PROCEDURĂ din 21 septembrie 1997
PROCEDURĂ din 21 septembrie 1997 de realizare a bilanțurilor de mediu
ORDIN nr. 184/1997
ORDIN nr. 184 din 21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanțurilor de mediu
Intrare în vigoare
6 noiembrie 1997
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Procedurii
de
realizare
a
bilanțurilor
de
mediu
=====
Ministrul
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului,
în
temeiul
art. 9,
art. 10
alin. 4,
art. 14
și
art. 64
lit.
d)
din
Legea
protecției
mediului
nr. 137/1995,
în
baza
Hotărârii
Guvernului
nr. 457/1994*)
privind
organizarea
și
funcționarea
Ministerului
Apelor,
Pădurilor
și
Protecției
Mediului,
cu
modificările
ulterioare,
în
baza
Ordinului
ministrului
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului
nr. 125/1996,
secțiunea 5 – pct. 5.4, 5.5
și 5.6
și
secțiunea 8 – pct. 8.1.
și 8.2.,
emite
următorul
ordin:
1. Se
aprobă
Procedura
de
realizare
a
bilanțurilor
de
mediu,
care
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin. Anexele
la
procedură
fac
parte
integrantă
din
aceasta.
2. Se
abrogă
anexa
nr. 10
la
Ordinul
ministrului
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului
nr. 125/1996
și
oricare
alte
prevederi
contrare
din
ordinele
anterioare
ale
ministrului
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului.
3. Direcția
strategii
și
reglementări
pentru
protecția
mediului
răspunde
de
instruirea
periodică
și
în
mod
unitar
a
personalului
din
cadrul
unităților
teritoriale
care
își
des- fășoară
activitatea
în
domeniul
emiterii
actelor
de
regle- mentare.
4. Prezentul
ordin
intră
în
vigoare
la
data
publicării
lui
în
Monitorul
Oficial
al
României.
=====
Ministrul
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului, Ioan
Oltean
București, 21
septembrie
1997.
Nr.
184. *)
Hotărârea
Guvernului
nr. 457/1994
a
fost
abrogată
prin
Hotărârea
Guvernului
nr. 568/1997,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr. 266
din 6
octombrie
1997. P
R
O
C
E
D
U
R
A
de
realizare
a
bilanțurilor
de
mediu
ANEXA
A
CAPITOLUL
I Dispoziții
generale Art.
1. - Prezenta
reglementare
detaliază
procedura
de
realizare,
tipurile,
domeniile
și
conținutul
bilanțurilor
de
mediu
cerute
în
procesul
de
autorizare,
precum
și
la
schimbarea
proprietarului,
destinației
sau
la
încetarea
activi- tăților
economice
și
sociale
cu
impact
asupra
mediului
înconjurător,
conform
prevederilor
art. 10
și 14
din
Legea
protecției
mediului
nr. 137/1995,
și
ale
art 65
din
Legea
privatizării
societăților
comerciale
nr. 58/1991,
cu
modifică- rile
și
completările
ulterioare. Art.2
În
sensul
prezentului
ordin,
termenii
și
expresiile
folosite
au
următorul
înțeles: •
Amplasament - loc,
activitate
sau
obiectiv
supuse
prevederilor
art. 8-14
din
Legea
nr. 137/1995
sau
ale
celor
din
cap.
IX
din
Legea
nr. 58/1991,
cu
modificările
și
completările
ulterioare. •
Autoritate
de
mediu
competentă - autoritatea
centrală
sau
locală
de
protecție
a
mediului
care
funcționează
în
concordanță
cu
legislația
în
vigoare
ce
reglementează
pro- tecția
mediului. •
Bilanț
de
mediu
nivel
O - fișă
de
verificare
conținând
elemente
caracteristice
activității
și
care
permite
autorității
de
mediu
competente
să
identifice
și
să
stabilească
nece- sitatea
efectuării
unui
bilanț
de
mediu
nivel
I
sau
nivel
II
sau
a
unei
evaluări
a
riscului,
înainte
de
autorizarea
de
mediu
sau
de
privatizarea
societății
comerciale. •
Bilanț
de
mediu
nivel
I - studiu
de
mediu
constând
din
culegere
de
date
și
documentare (fără
prelevare
de
probe
și
fără
analize
de
laborator
privind
factorii
de
mediu),
care
include
toate
elementele
analizei
tehnice
a
aspectelor
de
mediu
pentru
luarea
unei
decizii
privind
dimensionarea
impactului
de
mediu
potențial
sau
efectiv
de
pe
un
ampla- sament. •
Bilanț
de
mediu
nivel
II - investigații
asupra
unui
amplasament,
efectuate
în
cadrul
unui
bilanț
de
mediu,
pen- tru
a
cuantifica
dimensiunea
poluării
prin
prelevări
de
probe
și
analize
fizice,
chimice
sau
biologice
ale
factorilor
de
mediu. •
Executant
de
bilanț
de
mediu - unitate
specializată,
persoană
fizică
sau
juridică,
atestată
conform
prevederilor
art. 12
din
Legea
nr. 137/1995
și
altor
prevederi
legale,
emise
în
baza
acesteia. •
Evaluare
a
riscului - analiza
probabilității
și
gravității
principalelor
componente
ale
unui
impact
de
mediu. •
Impact
de
mediu - modificarea
negativă
considerabilă
a
caracteristicilor
fizice,
chimice
sau
structurale
ale
compo- nentelor
mediului
natural;
diminuarea
diversității
biologice;
modificarea
negativă
considerabilă
a
productivității
ecosiste- melor
naturale
și
antropizate;
deteriorarea
echilibrului
ecolo- gic,
reducerea
considerabilă
a
calității
vieții
sau
deteriorarea
structurilor
antropizate,
cauzată
în
principal
de
poluarea
apelor,
a
aerului
și
a
solului;
supraexploatarea
resurselor
naturale,
gestionarea,
folosirea
sau
planificarea
teritorială
necorespunzătoare
a
acestora.
Un
astfel
de
impact
poate
să
apară
în
prezent
sau
să
aibă
o
probabilitate
ridicată
de
manifestare
în
viitor,
inacceptabilă
de
autoritățile
de
mediu
competente. •
Impact
potențial
de
mediu - impactul
generat
de
un
amplasament,
dacă
există
probabilitatea
ca
un
bilanț
de
mediu
nivel
I
să
arate
că
amplasamentul
prezintă
un
impact
de
mediu. •
Obiective
de
mediu
minim
acceptate - set
de
obiec- tive
stabilite
de
autoritatea
de
mediu
competentă,
în
baza
unui
bilanț
de
mediu
realizat
în
procesul
de
privatizare
anterior
formulării
ofertei
de
vânzare;
acestea
cuprind
obiectivele
calitative
și
cantitative
minime
de
mediu
și
durata
maximă
admisibilă
pentru
conformare
cu
cerințele
de
mediu,
precum
și
cu
orice
alte
cerințe
ce
pot
fi
identifi- cate
de
autoritatea
de
mediu
competentă. •
Poluare - concentrații
de
poluanți
în
mediu
ce
depășesc
valorile
naturale. •
Poluare
potențial
semnificativă - concentrații
de
polu- anți
în
mediu
ce
depășesc
pragurile
de
alertă
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
Aceste
valori
definesc
pragul
poluării
la
care
autoritățile
compe- tente
consideră
că
un
amplasament
poate
avea
un
impact
asupra
mediului
și
stabilesc
necesitatea
unor
studii
supli- mentare. •
Poluare
semnificativă - concentrații
de
poluanți
în
mediu
ce
depășesc
pragurile
de
intervenție
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului. •
Program
pentru
conformare - plan
de
măsuri
propus
de
titularul
activității,
cuprinzând
etape
care
trebuie
parcurse
în
intervale
de
timp
precizate
prin
prevederile
autorizației
de
mediu
de
către
autoritatea
competentă,
în
scopul
respectării
reglementărilor
privind
protecția
mediului. •
Tip
de
bilanț
de
mediu - variantă
de
bilanț
de
mediu,
reprezentată
de
unul
dintre
nivelurile 0,
I
sau
II,
definite
în
prezentul
ordin. •
Titular (al
amplasamentului/activității) - persoană
fizică
sau
juridică
care
propune,
deține
și/sau
gospodărește
o
activitate
economică
sau
socială.
Art.
3. - În
conformitate
cu
prevederile
Legii
nr.137/1995:
a) bilanțurile
de
mediu
nivel
I
sau
II
și
evaluările
de
risc,
inclusiv
când
sunt
executate
ca
părți
din
evaluarea
impactului
asupra
mediului,
vor
fi
executate
doar
de
unități
specializate,
persoane
fizice
și
juridice,
atestate
conform
prevederilor
art. 12
din
Legea
nr. 137/1995
și
altor
regle- mentări
relevante
în
acest
domeniu;
b) analizele
de
probe
prelevate
pentru
executarea
bilan- țurilor
de
mediu
vor
fi
efectuate
numai
de
laboratoare
specializate,
care
utilizează
aparatură
adecvată
și
metodo- logii
în
conformitate
cu
normele
și
reglementările
în
vigoare.
Art.
4. - Răspunderea
pentru
concluziile
și
informațiile
prezentate
într-un
bilanț
de
mediu
sau
de
evaluare
a
ris- cului
va
fi
asumată
după
cum
urmează:
a) răspunderea
pentru
acuratețea
și
corectitudinea
unui
bilanț
de
mediu (nivel 0,
I
sau
II)
sau
a
unei
evaluări
a
riscului
revine
autorului;
b) titularul
răspunde
pentru
exactitatea
datelor
pe
care
le
furnizează
pentru
executarea
bilanțului
de
mediu
sau
a
evaluării
riscului;
c) răspunderea
pentru
precizia
rezultatelor
privind
con- centrațiile
de
poluanți
în
probele
de
mediu
analizate
revine
părții
care
prelevează
probele
și
laboratorului
care
efectu- ează
analizele.
Art.
5. - Obligațiile
legate
de
expedierea
și
evidența
documentelor
privind
bilanțul
de
mediu
și
evaluarea
riscului
sunt
următoarele:
a) documentele
emise
în
temeiul
prezentului
ordin
vor
fi
expediate
cu
confirmare
de
primire
prin
poștă
sau
prin
curier,
păstrându-se
dovada
expedierii;
b) autoritatea
de
mediu
competentă
va
înregistra
primi- rea
tuturor
documentelor
elaborate
în
temeiul
prezentului
ordin
într-un
sistem
de
evidență
a
bilanțurilor
de
mediu.
CAPITOLUL
II
Stabilirea
domeniului
bilanțurilor
de
mediu
solicitate
în
procedura
de
autorizare
Art.
6. - La
stabilirea
domeniului
bilanțurilor
de
mediu,
ce
urmează
a
fi
efectuate,
se
vor
avea
în
vedere
următoarele:
a) cele
trei
tipuri
de
bilanțuri
de
mediu (nivel 0,
I
și
II)
nu
se
exclud
reciproc
și
pot
fi
efectuate
consecutiv
sau
concomitent,
conform
prevederilor
prezentului
ordin;
b) când
prevederile
Legii
nr.137/1995
impun
solicitarea
unui
bilanț
de
mediu,
iar
autoritatea
de
mediu
competentă
consideră
puțin
probabilă
existența
unui
impact
de
mediu
al
amplasamentului,
se
va
solicita
efectuarea
unui
bilanț
de
mediu
nivel 0;
c) dacă
un
bilanț
de
mediu
nivel 0
confirmă
că
nu
există
nici
un
impact
de
mediu
de
la
amplasament,
nu
se
va
solicita
efectuarea
unui
alt
nivel (nivel
I
sau
II)
de
bilanț
de
mediu
sau
a
unei
evaluări
a
riscului
pe
acest
amplasament;
d) dacă
bilanțul
de
mediu
nivel 0
relevă
existența
unui
impact
potențial
de
mediu
pe
amplasament,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
solicite
continuarea
evaluării
prin
efectuarea
cel
puțin
a
bilanțului
de
mediu
nivel
I;
e) dacă
autoritatea
de
mediu
competentă
consideră
că
un
bilanț
de
mediu
nivel
I
prezintă
informații
insuficiente
pentru
a
cuantifica
impactul
de
mediu
sau
dacă
la
analiza
unei
solicitări
de
autorizare
se
consideră
că
un
amplasa- ment
are
un
impact
potențial
de
mediu,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
solicite
efectuarea
bilanțului
de
mediu
nivel
II. În
situațiile
când
această
decizie
a
fost
luată
înainte
de
executarea
nivelului
I
al
bilanțului
de
mediu,
trebuie
executate
atât
bilanțul
de
mediu
nivel
I,
cât
și
bilanțul
de
mediu
nivel
II;
f) la
constatarea
poluării
provenite
de
la
un
amplasa- ment
și
caracterizată
prin
depășirea
unuia
sau
mai
multor
praguri
de
intervenție
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului,
autoritatea
de
mediu
compe- tentă
trebuie
să
solicite
executarea
unei
evaluări
a
riscului.
Evaluarea
riscului
se
bazează
pe
gradul
de
poluare
măsu- rat
pe
amplasament
și
va
cuantifica
semnificația
acestuia
relativă
la
impactul
asupra
mediului;
g) rezultatele
analizelor
obținute
se
vor
compara
cu
pre- vederile
reglementărilor
și
normelor
relevante;
în
lipsa
unor
astfel
de
reglementări
sau
norme,
se
vor
folosi
spre
com- parare
normele
sau
instrucțiunile
internaționale
corespunză- toare,
opțiunea
folosită
urmând
a
fi
justificată
de
executantul
bilanțului
de
mediu;
h) o
dată
cu
cererea
de
autorizare,
titularul
unui
ampla- sament
poate
înainta
autorității
de
mediu
competente
orice
nivel
de
bilanț
de
mediu,
dacă
consideră
necesar.
În
urma
analizei
documentelor
prezentate,
autoritatea
de
mediu
competentă
poate
stabili
necesitatea
unui
nivel
adițional
de
bilanț
de
mediu,
în
conformitate
cu
prevederile
prezentului
ordin.
CAPITOLUL
III
Bilanțul
de
mediu
nivel
O
pentru
procedura
de
autorizare
Art.
7. - Bilanțul
de
mediu
nivel 0
reprezintă
cerința
minimă
pentru
situațiile
în
care
prin
lege
este
prevăzută
necesitatea
prezentării
unui
bilanț
de
mediu;
acesta
va
fi
înaintat
autorității
de
mediu
competente.
Art.
8. - Realizarea
bilanțului
de
mediu
nivel 0
va
avea
în
vedere
următoarele:
a) un
bilanț
de
mediu
nivel 0
trebuie
să
corespundă
ca
formă
și
conținut
anexei
A.1,
iar
informațiile
prezentate
vor
fi
susținute
cu
documente;
b) autorul
bilanțului
de
mediu
nivel 0
trebuie
să
constate
starea
amplasamentului
și
a
împrejurimilor
lui
și
să
pre- zinte,
la
cererea
autorităților
de
mediu
competente,
dovezi
fotografice
privind
constatările
menționate;
c) bilanțul
de
mediu
nivel 0
trebuie
să
analizeze
atât
folosința
actuală,
cât
și
folosința
trecută
a
terenurilor
din
zona
amplasamentului.
Art.
9. - Procesul
de
analizare
a
bilanțului
de
mediu
nivel 0
implică
următoarele
aspecte:
a) autoritatea
de
mediu
competentă
va
executa
o
ana- liză
preliminară
a
bilanțului
de
mediu
nivel 0
și
se
va
asi- gura
că
s-au
completat
corespunzător
toate
punctele.
Când
nu
este
satisfăcută
această
condiție,
bilanțul
de
mediu
nivel 0
va
fi
respins,
iar
respingerea,
însoțită
de
motivația
acesteia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
b) dacă
un
bilanț
de
mediu
nivel 0
este
acceptat
la
analiza
preliminară,
autoritatea
de
mediu
competentă
va
analiza
dacă
materialul
furnizat
include
suficiente
informații
pentru
a
confirma
absența
impactului
de
mediu
de
pe
amplasament.
Dacă
bilanțul
de
mediu
nivel 0
este
satisfă- cător
și
autoritatea
de
mediu
competentă
nu
consideră
necesară
continuarea
evaluării
impactului
cu
un
bilanț
de
mediu
nivel
I
sau
II
sau
cu
o
evaluare
a
riscului,
se
va
considera
satisfăcută
cerința
pentru
un
bilanț
de
mediu.
Când
bilanțul
de
mediu
nivel 0
a
fost
executat
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerințele
specificate
la
cap.
VII;
c) dacă
bilanțul
de
mediu
nivel 0
arată
că
un
amplasa- ment
are
un
impact
potențial
de
mediu,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
solicite
titularului
prezentarea
unui
bilanț
de
mediu
nivel
I
sau
nivel
I
și
II,
în
vederea
continuării
evaluării.
CAPITOLUL
IV
Bilanțul
de
mediu
nivel
I
Art.
10. - Bilanțul
de
mediu
nivel
I
trebuie
solicitat
de
autoritatea
de
mediu
competentă
în
condițiile
prevăzute
la
art. 10
alin. 4
sau
la
art. 14
din
Legea
nr. 137/1995,
dacă
un
amplasament
are
un
impact
potențial.
Nivelul
I
al
bilanțului
de
mediu
poate
face
excepție
de
la
aceste
cerințe
atunci
când
este
cerut
în
procesul
de
privatizare;
în
aceste
situații
se
vor
aplica
prevederile
cap.
VII
din
prezentul
ordin.
Art.
11. - Bilanțul
de
mediu
nivel
I
trebuie
să
includă
o
analiză
tehnică
a
impactului
de
mediu,
după
cum
se
preci- zează
în
anexa
A.2.
Raportul
bilanțului
de
mediu
nivel
I
va
respecta
formatul
din
anexa
A.2.1
și
va
specifica
toate
sursele
de
informații
folosite.
Art.
12. - Prezentarea
și
analizarea
bilanțurilor
de
mediu
nivel
I
vor
respecta
prevederile
descrise
în
continuare:
a) bilanțul
de
mediu
nivel
I
se
înaintează
autorității
de
mediu
competente,
de
către
titular,
conform
procedurii
pre- zentate
la
art. 5
lit.
a)
din
prezentul
ordin;
b) procesul
de
analizare
a
bilanțurilor
de
mediu
nivel
I
se
efectuează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă
care
va
face
evaluarea
tehnică
pentru
a
se
asigura
că
toate
aspectele
au
fost
tratate
într-o
manieră
satisfăcătoare.
Când
nu
se
constată
acest
lucru,
bilanțul
de
mediu
nivel
I
se
respinge,
iar
respingerea,
însoțită
de
motivația
acesteia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
c) când
într-un
bilanț
de
mediu
nivel
I
se
prezintă
dovada
unei
poluări
potențial
semnificative,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
ceară
executarea
unui
bilanț
de
mediu
nivel
II
și/sau
a
unei
evaluări
a
riscului,
conform
cap.
V
și,
respectiv,
VI;
această
decizie
a
autorității
de
mediu
competente
va
fi
comunicată
în
scris
titularului.
Poate
face
excepție
de
la
aceste
cerințe
bilanțul
de
mediu
nivel
I
cerut
în
procesul
de
privatizare;
în
aceste
situații
se
vor
aplica
prevederile
cap.
VII
din
prezentul
ordin;
d) dacă
bilanțul
de
mediu
nivel
I
este
satisfăcător
și
autoritatea
de
mediu
competentă
nu
consideră
necesar
un
bilanț
de
mediu
nivel
II
sau
o
evaluare
a
riscului,
se
va
considera
satisfăcută
cerința
pentru
un
bilanț
de
mediu.
CAPITOLUL
V
Bilanțul
de
mediu
nivel
II
Art.
13. - Angajarea
bilanțului
de
mediu
nivel
II
se
face
în
oricare
dintre
următoarele
situații:
a) dacă
un
bilanț
de
mediu
nivel
I
relevă
o
poluare
potențial
semnificativă
a
unui
amplasament,
autoritățile
de
mediu
competente
trebuie
să
solicite
executarea
unui
bilanț
de
mediu
nivel
II;
face
excepție
de
la
aceste
cerințe
bilan- țul
de
mediu
nivel
II
cerut
în
procesul
de
privatizare;
în
aceste
situații
se
vor
aplica
prevederile
cap.
VII
din
pre- zentul
ordin;
b) bilanțul
de
mediu
nivel
II
se
poate
executa
în
același
timp
cu
bilanțul
de
mediu
nivel
I,
dacă
autoritatea
de
mediu
competentă
stabilește
de
la
început
că
un
amplasa- ment
prezintă
o
poluare
potențial
semnificativă.
Art.
