la comunicarea prin publicitate, prin afișarea la sediul autorității fiscale aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală, responsabilă cu administrarea din punct de vedere fiscal a operatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta, după caz, a unei copii a deciziei emise pe numele acestuia. Decizia se consideră comunicată în termen de 15 de zile de la data afișării.

Articolul 12

Decizia produce efecte din momentul în care este comunicată operatorului sau persoanei împuternicite de către acesta, după caz, sau la o dată ulterioară menționată în actul administrativ comunicat, potrivit legii.

Articolul 13

Lipsa unuia dintre elementele deciziei referitoare la calitatea persoanei care semnează actul administrativ, numele și prenumele ori denumirea operatorului, a obiectului actului administrativ sau a semnăturii președintelui ori vicepreședintelui comisiei atrage nulitatea acestuia. Nulitatea se constată de instanța judecătorească de contencios administrativ în condițiile legii.

Articolul 14

Comisia poate îndrepta erorile materiale din decizie, din oficiu sau la cererea operatorului ori a persoanei împuternicite de către acesta, după caz. Decizia corectată se comunică operatorului sau persoanei împuternicite de către acesta, după caz, potrivit legii.

Articolul 15

(1) Împotriva deciziei comisiei se poate formula plângere prealabilă în condițiile art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Plângerea prealabilă formulată împotriva deciziei comisiei, în condițiile prezentului ordin, este calea administrativă de atac prin care se solicită autorității publice emitente reexaminarea deciziei.

Articolul 16

În situația în care operatorul contestă decizia de suspendare, revocare ori anulare a autorizației sau orice alte decizii emise de comisie, efectul deciziei se suspendă de drept până la soluționarea contestației de către comisie în cadrul procedurii prealabile prevăzute de legislația din domeniu.

Articolul 17

(1) Plângerea prealabilă se formulează în scris și va cuprinde:

a) datele de identificare ale contestatarului;

b) obiectul plângerii prealabile;

c) motivele de fapt și de drept;

d) dovezile pe care se întemeiază;

e) semnătura contestatarului sau a împuternicitului acestuia, precum și ștampila în cazul persoanelor juridice. Dovada calității de împuternicit al contestatarului, persoană fizică sau juridică, se face potrivit legii.

(2) Plângerea prealabilă se depune la registratura generală a Ministerului Economiei și Finanțelor, în termenele prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

(3) În cazul în care plângerea prealabilă este depusă la un organ necompetent din cadrul autorității fiscale, aceasta va fi înaintată, în termen de 5 zile de la data primirii, direcției de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor.

Articolul 18

Plângerea prealabilă poate fi retrasă de contestatar până la soluționarea acesteia. Comisia va comunică contestatarului decizia prin care se ia act de renunțarea la plângerea prealabilă.

Articolul 19

(1) În soluționarea plângerii prealabile, comisia se pronunță prin decizie.

(2) Decizia emisă în soluționarea plângerii prealabile este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

Articolul 20

(1) Decizia de soluționare a plângerii prealabile se emite în formă scrisă și va cuprinde: preambulul, considerentele și dispozitivul.

(2) Preambulul cuprinde: denumirea comisiei, numele și prenumele sau denumirea contestatarului, domiciliul fiscal al acestuia, numărul de înregistrare al plângerii prealabile la direcția de specialitate cu atribuții de management al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor și obiectul cauzei.

(3) Considerentele cuprind motivele de fapt și de drept care au format convingerea comisiei în emiterea deciziei.

(4) Dispozitivul cuprinde soluția pronunțată, calea de atac și termenul în care aceasta poate fi exercitată.

(5) Decizia se semnează de către președintele sau vicepreședintele comisiei, după caz.

Articolul 21

(1) În soluționarea plângerii prealabile, comisia va verifica motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii deciziei atacate. Analiza plângerii prealabile se face în raport de susținerile formulate de contestatar, de dispozițiile legale invocate de acesta și de documentele existente la dosarul cauzei. Soluționarea plângerii prealabile se face în limitele sesizării.

(2) Comisia, pentru lămurirea cauzei, poate solicita punctul de vedere al direcțiilor de specialitate din Ministerul Economiei și Finanțelor sau al altor instituții și autorități.

(3) Prin soluționarea plângerii prealabile nu se poate crea o situație mai grea contestatarului în propria cale de atac.

(4) Contestatarul, intervenienții sau împuterniciții acestora pot să depună probe noi în susținerea cauzei.

(5) Comisia se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, iar când se constată că acestea sunt întemeiate nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei.

Articolul 22

(1) Prin decizie, plângerea prealabilă va putea fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă.

(2) În cazul admiterii plângerii prealabile se decide, după caz, anularea totală sau parțială a actului atacat.

(3) Dacă se constată neîndeplinirea unei condiții procedurale la învestirea comisiei cu soluționarea plângerii prealabile, aceasta va fi respinsă fără a se proceda la analiza pe fond a cauzei.

(4) Plângerea prealabilă nu poate fi respinsă dacă poartă o denumire greșită.

Articolul 23

(1) Decizia privind soluționarea plângerii prealabile se comunică contestatarului în formă scrisă, în condițiile prevăzute la art. 11.

(2) Deciziile emise în soluționarea plângerilor prealabile pot fi atacate la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.