14. - Realizarea
bilanțului
de
mediu
nivel
II
se
face
prin:
a) prelevarea
și
analizarea
probelor
necesare
în
bilanțu- rile
de
mediu
nivel
II,
care
trebuie
să
respecte
prevederile
din
anexa
A.3
referitoare
la
procedurile
de
prelevare
de
probe
pentru
diferiți
factori
de
mediu
și
la
laboratoarele
de
specialitate
pentru
analiza
probelor;
b) compararea
rezultatelor
analizelor
probelor
prelevate
în
cadrul
bilanțului
de
mediu
nivel
II
cu
prevederile
reglementărilor
privind
evaluarea
poluării
mediului
și
prezentarea
acestor
comparații
în
raportul
bilanțului
de
mediu
nivel
II;
c) furnizarea
recomandărilor
privind
oportunitatea
unei
evaluări
a
riscului,
conform
prevederilor
cap.
VI,
dacă
această
evaluare
nu
a
fost
deja
solicitată
de
autoritatea
de
mediu
competentă.
Art.
15. - Prezentarea
și
analizarea
bilanțurilor
de
mediu
nivel
II
vor
respecta
prevederile
descrise
în
continuare:
a) titularul
va
înainta
autorității
de
mediu
competente,
conform
prevederilor
art. 5
lit.
a)
din
prezenta
procedură,
raportul
la
bilanțul
de
mediu
nivel
II,
care
va
respecta
for- matul
din
anexa
A.3
secțiunea 4 – și
va
specifica
toate
sur- sele
de
informații
folosite;
b) procesul
de
analizare
a
bilanțului
de
mediu
nivel
II
se
realizează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă,
care
va
face
evaluarea
tehnică
pentru
a
se
asigura
că
lucrarea
efectuată
este
conformă
prevederilor
din
anexa
A.3
referitoare
la
prelevarea
și
analizarea
probelor.
Când
nu
este
satisfăcută
această
condiție,
bilanțul
de
mediu
nivel
II
va
fi
respins,
iar
respingerea,
însoțită
de
motivația
aces- teia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
c) dacă
bilanțul
de
mediu
nivel
II
relevă
o
poluare
sem- nificativă,
autoritatea
de
mediu
competentă
trebuie
să
soli- cite
executarea
unei
evaluări
a
riscului,
conform
prevederilor
cap.
VI. Autoritatea
de
mediu
competentă
va
informa
în
scris
titularul
atunci
când
se
consideră
necesară
efectuarea
evaluării
riscului.
Când
bilanțul
de
mediu
nivel
II
a
fost
executat
in
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerințele
specificate
la
cap.
VII;
d) când
un
bilanț
de
mediu
nivel
II
este
satisfăcător
și
autoritatea
de
mediu
competentă
nu
solicită
o
evaluare
a
riscului,
se
va
considera
satisfăcută
cerința
pentru
un
bilanț
de
mediu.
Când
bilanțul
de
mediu
nivel
II
a
fost
executat
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerințele
specificate
la
cap.
VII. CAPITOLUL
VI
Evaluarea
riscului
Art.
16. - Angajarea
evaluării
riscului
se
face
în
urmă- toarele
condiții:
a) evaluarea
riscului
va
fi
solicitată
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă
atunci
când
s-a
dovedit
că
există
o
poluare
semnificativă
pe
un
amplasament;
b) când
este
necesară
o
evaluare
a
riscului,
autoritatea
de
mediu
competentă
va
informa
în
scris
titularul
asupra
acestei
necesități
și
va
stabili
domeniul
specific
și
detaliile
evaluării
riscului.
Art.
17. - Realizarea
evaluării
riscului
trebuie
să
satis- facă
următoarele
condiții:
a) evaluarea
riscului
va
implica
cuantificarea
riscului
de
impact
de
mediu
apărut
ca
urmare
a
poluării
identificate
pe
un
amplasament;
instrucțiunile
privind
evaluarea
riscului
sunt
prezentate
în
anexa
A.4;
b) autoritatea
de
mediu
competentă
poate
solicita
prele- vări
de
probe
și
analize
suplimentare
ale
factorilor
de
mediu
în
timpul
unei
evaluări
a
riscului;
acestea
pot
să
se
refere
la
amplasamentul
supus
bilanțului
de
mediu,
dar
se
pot
extinde
și
la
alte
zone,
dacă
acestea
ar
putea
fi
supuse
impactului
de
mediu
al
acestui
amplasament;
c) orice
prelevare
de
probe
sau
analize
de
laborator
efectuate
în
cadrul
unei
evaluări
a
riscului
trebuie
să
res- pecte
prevederile
din
anexa
A.3.
Art.
18. - Prezentarea
și
analizarea
evaluării
riscului
vor
respecta
prevederile
descrise
în
continuare:
a) titularul
va
transmite
autorității
de
mediu
competente
evaluarea
riscului,
conform
art. 5
lit.
a)
din
prezentul
ordin;
b) procesul
analizării
evaluării
riscului
se
realizează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă,
care
va
face
ana- liza
tehnică
pentru
a
se
asigura
că
lucrarea
efectuată
s-a
conformat
prevederilor
referitoare
la
prelevări
de
probe
și
analize
din
anexa
A.3
și
metodologia
generală
din
anexa A.4
ale
acestui
ordin;
în
caz
de
neconformare,
evaluarea
riscului
va
fi
respinsă,
iar
respingerea,
însoțită
de
motiva- ția
acesteia,
va
fi
comunicată
în
scris
titularului;
c) dacă
autoritatea
de
mediu
competentă
consideră
eva- luarea
riscului
ca
fiind
satisfăcătoare
și
identificând
adec- vat
riscurile
datorate
impactului
de
mediu
al
amplasamentului,
se
va
considera
satisfăcută
cerința
pentru
bilanțul
de
mediu.
Când
evaluarea
riscului
a
fost
executată
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
fi
aplicate
cerințele
specificate
în
cap.
VII. Art.
19. - Când
rezultatele
evaluării
riscului
arată
că
un
amplasament,
a
cărui
poluare
este
semnificativă,
exer- cită
un
impact
de
mediu
negativ
și
acesta
este
considerat
inacceptabil
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă,
se
va
solicita
remedierea.
Această
remediere
trebuie
să
fie
în
conformitate
cu
instrucțiunile
emise
de
autoritatea
centrală
de
mediu.
CAPITOLUL
VII
Bilanțuri
de
mediu
în
procesul
de
privatizare
Art.
20. - Vânzarea
activelor,
acțiunilor
și
a
părților
sociale
în
cadrul
procesului
de
privatizare
poate
să
fie
însoțită
de
necesitatea
unui
bilanț
de
mediu.
Condițiile
de
declanșare
a
bilanțului
de
mediu
în
procesul
de
privatizare
sunt
descrise
în
Normele
metodologice
privind
procedurile
de
privatizare
și
condițiile
de
organizare
și
desfășurare
a
vânzărilor
de
acțiuni,
părți
sociale
și
active,
emise
în
apli- carea
Legii
nr. 58/1991,
cu
modificările
și
completările
ulte- rioare.
Art.
21. - Bilanțul
de
mediu
nivel 0
pentru
privatizare
este
prezentat
în
anexele
A.5.1
și
A.5.2
ale
prezentei
proceduri.
Anexa
A.5.1
va
fi
completată
de
către
societa- tea
comercială
ale
cărei
acțiuni/părți
sociale
sau
active
sunt
supuse
vânzării
și
înaintate
autorității
de
mediu
competente.
Pe
baza
datelor
din
anexa
A.5.1,
precum
și
a
informațiilor
proprii,
autoritatea
de
mediu
competentă
va
completa
anexa
A.5.2
și
o
va
înainta,
împreună
cu
anexa
A.5.1,
Fondului
Proprietății
de
Stat,
în
conformitate
cu
procedura
descrisă
în
titlul
V
al
Normelor
metodologice
privind
procedurile
de
privatizare
și
condițiile
de
organizare
și
desfășurare
a
vân- zărilor
de
acțiuni,
părți
sociale
și
active,
emise
în
aplicarea
Legii
nr. 58/1991,
cu
modificările
și
completările
ulterioare.
Art.
22. - Ca
și
pentru
autorizarea
activităților,
bilanțu- rile
de
mediu
nivel
I
și
II,
realizate
în
cadrul
procesului
de
privatizare,
vor
acoperi
acele
aspecte
enunțate
în
anexele
A.2
și
A.3,
după
caz,
ale
prezentei
proceduri.
Bilanțurile
de
mediu
vor
identifica
răspunderile
legate
de
impactul
asupra
mediului
și
de
procesul
de
autorizare
de
mediu,
care
vor
fi
menționate
separat
ca
obligații
de
mediu
de
tip
A
și
ca
obligații
de
mediu
de
tip
B,
conform
definițiilor
din
Hotărârea
Guvernului
nr. 457/1997.
Art.
23. - Pentru
răspunderile
incluse
ca
obligații
de
mediu
tip
A,
raportul
la
bilanțul
de
mediu
va
propune
„obiective
de
mediu
minim
acceptate".
Conținutul „obiective- lor
de
mediu
minim
acceptate"
se
va
conforma
normelor
referitoare
la
acestea,
emise
de
către
Ministerul
Apelor,
Pădurilor
și
Protecției
Mediului
și
Agenția
Națională
pentru
Privatizare.
Art.
24. - Pentru
răspunderile
incluse
ca
obligații
de
mediu
tip
B,
raportul
la
bilanțul
de
mediu
va
conține:
a) lista
obligațiilor
de
mediu
tip
B,
în
conformitate
cu
anexa
nr. 31
din
Normele
metodologice
privind
procedurile
de
privatizare
și
condițiile
de
organizare
și
desfășurare
a
vânzărilor
de
acțiuni,
părți
sociale
și
active,
emise
în
apli- carea
Legii
nr. 58/1991,
cu
modificările
și
completările
ulte- rioare;
b) când
este
necesar,
propuneri
de
metode
ce
pot
fi
folosite
pentru
identificarea
și
cuantificarea
răspunderilor
actuale
legate
de
conformarea
de
mediu
pentru
activul
și/sau
activitățile
supuse
bilanțului
de
mediu;
c) descrierea
evenimentelor
sau
a
situațiilor
care
ar
declanșa
obligațiile
de
mediu
tip
B. CAPITOLUL
VIII
Dispoziții
finale
Art.
25. -
Secțiunea 9.2 – a
Procedurii
de
reglementare
a
activităților
economice
și
sociale
cu
impact
asupra
mediu- lui,
aprobată
prin
Ordinul
ministrului
apelor,
pădurilor
și
pro- tecției
mediului
nr. 125/1996,
se
înlocuiește
cu:
„9.2
Studiile
de
impact,
bilanțurile
de
mediu
nivel
I
și
nivel
II
și
evaluările
riscului
vor
fi
executate
numai
de
uni- tăți
specializate,
persoane
fizice
sau
juridice
atestate
în
conformitate
cu
prevederile
art. 12
din
Legea
nr. 137/1995
și
ale
altor
reglementări
emise
în
acest
domeniu
în
baza
legii".
Art.
26. - Autoritatea
centrală
de
mediu
va
emite,
în
termen
de 30
de
zile
de
la
intrarea
în
vigoare
a
prezentului
ordin,
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
ANEXA
A.1
BILANȚUL
DE
MEDIU
NIVEL
O
Pentru
procedura
de
autorizare
Autorul
Numele:
.. Adresa:
Societatea
Comercială:
.
.. Nr.
tel.:
..
Nr.
fax:
Titularul
activității (societatea
comercială) (dacă
este
diferită de
societatea
comercială
reprezentată
de
autor)
Numele:
.. Adresa:
..
.. Nr.
tel.:
..
Nr.
fax:
Scopul
cererii:
a) Schimbarea
proprietarului
c) Încetarea
activității
b) Schimbarea
activității
d) Activitate
neautorizată
anterior
e) Altele
Rugăm
specificați:
..
Mărimea
amplasamentului
Suprafața
totală (m 2 )
Suprafața
construită (m 2 )
Activitatea
pe
amplasament (i) Prezentă:
..
.. (ii) Anterioară:
..
.. (iii) Viitoare:
..
.. Anexați
dovada
folosinței
trecute
a
terenului
amplasamentului,
dacă
există. Bifați
dacă
este
anexată
Categoria
activității: (i) Categoria
conform
anexei
nr.
II
la
Legea
nr. 137/1995 (ii) Altele,
rugăm
specificați:
Număr
de
personal
Normă
întreagă
Normă
parțială
Orice
investigație
anterioară
a
amplasamentului
privind
poluarea
terenului:
Da
Nu
Dacă „Da",
detaliați:
Orice
emisii
în: A
Apă (i) Ape
reziduale (ii) Canalizare
menajeră (iii) Apă
pluvială
B
Aer (i) Gaze
de
combustie (din
surse
fixe) (ii) Emisii
tehnologice (iii) Altele
Rugăm
specificați:
.
Proveniența
deșeurilor
solide (tone/lună;
separate
pe
categorii,
cu
descrierea
generală
a
compoziției
si
a
amenajărilor
exis- tente
pentru
depozitare)
Rezervoare
si
conducte
subterane (substanța
depozitată/transportată;
volum/debit)
Transformatoare
si
condensatoare
electrice
în
proprietate
Da
Nu
Dacă „Da",
ce
capacitate
și
ce
vechime?
Prezența
azbestului
Da
Nu
Dacă „Da",
ce
tip;
dacă
este
în
clădiri,
ce
supra- față
acoperă (m 2 ):
.
..
Folosința
terenului
înconjurător
pe
o
distanță
de 150
m (rezidențială,
comercială,
recreațio- nală,
industrială
etc.)
Nord:
Vest:
Est:
Sud:
Autorul
Titularul
(semnătura
și
ștampila) (semnătura
și
ștampila)
.
.
ANEXA
A.2
BILANȚUL
DE
MEDIU
NIVEL
I
Scopul
și
domeniul
bilanțului
de
mediu
nivel
I
Introducere
Bilanțul
de
mediu
nivel
I
reprezintă
procedura
de
a
obține
informații
asupra
cauzelor
și
consecințelor
efectelor
negative,
anterioare,
asupra
mediului
și
constă
în
identificarea
surselor
de
informații,
culegerea,
analizarea
și
interpretarea
prin
studii
teoretice
a
informațiilor
disponibile
și
elaborarea
raportului
la
bilanțul
de
mediu
nivel
I,
conform
modelului
anexat.
Studiile
teoretice
ale
bilanțului
de
mediu
nivel
I
se
solicită,
în
toate
evaluările,
prin
bilanțul
de
mediu,
ale
impac- tului
asupra
mediului,
efectuate
asupra
unor
zone
sau
instalații,
cu
excepția
cazurilor
în
care
autoritatea
de
mediu
com- petentă
decide
încetarea
evaluării
prin
bilanț
după
executarea
bilanțului
de
mediu
nivel
0. Este
indicată
efectuarea
acestor
investigații
preliminare
pentru
orice
zone/instalații
cu
impact
negativ
asupra
mediului,
precum
și
la
schimbarea
proprieta- rului,
încetarea
sau
modificarea
profilului
unei
activități.
Bilanțul
de
mediu
va
identifica
și
cuantifica
răspunderea
pentru
starea
mediului
în
zona
de
impact
a
activității
analizate,
pentru
a
stabili
asumarea
unor
obligații
sau
acordarea
unor
com- pensații,
potrivit
prevederilor
legale,
pentru
refacerea
calității
mediului.
În
termeni
generali,
secțiunile
bilanțului
de
mediu
nivel
I
trebuie
să
identifice
domeniile
în
care
impactul
asupra
mediului,
produs
de
amplasamentele
și
instalațiile
analizate,
poate
fi
semnificativ.
Lucrările
se
vor
concentra
asupra
modu- lui
de
conformare
cu
prevederile
legislației
existente
sau
în
curs
de
adoptare,
precum
și
asupra
investigării
potențialelor
poluări
ale
solului
prin
activități
desfășurate
anterior
în
zona
analizată
sau
în
vecinătatea
acesteia.
Domenii
de
analiză
Utilizarea
terenului
În
zona
amplasamentului
obiectivului
și
În
vecinătatea
acestuia
Va
fi
prezentată
descrierea
generală
a
amplasamentului
analizat,
conținând
detalii
privind:
cele
mai
apropiate
orașe,
cursuri
de
apă,
arii
de
interes
pentru
conservarea
naturii,
șosele
importante,
precum
și
descrierea
structurii
geologice
și
a
topografiei
locale
ale
amplasamentului
și
ale
vecină- tăților
acestuia.
Se
va
identifica
și
orice
obiectiv
protejat
aflat
la
mai
puțin
de 500
m
de
amplasamentul
analizat,
funcție
de
poziția
acestuia.
Zonele
rezidențiale,
de
uz
comercial
sau
industrial,
spațiile
de
recreere
și
cele
fără
construcții
vor
fi
indicate
specificându-se
distanța
și
direcția
față
de
ampla- samentul
obiectivului
analizat.
Funcție
de
disponibilități,
se
vor
prezenta
detalii
referi- toare
la
apele
de
suprafață
și
subterane,
aflate
în
vecină- tatea
obiectivului,
sau
informații
generale
care
să
permită
identificarea
localizării,
a
debitului,
a
sursei
și
utilizării
aces- tora.
Istoricul
zonei
Dacă
sunt
accesibile
hărți
istorice,
acestea
vor
fi
pre- zentate
și
descrise
în
ordine
cronologică,
identificând
evo- luția
caracteristicilor
importante
ale
amplasamentului
și
ale
vecinătăților.
Dacă
nu
este
posibilă
folosirea
hărților
istorice,
vor
fi
prezentate
probe
documentate
despre
istoricul
zonei,
speci- ficându-se
sursa
acestora.
Mărturiile
foștilor
angajați
ai
uni- tății
pot
constitui
adesea
o
sursă
bună
de
documentare.
Posibilitatea
poluării
solului
Se
vor
descrie
activitățile
desfășurate
în
prezent
în
zona
analizată.
Aceste
descrieri,
precum
și
istoricul
privind
utili- zarea
zonei,
prezentat
anterior,
trebuie
să
asigure
posibili- tatea
identificării
ariilor
poluate
și
a
potențialelor
poluări,
care
trebuie
descrise
cât
mai
detaliat
posibil.
Depozitarea
deșeurilor
Vor
fi
identificate
deșeurile
provenite
din
activitatea
evaluată,
apreciindu-se
cantitatea
și
compoziția.
Se
vor
descrie
și
se
vor
localiza
metoda
și
amplasamentul
depozi- tului
temporar
ca
și
al
celui
definitiv.
CondensatoriUtransformatori
electrici
Se
vor
prezenta
detalii
despre
orice
condensator
sau
transformator
electric,
existent
în
zonă
sau
în
apropiere,
în
special
dacă
acesta
va
rămâne
în
posesia
titularului
acti- vității
evaluate.
În
funcție
de
vechimea
acestor
echipa- mente,
se
va
investiga
posibilitatea
existenței
bifenililor
policlorinați
în
uleiul
de
transformator (BPC).
În
caz
de
incendiu,
arderea
acestor
uleiuri
reprezintă
un
risc
serios
pentru
sănătatea
umană.
De
asemenea,
se
va
evalua
inte- gritatea
acestor
transformatoare,
pentru
a
identifica
dacă
există
scurgeri
care
au
putut
contamina
solul.
Securitatea
zonei
Securitatea
zonei
trebuie,
de
asemenea,
evaluată
în
bilanțul
de
mediu
nivel
I,
deoarece
o
zonă
care
nu
este
asigurată
corespunzător
cu
pază
poate
determina
poluări
accidentale
prin
efracții
sau
acte
de
vandalism.
Este
necesară
o
descriere
a
sistemului
de
pază
și
pro- tecție
al
zonei.
Aceasta
trebuie
să
includă
o
descriere
a
ariilor
înconjurătoare,
a
împrejmuirilor
existente,
a
iluminării
amplasamentului,
a
sistemelor
de
alarmă
sau
a
paznicilor
cu
care
a
fost
asigurată
zona
în
ultimii
ani*).
Măsuri
de
pază
Împotriva
incendiilor
Vor
fi
prezentate
toate
măsurile
de
prevenire
și
stingere
a
incendiilor,
care
există
pentru
obiectivul
analizat.
Acestea
vor
cuprinde
marcarea
ieșirilor
de
incendiu,
asigurarea
accesului
în
aceste
zone,
dotarea
cu
mijloace
de
interven- ție
supuse
întreținerii
și
verificărilor
periodice,
conform
reglementărilor
în
vigoare**).
*)
A
se
vedea
Legea
nr. 124/1995
de
aprobare
a
Ordonanței
Guvernului
nr. 47/1994
privind
apărarea
împotriva
dezastrelor.
**)
A
se
vedea
Hotărârea
Guvernului
nr. 51/1992
privind
unele
măsuri
pentru
îmbunătățirea
activității
de
prevenire
și
stingere
a
incendiilor,
republicată
în
anul
1996.
Protecția
muncii
și
igiena
locului
de
muncă
Respectarea
normelor
de
protecție
și
igienă
a
muncii
reprezintă
un
domeniu
important
în
care
relevanța
subiec- telor
depinde
de
activitățile
desfășurate
în
zonă.
Responsabilitatea
în
acest
domeniu
va
fi
asigurată
de
per- sonal
calificat,
cu
atribuții
clar
specificate
prin
fișa
postului.
La
fiecare
loc
de
muncă
se
va
păstra
un
registru
de
evi- dență
a
accidentelor,
care
să
permită
identificarea
cauzelor
și
a
măsurilor
luate
în
fiecare
caz
în
parte.
Pentru
a
reduce
riscul
accidentelor,
zona
de
lucru
va
fi
menținută
în
ordine
și
curățenie.
În
funcție
de
mărimea
amplasamentului
și
de
activitatea
desfășurată,
poate
fi
necesară
întocmirea
unui
plan
de
urgență,
care
să
descrie
măsurile
de
intervenție
în
diferite
cazuri
de
necesitate.
Funcție
de
necesitățile
specifice
activității,
personalul
tre- buie
să
fie
dotat
cu
echipament
individual
de
protecție
și
materiale
igienico-sanitare,
care
vor
fi
acordate
periodic
de
către
beneficiarul
activității,
conform
reglementărilor
în
vigoare*).
Acolo
unde
se
utilizează
echipamente
tehnice,
acestea
trebuie
să
îndeplinească
condițiile
de
protecție
a
muncii,
certificate
de
organele
competente
potrivit
legii*),
asigurându-se
paza
celor
mobile.
Mecanismele
de
ridicat
vor
fi
întreținute
corespunzător
și
verificate
periodic,
asigurând
regulamente
de
exploatare
speciale
pentru
a
evita
rănirea
în
timpul
manipulării
mate- rialelor.
Evacuarea
apelor
uzate
Este
necesară
descrierea
generală
a
sistemelor
de
eva- cuare
a
apelor
uzate
de
pe
amplasament.
Această
des- criere
trebuie
să
cuprindă
evacuarea
apelor
tehnologice,
când
acestea
sunt
descărcate
în
ape
de
suprafață
sau
canalizări;
evacuarea
apelor
menajere
provenind
de
pe
amplasament;
evacuarea
apelor
pluviale
cu
descărcare
în
ape
de
suprafață
sau
în
canalizări.
Este
important
să
se
analizeze
prevederile
autorizațiilor
de
gospodărire
a
apelor
privind
descărcarea
apelor
uzate
în
receptori
naturali
sau
acceptul
de
descărcare
a
apelor
uzate
în
canalizări,
pentru
a
asigura
respectarea
condițiilor
impuse
și
pentru
a
include
orice
cerință
suplimentară
pri- vind
epurarea
sau
preepurarea
apelor
uzate
înainte
de
eva- cuare.
Trebuie
obținute
copii
de
pe
autorizațiile
sau
acceptele
de
evacuare
a
apelor
uzate
din
care
se
vor
iden- tifica
cantitățile
și
calitatea
efluenților,
precum
și
modificările
acestora
de-a
lungul
timpului.
Vor
fi
consultate
autoritățile
locale
care
administrează
receptorul
natural
sau
sistemul
de
canalizare
folosit
pentru
evacuarea
apelor
uzate,
pentru
a
identifica
eventualele
reclamații
privind
evacuarea
apelor
uzate
de
la
obiectivul
analizat.
Bilanțul
trebuie
să
identifice
stația
de
epurare
orășenească (sau
a
altui
administrator),
care
primește
eflu- enții
tehnologici
sau
menajeri
din
zona
analizată,
tipul
de
epurare
și
punctul
de
descărcare
a
acesteia
în
receptori
naturali (ape
interioare
sau
maritime).
Se
vor
prezenta
detalii
referitoare
la
canalizări.
Trebuie
identificată
destinația
acestor
canalizări
și
tipul
sistemului
de
canalizare (divizor
sau
unitar),
detalii
care
prezintă
o
impor- tanță
deosebită
în
cazul
unui
incident
de
poluare.
Pe
planul
zonei
se
vor
indica
orice
posibilități
de
interceptare
a
apelor
de
suprafață,
a
scurgerilor
accidentale
de
uleiuri,
a
canali- zărilor
din
zonele
de
depozitare,
precum
și
localizarea
și
capacitatea
de
transport
a
canalizărilor
interceptate.
De
asemenea,
trebuie
prezentate
observații
privind
inte- gritatea
sistemului
de
drenaj
de
pe
întregul
amplasament.
*)
A
se
vedea
Legea
protecției
muncii
nr. 90/1996.
Emisii
atmosferice
Vor
fi
identificate
toate
emisiile
atmosferice
de
pe
amplasament.
Această
identificare
trebuie
să
cuprindă
toate
aspectele
privind:
emisiile
din
procese
de
combustie,
emisi- ile
directe
din
procese
tehnologice
și
emisiile
din
instalațiile
de
purificare
a
aerului,
până
la
sistemele
de
aer
condiționat (dacă
există).
Trebuie
prezentate,
de
asemenea,
detalii
pri- vind
direcția
predominantă
a
vântului.
Cantitatea
și
natura
emisiilor
atmosferice
vor
fi
prezen- tate
detaliat,
ca
și
condițiile
impuse
prin
autorizații,
anali- zând
respectarea
acestora.
Se
vor
detalia
datele
privind
natura
generală
a
emisiilor,
incluzând
date
despre
pulberi
în
suspensie (fum),
emisii
toxice,
mirosuri
etc.
La
locul
de
muncă
emisiile
vor
fi
monitorizate
conform
activității
desfășurate
pentru
a
asigura
îndeplinirea
normelor
de
protecție
și
igienă
a
muncii.
Acest
lucru
este
important
pentru
personalul
care
lucrează
în
spații
închise
și/sau
cu
substanțe
periculoase.
Vor
fi
descrise
sistemele
locale
de
ventilație,
acolo
unde
există.
De
asemenea,
vor
fi
examinate
și
prezentate
sistemele
de
aer
condiționat
și
agentul
de
răcire
utilizat
pentru
aces- tea.
Trebuie
menționată
orice
înregistrare
de
Legionella
pneumophilae,
constatată
de
sistemul
de
observare.
Impactul
zgomotului
Trebuie
descrise
nivelurile
de
zgomot
generate
pe
amplasamentul
obiectivului
și
în
zonele
învecinate.
Se
vor
consulta
autoritățile
locale
pentru
a
se
depista
dacă
au
existat
plângeri
legate
de
disconfortul
produs
de
zgomotul
activităților
din
zonă
sau
din
împrejurimi.
Dacă
nivelurile
de
zgomot
din
zonă
sunt
ridicate,
se
vor
prezenta
datele
din
măsurători
pentru
a
dovedi
că
discon- fortul
nu
afectează
auzul
personalului
și/sau
că
impactul
zgomotului
în
afara
amplasamentului
se
încadrează
în
valo- rile
standard.
Dacă
nivelurile
de
zgomot
produse
de
activitatea
anali- zată
provoacă
disconfort,
vor
fi
reanalizate
amenajările
exis- tente,
asigurând
măsurile
necesare
pentru
a
atenua
zgomotul
de
la
utilaje
sau
de
la
alte
activități
generatoare
de
zgomot,
din
zonă.
Proximitatea
cablurilor
de
tensiune
O
examinare
succintă
trebuie
să
identifice
și
să
locali- zeze
cablurile
de
înaltă
tensiune
din
vecinătatea
zonei
atât
pe
cele
subterane,
cât
și
pe
cele
de
suprafață.
Acest
aspect
este
important
pentru
că
se
consideră
că
pot
apă- rea
tulburări
fiziologice
ale
personalului
care
lucrează
în
vecinătatea
cablurilor
de
înaltă
tensiune,
prin
expunere
îndelungată.
Surse
de
informare
Fiecare
dintre
domeniile
descrise
mai
sus
poate
fi
rele- vant
pentru
răspunderile
privind
calitatea
mediului,
legate
de
o
zonă
sau
o
instalație,
iar
bilanțul
de
mediu
trebuie
să
identifice
și
să
cuantifice
aceste
răspunderi.
Informațiile
necesare
se
pot
obține
din
surse
diferite,
inclusiv
din
urmă- toarele:
• examinarea
informațiilor
de
arhivă; • consultarea
actualului
și,
dacă
este
necesar,
a
fostului
manager
al
activității
desfășurate
pe
amplasamentul
anali- zat; • consultarea,
dacă
este
necesar,
a
persoanelor
care
pot
furniza
informații
relevante,
ca,
de
exemplu,
angajați
ai
unității
sau
membri
ai
comunității
locale; • verificarea
documentațiilor
relevante
asupra
amplasa- mentului,
deținute
de
organizații
locale,
județene
și/sau
naționale.
Pentru
fiecare
componentă
a
studiului
este
necesar
ca
prezentarea
datelor
asupra
amplasamentului
să
fie
interpre- tate
în
raport
cu
caracteristicile
generale
ale
zonei.
Astfel,
de
exemplu,
bilanțul
de
mediu
trebuie
să
ia
în
considerare
aspecte
ca:
poziția
amplasamentului
analizat
față
de
cursuri
de
apă
de
suprafață
și
tipul
receptorului
natural
implicat
în
evacuarea
apelor;
structura
geologică;
importanța
și
calita- tea
apei
subterane
în
zona
amplasamentului
analizat;
pozi- ția
față
de
zonele
protejate.
Aceasta
va
asigura
interpretarea
concluziilor
nivelului
specific
amplasamentului
în
contextul
zonal
în
care
este
integrat
și
va
permite
o
evaluare
minuțioasă
pentru
orice
răspundere
potențială,
dacă
există
ca
atare.
Conținutul-cadru
al
raportului
la
bilanțul
de
mediu
nivel
I
este
prezentat
în
anexa
A.2.1.
1. Introducere R
A
P
O
R
T
cu
privire
la
bilanțul
de
mediu
nivel
I
CONȚINUTUL-CADRU
CUPRINS:
ANEXA
A.2.1
2. Identificarea
amplasamentului
și
localizarea 2.1 Localizare
și
topografie 2.2 Geologie
și
hidrogeologie
3. Istoricul
amplasamentului
și
dezvoltări
viitoare 3.1 Istoricul
amplasamentului 3.2 Dezvoltări
viitoare
4. Activități
desfășurate
în
cadrul
obiectivului 4.1 Generalități - angajați/schimb;
procese
tehnologice 4.2 Materiale
de
construcții 4.3 Stocarea
materialelor - depozite
de
materii
prime,
rezervoare
subterane 4.4 Emisii
în
atmosferă - emisii
din
procese
tehnologice,
alte
emisii
în
atmosferă 4.5 Alimentarea
cu
apă,
efluenți
tehnologici
și
menajeri,
sistemul
de
canalizare
al
apelor
pluviale 4.6 Producerea
și
eliminarea
deșeurilor 4.7 Alimentarea
cu
energie
electrică 4.8 Protecția
și
igiena
muncii 4.9 Prevenirea
și
stingerea
incendiilor 4.10 Zgomotul
și
vibrațiile 4.11 Securitatea
zonei 4.12 Administrație
5. Calitatea
solului 5.1 Efecte
potențiale
ale
activității
de
pe
amplasamentul
analizat 5.2 Efecte
potențiale
ale
activităților
învecinate
6. Concluzii
si
recomandări 6.1 Rezumatul
aspectelor
de
neconformare
și
cuantificarea
acestora,
după
caz,
în
propuneri
pentru
obiective
de
mediu
minim
acceptate
sau
programe
de
confor- mare. 6.2 Rezumatul
obligațiilor
necuantificabile
și/sau
al
obligațiilor
condiționate
de
un
eve- niment
viitor
și
incert;
în
cazul
privatizării,
se
include
și
lista
obligațiilor
de
mediu
de
tip
B
identificate. 6.3 Recomandări
pentru
studii
următoare
privind
responsabilitățile
necuantificabile
și
condiționate
de
un
eveniment
viitor
și
incert (dacă
este
necesar).
ANEXA
A.3
B
I
L
A
N
Ț
U
L
D
E
M
E
D
I
U
N
I
V
E
L
I
I
1. Introducere SCOPUL
ȘI
DOMENIUL
BILANȚULUI
DE
MEDIU
NIVEL
II • să
fie
amplasate
puncte
de
prelevare
pe
toate
supra- Investigațiile
bilanțului
de
mediu
nivel
II
sunt
cerute
atunci
când
se
identifică
anticipat
poluarea
unei
zone
sau
când
rezultatele
bilanțului
de
mediu
nivel
II
indică
o
poten- țială
poluare
a
zonei
și
sunt
necesare
clarificări
privind
natura
și
intensitatea
poluării
identificate.
Trebuie
între- prinse
investigații
aprofundate
pentru
a
se
realiza
o
evalu- are
cantitativă
a
nivelurilor
de
poluare
din
zona
analizată.
Metodele
de
prelevare
a
probelor
din
diferite
medii
vor
res- pecta
reglementările,
normele
metodologice
și
standardele
existente.
Acolo
unde
este
posibil,
se
recomandă
recolta- rea
unei
probe-etalon
dintr-o
zonă
învecinată
neafectată
de
poluare,
pentru
a
stabili
o
valoare-cadru
cu
care
să
fie
comparat
rezultatul
probelor
din
zona
poluată.
2. Recomandări
privind
prelevarea
probelor 2.1 Probe
de
sol 2.1.1 Prevederi
generale
privind
probele
de
sol Natura
și
gradul
de
poluare
a
solului
se
vor
stabili
pe
baza
rezultatelor
analizelor
fizice,
chimice
și
biologice
ale
probelor
de
sol
recoltate
din
arealul
poluat.
Amplasarea
punctelor
de
prelevare
a
probelor
se
face
ținând
seama
de
natura
surselor
de
poluare
și
a
poluanților,
de
gradul
de
uniformitate
al
reliefului
și
de
caracteristicile
tipurilor
de
sol
dominante. Numărul
de
probe
ce
urmează
a
fi
prelevate
depinde
de
mărimea
suprafeței
potențial
poluate,
care
se
stabilește
în
funcție
de
sursele
de
poluare.
În
unele
situații,
sursa
predominantă
poate
fi
reprezentată
de
părți
distincte
de
instalații/echipamente
sau
de
anumite
zone
ale
unei
unități
industriale.
Astfel
de
exemple
sunt
rezervoarele
subterane
sau
locurile
unde
au
fost
depozitate
sau
împrăștiate
acci- dental
materiale
periculoase.
În
astfel
de
situații,
raza
de
colectare
a
probelor
va
porni
de
la
sursa
suspectată
de
poluare,
mărind
distanțele
dintre
punctele
de
colectare
spre
zonele
presupuse
a
fi
necontaminate. În
alte
situații,
când
surse
de
poluare
atmosferică
con- tribuie
la
poluarea
solului,
arealul
potențial
poluat
se
stabi- lește
pe
baza
modelării
dispersiei
poluanților
atmosferici
specifici
ce
pot
avea
impact
asupra
solului
din
jurul
sursei.
În
lipsa
datelor
pentru
modelarea
dispersiei
poluanților,
se
recomandă
ca
raza
suprafeței
analizate
în
jurul
sursei
să
fie
de
cel
puțin 10-15
ori
mai
mare
decât
înălțimea
coșu- rilor
de
dispersie. La
amplasarea
punctelor
de
prelevare
a
probelor
se
vor
lua
în
considerare
următoarele: • să
fie
amplasate
pe
toate
direcțiile
cardinale,
în
jurul
unor
surse
de
poluanți
atmosferici,
având
grijă
ca
distan- țele
față
de
surse,
până
la
care
se
prelevează
probe
de
sol,
să
fie
mai
mari
pe
direcția
vânturilor
dominante; • să
se
amplaseze,
pe
fiecare
direcție
în
jurul
surselor
de
poluare
atmosferică,
cel
puțin
câte
un
punct
de
prele- vare
a
probelor
pe
fiecare
categorie
de
folosință
a
solului (arabil,
pășune,
fâneață,
vii
și
livezi
etc.); • să
se
aprecieze
posibilitatea
contribuției
mai
multor
surse
la
poluarea
potențială
a
solului; • să
se
analizeze
influența
reliefului
la
distribuția
polu- anților
în
sol; fețele
ce
au
servit
la
depozitarea
temporară
a
materiilor
prime
conținând
substanțe
periculoase
și/sau
a
deșeurilor
periculoase. Acolo
unde
este
relevant,
vor
fi
investigate
asimilarea
și
concentrarea
poluanților
în
plantele
de
cultură. 2.1.2 Probe
de
la
suprafața
și
de
sub
suprafața
solului Pentru
prelevarea
probelor
de
sol
se
vor
marca
în
prealabil
punctele
de
prelevare
pe
planul
de
situație
al
zonei.
Vegetația
va
fi
complet
îndepărtată
de
pe
aria
de
prelevare
a
probei
și
se
va
utiliza
un
instrument
de
prele- vare
care
să
asigure
prelevarea
unui
volum
de
mostră
suficient
analizei.
Acesta
trebuie
transferat
într-un
container
adecvat,
care
a
fost
pregătit
în
prealabil
pentru
a
cores- punde
probei
analitice
și
care
va
fi
marcat
în
mod
clar,
identificându-se
numărul
probei
cu
sistemul
de
evidență
din
registrul
prelevărilor.
În
mod
normal,
probele
de
sol
vor
fi
prelevate
de
la
două
adâncimi
diferite (reprezentând
adân- cimile
situate
la 5
cm
și,
respectiv, 30
cm
de
suprafața
solului).
Când
se
presupune
că
o
poluare
atmosferică
poate
constitui
o
sursă
majoră
a
poluării
solului,
vor
fi
ana- lizate
adâncimi
adiționale,
iar
suprafața
solului
trebuie
ana- lizată
în
mod
independent
de
straturile
de
adâncime. În
registrul
de
evidență
a
prelevărilor
vor
fi
consemnate
informații
și
observații
pertinente
despre
locul
de
prelevare.
Acestea
trebuie
să
includă:
numărul
probei,
adâncimea
de
prelevare,
tipul
și
culoarea
solului,
existența
oricărui
miros,
prezența
sau
absența
apelor
subterane
și
orice
alte
infor- mații
considerate
relevante. După
fiecare
probă,
instrumentul
utilizat
pentru
prelevare
va
fi
curățat
cu
atenție
pentru
a
preveni
contactul
acciden- tal
al
substanțelor
conținute
în
probe
și
alte
influențe
care
pot
modifica
rezultatul
analizelor. Numărul
punctelor
de
prelevare
a
probelor
depinde
de
mărimea
zonei
analizate.
În
general,
numărul
minim
al
punctelor
de
prelevare
a
probelor
de
sol
pe
o
suprafață
potențial
poluată
trebuie
să
fie: Suprafața
Numărul
punctelor
de
prelevare 1.000
m 2 4 5.000
m 2 8 10.000
m 2 15 Identificarea
parametrilor
care
trebuie
analizați
este
pre- zentată
în
anexa
A.3.1. În
zone
în
care
există
poluare
semnificativă
este
nece- sară
efectuarea
unui
profil
de
sol
pentru
aprecierea:
adân- cimii
de
pătrundere
a
poluantului,
limitărilor
datorate
straturilor
de
sol
ce
influențează
circulația
poluantului
și
intensitatea
poluării. Atunci
când
este
necesară
prelevarea
de
probe
din
straturi
mai
adânci
se
vor
practica,
respectând
prevederile
legale,
foraje
de
prospectare.
Executarea
acestora
se
va
face
controlat,
menționând
în
fișa
forajului
straturile
litologice
întâlnite
și
orice
parametri
ca:
mirosuri,
tipuri
și
culori
de
sol,
adâncimile
la
care
s-au
întâlnit
ape
subterane.
Detalii
referitoare
la
foraje
sunt
prezentate
în
secțiunea
următoare. 2.2. Prelevarea
probelor
din
ape
subterane Forajele
vor
fi
executate
cu
utilaje
mecanice
rotative,
acționate
manual
sau
electric,
în
funcție
de
structura
geologică
și
de
adâncimea
necesară
de
forare. Forajele
trebuie
executate
înecat
pentru
a
menține
neperturbată
oglinda
apei
stratului
acvifer
din
foraj
înainte
de
orice
prelevare
de
probe.
De
asemenea,
forajele
trebuie
purificate
înainte
de
prelevare
pentru
a
recolta „adevărata"
apă
subterană
și
nu
apa
stocată
în
puț
și
alterată
chimic
datorită
contactului
cu
aerul.
Cantitatea
de
apă
ce
trebuie
extrasă
pentru
a
asigura
purificarea
puțului
depinde
de
volumul
acestuia
și
reprezintă,
în
general,
triplul
acestui
volum.
Purificarea
și
prelevarea
de
probe
vor
fi
efectuate
folosindu-se
dispozitive
speciale,
ca
de
exemplu,
prelevato- rul
Waterra.
Acest
prelevator
cuprinde
un
tub
de
teflon
de
unică
folosință,
racordat
la
o
vană
unidirecțională
din
oțel
inoxidabil.
Tehnica
de
prelevare
asigură
menținerea
con- stantă
a
presiunii,
evitând
orice
inadvertențe
datorate
posi- bilei
volatilizări
prin
vacuum
a
compușilor
organici
care
pot
fi
prezenți
în
probă.
După
prelevare,
proba
va
fi
transferată
în
recipiente
adecvate
și
transportată
imediat
la
laborator,
în
vederea
efectuării
analizei. 2.3. Studiul
gazelor
și
al
vaporilor
din
sol Aceste
studii
oferă
date
despre
concentrațiile
compușilor
volatili
și
gazoși
din
sol.
Se
folosesc
pentru
a
identifica
sursa
poluanților
volatili (de
exemplu:
rezervor
sau
conductă
subterană
care
prezintă
scurgeri)
sau
pentru
a
monitoriza
generarea,
emisia
sau
migrarea
gazului
din
halde
de
deșe- uri.
Monitorizarea
in
situ
implică
aspirarea
gazelor
și
vapori- lor
din
sol
printr-un
dispozitiv
de
măsurare
fix
sau
portabil.
De
obicei
se
folosește
în
acest
scop
un
dispozitiv
de
aspi- rație
cu
pară
acționată
manual
sau
cu
pompă
acționată
electric.
Pe
durata
măsurătorilor
se
vor
înregistra
în
siste- mul
de
evidențe: • locul
și
adâncimea
punctelor
de
monitorizare (la
insta- lare); • prezența
și
adâncimea
apei
freatice,
dacă
este
depis- tată; • citiri
de
vârf
și
stabile
obținute
la
instrumentele
porta- bile; • condițiile
atmosferice,
inclusiv
presiunea
atmosferică
în
momentul
măsurătorilor. 2.4. Colectare
de
probe
din
apele
de
suprafață La
analiza
apelor
de
suprafață
se
va
avea
în
vedere
obținerea
de
probe
pentru
comparație,
situate
în
amonte
și
în
aval
de
zona
de
interes.
Probele
de
apă,
ca
și
cele
de
sediment
pot
fi
de
interes
în
evaluare
și
pot
fi
obținute
în
diferite
moduri. Se
vor
evita
atât
cursurile
turbulente,
cât
și
apele
stătă- toare
care
nu
asigură
probe
reprezentative.
Trebuie
evi- tate,
de
asemenea,
zonele
cursurilor
de
apă
care
prezintă
un
grad
redus
de
omogenizare,
situate
în
aval
de
gurile
de
vărsare
sau
lângă
maluri,
cu
excepția
cazurilor
de
un
inte- res
specific. Când
parametrii
chimici
necesari
a
fi
determinați
pot
trece
în
atmosferă (compușii
organici
volatili
sau
gaze,
de
exemplu),
proba
nu
trebuie
luată
în
general
de
la
supra- față.
Sunt
preferate,
în
acest
caz,
probele
luate
sub
oglinda
apei (până
la 50
cm
sub
nivelul
liber
al
apei).
Înainte
de
prelevarea
probei,
vasul
trebuie
clătit,
având
grijă
să
se
golească
conținutul
în
aval
de
punctul
de
prelevare.
Proba
se
prelevează
prin
imersarea
în
apă
a
unui
vas
cu
deschi- derea
orientată
înspre
amonte,
asigurând
umplerea
acestuia
astfel
încât
în
vas
să
nu
rămână
aer. Cea
mai
simplă
metodă
de
a
obține
o
probă
de
sedi- mente (dacă
adâncimea
apei
permite
acest
lucru)
constă
din
prelevarea
manuală
a
sedimentului.
Trebuie
avut
grijă
la
scoaterea
probei
prin
interfața
dintre
apă
și
sediment,
îndeosebi
în
cursurile
rapide,
unde
există
tendința
dislocării
probei.
Probele
de
sediment
din
cursuri
rapide
sau
adânci
se
recoltează
cel
mai
bine
cu
prelevatoare
Grab
sau
Core,
de
pe
o
platformă
staționară,
cum
ar
fi
un
pod,
sau
dintr-o
barcă. 2.5. Materiale
de
construcție Materialele
de
construcție
sunt
prelevate
de
obicei
pen- tru
a
identifica
azbestul,
dacă
este
prezent.
Este
suficientă
o
cantitate
mică
de
probă (aproximativ 50
g).
Pentru
a
obține
o
probă
de
material
de
construcție,
este
necesar
să
se
disloce
cu
grijă
o
bucată
de
material
și
să
se
pună
într-un
container
curat,
special
pregătit
pentru
probă.
Se
va
înregistra
locul
de
unde
a
fost
prelevată
proba.
Punctul
de
prelevare
trebuie
astfel
ales
încât
să
nu
afecteze
structura.
În
timpul
prelevării
se
vor
purta
mănuși
de
protecție.
Dacă
materialul
este
fibros
se
vor
lua
măsuri
suplimentare
de
protecție
pentru
a
nu
se
inhala
fibre
în
timpul
colectării. 2.6. Poluarea
atmosferică Determinarea
poluării
atmosferice
presupune
o
gamă
largă
de
măsurători,
de
la
monitorizarea
concentrațiilor
scă- zute
de
poluanți
în
aer
la
concentrațiile
ridicate
ale
poluan- ților
din
emisiile
atmosferice
ale
surselor.
Monitorizarea
emisiilor
de
la
surse
poate
implica
atât
măsurători
momen- tane,
cât
și
monitorizare
continuă. Monitorizarea
surselor
de
emisii
atmosferice
are
o
meto- dologie
complexă,
al
cărei
cadru
este
prezentat
în
normele
metodologice
aprobate
prin
Ordinul
ministrului
apelor,
pădu- rilor
și
protecției
mediului
nr. 462/1993.
La
măsurători
se
va
urmări
respectarea
strictă
a
condițiilor
de
prelevare
indi- cate
în
continuare: • Este
important
să
se
identifice
o
secțiune (izocine- tică)
adecvată
pentru
prelevare,
aleasă
în
funcție
de
profilul
de
curgere
a
gazelor
prin
coșul
de
evacuare
sau
con- ductă.
Pentru
aceasta
se
va
explora
conducta
cu
un
tub
Pitot
în
vederea
determinării
profilului
presiunii
dinamice
a
gazului
prin
conductă
pe
toată
întinderea
secțiunii
alese
pentru
prelevare. • După
identificarea
secțiunii
adecvate
pentru
prelevare,
fiecare
acces
la
liniile
de
prelevare
trebuie
să
fie
racordat
la
un
orificiu
dreptunghiular
din
conductă.
Când
nu
sunt
folosite
pentru
prelevare,
orificiile
vor
fi
sigilate. • Prin
conductele
circulare
se
recomandă
să
fie
prele- vate
cel
puțin
patru
probe
din
puncte
situate
pe
diametre
perpendiculare,
folosind
sonde
de
monitorizare. • Pentru
efectuarea
prelevărilor
din
conducte
inaccesi- bile
direct
datorită
înălțimii,
este
recomandat
să
se
constru- iască
o
platformă
de
prelevare. • Pentru
monitorizarea
parametrilor
ceruți
se
va
utiliza
echipamentul
potrivit
acestor
determinări.
Pentru
monitorizarea
aerului
ambiental
este
disponibilă
o
gamă
variată
de
echipamente,
în
funcție
de
parametrii
ce
se
monitorizează
și
de
localizarea
sistemului,
de
exemplu
pentru
monitorizarea
igienii
locului
de
muncă
sau
a
condiți- ilor
exterioare.
3. Laboratoare
de
analiză
După
prelevarea
probelor,
exceptând
situațiile
monitori- zării
in
situ,
este
necesar
ca
acestea
să
fie
analizate
de
un
laborator
competent,
care
trebuie
să
dispună
de
dotare
teh- nică
corespunzătoare
și
acreditare
pentru
a
efectua
tipul
de
analiză
cerut.
4. Raportul
la
bilanțul
de
mediu
nivel
II
După
prelevarea
probelor
și
analizarea
acestora,
va
fi
redactat
raportul
care
va
cuprinde
două
părți:
una
cu
des- crierea
și
rezultatele
investigațiilor
prezentate
individual
pen- tru
fiecare
dintre
secțiunile 2.1.1-2.1.6,
folosite,
și
cealaltă
cu
concluzii
și
recomandări
privind
acțiunile
necesare
de
realizat.
Cuprinsul
raportului
va
fi
următorul:
I. Descrierea
și
rezultatele
investigațiilor
A. Probe
de
sol:
1. Descrierea
precisă
a
tuturor
investigațiilor
realizate,
cu
justificarea
acestora
2. Descrierea
tuturor
reperajelor
de
sondaje
executate,
cu
structura
geologică
și
tehnicile
de
lucru
3. Toate
rezultatele
analizelor
efectuate
și
compara- rea
acestora
cu
valorile
pragurilor
din
Reglementarea
pri- vind
evaluarea
poluării
mediului
B. Probe
de
1. 2. 3. (se
continuă
pentru
fiecare
dintre
secțiunile 2.1-2.6,
folosită)
II. Concluzii
și
recomandări
A. Rezumatul
neconformării
cuantificate
B. Rezumatul
obligațiilor
necuantificate
și
al
obligațiilor
condiționate
de
un
eveniment
viitor
și
incert,
inclusiv
recomandări
pentru
studii
de
urmărire,
pentru
cuan- tificarea
acestora,
când
este
posibil
C. Recomandări
pentru
elementele
programului
de
con- formare
sau
pentru
obiectivele
de
mediu
minim
acceptate,
în
cazul
privatizării
Anexe (analize
de
laborator
și
alte
documente
rele- vante).
A
N
A
L
I
Z
E
L
E
minime
ce
trebuie
incluse
în
investigații,
în
funcție
de
istoricul
zonei
ANEXA
A.3.1.
Risc 1)
Utilizări
finale
ale
zonelor
contaminate
Minimum
de
analize
Ingerarea
directă
de
către
copii
a
solului
poluat
Curți,
zone
de
recreere
și
agrement
arsen,
total
cianuri
libere cadmiu,
total
fenoli plumb,
total
sulfați fluor
hidrocarburi aromatice
polinucleare
Asimilarea
și
concentrarea
poluanților
în
plantele de
cultură 2)
Curți,
loturi
și
terenuri
agricole
metale
grele,
în
special:
cadmiu,
total 3)
plumb,
total 3)
Fitotoxicitate 2), 3)
Orice
folosință
pentru
cultura
plantelor
cupru,
total
pesticide nichel,
total
bor
zinc,
total
Atac
asupra
materialelor
de
construcții
și
a
folosințelor 2)
Dezvoltări
ale
spațiilor
de
locuit,
clădiri
comerciale
și
industriale
sulfați;
sulfiți
fenoli sulfuri
uleiuri
minerale cloruri
azotați,
azotiți gudroane
substanțe
uleioase
Incendii
și
explozii
Orice
folosință
care
implică
construcția
de
clădiri
metan
sulf materiale
potențial
combustibile (ex.
praf
de
cărbune,
ulei,
gudron)
Contactul
direct
cu
poluanții
pe
timpul
operațiunilor de
demolare,
de
curățare
sau
de
construcție
Riscuri
în
special
pe
termen
scurt (pentru
personalul
sau
investigatorii
care
lucrează
în
zonă)
fenoli
azbest hidrocarburi
aromatice
polinucleare
substanțe
uleioase
și
gudroane
materiale
radioactive
Poluarea
apelor
subterane
și
de
suprafață 2)
Orice
folosință
unde
este
posibil
să
apară
poluarea
apei
fenoli
cianuri sulfați
metale
solubile
compuși
organici
ușori
1)
Riscurile
enumerate
nu
se
exclud
reciproc.
Se
poate
lua
în
considerare
combinația
mai
multor
riscuri.
2)
Trebuie
măsurat
și
pH-ul
solului,
deoarece
influențează
importanța
acestor
riscuri.
3)
Asimilarea
prin
admisie
capilară
a
metalelor
dăunătoare
sau
fitotoxice
în
plante
depinde
de
forma
chimică
în
care
aceste
elemente
se
găsesc
în
sol.
Când
concentrația
totală
prezentă
în
sol
indică
un
risc
potențial,
este
necesar
să
se
determine
formele
particulare
și
toate
analizele
necesare
pentru
interpretarea
corectă
a
circulației
poluanților
în
sistemul
sol-apă-floră-faună.
E
V
A
L
U
A
R
E
A
R
I
S
C
U
L
U
I
Scopul
evaluării
riscului
ANEXA
A. 4
Introducere
Necesitatea
unor
informații
suplimentare
privind
riscurile
poluării
identificate
sau
ale
activităților
poluante,
desfășurate
pe
un
amplasament,
poate
determina
autoritatea
compe- tentă
de
mediu
să
solicite
realizarea
evaluării
riscului
pen- tru
a
determina
probabilitatea
unei
daune
și
posibilii
păgubiți
prin
acea
daună.
Nu
toate
amplasamentele
afec- tate
de
un
anumit
poluant
vor
prezenta
același
risc
sau
vor
necesita
același
nivel
de
remediere.
Există
o
gamă
largă
de
metodologii
diferite
pentru
eva- luarea
riscului,
atât
cantitative,
cât
și
calitative.
În
continuare
este
prezentată
o
metodă
generală
a
unei
evaluări
de
risc.
Definiția
evaluării
riscului
Riscul
este
probabilitatea
apariției
unui
efect
negativ
într-o
perioadă
de
timp
specificată
și
este
adesea
descris
sub
forma
ecuației:
Risc =
Pericol
x
Expunere
Evaluarea
riscului
este
definită „ca
un
proces
pentru
identificarea,
analizarea
de
către
Banca
Mondială
și
contro- larea
pericolelor
datorate
prezenței
unei
substanțe
pericu- loase
dintr-o
instalație".
Raportul
din 1992
al
Societății
Regale
a
U.K.
explicitează
sensul
definiției
prezentate
în
Directiva
Comisiei
Europene 93/67/EEC,
prezentând
distinct
componentele
evaluării
riscului:
estimarea
și
calcularea.
În
consecință,
evaluarea
riscului
implică
o
estimare (incluzând
identificarea
pericolelor,
mărimea
efectelor
și
pro- babilitatea
unei
manifestări)
și
calcularea
riscului (incluzând
cuantificarea
importanței
pericolelor
și
consecințele
pentru
persoane
și/sau
pentru
mediul
afectat).
Obiectivele
evaluării
riscului
Obiectivul
general
al
evaluării
riscului
este
de
a
controla
riscurile
provenite
de
la
un
amplasament,
prin
identificarea:
• agenților
poluanți
sau
a
pericolelor
cele
mai
impor- tante; • resurselor
și
receptorilor
expuși
riscului; • mecanismelor
prin
care
se
realizează
riscul; • riscurilor
importante
care
apar
pe
amplasament; • măsurilor
generale
necesare
pentru
a
reduce
gradul
de
risc
la
un „nivel
acceptabil". Tipuri
de
evaluare
a
riscului Multe
forme
și
întrebuințări
ale
evaluării
riscului
de
mediu
au
fost
deja
propuse
sau
sunt
în
curs
de
elaborare.
Exemple
dintre
acestea
includ: Evaluări
ale
sănătății Este
cea
mai
importantă
dintre
evaluările
de
risc.
Dezvoltări
recente
au
avut
în
vedere
protecția
și
igiena
muncii,
cu
praguri
limită
stabilite
la
nivel
internațional
pen- tru
a
determina
expunerea
în
siguranță
la
diferite
substanțe
chimice
pe
anumite
perioade
de
timp.
Standardele
Organizației
Mondiale
a
Sănătății,
de
exemplu,
au
fost
dez- voltate
pentru
nivelurile
concentrațiilor
acceptate
ale
poluan- ților
în
atmosferă
și
pentru
limite
orientative
pentru
sănătatea
umană (și
recent
pentru
sănătatea
mediului),
pen- tru
diferiți
parametri. Evaluări
ecologice Aceste
evaluări
compară
concentrațiile
preconizate
ale
poluanților
în
mediu
cu
pragurile
toxice
estimate,
în
scopul evaluării
securității
unei
emisii
propuse.
Evaluarea
ecologică
a
riscului
a
dezvoltat
metodologii
ecotoxicologice
pentru
compararea
riscurilor
de
mediu
sau
umane
dintr-un
eveni- ment
care
are
loc,
folosind
diferite
instrumente
sofisticate
cu
un
număr
de
sisteme
de
punctaj
pentru
clasificarea
amplasamentelor. Următoarele
elemente
caracteristice
ale
riscului
sunt
integrate
în
evaluările
de
risc
privind: • riscul
chimic; • riscul
carcinogen; • riscul
epidemiologic; • riscul
contaminării
nucleare; • riscul
apariției
fenomenelor
naturale.
Metodologia
generală
pentru
evaluarea
calitativă
a
riscului
Evaluarea
calitativă
a
riscului
va
lua
în
considerare
următorii
factori:
(1) Pericol/sursă - se
referă
la
poluanții
specifici
care
sunt
identificați
sau
presupuși
a
exista
pe
un
amplasament,
nivelul
lor
de
toxicitate
și
efectele
particulare
ale
acestora.
(2) Calea
de
acționare - reprezintă
calea
pe
care
substanțele
toxice
ajung
la
punctul
la
care
au
efecte
dău- nătoare,
fie
prin
ingerare
directă
sau
contact
direct
cu
pie- lea,
sau
prin
migrare
prin
sol,
aer
sau
apă.
(3) Țintă/Receptor - reprezintă
obiectivele
asupra
cărora
acționează
efectele
dăunătoare
ale
anumitor
sub- stanțe
toxice
de
pe
amplasament,
care
pot
include
ființe
umane,
animale,
plante,
resurse
de
apă
și
clădiri (sau
fun- dațiile
și
folosințele
acestora).
Acestea
sunt
numite
în
ter- meni
legali
obiective
protejate.
Gradul
riscului
depinde
atât
de
natura
impactului
asupra
receptorului,
cât
și
de
probabilitatea
manifestării
acestui
impact.
Identificarea
factorilor
critici
care
influențează
relația
sursă-cale-receptor
presupune
caracterizarea
detaliată
a
amplasamentului
din
punct
de
vedere
fizic
și
chimic.
În
general,
evaluarea
cantitativă
a
riscului
cuprinde
cinci
etape:
c:
descrierea
intenției;
c:
identificarea
pericolului;
c:
identificarea
consecințelor;
c:
estimarea
mărimii
consecințelor;
c:
estimarea
probabilității
consecințelor.
O
parte
dintre
informațiile
necesare
pentru
a
răspunde
la
aceste
întrebări
se
identifică
în
bilanțul
de
mediu
nivelul
I
și
nivelul
II. Principalele
considerente
referitoare
la
fiecare
dintre
acești
factori
și
principalele
măsuri
pentru
executarea
evaluării
sunt
descrise
în
tabelul
anexei
A.4.1.
Adesea
este
util
să
se
reprezinte
rezumatul
analizei
sursă-cale-receptor
sub
forma
unei
diagrame
arbore,
înainte
de
a
încerca
evaluarea
riscului,
deoarece
aceasta
identifică
clar
acțiunea,
pericolul
și
consecințele.
Pe
baza
informațiilor
prezentate
în
tabel
se
va
analiza
sistematic
fiecare
agent
poluant
în
raport
cu
căile
sale
potențiale
de
acțiune
asupra
receptorilor
specificați
și
se
va
decide
dacă
există
o
relație
cauzală
sau
este
posibil
să
existe.
Importanța
riscului
fiecărui
receptor
poate
fi
apoi
evaluată,
identificând
acele
riscuri
la
care
se
impune
o
formă
de
remediere - aceasta
reprezintă
estimarea
riscului.
Calcularea/cuantificarea
riscului
se
poate
baza
pe
un
sistem
simplu
de
clasificare
unde
probabilitatea
și
gravita- tea
unui
eveniment
sunt
clasificate
descrescător,
atribu- indu--le
un
punctaj
aleatoriu.
Model
simplificat
Clasificarea
Clasificarea
probabilității
gravității
3 =
mare 3 =
majoră
2 =
medie 2 =
medie
1 =
mică 1 =
ușoară
Riscul
se
poate
calcula
apoi
prin
înmulțirea
factorului
de
probabilitate
cu
cel
de
gravitate,
pentru
a
obține
o
cifră
comparativă,
cum
ar
fi, 3 (mare)
x 2 (serioasă) =
6. Aceasta
va
permite
efectuarea
unor
comparații
între
diferite
riscuri.
Cu
cât
rezultatul
este
mai
mare,
cu
atât
mai
mare
va
fi
prioritatea
care
va
trebui
acordată
în
controlarea
ris- cului.
Această
tehnică
de
bază
poate
fi
dezvoltată
pentru
a
permite
analize
mai
serioase
prin
mărirea
gamei
punctajelor
de
clasificare
și
includerea
mai
multor
definiții
perfecționate
a
ceea
ce
ar
trebui
considerat
a
fi
de
gravitate
majoră,
probabilitate
mare
etc.
Când
în
evaluare
există
un
număr
mare
de
poluanți
importanți,
trebuie
să
se
acorde
atenție
unei
modalități
mai
clare
de
prezentare.
Adesea
este
util
să
se
facă
un
rezu- mat
al
informațiilor
sub
forma
unei
liste
de
verificare
sau
matrice.
Un
exemplu
de
matrice
este
dat
în
tabelul-anexă
A.4.2.
Analiza
relației
sursă-cale-receptor
Scopul
principal
al
evaluării
riscului
este
de
a
ajuta
la
stabilirea
priorităților
controlului
riscului.
Acest
lucru
se
poate
realiza
prin
evaluarea
fie
calitativă,
fie
cantitativă
a
riscului.
Evaluarea
riscului
implică
identificarea
pericolelor
și
apoi
aprecierea
riscului
pe
care
acestea
îl
prezintă,
prin
exami- narea
probabilității
și
consecințelor (gravității)
pagubelor
care
pot
să
apară
din
aceste
pericole.
Această
abordare,
prin
înmulțirea
frecvenței
cu
consecințele,
a
fost
folosită
atât
în
evaluarea
calitativă,
cât
și
în
cea
cantitativă.
Diferența
dintre
cele
două
este
că
evaluarea
calitativă
a
riscului
con- sideră
frecvențele
și
consecințele
în
termeni „mici"
până
la
„mari",
în
timp
ce
evaluarea
cantitativă
a
riscului
atribuie
date
de
probabilitate
statistică
părților
de
frecvență
și
con- secințe
ale
ecuației.
Managementul
riscului
Ca
rezultat
al
evaluării
riscului
este
posibil
să
se
identi- fice
și
să
se
prioritizeze
acele
riscuri
care
nu
se
pot
accepta.
În
aceste
cazuri,
atunci
când
este
posibil,
pot
fi
propuse
măsuri
de
remediere
și/sau
de
implementare
a
monitorizării
adecvate.
Managementul
riscului
se
referă
la
procesul
de
luare
a
deciziilor
și
implementarea
acestuia
pri- vitor
la
riscurile
acceptabile
sau
tolerabile,
și
minimizarea
sau
modificarea
acestora
ca
parte
a
unui
ciclu
repetitiv.
Poluarea
industrială
poate
fi
definită
ca
prezența
sub- stanțelor
toxice
în
aer,
apă
sau
sol,
fiind
adesea
rezultatul
unor
deficiențe
în
procesele
de
producție.
Aceste
sub- stanțe
pot
prezenta
un
risc
pentru
sănătatea
oamenilor
sau
a
sistemelor
ecologice.
Riscuri
diferite
pot
fi
estimate
și
comparate
folosind
evaluarea
riscului.
În
consecință,
evalu- area
riscului
poate
servi
la
stabilirea
clasificării
după
priori- tate
a
problemelor
de
poluare,
pe
baza
mărimii
riscului
pe
care
îl
prezintă
fie
pentru
ființele
umane,
fie
pentru
siste- mele
ecologice.
Acest
proces
poate
fi
apoi
folosit
ca
bază
pentru
managementul
riscului.
I
D
E
N
T
I
F
I
C
A
R
E
A
F
A
C
T
O
R
I
L
O
R
S
U
R
S
Ă - C
A
L
E - R
E
C
E
P
T
O
R
pe
un
amplasament
contaminat
ANEXA
A.4.1
Criterii
de
apreciere
Sursa
și
natura
poluantului
• solidă,
lichidă,
gazoasă,
organică,
anorganică • concentrația
agenților
poluanți
și
mobilitatea,
solubilitatea
lor,
disponibilitatea
și
retenția
în
plante: - în
matrice
de
sol,
apă
subterană,
apă
de
suprafață - în
depozite
generale,
bidoane,
containere
sau
structuri
îngropate • distribuție
spațială
și
volumul
total
al
materialului
poluat Natura
pericolului • corosiv
sau
alte
forme
de
atac
asupra
materialelor • toxic,
carcinogen,
iritant
dermatologic
sau
respirator,
asfixiant • inflamabil,
exploziv • fitotoxic Ținte/Receptori Includ
următoarele
categorii
principale: • sisteme
de
apă
subterană • cursuri
de
apă
de
suprafață: - în
afara
amplasamentului
și
pe
amplasament • receptori
umani: - ocupanți/utilizatori/vecini
existenți
și
viitori
ai
amplasamentului - dezvoltări
viitoare • sol
și
culturi
agricole: - existente
și
viitoare • ecosisteme
naturale: - faună
și
floră - rezervații
naturale
etc. Căi • contact
direct
sau
ingerarea
unor
materiale
contaminate • migrarea
agenților
poluanți
prin: - straturi
permeabile
sau
fisurate - apă
subterană,
apă
de
suprafață
și
deversare - puț
de
mină/galerii
de
acces - transport
în
afara
amplasamentului
prin
vehi- cule,
ex.
nămol/praf
de
pe
drum - generare
de
praf
în
aer - servicii
și
infrastructură
Existența
barierelor
împotriva
acestor
căi (de
exemplu,
straturi
de
permeabilitate
mică)
Date
asupra
efectelor
riscului/pericolului
Sunt
necesare
informații
privind
efectele,
apariția
și
acceptabilitatea
diferitelor
pericole
pre- zentate
de
agenții
poluanți: • atunci
când
nivelurile
stabilite
de
declanșarea
acțiunii
nu
sunt
disponibile
pentru
agentul
poluant
în
cauză,
de
exemplu
azbestul • pentru
a
suplimenta
nivelurile
de
declanșare
a
acțiunii,
când
acestea
nu
sunt
strict
aplicabile
situației,
de
exemplu
importanța
cuprului,
acolo
unde
peisajul
nu
este
important Pot
fi
necesare
informații
privind: • efectele
poluanților
și
calea
de
expunere
prin
care
se
produc
aceste
efecte • efectele
specifice
asupra
oamenilor,
materialelor
de
construcție
și
altor
factori
de
mediu
naturali
sau
antropici • date
despre
reacția
la
doza
de
expunere,
aspecte
toxicologice,
concentrații
acceptabile
și
durate
de
expunere.
ANEXA
A.4.2.
M
A
T
R
I
C
E
pentru
analiza
relației
sursă-cale-receptor
Atingerea
Necesitatea
Agent
poluant
Pericol(e)
Sursă(e)
Cale(căi)
Ținte
sursei,
căii,
țintei
Importanța
riscului
lucrărilor
de
remediere
Agent
Fitotoxic
Haldă
Dizolvare
Ape
Da
Mică/medie
Nu
poluant 1,
de
subterane
ex.
zinc
depozitare
Dizolvare
Ape
de
Da
Mică/medie
Nu
suprafață
Nici
una
Sănătate
Nu
Mică
Nu
umană
Extras
Floră
Da
Medie
Da
prin
rădăcini
Nici
una
Faună
Nu
Mică
Nu
Nici
una
Clădiri/
Nu
Mică
Nu
folosințe
Agent
poluant 2
Agent
poluant 3
Combinații
de
agenți
poluanți
X
Y
ANEXA
A.5.1
B
I
L
A
N
Ț
U
L
D
E
M
E
D
I
U
N
I
V
E
L
O
pentru
procesul
de
privatizare
I. Autorul
Denumirea
societății
comerciale:
Adresa:
.. Nr.
tel.:
.
Nr.fax:
.. Numele
autorului:
II. Societatea
Comercială
supusă
bilanțului
Denumirea
societății
comerciale:
Adresa:
.. Nr.
tel.:
.
Nr.fax:
.. Numele/funcțiile.1)
.. reprezentanților legali: 2)
..
III. Situația
conformării
cu
procedura
de
autorizare
de
mediu:
(1) Cu
autorizație
de
mediu
DA
NU
in
vigoare
(2) Cu
bilanț
de
mediu
DA
NU
(3) Cu
program
de
conformare
DA
NU
(4) Cu
autorizație
de
DA
NU
gospodărirea
apelor
IV. Autorizații
sau
avize
legale
de
funcționare
în
vigoare,
eliberate
de
alte
autorități (sani- tară,
protecția
muncii,
PSI
etc.):
DA
NU
Dacă „Da",
rugăm
specificați
și
anexați
documentele
doveditoare
..
V. Mărimea
amplasamentului
Suprafața
totală (m 2 ):
Suprafața
construită (m 2 ):
VI. Activități
desfășurate
pe
amplasament Specificați:
numărul
curent
conform „Clasificarea
activităților
cu
impact
asupra
mediului"
din
anexa
A.6
și/sau,
după
caz,
alte
activități
decât
cele
din
listă,
identificate
pentru
perioada: (i) Prezentă:
(ii) Anterioară:
.. (iii) Viitoare:
..
.. Anexați
dovada
folosinței
trecute
a
terenului
amplasamentului,
dacă
există.
Bifați
dacă
este
anexată
VII. Categoria
de
folosință
a
terenului
și
calitatea
legală
a
utilizatorului (proprietar,
chiriaș
etc.): (i) Prezentă
(ii) Anterioară
(iii) Viitoare
VIII. Număr
de
personal
Normă
întreagă:
Normă
parțială:
IX. Orice
investigație
anterioară
a
amplasamentului
privind
poluarea
terenului:
DA
NU
Dacă „Da",
detaliați
poluanții
identificați
si
concentrațiile
maxime
determinate
în
soluri
și
ape
subterane
.
X. Situația
conformării
emisiilor
de
poluanți
cu
reglementările
în
vigoare: A
Apă (i) Ape
reziduale
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare: DA
NU (ii) Canalizare
menajeră
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare: DA
NU (iii) Ape
pluviale
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare:
DA
NU
B
Aer (i) Emisii
de
combustie (surse
fixe)
Conformarea
cu
reglementările
în
vigoare: DA
NU (ii) Emisii
tehnologice Conformarea
cu
prevederile
în
vigoare:
DA
NU (iii) Altele
Rugăm
specificați
.
..
XI. Apa
de
suprafață (numele
celui
mai
apropiat
curs
de
apă,
direcția
și
distanta
față
de
amplasament)
XII. Apa
subterana (adâncimea
apelor
subterane
pe
amplasament,
folosința
curentă
și
folosința
pentru
necesitățile
activității)
XIII. Producerea
deșeurilor
solide (toneUlună;
separate
pe
categorii,
cu
descrierea
generală
a
com- poziției
și
a
amenajărilor
existente
pentru
depozitare;
anexați
eviden- țele,
dacă
este
cazul)
XIV. Rezervoare
și
conducte
subterane (substanța
depozitatăUtransportată;
volumUdebit)
XV. Poluări
accidentale
semnificative
DA
NU
Dacă „Da",
specificați
poluantul
și
măsurile
de
intervenție
între- prinse:
.
XVI. Penalități
si
sancțiuni (Lista
penalităților
si
sancțiunilor
pe
ultimii
doi
ani,
inclusiv
cele
ne- achitate)
XVII. Transformatoare
in
proprietate
DA
NU
Dacă „Da",
ce
capacitate,
ce
vechime,
dacă
conțin
PCB?
XVIII. Prezența
azbestului
DA
NU
Dacă „Da",
ce
tip;
dacă
este
în
clădiri,
ce
suprafață
acoperă (m 2 )?
.
XIX. Folosința
terenului
înconjurător
pe
o
distanță
de 150
m (rezidențială,
comercială,
recreațională,
industrială
etc.)
Nord:
Vest:
Est:
Sud:
Autorul
Titularul
(semnătura
și,
după
caz, (semnăturile
reprezentanților
legali
ștampila
unității)
și
ștampila
unității)
1.
..
2.
..
ANEXA
A.5.2
(Se
completează
de
către
autoritatea
de
mediu
competentă)
AUTORIZAȚII DE
FUNCȚIONARE SITUAȚIA
CONFORMĂRII
(1) Autorizație
de
mediu: Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
.
(2) Autorizație
de
gospodărirea
apelor Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
.
.
(3) Accept
de
descărcare
a
apelor
uzate
în
canalizarea
altei
unități (dacă
este
cazul) Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
..
.
(4) Autorizație
PSI Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
.
(5) Autorizație
sanitară Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
..
.
(6) Autorizație
de
protecția
muncii Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
..
.
(7) Plan
de
apărare
împotriva
dezastrelor (după
caz) Numărul
de
identificare
și
durata
de
valabilitate
..
.
(8) Acte
de
proprietate
sau
drept
de
folosire
a
terenului,
clădirilor
și
utilităților
..
.
Calitatea
solului
..
.
Calitatea
apelor
subterane
.
Emisii
atmosferice
.
.
Alimentarea
cu
apă
.
.
Evacuarea
apelor
uzate
..
.
Gospodărirea
deșeurilor
.
.
Încadrarea
în
nivelul
de
zgomot
și
vibrații
admis
.
.
Igiena
si
protecția
muncii
..
.
Penalități
și
sancțiuni
în
ultimii 2
ani,
altele
decât
cele
declarate
de
societatea
comercială
în
Anexa
A.5.1,
poz.
XVI
..
.
Datorii
către
autoritatea
de
mediu (pe
categorii
de
tarife
și
taxe)
.
STABILIREA
OBIECTIVELOR
DE
MEDIU
MINIM
ACCEPTATE
I. Pe
baza
informațiilor
prezentate
în
bilanțul
de
mediu
nivel 0,
autoritatea
competentă
pentru
protecția
mediului
stabilește:
obiectivele
de
mediu
minim
acceptate
conform
tabelului
de
mai
jos (folosiți
pagini
suplimentare,
dacă
este
cazul), sau
un
singur
obiectiv
de
mediu
minim
acceptat,
constând
în
reînnoirea
autorizației
de
mediu
la
schimbarea
titularului
activității
în
termen
de
luni
de
la
data
vânzării (se
completează
numai
dacă
activitatea
se
conformează
cerințelor
legale
în
vigoare), sau
că
informațiile
nu
sunt
suficiente
pentru
stabilirea
pe
domenii
a
obiectivelor
de
mediu
minim
acceptate
și
stabilește
ca
obiectiv
de
mediu
minim
acceptat
obținerea
autoriza- ției
de
mediu
în
termen
de
luni
de
la
data
vânzării.
Domeniul
conformării
Obiective
de
mediu
minim
acceptate
Termenul
realizării
Poluarea
solului
și
a
apelor
subterane
Descărcarea
apelor
uzate
Emisii
atmosferice
Gospodărirea
deșeurilor
Igiena
si
protecția
muncii
Planuri
de
apărare
împotriva
dezastrelor
si
de
prevenire
a
incendiilor
Altele Autorizație
de
mediu
Obținerea
autorizației
de
mediu
luni
de
la
data
vânzării (se
completează
întotdeauna)
II. Recomandări
justificate
privind
investigații
suplimentare
.
. (folosiți
pagini
suplimentare,
dacă
este
cazul)
Șeful
compartimentului „ Reglementări"
Director
(semnătura
și
ștampila
A.P.M.)
Întocmit,
ANEXA
A. 6
C
L
A
S
I
F
I
C
A
R
E
A
A
C
T
I
V
I
T
Ă
Ț
I
L
O
R
cu
impact
negativ
asupra
mediului
Nr.
crt.
al
categoriei
Nr.
crt.
al
activității
Categoria
Activitatea
Observații
I. 1.
2. Agricultură
Puțuri
seci;
locuri
de
depozitare
a cadavrelor
de
animale
bolnave
Depozite
de
pesticide,
fungicide
și
alte
substanțe
similare
II.
1. Extracție
de
Extracție,
manipulare
și
depozitare
combustibili
a
substanțelor
combustibile
fosile
III.
1. Extracția
Extracția,
manipularea
și
depozitarea
minereurilor
minereurilor
și
a
constituenților
acestora
IV. 1.
2. Producere
de
Producerea
gazului
din
combustibili
energie
fosili Reformare,
rafinare,
purificare
sau (Inclusiv
conducte
și
alte
feluri
de
transport) (Inclusiv
conducte
3. odorizare
a
gazelor
naturale
sau
a
altor
gaze
provenind
din
combustibili
fosili Piroliză,
cocsare,
distilare,
lichefiere,
și
alte
feluri
de
transport) (Altele
decât
pentru
4. oxidare,
tratamente
termice,
conversie,
purificare
sau
rafinare
a
combustibililor
fosili, (inclusiv
conducte
și
alte
feluri
de
transport) Centrale
termoelectrice,
altele
decât
gazeificare
sau
producere
de
cocs)
5. cele
nucleare Centrale
nucleare
și
producerea,
6. îmbogățirea
și
reprocesarea
combusti- bililor
nucleari Stații
de
transformare
și
substații
V. 1.
2. Producerea
și
Producerea,
recuperarea,
rafinarea
sau
folosirea
depozitarea
produselor
petroliere,
petro- chimicalelor
chimice
sau
a
derivatelor
acestora Producerea,
rafinarea
sau
stocarea (Inclusiv
bitum,
asfalt) (Inclusiv
îngrășă- 3. substanțelor
chimice
organice
sau
anorganice
legate
de
folosințe
agricole Producerea,
rafinarea
sau
stocarea
minte,
pesticide,
ierbicide,
fungicide
etc.) (Inclusiv
vopsele,
4. altor
substanțe
chimice
organice
sau
anorganice Producerea,
rafinarea
sau
stocarea
lacuri,
coloranți,
cerneluri,
substanțe
cosmetice,
plastice,
farmaceutice
și
alte
chimicale)
gazelor
industriale
care
nu
sunt
incluse
în
alte
secțiuni
ale
listei
VI. 1.
2. Industrie
metaliferă
Producere,
rafinare
sau
recuperare
a (inclusiv
șpan
și
metalelor
prin
procese
fizice,
chimice,
rebuturi)
termice,
electrolitice
sau
alte
procese de
extracție Procese
de
încălzire,
topire
sau
tur- (Inclusiv
toate
zonele
de
minerit
pentru
producția
de
metale) (Inclusiv
tratamente
3. nare
a
metalelor
reprezentând
ca
parte
sau
întreg
procesul
de
prelucrare
Procese
de
formare
la
rece,
inclusiv
de
oțelire
și
călire)
4. ambutisare,
laminare,
extrudare,
con- casare,
formare Finisarea
metalelor,
inclusiv
prin
pro- cese
anodice,
de
conservare,
acope- rire,
laminare
și
alte
procese
similare
Nr.
Nr.
crt.
al
crt.
al
Categoria
Activitatea
Observații
categoriei
activității
VII.
1. Industrie
Producerea
sau
rafinarea
nemetalife- nemetaliferă
relor
prin
tratarea
minereurilor
2. Producerea
sau
procesarea
fibrelor
minerale
3. Producerea
cimentului,
varului
și
a
ghipsului,
inclusiv
fabricarea
cărămizilor
și
alte
procese
similare
VIII
1. Producerea
sticlei
Producerea
sticlei
sau
a
produselor (Inclusiv
lămpile
pe
bază
de
sticlă
fluorescente)
IX. 1.
Producerea
Producerea
ceramicii
și
a
produselor (Inclusiv
glazuri
și
ceramicii
pe
bază
de
ceramică
emailuri
vitroase)
X. 1.
Inginerie
și
procese
Producerea
bunurilor
din
metal, de
producție
inclusiv
inginerie
mecanică
care
pre- supune
metale
și
lucrări
metalice 2.
Producerea,
stocarea
sau
testarea
explozibililor,
agenților
explozivi
sau
a
altor
produse
similare 3.
Producerea
și
repararea
echipamen- (Inclusiv
transfor- telor
electrice,
electronice
și
a
compo- matoare
și
conden- nentelor
acestora
satoare)
XI. 1.
Cherestea
și
Tratamente
chimice
și
acoperire
a (Inclusiv
tratamente
produse
de
cherestelei
și
a
produselor
din
de
conservare
a
cherestea
cherestea
lemnului)
XII. 1.
Textile
Argăsirea,
confecționarea
sau
alte
procese
pentru
pregătirea,
tratamentul
sau
tăbăcirea
pieilor 2.
Țesutul,
înălbirea,
colorarea
sau
finisa- rea
țesăturilor
sau
fibrelor 3.
Producerea
covoarelor
sau
a
altor
textile (Inclusiv
linoleumul)
pentru
acoperirea
pardoselilor
XIII. 1.
Producerea
pastei
Producerea
pastei
de
hârtie,
a
hârtiei, (Inclusiv
imprimarea
de
hârtie
și
tipărire
a
cartonului
sau
a
produselor
derivate
și
tipărirea) din
acestea
XIV. 1.
Producerea
de
Producerea
alimentelor
și
a
hranei
alimente
pentru
animale 2.
Procesarea
produselor
animaliere (Exclusiv
unități
de
preparare
cu
capa- citate
mai
mare
de 5 000t/an)
XV. 1.
Producerea
Producerea
cauciucului
natural
sau (Include
confecțio- cauciucului
sintetic
narea
și
reșaparea cauciucurilor)
XVI. 1.
Infrastructură
Trierea,
demontarea,
repararea
sau întreținerea
stocului
de
rulare
al
căilor
ferate 2.
Demontarea,
repararea
sau
întreține- (Inclusiv
ambarca- rea
navelor
marine,
fluviale
sau
de
pe
țiuni
fără
motor)
cursurile
interioare 3.
Demontarea,
repararea
sau
întreține- (Inclusiv
garaje
și
rea
căilor
de
transport
rutier
și
a
ve- stații
de
încărcare)
hiculelor
utilizate
în
aceste
operațiuni 4.
Demontarea,
repararea
sau
întreține- (Inclusiv
aparatele
rea
sistemului
de
transport
aerian
de
zbor)
XVII. 1.
Neutralizarea
Tratarea
apelor
de
canalizare
și
a
deșeurilor
altor
categorii
de
ape
uzate
2. Stocarea,
tratarea
sau
neutralizarea (Inclusiv
nămolurile
nămolurilor
din
tratarea
apelor
uzate)
Nr.
Nr.
crt.
al
crt.
al
Categoria
Activitatea
Observații
categoriei
activității
3. Tratarea,
stocarea,
depozitarea
sau (Inclusiv
rebuturile
neutralizarea
deșeurilor,
inclusiv
a
și
activitățile
de
celor
orășenești
și
de
la
alte
folosințe
demolare)
4. Depozitarea
sau
neutralizarea
materia- lelor
radioactive
XVIII.
1. Diverse
Operații
de
curățare
uscată
2. Folosințe
fotografice
și
de
procesare
a
materialelor
fotografice
3. Laboratoare
pentru
scopuri
educaționale
sau
de
cercetare
4. Curățarea
rezervoarelor
și
a
cilindrilor
5. Ariile
cu
câmp
electromagnetic
puternic
6. Demolarea
clădirilor,
uzinelor
sau
echipa- mentelor
uzate,
provenind
din
oricare
din
activitățile
din
această
listă
7. Terenuri
refăcute
prin
utilizarea
umplutu- rilor
din
materiale
poluante
MINISTERUL
APELOR,
PĂDURILOR
ȘI
PROTECȚIEI
MEDIULUI
O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Reglementării
privind
evaluarea
poluării
mediului
=====
Ministrul
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului,
în
temeiul
prevederilor
art. 9,
art. 10
alin. 4,
art. 14
și
art. 64
lit.
d)
din
Legea
protecției
mediului
nr. 137/1995,
Ordinului
nr. 125/1996
secțiunea 5 – pct. 5.4., 5.5.
și 5.6.
și
secțiunea 8 – pct. 8.1.
și 8.2.
al
ministrului
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului,
care
a
aprobat
Procedura
de
reglementare
a
activităților
economico-sociale
cu
impact
asu- pra
mediului,
Hotărârii
Guvernului
nr. 568/1997
privind
organizarea
și
funcționarea
Ministerului
Apelor,
Pădurilor
și
Protecției
Mediului,
cu
modificările
ulterioare,
emite
următorul
ordin:
1. Se
aprobă
Reglementarea
privind
evaluarea
poluării
mediului,
prevăzută
în
anexa
care
face
parte
integrantă
din
prezentul
ordin.
2. Departamentul
protecției
mediului
prin
Direcția
strategii
și
reglementări
pentru
protecția
mediului
răspunde
de
aplicarea
prevederilor
prezentului
ordin
și
de
instruirea periodică
în
mod
unitar
a
personalului
din
cadrul
unităților
teritoriale,
care
își
desfășoară
activitatea
în
domeniul
emiterii
actelor
de
reglementare.
3. Prezentul
ordin
intră
în
vigoare
la
data
publicării
lui
în
Monitorul
Oficial
al
României.
=====
Ministrul
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului, Ioan
Oltean
București, 3
noiembrie
1997.
Nr.
756. Reglementare
privind
evaluarea
poluării
mediului
ANEXĂ
CAPITOLUL
I Dispoziții
generale Art.
1. - Prezenta
reglementare
stabilește
procedurile
și
normele
tehnice
privind
identificarea
prejudiciilor
aduse
mediului,
în
scopul
determinării
responsabilităților
pentru
remedierea
acestora
și
se
emite
în
baza
prevederilor art. 36, 42
și 48
din
Legea
protecției
mediului
nr. 137/1995,
precum
și
a
prevederilor
articolului 15
alin.
(5)
din
Legea
apelor
nr. 107/1996. Prevederile
prezentei
reglementări
nu
se
referă
la
con- taminările
cu
microorganisme
și/sau
substanțe
radioactive
care
sunt
supuse
altor
prevederi
legale. Art.
2. - În
înțelesul
prezentului
ordin,
se
vor
utiliza
definițiile
următoarelor
noțiuni: •
Aer
ambiental - aer
la
care
sunt
expuse
persoanele,
plantele,
animalele
și
bunurile
materiale,
în
spații
deschise
din
afara
perimetrului
uzinal. •
Autoritate
competentă - autoritate
de
mediu,
de
ape,
sănătate
sau
altă
autoritate
împuternicită
potrivit
competen- țelor
legale
să
execute
controlul
reglementărilor
în
vigoare
privind
protecția
aerului,
apelor,
solului
și
ecosistemelor
acvatice
sau
terestre. •
Emisie
de
poluanțiUemisie - descărcare
în
atmosferă
a
poluanților
proveniți
din
surse
staționare
sau
mobile. •
Evacuare
de
ape
uzateUevacuare - descărcare
directă
sau
indirectă
în
receptori
acvatici
a
apelor
uzate
conținând
poluanți
sau
reziduuri
care
alterează
caracteristicile
fizice,
chimice
și
bacteriologice
inițiale
ale
apei
utilizate,
precum
și
a
apelor
de
ploaie
ce
se
scurg
de
pe
terenuri
contaminate. •
Evaluare
a
riscului - analiza
probabilității
și
gravității
principalelor
componente
ale
unui
impact
asupra
mediului. •
Folosință
sensibilă
și
mai
puțin
sensibilă - tipuri
de
folosințe
ale
terenurilor,
care
implică
o
anumită
calitate
a
solurilor,
caracterizată
printr-un
nivel
maxim
acceptat
al
poluanților. •
Impact
de
mediu - modificarea
negativă
considerabilă
a
caracteristicilor
fizice,
chimice
și
structurale
ale
elemente- lor
și
factorilor
de
mediu
naturali;
diminuarea
diversității
bio- logice;
modificarea
negativă
considerabilă
a
productivității
ecosistemelor
naturale
și
antropizate;
deteriorarea
echilibru- lui
ecologic,
reducerea
considerabilă
a
calității
vieții
sau
deteriorarea
structurilor
antropizate,
cauzată,
în
principal,
de
poluarea
apelor,
a
aerului
și
a
solului;
supraexploatarea
resurselor
naturale,
gestionarea,
folosirea
sau
planificarea
teritorială
necorespunzătoare
a
acestora;
un
astfel
de
impact
poate
fi
identificat
în
prezent
sau
poate
avea
o
pro- babilitate
de
manifestare
în
viitor,
considerată
inacceptabilă
de
către
autoritățile
competente. •
Obiective
de
remediere - concentrații
de
poluanți,
stabilite
de
autoritatea
competentă,
privind
reducerea
poluării
solului,
și
care
vor
reprezenta
concentrațiile
maxime
ale
poluanților
din
sol
după
operațiunile
de
depoluare.
Aceste
valori
se
vor
situa
sub
nivelurile
de
alertă
sau
intervenție
ale
agenților
contaminanți,
în
funcție
de
rezultatele
și
reco- mandările
studiului
de
evaluare
a
riscului. •
Poluare
potențial
semnificativă - concentrații
de
polu- anți
în
mediu,
ce
depășesc
pragurile
de
alertă
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului.
Aceste
valori
definesc
nivelul
poluării
la
care
autoritățile
compe- tente
consideră
că
un
amplasament
poate
avea
un
impact
asupra
mediului
și
stabilesc
necesitatea
unor
studii
supli- mentare
și
a
măsurilor
de
reducere
a
concentrațiilor
de
poluanți
în
emisii/evacuări. •
Poluare
semnificativă - concentrații
de
poluanți
în
mediu,
ce
depășesc
pragurile
de
intervenție
prevăzute
în
reglementările
privind
evaluarea
poluării
mediului. •
Prag
de
alertă - concentrații
de
poluanți
în
aer,
apă,
sol
sau
în
emisii/evacuări,
care
au
rolul
de
a
avertiza
auto- ritățile
competente
asupra
unui
impact
potențial
asupra
mediului
și
care
determină
declanșarea
unei
monitorizări
suplimentare
și/sau
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți
din
emisii/evacuări. •
Prag
de
intervenție - concentrații
de
poluanți
în
aer,
apă,
sol
sau
în
emisii/evacuări,
la
care
autoritățile
compe- tente
vor
dispune
executarea
studiilor
de
evaluare
a
riscului
și
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți
din
emisii/evacuări. •
Probă
de
referință - probă
materială
produsă
de
un
institut
specializat,
ce
poate
fi
utilizată
pentru
a
identifica
precizia
și
acuratețea
tehnicilor
de
analiză
chimică
a
solurilor. •
Preceptori
acvatici - ape
de
suprafață
interioare,
de
frontieră
sau
costiere,
precum
și
ape
subterane,
în
care
sunt
evacuate
ape
uzate,
exceptând
zonele
de
influență
directă
sau
de
amestec
ale
acestor
evacuări.
CAPITOLUL
II Praguri
de
alertă
și
praguri
de
intervenție Art.
3. - Prezenta
reglementare
definește
semnificația
și
stabilește
dispozițiile
referitoare
la
pragurile
de
alertă
și
la
pragurile
de
intervenție
pentru
poluanții
din:
aer,
apă
și
sol. Art.
4. - Dispozițiile
referitoare
la
pragurile
de
alertă
sunt
următoarele:
a) pragurile
de
alertă
avertizează
autoritățile
competente
asupra
existenței,
într-o
anumită
situație,
a
unei
poluări
potențiale
în
aer,
apă
sau
sol;
b) când
concentrația
unuia
sau
mai
multor
poluanți
depășește
un
prag
de
alertă,
autoritățile
competente
pot
dispune,
dacă
se
consideră
necesar,
o
monitorizare
supli- mentară
asigurată
de
către
titularii
activităților
potențial
res- ponsabile
de
poluare,
fie
prin
sisteme
proprii,
fie
prin
unități
specializate.
În
același
timp,
autoritățile
competente
vor
soli- cita
și
vor
urmări
introducerea
unor
măsuri
de
reducere
a
concentrațiilor
de
poluanți
din
emisii/evacuări.
Art.
5. - Pragurile
de
intervenție
sunt
pragurile
de
polu- are
la
care
autoritățile
competente:
a) apreciază
oportunitatea
și
solicită,
dacă
este
necesar,
executarea
studiilor
de
evaluare
a
riscului;
b) investighează
consecințele
poluării
asupra
mediului;
c) impun
reducerea
poluării,
astfel
încât
concentrațiile
de
poluanți
în
emisii/evacuări
să
scadă
la
valorile
prevăzute
de
reglementările
în
vigoare.
CAPITOLUL
III
Reglementări
privind
poluarea
solurilor
Art.
6. - Pragurile
de
alertă
și
pragurile
de
intervenție
pentru
concentrațiile
agenților
poluanți
în
soluri
sunt
cuprinse
în
anexa
la
prezentele
reglementări.
Aceste
valori
vor
înlocui
toate
celelalte
norme
utilizate
anterior
în
România,
referitoare
la
poluarea
solurilor.
Art.
7. - Importanța
poluării
solurilor
cu
substanțe
chi- mice
și
alți
agenți
poluanți
care
nu
sunt
incluși
în
anexa
la
prezentele
reglementări
va
fi
apreciată
de
către
autoritățile
competente
pe
baza
unor
studii
efectuate
de
unități
specia- lizate.
Art.
8. - Prezentele
reglementări
privind
poluarea
solu- rilor
se
referă
atât
la
folosința
sensibilă,
cât
și
la
cea
mai
puțin
sensibilă
a
terenurilor,
identificate
după
cum
urmează:
a) folosința
sensibilă
a
terenurilor
este
reprezentată
de
utilizarea
acestora
pentru
zone
rezidențiale
și
de
agrement,
în
scopuri
agricole,
ca
arii
protejate
sau
zone
sanitare
cu
regim
de
restricții,
precum
și
suprafețele
de
terenuri
prevă- zute
pentru
astfel
de
utilizări
în
viitor;
b) folosința
mai
puțin
sensibilă
a
terenurilor
include
toate
utilizările
industriale
și
comerciale
existente,
precum
și suprafețele
de
terenuri
prevăzute
pentru
astfel
de
utilizări
în
viitor;
c) în
cazul
în
care
există
incertitudini
asupra
încadrării
unei
folosințe
de
teren,
se
vor
considera
concentrațiile
pra- gurilor
de
alertă
și
de
intervenție
pentru
folosințele
sensi- bile
ale
terenurilor.
Art.
9. - Relevanța
pragurilor
de
alertă
și
de
intervenție
va
determina
următoarele
măsuri:
a) în
situațiile
în
care
concentrațiile
de
poluanți
în
sol
se
situează
sub
valorile
de
alertă
pentru
folosința
sensibilă
a
terenurilor,
autoritățile
competente
nu
vor
stabili
măsuri
speciale;
b) când
concentrațiile
unuia
sau
mai
multor
poluanți
din
soluri
depășesc
pragurile
de
alertă,
dar
se
situează
sub
pragurile
de
intervenție
pentru
folosința
corespunzătoare
a
terenului,
se
consideră
că
există
impact
potențial
asupra
solului.
În
aceste
situații,
autoritățile
competente
vor
dis- pune
măsuri
de
prevenire
a
poluării
în
continuare
a
solului
și
de
monitorizare
suplimentară
a
surselor
potențiale
de
poluare;
c) când
concentrațiile
unuia
sau
mai
multor
poluanți
din
soluri
depășesc
pragurile
de
intervenție
pentru
folosința
existentă
a
terenului,
se
consideră
că
există
impact
asupra
solului.
În
aceste
situații,
utilizarea
zonei
afectate
pentru
folosințe
sensibile
nu
este
permisă
și
vor
fi
realizate
preve- derile
art.
10. Dezvoltarea
acestor
zone
pentru
folosințe
mai
puțin
sensibile
ale
terenurilor
poate
fi
permisă,
dacă
concentrațiile
acestor
poluanți
nu
depășesc
valorile
de
inter- venție
ale
folosinței
mai
puțin
sensibile
a
terenurilor.
Dacă
sunt
depășite
valorile
de
intervenție
pentru
categoria
de
folosință
mai
puțin
sensibilă
a
terenurilor,
nu
se
va
permite
nici
o
folosință
a
terenurilor
și
vor
fi
aplicate
prevederile
art. 10
și,
după
caz,
ale
art. 11;
d) pentru
situația
în
care
este
necesar
pentru
o
anumită
utilizare
ca
un
teren
de
folosință
mai
puțin
sensibilă
să
treacă
în
categoria
de
folosință
sensibilă,
trebuie
satisfăcute
cerințe
speciale.
În
astfel
de
situații,
utilizarea
terenurilor
pentru
folosințe
sensibile
este
posibilă,
numai
dacă
concen- trațiile
de
poluanți
din
sol
se
încadrează
sub
nivelul
de
alertă
al
folosinței
sensibile
a
terenurilor
și
dacă
sunt
satis- făcute
prevederile
art. 10
și,
după
caz,
ale
art. 11;
e) când
pragurile
de
intervenție
sunt
depășite
la
unul
sau
mai
mulți
poluanți
din
sol
pentru
terenuri
cu
folosință
sensibilă
sau
mai
puțin
sensibilă,
autoritățile
competente
vor
dispune
executarea
unui
studiu
de
evaluare
a
riscului.
Obligația
executării
studiului
de
evaluare
a
riscului
va
fi
a
titularilor
de
activități
desfășurate
pe
zona
de
teren
afec- tată,
cu
excepția
cazurilor
în
care
s-au
identificat
alți
res- ponsabili
pentru
poluarea
înregistrată;
f) atunci
când
sunt
implicați
mai
mulți
titulari
de
activități
desfășurate
pe
un
teren
afectat
de
poluare,
autoritățile
competente
vor
solicita
un
singur
studiu
de
evaluare
a
ris- cului
pentru
zona
în
cauză,
iar
costul
acestuia
va
fi
împăr- țit
între
titulari,
corespunzător
ariei
geografice
deținute
în
zona
afectată.
În
anumite
situații,
când
autoritățile
compe- tente
pot
identifica
un
titular
considerat
ca
posibil
răspun- zător
de
poluare,
acestuia
i
se
poate
solicita
să
suporte
costul
total
al
studiului
de
evaluare
a
riscului.
Art.
10. - Pentru
stabilirea
obiectivelor
de
remediere
pe
baza
interpretării
studiilor
de
evaluare
a
riscului,
autoritățile
competente
trebuie
să
decidă
dacă:
a) pot
fi
dezvoltate
în
viitor
obiective
care
implică
utili- zarea
terenurilor
pentru
folosința
sensibilă
sau
mai
puțin
sensibilă
a
terenurilor;
b) terenul
poate
rămâne
în
continuare
în
folosința
curentă,
dar
folosința
nu
mai
poate
fi
extinsă;
c) trebuie
luate
măsuri
de
remediere.
Art.
11. - În
situațiile
când
sunt
necesare
lucrări
de
remediere,
autoritățile
competente
vor
stabili
obiectivele
de
remediere,
luând
în
considerare
următoarele:
a) aceste
obiective
de
remediere,
reprezentând
concen- trațiile
finale
de
poluanți
din
soluri
după
realizarea
lucrărilor
de
depoluare,
se
vor
situa
fie
sub
pragurile
de
alertă
fie
sub
pragurile
de
intervenție.
Autoritățile
competente
vor
sta- bili,
pentru
fiecare
caz
în
parte,
dacă
obiectivele
de
reme- diere
vor
fi
valorile
de
alertă
sau
valorile
de
intervenție,
pe
baza
rezultatelor
studiului
de
evaluare
a
riscului
și
a
esti- mării
costurilor
și
beneficiilor
remedierii;
b) când
se
execută
activități
de
remediere,
titularul
va
răspunde
de
lucrările
implicate
și
va
prezenta
autorităților
competente
dovada
că
prin
lucrările
de
remediere
s-au
atins
concentrațiile
de
poluanți
stabilite
ca
obiective
de
remediere
de
către
autoritatea
competentă.
Art.
12. - Prelevarea
și
analizarea
probelor
de
sol
se
va
face
în
conformitate
cu
următoarele
prevederi:
a) prelevarea
de
probe
de
soluri
în
scopul
estimării
nivelului
de
poluare
se
va
face
în
conformitate
cu
prevede- rile
Ordinului
ministrului
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediu- lui
nr. 184/1997
privind
Procedura
de
realizare
a
bilanțurilor
de
mediu;
b) laboratoarele
care
execută
analize
de
poluanți
din
soluri
vor
utiliza
probe
de
referință
pentru
a
confirma
acuratețea
și
precizia
tehnicilor
analitice
folosite.
Aceste
probe
de
referință
trebuie
analizate
împreună
cu
probe
pre- levate
din
fiecare
zonă
a
terenului
și
toate
probele
vor
fi
analizate
cu
metodologia
adecvată,
conform
standardelor
în
vigoare;
c) în
situațiile
în
care
pentru
anumiți
poluanți
nu
există
metode
standard
de
analiză,
se
vor
folosi
metodele
anali- tice
agreate
la
nivel
internațional,
care
vor
fi
difuzate
auto- rităților
competente
de
către
autoritatea
centrală
pentru
protecția
mediului;
d) răspunderea
pentru
acuratețea
și
precizia
rezultatelor
analizelor
privind
concentrațiile
agenților
poluanți
în
soluri
va
reveni
părții
care
execută
prelevarea
probelor
și
labora- toarelor
care
execută
analizele.
CAPITOLUL
IV
Reglementări
privind
evaluarea
poluării
aerului
Art.
13. - Pragurile
de
alertă
și
de
intervenție
privind
poluarea
atmosferei
se
definesc
în
felul
următor:
a) depășirea
concentrațiilor
maxime
admise
de
poluanți,
înscrise
în
reglementările
legale,
se
consideră
praguri
de
intervenție
pentru
poluarea
atmosferică;
b) pragurile
de
alertă
pentru
concentrațiile
de
poluanți
în
emisiile
atmosferice
și
în
aerul
ambiental
sunt
stabilite
la 70%
din
pragurile
de
intervenție
ale
acelorași
poluanți,
luând
în
considerare
perioada
de
timp
relevantă
în
care
trebuie
să
se
măsoare
aceste
concentrații.
Art.
14. - Importanța
existenței
în
emisiile
atmosferice
și
în
aerul
ambiental
a
unor
substanțe
chimice
și
a
altor
agenți
care
nu
sunt
înscriși
în
reglementările
legale
existente
va
fi
estimată
prin
studii
efectuate
de
instituții
specializate,
iar
costul
acestora
va
fi
suportat
de
către
unitatea
care
produce
emisiile
conținând
aceste
substanțe.
Art.
15. - Relevanța
pragurilor
de
alertă
și
de
interven- ție
în
procesul
de
interpretare
și
decizie
al
autorității
com- petente
determină
următoarele
situații:
a) când
concentrațiile
de
poluanți
în
emisiile
atmosferice
sau
în
aerul
ambiental
se
situează
sub
pragurile
de
alertă,
nu
este
necesară
stabilirea
unor
măsuri
speciale
de
către
autoritatea
competentă;
b) când
concentrațiile
unuia
sau
mai
multor
poluanți
depășesc
pragurile
de
alertă,
dar
se
situează
sub
nivelurile
de
intervenție,
pentru
emisiile
atmosferice
sau
pentru
aerul
ambiental,
se
consideră
că
există
impact
potențial
asupra
aerului.
În
aceste
situații,
autoritățile
competente
vor
cere
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți
în
emisii
și
monitoriza- rea
suplimentară
a
surselor
identificate
sau
potențiale
de
poluare;
c) când
concentrațiile
unuia
sau
mai
multor
poluanți
din
emisiile
atmosferice
sau
din
aerul
ambiental
depășesc
pra- gurile
de
intervenție,
se
consideră
că
există
impact
asupra
aerului.
Când
această
situație
se
datorează
emisiilor
atmo- sferice
provenind
de
la
o
singură
sursă,
autoritățile
compe- tente
vor
dispune
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți,
astfel
încât
să
nu
se
depășească
nivelurile
de
intervenție.
Când
emisiile
atmosferice
provin
de
la
mai
multe
surse
sau
când
aerul
ambiental
este
poluat
peste
pragul
de
interven- ție
și
nu
este
imediat
posibilă
identificarea
principalei
cauze
a
poluării,
autoritățile
competente
vor
dispune
monitorizarea
suplimentară
pentru
identificarea
surselor
poluării.
După
identificarea
acestor
surse,
autoritățile
competente
vor
dis- pune
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți
în
emisii,
astfel
încât
să
nu
se
depășească
pragurile
de
intervenție.
Dacă
este
necesar,
autoritățile
competente
vor
stabili
obiective
de
remediere
pentru
concentrațiile
de
poluanți
în
emisii
atmo- sferice
sau
în
aerul
ambiental,
care
să
se
situeze
sub
valo- rile
pragului
de
intervenție.
Art.
16. - Prelevarea
probelor
de
aer
trebuie
să
țină
seama
de
următoarele:
a) laboratoarele
care
execută
analizarea
poluanților
în
emisii
atmosferice
sau
în
aerul
ambiental
trebuie
să
utili- zeze
metodologii
adecvate,
așa
cum
sunt
stabilite
prin
standardele
și
reglementările
în
vigoare;
b) în
situațiile
în
care
nu
există
metodologii
de
prelevare
și
analiză
pentru
anumiți
poluanți,
acestea
vor
fi
stabilite,
la
cererea
autorităților
competente,
prin
studii
efectuate
de
institute
specializate.
Costul
acestor
studii
va
fi
suportat
de
titularul
activității
care
generează
acești
poluanți;
c) răspunderea
pentru
acuratețea
și
precizia
rezultatelor
analitice
asupra
concentrațiilor
de
poluanți
în
emisiile
atmosferice
sau
în
aerul
ambiental
revine
părții
care
prele- vează
probele
și
laboratorului
care
execută
analizele.
CAPITOLUL
V
Reglementări
privind
evaluarea
poluării
apelor
de
suprafață
și
subterane
Art.
17. - Pragurile
de
alertă
și
pragurile
de
intervenție
privind
poluarea
apelor
se
definesc
în
modul
următor:
a) depășirile
concentrațiilor
maxime
admise
de
poluanți,
prevăzute
de
reglementările
în
vigoare,
reprezintă
pragurile
de
intervenție
pentru
poluarea
apelor
de
suprafață
și
subte- rane,
precum
și
pentru
evacuările
de
ape
uzate;
b) pragurile
de
alertă
pentru
concentrațiile
de
poluanți
în
apele
de
suprafață
sau
subterane,
precum
și
evacuările
de ape
uzate
reprezintă 70%
din
pragurile
de
intervenție
ale
acelorași
poluanți;
c) importanța
poluării
apelor
de
suprafață
si
subterane,
precum
și
a
evacuărilor
de
ape
uzate
cu
substanțe
chimice
și
alți
agenți
poluanți,
care
nu
sunt
înscriși
în
reglementările
legale
existente,
vor
fi
estimate
prin
studii
efectuate
de
insti- tuții
specializate
și
costul
acestora
va
fi
suportat
de
către
unitatea
poluatoare.
Art.
18. - Relevanța
pragurilor
de
alertă
și
de
interven- ție
în
procesul
de
interpretare
și
decizie
al
autorității
com- petente
determină
următoarele
situații:
a) când
concentrațiile
de
poluanți
în
apele
de
suprafață
sau
subterane,
precum
și
în
evacuările
de
ape
uzate,
se
situează
sub
nivelurile
de
alertă,
nu
este
necesară
stabili- rea
unor
masuri
speciale
de
către
autoritatea
competentă;
b) când
concentrațiile
unuia
sau
mai
multor
poluanți
depășesc
pragul
de
alertă,
dar
se
situează
sub
pragul
de
intervenție
pentru
apele
de
suprafață
și
subterane,
precum
și
pentru
evacuările
de
ape
uzate,
se
consideră
că
există
impact
potențial
asupra
apelor.
În
aceste
situații
autoritățile
competente
pot
dispune
reducerea
concentrațiilor
de
polu- anți
în
evacuările
de
ape
uzate
și
efectuarea
unei
monitori- zări
suplimentare
a
surselor
identificate
sau
potențiale
de
poluare;
c) când
concentrațiile
unuia
sau
mai
multor
poluanți
din
apele
de
suprafață
sau
subterane
sau
din
evacuările
de
ape
uzate
depășesc
pragul
de
intervenție,
se
consideră
că
există
impact
asupra
apelor.
Când
poluarea
provine
dintr-o
singură
sursă,
autoritatea
competentă
va
dispune
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți
din
evacuările
de
ape
uzate,
ast- fel
încât
acestea
să
nu
depășească
valorile
pragului
de
intervenție.
Când
poluarea
provine
din
contribuția
mai
mul- tor
surse
și/sau
nu
este
posibilă
identificarea
imediată
a
principalei
cauze
a
poluării,
autoritatea
competentă
va
dis- pune
monitorizarea
suplimentară,
pentru
a
identifica
contri- buția
fiecărei
surse
la
poluarea
identificată
și
efectele
cumulative
ale
acestora.
În
funcție
de
evaluarea
efectelor
cumulative,
autoritatea
competentă
poate
stabili
reducerea
concentrațiilor
de
poluanți
în
evacuările
de
ape
uzate,
fixând
ca
obiective
de
remediere
concentrații
de
poluanți
în
evacuări
situate
sub
valorile
concentrațiilor
maxime
admise,
stabilite
anterior
prin
actul
de
reglementare.
Art.
19. - Prelevarea
și
analizarea
probelor
de
apă
tre- buie
să
țină
seama
de
următoarele:
a) analiza
concentrațiilor
de
poluanți
în
apele
de
supra- față
sau
subterane,
precum
și
în
evacuările
de
ape
uzate
se
va
executa
prin
laboratoare
de
specialitate
care
utili- zează
metodologii
adecvate,
în
conformitate
cu
standardele
și
reglementările
în
vigoare;
b) în
situațiile
în
care
nu
există
metodologii
de
prelevare
și
analiză
pentru
anumiți
poluanți,
acestea
vor
fi
stabilite,
la
cererea
autorităților
competente,
prin
studii
efectuate
de
institute
specializate.
Costul
acestor
studii
va
fi
suportat
de
titularul
activității
care
generează
acești
poluanți;
c) răspunderea
pentru
acuratețea
și
precizia
rezultatelor
analitice
privind
concentrațiile
de
poluanți
în
apele
de
suprafață
și
subterane,
precum
și
în
evacuările
de
ape
uzate
revin
părții
care
prelevează
probele
și
laboratorului
care
execută
analizele. Compuși
anorganici V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ț
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
sol
ANEXĂ
la
reglementare
Tabelul
nr. 1 (mg/kg
substanță
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenție/ Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosințe
Tipuri
de
folosințe
element
normale
Sensibile
Mai
puțin
Sensibile
Mai
puțin sensibile
sensibile
I. Metale:
Antimoniu (Sb) 5 12,5 20 20 40
Argint (Ag) 2 10 20 20 40
Arsen (As) 5 15 25 25 50
Bariu (Ba) 200 400 1.000 625 2.000
Beriliu (Be) 1 2 7,5 5 15
Bor
solubil (B) 1 2 5 3 10
Cadmiu (Cd) 1 3 5 5 10
Cobalt (Co) 15 30 100 50 250
Crom (Cr):
Crom
total 30 100 300 300 600
Crom
hexavalent 1 4 10 10 20
Cupru (Cu) 20 100 250 200 500
Mangan (Mn) 900 1.500 2.000 2.500 4.000
Mercur (Hg) 0,1 1 4 2 10
Molibden (Mo) 2 5 15 10 40
Nichel (Ni) 20 75 200 150 500
Plumb (Pb) 20 50 250 100 1.000
Seleniu (Se) 1 3 10 5 20
Staniu (Sn) 20 35 100 50 300
Taliu (Tl) 0,1 0,5 2 2 5
Vanadiu (V) 50 100 200 200 400
Zinc (Zn) 100 300 700 600 1.500
II. Alte
elemente:
Cianuri (libere) <1 5 10 10 20
Cianuri (complexe) <5 100 200 250 500
Sulfocianați <0,1 10 20 20 40
Fluor (F) - 150 500 300 1000
Brom (Br) - 50 100 100 300
Sulf (elementar) - 400 5.000 1.000 20.000
Sulfuri - 200 400 1.000 2.000
Sulfați - 2.000 5.000 10.000 50.000
V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ț
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
soluri Hidrocarburi
aromatice
și
poliaromatice,
hidrocarburi
din
petrol Tabelul
nr. 2 (mg/kg
substanță
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenție/
poluant
normale
Sensib
ile
Mai
puțin
Sensibile
Mai
puțin sensibile 1 2 3 4 5 6
I. Hidrocarburi
aromatice
mononucleare:
Benzen <0,01 0,25 0,5 0,5 2
Etilbenzen <0,05 5 10 10 50
Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosințe
Tipuri
de
folosințe
sensibile 1 2 3 4 5 6
Toluen <0,05 15 30 30 100
Xilen <0,05 7,5 15 15 25
II. Hidroxilbenzeni:
Fenol <0,02 5 10 10 40
Catechol <0,05 5 10 10 20
Resorcină <0,05 2,5 5 5 10
Hidrochinonă <0,05 2,5 5 5 10
Cresol <0,05 2,5 5 5 10
Total
hidrocarburi
aromatice (HA) <0,5 25 50 50 150
III. Hidrocarburi
aromatice
polinucleare (HAP):
Antracene <0,05 5 10 10 100
Benzoantracen <0,02 2 5 5 50
Benzofluoranten <0,02 2 5 5 50
Benzoperilen <0,02 5 10 10 100
Benzopiren <0,02 2 5 5 10
Chrisen <0,02 2 5 5 50
Fluoranten <0,02 5 10 10 100
Indeno (1,2,3)
piren <0,02 2 5 5 50
Naftalină <0,02 2 5 5 50
Fenantren <0,05 2 5 5 50
Piren <0,5 5 10 10 100
Total
HAP: <0,1 7,5 25 15 150
IV. Hidrocarburi
din
petrol:
Total
hidrocarburi
din
petrol <100 200 1.000 500 2.000
V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ț
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
soluri Compuși
organici
organoclorurați Tabelul
nr. 3 (mg/kg
substanță
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenție/ Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosințe
Tipuri
de
folosințe
poluant
normale
Sensibile
Mai
puțin
sensibile Sensibile Mai
puțin
sensibile
Total
clorbenzeni <0,1 5 10 10 30
Total
clorfenoli <0,02 2,5 5 5 10
II. Bifenili
policlorurați:
PCB 28 <0,0001 0,002 0,01 0,01 0,05
PCB 52 <0,0001 0,002 0,01 0,01 0,05
PCB 101 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 118 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 138 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 153 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
PCB 180 <0,0004 0,01 0,04 0,04 0,20
Total
bifenili
policlorurați <0,01 0,25 1 1 5
III. Policlordibenzdione
furani (PCDF):
Total
PCDD <0,0001 0,0001 0,0001 0,001 0,001
Total
PCDF <0,0001 0,0001 0,0001 0,001 0,001
I. Clorbenzeni,
clorfenoli: (PCDD),
policlordibenz- V
A
L
O
R
I
D
E
R
E
F
E
R
I
N
Ț
Ă
pentru
urme
de
elemente
chimice
în
soluri Pesticide
organoclorurate
și
triazinice Tabelul
nr. 4 (mg/kg
substanță
uscată)
Praguri
de
alertă/
Praguri
de
intervenție/ Urme
de
Valori
Tipuri
de
folosințe
Tipuri
de
folosințe
poluant
normale
Sensibile
Mai
puțin
sensibile Sensibile Mai
puțin
sensibile
I. Pesticide
LDDT <0,15 0,5 1,5 1 4
DDT <0,05 0,25 0,75 0,5 2
DDE <0,05 0,25 0,75 0,5 2
DDD <0,05 0,25 0,75 0,5 2
HCH <0,005 0,25 0,75 0,5 2 -HCH <0,002 0,1 0,3 0,2 0,8 -HCH <0,001 0,05 0,15 0,1 0,4 -HCH <0,001 0,02 0,05 0,05 0,2 -HCH <0,001 0,05 0,15 0,1 0,4
Total
pesticide
organoclorurate: <0,2 1 2 2 5
II. Triazinice:
Total
triazină <0,1 1 2 2 5
organoclorurate:
MINISTERUL
APELOR,
PĂDURILOR
MINISTERUL
LUCRĂRILOR
PUBLICE
ȘI
PROTECȚIEI
MEDIULUI
ȘI
AMENAJĂRII
TERITORIULUI
Nr. 645/I.O./30
octombrie 1997
Nr. 5.029/N.N./16
septembrie 1997
MINISTERUL
SĂNĂTĂȚII
Nr. 7.190/S.D./22
septembrie 1997 O
R
D
I
N
pentru
aprobarea
Normativului
privind
condițiile
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților
=====
Ministrul
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului,
ministrul
lucrărilor
publice
și
amenajării
teritoriului,
și
ministrul
sănătății, în
temeiul
prevederilor
Legii
apelor
nr. 107/1996
și
ale
Legii
protecției
mediului
nr. 137/1995, în
scopul
alinierii
legislației
la
prevederile
Directivei
Comisiei
Comunității
Europene 91/271/EEC - Epurarea
ape- lor
uzate
orășenești, în
temeiul
dispozițiilor
Hotărârii
Guvernului
nr. 568/1997
privind
organizarea
și
funcționarea
Ministerului
Apelor,
Pădurilor
și
Protecției
Mediului,
cu
modificările
ulterioare,
ale
Hotărârii
Guvernului
nr. 456/1994,
privind
organizarea
și
funcționarea
Ministerului
Lucrărilor
Publice
și
Amenajării
Teritoriului,
republicată
și
ale
Hotărârii
Guvernului
nr. 244/1997
de
organizare
și
funcționare
a
Ministerului
Sănătății, emit
următorul
ordin: Art.
1. - Se
aprobă
Normativul
privind
condițiile
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
loca- lităților,
cuprins
în
anexa
care
face
parte
integrantă
din
pre- zentul
ordin. Art.
2. - Ministerul
Apelor,
Pădurilor
și
Protecției
Mediului,
Ministerul
Lucrărilor
Publice
și
Amenajării
Teritoriului
vor
elabora,
în
termen
de 1
an
de
la
publicarea
în
Monitorul
Oficial
al
României
a
prezentului
ordin,
un
pro- gram
de
realizare
a
lucrărilor
de
construcții
și
instalații,
eta- pizat,
pentru
conectarea
la
rețelele
publice
de
canalizare ale
localităților,
în
funcție
de
numărul
de
locuitori,
de
amploarea
și
intensitatea
activității
industriale
locale
pre- zente
și
viitoare
și
de
posibilitățile
financiare. Art.
3. - Direcția
serviciilor
de
gospodărie
comunală
din
Ministerul
Lucrărilor
Publice
și
Amenajării
Teritoriului
și
Direcția
strategii
și
reglementarea
resurselor
de
apă
din
Ministerul
Apelor,
Pădurilor
și
Protecției
Mediului,
împreună
cu
Regia
Autonomă „Apele
Române",
precum
și
Direcția
generală
a
medicinii
preventive
și
a
promovării
sănătății
din Ministerul
Sănătății
vor
urmări
aducerea
la
îndeplinire
a
prevederilor
prezentului
ordin. Art.
4. - Pe
data
intrării
în
vigoare
a
prezentului
ordin
se
abrogă
Ordinul
Consiliului
Național
al
Apelor
și
al Comitetului
pentru
Problemele
Consiliilor
Populare
nr. 14/14
din 10
martie
1983. Art.
5. - Prezentul
ordin
se
publică
în
Monitorul
Oficial
al
României.
Ministrul
apelor,
pădurilor
și
protecției
mediului, Ioan
Oltean
Ministrul
lucrărilor
publice
și
amenajării
teritoriului,
Nicolae
Noica
Ministrul
sănătății, Ștefan
Drăgulescu
N
O
R
M
A
T
I
V
privind
condițiile
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților
NTPA - OO2/1997
ANEXĂ
I. Scopul
și
domeniul
de
aplicare Art.
1. - (1) Dispozițiile
prezentului
normativ
se
referă
la
calitatea
apelor
uzate,
provenite
din
activități
sociale
sau
economice,
ce
urmează
a
fi
evacuate
în
rețelele
de
canali- zare
ale
localităților.
Normativul
se
referă
și
la
apele
uzate,
evacuate
direct
în
stațiile
de
epurare. Normativul
are
ca
scop
stabilirea
condițiilor
în
care
se
acceptă
evacuarea
apelor
uzate
în
canalizările
publice
ale
localităților,
astfel
încât
să
se
asigure
protecția
și
funcțio- narea
normală
a
acestora,
precum
și
protejarea
mediului
de
efectele
descărcărilor
de
ape
uzate. Art.
2. - (1) Prezentul
normativ
se
aplică
la:
a) proiectarea,
avizarea
și
autorizarea
unor
noi
lucrări
de
folosire
a
apelor,
precum
și
la
extinderea
sau
retehno- logizarea
obiectivelor
existente,
care
evacuează
ape
uzate,
epurate
sau
neepurate,
în
rețelele
de
canalizare
ale
loca- lităților;
b) stabilirea
gradului
de
preepurare
necesar
și
a
tehno- logiei
de
preepurare,
precum
și
a
construcțiilor
și
instalați- ilor
de
preepurare
aferente,
necesare
obiectivelor
economico-sociale,
înainte
ca
apele
uzate
să
fie
descărcate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților;
c) la
proiectarea,
avizarea
și
autorizarea,
din
punct
de
vedere
al
gospodăririi
apelor
și
al
protecției
mediului,
a
rețelelor
de
canalizare
noi
sau
a
celor
existente,
care
fac
obiectul
unor
completări
ori
extinderi;
d) la
elaborarea
documentațiilor
pentru
obținerea
acor- dului
de
racordare
la
rețelele
de
canalizare
ale
localităților;
e) la
eliberarea
acordului
de
racordare
și
la
încheierea
contractelor-abonament
pentru
serviciul
de
preluare
a
ape- lor
uzate
la
canalizarea
publică
a
localităților,
între
unita- tea
de
gospodărie
comunală,
care
are
în
administrare
și
exploatare
sistemul
de
canalizare,
și
utilizatori;
f) la
verificarea
respectării
prevederilor
contractuale
cu
privire
la
condițiile
de
evacuare,
calitative
și
cantitative,
de
încărcare
cu
substanțe
poluante
a
apelor
uzate,
în
canali- zarea
localităților.
(2) Termenii
tehnici
utilizați
în
prezentul
normativ
au
definițiile
prevăzute
în
anexa
nr. 1
la
Legea
apelor
nr. 107/1996.
II. Condiții
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților Art.
3. - Principalii
indicatori
de
calitate
pe
care
trebuie
să
îi
îndeplinească
apa
uzată,
în
secțiunea
de
control,
sunt
prevăzuți
în
tabelul
alăturat,
ce
face
parte
integrantă
din
prezentul
normativ.
Aceste
valori
reprezintă
limite
maxime
admisibile.
Alți
indicatori
de
calitate,
pe
care
trebuie
să
îi
îndeplinească,
în
secțiunea
de
control,
apa
uzată
care
pro- vine
din
anumite
activități
specifice,
pot
fi
stabiliți
pe
bază
de
studii
de
specialitate,
studii
ce
vor
cuprinde,
de
aseme- nea,
metode
de
analiză
cantitativă
și
calitativă
a
substanțe- lor
în
cauză,
precum
și
tehnologiile
de
epurare
adecvate.
Utilizatorul
de
apă
are
obligația
preepurării
locale
a
apelor
uzate,
astfel
încât,
în
secțiunea
de
control,
să
fie
asigurată
respectarea
acestor
condiții,
în
funcție
de
condițiile
concrete
ale
canalizării.
Potrivit
prezentului
normativ
prin
secțiune
de
control
se
înțelege
locul
de
unde
se
prelevează
probe
de
apă
în
vederea
analizelor
de
laborator,
acest
loc
fiind
ultimul
cămin
al
canalizării
interioare
a
utilizatorului
de
apă,
înainte
de
debușarea
în
rețeaua
de
canalizare
a
localității.
Art.
4. - Evacuarea
apelor
uzate
în
rețelele
de
canali- zare
ale
localităților
este
permisă
numai
dacă
prin
aceasta:
a) nu
se
degradează
construcțiile
și
instalațiile
rețelelor
de
canalizare
și
ale
stațiilor
de
epurare;
b) nu
se
diminuează
capacitatea
de
transport
a
canale- lor
prin
depuneri
sau
obturări;
c) nu
se
aduc
prejudicii
igienei
și
sănătății
publice
sau
personalului
de
exploatare;
d) nu
se
perturbă
procesele
de
epurare
din
stațiile
de
epurare
sau
nu
se
diminuează
capacitatea
acestora;
e) nu
se
creează
pericol
de
explozie.
III. Restricții
privind
evacuarea
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților Art.
5. - Apele
uzate
care
se
evacuează
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților
nu
trebuie
să
conțină
în
secțiu- nea
de
control:
(1) Materii
în
suspensie,
ale
căror
cantitate,
mărime
și
natură
constituie
un
factor
activ
de
erodare
a
canalelor,
provoacă
depuneri
sau
stânjenesc
curgerea
normală,
cum
sunt:
a) materiale
care,
la
vitezele
realizate
în
colectoarele
de
canalizare
ale
localităților
corespunzătoare
debitelor
minime
de
calcul
ale
acestora,
pot
genera
depuneri
în
colectoare;
b) diferite
substanțe
care
se
pot
solidifica
și
pot
obtura
secțiunea
canalelor;
c) corpuri/solide,
plutitoare
sau
antrenate,
care
nu
trec
prin
grătarul
cu
spațiu
liber
de 20
mm
între
bare,
iar
în
cazul
fibrelor
și
firelor
textile
sau
al
materialelor
similare (pene,
fire
de
păr
de
animale),
care
nu
trece
prin
sita
cu
latura
ochiului
de 2
mm;
d) suspensii
dure
și
abrazive (pulberi
metalice
și
granule
de
roci,
precum
și
altele
asemenea),
care,
prin
antrenare,
pot
provoca
erodarea
canalelor;
e) păcură,
uleiuri,
grăsimi
sau
alte
materiale,
care,
prin
formă,
cantitate
sau
aderență,
pot
duce
la
crearea
de
zone
de
acumulări
de
depuneri
pe
pereții
canalului
colector;
f) substanțe
care,
singure
sau
în
amestec
cu
alte
sub- stanțe
conținute
în
apa
din
rețelele
de
canalizare,
coagu- lează,
creând
riscul
depunerii
lor
pe
pereții
canalelor,
sau
care
duc
la
apariția
de
substanțe
agresive
noi.
(2) Substanțe
cu
agresivitate
chimică
asupra
materialelor
din
care
sunt
realizate
rețelele
de
canalizare
și
stațiile
de
epurare
a
apelor
uzate
din
localități.
(3) Substanțe
de
orice
natură,
care,
plutitoare
sau
dizol- vate,
în
stare
coloidală
sau
de
suspensie,
pot
stânjeni
exploatarea
normală
a
canalelor
și
stațiilor
de
epurare
a
apelor
uzate,
sau
care,
împreună
cu
aerul,
pot
forma
amestecuri
explozive,
cum
sunt:
benzina,
benzenul,
eterii,
cloroformul,
acetilena,
sulfura
de
carbon
și
alți
solvenți,
dicloretilena
și
alte
hidrocarburi
clorurate,
apa
sau
nămolul
din
generatoarele
de
acetilenă.
(4) Substanțe
toxice
sau
nocive,
care,
singure
sau
în
amestec
cu
apa
din
canalizare,
pot
pune
în
pericol
perso- nalul
de
exploatare
a
rețelei
de
canalizare
și
a
stației
de
epurare.
(5) Substanțe
cu
grad
ridicat
de
periculozitate,
cum
sunt:
a) metale
grele
și
compușii
lor (ex.:
Hg,
Bi,
Sb);
b) compuși
organici
halogenați;
c) compuși
organici
cu
fosfor
și/sau
staniu;
d) agenți
de
protecție
a
plantelor,
pesticide (fungicide,
erbicide,
insecticide,
algicide)
și
substanțe
chimice
folosite
pentru
conservarea
materialului
lemnos (celuloză,
hârtie),
a
pieilor
sau
a
materialelor
textile;
e) substanțe
chimice
toxice,
carcinogene,
mutagene
sau
teratogene,
ca:
acrilonitril,
benzpiren,
benzantracen,
hidro- carburi
policiclice
aromatice,
cianuri
și
altele;
f) substanțe
radioactive,
inclusiv
reziduuri.
(6) Substanțe
care,
singure
sau
în
amestec
cu
apa
din
canalizare,
pot
degaja
mirosuri
care
să
contribuie
la
polua- rea
mediului
înconjurător.
(7) Substanțe
colorante,
ale
căror
cantitate
și
natură,
în
condițiile
diluării
realizate
în
rețeaua
de
canalizare
și
în
stația
de
epurare,
determină
modificarea
culorii
apei
din
resursele
de
apă
în
care
se
evacuează
apele
epurate.
(8) Substanțe
inhibitoare
ale
procesului
de
epurare
a
apelor
uzate
sau
de
tratare
a
nămolului.
(9) Substanțe
organice
greu
biodegradabile
în
cantități
ce
pot
influența
negativ
procesul
de
epurare
al
treptei
biologice.
Art.
6. - Apele
uzate,
provenite
de
la
unitățile
medicale
și
veterinare,
curative
sau
profilactice,
de
la
laboratoarele
și
institutele
de
cercetare
medicală
și
veterinară,
întreprin- deri
de
ecarisaj,
precum
și
de
la
orice
fel
de
întreprinderi
și
instituții
care
prin
specificul
activității
lor
produc
conta- minare
cu
agenți
patogeni (microbi,
virusuri,
ouă
de
para- ziți),
pot
fi
evacuate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților,
numai
cu
respectarea
următoarelor
masuri:
(1) la
unitățile
medicale
și
veterinare
curativ-profilactice,
realizarea
măsurilor
de
dezinfecție
a
tuturor
produselor
patologice
provenite
de
la
bolnavi
se
va
face
conform
legislației
sanitare
în
vigoare;
(2) la
laboratoarele
unităților
și
institutelor,
care
lucrează
cu
produse
patologice,
și
la
celelalte
unități
menționate,
realizarea
măsurilor
de
dezinfecție/sterilizare
a
tuturor
pro- duselor
patologice
se
va
face
conform
legislației
sanitare
in
vigoare.
Realizarea
măsurilor
prevăzute
la
alin.
(1)
și
(2) se
va
certifica
periodic
prin
buletine
de
analiză,
eliberate
de
către
inspectoratele
de
sănătate
publică
teritoriale,
ce
vor
fi
comunicate
unităților
de
gospodărie
comunală
care
au
în
administrare
și
exploatare
rețeaua
publică
de
canalizare
și
stația
de
epurare
a
localității.
IV. Acceptul
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților Art.
7. - Evacuarea
apelor
uzate
în
rețelele
de
cana- lizare
ale
localităților
se
poate
face
numai
în
baza
acordu- lui
de
racordare
scris,
dat
de
unitatea
de
gospodărie
comunală
care
administrează
și
exploatează
sistemul
de
canalizare,
și
al
contractului-abonament
de
preluare
la
cana- lizarea
localității,
încheiat
cu
aceasta,
cerându-se
și
avizul
inspectoratelor
de
sănătate
publică.
După
obținerea
acordu- lui
de
racordare
este
obligatorie
obținerea
avizului
și
autori- zației
de
gospodărire
a
apelor,
conform
prevederilor
Legii
apelor
nr.107/1996. Art.
8. - Prin
acordul
de
racordare,
unitatea
de
gospo- dărie
comunală
care
administrează
și
exploatează
sistemul
de
canalizare
al
localității
poate
stabili,
ca
valori
admisibile,
valori
mai
mici
decât
cele
prevăzute
în
tabel,
pe
baza
încărcării
cu
poluanți,
deja
existentă
în
canalizare. Art.
9. - Stabilirea
condițiilor
de
evacuare
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților
care
nu
au
stație
de
epurare
se
face
de
către
unitatea
locală
de
gos- podărie
comunală,
prin
calculul
încărcării
maxim
admisibile
față
de
condițiile
reglementate
pentru
calitatea
apei
uzate,
înainte
de
evacuarea
în
resursele
de
apă,
și
de
standardul
pentru
calitatea
apelor
de
suprafață.
Calculul
se
face
pen- tru
debitul
mediu
lunar
minim
anual
al
resursei
de
apă
cu
asigurarea
de 95%.
Valoarea
încărcării
nu
va
putea
depăși,
în
nici
un
caz,
valoarea
limită
maximă
admisibilă
pentru
indicatorii
respectivi,
stabilită
conform
Normativului
privind
stabilirea
limitelor
de
încărcare
cu
poluanți
a
apelor
uzate,
evacuate
în
resursele
de
apă. Art.
10. - La
solicitarea
acordului
de
racordare,
în
vederea
evacuării
apelor
uzate
provenite
de
la
o
nouă
uti- lizare
a
apei,
utilizatorul
va
pune
la
dispoziție
unității
de
gospodărie
comunală
date
asigurate
de
proiectant,
respectiv
estimări
ale
debitelor
și
compoziției
apelor
uzate
care
urmează
a
fi
evacuate
în
canalizările
localităților;
în
cazul
retehnologizării
sau
extinderii
capacităților
de
producție,
abonatul
va
prezenta
buletine
de
analiză
a
compoziției
și
cronograma
debitelor
de
ape
uzate,
evacuate
de
la
folosința
aflată
în
funcțiune. Art.
11. - Acordul
de
racordare
și
contractul-abona- ment
pentru
serviciul
de
preluare
la
canalizarea
localităților
a
apelor
uzate
vor
specifica:
a) debitele
și
concentrațiile
maxim
admisibile
ale
impuri- ficatorilor
apelor
uzate,
evacuate
în
secțiunea
de
control;
b) eventualele
restricții
de
evacuare
la
anumite
ore;
c) măsuri
de
uniformizare
a
debitelor
și
concentrațiilor
substanțelor
poluante
conținute;
d) obligația
montării
de
debitmetre
pe
canalul
de
evacu- are
a
apelor
uzate
și
menținerii
lor
în
stare
de
funcționare;
e) obligația
abonatului
de
a
semnala
unității
de
gospo- dărie
comunală
toate
accidentele
sau
anomaliile
din
instala- țiile
proprii,
care
pot
perturba
buna
funcționare
a
sistemului
de
canalizare. Art.
12. - Pentru
orice
modificări
privind
debitul
și/sau
calitatea
apelor
uzate,
evacuate
în
rețelele
de
canalizare
ale
localităților,
ca
urmare
a
extinderii
capacităților
de
producție,
a
modificării
tehnologiilor
de
fabricație
sau
a
altor
cauze,
uti- lizatorul
de
apă
are
obligația
de
a
cere
acceptul
unității
de
gospodărie
comunală,
de
a
încheia
un
nou
contract-abona- ment
cu
acesta,
de
a
obține
avizul
inspectoratului
de
sănă- tate
publică
și
un
nou
aviz
de
gospodărire
a
apelor. Art.
13. - Acceptarea
evacuării
în
rețelele
de
canali- zare
ale
localităților
a
unor
ape
uzate
ce
implică
modifica- rea
tehnologiei
sau
a
parametrilor
de
funcționare
a
stației
de
epurare
aferente
poate
fi
luată
în
considerare
numai
după
realizarea,
în
stația
de
epurare,
a
tuturor
lucrărilor
necesare
asigurării
respectării
condițiilor
de
evacuare
în
resursele
de
apă. Art.
14. - La
acceptarea
evacuării
apelor
uzate
în
rețe- lele
de
canalizare
ale
localităților,
unitățile
de
gospodărie
comunală
vor
ține
seama
de
obligațiile
ce
le
revin
pentru
respectarea
normelor
legale
privind
calitatea
apelor
uzate,
înainte
de
evacuarea
lor
în
resursele
de
apă. Art.
15. - Nerespectarea
condițiilor
de
evacuare
a
ape- lor
uzate,
stabilite
prin
prezentul
normativ
și
precizate
prin
acordul
de
racordare
și
prin
contractul-abonament
de
prelu- are
a
apelor
uzate
în
rețelele
de
canalizare,
atrage,
potrivit
legii,
răspunderea
disciplinară,
materială,
civilă,
contraven- țională
sau
penală.
INDICATORI
DE
CALITATE
A
APELOR
UZATE,
EVACUATE
ÎN
REȚELELE
DE
CANALIZARE
ALE
LOCALITĂȚILOR
Nr.
Indicatorul crt.
de
calitate
U.M. Valorile
limită
Metoda
admisibile
de
analiză
1. Temperatura
oC 40 - 2. Concentrația
ionilor
de
hidrogen (pH)
unit
pH 6,5-8,5
STAS 8619/3-90
3. Materii
în
suspensie
mg/dm 3 300
STAS 6953-81
4. Consum
biochimic
de
oxigen
la 5
zile (CBO 5 )
mg/dm 3 300
STAS 6560-82
5. Consum
chimic
de
oxigen - metoda cu
bicromat
de
potasiu (CCO-Cr)*)
mg/dm 3 500
SR
ISO 6060/96
6. Azot
amoniacal (NH
mg/dm 3 30
STAS 8683-70
7. Fosfor
total (P) 4
mg/dm 3 5,0
STAS 10064-75
8. Cianuri (CN - )
mg/dm 3 0,5
STAS 7685-79
9. Sulfuri
si
hidrogen
sulfurat (S 2- )
mg/dm 3 0,5
STAS 7510-66
10. Sulfiți (SO 3 2- )
mg/dm 3 10
STAS 7661-89 4
11. Sulfați (SO 2- )
mg/dm 3 400
STAS 8601-70
12. Fenoli
antrenabili
cu
vapori
de
apă (C 6 H 5 OH)
mg/dm 3 30
STAS 7167-92
13. Substanțe
extractibile
cu
eter
de
petrol
mg/dm 3 20
STAS 7587-96
14. Detergenți
sintetici
anion
activi biodegradabili
mg/dm 3 30
SR
ISO 7875/96
15. Plumb (Pb 2
mg/dm 3 0,5
STAS 8637-79
16. Cadmiu (Cd 2
mg/dm 3 0,1
SR
ISO 5961/93
17. Crom
trivalent (Cr 3
mg/dm 3 1
STAS 7884-91
18. Crom
hexavalent (Cr 6
mg/dm 3 0,1
STAS 7884-91
19. Cupru (Cu 2
mg/dm 3 0,1
STAS 7795-80
20. Nichel (Ni 2
mg/dm 3 1
STAS 7987-67
21. Zinc (Zn 2
**)
mg/dm 3 1
STAS 8314-87
22. Mangan (Mn 2
mg/dm 3 1
STAS 8662-70
23. Clor
liber (Cl 2 )
mg/dm 3 1
STAS 6364-78
*)
Valoarea
concentrației
CCO-Cr
este
condiționată
de
respectarea
raportului
CBO 5 /CCO
mai
mare
sau
egal
cu 0,4.
Pentru
verificarea
acestei
condiții,
vor
putea
fi
utilizate
și
rezultatele
deter- minării
consumului
chimic
de
oxigen,
prin
metoda
cu
permanganat
de
potasiu,
urmărind
cunoaște- rea
raportului
CCO-Mn/CCO-Cr,
caracteristic
apei
uzate.
**)
Pentru
localitățile
a
căror
apă
de
alimentare
din
rețeaua
de
distribuție
conține
zinc
în
con- centrație
mai
mare
de 1
mg/dm 3,
se
va
accepta
aceeași
valoare
și
la
evacuare.
Metoda
de
analiză
va
fi
una
corespunzătoare
standardului
în
vigoare.
Observații:
- în
cazul
în
care,
pe
colectorul
rețelei
de
canalizare
a
localității,
în
punctul
de
racord
al
folo- sinței,
curge
în
permanență
un
debit
care
asigură
diluarea
corespunzătoare
a
apelor
uzate,
evacu- ate
de
aceasta,
unitatea
care
exploatează
și
administrează
rețele
de
canalizare
a
localităților
va
putea
stabili,
de
la
caz
la
caz,
condițiile
de
evacuare
care
să
țină
seama
de
diluția
realizată.
În
aceste
cazuri,
utilizatorii
de
apă,
care
se
racordează
la
rețeaua
de
canalizare
din
localitate,
sunt
obligați
să
amenajeze
căminul
de
racord,
corespunzător
cu
necesitățile
de
protejare
a
construcției
și
cu
respectarea
condițiilor
de
salubritate
și
igienă
pentru
spațiul
înconjurător; - în
cazul
în
care
în
apa
uzată
se
găsesc
mai
multe
metale
grele
din
cele
menționate
în
tabel,
suma
concentrațiilor
lor
nu
trebuie
să
depășească
valoarea
de 1,0
mg/dm 3;
dacă
se
găsesc
doar
metale
grele,
precum
nichel,
zinc
și/sau
mangan,
suma
concentrațiilor
acestora
nu
va
depăși
valoarea
de 2,0
mg/dm 3; - enumerarea
din
tabel
nu
este
limitativă;
unitățile
care
exploatează
și
administrează
rețele
de
canalizare
și
stații
de
epurare,
împreună
cu
proiectantul
care
deține
răspunderea
realizării
para- metrilor
proiectați
și
avizați
și,
după
caz,
prin
implicarea
cercetării
tehnologice
care
a
fundamentat
soluția
de
proiectare
vor
stabili,
în
funcție
de
condițiile
specifice
locale,
limite
și
pentru
alți
indica- tori,
ținând
seama
de
prescripțiile
generale
de
evacuare
și,
când
este
cazul,
și
de
efectul
cumulat
al
unor
agenți
corosivi
și
toxici,
asupra
rețelei
de
canalizare
și
instalațiilor
de
epurare.